Creditarea agentilor economici

Studiu privind riscurile în procesul creditării unei societăţi comerciale

CUPRINS

Introducere....................................................................................................................pag.

Cap I-Sistemul bancar...................................................................................................pag. 1.1. Concept....................................................................................................pag.

1.2. Organizarea Sistemului Bancar in Romania............................................pag. 1.3. Tipuri de banci.........................................................................................pag. 1.4. Rolul sistemului bancar in economie………………....….......................pag.

Cap II-Creditarea...........................................................................................................pag2.1. Concept.......................................................................................................pag2.2.Creditarea agentilor economici....................................................................pag2.3. Clasificarea creditelor.................................................................................pag2.4. Metode utilizate pentru stabilirea deciziei de creditare..............................pag 2.4.1. Sursele de informatii necesare analizei de credit................................pag

2.4.2. Dosarul de credit.................................................................................pag Cap III- Riscul de credit...............................................................................................pag 3.1. Concept.....................................................................................................pag 3.2. Managementul riscului de credit............................................................. pag 3.2.1. Managementul portofoliului de credite.......................................... pag 3.2.2.Revizuirea functiei si a operatiunilor de creditare........................... pag 3.2.3.Revizuirea calitatii portofoliului de credite...................................... pag 3.2.4.Portofoliul de credite neperformante................................................. pag 3.2.5. Clasificarea clientilor rau platnici.................................................... pag 3.3. Politici privind managementului riscului de credit.................................... pag 3.3.1.Politica de limitare sau de reducere a riscul de credit..................... pag 3.3.2. Politici privind clasificarea activelor............................................... pag 3.3.3.Politicile privind provizionarea pierderilor sau constituirea provizioanelor la un nivel adecvat................................................................................ pag 3.4. Garantarea creditelor................................................................................ pag 3.4.1. Concept........................................................................................... pag 3.4.2. Tipuri de garantii............................................................................ pag 3.4.2.1. Garantii reale..................................................................... pag 3.4.2.2. Garantii personale............................................................... pag 3.4.2.3. Cesiunea de creante ............................................................ pag Cap IV- Studiu de caz.................................................................................................... pag4.1. Prezentare Banca Transilvania................................................................................ pag 4.1.1. Scurt Istoric................................................................................................. pag 4.1.2.Structura Actionariatului la 31.12.2007 ...................................................... pag 4.1.3.Rezultate financiare...................................................................................... pag 4.1.4. Produsele principale ale Bancii Transilvania……….....…………………. pag4.2. Indicatorii de performanta in Banca transilvania.................................................... pag

1


4.3. Analiza acordarii unui credit pe termen scurt SC Pretev Tehnologii SRL............ pag 4.3.1 Etapele procesului de creditare..................................................................... pag4.4. Studiu de caz........................................................................................................... pag 4.4.2. Planul Afacerii............................................................................................... pag 4.4.3. Analiza financiara a afacerii……………………………………….......…... pag 4.4.4.Calculul indicatorilor de bonitate economico-financiara................................ pag

Concluzii

Bibliografie

2


INTRODUCERE

Societatea umană este in ansamblul său un mecanism social ce a avut şi are de rezolvat probleme de importanţa capitală, de a căror îndeplinire depinde existenta şi dezvoltarea sa ulterioară. O asemenea finalitate nu poate fi concepută fără asigurarea suportului material şi de alta natură pentru acoperirea nevoilor reale, cotidiene ale indivizilor şi ale societăţii în ansamblul său.Determinantă în acest sens este economia generatoare de bunuri si servicii necesare, ceea ce impune abordarea conştientă a procesului, stabilirea modalităţilor de echilibrare a acestora cu resursele existente. Toată această logică a condus la formarea unui mecanism complex in cadrul căruia de cea mai mare importanţă este mecanismul economic. Pentru a funcţiona in mod adecvat şi a îndeplini funcţiile ce i se atribuie mecanismul economic trebuie să dispună de instrumentele corespunzătoare pentru a-i asigura eficienţa, ceea ce presupune atât stimularea cât şi controlul ca şi condiţii care să promoveze un comportament raţional pentru toţi agenţii economici.

În acest context, în ţările cu economie de piaţă, creditul şi băncile au un rol important în desfăşurarea proceselor economice, la nivel micro şi macroeconomic, în reglarea lichidităţii agenţilor economici, a economiei în ansamblul său.

În orice economie agenţii economici trebuind să acţioneze pentru realizarea obiectului de activitate, recurg la bani pe care îi au sau pe care trebuie să-i împrumute.

Dintre formele pe care creditul le-a cunoscut în timp (comercial, obligatar, ipotecar, bancar şi de consum) în această lucrarea, în centrul atenţiei se află creditul bancar. Acesta reprezintă principala operaţiune activă a organizaţiilor financiar-bancare şi a altor instituţii de credit, obiectul acestui tip de credit constituindu-l moneda, monedă care se interpune în ambele faze ale schimbului; atât la acordarea creditului cât şi la rambursarea lui.

Creditul bancar presupune relaţii băneşti de repartiţie prin intermediul cărora se mobilizează disponibilităţile băneşti temporar disponibile, urmând a fi folosite pentru acoperirea unor nevoi temporare.

Lucrarea de faţă ” Studiu privind riscurile în procesul creditării unei societăţi comerciale” este structurată în 4 capitole şi se vrea a fi o analiză a procesului complex de creditare, plecând de la prezentarea principalelor forme de manifestare ale creditului în economia de piaţă, a băncilor comerciale ca principali intermediari financiari în procesul de mobilizare a capitalurilor temporar disponibile şi acordarea lor sub formă de credite celor care înregistrează un deficit de resurse la un moment dat; continuând cu principalele condiţii pe care trebuie să le îndeplinească agentul economic în momentul solicitării creditului bancar, manifestarea riscului de credit si modalitati de gestionare si limitare ale acestuia, pentru ca ultima parte să fie dedicată studiului practic al derulării activităţii de creditare bancară.

Primul capitol prezinta sistemul bancar in ansamblu, cat si cel romanesc , pentru a ne forma o imagine asupra importantei implicarii acestuia in economie.

Al doilea capitol prezinta tipurile de credit utilizate in eonomie, ca fiind o latura importanta a activitatii bancare. Metodele utilizate in sistemul bancar pentru eficientizarea activitatii de creditare si prezentarea detaliata a surselor folosite pentru creditarea agentilor economici.

3


Al treilea capitol studiaza manifestarea si gestionarea riscului de credit in activitatea de creditare bancara, ce se datoreaza nu numai factorilor exogeni, macroeconomici ci si modului de indeplinire a politicilor de creditare. Sunt prezentate politici de management al riscului de credit utilizate la nivel international.

Al patrulea capitol este un studiu de caz privid creditarea unui agent economic de catre Banca Transilvania.

4


CAPITOLUL –I-Sistemul Bancar

1.1. Concept

Sistemul bancar reprezinta ansamblul de banci diferit organizat in jurul si sub conducerea bancii centrale in vederea coordonarii operatiunilor de scont si re-scont de credite, de plasamente si de administrare a depozitelor bancare.In general, sistemul bancar dintr-o tara include:banca centrala, toate bancile comerciale, bancile de afaceri, de depozit, de credit, industriale, agricole si alte institutii de credit existente intr-o tara, diferentiate prin atributiile si particularitatile functionarii lor prin prerogativele conferite prin lege.

In evolutia sa, sistemul bancar parcurge faza de specializare si sectorizare.Specializarea reprezinta limitarea productiei la anumite produse sau, altfel spus, producerea unei game restranse de produse. In acest context, specializarea bancara poate fi privita ca fiind orientarea activitatii diferitelor banci doar spre anumite servicii, operatiuni, produse bancare.Sectorizare poate fi definita, ca fiind un tip aparte de specializare ce consta in orientarea activitatii bancare spre anumite domenii de activitate economica.

1.2. Organizarea sistemului bancar in Romania

Dupa 1989 , Romania a fost martora multor schimbari , iar trecerea la o economie de piata a determinat cresterea continua a numarului de agenti economici privati .Reforma sistemului bancar a inceput in 1990-1991 , prin elaborarea si abordarea unei noi legislatii bancare privind organizarea si functionarea bancii centrale si a bancilor comerciale. . Sistemul bancar din Romania este structurat pe doua nivele , respectiv o banca centrala si institutile financiare , carora prin lege li s-a acordat statutul de banci . B.N.R. este banca centrala a tarii , institutia de emisiune a statului roman .Prin noile reglementari , Banca Nationala incearca sa creeze un sistem bancar modern si , in acelasi timp , sa-si indeplineasca rolul de banca centrala . Operatiunile comerciale indeplinite pana la 1989 de Banca Nationala , au fost transferate unei noi banci comerciale (B.C.R.).

Potrivit Legii 33/1991, activitatea bancara din Romania este organizata si se desfasoara prin:- Banca Nationala a Romaniei (cu rol de banca centrala);- Societati bancare (constituite ca societati comerciale).

In prezent s-a ajuns la un numar de 45 de banci autorizate sa functioneze in Romania, din care 32 de banci sunt constituite cu capital integral sau majoritar romanesc.Cu toate ca sistemul bancar Romanesc este mult dezvoltat fata de celelalte ramuri economice , acesta se afla inca in perioada de tranzitie, fiind necesara in continuare dezvoltarea cantitativa sub aspectul cresterii numarului de unitati bancae, cat si calitativa, in sensul perfectionarii structurilor de operare si modernizarii activitatii, implementarii de produse si servicii moderne.

5


1.3. Tipuri de banci

Cunoscand diversitatea de banci, care opereaza intr-un sistem bancar modern si performant , este interesant de cunoscut care sunt criteriile conform carora acestea sunt clasificate si tipurile in care sunt impartite. Trebuie evidentiat faptul ca fiecare criteriu de clasificare reflecta o anumita specializare.In literatura de specialitate si in practica bancara internationala se intalnesc, in principal, urmatoarele tipuri de banci:- banca centrala – institutie bancara aflata in fruntea aparatului bancar, cu rol de supraveghere si organizare a relatiilor monetar-financiare ale unui stat, atat pe plan intern cat si in relatiile cu alte sisteme monetare;- bancile comerciale – denumire generica data celorlalte banci (altele decat banca centrala). In principiu, bancile comerciale isi desfasoara activitatea atat pe plan intern cat si international. Activitatea lor este diversa si se axeaza, in principal, pe: atragerea depozitelor si acordarea de credite, acceptarea de depuneri de la alte banci sau firme, operatiuni valutare pentru persoane fizice si juridice, plasamentul fondurilor si schimburilor comerciale.Bancile comerciale sunt foarte diversificate, ele putand fi diferentiate dupa tipul operatiunilor sau sfera teritoriala de cuprindere.De aceea, adesea denumirea de banca comerciala este asociata unui termen care ii defineste specificul. Astfel sunt banci universale si banci specializate.- banci universale – sunt denumite acele banci comerciale care efectueaza toate operatiunile bancare si care nu isi limiteaza activitatea la anumite sectoare (la noi, societatile bancare sunt, prin lege, banci universale).- banci specializate – este denumirea generica pentru a desemna bancile comerciale sau institutiile de tip bancar, care, de regula, alaturi de operatiuni bancare de baza, dezvolta preponderent operatiuni bancare de un anumit tip sau un anumit domeniuFiecare sistem bancar national are particularitatile lui, in ceea ce priveste denumirea bancilor, tipurile activitatilor cuprinse sub aceasta denumire.Pentru alegerea clientilor , bancile trebuie sa tina seama de caracterul concurential al pietei , care este piata cumparatorului .

1.4. Rolul sistemului bancar în economie

Intr-o economie de piata , sistemul bancar indeplineste functia de atragere si concentare a economiilor societatii si de canalizare a acestora printr-un proces obiectiv si impartial de alocare a creditului , catre cele mai eficiente investitii . Bancile asigura si faciliteaza efectuarea platilor, ofera servicii de gestionare a riscului si reprezinta principalul canal de transmisie si implementarea politicii monetare .Avand in vedere ca in economia de piata indicatorul sintetic care reflecta eficienta economica a activitatii bancare este profitul , bancile in aceasta perioada de tranzitie isi organizeaza activitatea astfel incat sa poata atrage un numar cat mai mare de clienti , care sa le asigure realizarea obiectivului propus .

Una din preocupările importante, dar şi dificil de realizat după 1989 a fost cea referitoare la formarea unei pieţe a capitalurilor. Aceasta presupune crearea unui

6


sistem bancar eficient, care să mobilizeze resursele băneşti de la populaţie şi agenţii economici în vederea reinvestirii rapide a activităţii economice profitabile, contribuind astfel la sporirea vitezei de rotaţie a banilor care, este de 2-3 ori mai mică comparativ cu ţările dezvoltate. Transformările realizate până în prezent în sistemul bancar românesc sunt îndreptate spre a realiza un sistem bancar modern de inspiraţie europeană. Băncile din România sunt preocupate de atingerea standardelor bancare internaţionale în scopul recunoaşterii lor de către comunitatea bancară internaţională şi de către clienţi ca fiind bănci cu un bun renume. Standardele activităţii bancare sunt stabilite în principal prin Convenţia de la Basel şi A Doua Directivă de Coordonare Bancară a Uniunii Europene .

Rolul băncilor poate fi uşor dedus din acţiunile pe care acestea le exercită în economie, respectiv :- atragerea de pe piaţă a disponibilităţilor temporar libere ,- acordarea de credite şi deci distribuirea de mijloace băneşti suplimentare în economie pentru activităţi viabile ,- punerea în circulaţie a instrumentelor de credit ,- acordarea de asistenţă agenţilor economici, prin efectuarea unor studii de fezabilitate, evaluări patrimoniale, expertizarea tehnică şi financiară a proiectelor de investiţii etc. .

Băncile asigură realizarea procesului investiţional în economie prin participarea la finanţarea acestuia, favorizează tranzacţiile comerciale în interiorul şi exteriorul ţării, participă la derularea plăţilor şi a schimbului valutar.

În figura nr. 1.1. este prezentat, într-un mod simplificat, rolul unei bănci în dezvoltarea de ansamblu a societăţii. Banca preia surplusul de resurse de piaţă şi îl redistribuie agenţilor economici şi populaţiei pentru satisfacerea necesităţilor acestora .

Figura nr. 1.1.

Echilibru

Credite acordate

BANCA Resurse

Pers. fizice

Agenţi economici

Rezerve minime la BNR

Depozite ale pers. fizice şi juridice

Capitaluri proprii

Depozite la BNR

Aport la dezvoltare Resurse disp. pe piaţă

Plasamente interbancare

7


Produsele şi serviciile oferite de societăţile bancare s-au diversificat continu, după 1989 şi universalitatea acestora a fost perfect compatibilă cu această perioadă de tranziţie .

Apariţia şi intensificarea concurenţei între bănci a condus la mărirea eforturilor acestora în dezvoltarea activităţii de marketing. Alături de studiile de piaţă făcute pentru propria clientelă, s-au dezvoltat activităţile de marketing referitoare la : politica produselor şi serviciilor bancare, politica de preţuri, politica de distribuţie şi de comunicaţie. Băncile sunt preocupate de găsirea de noi produse şi de îmbunătăţirea permanentă a serviciilor oferite clientelei, ţinând cont de preferinţele şi aprecierile acestora, în concordanţă cu reglementările puterii politice .Politica de preţuri are în vedere o mai mare transparenţă a dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi a altor taxe practicate de bănci. În prezent tehnicile politicii monetare au apropiat preţurile serviciilor şi a produselor bancare pe piaţă. Pentru ca serviciile oferite să fie cât mai accesibile clienţilor, băncile şi-au îmbunătăţit reţeaua teritorială, au creat produse de distribuţie noi, de genul: ghişeelor automate de bancă (pentru ridicarea de numerar, interogarea conturilor, emiterea de instrucţiuni de plată, transfer de fonduri între conturile proprii), telebankingul, home banking, sisteme de plată a mărfurilor POS etc. .

Procesul de creditare a economiei a fost afectat în această perioadă de tranziţie fie de ineficienţă în gospodărirea resurselor la unele bănci, fie de măsurile luate de Banca Naţională a României şi de Guvernul României, dar şi din lipsa finanţării externe. În dorinţa realizării şi menţinerii unor echilibre la nivel macroeconomic, Banca Naţională a României a limitat în mod excesiv, în unele perioade, mărimea creditului prin controlul strict al masei monetare în vederea limitării inflaţiei. Posibilitatea păstrării resurselor băncilor sub forma depozitelor la Banca Naţională a României a transformat banca centrală din finanţator al creditului în economie, în debitor al băncilor. Astfel, băncile au avut şansa celor mai sigure plasamente, iar economia reală a pierdut şi din puţinul de resurse existent. Şi Guvernul României a contribuit la limitarea resurselor în economie, printre altele prin vânzarea pe piaţă, la dobânzi atractive, a titlurilor de stat şi a certificatelor de trezorerie, astfel o parte însemnată a depozitelor în lei şi valută au fost retrase de deponenti si plasate la stat.

Politica dobânzilor înalte practicată de stat a avut justificare, datorită eliminării pe termen scurt a stării de incapacitate de plată, dar are repercursiuni din cele mai nefavorabile asupra economiei . Această concurenţă între stat şi sistemul bancar, în a atrage de pe piaţă puţinele capitaluri disponibile, poate afecta în viitor chiar macrostabilitatea . Este ştiut faptul că, mai ales în anii 1998 şi 1999, statul a utilizat aceste resurse în finanţarea deficitului bugetar şi în acoperirea de datorii, iar dobânzile mari vor mări cererea de resurse ale statului şi aceasta tot în detrimentul economiei. De asemenea, chiar băncile sunt interesate mai mult în achiziţionarea de titluri de stat, care sunt plasamente sigure şi avantajoase, decât în a găsi afaceri viabile pe care sa le sa la crediteze.

8


CAPITOLUL- II -Creditarea

2.1. Concept

Creditul constituie un contract prin care o banca transmite unei firme sau persoane fizice o suma de bani pentru a o folosi o perioada de timp in vederea realizarii unui anumit scop, cu obligatia de a restitui suma respectiva si dobanda aferenta, conform prevederilor stipulate in contract.1

2.2.Creditarea agentilor economici

Agenţii economici îşi găsesc resursele necesare realizării investiţiilor pe două căi : fie prin utilizarea propriilor economii , fie prin recurgerea la creditele ce le sunt acordate prin bănci , în procesul de reciclare şi valorificare a capitalurilor monetare în economie .

În conformitate cu prevederile Legii bancare nr. 58/1998 şi cu propriile statute de organizare şi funcţionare, băncile acordă clienţilor lor credite în lei şi valută pe termen scurt, mediu şi lung.

Legea bancară nr. 58/1998 defineşte creditul ca fiind orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul dreptului la rambursarea sumei plătite, precum şi la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice prelungire a scadenţei unei datorii şi orice angajament de achiziţionare a unui titlu care încorporează o creanţă sau a altui drept la plată unei sume de bani.

Intr-o acceptiune mai larga creditul reprezinta o relatie baneasca intre o persoana fizica sau juridica numita creditor, care acorda unei alte persoane numita debitor, un imprumut in bani sau care vinde marfuri/serviciipe datorie, in general cu dobanda stabilita in functie de riscul pe care si-l asuma creditorul sau de reputatia debitorului.

2.3. Clasificarea creditelor

Exista mai multe clasificari de credite bancare acordate agentilor economici in functie de varietatea si complexitatea raporturilor de creditare, de gruparea operatiunilor de credit.In economia de piata exista cinci mari feluri de credite si anume:1. Creditul bancar este acordat de catre banci persoanelor fizice si juridice pe termen scurt, mijlociu sau lung. Aceste credite se pot acorda cu sau fara inscrisuri, cu garantii reale sau fara pe obiecte ale creditarii sau global.2. Creditul comercial se acorda sub forma de marfa. El satisface atat interesul producatorului (deci agentul economic producator) de a vinde mai repede marfa, cat si pe cel al comerciantului care nu are fonduri sa le elibereze direct la primirea marfii.3. Creditul obligatar apare in raporturile dintre institutiile de stat si agentii economici in calitate de debitori, pe de o parte si creditori, pe de alta parte.

1Constantin C.Kiritescu, Emilian M.Dobrescu “ Mice enciclopedie”-Editura Expert-Bucuresti 1998

9


Aceste raporturi se concretizeaza in faptul ca primii emit obligatiuni, iar creditorii sunt subscriitori si detinatori ai acestor obligatiuni.4. Creditul ipotecar este destinat activitatii imobiliare si se bazeaza in principiu pe proprietatea privata. El presupune o conventie intre creditor si imprumutat, care cuprinde in esenta proprietatea (ca garantie a rambursarii imprumutului), conditiile si scadentele, penalitatile si circumstantele in care se poate pierde proprietatea.5. Creditul de consum se acorda pe termen scurt sau mijlociu, persoanelor individuale, pentru acoperirea valorii marfurilor si serviciilor procurate din comert sau pentru recreditarea creantelor contractate in acest scop.

Creditul bancar reprezinta o componenta de baza a plasamentelor bancare in Romania.

Creditul reprezinta inca pentru toate bancile romanesti cea mai importanta sursa de venituri.

Tipuri de credite bancare in funcţie de perioada de acordare : Credite pe termen scurt respectiv operaţiuni de împrumut pe termen până la 1 an

pentru suplimentarea mijloacelor circulante;Prin credite pe termen scurt se înţelege orice operaţiune de împrumut de sume de

bani, pe o perioadă ce nu depăşeşte 12 luni .Pentru creditele pe termen scurt, credite acordate întreprinderilor sau credite de

consum este caracteristică rambursarea integrală la scadenţă.Dobânda pentru creditele pe termen scurt variază şi în funcţie de destinaţia

creditului şi se plăteşte de către beneficiarul creditului, conform convenţiei de credite, fie trimestrial (cu regularizare globală la scadenţă), fie la scadenţă.Creditul pe termen scurt este forma curentă a creditului la bancă, întrucât convine în mai mare măsură exigenţelor de lichidităţi cerute băncilor de către autorităţile monetare (ca o exemplificare: rezerva minimă obligatorie la B.N.R. trebuie să fie de minim 30% din media soldurilor conturilor de disponibilităţi ale clienţilor, calculate de-a lungul zilelor lucrătoare ale unei luni).

Credite pe termen mediu acordate pe o perioadă de până la 5ani pentru operaţiuni de export-import sau investiţii;

Creditele pe termen mediu sunt împrumuturi a căror dată de rambursare este de la 1 an la 5 ani .Se acordă pentru activitatea de import / export, pe bază de contracte ferme în acest sens, pentru activitatea de investiţii (a căror eficienţă trebuie dovedită) .Rambursarea acestui tip de credite se face de obicei în tranşe lunare (sau trimestriale), la aceste tranşe calculându-se şi dobânda sumei mai mari, cât şi a termenului, dobândă ce va fi mai mare decât a împrumuturilor pe termen scurt .Acest tip de credite se acordă prin băncile specializate, pe acest tip de operaţii Credite pe termen lung acordate pe o perioadă de peste 5 ani pentru investiţii de

amploare, retehnologizare.Creditele pe termen lung sunt împrumuturile a căror durată de rambursare

depăşeşte 5 ani.Se acordă pentru investiţii pe termen lung, cu durată de folosinţă îndelungată, de exemplu creditele pentru construirea de locuinţe.

10


Creditele pe termen mediu şi lung implică adesea rambursarea eşalonată, fapt ce înseamnă că pe parcurs, la termene stabilite (lunare, trimestriale etc.) odată cu plăţile convenite pentru dobânzi se rambursează şi o parte din principal .Suma de rambursat ( R ) reprezintă în ultimă instanţă două componente:principal (P)+dobânzi (d) .R = P + dBanca trebuie să se asigure că rambursarea va fi făcută cu certitudine la scadenţă, deoarece în caz contrar sunt afectate propriile angajamente luate faţă de cei care i-au încredinţat fondurile spre păstrare.

Conform prevederilor articolului 44 a Legi privind activitatea bancara, " la acordarea creditelor , bancile urmaresc ca solicitantii sa prezinte credibilitate" , ceea ce inseamna ca in aceasta activitate , trebuie avute in vedere o serie de principii de baza pentru rambursarea acestora la scadenta , dupa cum urmeaza:1.Persoana imprumutatului Considerand ca imprumutatul are competenta necesara , cea mai puternica garantie a unui imprumut este mintea debitorului , in onestitatea lui , in intentia lui de a rambursa , in capacitatea lui de a trai linistit , stiindu-se dator.2.Scopul creditului Scopul presupune folosirea creditului pentru o destinatie prestabilita , acceptata de banca si legala. Aceasta presupune ca , in cererea adresata bancii , clientul trebuie sa precizeze clar destinatia creditului.3.Suma creditului Important este stabilirea necesarului de fonduri pentru ca suma creditului sa fie astfel determinata si acordata incat sa fie suficienta imprumutatului sa-si desfasoare activitatea eficient, dar insuficienta pentru a nu-i permite risipa de fonduri.4.Capacitatea de rambursare

Aceasta reprezinta asa numita sursa primara de plata si presupune identificarea fluxului de numerar din care va fi restituit imprumutul si platita dobanda aferenta.Fluxul de numerar (cash flow) poate fi generat din patru surse;- din activitatea de exploatare - cel mai sigur;- din vanzarea de active disponibile- nesigur;- din contractarea de noi datorii- inacceptabil;- din emisiuni de actiuni si obligatiuni- inacceptabil;Ultimele doua surse nu pot fi luate in calcul decat daca prin contractul de credit s-a convenit in acest sens.5.Garantiile

Aceasta reprezinta a doua sursa de rambursare.Banca va urmari ca toate creditele acordate sa fie in toate cazurile garantate, iar volumul minim al garantiilor constituite trebuie sa acopere datoria maxima a imprumutatului ( creditul plus dobanzile aferente).

2.4. Metode utilizate pentru stabilirea deciziei de creditare

Bancile comerciale acorda credite pe diferite orizonturi de timp nu numai unitatilor economice, ci si persoanelor fizice. Bancile trebuie sa evalueze corect riscul la care se expun prin acordarea creditelor. Practica bancara interna si internationala evidentiaza faptul ca procesul de investigare a solicitarilor de credite este greoi, ca analiza dosarelor de credit, cand numarul lor este mare si valoarea unitara mica, este

11


costisitoare pentru banca, iar suportarea cheltuielilor acordate lor de catre clienti conduce la micsorarea numarului de credite acordate de banca. Pentru eficientizarea activitatii de analiza a solicitarilor de credite, din partea persoanelor fizice, in practica bancara se utilizeaza tot mai des metoda evaluarii prin punctaj (scoring). Aceasta metoda se poate utiliza, in special, in cazul creditelor pe termen scurt (pentru finantarea cumpararii unor bunuri de folosinta indelungata) si a creditelor pe termen lung (pentru cumpararea, construirea sau modernizarea unor imobile). Aplicarea metodei in cazul acestor credite, este posibila si indicata deoarece solicitantii acestora au un comportament identic, iar obiectul creditului este identificabil ca valoare si durata, astfel incat riscurile asumate sunt comparabile. Utilizarea credit-scoring-ului are ca efecte principale reducerea atat a timpului necesar investigarii dosarelor de credit, cat si a cheltuielilor aferente. Credit-scoring-ul, bazandu-se pe analiza discriminatorie, isi propune sa realizeze o ierarhizare a solicitantilor de credit printr-o nota medie sau de punctaj. Pentru aplicarea acestei metode trebuie stabilite anumite criterii care sa grupeze, corect, clientii unei banci, in clienti buni si clienti rai. De regula, clientii buni sunt cei care au rambursat creditele la timp, iar clientii rai sunt cei care fie ca au inregistrat intarzieri in rambursarea creditelor primite, fie ca nu le-au rambursat.

Adoptarea unor decizii corecte si sigure privind creditarea clientului obliga bancile sa-si extinda si consolideze eforturile in scopul cunoasterii potentialului economico-financiar al acesteia.

În faţa băncii, agentul economic solicitant al unui credit trebuie să vină cu o activitate economică ce nu va prezenta riscuri majore pe perioada utilizării creditului. Pentru acceptarea solicitării de credit adresată băncii, hotărâtoare sunt performanţele financiare realizate de solicitant în perioada precedentă şi cele estimate pentru perioada de angajare a creditului .In analiza dosarului de creditare, banca trebuie sa raspunda urmatoarelor trei obiective:

1. Sa decida daca va finanta sau nuDin informatiile furnizate bancii de catre societatea comerciala, analistul de credit trebuie sa le selectioneze pe acelea care ii permit sa aprecieze:-capacitatea de rambursare: ce volum de datorie poate suporta si pe ce perioada-capacitatea de a absorbi socuri in perioada derularii imprumutului. Sunt decelate eventualele amenintari care planeaza asupra societatii precum si marja de siguranta.-modalitatea de rambursare in situatia aparitiei falimentului inainte de scadenta imprumutului.2. Gasirea tipului de finantarea care sa raspunda cel mai bine necesitatilor debitorului.Analiza financiara permite identificarea punctelor tari ai a celor slabe legate de ciclul de exploatare si poate facilita luarea unei decizii privind tipul de finantare propus. Sunt examinate:-nevoile de finantarea pe termen scurt (nevoile de trezorerie)-formele de credit cel mai bine adaptate investitiilor pe termen lung-tipurile de garantii solicitate si gradul lor de acoperire3. Utilizearea informatiilor obtinute pentru a face o propunere comerciala completa si personalizata nevoilor societatii comerciale.

2.4.1. Sursele de informatii necesare analizei de credit

1. Sitatiile financiare

12


In cele mai frecvente cazuri, banca intra in posesia lor direct, prin intermediul analistului de credit care solicita societatii comerciale bilantul anual si contul de rezultate, insotite de anexele lor care permit mai buna intelegere a operaiunilor financiare derulate in decursul unui an. Daca nu exista un istoric al relatiei cu banca sunt solicitate starile financiare de pe ultimii doi/trei ani de activitate. In cazul in care societatea este deja client al bancii, vor fi solicitatea doar documentele pentru anul contabil incheiat precum si previziuni pentru anul in curs.Este recomandabil ca documentele contabile sa fie acceptate doar in cazul in care sunt certificate de un expert contabil sau o societate cu activitate recunoscuta de audit contabil si financiar.

2. Analizele economicePentru a evalua calitatea potentialului debitor, analistul de credit trebuie sa se asigure ca intelege bine modul sau de functionare:-tipul de produse si servicii vandute precum si modul lor de producere-ciclul de fabricatie, cine sunt clientii si furnizorii-perceperea societatii pe piata, oportunitatile si amenintarile-nivelul de concurenta si modul de manifestare prin pret, tehnologie si calitate-factorii de influebta ai competitivitatiiIn practica bancara romaneasca, se manifesta doua tendinte privind determinarea performantelor firmei pe baza indicatorilor de bonitate si anume: Analiza bilantului societatii comerciale

Bilantul reprezinta o fotografie la un moment dat a patrimoniului, precum si a resurselor necesare dobandirii acestuia.

Activul (patrimoniul) este constituit din:-bunuri conservate o perioada lunga (activul imobilizat) care sete constituit din :a).imobilizari necorporale-brevete, licente si drepturi de comercializare, care permit desfasurarea normala a activitatiib).imobilizari corporale:bunuri mobile si imobilec).imobilizari financiare, reprezentate de titurile financiare si de participarile in cadrul altor soocietati-bunuri destinate a fi utilizate pe termen scurt in vederea asigurarii nevoilor de exploatare care constituie activul lichid sau de exploatare.acesta se compune din:a).stocuri de materii prime, materiale destinate productiei si/sau comercializariib).Creantele intreprinderii asupra clientilor sai si asupra statului(rambursarile de TVA si a altor taxe si impozite)

Pasivul contine resursele societatii comerciale. Ele pot fi proprii sau imprumutate. In acelasi timp este important sa se faca distinctia intre resursele stabile, adica cele care pot fi utilizate o perioada lunga de timp si cele de exploatare, care trebuie rambursate pe termen scurt.Capitalul este constituit din subscrierea de actiuni precum si din incorporari ulterioare sub forma de rezerve.In analiza trebuie identificati creditorii societatii, care pot fi:-alte intreprinderi, de care aceasta este legata(avansuri si alte datorii financiare stabile)-banci si alti intermediari financiari(imprumuturi la banci, conturi debitoare si scont)-creditori de pe pietele financiare care detin obligatiuni emise de societatea analizata-furnizorii

13


-statulO atentie maxima in cadrul analizei dosarului de creditare este acordata lichiditati, adica capacitatii societatii comerciale de a face fata tuturor platilor imediate. Sunt studiate fluxurile de numerar si se urmareste corelarea resurselor cu utilizarile lor.Regula urmarita este ca resursele stabilite ale intreprinderii sa acopere activulimobilizat. Diferenta dintre resursele stabile si activul imobilizat constituie fondul de rulment al societatiiFR=RS-AIUnde: FR- fondul de rulment, RS-resursele stabile, AI-activul imobilizatDaca FR>0, societatea dispune de o marja de siguranta pentru a face fata eventualelor riscuri. Invers , daca FR<0, societatea comerciala isi finanteaza o parte din patrimoniu recurgand la resurse pe termen scurt.Se manifesta riscul lipsei de lichiditate, incat nu exista resursele pe termen scurt necesare acoperirii nevoilor curente de trezorerie. Analiza dosarului de creditare pune astfel in evidenta necesitatea unui credit de trezorerie.Elemente de analiza financiaraAnaliza solvabilitatii este esentiala. Societatea este solvabila daca in orice moment valoarea totala a patrimoniului sau este superioara datoriilor. Vom analiza astfel activul net al intreprinderii.AN=Total activ-Total datoriiUn activ net negativ ne da informatii despre starea de insolvabilitate, insa exista situatii in care fondurile proprii sunt negative datorita vointei actionarilor de a-si distribui dividende superioare.Analiza ratelor are ca scop identificarea cauzelor de insolvabilitate a debitorului. Alegerea unei rate pertinente pentru un debitor este fondata, printre altele, de ramura din care face parte.Datele empirice au confirmat faptul ca rate precum profitul net/capital sau cashflow/fonduri imprumutate au o buna capacitate de previzionare a riscului debitorului.

Categorii de rate utilizate in analiza bilantului contabil-rata de acoperire a profitabilitatiia). Marja bruta a profitului, determinata ca raport intre profitul brut si valoarea vanzarilor. Cresterea acestui raport releva o situatie pozitiva pentru societatea comerciala, prin aceea ca ritmulde crestere al cheltuielilor variabile este depasit de cel al preturilor de vanzareb).ritmul de crestere a vanzarilor, care trebuie urmarit comparativ cu cel al concurentilor-rate de apreciere a lichiditatiia).lichiditatea curenta=active curente/pasive curenteb).lichiditatea imediata=(numerar+echivalent numerar+ clienti)/pasive curentec).perioada de incasare a creantelor-indica eficienta colectarii creantelor si reprezinta, practic, durata creditului furnizor pe care compania il acorda clientilor sai; se masoara in zile, iar formula de calcul este: creante/vanzari*365d).perioada medie de plata furnizorilor-este un indicator similar cu cel anterior, exprimand durata creditului furnizor pe care compania il primeste de la furnizorii sai, formula de calcul este:furnizori/costul de productie*365-rate financiarea).gradul de acoperire a dobanzilor-evidentiaza capacitatea debitorului de a genbera profit pentru acoperirea cheltuielilor cu dobanzile

14


b).gradul de indatorare-exprimat ca pondere a totalului datoriilor in activul total. In general, se poate considera ca exista o relatie directa intre aceasta pondere si riscul financiar al respectivei companii

Analiza contului de profit si perdere

Contul de rezultate trasează modul în care întreprinderea a creat valoare în cursul anului financiar. Analistul de credit va identifica fazele ciclului de producţie al societăţii comerciale:1. întreprinderea cumpără mărfuri fie pentru a le transforma, fie pentru a le revinde direct;2. întreprinderea apelează la serviciile unor furnizori externi de utilităţi: apă, energie electrică, încălzire. Aceste operaţiuni dau naştere cheltuielilor externe. Volumul lor ne dă informaţii cu privire la dependenţa de terţi.3. întreprinderea îşi vinde produsele şi serviciile.

Cifra de afaceri reprezintă producţia efectiv vândută în cursul anului financiar. Volumul total al producţiei include şi stocurile. Cifra de afaceri înregistrează tot ce sa vândut şi facturat în cursul anului, chiar dacă la momentul închiderii anului nu toţi clienţii au plătit încă. Facturile care urmează a fi încasate se vor regăsi atât în cifra de afaceri din contul de rezultate cât şi în postul „creanţe asupra clientelei” din activul bilanţier. În acelaşi timp, pentru stocurile existente se constituie provizioane. Constatăm că se degajă două categorii de fluxuri:- fluxuri monetare rezultate din veniturile obţinute şi cheltuielile angajate (cifra de afaceri, cumpărări de materii prime şi materiale, plata utilităţilor etc.);- fluxuri nemonetare reprezentate de amortizări şi provizioane.

Cele mai multe bănci utilizează programe informatice de analiză a principalilor indicatori. Este esenţială determinarea capacităţii de autofinanţare (CAF), care ne dă informaţii despre capacitatea societăţii de a-şi rambursa împrumutul.În acelaşi timp, analistul de credit trebuie să determine şi să interpreteze trei rate:1. fonduri proprii / total bilanţ;2. fonduri proprii / datorii pe termen mediu şi lung > 1;3. datorii pe termen mediu şi lung / CAF < 3.

2.4.2. Dosarul de credit

Majoritatea băncilor şi a instituţiilor financiare utilizează formate relativ tipizate pentru aplicaţiile de credit, formalizarea având ca scop fluidizarea activităţii de urmărire pe care o desfăşoară membrii comitetelor de credit.

a) prezentarea societăţii:- nume social şi număr la registrul comerţului;- sector de activitate;- repartiţia capitalului;- conducători;- istoric;- organigrama grupului dacă este cazul;- tipul şi suma angajamentelor pe care le are banca asupra companiei, precum şi angajamentele băncilor concurente.

15


b) prezentarea sectorului de activitate:- caracteristicile produselor/serviciilor;1. tipurile de produse/servicii;2. modul de producţie;3. modul de aprovizionare şi principalii furnizori – sunt efectuate comparaţii cu termenele de plată uzuale acordate de furnizorii dintr-un anumit sector.

- caracteristicile concurenţei;1. grad de concentrare;2. modul în care se manifestă concurenţa: prin preţuri, produse, tehnologie, mărci;3. modul de distribuţie – cum sunt distribuite produsele/serviciile vândute, structura clientelei.4. principalii concurenţi: cifră de afaceri, rentabilitate, structura financiară, acţionariat;

- caracteristicile sectorului de activitate; ameninţările şi oportunităţile sectorului, puncte tari puncte slabe

- poziţionarea întreprinderii pe piaţă;1. competitivitate, nivel tehnologic;2. rentabilitate şi soliditate financiară în raport cu concurenţa.

c) analiza situaţiei financiare, care trebuie să includă cel puţin următoarele aspecte:- riscul afacerii;- evoluţia cifrei de afaceri şi a marjelor;- solvabilitate, lichiditate: aprecierea calităţii structurii financiare;- finanţarea nevoilor de exploatare: care sunt nevoile şi cum se poate implica banca;- finanţarea imobilizărilor: care sunt nevoile şi cum se poate implica banca;- analiza modului de gestionare a societăţii – studiu retrospectiv pe ultimele 2-3 exerciţii financiare;- evoluţia rentabilităţii;- formarea profitului net: analiza provizioanelor şi a elementelor excepţionale;- determinarea capacităţii de rambursare;- previziuni pentru anul în curs.

d) recomandarea finală a analistului de credit – acesta trebuie să concluzioneze fiecare dosar printr-o recomandare bazată pe ponderarea avantajelor şi a dezavantajelor respectivei tranzacţii, după cum urmează:

puncte tari puncte slabe ameninţări oportunităţi-poziţionarea economică aceleaşi poziţii-concurenţa-structura financiară-calitatea gestiunii-relaţii bancare

-evoluţii tehnologice aceleaşi poziţii-evoluţii economice-concurenţa-acţionariat

16


CAPITOLUL 3Riscul de credit

3.1. Concept

Riscul de credit exista peste tot in lume, nu doar in Romania, problema este cum il gestionezi.

Riscul de credit este primul dintre riscurile bancare cu care se confruntă o instituţie financiară .2

Riscul de credit reprezintă probabilitatea nerambursarii la scadenta a creditelor acordate si creantelor aferente.

Cea mai importantă activitate bancară generatoare de risc de credit este finanţarea, însă orice altă activitate bancară este potenţial generatoare de risc de credit (angajamente şi creanţe extrabilanţiere, depozite şi alte tranzacţii pe piaţa interbancară, operaţiuni de acoperire pe piaţa bursieră / interbancară etc.) .

Pentru împrumutat, riscul de credit exprimă, într-o formă mai largă, degradarea situaţiei financiare a acestuia.

Pentru instrumente, pe piaţă, distingem două tipuri de riscuri :-riscul curent, care este aferent valorii de piaţă (valoarea lichidativă) curente, adică cea calculată pe baza valorii prezente a parametrilor pieţei ;-riscul potenţial este legat de valorile viitoare posibile pe care le poate lua instrumentul pe parcursul existenţei sale, valori viitoare ce sunt determinate de deviaţiile viitoare ale parametrilor pieţei în raport cu valoarea lor curentă. Riscul potenţial este numit “add-on” pentru a exprima suplimentul faţă de valoarea curentă .

Riscul total este suma celor două riscuri, curent şi potenţial, şi el măsoară riscul de credit al instrumentului considerat .

In urma documentatiei primite, analistii de risc emit o opinie privind riscurile pe care le implica acordarea imprumutului. In principal, riscul de credit poate fi cuantificat ca fiind minor, mediu sau major:3

Risc minor :probabilitate scazuta ca riscurile identificate in urma analizei sa se produca si astfel sa determine greutati in desfasurarea activitatii si in sustinerea serviciului datoriei.Risc mediu: in urma analizei rezulta atat puncte pozitive cat si puncte negative, care pot fi sau nu in interdependenta directa: exista probabilitatea ca riscurile identificate sa se produca, putand astfel sa determine greutati in desfasurarea activitatii si in sustinerea serviciului datoriei.Risc major:in urma analizei au fost identificate unul sau mai multe aspecte negative care pot determina greutati majore in desfasurarea activitatii si in sustinerea serviciului datoriei.

3.2. Managementul riscului de credit

Pentru un management eficient al riscului de credit trebuie avute in vedere urmatoarele:

2 Vasile Dedu-“Gestiune si audit bancar”, Editura Economica,Bucuresti,20083 are ca sursa de plecare “Politica de evaluare a riscului de credit” in Banca Transilvania

17


3.2.1. Managementul portofoliului de credite

Trebuiesc stabilite anumite limite privind:-creditele totale-limita portofoliului total de credite exprimat in raport cu depozitele, capitalul sau activele totale ale bancii.-limite geografice-piata de afaceria a unei banci trebuie sa fie in mod clar definita si coraborata cu cunostintele despre piata, precum si experienta personalului si a conducerii bancii.-concentrarile de credite-politica de creditare trebuie sa stimuleze diversificarea portofoliului si sa urmaresca un echilibru intre un randament maxim si un risc minim.Limitele privind concentrarea se refera la expunerea maxima admisa pentru un singur client, grup si/sau sector de activitate economica.-scadenta trebuie stabilita- scadenta maxima pentru fiecare tip de credit iar imprumuturile trebuiesc acordate dupa un grafic de rambursare realist.-pretul creditului-ratele trebuie sa fie suficiente pentru a acoperii costurile fondurilor, supervizarea creditului, administrarea si pierderile probabile, dar in acelasi timp sa deduca si o marja rezonabila de profit.ratele trebuiesc revizuite periodic si ajustate.-competenta de creditare este determinata de marimea bancii, trebuiesc stabilite limite pentru toti ofiterii de credit-urmarirea creditelor problema-politica bancara trebuie sa prevada proceduri de urmarire a creditelor restante si care sa devina din ce in ce mai dure.

3.2.2.Revizuirea functiei si a operatiunilor de creditareBanca trebuie sa se asigure ca functia de creditare indeplineste doua obiective fundamentale:-creditele trebuiesc acordate pe o baza sanatoasa si astfel incat sa poata fi rambursate-fondurile trebuiesc investite profitabil in beneficiul actionarilor si pentru protectia deponentilor

3.2.3.Revizuirea calitatii portofoliului de creditePortofoliul de credite reflecta pozitia pe piata si cererea pentru o banca, strategia sa de afaceri si de risc, precum si capacitatea de a acorda credite.

3.2.4.Portofoliul de credite neperformante-creditele sunt considerate neperformante atunci cand capitalul ori dobanda aferenta a trecut de scadenta si este neplatita de 90 zile ori mai mult.Atunci cand se evalueaza in contextul creditelor neperformante nivelul cumulat al provizioanelor indica capacitatea bancii de a face fata eficient riscului de credit.

3.2.5. Clasificarea clientilor rau platnici Tipuri de clienti rau platnici : tipul A. Poate plati dar in lipsa unui dialog eficient cu banca prefera sa-si investeasca banii in alte afaceri ,investitii e.t.c tipul B. Poate plati dar fiind abordat fara tact ,decide sa nu plateasca din motive personale (orgoliu ranit ,politica, relatii familiale etc ) tipul C. Nu poate plati integral ,dar poate si este dispus sa plateasca partial cu conditia sa fie abordat corect

18


tipul D. Nu poate plati si trebuie convins sa-si vanda bunurile sub supravegherea bancii tipul E. Nu poate /nu vrea sa plateasca si pentru recuperarea debitului singura solutie este executarea silita Sesizarea problemelor in rambursare 4

Faza 1. Primele simptome :1. Clientul ocoleste banca ,nu mai vine personal pe la banca trimite diversi

mandatari 2. La analiza periodica se poate constata cresterea brusca a gradului de indatorare

(neplata datoriilor catre stat,furnizori,etc ) 3. Reducerea drastica a ratei profitului4. Imobilizarea resurselor in investitii nejustificate de profilul firmei si indicatorii

economici 5. Scaderea rulajului prin banca 6. Cereri insistente si repetate ( nejustificate economic ) de suplimentare a creditului

Faza 2."Boala" 1. Serviciul datoriei este defectuos apare repetabilitatea in inregisitrarea de restante 2. Apar semnale colaterale negative la adresa clientului (in presa,radio, TV, CRB ) 3. Clientul este irascibil la telefon ,nu raspunde, evita in continuare banca ,se plange

ca nu este inteles de nimeni4. La "poarta " clientului "apar si alti creditori (mai mari sau mai mici ) care

ameninta de regula ca se vor duce la politie ,parchet ,organele fiscale e.t.c .5. Clientului "nu-i pasa" de aceste amenintari si nu riposteaza pentru ca nu are

argumente sa le combata .6. Garantii contactati de banca sunt deja la curent cu imposibilitatea de plata a

clientului Mai exista o faza terminala :Clientul este analizat, se constatata ca nu mai sunt solutii de recuperare si se decide trecerea la executarea silita .Granitele intre faza I si faza 2 nu sunt intotdeauna clar delimitate ,un client se poate afla involuntar in faze diferite fata de realitatea de pe teren .Solutii Principiul universal valabil atat in viata cat si in recuperare "Este mai usor sa previi decat sa tratezi" -Cu cat cunoastem mai devreme simptomele de la Faza 1 si actionam mai repede , cu atat cresc sansele de recuperare sau redresare a clientului .Dupa cum se poate observa, dintre Tipurile de clienti doar cei din categoria E sunt fara catalogati fara solutii amiabile de recuperare Concluzie : Calea amiabila nu trebuie abandonata pe tot parcursul procesului de recuperare de la clientii de tip A-D . Reguli (aplicabile atat la faza 1 cat si la faza 2 ) Fixarea tintei - se va face tinand cont de :-Client :incepand cu cunoasterea caracterului acestuia a surselor sale de avere,puncte slabe ,motivele pentru care nu plateste ,locul in care poate fi gasit in orice moment

4 Modalitati practice de recuperare a creditelor neperformante

19


-Bunuri :aflate in garantie la banca , bunuri ale firmei urmaribile, bunuri personale urmaribile,valoarea lor ,eventuali cumparatori, locul unde sunt depozitate si detinatorul actual-Reesalonarea la plata (in limita permisa de banca )-vanzarea unor bunuri sub supravegherea bancii si relansarea afacerii -reducerea investitiilor neprofitabile , limitarea la cele strict necesare -asocierea cu o alta firma care sa-i asigure fonduri necesare relansarii afacerii -redimensionarea afacerii in asa fel incat acesta sa devina profitabila

3.3. Politici privind managementului riscului de credit

Baza unui manegement sanatos al riscului de credit este identificarea riscurilor existente si potentiale, inerente activitatii de creditare.Masurile specifice privind gestionarea riscului de credit cuprind trei tipuri de politici:

3.3.1.Politica de limitare sau de reducere a riscul de credit.-expunerile la riscuri mari-un obiectiv al organului de reglementare in ceea ce priveste managementul riscului de credit este de a impiedica bancile sa se bazeze in mod excesiv pe un client mare sau un grup de clienti. Reglementarile moderne stipuleaza ca o banca nu poate acorda credite mari unei entitati individuale sau unui grup afiliat de entitati peste o anumita valoare care reprezinta un procentaj prescris din capitalul si rezervele bancii.

Comitetul de la Basel5 pentru supravegherea bancara a recomandat un maxim de 25% (normele româneşti stabilesc că împrumuturile acordate de o societate bancară unui singur debitor nu pot depăşi, cumulate, 20% din fondurile proprii ale acesteia)6, cu intentia de a reduce acest nivel la 10%.-creditare partilor afiliate-este o forma de expunere la riscul de credit destul de periculoasa. Daca nu a fost stabilita o limita, privind ponderea creditelor acordate partilor afiliate in capitalul bancii, banca ar trebui sa impuna una ca problema de politica a consiliului de administratie.o practica bancara prudenta cere ca toate creditele acordate partilor afiliate sa fie aprobate de consiliu.-supraexpunerea fata de zone geografice sau sectoare economice-concentrarea bancii pe un singur sector economic sau o zona geografica restransa, face ca acesta sa fie vulnerabila fata de slabiciunile unui anumit sector sau regiune, existand riscul ca aceasta sa sufere de pe urma esecului simultan in randul catorva clienti, pentru motive similare. Bancile expuse acestor riscuri prin natura lor trebuie sa dispuna de sisteme bine dezvoltate pentru monitorizarea acestor riscuri.

3.3.2. Politici privind clasificarea activelorObliga banca la evaluarea periodica a capacitatii de rambursare a portofoliului de credite si a altor instrumente de credit, inclusiv dobanzile angajate si neincasate, care expun banca la riscul de credit.

5 ZF » Business International » Regulile Basel II sau cum bancile isi taie craca de sub picioare6 Vasile Dedu-“Gestiune si audit bancar”, Editura Economica,Bucuresti,2008

20

http://content.ad20.net/Storage/35935_C161ECB684054E03A3F2589D48044812/index.html?id=35935&dir=http%3A//content.ad20.net/Storage/35935_C161ECB684054E03A3F2589D48044812/&trk=1&trkimg=http%3A//core.ad20.net/x0.gif&click=http%3A//core.ad20.net/click&params=%26snocache%3D1211926601296_1934001938817570%26spgid%3D98302032509865100%26sfver%3D9%26__x1ts%3D01cd3217%26pub%3D632203491294404%26site%3D632203491294404.zf%26section%3D632203491294404./site/%26zone%3D632203491294404.special%26size%3D0x0%26xcrid%3D35935%26xgeo%3DRO%7C10%7C0%7CBucharest%7C%7C0%7C%26x1guid%3D634567701190459301&dtime=15&url=http%3A//www.zf.ro/index.html

http://content.ad20.net/Storage/35935_C161ECB684054E03A3F2589D48044812/index.html?id=35935&dir=http%3A//content.ad20.net/Storage/35935_C161ECB684054E03A3F2589D48044812/&trk=1&trkimg=http%3A//core.ad20.net/x0.gif&click=http%3A//core.ad20.net/click&params=%26snocache%3D1211926601296_1934001938817570%26spgid%3D98302032509865100%26sfver%3D9%26__x1ts%3D01cd3217%26pub%3D632203491294404%26site%3D632203491294404.zf%26section%3D632203491294404./site/%26zone%3D632203491294404.special%26size%3D0x0%26xcrid%3D35935%26xgeo%3DRO%7C10%7C0%7CBucharest%7C%7C0%7C%26x1guid%3D634567701190459301&dtime=15&url=http%3A//www.zf.ro/business_international.html


3.3.3. Politicile privind provizionarea pierderilor sau constituirea provizioanelor la un nivel adecvat.

Provizioane specifice de risc : provizioane constituite de societatile bancaare in urma clasificarii creditelor si plasamentelor detinute in portofoliu. Se constituie prin inregistrarea pe cheltuieli indiferent de rezultatul financiar inregistrat ca urmare a acestor operatiuni.

Necesarul de provizioane specifice de risc se determina lunar si se constituie prin includerea pe cheltuieli. Regularizarea provizioanelor specifice de risc presupune modificare nivelului existent al acestora in vederea restabilirii egalitatii intre nivelul existent si cel al necesarului si se va realiza prin includerea pe cheltuieli sau prin reluarea pe venituri a sumei reprezentand doferenta intre nivelul existent in sold al provizioanelor specifice derisc de credit si nivelul necesarului. Aceasta regularizare se face lunar. Este obligatoriu ca bancile sa regularizeze si sa utilizeze provizioanele specifice de risc de credit , utilizand moneda de exprimare a creditelor si/ sau plasamentelor pe care le corecteaza. Provizioanele se constituie in functie de categoria de credit/ plasament, garantii, coeficienti de ponderare.7 Băncile vor constitui şi/sau vor regulariza lunar provizioanele specifice de risc de credit aferente creditelor şi plasamentelor evidenţiate în sold la finele lunii respective, prin includerea pe cheltuielile şi/sau prin reluarea pe veniturile lunii pentru care se face raportarea, indiferent de rezultatul financiar al perioadei înregistrat de bancă.8

Clasificarea creditelor se va face în funcţie de performanţele financiare ale clienţilor şi de capacitatea acestora de a-şi onora obligaţiile faţă de bancă la scadenţă.În urma evaluării performanţelor financiare ale clienţilor creditele vor fi încadrate în una din următoarele categorii :Criteriile ce stau la baza evaluarii performantelor financiare ale clientului si capacitatii acestuia de a-si onora datoria la scadenta se stabilesc de fiecare banca in parte si se aproba de BNR-Directia Supravegere.

Categoria A : performante foarte bune, care permit achitarea la scadenta a datoriei,cu mentiunea acestor performante;

Categoria B : performante foarte bune, dar fara cretitudine pe o perspective medie;

Categoria C : performante financiare satisfacatoare, cu tentinte de inrautatire; Categoria D : performante financiare scazute si ciclice; Categoria E : pierderi si incapacitatea rambursarii.

Criteriile ce stau la baza evaluarii performantelor financiare ale clientului si capacitatii acestuia de a-si onora datoria la scadenta se stabilesc de fiecare banca in parte si se aproba de BNR-Directia Supravegere.

În urma coroborării criteriilor menţionate (performanţele financiare şi serviciul datoriei), creditul va fi clasificat conform următoarei matrice :

7 http://www.krimket.ro/dictionarbancar.php?litera=p8 Regulament BNR Nr. 5 din 22/07/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit

21


- pentru sectorul nebancar in situatia in care nu s-au initiat proceduri judiciare:

performanta financiara

Serviciul datoriei

A B C D E

0-15 zile Standard In observatie Substandard Indoielnic Pierdere16-30 zile In observatie Substandard Indoielnic Pierdere Pierdere31-60 zile Substandard Indoielnic Pierdere Pierdere Pierdere61-90 zile Indoielnic Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Minimum 91 zile Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere PierdereTabel nr. 1 : Criterii de incadrare pe categorii de clasificare pentru creditele acordate clientilor din sectorul nebancar9

- pentru sectorul bancar

Preformanta Financiara

Serviciul datoriei

A

Banci Organizatii cooperatistede credit

0-7 zilelucratoare

0-30 zilelucratoare

Standard Pierdere

Nu s-au initiatProceduri juridice

S-au initiat proceduri juridice

Minimum 8 zile lucratoare

Minimum 31 zilezile lucratoare

Pierdere

PierdereTabelul nr. 2 : Criterii de incadrare pe categorii de clasificare pentru creditel;e acordate clientilor din sectorul bancar10

Regulamentul nr.5 /2002 devine foarte restrictiv in ceea ce priveste creditele si plasamentele pentru sectorul bancar.Astfel, in loc de patru categorii de clasificare (standard, substandard, indoielnic si pierdere)confarm Regulamentului nr. 2/2002 raman numai doua "standard" si "pierdere". Preformanta financiara pentru sectorul bancar este "A", iar creditele si plsamentele sunt clasificate "standard" daca serviciul datoriei este de pana la 7 zile, peste aceasta perioada creditele sunt clasificate imediat in categoria "pierdere".

Creditele acordate unui debitor si\sau plasamentele constituite la acesta, se incadreaza intr-o singura categorie de clasificare pe baza principiului declararii prin contaminare, respectiv prin luarea in considerare a celei mai slabe dintre categoriile individuale de clasificare.

9 Regulamentul BNR nr.5 din 22/07/200210 Regulamentul BNR nr.5 din 22/07/2002

22


Pentru acoperirea pierderilor din credite, băncile sunt obligate să-şi constituie provizioane. Sumele aferente acestora se include pe cheltuieli şi sunt raportate la B.N.R. . Nivelurile provizioanelor în funcţie de clasificarea creditelor sunt următoarele :11

Clasificarea creditelor Nivelul provizionului specific de riscStandard 0 %în observaţie 5 %Substandard 20 %Îndoielnic 50 %Pierdere 100 %

Tabelul nr. 3: Provisioane recomandate12

La determinarea provizioanelor, expunerea debitorului va putea fi micşorată doar cu valoarea angajamentelor apărute din depozite gajate, colaterale acceptate de bancă, garanţii necondiţionate de la Guvernul României, de la Banca Naţională a României sau de la altă bancă, agreată şi considerată de prim rang de banca creditoare, din România sau din una din ţările încadrate în categoria A sau alte garanţii considerate a fi cu risc 0%, aşa cum sunt prezentate în Tabelul 3 de mai sus.În general, normele interne ale băncilor cu privire la limitarea şi minimizarea efectelor riscurilor ce se manifestă în activitatea de creditare sunt unitare. Astfel, toate băncile urmăresc ca solicitanţii de credit să prezinte credibilitate pentru rambursarea acestora la scadenţă, scop în care se procedează la o analiză a bonităţii clienţilor şi se solicită garantarea creditelor.

3.4. Garantarea creditelor

3.4.1. Concept

Grantia consta intr-un activ, proptietatea impumutatului, care poate fi valorifiata de carte creditor pentru compensarea creditului acordat . Nedesitatea garantarii creditelor decurge din existenta riscului imprumutului. Banca trebuie sa se asigure ca agentii economici care trebuie sa se imprumute au capacitatea restituirii creditelor si ofera posibilitatea recuperarii acestora si a dobanzilor aferente , cand nu isi achita aceste obligatii.In practica internationale si cea romaneasca13 exista trei tipuri de garantii:

Garantii reale Garantii personale Garantii intrinseci

Garantiile pentru credite sunt asiguratorii si sunt oferite , atat de agentii economici care imptumuta , cat si de alte persoane juridice sau fizice, care devin astfel garanti. Exista si o clasificare a creditelor acordate de bancile comerciale, in functie de tipurile de garantii: creditul garantat sau acoperit si creditul negarantat cu valori materiale.

3.4.2. Tipuri de garantii

11 Regulament BNR Nr. 5 din 22/07/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit12In conformitate cu Normele Metodologice nr.12 din 22.07.2002 pentru aplicarea Regulamentului5/2002 BNR 13 In conformitate cu Normele Metodologice nr.12 din 22.07.2002 pentru aplicarea Regulamentului5/2002 BNR

23


3.4.2.1. Garantii reale Garantia reala se refera la bunurile corporale sau necorporale primite in garantie pentru poeratiunile realizate cu alte banci sau cu clientele din sectorul nebancar . Garantiile reale cuprind ipotecile si gajurile. Gajul este un accesoriu al contractului de credit.Prin el se remite bancii un bun mibil pentru garantarea creditului.Gajul este de doua feluri si anume: cu deposedare si fara deposedare.Gajul cu deposedare se mai numeste si amanet si presupune depunerea bunului mabil la banca.Gajul fara deposedare se aplica numai asupra produselor solului, materiilor prime industriale, produselor in curs de fabricatie sau deja fabricate sa aflate in deposit. Pentru a constitui legal un gaj sunt necesare doua preconditii:

contractul scris de gajare pregatit de Departamentul Juridic al Bancii; perfectarea gajului;

Gajul asupra stocurilor este un mod raspandit de asigurare a finantarii capitalului circulan, cum ar fi liniile de avans in contul curent sau facilitatile revolving, astfel incat bunurile ce fac obiectul gajului sunt de obicei aceleasi, deoarece sunt finantate de aceleasi instrumente.Gajul asupra echipamentelor este folosit la garantarea creditelor pe termen scurt si mediu. Pentru a fi acceptat ca garantie echipamentul trebuie sa fie:

lichid proprietatea imprumutatului fara alte gajuri permanent importate din punct de vedere fizic mobile.

Gajul general este un gaj comun la dispozitia tuturor creditorilor, acestia avand o pozitie egala fata de bunurile debitorilor inpotriva caruia se deruleaza executarea silita. Acest gaj nu confera bancii privilegiul de a-si recupera singura datoriile, ceea ce inseamna ca riscurile ei sunt mai mari . Ipoteca reprezinta o garantie , care nu presupune deposedarea celui ce o prezinta in vederea obtinerii creditului.Cel care constituie ipoteca poate fi debitorul sau un girant. Bunurile ipotecate pot fi luate in garantie numai la voloarea de asigurare, daca ele apatin persoanelor fizice, sau numai la valoarea de inregistrare in contabilitate daca apartin agentilor economici. Bunurile imobile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii pentru a putea fi luate in consideratie la garantie:

sa poata fi vandute-cumparate; sa permita amenajari si adaptari; sa fie asigurate; sa existe un inscris la notariat prin care sa se specifice valoarea bunului garantat; cel ce trebuie ipotecat sa aiba deplina capacitate de exercitiu asupra bunului;

Ipoteca trebuie inscrisa in registru de transcriptiuni si inscriptiuni sau in Cartea Funciara de la Judecatorie. Stingerea ipotecii are loc, in general, odata cu plata ultimei rate scadente la creditul garantat din ea.

3.4.2.2. Garantii personale Garantiile personale reprezinta aranjamentele agentilor economici si persoane fizice prin care acestia se obliga sa suporte datoriile debitorilor catre banca pentru

24


creditele acordate. Se refera la garantiile furnizate de terti. Codul cinil roman reglementeaza o singura garantie personala, denumita cautiune sau fidejusiune si care este valabila in urmatoarele conditii:- sa exercite un contract separate prin care o persoana fizica sau juridica se oblige sa garanteze obligatiile agentului economic imprumutat cu intregul sau patrimoniu;- cel ce garanteaza sa aiba deplina capacitate (sa aiba 18 ani daca este persoana fizica sau sa fie legal constituita in cazul persoanei juridice);- garantul sa fie solvabil ;- garantul sa domocilieze sau sa aiba sediul in judetul unde functioneaza banc ace acorda creditul; Felurile fidejusiunii: conventionala(cand insasi partile, debitorul si banca, sunt de accord asupra necesitatii aducerii unui garant); legala(cand printr-o depozitie a legii debitorul este obligat sa aduca un fidejusor pentru garantarea obligatiilor ce-i revin); judecatoreasca(cand intr-o cauza litigioasa instanta judecatoreasca este aceea care dispune aducerea unui fidejusor). Cautiunea sau garantia personala poate fi materializata si prin scrisoarea de garantie bancara. Scrisoarea de garantie poate fi:- de intentie/confort, emise de societatea mama pentru creditele contractate de filialele sale.- de plata, care pot fi asimilate unei fidejusiuni, emise de societati affiliate societatii care contracteaza creditul. 3.4.2.3. Cesiunea de creante Orice transfer de drepturi financiare in favoarea altei persoane se numeste cesiune. Creditorul care transfera drepturile sale se numeste cesionar, noul creditor se numeste beneficiar de cesiune. Pentru a cesiona eficient creante( sau orice alte drepturi) trebuie indeplinite doua cerinte prealabile:- titlul legal: acesta este de obicei un contract finalizat intre cesionar si beneficiar;- perfectarea: pentru aceasta exista doua tipuri, fie instiintarea debitorului de transferul ce va avea loc , fie prin inregistrarea cesiunii in contabilitatea cesionarului.14

Cesiunea tacita este realizata prin inregistrarea creantelor care au fost cesionate in contabilitatea imprunutatului. Cesiunea deschisa, in acest caz debitorul este informat de actul de cesiune, fapt care poate fi facut de catre banca sau de catre cesionar. In multe legislatii consimtamantul debitorului ne este necesar in recunoasterea ca legala si valida a cesiuni.Totusi debitorul trebuie sa primeasca o confirmare a cesiunii. Pentru a fi protejat , este recomandat ca si cesionarul si banca sa instiinteze debitorul de actul cesiunii.

CAPITOLUL 4Studiu de caz

14 Reguli diferite se aplica in SUA si Marea Britanie, unde cesiunea de creante poate fi formulata dupa UCC (Codul Unic de Comert)

25


4.1. Prezentare Banca Transilvania4.1.1. Scurt Istoric

Banca Transilvania este un grup financiar roman integrat, infiintat in Transilvania, cu activitati dedicate distinct clientilor de Corporate si Retail Banking pentru a oferi servicii de calitate, avand o retea teritoriala nationala.

Grupul financiar Transivania- ofera servicii integrate, venind in intampinarea nevoilor clientilor prin acoperirea cererii diversificate. Sinergia de grup si valoarea adaugata sunt create prin vanzarea incrucisata si prin atingerea unor economii de scara. Piesa centrala este BANCA TRANSILVANIA, iar celelalte subsidiare sunt:BT ASIGURARI TRANSILVANIABT LEASING TRANSILVANIA BT SECURITIES BT DIRECT

Ceea ce distinge Banca Transilvania din randul celorlalte banci comerciale, este flexibilitatea de care da dovada in relatia cu clientii, rapiditatea cu care se reactioneza atunci cand se identifica impreuna oportunitati sau nevoi noi, si nu in ultimul rand afinitatea, apropierea si intelegerea fata de clienti prin noua abordare relationala. Povestea Bancii Transilvania a inceput in Cluj-Napoca, acum 13 ani, din initiativa unor oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o banca locala, un brand de Cluj. Banca si-a orientat la inceput activitatea spre sectorul IMM si, datorita cererii pietei, in scurt timp aceasta a inceput sa se dedice si domeniului retail. In anul 1997 Banca Transilvania a devenit prima institutie bancara din Romania, care a fost cotata la Bursa de Valori Bucuresti, ceea ce a insemnat recunoasterea valorii sale pe piata si a transparentei actiunilor bancii.

Banca Transilvania este azi una dintre cele mai importante institutii financiar – bancare din Romania si una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori Bucuresti..

Banca Transilvania este structurata pe trei linii de afaceri: retail, IMM si corporate. Astfel, banca si-a format echipe specializate si un portofoliu complex de produse si servicii, pentru a sustine dezvoltarea acestor trei directii. Banca Transilvania are peste 750.000 de clienti, dintre care aproximativ 100.000 sunt persoane juridice. 4.1.2.Structura Actionariatului la 31.12.2007

Structura actionariatului dupa tipul capitalului:Roman - 62.04 %Strain - 37.96 %

26


1. Persoane Fizice cu cetatenia romana - 41.90 %2. Persoane juridice cu capital roman - 20.14 %3. din care SIF''S - 14.66 %4. Persoane Fizice cetateni ai altor tari - 4.17 %5. Persoane Juridice cu capital strain - 33.79 %

4.1.3.Rezultate financiare

Activele bilanţiere au ajuns la sfârşitul lunii septembrie a.c. la un nivel de 11.420,73 mil. lei, în creştere cu 41 % faţă de 31 decembrie 2006, când înregistrau o valoare de 8.085,87 mil. lei. Faţă de prevederile structurilor bilantiere prezentate in bugetul pe întreg anul 2007, nivelul activelor a fost realizat în proporţie de 96 %.

Situaţia patrimonială (mil.RON) 31.12.2006 30.09.2007 Creşteri (9 luni)

Credite 4.934 7.666 1,55 Lichidităţi imediate 2.623 2.574 0,98 Investiţii bancare- titluri 123 698 5,67 Valori imobilizate 347 455 1,31 Alte active 59 28 0,47 Total active 8.086 11.421 1,41 Resurse de la clienţi 5.671 8.136 1,43 Imprumuturi pe termen lung 826 838 1,01 Resurse atrase de la bănci 410 785 1,91 Capitaluri proprii 964 1.248 1,29 - Din care : Imprumut subordonat 259 253 0,98 Alte pasive 215 414 1,93 Total pasive 8.086 11.421 1,41 Tabelul nr 4:Situatia patrimoniala in perioada 31.12.2006-30.09-2007 a Bancii Transilvania15

Comparativ cu prevederile bugetare pe întregul an, la 30 septembrie 2007 profitul brut s-a realizat în proporţie de 97,38 %, iar profitul net este mai mare cu 58 % faţă de cel înregistrat la data de 30.09.2006. Acest nivel al profitului a fost atins prin contribuţia directă a tuturor celor trei linii de business, care şi-au intensificat şi diversificat activitatea. În timp ce veniturile nete au inregistrat o dinamica de 57% faţa de aceeasi perioadă a anului precedent, cheltuilelile au crescut mai încet, cu doar 45%. Creşterea nivelului provizioanelor nete se datorează atât sporirii gradului de prudenţialitate în acordarea creditelor, odată cu dezvoltarea continuă a băncii, cat si cresterii volumului

15 www.bancatransilvania.ro

27


total al creditelor, care în primele noua luni ale anului curent a înregistrat o creştere cu 55 %, fiind de 1,72 ori mai mare faţă de sfârşitul lunii septembrie 2006.

CONT DE PROFIT SI PIERDERE (mii RON)

30.09.2006 30.09.2007 Creşteri 2007 / 2006

TOTAL VENITURI NETE 382.935 602.686 1,57 TOTAL CHELTUIELI 263.871 381.850 1,45 Profit înainte de provizionare 119.064 220.836 1,85 Provizioane, net 26.073 65.024 2,49 Profit brut 92.991 155.812 1,67 Profit net 84.392 133.512 1,58

Tabelul nr.5:Contul de profit si pierdere a Bancii Transilvania16

În primele noua luni ale anului, Banca Transilvania a deschis 69 de unităţi în întreaga tară, reţeaua teritorială cuprinzand, astfel, 410 sucursale şi agenţii, în care îşi desfăsoară activitatea peste 5.500 de angajaţi. La sfarşitul lunii septembrie, Banca Transilvania avea instalate 630 de bancomate, în crestere cu 16% (102 bancomate) faţa de începutul anului. Creşterea băncii, în cel de al treilea trimestru al anului 2007, a însemnat şi importante beneficii adaugate produselor şi serviciilor, inclusiv începerea creditării persoanelor fizice dupa norme proprii, aprobate de BNR (cu un grad de îndatorare permis pentru client de până la 70%). De asemenea, în luna septembrie, Banca Transilvania a lansat un nou card de credit, împreuna cu un partener de prestigiu – Centrofarm – un important lanţ de farmacii, cu peste 30 de locaţii, situate în special în capitală

4.1.4. Produsele principale ale Bancii Transilvania 17

Banca Transilvania ofera urmatorele tipuri de depozite destinate - persoanelor fizice: Depozite un lei Depozite in valuta Certificate de depozit Depozitul in lei 111 zile Depozitul “ Anotimp “ Kid Cont Depozitul in lei pe 210 zile -persoanelor juridice: Depozite in leiDepozite in valutaCertificate de depozit

Banca acorda potrivit prevederilor din Legea bancara nr.58/1998 , clientilor sai, credite in lei si valuta urmatoarelor categorii de prsoane juridice.1.) Agenti economici.

16 www.bancatransilvania.ro17 www.bancatransilvania.ro

28


-societati comerciale cu capital particular, de stat sau mixt, constituite potrivit Legii nr. 31/1990, modificata de Legea nr. 195/1997 si Legea nr. 99/1999.-societati comerciale cu capital strain si capital mixt (strain si romanesc), conform Legii nr.35/1991.-societati agricole constituite conform Legii nr.36/1991.2.)Asociatii familiale infiintate in conditiile Decretului Lege nr. 54/1990.3.)Persoane fizice autorizate (inclusiv cele care presteaza activitati liberale).4.)Alte institutii constituite conform legilor in vigoare (regii autonome, societati nationale, companii nationale si multinationale, autoritati ale Administratiei Publice Locale, organizate in conformitate cu Legea Finantelor Publice Locale nr. 189/1998, societati si institutii financiare, altele decat bancile, asociatia salariatilor – PAS).

Tipuri de credite acordate de Banca Transilvania:1) Dupa durata de creditare: -credite ope termen scurt(pana la 1 an inclusiv)-credite pe termen mediu (1-5 ani , inclusiv)-credite pe termen lung(5-15 ani)2) Dupa tipul monedei in care se acorda: -credite in lei-credite in valuta:acordate din resurse proprii, acordate din fondul BERD si din surse de la Banca Mondiala 3) Dupa destinatie:Credite finantarea zctivitatii curente:- linii de credite( durata maxima de 12 luni)- credite overdraft (1-7 zile)-credite pentru nevoi temporare (8-60 zile)-credite pentru export(maxim 12 luni)-credite pentru capital current (12 luni)--credite pentru finantare sezoniera(stocuri).Credite pentru finantarea investtiilor:- credite de investitii (achizitii, constructii, modernizari, dezvoltari)-credite pentru cumparari de actiuni si active (pe termen scurt sau mediu)c)Credite pentru preluarea imprumuturilor angajate de client la alte banci :d)Alte destinatii, neinterzise de lege

Situatia creditelor acordate clientilor retail pe 2007-credite ipotecare 57%-credite de consum 37%-alte credite 6%Situatia creditelor acordate clientilor corporate pe anul 2007Agricultura si silvicultura 5%Productie 24%Comert 35%Constructii 5%Servicii 23%Institutii financiare 6%Altele 2%

29


4.2. Indicatorii de performanta in Banca transilvania

Pentru evaluarea performantei financiare a clientelei nebancare persoane juridice cu scop patrimonial care intocmesc situatii financiare, Banca Transilvania utilizeaza urmatorii indicatori (cantativi si calitativi) :

Indicatorii cantitativi:Rentabilitatea economica – este un indicator de profitabilitate care reflecta capacitatea firmei de a genera profit cu activele ce le exploateaza.Rentabilitatea economica (%) = Rda / A *365 / T * 100 , unde :Rda = Rezultatul inainte de a scadea dobanzile si amortizarile, adica rezultatul brut minus rezultatul exceptional / extraordinar, plus cheltuieli cu dobanzile, plus amortizarile si provizioanele.A = Total activeT = perioada scursa (in zile) de la inceputul anului pana la data pentru care se face incadrarea in categoria de performanta financiara.Rata curenta (%) – arata capacitatea firmei de a acoperi obligatiile scadente pe o perioada scurta, de regula pana la 1 an, cu elementele patrimoniale de activ care se pot transforma in mijloace banesti.

Rata curenta = As / Pe * 100, unde :As = Active circulante total + Creante imobilizate cu lichiditate sub 1 anPe = Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la 1 an.

Gradul de indatorare (%) – arata ponderea datoriilor totale in total pasiv bilantier.Indicatorul surprinde faptul ca riscul financiar al unei entitati economice creste o data cu indatorarea acesteia.Gradul de indatorare = D / P * 100, unde : D = Total datorii

P = Total pasivSolvabilitatea – releva ponderea capitalurilor proprii ale clientului in capitalurile investite in firma.Solvabilitatea (%) = Cp / Cang * 100, unde :

Cp = Capitaluri proprii Cang = Capitaluri proprii + imprumuturi si datorii financiare

Indicele de acoperire a riscului valutar (indicator cantitativ care reflecta gradul de acoperire a riscului valutar generat de expunerea pe debitor )Se considera acoperit de riscul valutar debitorul, persoana juridica, care realizeaza un flux de numerar pozitiv in valuta in care este acordat creditul, deci veniturile sale certe, cu caracter permanent realizate in aceeasi valuta cu valuta in care se acorda creditul, si incasate in conturile deschise la Banca Transilvania, ii permit achitarea, la scadenta, a principalului si dobanzii rezultate din credit.Indicatorii cantitativi se calculeaza pe baza situatiilor financiare ale entitatilor economice intocmite si operate conform reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice sau de autoritati cu competente similare din alte tari.

Indicatorii calitativi Indicatorii calitativi privesc calitatea conducerii si pozitia in piata.

30


Calitatea conducerii Acest indicator se evalueaza in functie de pregatirea profesionala (direct legata de domeniul de activitate al firmei), experienta in domeniu , abilitatea , calitati profesionale, etc. , apreciate ca atare de analistul de credite. Conditii de piataIndicatorul se evalueaza in functie de : stabilitatea si perspectiva afacerii, procentul de piata detinut, numarul clientilor, amplasarea punctelor de desfacere, calitatea produselor/serviciilor etc. apreciate ca atare de analistul de credit .

4.3. Analiza acordarii unui credit pe termen scurt SC Pretev Tehnologii SRL

4.3.1 Etapele procesului de creditare

Banca Transilvania abordeaza creditarea ca pe un proces complex ce presupune in mod necesar urmatoarele etape:

- Negocierea creditelor- Contractarea creditelor- Aprobarea si acordarea creditelorNegocierea Creditelor

Prima etapa in procesul creditarii consta in contextul informativ al moderatorului cu solicitantul de credit. Din prima discutie care are loc trebuie sa rezulte raspunsul la urmatoarele obiective: identitatea solicitantului; obiectivele urmarite; perspective in volumul activitatii desfasurate si a situatiei de pe piata ; identitatea actionarilor si a membrilor consiliului de administratie; varsta, starea de sanatate si calificarea managerului; abilitatea un afaceri; mijloacele si posibilitatile firmei; scopul si obiectul de activitate; scopul si justificarea cererii creditului; garantiile ce pot fi prezentate.Pe baza raspunsurilor date si a parerii pe care si-o formeaza moderatorul, negocierea va continua sau se va opri la acesta discutie. In cazul in care discutia va continua se vor intocmi si prezenta documente:

- Cerere de credit ( anexa nr.1 )- Bilantul contabil ( contul de profit si pierdere )- Copia licentei de import export- Alte documente considerate a fi necesare de catre moderatorul de credite.

Contractarea creditelor

La inceput se va determina volumul de credit pe baza analizei indicatorilor economico-financiari si a previzionarilor pe perioada creditarilor. In cadrul acestei determinari, un loc important il va ocupa stategia de marketing a firmei relevandu-se veniturile, contractele incheiate, tendintele pietii, concurenta, avantajele produselor firmei fata de alti agenti economici similari, posibilitatea valorificarii stocurilor existente, politica de stabilire a preturilor.Planul de afacere trebuie sa cuprinda o analiza in care sa se urmareasca cel putin urmatoarele aspecte:

- eventualii concurenti in aceeasi activitate;- eventualele amenintari ale noilor intrati pe piata;- beneficiarii, luindu-se in considerare necesarul si puterea de cumparare;

31


- substituirea produselor cu altele de pe alte piete;- furnizorii – cine sunt, ce credibilitate au;- analiza bonitatii clientului, utilizandu-se urmatorii indicatori: -Indicatori ai lichiditatii; -Indicatori ai eficientei activitatii; -Indicatorii rentabilitatii.

- analiza operatiilor si inscrierea ipotecii si a gajului.Daca in urma analizei efectuate, rezultatele converg spre bonitatea economico-

financiara a clientului, anexa de analiza si aprobare a creditului, impreuna cu garantiile asiguratorii se vor inainta spre aprobare Comitetului de Credite si Risc.Etapa se finalizeaza cu incheierea contractului de credit, unde partile vor conveni asupra :

- volumul creditului;- perioada de utilizare a creditului;- garantiilor asiguratorii;- modului de rambursare a creditului;- dobanzile si comisioanele percepute.

Aprobarea si acordarea creditelor

Comitetul de Credit si Risc va hotari asupra aprobarii creditului. Aprobarea creditului va fi comunicata in scris in mod operativ.Dosarul de credit cu toate partile sale componente, se pastreaza la Serviciul Credite pe toata durata creditarii.Odata cu incheierea contractului de credit , se constituie si ipoteca sau gajul.

Analiza modului de utilizare a creditului

Serviciul Credite va urmari daca creditul a fost utilizat pentru scopul pentru care a fost solicitat. Deasemenea se va urmari in permanenta modul in care beneficiarul de credit isi desfasoara activitatea in banca noastra, daca ratele scadente au fost rambursate la timp si daca se incaseaza lunar.Urmarirea utilizarii creditelor se va face de catre fiecare moderator prin deplasari periodice la sediul firmei. Aici se vor verifica urmatorele:

- concordanta dintre utilizarea creditului cu obiectivul solicitarii;- se va face analiza economico-financiara pe baza ultimei balante de verificare;- verificarea efectiva a garantiilor din punct de vedere al existentei, integritatii si

pastrarii lor.CASH- FLOW –pozitiv

Marimea rezultatului depinde de activitatea generala a firmei. Ramane la aprecierea moderatorului de credite sa cuantifice cat este de puternic cash flow-ul in comparatie cu toti ceilalti indicatori.In situatia in care este negativ, discutia despre angajarea creditului nu mai are loc.Cash-flow-ul se va calcula pe baza indicatorilor rezultati din balanta prezentata. Aceasta varianta se va compara cu cea propusa de reprezentantul firmei. Este posibil ca prin acordarea creditului, cash-flow-ul sa devina pozitiv.In acest caz discutia despre acordarea creditului poate combina, daca moderatorul de credite apreciaza ca acest lucru este posibil.

32


4.4. Studiu de caz

In data de 26.02.2007, clientul New Limit SRL ,cu sediul in Bucuresti, strada Scortan Ion, nr.27, sector 2, inregistrata la Registrul Comertului sub nr.J40/1267/2004, societate romana cu un capital de 200 lei, reprezentata de Cristian Mateescu, s-a prezentat la sediul Bancii Transilvania Sucursala Lipscani sa solicite acordarea unui credit in valoare de 30.000 lei prin cererea nr.41/ 26.02.2007.

Creditul solicitat urma sa fie folosit pentru plata avansului din valoarea produsului creditat-masini portabile de sanfrenat si debitatat, produse destinate exportului. Termenul solicitat pentru credit este de 30 zile cu posibilitate de prelungire daca acreditivele vor fi incasate in termen. Pentru acordarea creditului,alaturi de cerere, societatea a prezentat urmatoarele documente:1.Actele de infiintare ale societatii;2.Garantii materiale;3.Studiu de eficienta a afacerii;4.Bilantul la 31.12.2007;5.Balanta de verificare ianuarie 2007;6.Soldul conturilor la alte banci.

4.4.2. Planul Afacerii

Date Generale1.S.C.” New Limit” SRL2.Reprezentata prin Cristian Mateescu in calitate de administrator3.Sediul societatii : Bucuresti, str.Scortan Ion, nr.27, sector.24.C.U.I. 160971565.Inregistrare Registrul Comertului : J40/1267/20046.Numar asociati : 27.Telefon:021/241.14.698.Obiectul de activitate potrivit prevederilor din statut: Comert cu ridicata al altor aparaturi utilizate in industrie, comert si transporturi9.Capital social : subscris : 200 lei varsat : 200 lei10.Consiliul de administratie al asociatilor :

a) Gheorghe CristianCapital social: subscris : 140 lei varsat: 140 lei

b) Murtaza BilentCapital social: subscris:60 lei Varsat: 60 lei

11.Managerii ( reprezentantii legali ai societatii ):b) Nume si prenume : Gheorghe Cristian

Calitatea : asociat si administrator

33


Scopul PlanuluiObtinerea de credite in vederea derularii unui export de masini portabile de

sanfrenat si debitatat.

Datele Generale ale Afacerii1.Descrierea generala a afacerii: Societatea are posibilitatea de a achizitiona 1000 buc masini portabile de sanfrenat si debitatat si a o exporta in Dubai.2.Produsele sau serviciile oferite : 1000 buc de masini portabile de sanfrenat si debitatat. Piata de desfacere : Dubai Cantitatea : 1000 buc Pretul estimativ : 43 usd/buc Volumul vanzarilor : 43.000 USDCurs BNR=2.575 din ziua depunerii cererii de credit.Curs cumparare in ziua depunerii cererii:2.5341.3.Modul de comercializare a produselor ( serviciilor); Export in Dubai cu incasare prin acreditiv documentar.4.Asigurarea necesarului de marfa ( sau materii prime, materiale ):

Nr.crt Furnizor Marfa u/m Cantitatea Pret unitar

Valoare Factura proforma

1 DWT S.A

Masini sanfrenat si debitatat

buc 1000 74.373 74.373 230/10.05.07

TOTAL Cm=74.373 lei

5.Asigurarea desfacerii :

Nr.crt Beneficiar Marfa u/m Cantitatea Pret unitar Valoare Factura proforma

1 Weld Tech

Masini sanfrenat si debitatat

buc 1000 43*2.5341=108.97

108.966 L.C55/07

TOTAL Qv=108.966 lei

4.4.3. Analiza financiara a afacerii

A.Determinarea necesarului de credite al afacerii

1.Cheltuieli materiale ( marfuri, materii prime )- Cm = 74.373 lei2.Cheltuieli diverse

TOTAL CHELTUIELI: 74.373 lei

3.Disponibilitati proprii (Dp):4.Necesar credite ( Nc = C- Dp ) = 74.373 lei

34


B.Calculul economic al afacerii

1.Total venituri ( rezultate aferente afacerii )- Qv 108.966 lei2.Total cheltuieli : 74.373 lei, din care :-cheltuieli din disponibilitati proprii : --cheltuieli din credite: 74.373 lei3.Dobanda aferenta creditului : 425 lei4.Profit brut : 34.168 mil lei5.Impozit pe profit : -6.Profit net : 34.168 mil lei

Conturi deschise la alte banciBanca BRD GROUPE SOCIETE GENERALE Sucursala UNIREA

Credite la alte banci : Clientul mai beneficiaza la Banca Transilvania de un credit cu dobanda 0 in valoare de 32.000 lei si un credit Scontare 100% in valoare de 25.000 lei.

Credite solicitate altor banci pentru afacerea in derulare : Nu este cazul.CASH FLOWpe perioada derularii creditului ( mil lei )

Incasari:-venituri din activitatea de baza : 108.966-venituri din alte activitati : --venituri financiare : --alte venituri : - Article I. TOTAL I 108.966 -credite: 74.373TOTAL A 183.339

Plati:-pentru activitatea de baza : 74.373-financiare : -alte plati : -TOTAL I 74.373-rambursari credite : 74.373-dobanzi : 425 TOTAL II 74.798-dividende : 17.084-impozit pe dividende : 1708,4TOTAL III 15.375,6-impozit profit: --alte plati la buget de stat : -TOTAL IV -

35


TOTAL B ( I + II + III + IV ) = 164.546,6CASH FLOW = A – B = 183.339-164.546,6=18.792,4

Rezultatul verificarii bazei de date CRB-Centrala Riscurilor Bancare(sume restante)

Conform consultarii din data de 26.02.2008 compania nu inregistreaza credite.

Rezultatul verificarii bazei de date CIP-Centrala incidentelor de plati(data incidentelor si motivele):

Compania nu figureaza in CIP cu incidente e plati inregistrate conform consultarii din data de 26.02.2008.

Rezultatul verificarii situatiei datoriei la bugetul de stat si asigurarile sociale, alte fonduri:

In urma verificarii Balantei de verificare-sintetica a rezultat faptul ca nu exista datorii la bugetul de satat.

Comentarii despre furnizori si clienti

Principalii clienti in anul 2007 pentru produsele societatii au fost:-S.C. RIG Service S.A. este membra a A.C.F.R - Asociatia Contractorilor de Foraj din Romania - membra a I.A.D.C.- International Association of Drilling Contractor, din 2007

-Compania Petrom, membru OMV Grup, lucrari de operare-mentenanta si reparatii la tarm, la Terminalul Midia si la platformele de productie din Marea Neagra.

-S.C. Grup Servicii Petroliere S.A. lucrari de operare-mentenanta si reparatii la platformele de foraj marin Orizont, Atlas, Prometeu, Saturn si Jupiter.

-KITO ENTERPRISES LLC. Sharjaj, U.A.E. lucrari de foraj cu platforma Oriental 1 (ex-Fortuna) in Golful Persic.Cat si alte importante firme din strainatate.

Proiecte de viitor ale clientului

Cresterea numarului de comenzi, in special atragerea unor noi clienti prin participarea la targuri de specialitate din tari cum ar fi: Dubai, Turcia, China, Taivan etc.

Analiza financiara conform bilant 31.12.2007

36


Analiza financiara urmareste rezultatele economico-financiare a activitatii firmei pe parcursul ultimului exercitiu financiar. Pentru sintetizare si pentru o imagine de ansamblu, se foloseste o serie de indicatori de performanta, indicatori utilizati de banca in analiza acordarii creditului:

Date din Situatiile financiare Bilant 31.12.2007Active imobilizate-total 108086Active circulante-total 280635Cheltuieli in avans 0Datorii scadente in termen de 1 an 235433Datorii cu scadenta peste 1 an 50540Provisioane pentru riscuri si cheltuieli 0Venituri in avans 0Capitaluri proprii 102748Patrimoniul public 0Creante imobilizatecu lichiditate sub 1 an 1199Imprumuturi si datorii financiare 49000Cifra de afaceri neta 752810Variatia stocurilor(+/-) 0Productia imobilizata 0Alte venituri din exploatare 0Cheltuieli materiale 376449Cheltuieli cu personalul 52470Amortizari si provizioane aferente exploatrii 15741Alte cheltuieli de exploatare 181752Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 0Venituri financiare-total 24Ajustarea valorii imobilizarilor financiare 0Cheltuieli cu dobanzile 4389Alte cheltuileli financiare 0Rezultat extraordinar(+/-) 0Impozit pe profit/venit 19525Venit net(+/-) 102508Numar mediu angajati 5

4.4.4.Calculul indicatorilor de bonitate economico-financiaraIndicatorii rentabilitatii

Rentabilitatea economica(a profitului brut), masoara performanta bruta a activului societatii inainte de calculul impozitului pe profit. Prezinta importanta deoarece nu este grevata de fiscalitatea profitului. Trebuie sa fie in crestere continua.Formula de calcul : (Profitul brut/Active Totale)*100 =(122.033/388721)*100= 31.39%

Rentabilitatea financiara, indicatorul ne arata posibilitatea capitalului si a fondurilor proprii de a crea profit. La societatile comerciale cu capital privat acest indicator ar putea

37


sa fie mai mic decat nivelul dobanzii deoarece in general nu se manifesta preocupare de majorare a capitalului.Formula de calcul: ( rezultatul exercitiului/capitaluri proprii)*100= (102.508/102.748)*100=99.77%

Marja profitului brut, indicatorul arata ponderea detinuta de profit in cifra de afaceri si reflecta profitul obtinut pe o unitate de vanzare.Raportul dintre profitul brut al exercitiului si cifra de afaceri neta. Exprima profitabilitatea intregii activitati, profitul luat in considerare nefiind influentat de impozitul pe profit. Pentru compartia cu alte perioade si societati marja este mult mai reprezentativa deoarece influenta fiscalitatii este mai redusa.Formula de calcul: Profit brut / Cifra de afaceri neta*100=122.033/752.810*100=16.21%

Marja profitului net arata proportia profitului net distribuibil in cifra de afaceri.Exprima profitabilitatea intregii activitati, profitul luat in considerare fiind influentat de impozitul pe profit, reprezinta una din cele mai uzuale si importante rate calculate in analiza financiara. Raportul nu trebuie utilizat in analiza comparativa multiperioada si multisocietate deoarece contine influenta fiscalitatii.Formula de calcul: ( Profit net / Cifra de afaceri )*100=(102.508/752.810)*100=13.62%

Diferenta dintre marja profitului brut si marja profitului net reprezinta “ consumul “ de profit sub forma cheltuielilor suportate din rezultatele financiare si a impozitului pe profit.16.21%-13.62%=2.59%

Indicatori ai lichiditatii

Fondul de rulment net este echivalent cu capitalul de lucru netFormula de calcul:Active curente – Datorii curente=280.635-235.433=45.202

Rata de acoperire a pasivelor Formula de calcul: Active curente/ Datorii Curente =280.635/235.433*100=119.20% Daca valoarea indicatorului se apropie de 3, avem o lichiditate buna care nu pericliteaza capacitatea de plata a datoriilor. In cazul unei rate mai mici de 2 se considera ca activele curente au o valoare necorespunzatoare. Analiza se va efectua asupra debitorilor urmarindu-se:

- termenele de scadenta;- politica de plati;- clauzele contractuale.

Gradul De Indatorare ne arata cat din activitatea firmei este finantata din alte surse decat cele proprii. Platile exigibile sunt considerate cele cu termen imediat sau intr-o perioada scurta de timp

38


Evidentiaza limita pana la care societatea isi finanteaza activitatea din alte surse decat cele proprii (credite, datorii la stat si furnizori). Indicatorul este inversul solvabilitatii patrimoniale, suma rezultatelor celor doi indicatori trebuind sa fie 100%. In conditii normale de activitate gradul de indatoare trebuie sa se situeze in jur de 50%. O limita sub 30% indica o rezerva in apelarea la credite si imprumuturi iar peste 80% o dependenta de credite, situatie alarmanta.Formula de calcul : ( Plati exigibile / Total activ ) * 100=( 235433+ 50540)/( 108086+ 280635)*100=73.568%

Indicatori de acoperire a pasivelor prin active rapide

Formula de calcul:( Active curente – Stoc) / Pasive curenteActive rapide = Active curente – StocActivele rapide reprezinta marfuri vandute si incasate.= (280.635-250.953)/235.433=0.12Indicatorul>1arata ca pe baza sumelor in curs de incasare se pot acoperi pasivele curente (creditorii).Indicatorul < 1, in aceasta situatie va trebui determinat.

Gradul de acoperire al stocurilor

Formula de calcul:( Pasive curente –Active rapide) / Stoc*100=(235433-29.683)/250.953*100=81.99% Rezultatul in procente reprezinta ponderea stocurilor care trebuie vandute pentru a se acoperi datoriile curente.

Gradul de acoperire al datoriilor apreciaza flexibilitatea financiara a unui agent economic, relevand in ce masura datoriile pot fi acoperite cu active. Daca indicatorul este supraunitar atunci avem o acoperire corespunzatore a datoriilor cu active.

Formula de calcul:( total active / total datorii )*100=(388.721/324.820.47)*100=119.67%

Indicatori De Solvabilitate, acest indicator indica gradul in care solicitantul de credite poate face fata obligatiilor din resurse proprii

Formula de calcul:( Capital propriu / Total pasiv )*100=(102.748/388.721)*100=26.43%

Coeficientul solvabilitatii pe termen lung indica gradul in care solicitantul de credite poate face fata obligatiilor pe termen lung din resurse proprii

Formula de calcul: Capital propriu / datorii pe termen lung=(102.748/50.540)=2.033

Rata cresteri economice

39


Formula de calcul:( Cifra de afaceri/Capital social)*(Profit net – Dividende)/ Profit net=(752.810/200)*(102.508-0)/102.508=3764.05

Pe baza indicatorilor calculate mai sus se determina incadrarea clientului in categoria de risc si capacitatea de a beneficia de credit.

Indicatori valoare punctajRentabilitate economica 36.572% 22Rata curenta 119.709% 22Grad de indatorare 73.568% 19Solvabilitate 67.710% 22Calitatea conducerii 4Calitatea pietii 4Acoperire risc valutar 4Punctaj obtinut 97Performanta A

Recomandari

Tinad cont de stabilitatea afacerii, de calitatea clientilor si de nivelul bun al gradului de acoperire a dobanzilor, se considera riscul bancii acceptabil si se recomanda aprobarea acordarii unui credit in valoare de 30.000 lei pentru investitii pe o perioada de 30 zile cu posibilitatea prelungirii si rambursarii in 12 rate egale.Avand in vedere rezultatele economico-financiare la 31.12.2007 propun acordarea creditului in urmatoarele conditii:Dobanda: 17% p.aData scadentei 27.03.2008Comision de analiza 2.5% din suma acordataComision de reesalonare:2% din suma reesalonataComision de gestiune:0.1% lunar din suma folosita si nerambursata

Garantii-cesiunea incasarilor prezente si viitoare din conturile imprumutatului deschise la Banca Transilvania-3 bilete la ordin,in alb,cu stipulatia “fara protest” si avalizate de administratorul societatii.-gaj pe un teren in valoare de 100.000 lei adus in garantie de asociatul Cristian Mateescu cesionat in favoarea bancii.

Concluzii

40


Procesele de creditare reprezintă o preocupare permanentă pentru managerii de bancă. Pe de o parte, creditul reprezintă mijlocul prin care excedentul de resurse dintr-o anumită zonă economică (delimitată fie geografic, fie din punct de vedere al ramurii economice) se transferă către entităţile economice aflate în deficit de resurse, în vederea realizării unor proiecte ce decurg din activitatea proprie. Procesul intermedierii financiare având ca obiect creditul este încă principala formă de finanţare a investiţiilor într-o economie. Mutaţiile care au avut şi au în continuare loc pe piaţa financiară şi monetară, prin dezvoltarea fenomenului dezintermedierii, nu au minimalizat rolul acestui produs bancar a cărui importanţă pentru economie este fundamentală.

Pe de altă parte, expunerea băncii la pierdere este extrem de ridicată în cazul creditelor, având în vedere că, în marea lor majoritate, aceste plasamente se efectuează în afara sistemului bancar, astfel că băncile nu pot păstra controlul banilor plasaţi aşa cum, într-o anumită măsură, se realizează prin celelalte categorii de plasamente .

Din punctul de vedere al activităţii bancare, operaţiunile de creditare reprezintă componenta cea mai importantă a operaţiunilor de plasament, atât din punctul de vedere al volumului de activitate, cât şi al participării acestor categorii de operaţiuni la realizarea profitului băncii. Creditul bancar reprezintă încă soluţia de bază pentru investiţiile agenţilor economici, fiind, în esenţă, la nivelul economiei româneşti în tranziţie, calea de realizare a restructurării economice şi a relansării activităţii întreprinderilor româneşti .

Lipsa reglementărilor legale în domeniul creditării precum şi lipsa de protecţie a băncilor în cazul pierderilor generate de nerambursarea creditelor (însuşi procesul de recuperare a creanţelor prin utilizarea garanţiilor este deosebit de dificil) au determinat băncile să-şi elaboreze propriile norme de creditare care, în timp, au căpătat caracter de generalitate, în sensul că principiile de creditare, obiectele creditului şi tipurile de credit au devenit elemente comune ale reglementărilor interne în domeniu la majoritatea băncilor româneşti. Activitatea de normare a operaţiunilor de creditare este, în acelaşi timp, un proces permanent, datorită diversificării operaţiilor bancare şi deschiderii băncilor spre domenii de creditare noi pentru sistemul bancar românesc actual .

Preocuparea specială a managementului bancar pentru activitatea de creditare rezidă de asemenea din faptul că, fiind cel mai important plasament bancar, cu o pondere mare în activul bilanţier, de calitatea portofoliului de credite depinde în ultimă instanţă stabilitatea băncii şi realizarea nivelurilor necesare ale indicatorilor activităţii bancare privind solvabilitatea şi lichiditatea .

Organizarea activităţii de creditare are în vedere în principiu o descentralizare a proceselor de analiză, evaluare, acordare şi urmărire a rambursării creditelor, în condiţiile respectării normelor interne în domeniu şi, de asemenea, în condiţiile stabilirii unor plafoane de creditare la diversele niveluri organizatorice ale băncii.

În principiu, atribuţiile compartimentelor de creditare dintr-o bancă trebuie să acopere întreaga gamă de operaţiuni aferente acestei activităţi.

În general, băncile organizează activitatea de creditare pe principiul dublei subordonări, faţă de un departament din centrala băncii şi faţă de conducerea sucursalei. De asemenea, reglementările legale actuale obligă băncile să constituie comitete de credite care să analizeze cererile de creditare şi să acorde în urma evaluărilor sumele solicitate de clienţii băncii. În acest fel, decizia de creditare se poate lua în condiţii de obiectivitate şi banca este în consecinţă mai protejată împotriva eventualelor pierderi cauzate de nerambursarea creditului .

41


Pentru o judicioasă organizare a activităţii de creditare propun următoarele atribuţii pentru compartimentul de creditare: programarea, dimensionarea şi dirijarea creditului pe termen scurt, mediu şi lung,

pentru sectorul de stat şi privat , analiza cererilor de creditare ale clienţilor , întocmirea documentaţiilor de creditare , aprobarea creditelor pe niveluri de competenţă şi propuneri către organele superioare

pentru aprobarea celor ce depăşesc competenţa , eliberarea scrisorilor de garanţie , urmărirea evoluţiei creditelor şi încasării acestora , efectuarea de propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii de creditare, finanţare şi

decontare în urma analizei evoluţiei indicatorilor bancari, în strânsă corelaţie cu analiza indicatorilor economici şi financiari ai agenţilor economici pentru care se acordă credite ,

propun măsuri de recuperare a fondurilor în cazul beneficiarilor de credit care se află în incapacitate de plată ,

urmăresc creditele nerambursate la scadenţă, intervenind pentru lichidarea sau prevenirea lor .

Normele de creditare în bănci trebuie să fie clare, în conformitate cu legile în vigoare şi să cuprindă :a) documentaţia de credit : trebuie să cuprindă toate datele necesare din care să reiasă

oportunitatea creditului în afacerile firmei (pentru persoanele juridice), nivelul garanţiilor precum şi capacitatea de rambursare a creditului din veniturile de realizat în perioada următoare ;

b) analiza indicatorilor şi determinarea nivelului de performanţă :b.1. analiza performanţei pe baza bilanţului contabil prin determinarea nivelului indicatorilor de lichiditate, solvabilitate, rentabilitatea capitalului propriu, gradul de îndatorare şi serviciul datoriei, şi prin determinarea gradului de performanţă (credit standard, credit în observaţie, credit îndoielnic, credit pierdere) ,b.2. analiza performaneţei pe baza bilanţului restructurat (conform standardelor internaţionale), prin care se determină suplimentar trezoreria netă, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment ;c) decizia de creditare trebuie să aibă la bază încadrarea în normele interne privind : domeniul de creditare, nivelul punctajului obţinut, observaţiile Comitetului de credit, capacitatea de rambursare, nivelurile riscului, calitatea şi valoarea garanţiilor prezentate; şi să conţină, în detaliu; tipul de credit solicitat, volumul creditului solicitat, cuantumul dobânzii, perioada creditării, modalităţi de rambursare şi plata dobânzii . Orientările actuale în politica de creditare de care ar trebui să se ţină seama în România sunt :Politicile manageriale :a) menţinerea ponderii creditelor în totalul activelor în limitele standard de 30-40% în cadrul procesului de dezvoltare a băncii, ceea ce se poate realiza prin următoarele modalităţi :-extinderea domeniilor de creditare şi perfecţionarea normelor interne în domeniu ,-reducerea duratei procesului de creditare ,-controlul altor categorii de plasamente ,-menţinerea ritmului de alocare a fondurilor pentru investiţii ;

42


b) reducerea ponderii creditelor neperformante în totalul creditelor din portofoliul băncii, prin modalităţi ca :

-controlul respectării normelor şi reglementărilor băncii în domeniul creditării ,-plafonarea creditelor pe categorii de performanţă ,-consilierea din partea băncii pentru ridicarea nivelului de performanţă a întreprinderii creditate .

Din orientările pe termen scurt în cadrul politicii de creditare amintim :a) orientarea spre creditarea persoanelor fizice, prin acordarea de: credite de consum pentru achiziţionarea de bunuri prin finanţarea vânzărilor “în rate”; credite de consum pentru autoturisme; credite pentru construcţia / achiziţionarea de locuinţe şi negocierea contractelor de ipotecă cu alte bănci ;b) orientarea spre creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii, prin acordarea de credite pe termen scurt pentru finanţarea activităţii (credite pentru capital de lucru) şi prin extinderea utilizărilor din deschideri de credite permanente (linii de credit);c) orientarea spre creditarea exporturilor.

De asemenea, băncile trebuie să se orienteze spre managementul capitalului şi al fondurilor. În sens strict, resursele proprii ale unei bănci sunt constituite din elementele de capital, ce au calitatea de a fi resurse pe termen lung ce nu implică factori de cost ca în cazul celorlalte categorii de resurse (atrase sau împrumutate). Capitalul bancar este deosebit de important pentru bancă atât în activitatea operativă, cât şi în elaborarea politicilor băncii pe termen lung, concretizate în strategii. Funcţiile capitalului rezidă din capacitatea acestuia de a asigura băncii nivelul de stabilitate necesar operării pe diverse pieţe, în diverse plaje de timp, după cum urmează:a) constituie baza de finanţare a investiţiilor băncii în structuri funcţionale cum sunt clădirile sau sistemele de evidenţă şi comunicaţie informatică ,b) asigură absorbirea pierderilor perioadelor precedente astfel că, în asemenea situaţii, banca îşi poate continua activitatea;c) protejează resursele deponenţilor în eventualitatea unei situaţii de insolvabilitate sau faliment al băncii ;d) constituie baza de raportare a ponderii unor categorii de plasamente ale băncii (norma Cooke) .Pe măsura dezvoltării băncii, au loc modificări ale capitalului ce se efectuează atât din nevoia de menţinere a imaginii de bancă solidă, fie din necesităţi strategice ale băncii ce vizează o creştere a prezenţei sale pe diverse pieţe, fie în vederea încadrării în limitele unor reglementări în domeniu .

BIBLIOGRAFIE

43


Dardac Nicolae, Vascu Teodora - ,,Moneda – credit 1‘’, Editura

ASE,Bucuresti, 2002

Dardac Nicolae, Vascu Teodora - ,,Moneda – credit 2’’, Editura

ASE, Bucuresti, 2002

Dedu Vasile - ,,Gestiune bancara’’

Dedu Vasile - ,,Management Bancar’’

Constantin Rotaru – “Managementul performantei bancare”,

Editura Expert, Bucuresti, 2001

Costin C.Kiritescu, Emilian M.Dobrescu – “Mica

Enciclopedie”, Editura Expert, Bucuresti 1998

Pavel V.Ungureanu – “Banci, burse si profit pe piata

financiara, Editura Dacia, 2007

Vasile Dedu – “Gestiune si audit bancar”- editia a doua,

Editura Economica, 2008

Hennie van Greuning, Sonja Brajovic Bratonovic –

“Analyzing and Managing Banking Risk”, Editura Irecson, 2007

Norme metodologice de creditare ale Bancii Transilvania

Rapoartele anuale ale Bancii Transilvania- 2006,2007

www.ziarul financiar .ro

www.capital.ro

www.bnro.ro

www.btrl.ro

www.bancatransilvania.ro

www.SMARTfinancial.ro

www.riskglossary.com/link/credit_risk.htm

www.sas.com/industry/banking/credit/index.html

CONTRACT DE GARANTIE REALA MOBILIARA SUPRA SOLDULUI CONTULUI DESCHIS LA CREDITOR337/CES/01.02.2008

1.PARTILE CONTRACTANTE

44

http://www.riskglossary.com/link/credit_risk.htm

http://www.SMARTfinancial.ro/

http://www.bancatransilvania.ro/

http://www.btrl.ro/

http://www.bnro.ro/

http://www.capital.ro/


1.1.BANCA TRANSILVANIA S.A CLUJ NAPOCA SUCURSALA LIPSCANI, inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J40/904/1995, cod unic de inregidtrate 7400705, inregistrata in Regitrul Bancar sub n.r RB-PJR-12-019-18.02.1999, cu sediul in Bucuresti, Str.Lipscani, nr.102, fax nr.307.20.61, reprezentata prin Maria Arsenie, in calitate de Sef Agentie si Alina Mihai, in calitate de Consilier Bnacar, in calitate de creditorsi1.2.Societatea comerciala NEW LIMIT S.R.L, inregistrata la Registrul Comertului sub nr.J40/1267/2004 din Bucuresti, cod unic de inregistrare 16836585 cu sediul Bucuresti, str.Scortan Ion, nr.27, sector.2, reprezentata prin administrator si asociat, Cristian Mateescu

2.DEFINITIIpentru scopurile contractului de credit si accesoriilor acestuia, termenii scrisi cu majuscule si care nu sunt altfel definitii in cuprinsul acestuia, vor avea intelesul mai jos:

Cont inseamna contul curent nr.ROXXBTRLXXXXXXXXXXXXXXXXDeschis de Debitor la Creditor, reprezinta bunul aferent Garantiei.

Garantie inseamna garantia reala mobiliara de prim rang, avand ca obiect soldul creditor al Contului, constituita de Debitor in favoarea Creditorului prin prezentul contract.

3.SCOP/OBIECT/SUMA GARANTATA3.1.Prezentul contract se incheie in scopul garantarii indeplinirii obligatiilor Debitorului derivand din contractul de credit nr.337 din data de 02.03.2007, incheiat cu Creditorul( in cele ce urmeaza Contractul de Credit), la scadenta si in conditiile stabilite de catre parti ( prin „scadenta” se intelege atat data scadentei stabilita in Contractul de Credit pentru fiecare plata, cat si data scadentei stabilita de Creditor in cazul aparitiei unui Caz de Culpa, asa cum acesta este definit in Contractul de Credit).

3.2. Debitorul constituie in favoarea Creditorului o garantie reala mobiliara de prim rang avand ca obiect soldul creditor al Contului, pana la concurenta datoriei Debitorului fata de Creditor decurgand din Contractul de Credit, in conformitate cu Titlul VI al Legii 99/1999, privind regimul juridic al garantiilor reale mobiliare.Contractul de garantie se va inregistra la AEGRM cel tarziu in ziua urmatoare acordarii creditului.

3.3. Suma garantata de prezenta garantie este valoarea creditului 30.000 lei (terizecimiilei), in plus dobanzile aferente pe o perioada de trei luni 1.275 lei (unamiedouasutesaptezecisicincilei). Orice alte sume datorate in baza Contractului de Credit si cheltuielile care potrivit contractului de credit si accesoriilor acestuia cad in sarcina Debitorului.3.4. Garantia constituita in temeiul acestui contract permite Debitorului sa dispuna liber de sumele din Cont, pana la aparitia unui Caz de Culpa, astfel cum este definit potrivit Contractului de Credit. De la data declararii Cazului de Culpa, Debitorul nu va mai avea dreptul sa dispuna de sumele din Cont, Creditorul urmand sa procedeze conform prevederilor mentionate la articolul 7 de mai jos.

45


4. DURATA garantia va fi o garantie continua si va ramane in vigoare pana la indeplinirea integrala si exacta a tuturor obligatiilor Debitorului decurgand din Contractul de Credit si/sau prezentul contract.

5.DECLARATII SI GARANTII5.1. Debitorul declara si garanteaza, prin prezentul contarct, ca, atat la data semnarii acestuia cat si pe intracga durata a existentei obilgatiilor sala decurgand din Contractul de Credit.5.2. Este legal constituiot si functioneaza in conformitate cu prevederile legii romane.5.3.Creditorul este singurul creditor in favoarea caruia a fost constituita Garantia.5.4. Semnarea si indeplinirea de catre el a contractului de credit si acesoriilor acestuia nu contracvine si nu intra in conflict cu nici una dintre prevederile documentelor sale de constituire, existand in acest sens aprobarea organului statutar competent.5.5. Contul este liber de orice garantie, privilegiu sau sarcina de orice fel, atat cea constituita prin prezentul contract, nu face obiectul nici unui litigiu aflat pe rolul instantelor judecatoresti sau supus arbitrajului, si nu a fost instituita su nu e in derulare nici o procedura sau deexecuare impotriva acestuia.

6.OBLIGATII ALE DEBITORULUI6.1.Debitorul se obliga, pe durata existentei prezentei Garntii, sa pastreze in fiinta Contul si sa dispuna de sumele care constituie soldul creditor al Contului cu respectarea conditiilor contractului de credit si acesoriilor acestuia.6.2.Debitorul va directiona in Cont cel putin N/A% din incasarile rezultate din activitatea sa comerciala.6.3. Debitorul nu va constitui si nu va inregistra alta garantie cu privire la Cont decat cu acordul expres in scris al Creditorului.

7.EXECUTAREA GARANTIEI7.1 In situatia aparitiei unui Caz de Culpa, (asa cum este definit in Contractul de Credit), Creditorul are dreptul, fara a fi necesara vreo autorizatie sau notificarea prealabila a Debitorului si fara indeplinirea oricaror altor formalitai juridice sau extrajudiciare:7.1.1.Sa declare ca fiind scadente imediat si platibile la cerere, toate sumele datorate in temeiul Contractului de Credit si sa initieze procedura de executare a Garantiei, la alegerea sa , Fie potrivit prevederilor Codului de procedura civila, fie prevederilor din Titlul VI la Legii 99/1999;7.2. In cazul excecutarii Garantiei potrivit prevederilor din Titlul VI la Legii 99/1999, Creditorul va putea sa-si satisfaca creanta cu bunul afectat Garantiei, Respectiv cu Sumele care constituie din timp in timp soldul creditor al Contului, debitand in acest scop Contul, fara a fi necesara notificarea prealabila a Debitorului sau indeplinirea oricaror altor fotmalitai judiciare sau extrajudiciare.8.DISPOZITII FINALE8.1. Prezentul contract reprezinta titlu excecutoriu. Partile convin ca orice documente justificative a sumelor si cheltuielilor prevazute la art.3.3., inclusiv, dar fara a se limita la, facturi, estrase de cont furnizate de catre Creditor, Constituie parte integranta a contractului si acesoriilor acestuia.

46


8.2. Prezentul contract este guvernat de legea romana. Partile convin ca orice disputa decurgand din sau in legatura cu acest contract sa fie solutionata de instanta de judecta de la locul incheierii contractului.8.3. Orice referire facuta in prezentul Contract de Credit va include si orice amendamente la acesta, cu exceptia amendamentelor constand in marirea sumei facilitatii, caz in care se va incheia un contract de garantie suplimentara la cererea Creditorului.8.4. Termenul „zile” folosit in cuprinsul contactului de creedit si acesoriilor acestuia inseamna zile lucratoare.

Prezentul contract s-a incheiat astazi 02.03.2008, la Sucursala Lipscani, in 3 exemplare originale, 3 in limba romana.

Creditor DebitorSef Agentie Consilier Bnacar Administrator si asociat

47

Date post:	15-Dec-2014
Category:	Documents
Upload:	andreea-mihaela
View:	77 times
Download:	1 times

Creditarea agentilor economici

Documents