CUPRINS: A.CONSIDERATII GENERALE -- pag 2 Caracterizarea transmisiei surub –piulita - - pag 2 B.METODOLOGIAPROIECTARII SISTEMULUI - -pag 3 1.Analiza temei; ---pag3 2.Proiectarea calitativa(conceptia) ---pag 5 3.Proiectarea la scara a ansamblului ---pag 5 C.PROIECTAREA SISTEMULUIDE PRELUARE –TRANSMITERE A FORTEI DE CATRE SURUBUL PRINCIPAL ---pag7 1.Proiectarea cricului,ca o cupla surub –piulita ---pag7 Precizarea solicitarilorsi a formelorde deteriorare posibile ---pag7 2.Alegerea materialelor pentru cupla surub –piulita ---pag7 3.Predimensionarea filetului.alegerea tipului filetului ---pag8 4.Verificarea conditiei de autofranare. ---pag9 5.Verificarea la flambaj. ---pag10 6. Verificarea la flambaj. ---pag11 7.Determinarea numarului de spire in contact . ---pag12 8.Verificarea conditiei de autofranare ---pag12 9.Verificarea spirei filetului ---pag13 10.Verificarea preliminara a portiunii filetate a surubului. ---pag14 11.Proiectarea celui de al doilea reazem al surubului principal --- pag14 D.PROIECTAREA LA SCARA A SISTEMULUI DE ACTIONARE-pag15 E.DEFINITIVAREA CONSTRUCTIVA SI VERIFICARILE FINALE ALE SURUBULUI --pag17 F.PROIECTAREA SISTEMULUIDE PRELUARE TRANSMITERE A FORTEI DE CATRE PIULITA ---pag17 1.Precizarea solicitarilor; ---pag18 2.Dimensionarea piulitei; ---pag18 G.PROIECTAREA SISTEMULUIDE BLOCARE A PIULITEI ---pag 19 H.PROIECTAREA CORPULUI-SUPORT ---pag20 1
Transcript
CUPRINS:A.CONSIDERATII GENERALE -- pag 2
Caracterizarea transmisiei surub –piulita - - pag 2 B.METODOLOGIAPROIECTARII SISTEMULUI - -pag 3 1.Analiza temei; ---pag3 2.Proiectarea calitativa(conceptia) ---pag 5 3.Proiectarea la scara a ansamblului ---pag 5
C.PROIECTAREA SISTEMULUIDE PRELUARE –TRANSMITERE A FORTEI DE CATRE SURUBUL PRINCIPAL ---pag7 1.Proiectarea cricului,ca o cupla surub –piulita ---pag7 Precizarea solicitarilorsi a formelorde deteriorare posibile ---pag7 2.Alegerea materialelor pentru cupla surub –piulita ---pag7 3.Predimensionarea filetului.alegerea tipului filetului ---pag8 4.Verificarea conditiei de autofranare. ---pag9 5.Verificarea la flambaj. ---pag10 6. Verificarea la flambaj. ---pag11 7.Determinarea numarului de spire in contact . ---pag12 8.Verificarea conditiei de autofranare ---pag12 9.Verificarea spirei filetului ---pag13 10.Verificarea preliminara a portiunii filetate a surubului. ---pag14 11.Proiectarea celui de al doilea reazem al surubului principal --- pag14
D.PROIECTAREA LA SCARA A SISTEMULUI DE ACTIONARE-pag15
E.DEFINITIVAREA CONSTRUCTIVA SI VERIFICARILE FINALE ALE SURUBULUI --pag17
F.PROIECTAREA SISTEMULUIDE PRELUARE TRANSMITERE A FORTEI DE CATRE PIULITA ---pag17 1.Precizarea solicitarilor; ---pag18 2.Dimensionarea piulitei; ---pag18
G.PROIECTAREA SISTEMULUIDE BLOCARE A PIULITEI ---pag 19
H.PROIECTAREA CORPULUI-SUPORT ---pag20
1
A. CONSIDERAŢII GENERALE
Exemple de utilizare a transmisiei şurub-piuliţă în consrucţia de maşini: • Cric simplu• Cric pente platforme• Cric cu piuliţă rotitoare• Cric pentru sarcini laterale• Cric simplu cu glisiere• Cricuri telescopice• Cric dublu• Cric auto cu pârghii • Presa• Presa cu pârghii• Presa cu piuliţă rotitoare
B. METODOLOGIA PROIECTĂRII SISTEMULUI
Procesul de proiectare al unui produs reprezintă o activitate complexă iterativă, ale cărei principale etape precum şi interconectarea dintre ele, sunt prezentate în schema bloc :
Nu
Da
2
Tema proiectului
Analiza temei.Precizarea listei de cerinţe şi dorinţe.
Proiectarea calitativă (concepţia).Precizarea structurii funcţiilor de îndeplinit.
Căutarea şi găsirea de soluţii-concept posibile.
Evaluare
Nu
Da
Nu
Da
1. Analiza temei Constituie prima etapă de rezolvare a proiectului în studiu. În această fază,
se precizează o listă de cerinţe care trebuie îndeplinite de obiectul proiectării.Între cerinţele din listă, sunt unele care constituie condiţii restrictive – fără
de care sistemul nu poate funcţiona, nu-şi îndeplineşte funcţia. Aceste condiţii restrictive vor fi denumite în continuare – cerinţe. Celelalte condiţii, a căror realizare este doar dorită, vor fi denumite – dorinţe.
Cerinţe:• Să se poată regla înălţimea de ridicare a sarcinii;• Să se poată acţiona manual, cu o forţă de cel mult 150 N;• Să nu alunece sub sarcina de ridicat (să nu se răstoarne);
Dorinţe:• Acţionare uşoară (randament bun);• Acţionare rapidă (timp de ridicare relativ mic);• Gabarit şi greutate mică;• Cost redus;• Durabilitate bună;• Construcţie simplă.
Se vor realiza desenele de execuţie pentru elementele componente şi desenul de ansamblu, la scara dorită.
2. Proiectarea calitativă (concepţia)
3
Proiectarea calitativă (concepţia).Precizarea structurii funcţiilor de îndeplinit.
Căutarea şi găsirea de soluţii-concept posibile..
Pregătirea fabricaţiei
Evalua
reEvaluare
• Faza de concepţie a unui extractor, corespunzător temei alese:În faza proiectării calitative se caută soluţii concept pentru extractorul
proiectat. Punctul de plecare în această etapă, îl constituie lista de cerinţe anterior stabilită. Prin analiză şi abstractizare, aceste cerinţe se transpun în funcţii de îndeplinit, de către cric.
• Funcţia generală: Deplasarea unei sarcini mari pe verticală, prin acţionare manuală (cu o forţă relativ mică).• Funcţii parţiale: Preluarea sarcinii (rezemarea) şi transmiterea ei către sol; Deplasarea sarcinii pe verticală; Transmiterea energiei omului (forţă şi mişcare) către elementul pe care reazemă sarcina (suprafaţă betonată).
3. Proiectarea la scară a ansamblului.
Se prezintă un algoritm de proiectare care are în vedere o abordare preponderent funcţională a ansamblului, aspecte de ordin structural şi constructiv, fiind subordonate cerinţei îndeplinirii rolului funcţional.
4
Funcţii de îndeplinit.Cerinţe, dorinţe.Soluţia concept
Sinteza dimensională
Proiectarea sistemului de preluare−transmitere a forţei, de către şurubul principal.
Acţionarea se
face prin
şurubul
principal?
Proiectarea sistemului de acţionare
5
Definitivarea constructivă a şurubului principal.
Verificări finale.
Proiectarea sistemului de preluare – transmitere a forţei
de către piuliţă.
Proiectarea sistemului de blocare a piuliţei.
Definitivarea constructivă a piuliţei. Verificări finale.
Proiectarea corpului ansamblului.
Verificări şi definitivări constructive finale.
Evaluare tehnico -economică, randament, etc.
Elaborarea desenelor de execuţie pentru şurub, piuliţă şi corp.
Elaborarea desenului de ansamblu.
2. Alegerea materialelor pentru cupla şurub-piuliţă. Necesitatea asigurării rezistenţei la uzare şi a unui coeficient de frecare
redus, presupun utilizarea unui cuplu de materiale cu bune proprietăţi antifricţiune. Întrucât solicitările corpului şurubului sunt relativ mari, materialul acestuia este de regulă oţelul.
Proprietăţile antifricţiune ale cuplului de materiale vor fi asigurate în principal, de către materialul piuliţei.
Personal, am ales pentru şurub, materialul OLC 45N, iar pentru piuliţă Fmn 350.
3. Predimensionarea filetului. Alegerea tipului filetului şi a dimensiunilor standardizate.
Necunoscutele care trebuiesc determinate în cazul dimensionării unei cuple şurub-piuliţă, sunt :
• Tipul filetului;• Mărimea filetului (diametru, etc.);• Numărul de spire în contact.
Alegerea tipului filetului – am ales filet trapezoidal, care are o bună rezistenţă şi rigiditate; randamentul cu circa 4-5% mai mic decât al filetului pătrat; permite eliminarea jocului axial rezultat în urma uzării – prin utilizarea unei piuliţe secţionate; poate transmite sarcini mari, variabile, în ambele sensuri.
Predimensionarea la solicitarea compusă se face la compresiune pe baza forţei de calcul:
F1= forţa care acţionează asupra şurubului principal (F1=F)γ>1= factor de majorare a forţei F1, pentru a considera şi solicitarea de răsucire
6
NFFc 26650205003,11 =⋅=⋅=γ
( )
( )( ) ca
ca
aaa
cnec
Fd
dFFA
σσσσ
σγπ
σγ
σ
⋅÷=⋅÷=
⋅=⇒
⋅=
⋅==
6.04,0
4,025,0
4
41
3
231
3,1=γ ; 1443604,04,04,0 02 =⋅=⋅=⋅= pca Rσσ N/mm2
349.156,235144
205003,14
144
4 13 ==
⋅⋅⋅=
⋅⋅
=ππ
γ Fd
d3=diametrul nominal al filetuluiσ a =tensiuna admisibilă la compresiuned3=diametrul interior al filetului şurubuluiσ 2=tensiunea admisibilă la compresiuned=20 mm diametrul nominal al filetuluip=4 mm pasul filetuluid2=D2=18 mmD4=20,5 mm diametrul nominal exterior al filetului interiorD1=16 mm diametrul interior al filetului interior
4. Verificarea condiţiei de autofrânare
Asigurarea autofrânării apare ca cerinţă în majoritatea construcţiilor cu şuruburi de mişcare. La sistemele acţionate manual, este preferabil ca autofrânarea să se realizeze direct de catre filet. Filetele asigură autofrâânarea atunci când unghiul de înclinare al filetului (ψ), este mai min c decat unghiul de frecare redus (φ’):
5. Verificarea la flambaj Şuruburile lungi, supuse la compresiune, sunt în pericol de a flamba. Se stabileste felul rezemarii si lungimile de corespunzatoare L=(1.35÷1.45)*H unde H =cursa de realizat.L=1.4*H=1.4*200=280mm lf=2*L=2*280=560mm Se calculeaza coeficientul de zveltete λ =lf/Imin unde: lf=lungimea de flambaj . si Imin=raza de inertie minima.Imin=π(d3)4/64= π(15,5)4/64=2833mm4
A= π(d3)2/4= π(15,5)2/4=188,69mm2
7
Imin= mmA
I87,3
69,188
2833min ==
λ=lf/Imin=560/3,87=144mmlf=2LSe compara λ cu valorile limita ale λ0 ;
λ0 pentru OLC 45=85,⇒ λ=144> λ0=85 ceea ce inseamna ca avem flambaj elastic.Se calculeaza coeficientul de siguranta la flambaj( Cf=ff /F ≥Cfa);Cfa=coeficientul de siguranta admisibil la solicitarea de flambaj=3÷5.Pentru flambajul elastic avem:
22
2
2min /18723
560
2833210000mmN
I
EIF
ff =⋅⋅== ππ
Unde Ff=forta critica de flambajCf=Ff/F=18723 /20500=0.91 nu este respectata conditia surubul flambeaza.Se mareste diametrul surubului.Se alege:d=28mm =diametrul nominal al filetului si corespunzator acestuia ,d3=22,5mm, D1=28mm;p=5mm=pasul filetului;ac=0,25;d2=D2= 25,5=diametrul nominal mediuD4=28,5mm= diametrul nominal exterior al filetului interior;d3=22,5mm=diametrul nominal interior al filetului exterior.D1=23mm=diametrul nominal interior al filetului interior.Tgψ=p/π*d2=5mm/π*25,5=0,062,iarTgφ=μ’=μ/cos(α/2)=0,08/cos150=0,83α =reprezinta unghiul profilului filetului =300
8
conditia tgψ≤φ’→0,062<0,083, respectiv ψ ≤ φ’ ⇒ relatia fiind adevarata,conditia de autofrinare se verifica.
5’
Verificarea la flambaj
L=1,4*H=1,4*540=756mm;lf=0,5*L=0,5*756=378mm;Se clculeaza coeficientul de zveltete;λ=lf / Imin
Imin=π(d3)4/64= 12580mm4
A=π(d3)2/4= 397,6mm2
imin= 625,56,397
12580min ==ΑI
λ=lf/Imin=560mm/5,625=99,5Se compara λcu valorile limita ale lui λ0
λ0 pentru OLC 45=85,⇒ λ=99,5>λ0=85 cea ce inseamna ca avem flambaj in domeniul elasticSe calculeaza coeficientul de siguranta la flambaj (Cf=Ff/F ≥ Cfa);Cfa=Coeficientul de siguranta admisibil la solicitarea de flambaj =3÷5Pentru flambajul elastic avem :
831422
min2
=⋅⋅
=f
f l
IEF
π; E=2,1*105=210000 N/mm2;
9
d D4
D1
d 3 D2
, d 2
H1
ac
h3
30◦
R1
R2
Filetexterior
Filetinterior
Cf=F
F f ≥Ca
Ff= 83142560
125802100002
2min
2
=⋅=⋅⋅ ππ
fL
IE
Cf= 420500
83142 ==F
F f . Respecta conditia .
6’ Determinarea numarului de spire in contact.
Numarul minim de spire ,necesare a fi in permanenta in contact ,z,se va determina din conditia de rezistenta la uzare .Numarul de spire necesare ,rezulta din relatia: z=4*Fl / [π(d2-Dl
2)*σas]=4*20500 /[π*(784-529)20]= =82000 /[π(225)20]=82000 /14137=5,8. se rotunjeste z=6spire.Conditia ca z trebuie sa se incadreze intre 5÷10 este respectata z=6spire. 4’Verificarea conditiei de autofrinare.Asigurarea autofranarii apare ca cerinta in majoritatea constructiilor cu suruburi de miscare .la sistemele actionate manual ,este preferabilca autofranarea sa se realizeze direct de catre filet.Filetele asigura autofranarea atunci cind unghiul de inclinare al filetului(Ψ),este mai mic decat unghiul de frecare redus(φ):tgΨ=p/π*d2=5/π*25.5=0,062.iartgφ’=μ’=cos(α/2)=0,08/cos15o=0,083.Coeficientul de frecare μ,depinde de cuplul de materiale,de calitatea si starea de ungere a suprafetelor μ=0,08...0,2 pentru otel/fonta.am ales μ=0,08α reprezinta unghiul profilului filetului=300
Conditia tgΨ≤ tgφ’ 083,0062,0 <⇒ ,respectiv Ψ≤φ’ ⇒ relatia fiind adevarata,conditia de autofranare se verifica .
7. Verificarea spirei filetului
Solicitarile la care sunt supuse spirele filetului sunt: îcovoierea si forfecarea.
10
h
b
Ii
Solicitarea la încovoiere
( ) ( )( )[ ] ( )[ ]
( )[ ]2
24
322
4
1
/4,318,1626/5,120500/
798,2951522/
8,1626/2679,032/55,286/1522/
5,125,02/55,02/
//
mmNWM
mmtglpDA
mmtglpDW
mmaHl
WzlFWM
ii
i
cii
iii
=⋅⋅==
=++=
=⋅+=⋅=⋅=
=+⋅=+=⋅⋅==
σ
πππ
σ
Solicitarea la forfecare
10/1 ⋅⋅= mKAFτ unde,km= coeficient de corectie= 0,55÷0,75 si tine seama de repartitia neuniforma a tensiunilor. Se alege Km=0,5
55,2)2(
/1802/360/)4(35,1
/4
86,554
/1,23*
2,,
,,22
22
2
1
÷====⇒÷=
=≤+=
=+=
==
r
rcrcac
rcrcafiech
fiech
mf
c
mmNcc
c
mmNA
zK
F
σσ
σστσσ
τσσ
τ
22
222
/180/86,55
/86,554,213496,9854
mmNmmN
mmN
aech
fiech
=<=
=+=+=
σσ
τσσ
8. Verificarea preliminara a portiunii filetate a surubului principal
Deoarece dimensiunea filetului determina implicit dimensiunile altor elemente ale sistemului,este util sa se efectueze o verificare la solicitarea
11
compusa a portiunii filetate a surubului,care este de obicei sectiunea periculoasa ,avind diametrul cel mai mic.Solicitarea la compresiune cu forta F1si rasucire cu momentul de insurubare M12
M12=F1*d2tg(ψ+φ’)/2=20500*25,5*0,145/2=37899N*mm. ( unde arc tgψ=1,89 si arc tg φ=4,74)σ=4*F1/π(d3)2=4*20500/π*506,25=4*20500/1590.43=51,559N/mm2.τ=16*M12/π(d3)3=16*37899/π(22,5)3=16*37899/35784,7=16,9N/mm2.σech=
22 4τσ + =
2/64,6138001142265861,285*42658 mmN==+=+
σa=σc (Rp02)/Cc=360/2=180N/mm2.σech=61,64 N/mm
2<σa=180N/mm2.
Proiectarea celui de al doilea reazem al surubului principal La cricul simplu, cel de-al doilea razem poate fi un lagar axial. In cazul utilizarii unui astfel de lagar axial, variantele posibile sunt:
• Lagar axial cu alunecare pe suprafata (plana, conica, sferica)• Lagar axial cu rostogolire (rulment axial)
Am adoptat solutia utilizarii lagarului axial cu alunecare pe suprafata plana. Solicitarea care se are in vedere la proiectarea unui lagar axial cu alunecare, este presiunea de contact. Valorile presiunilor admisibile σas=20÷40Mpa=20÷40N/mm2
Am ales σas=40Mpa=40N/mm2
d=28mm. se alege dc=10mm apoi se estimeaza tesiturile rezultind d’c.
d’c=10+(2*1mm)=12mm
Se determina Dc min, necesar din solicitarea de contact.Anec=π[(Dc
’)2-(dc’)2]/4=F1/σas
⇒ 20500N/40N/mm2 ⇒ Dc’)2-144mm2=512,5*4/π⇒
Dc’= 54,25144
14,3
4*1525 =+ .
Dupa considerarea tesiturilor =2mm.(Dc’)rotunjit=25 iar Dc=(D’
c)+2*2=29mm
Se definitiveaza forma si dimensiunile cupei si ale sistemului de prindere (care nu trebuie sa inpedice rotirea libera a cupei).
Se aleg Dcsi dc =care reprezinta dimensiunile efective ale suprafetei de contact care tin seama de tesituri si raze de racordare.
12
Dc=(1,5÷1,8)d ,cind actionarea se face cu ajutorul unei pirghii care trece prin capul surubului.Dc=1,5*28=42. Dc
’=33; dc=13;dc’=15
Se verifica presiunea pe suprafata de contact:
( )
( ) ( )22
222
.2''11
/50/30
50/2,302251089
82000
1533
20500*4
4
mmNmmN
mmN
dD
F
A
F
s
ascc
s
<
≤=−
=−
=
≤−
==
ππσ
σπ
σ
Dc’
dc’Dc
Se estimeaza momentul de frecare din lagarul axial
Mf= 31
μ F1* =−−
2'2'
3'3'
cc
cc
dD
dD0,11*20500*32,5=73287,5N*mm.
Pentru frecare otel pe otel,μ=(0,11÷0,25)am ales μ=0,11.
D.Proiectarea la scara a sistemului de actionare .
Se realizeaza actionarea prin surub ,cu ajutorul unei pirghii simple .Ra=raza la care trebuie aplicata forta utilizatorului.Ra=Mtot/ Fm, unde Mtot=momentul total care trbuie aplicat.Mtot=M12+M4l
Se alege Fm=150NSe determina diametrul minim necesar pentru pirghie dp.
Mi=Fm*Lc, unde Lc=Ra-(Dc/2)Mtot=M12+M4l=37899+125923=234894N/mmRa=234894N/mm/150N=1565,96mm.Lc=Ra-(Dc/2)=1596,96-(51/2)=1540,46mmLs=latimea palmei utilizatorului=100mmLp=Dc+Ra+Ls=51+1540,46+100=1691,46mm se rotunjeste Lp=1691mmMi=Fm*Lc=150*1540,46=231069Nmm. Wnec=π(dp)3/32=Mi/σai
⇒π(dp)3*σai=Mi*32⇒ (dp)3=Mi*32/π*σai
⇒
dp= 25,2640,408
7394208
130*
32*231069
*
32*3 ===
πσπ as
iM mm
13
se rotunjeste dp=26mm, d’p=dp+1mm=27mm.
Se verifica portiunea slabita din capul surubului,la rasucire:τt =Mtot/Wt unde.Wt=[2*(Dc)3/22.9]*[(2*hc/Dc)2,82]=[2*(49)3/22.9]*[(2*12/49)2,82=1372,77mm3
377,1372 mmWt =⇒
hc=(Dc-d’p)/2=(51-27)/2=12mm
τt =Mtot/Wt=234894/1372,77=171N/mm2
cu conditia ca2<Dc/hc<8Dc/hc=51/12=4,25mm se verifica conditia 2<Dc/hc<8 : Hc=(1,5÷2)dp= 1,5*26=39mm
mmH c 39=⇒
Se reprezinta grafic,la scara mecanismul de ationare
Dc
Hc
dp dp’
d c’
Dc
Ra
Lc
Ls
Lp
Fm
E.Definitivarea constructiva si verificarile finale ale surubului.
Se cunosc:• Marimea filetului• Numarul de spire in contact z
14
• Toate elementele privind forma si dimensiunile capului surubului.• Inaltimea piulitei. Hp=z*p=10*5=50mm.Se verifica la solicitarea compusa sectiunea slabita din dreptul degajarii:
• Compresiune.
85,7064
43,2827
4;
201 ====d
AA
F πσ ;d0=d-4=30.
Se calculeaza lungimea Lf=H+(z*p)=540+(10*6)=600mm⇒ Lf=600mm.Tesitura din capul surubului se realizeaza la450
Siguranta de la capatul inferior al surubului se alege constructiv,conform anexei 4 si se reprezinta in desen.
I
D
k
d
f x 45 ◦
f x 45 ◦
F. Proiectarea sistemului de preluare–transmitere a fortei, de catre piulita
In majoritatea sistemelor care fac obiectul studiului, piulita este plasata in fluxul de forta, intre surub si corpul ansamblului.Astfel piulita preia sarcina de la surub, prin intermediul spirelor filetate si o transmite corpului ansamblului. Piulita are un guler care va fi astfel plasat ,incit sa realizeze transmiterea prin forma ,a fortei la elementul pe care se face rezemarea ,asigurind astfel si o mai buna repartitie a sarcinii pe spire ,fata de varianta fara guler.In aceasta faza a proiectarii,se cunosc:
• d=34 mm;• Hp=50mm;
Se vor determina: De,Dg,si hg
Precizarea solicitarilor:• Corpul piulitei este solicitat la tractiune (F2 =F1 =F)si rasucire
(M12 =M21 )conform diagramelor de eforturi . din aceasta solicitare se va determina diametrul exterior al corpului ,De.
15
• Inelara de contact pe care se face rezemarea ,este solicitata la strivire .din aceasta solicitare ,se poate determina diametrul gulerului Dg si(D’
g)• Gulerul piulitei este solicitat la incovoiere (si forfecare).
Pe baza acestei solicitari ,se poate determina inaltimea gulerului hg
Se rotunjeste De=55mm.Se calculeaza Dg pe baza solicitari de contact dintre piulita si corp.Amin=π[(De)2-(D4)2]=Fc/σat.D’
e=De+2*3mm=55+6=61mm⇒ π*σas[(Dg’)2-(D’
e)2]=F*4⇒
(D’g)2=(F*4/π*σas)+(De)2 ⇒ Dg=
( ) ( ) 2
*
4*e
as
DF +
σπ
Se alege σas=100MPa=100N/mm2
Dg’= ( ) 06,67372169,77661100*
4*61000 2 =+=+π
Se rotunjeste D’g=67mm.
Dg= D’g+(2*3)=67mm+6=73mm
Dg=73mm.Se calculeaza hg din solicitarea de incovoiere a gulerului piulitei.Wmin=π*De(hg)2/6=F*(Dg-De)/4*σai.σai.pentru fonta =σc/Cr=350/5=70N/mm2
⇒ 4*π*De*(hg)2*σai=6*F(Dg-De)⇒ hg=( ) )(
66,1166,1170*55**4
557361000*6
***4
*6=⇒==−=
−g
aie
eg hD
DDF
πσπ
Se rotunjeste hg=12.Se verifica relatiile Dg=(1,3÷1,5)De
Dg/De=73/55=1,32.hg=(0,2÷0,25)*Hp→ hg/ Hp=12/50=0,24.Se verifica ambele relatii.
16
Dg
Hp
Fi
De
De’
Dg’
hg
guler
R
G.Proiectarea sistemului de blocare a piulitei.
Momentul de insurubare M12 tinde sa roteasca piulita .Tendintei de rotire a piulitei,i se opune frecarea dintre piulita si corp.Mf=μ*F*R0=0,1*61000*R0. Pentru μ =0,08÷1.R0=[(D’
g)3-(De)3] /3*[(D’g)2-(De
’)2]=[(67)3-(61)3]/3[(67)2-(61)2]=73782/(3*768)=32,02. R0=32,02Mf=μ*F*R0=0,1*61000*32,02=195322N*mmM12=109678N*mm<Mf=195322N*mm.Se produce blocarea piulitei prin frecare.
H. Proiectarea Corpului.
Corpul cricului se afla in fluxul de forta ,intre piulita fixa si suprafata de asezare a cricului.
17
Forma si dimensiunile corpului trebuie sa raspunda cerintelor formulate in tema proiectului ,deci inaltimea corpului este determinata de inaltimea minima sub sarcina si de cursa .Se precizeaza:
• Corpul este turnat din fonta .• Forma corpului este conica.
Stabilirea diametrului interior al bazei de asezare.Din=De+10=55+10=65mm.Din=65mm.H=540mmZ*p=60mm.H+(z*p)=600mm.hg=12mm.De=55mm.Din=65mm.Din conditia de conicitate,C=1/20=(D-d)/H⇒⇒ 1/20=(Dbi-Din)/600⇒ 1/20(Dbi-65)/600⇒ Dbi=(600/20)+65=95mm.Dbi=95mm.F/σas=π[(Dbe)2-(Dbi)2]/4=61000/3=π[(Dbe)2-(8930,25)]/4⇒ Dbe=
⇒− 25,89303
4*61000
π Dbe=130mm
Grosimea peretelui s=5mm se obtine din tabelulA2.18,considerind diametrul exterior al corpului Dg=73mm Rezulta inaltimea talpii :h=1,8*s=1,8*5=7,5mm..
