+ All Categories
Home > Documents > Criminalistica. Curs universitar - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/767/Criminalistica....

Criminalistica. Curs universitar - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/767/Criminalistica....

Date post: 16-Feb-2020
Category:
Upload: others
View: 43 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
of 9 /9
Dr. Gheorghe Popa Dr. Niculae Gamenf CRIMINALISTICA - Curs universitar -
Transcript
Page 1: Criminalistica. Curs universitar - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/767/Criminalistica. Curs... · 2017-02-07 · Dr. Gheorghe Popa Dr. Niculae Gamenf CRIMINALISTICA - Curs universitar

Dr. Gheorghe Popa Dr. Niculae Gamenf

CRIMINALISTICA- Curs universitar -

Page 2: Criminalistica. Curs universitar - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/767/Criminalistica. Curs... · 2017-02-07 · Dr. Gheorghe Popa Dr. Niculae Gamenf CRIMINALISTICA - Curs universitar

CUPRINS

CAPITOLUL I

INTRODUCERE .................. ..................... 12

1. Rot-ul- cRlvttrunrtsrtcttitrt ACTIvITATEA JUDtcnRA............. ....................... 12

2. DEprrurrra cRrMrNAlrsrcr.... .................,. 13

3. LeeAruna cnrMrNALrsrcr cu ALTE STTNTE........... ........... 15

CAPITOLUL II

TDENT|FICAREA CR|MINALIST|CA........... ..................... 19

1. Norrurura rDENTrFrcARu cRrMrNALrslcE ...,......................192, Osrrcrur rDENTtFrcARl cRrMrNALrsrcE ............................21,3. Cnsrrrcanrl oBTECTELoR rDENTrFlcARu... ....................... 214. ETApELE st GENURILE tDENTtFtcARl cRtMtNALtslcE ............23

CAPITOTUL III

FOTOGRAFTA JUD|CrARA... ..................... 30

1. ForoenarraJuDrcrARA: NoruNESr rRASATURI.... .............302. ForocRnrrnJUDtcrARA DE TEREN......... ............................303. Forocnnrrn DE REcoNSTrrurRE.................. ................... 384, ForocRAFtA DE pERcHEZtIE ....................395. ForocRarrn pREZENTART pENTRU RECUNoASTERE........... .......................416. ForocRerre SEMNALMENTELoR ................. .....................427. Forocnnrra DE URMARTRE .......................448. Foroe Rnrrn DE EXAMTNARE. ....................458.1 ForocnnnA rN RADIATI vrzrBrlE........... ........................458.2 ForocnnnA rN RADTATT rNVrzrBrLE........ ........................ 50

CAPITOLUL IV

TNVESTTGAREATEHNTCO-STilNTtFICAA LOCULUT FApTEt........ ........................55

1. DErtrutrta tNVESTIGARItrEHNtco-sltNTtFtcE A LocuLUr FAprEt ............ .......552. PRrcrznRr pRrvrND Locul FAprEr... ............593. Pnorernnpa sr coNSERVAREA uRMELoR........ ........,.......... 604. Exnvlruanrn pRopRtu-zlsA A LocuLUt FAprEt ............ .......635. PrRsorunrurspEctALtzAT LA FATA LocuLUt.................... ........................666. FtxnREa REZULTATELoR tNVEslGARil TEHNlco-sfltNTtFtcE A LocuLUt FAprEt............ .........687. Mulonce sl rEHNtct DE TNVESTTGARETEHNtco-sltNTtFtcAMoDERNAALocuLUt FAprEt...............................71

Page 3: Criminalistica. Curs universitar - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/767/Criminalistica. Curs... · 2017-02-07 · Dr. Gheorghe Popa Dr. Niculae Gamenf CRIMINALISTICA - Curs universitar

CAPITOTUL V

URMELE....... ...................... 89

1. Tnnsroloe rn JUDTcTARA ......................... 89

2. Cnsrrrcnnea URMELoR .........................92

3. URMELE pApTLARE ............98

4. URMELE DE PrcroARE ....... 119

5. URMELE DE DrNr ...,...... 131

6. Unvelr DE BUZE ........... 136

7. URMELE pE uREcHr ......... 139

8. Unve u TNSTRUMENTELoR DE spARGERE. ...........,.......... 141

9. Unvru oBrEcrELoR DE TMBRAcAMTNTE ................. ..... 166

10. URMELE MULoAcELoR DE TRANSpoRT. ,.....................,. 170

11. URMELE CREATE DE ARMELE DE Foc............ ................ 173

12. Unrvg suBSrANrE ......... 181

13. UnvElr DE TNCENDT st DE ExpLozu ....... 185

14. URME BroLoGrcE .......,..191

15. MrcnounuE1E................. ................. 210

CAPITOLUL VI

EXPERTTZELE CRTMINALISTICE .............. .....................246

1. ScuRr rsroRrc................... .................2462. ExprRrrzn enAFrcA ............. ...............253

3. Exprnrrzn rEHNrcA A DocuMENrELoR .....2644. Exprnlzl DAcrloscoprcA ..........,........269

5. ExpERTtzA BALtslcA JUDtctARA A ARMELoR DE Foc st A URMELoR LASATE DE AcESTEA..........................,. 281

6. ExpeRrrzarnnsroloercA.... ..................2948. Exprnrrzn cRrlrrrunlrsrrcA rrzrco-cnrurcA ...................315

10

Page 4: Criminalistica. Curs universitar - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/767/Criminalistica. Curs... · 2017-02-07 · Dr. Gheorghe Popa Dr. Niculae Gamenf CRIMINALISTICA - Curs universitar

CAPITOLUL IINTRODUCERE

1. Cuprins2. Obiectiv general3. Obiective operationale4, Timpul necesar studiului capitolului5. Dezvoltarea temei6. Bibliografieselectiyi7. Temi de reflecfie8. Modele de teste

9. Rispunsuri gi comentarii Ia teste

Cuprins:

os Rolul criminalisticii in activitatea judiciari.oa Definilia criminalisticii.cx Legitura criminalisticii cu alte gtiinfe.

<* Obiectiv general: Dobf;ndirea de cunoqtin{e privind no{iunilegenerale din criminalistici.

c* Obiective operafionale: insuqirea unor nofiuni de bazi privindcriminalistica, rolul criminalisticii in activitatea juridici, precum qi legituracriminalisticii cu alte qtiinfe.

E ,**h*ffi1

w;-L 4u.t. Je.*;c"s = 3 ore

lL

Page 5: Criminalistica. Curs universitar - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/767/Criminalistica. Curs... · 2017-02-07 · Dr. Gheorghe Popa Dr. Niculae Gamenf CRIMINALISTICA - Curs universitar

CAPITOLUL IINTRODUCERE

1. Rolul criminalisticii in activitatea judiciari.

Din cele mai vechi timpuri actele antisociale au fost prohibite gi

incriminate, la i:rceput prin reguli de moralX, apoi prin reguli juridice sau normede drept. Simpla existenfd a acestora ar fi lipsiti de sens gi inoperantd firiaplicarea 1or. in domeniul penal aplicarea legii presupune:

- descoperirea faptei, respectiv a oric[rui element de fapt care servegte laconstatarea existentei sau inexistentei unei infracfiuni (omor, tAlhirie,viol etc.);

- stabilirea imprejuririlor sau circumstanfelor in care a fost comisd fapta;- identificarea infractorului gi/sau a altor persoane (coautor, complice,

victimd);- dovedirea vinovdliei persoanei suspecte.Obtinerea tufuror acestor date se realizeazd. prin probe. Dintre acestea, un

loc important - chiar primordial in anumite condilii - il ocupi probele materiale.Comiterea unei fapte implici diverse acfiuni prin care se produc schimbiri inmediul cu care persoanele implicate vin in contact.

Interacfiunea dintre fiptuitor, victimd gi mediul ambiant se manifestd sau,mai exac! se traduce prin urme. in literatura de specialitate fenomenul a fostdenumit principiul schimbului sau al transferuluil gi a fost enunlat astfel:

,,Criminalistica se intemeiazd pe faptul ci un infractor, cel mai adesea fird gtireasa, lasd intotdeauna urme la locul faptei; reciproc, el prelev5 pe corpul sdu, pehainele sale gi pe obiectele purtate alte urme, indicii de obicei imperceptibile, darcaracteristice pentru prezenfa sau acliune a sa"2.

Proba materiald este ceva real fiind compusi dintr-o substan![. Ea poatefi privit6, atinsS, pipditd, mirosit[ sau gustatd. Este solidd, semisolidd (vAscoasd

sau pulverulentl), lichidd sau gazoasX. Se prezintd sub forma unor corpuri finite(obiecte, documente, particule, pelicule, aqchii, fibre) sau a unei mase amorfe(prafuri). Poate fi mare sau infim[ (microscopicd). Poate fi gisiti Ia locul fapteisau departe de acesta, la persoana suspectati a fi autorul infracfiunii sau lavictim5.

1 Locard Edmond" Manuel de tehnique policiere, Editura Payot, Paris,19482 Pierre Fernand Ceccaldi, "La criminalistique", Presses Universitaires de France, Pais, 1962,pag.6-7

12

Page 6: Criminalistica. Curs universitar - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/767/Criminalistica. Curs... · 2017-02-07 · Dr. Gheorghe Popa Dr. Niculae Gamenf CRIMINALISTICA - Curs universitar

Prin caracterul ei obiectiv, proba materiaid este mai credibili decAt probatestimonial[3.

Experimentele qtiinlifice psihologice au ardtat ci observaliile martorilorsunt inexacte dupd o anumit[ perioadi de timp. Acegtia suntinclinali sd ,,umple golurile" de perceplie directd cu detalii pe care in realitate nule-au observat. Dac[ o parte a evenimentului nu a fost vdzut sau nu are senspentru martor, el ir:rcearcd si explice episodul in propria sa viziune, relatAnd ceea

ce crede cd avdnft sau auzitCAnd este ridicatd gi p[strat[ corect in conformitate cu standardele, proba

materiali nu poate fi pusi la indoiald.Urmele trebuie sd fie descoperite, ridicate, examinate gi interpretate

pentru a se stabili legdtura cu autorul faptei gi;nu in ultimul rAnd, identificareaacesfuia. Criminalistica este gtiinfa care se ocupi cu toate acestea.

2. Definifia criminalisticii

,,$tiinld contra crimei" cum a mai fost denumitd, criminalistica ne apare ca o

Etiinld complexd, care utilizeazd gi adapteazd datele gi metodele de analizd proprii altordiscipline, cum ar fi fizica, chimia Ei biologia pentru cercetsres probelor materiale,psihologia gi psihiatria pentru audieri gi aerificarea credibilitd[ii declaraliilor, matematicdgi statisticdpentru calculele de probabilitate, informaticdpentru diferite aplicatii etc.

In ceea ce privegte structura criminalisticii, in mai toate lucrdrile editate lanoi postbelic, aceasta este impdrfitd i:e trei ramuri :

- tehnica criminalisticd reunegte totalitatea metodelor tehnico-gtiinf,fice dedescoperire, relevare, fixare, ridicare gi examinare a macro gi micro urmelorcare intereseazd stabilirea unei situalii de fapf

- tactica criminalistici formuleazi. regtiile de organizare qi desfiqurare a

activitililor de anchetd qi de judecati, cum ar fi cercetarea loculuifaptei, identificarea autorului gi a victimei, ascultarea tnvinuitului qi aaltor persoane (partea v[tlmatd, martori), verificarea depozifiilor,prezentarea pentru recunoagtere, reconstituirea, determinarea leg5tu-rllor cauzale, efecfuarea perchezifiilor, ridicarea de obiecte gi inscrisuri;

- metodologia criminalisticd indicd mijloacele specifice de cercetare a

infracfiunilor in funcfie de natura acestora: omor, lovituri gi vXt5mdriale integritdfii corporale, viol, furt, tAlhdrie, inqeldciune, dare gi luarede mitd, mdrturie mincinoasd, fals, accidente de munci gi de traficrutier, naval gi aerian, incendii gi explozii.

Pentru o mai bun[ inlelegere a sferei criminalisticii qi pentru o exactireceptare a literaturii de specialitate strdine, se impun cAteva precizdri de ordinterminologica.

3Ionescu LuciarL Criminalisticd, Note de curs, BucureEti,2002

L3

Page 7: Criminalistica. Curs universitar - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/767/Criminalistica. Curs... · 2017-02-07 · Dr. Gheorghe Popa Dr. Niculae Gamenf CRIMINALISTICA - Curs universitar

In firile francofone s-a folosit mult timp formula ,,Polifie tehnicd" sau

,,Poli1ie gtiinfificd", justificat[ prin dorinla de a departaja probele materialestabilite prin mijloace tehnico-qtiinfifice de celelalte.

in ![rile germanice s-a introdus qi folosit termenul de ,,Kriminalistik", iarir ferile anglo-saxone se vorbeqte de ,,Forensic Sciences", care s-ar traduce prin,,$tiin!ele legale".

In prezent expresia de ,,$tiinle forensic" sau pur gi simplu ,,forensic"(laborator forensic, expert forensic) tinde si se extindi ca un neologism in toatelimbile, precum alli termeni unanim adoptafi, cum ar fi: ,,soft",,,hardware" sau

,,feedback" s.

Forensic provine de la cuvAntul latin ,,Fort)m" care insemna in antichitatepiafa publicd, loc de judecat[. $tiinfele forensic ar fi deci cele care au legiturd cujustilia qi se definesc ca ansamblul principiilor qtiinfifice gi al metodelor tehniceaplicabile investig[rii infracfiunilor comise, pentru a proba existenta faptei ilicite,identitatea autorului gi modul slu de a opera.6

Aceastd definilie este circumscris5 la ceea ce se cheamd tehnica crimi-nalistic5, dar ea este aplicabilf, gi sensului larg dat de unii autori, de pildd,,,criminalistica este o gtiinld judiciarS, cu caracter autonom qi unitar, careinsumeazd un ansamblu de cunogtinle despre metodele, mijloacele tehnice giprocedeele tactice destinate descoperirii, cercetdrii infracfiunilor, identificdriipersoanelor implicate i::r slvArqirea infracfiunilor qi prevenirii faptelor antisociale"T.

Concepful occidental, in prezent mondial este mai restrAns, dar mairiguros prin trimiterea la un domeniu precis. Practic, criminalistica esteechivalatd cu gtiinla forensic, adicd cu componenta tehnicd, qtiinlific[ a

investigaliei penale. ln aceastd viziune, criminalistica este o gtiinfi exact6,multidisciplinarS, de sine stitdtoare, bazatd pe preluarea gi adaptarea gtiinlelorpozitive la descoperirea qi analizarea macro qi micro urmelor, inclusiv laidentificarea persoanei dupl semnalmente, produse biologice gi amprentageneticd.

Aplicarea principiilor gi tehnicilor gtiinlelor fizico-chimice gi naturalepresupune efectuarea de cercetiri gi analize folosind echipamente gi reactivi decitre specialigti ir materie. Aceasti activitate deosebit de complexi nu se reducela laboratorul de tehnici criminalisticd, ea se extinde gi la cercetarea loculuifaptei, care astfel nu mai apare ca o problemd de tacticd, ci de investigalietehnicd, incluzAnd gi regulile de ciutare a urmelor qi consemnare a stdrii loculuifaptei.

a Ionescu Luciary op.cit.s Ionescu Lucian, op.cit.6 Ionescu Lucian, op.cit.7 Stancu Emilian, Criminalisticd, Editura Actami, 1995, pag. 10

t4

Page 8: Criminalistica. Curs universitar - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/767/Criminalistica. Curs... · 2017-02-07 · Dr. Gheorghe Popa Dr. Niculae Gamenf CRIMINALISTICA - Curs universitar

Depistarea comportamenfului simulat, a nesinceritdlii, prin interogarea qiconfruntarea de cf,tre anchetator este desigur o problemd de tacticd. Atunci cAndse apeleazd la poligraf8, ea devine o problemd de tehnici criminalisticd executatide specialist singurul capabil sd conducd testarea qi sh interpreteze rezultatele.

3. Legitura criminalisticii cu alte qtiinte.

Legdtura criminalisticii cu dreptul penal - consti in aceea cd gtiinla dreptuluiaratd ce este infracliunea gi care anume fapte sunt infracfiuni, iar criminalisticaajut[ prin mijloace proprii la demonstrarea elementelor constitutive ale acestora.

Legdtura criminalisticii cu dreptul ciail gi dreptul comercial, Prin expertizacriminalistici se probeazd existenta sau inexistbnfa unor raporturi juridice, deexemplu determinarea faptului dacd semndtura de pe un contract este original[sau falsf,.

Legdtura criminalisticii cu dreptul procesual penal - const[ in aceea cimetodele gi mijloacele de cercetare criminalisticf, se aplicd in procesul penalnumai cu respectarea normelor drepfului procesual penal. Totodat[, normeleprocesual penale previd anumite activitdli de urmdrire penal5 care trebuie sd fierealizate cu respectarea unor reguli stricte elaborate de criminalistich.

Legdtura criminalisticii cu medicina legald se realizeazd pe mai multeplanuri, ajutAndu-se reciproc in special in cazul infracfiunilor indreptate contrapersoanei. in aceste situafii, criminalistica stabilegte imprejur[rile gi modul desivArqire a infracfiunilor, iar medicina legal[ determini natura leziunilor de pecorpul victimelor, vechimea acestora qi efectul pe care il au asupra corpuluiuman qi asupra viefii persoanei.

Legdtura criminalisticii cu criminologia este realizat[ de fenomenul crimi-nalitetii, cu toate cd au obiective de cercetare diferite; - criminologia studiazistarea qi dinamica fenomenului infracfional, cauzele care il genereaz6., iarcriminalistica se ocuph de infracliuni concrete, le cunoaqte in complexitatea 1or - .

Cele doud gtiinle elaboreazd mdsuri specifice de prevenire a fenomenuluiinfraclional.

Legdtura criminalisticii cu psihologia gi psihiatria rezidd din contribufia lor laelaborarea metodologiei de audiere a persoanelor, dar qi prin aportul lor laefectuarea expertizelor grafice grafologice (stabilirea personalitdlii dupd scris).

Legdtura criminalisticii cu logica. Descoperirea gi studierea urmelor presu-pune observalia, descrierea, experimentul gi comparafia. Elaborarea versiunilor qi

verificarea 1or, nu se pot face fdrt rationamente, care, la rAndul lor, se bazeazd peanalizd gi sintez[, abstractizare qi generalizare, inducfie gi deducfie, analogie,silogism, precum qi pe principiile gAndirii logice.

8 Detectorul de minciuni

15

Page 9: Criminalistica. Curs universitar - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/767/Criminalistica. Curs... · 2017-02-07 · Dr. Gheorghe Popa Dr. Niculae Gamenf CRIMINALISTICA - Curs universitar

Legdtura criminalisticii cu fizica consti in aceea ci gtiinla criminalisticii apreluat qi preia din domeniul fizicii metode qi tehnici de lucru, aparate giechipamente pe care le adapteazd scopurilor sale specifice.

Legdtura criminalisticii cu chimia constl tr faptul ci cea din urmi ajuticercetarea criminalisticd la determinarea confinutului gi provenienfei celor maidiverse substan{e toxice descoperite pe $i tn corpul victimelor. Totodati,metodele chimice sunt utilizate pentru descoperirea urmelor materie gi amicrourmelor.

Legdtura criminalisticii cu informatica s-a dovedit a fi foarte strAnsd inultimii anl intrucAt in criminalisticd aplicafiile informatice privind recunoagtereapersoanelor (IMAGETRAK), amprentelor (AFIS), obiectelor (IBIS - sistemautomat de identificare balisticd), substanlelor (bibliotecile de spectre etalon)joacd un rol din ce in ce mai important.

-#S}ftx-ffi*effidmfiW BIBTIoGRAFIE SELECTIVA

I. Tratate qi monografii:1. Bercheqan Vasile, Ruiu Marin, Tratat practic de criminalisticd, EdlfixaLittle Star, Bucureqti, 2004;

2. Stancu Emilian, Criminalisticd, EdLillr a Actami, 1 995.3. CArjan Lazir, Tratat de criminalisticd, Editura Pinguin Book, Bucuregti,2005;

4. Pop a Gheorghe, Cr imin alis t i c d- cur s unia er sit ar, E ditura Cermaprin!Bucuregti,2oo65. Popa Gheorghe, Tehnica criminalisticd,Editua Pro Universitaria,Bucureqti,2oo8.5. Ionescu Lucian - Criminslisticd - note de curs, Bucuregti, 2002

II. Legi.

1. Codul penal romAn, adoptat prin Legea nr.28612009. publicati in MonitorulOficial nr.570124.07.2009, intrat in vigoare la0'J..02.2074, conform Legii nr.18712072 pentru punerea in aplicare a Legii nr.28612009 privind Codul penal,publicatd in Monitorul Oficial nr . 7 57 I 72.11.2072.

1,6


Recommended