Cpf Executare Silita Bunuri Mobile- Proiect an 2 Sem i

7/23/2019 Cpf Executare Silita Bunuri Mobile- Proiect an 2 Sem i

http://slidepdf.com/reader/full/cpf-executare-silita-bunuri-mobile-proiect-an-2-sem-i 1/22

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. EXECUTAREA SILITĂ ÎN ROMÂNIA

Noţiune şi importanţ

E!e"utarea #i$it a fost definită ca fiind „totalitatea normelor care reglementează căile şimijloacele prin care, c concrsl organelor de e!ectare, creditorl "şi realizează dreptrilenestatornicite "n titll e!ectori o#$int, prin constr%ngerea patrimonială a de#itorli să&' (ntr)n alt loc, s)a arătat* „e!ectarea silită + sa rmărirea silită + este o procedra prin mijlocireacăreia titlarl ni drept s#iecti-. recnosct printr)n titl e!ectori, constr%nge, c ajtorlorganelor de stat competente, pe acel care "i "ncălcase dreptl să e!ecte presta$ia specificată "ntitl, asigr%nd)se, "n fell acesta, respectarea dreptli şi resta#ilirea ordinii de drept"ncălcate&' (ntr)o altă lcrare, s#liniind)se integrarea e!ectării silite "n cadrl ac$inii ci-ile, s)a men$ionat* „ac$inea ci-ilă cprinde, printre mijloacele procesale organizate de lege pentr protec$ia dreptli s#iecti- ci-il şi e!ectarea silită, iar dreptl la ac$ine, adică posi#ilitatea dea recrge, la ne-oie, la for$a de constr%ngere a statli, implică şi dreptl de a o#$ine e!ectarea

silită, deoarece altfel ar fi incomplet şi lipsit de eficien$ă&,astfel că „'''. e!ectarea silită estedefinită ca fiind procedra prin mijlocirea căreia titlarl ni drept s#iecti- ci-il recnosct printr)n titl e!ectori constr%nge, c ajtorl organelor de stat competente, pe acela care "i"ncălcase dreptl, să e!ecte presta$ia specificată "n titl, asigr%nd)se, "n fell acesta,respectarea dreptli şi resta#ilirea ordinii de drept "ncălcate&' (n literatra jridică s)a ps pro#lema dacă e!ectarea silită constitie o acti-itate jrisdic$ională sa o acti-itateadministrati-ă' Com#ăt%nd)se pnctl de -edere potri-it căria acti-itatea de e!ectare silită ar tre#i să fie considerată o acti-itate administrati-ă, s)a ads rmătoarele argmente*

a. acti-itatea instan$ei de jdecată contină "n faza de e!ectare, control%nd organele dee!ectare silită indiferent că este -or#a de organele de e!ectare ale instan$ei sa de alte organede e!ectare+ organele de e!ectare a crean$elor fiscale pre-ăzte de dispozi$iile Ordonan$ei/-ernli nr' 0121334, rep#licată, pri-ind Codl de procedră fiscală sa e!ectorii #ancari, acăror acti-itate este reglementată de dispozi$iile art' 567 alin' 1. din O'U'/' nr' 0021338 pri-indinstit$iile de credit şi adec-area capitalli, şi ale 9tattli Corpli e!ectorilor #ancari6. şimen$in%nd n ec:ili#r "ntre intereselen păr$ilor;

#. a e!istat procedri de e!ectare -%nzarea imo#iliară, poprirea, rmărirea generală de-enitri şi rmărirea frctelor prinse de rădăcini. care se realiza de către instan$ă "n cadrl ni proces ci-il p#lic şi contradictori

c. acti-itatea e!ectorli jdecătoresc + care p%nă la intrarea "n -igoare a <egii nr' 677213334

făcea parte din personall a!iliar al instan$ei + este desfăşrată din ordinl şi s# controll strictal instan$ei de e!ectare'

Ca rmare, "n literatra jridică mai -ec:e s)a ss$int că ne aflăm "n fa$a ni „proces dee!ec$ie& şi că „e!ec$ia silită sta#ileşte n raport jridic "ntre creditor şi de#itor, asemănător celi deds "naintea instan$elor jdecătoreşti, c deose#irea că n se e-iden$iază dec%t atncic%nd de#itorl opne rezisten$ă jridică&'

1 | P a g e



S"urt i#tori" a$ e!e"utrii #i$ite %n Rom&nia

Din docmentele istorice rezltă că romanii a fost cei care a ps "n practică, "ncă detimpri, procedra e!ectării silite' Ini$ial, creditorl "şi e!ecta singr dreptl să şi p%nă lasf%rşitl perioadei clasice n era "ncă cnosctă instit$ia e!ectării silite printr)n organ alstatli'

În 'reptu$ roman, e!ectarea silită a-ea caracter penal şi c totl e!trajdiciar şi eracnosct ca legis actiones' De#itorl care n plătea era considerat n delinc-ent şi răspndea c persoana sa de plata datoriilor' Creditorl "l ptea cide sa -inde, iar dacă era mai ml$icreditori, "mpăr$ea "ntre ei corpl de#itorli, iar patrimonial acestia era confiscat şi "mpăr$it'Odată c apari$ia Legii celor XII table, e!ectarea silită a "ncept să)şi piardă caracterl pr penal, "ncerc%nd)se să se rmărească mai "nt%i patrimonil de#itorli pentr recperarea

datoriei, iar prin apari$ia Legii Poetelia Papira a fost sprimate dreptrile creditorli aspra persoanei de#itorli ' =stfel, "n momentl contractării,de#itorl dădea creditorli in mancipio,acesta din rmă o#lig%nd)se a)l emancipa dpă plata datoriei' <a scaden$ă, "n caz de neplată,creditorl tre#ia să)l c:eme "n jdecată pe de#itor şi, dpă ce o#$inea o :otăr%re de condamnare,era o#ligat să mai aştepte 43 de zile să i se facă plata -olntară' Dacă plata n era făctă, dpăe!pirarea acesti termen, de#itorl era lat de creditor şi ds "n fa$a magistratli şi, prin legisactio permans iniectiorm, "i era adjdecat, addicts' (n acest fel, creditorl do#%ndea dreptl să"l ia pe datornic c d%nsl şi să)l "nc:idă "n temni$a sa particlară in carcere privato., rm%nd ca,dpă n anmit inter-al de timp, dacă nici de data aceasta de#itorl n "şi plătea datoria sa n ainter-enit pentr el nicio ter$ă persoană care să i)o plătească, creditorl era "ndreptă$it a)l -indesa c:iar cide pe de#itor, a-erea sa era confiscată şi -%ndtă, iar pre$l era "mpăr$it "ntrecreditori, dacă era mai ml$i, ca rmare a aplicării capitis deminutio.

(n docmentele istorice din acea perioadă se arată că grădinile patricienilor era pline dede#itori $in$i "n lan$ri, ceea ce a determinat o reac$ie dră "mpotri-a stăp%nirii' >rin Legile Iuliane s)a atenat sita$ia de#itorli, "ntrc%t acestea a oferit posi#ilitatea creditorli, princessio #onorm, să -%ndă personal toată a-erea de#itorli pentr orice crean$ă ne"nsemnată'?ai t%rzi, procedra e!ectării silite a mai făct n pas important prin distraction bonorum' (nacest sistem, deşi era sec:estrată "ntreaga a-ere a de#itorli, n se mai -indea tot, ci nmai #nrile care era necesare p%nă la acoperirea crean$ei' =ceastă procedră n era "ndeplinită decreditor, ci de n curator bonis distrahendis, care era n organ p#lic de e!ectare asemănător

executorului judecătoresc de astăzi' =cesta era atorizat să sec:estreze şi să -%ndă #nrilede#itorli p%nă la acoperirea crean$ei datorate şi, totodată, era "ndreptă$it să distri#ie pre$l"ntre creditori' Importan$a acestei transformări constă "n faptl că e!ectarea silită şi)a pierdtcaracterl e!trajdiciar de afacere pri-ată "ndeplinită de creditor şi a de-enit o acti-itate"ndeplinită de n organ de stat'

În 'reptu$ (ermani" se regăsesc aceleaşi caracteristici ca şi "n dreptl roman "n ceea ce pri-eşte e-ol$ia e!ectării silite' Dacă, la "ncept, e!ectarea silită a-ea caracterl nei ac$ini

2 | P a g e



indi-idale e!trajdiciare, care permitea creditorli să)şi realizeze singr dreptrile, #azată pedreptl primiti-, lterior, şi)a făct loc, "ncetl c "ncetl, "ndeplinirea nor formalită$i, cm eraapell la reprezentan$ii comnită$ii sociale, ceea ce a determinat crearea nei procedri dee!ectare silită denmită mannire' Constr%ngerea fizică aspra de#itorli s)a transformat treptat"ntr)o amendă care era fi!ată prin lex salica şi lex ripvaria' Cea de)a doa procedră legală de

rmărire a nor preten$ii născte ex fide pacta rmărea mai mlt no-a$inea nei o#liga$ii pentra)i da n caracter mai solid şi o for$ă e!ectorie mai reală, deoarece "n acea perioadă istoricăsc:im#rile "ntre tri#rile germane n era sta#ile, iar monedele care circla a-ea -aria$iidiferite' =ceastă o#liga$ie era "ntărită şi prin procedra triplei testări' Dacă de#itorl n era prezent, n ptea să facă opozi$ie, el tre#ind să prezinte personal pro#ele "n fa$a conteli jdecător'

>rocedra de e!ectare silită a #nrilor de#itorli, cnosctă s# nmele Anefang , erao procedră asemănătoare c vindicatio din dreptl roman' De#itorl ptea să răspndăcreditorli printr)o contravindicatio' Dpă ce se fi!a cadrl procesal rma jdecata şie!ectarea silită' Treptat, tri#nall a prelat roll de a efecta e!ectarea silită, iar dpă apari$ia

Edictum Chilperici, 9tatl a organizat şi efectat e!ectarea silită'

În 'reptu$ )ran"e*, c pri-ire la e!ectarea silită, alătri de dreptl canonic se ptea"nt%lni şi dispozi$ii din -ec:il drept franc, reprezentate de ctme inspirate din Lex alica' (n perioada E-li ?edi, "n @ran$a, constr!ngerea corporală a fost o procedră o#işnită dee!ectare silită a de#itorli, iar "n anl 688A a fost edictată "area #rdonan$ă aspra procedriici-ile Code Luis., care mai t%rzi a fost srsa de inspira$ie pentr mlte legisla$ii moderne' >rinaceastă ordonan$ă, e!ectarea silită aspra persoanei a de-enit o procedră e!cep$ională "nmaterie ci-ilă, pt%nd fi aplicată nmai "n cazrile pre-ăztede lege, iar "n materie comercială şi"mpotri-a străinilor'

(n priml Cod de procedră ci-ilă francez din anl 6738, pe l%ngă cele trei forme dee!ectare silită cnoscte "n legisla$ia procesală din acea -reme, respecti- executareamobiliară% poprirea &i executarea imobiliară% s)a introds pentr prima dată măsurileconservatorii, precm şi ordinea 'n materie imobiliară şi contribu$ia 'n materie mobiliară'

În 'reptu$ en($e*, e!ectarea silită a fost inflen$ată de dreptl roman' (n anl 6388, "n=nglia a fost implementat n sistem de drept primar , calificat ca drept anglosaxon, prt%nddenmirea de common la(% ce fnc$ionează şi "n sisteml actal' <a sf%rşitl secolli al B)lea,sisteml common la a fost criticat şi concrat de n alt sistem mai p$in formalist, mlt maiapropiat de preocpările cotidiene ale persoanei şi, "n priml r%nd, ale jsti$ia#ililor, sistem ce poartă denmirea de e)uit*' =stfel, "n dreptl englez s)a ajns la o procedră generală nmită

e)uit* procedure care cprindea o procedură specială nmită specific performance ce ptea fideclanşată "mpotri-a celi care tre#ia să e!ecte o#liga$iile de a da, a face sa a preda şi o procedră specială nmită injnction ce ptea fi declanşată "mpotri-a celi care tre#ia săe!ecte o o#liga$ie de a n face' 9anc$inea, "n aceste cazri, "mpotri-a de#itorli eracondamnarea c:iar şi la o pedeapsă corporală, "ntrc%t acesta „este lipsit de respect fa$ă de judecător &, care a constatat ne"ndeplinirea o#liga$iilor sale contempt of court + dispre$ fa$ă de

3 | P a g e



judecată., contin%nd să refze plata nei crean$e definiti-e constatate printr)o :otăr%re jdecătorească'

(n acest moment, am#ele procedri, at%t common la, c%t şi eitF fnc$ionează "nsisteml de drept englez şi american'

În 'reptu$ rom&n, iz-oarele e!ectării silite snt relati- necnoscte, procedra dee!ectare fiind sta#ilită dpă reglile cprinse 'n ,asilicale'

(n -ec:il drept rom%nesc, pro#lemele de e!ectare silită a fost lăsate la dispozi$ia persoanelor interesate % porunca -omnului fiind cea care declanşa procedra de e!ectare silită şise rezma la str!nsoarea de avere& sa la 'nchisoare pentru debitorul recalcitrant '

O altă formă de e!ectare cnosctă "n -ec:il drept rom%nesc era cea pri-itoare la stabilirea de hotare' (n această sita$ie, copiii mici era „tra&i de chică& pe :otarele sta#ilite jdecătoreşte, pentr ca mai t%rzi să)şi adcă aminte de locl nde s)a sta#ilit linia de :otar'

C pri-ire la e!ectarea străinilor, "n docmentele -remii s)a arătat că orice creditor rom%n "l ptea e!ecta silit pe orice cona$ional al străinli de#itor' =ceastă procedră a datnaştere la proteste din partea străinilor sta#ili$i "n Gările Rom%ne şi astfel domnitorl a sta#ilit castrăinl e!ectat silit să fie despăg#it de n alt străin de aceeaşi na$ionalitate' (ntr)n docmentdin anl 6586 din timpl domniei li Htefan cel ?are, se aminteşte despre instit$ia nmităier%ie sa @ier%ie, prin care se o#$inea indirect atoritatea de lcr jdecat aspra nei :otăr%ridomneşti, deci e!ectarea nei sentin$e rămase definiti-ă'

>rima reglementare mai precisă "n materia e!ectării silite o găsim "n PravilniceascaCondică a lui Ipsilanti din 6A73 "n Gara Rom%nească şi "n obornicescul /risov al lui Alexandru "avrocordat "n ?oldo-a din anl 6A7J, care făcea referiri la condi$iile e!ectării silite şi posi#ilitatea -%nzării #nrilor la licita$ie p#lică' De asemenea, despre executarea silită se-or#eşte "n Codul lui Andronache -onici% 'n Legiuirea Caragea% 'n Codul Calimach şi "n 0egulamentele #rganice. Dpă modell legisla$iei procesale gene-eze, e!ectarea silită a fostreglementată lterior "n Codul de procedură civilă din anul 1234' Conform noilor reglementări,e!ectarea silită se prta aspra bunurilor debitorului şi se ptea declanşa nmai "n #aza ni act public 'nvestit cu formula executorie prevă5ută de lege' Totşi, "n art' 473, Codul de procedură civilă cprindea o dispo5i$ie pri-itoare la posi#ilitatea recrgerii la constr!ngereacorporală a de#itorli "n scopl realizării dreptli' Legea constr!ngerii corporale pre-edea"nsă necesitatea organi5ării "n fiecare capitală de jde$ a unei case pentru arestul debitorilor 'nmaterii civile &i comerciale&' =ceste -erita#ile penitenciare pentr datornici n a mai fost"nfiin$ate din ra$ini financiare, astfel că legea men$ionată, din 61 septem#rie 6785, a căzt "n

desetdine, iar "n anl 6033 art' 473 C' pr' ci-' a fost a#rogat'

O modificare de s#stan$ă a Codli de procedră ci-ilă "n materia e!ectării ci-ile aa-t loc "n anl 6033' Ini$iatorl acestia, C.-. -issescu, spnea rmătoarele* „după ce justi$iabilul a pus mai mul$i ani pentru a face să i se recunoască dreptul% 'i trebuie 'n sistemul actual tot at!t timp pentru a termina execu$iunea for$ată. Imperfec$iunea Codului nostru estei5bitoare% mai ales 'n ce prive&te urmăririle imobiliare6 aceasta explică dispropor$iunea 'ntrecreditul privat &i creditul public. Am căutat doar să fac ameliorările necesare pre5ent!nd

4 | P a g e



termenii de procedură% $in!nd seama de interesele celor două păr$i% de 'mprejurări &i naturadrepturilor reclamate7'

Codl de procedră ci-ilă din anl 678J a rămas "n -igoare şi dpă >riml Răz#oi?ondial, c nele modificări, dintre care tre#ie men$ionate ca esen$iale modificările adse prin

<egea din 60 mai 601J, de <egea nr' 0A din 63 ilie 6010 pentr modificarea <egii din 60 mai601J pri-itoare la nificarea nor dispozi$ii de procedră ci-ilă şi comercială, pentr "nlesnirea şiaccelerarea jdecă$ii "naintea tri#nalelor şi cr$ilor de apel, precm şi pentr nificareacompeten$ei jdecătoriilor, de <egea nr' 143 din 66 ilie 6043 pentr nificarea dispozi$iilor referitoare la e!ectarea silită, de Decretl)lege nr' 438 din J agst 6047 pentr modificarea şia#rogarea <egii nr' 14326043, precm şi de alte legi de accelerare a jdecă$ilor, dintre care ltimadatează din anl 6054'

CAPITOLUL II. PROCESUL EXECUTĂRII SILITE

+., Pro"e'ura e!e"utrii #i$ite

Pro"e'ura urmaririi mo-i$iare

Indicarea bunurilor asupra carora sa se faca executarea

>entr realizarea creantelor sale, creditorl -a ptea rmari #nrile mo#ile alede#itorli, aflate la acesta sa la alte persoane' Creditorl poate indica #nrile mo#ile aspracarora ar -oi sa se faca e!ectarea' Daca e!ectorl jdecatoresc apreciaza ca prin -alorificarea

acestor #nri n se asigra realizarea dreptrilor creditorli, el -a rmari si alte #nri'

Aplicarea sechestrului asupra bunurilor debitorului

6.Daca in termen de o zi de la comnicarea somatiei insotite de inc:eierea de inc-iintare ae!ectarii de#itorl n plateste sma datorata, e!ectorl jdecatoresc -a proceda la sec:estrarea #nrilor mo#ile rmari#ile ale de#itorli, in -ederea -alorificarii lor, c:iar daca acestea sntdetinte de n tert'

1. In cazl in care e!ista pericol e-ident de sstragere a #nrilor de la rmarire, la solicitarea

creditorli facta in cprinsl cererii de e!ectare, instanta, prin inc:eierea de inc-iintare ae!ectarii, -a dispne sec:estrarea #nrilor rmari#ile odata c comnicarea somatiei catrede#itor' In acest caz, se -a face mentinea corespnzatoare in c:iar inc:eierea de inc-iintare ae!ectarii'

4. >entr #nrile sec:estrate asigrator n este necesara o noa sec:estrare, e!ectorl jdecatoresc fiind insa o#ligat sa -erifice daca #nrile respecti-e se gasesc la locl aplicarii

5 | P a g e



sec:estrli si daca n a fost s#stitite sa degradate, precm si sa sec:estreze alte #nri alede#itorli, in cazl in care cele gasite la -erificare n snt sficiente pentr realizarea creantei'

5. Knrile mo#ile aflate in locl care constitie domicilil sa resedinta ori, dpa caz, sedilsocial sa pnctl de lcr al de#itorli se prezma, pana la pro#a contrara, ca apartin acestia

din rma' In cazl in care se afirma ca nele #nri apartin altei persoane, dar dreptrile acesteian rezlta din inscrisri c data certa, e!ectorl -a sec:estra #nrile, insa -a face mentine in procesl)-er#al de sec:estr despre dreptrile pretinse'

echestrarea bunurilor aflate in mainile tertilor

6. 9ec:estrl se -a ptea aplica si aspra #nrilor apartinand de#itorli, dar detinte de ntert, afara nmai daca acesta din rma n recnoaste ca #nrile apartin de#itorli rmarit'Daca tertl recnoaste ca #nrile apartin de#itorli, este o#ligat sa declare daca le detine intemeil -reni titl si sa inmaneze e!ectorli o copie certificata a acestia, daca este cazl'

1. Daca tertl detinator n recnoaste ca #nrile apartin de#itorli, dar creditorl pretinde siface do-ada ca #nrile respecti-e snt ale acestia, instanta de e!ectare -a ptea, prininc:eiere definiti-a, data c citarea in termen scrt a partilor, sa il atorizeze pe e!ector sacontine aplicarea sec:estrli'

4. Tertl detinator care are n drept de folosinta aspra #nli sec:estrat poate sa cearainstantei de e!ectare sa fie atorizat sa foloseasca in continare #nl, daca pentr acesta e!istao asigrare facltati-a contra danelor ori rmeaza sa fie contractata, in termenl fi!at deinstanta, dpa caz' In toate cazrile, acordl creditorli rmaritor in acest sens splinesteatorizatia instantei de e!ectare'

Concursul fortei publice

6. >rezenta ni agent de politie, ni jandarm sa a altor agenti ai fortei p#lice -a fi necesara,s# sanctinea nlitatii, in rmatoarele sitatii*

6' daca sile imo#illi de#itorli sa al tertli detinator snt inciate si acesta refza sa ledesc:ida;

1' daca ei refza sa desc:ida camerele sa mo#ilele;

4' daca de#itorl sa tertl detinator lipseste si in imo#il n se gaseste nicio persoana majora sanimeni n da crs solicitarii e!ectorli de desc:idere a silor imo#illi'

1. Dpa desc:iderea silor sa mo#ilelor, prezenta celor mentionati la alin' 6. -a ptea fisplinita prin 1 martori asistenti'

4. In afara sitatiilor pre-azte la alin' 6., e!ectorl jdecatoresc -a ptea, de asemenea, cereconcrsl fortei p#lice, fie pentr a inlatra impotri-irea la sec:estr, fie pentr pastrareaordinii in timpl sec:estrarii'

6 | P a g e



-eschiderea incaperilor si mobilelor

In toate cazrile, incaperile si mo#ilele se -or desc:ide treptat, pe masra ce #nrilesec:estrate se -or trece in procesl)-er#al de sec:estr'

Participarea specialistilor

E!ectorl jdecatoresc -a ptea recrge, daca este cazl, si la ser-iciile nor specialisti, pentr desc:iderea localli, incaperilor, caselor de fier si a oricaror alte mo#ile in care se afla #nrile ce rmeaza a fi sec:estrate, pentr identificarea acestora ori pentr a asigra transportllor, dpa caz'

echestrul asupra bunurilor aflate in casete inchiriate

Dispozitiile art' A44)A4J snt aplica#ile in mod corespnzator si in cazl cand sec:estrlse infiinteaza aspra contintli casetelor inc:iriate de de#itor la instittii de credit sa la altenitati specializate'

Identificarea bunurilor sechestrate

6. E!ectorl jdecatoresc este o#ligat sa identifice #nrile sec:estrate printr)n semn

distincti-, ptand si fotografia sa filma #nrile sec:estrate' 1. Daca de#itorl cere ca #nrile sa fie asezate intr)o incapere c intrari sigilate, acest semn nse -a aplica'

echestrul asupra bunurilor deja identificate

6. Daca animalele sa o#iectele sec:estrate snt identificate, potri-it nor dispozitii legale, prininscrisri eli#erate ori certificate de o atoritate sa instittie p#lica, se -a face mentine despreaplicarea sec:estrli pe aceste inscrisri'

1. In cazl in care de#itorl n are sa refza sa infatiseze inscrisrile respecti-e, e!ectorl -a proceda la aplicarea ni semn distincti- aspra acestor #nri, daca acest lcr este posi#il, sa,la cererea creditorli, la ridicarea si incredintarea lor ni administrator)sec:estr desemnat decreditor, pe raspnderea acestia' Toate c:eltielile efectate c aplicarea acestor masri -or fia-ansate de creditor si sportate de de#itor in cadrl c:eltielilor de e!ectare'

7 | P a g e



echestrarea autovehiculelor 6. In cadrl procedrii de rmarire a ni ato-e:icl, proprietatea de#itorli, e!ectorl jdecatoresc poate dispne sec:estrarea aceli #n, facand mentinea acestei masri si pecertificatl de inmatriclare, precm si pe cartea de identitate a ato-e:iclli respecti-' Dacaaceasta din rma masra n poate fi aplicata din diferite moti-e, e!ectorl jdecatoresc -amentiona acest aspect in procesl)-er#al de sec:estr, precm si cazele care a ds la creareaacestei sitatii'

1. =to-e:icll -a fi sec:estrat prin aplicarea de sigilii sa dat in depozitl nei persoanealese c precadere de catre creditor' Un e!emplar al procesli)-er#al de rmarire al aceliato-e:icl -a fi comnicat atat organelor de politie rtiera, cat si organelor fiscale in raza caroraa fost inmatriclat acel #n, pentr a nota aceasta masra in e-identele proprii' Dacaindisponi#ilizarea ato-e:iclli si a docmentelor precizate la alin' 6. n poate fi realizata latermenl la care e!ectorl jdecatoresc a disps aplicarea masrii sec:estrli, procesl)-er#al-a fi comnicat ser-icili de politie rtiera, care -a ptea opri in trafic ato-e:icll rmarit,indiferent de locl in care acesta se afla'

4. Organl de politie rtiera -a ptea opri in trafic ato-e:icll sec:estrat si -a proceda laridicarea certificatli de inmatriclare, a cartii de identitate, pnand in -edere condcatorliato-e:iclli ca #nl este sec:estrat si sa se prezinte intr)n termen rezona#il la e!ectorl jdecatoresc' Totodata -a annta, de indata, e!ectorl jdecatoresc care a aplicat masra pre-azta la alin' 6.' =ceasta operatine -a fi consemnata de catre organl de politie intr)n proces)-er#al, in care se -a face si o descriere smara a ato-e:iclli sec:estrat, o copie aacestia fiind remisa condcatorli ato-e:iclli' =tat docmentele, cat si o copie a procesli)-er#al -or fi trimise e!ectorli jdecatoresc care a aplicat masra sec:estrliaspra aceli ato-e:icl'

5. E!ectorl jdecatoresc poate aplica, de asemenea, masra sec:estrli aspra niato-e:icl in #aza datelor o#tinte de la ser-icil p#lic comnitar regim permise de condceresi inmatriclare a -e:iclelor, daca de#itorl in caza este proprietarl inregistrat al aceli #n, politia rtiera, in #aza procesli)-er#al comnicat de e!ectorl jdecatoresc, rmand a proceda potri-it alin' 1. si 4.'

J. =to-e:icll sps sec:estrli potri-it dispozitiilor prezentli articol -a ptea fi folositde catre de#itor pana la -alorificare, daca acesta depne sa remite e!ectorli jdecatoresc o polita de asigrare negocia#ila, la o sma asigrata cel ptin egala c -aloarea de asigrare aato-e:iclli'

8 | P a g e



echestrul bunurilor afectate unor garantii reale

6. Daca aspra #nli ce se sec:estreaza e!ista n drept real de garantie constitit in fa-oareanei terte persoane, e!ectorl jdecatoresc, land cnostinta despre acest drept, -a instiinta acea

persoana despre aplicarea sec:estrli si o -a cita la toate termenele fi!ate pentr -anzarea #nli respecti-'

1. Despre aplicarea sec:estrli se -a face mentine in =r:i-a Electronica de /arantii Reale?o#iliare sa in alte registre de p#licitate, dpa caz'

Publicitatea sechestrului

6. Despre aplicarea sec:estrli se -a face mentine, la cererea e!ectorli jdecatoresc, inregistrl comertli, in =r:i-a Electronica de /arantii Reale ?o#iliare, in registrl sccesoral

tint de camera notarilor p#lici sa in alte registre de p#licitate, dpa caz' 1. De la data inscrierii, sec:estrl de-ine opoza#il ttror acelora care, dpa inscriere, -or do#andi -ren drept aspra #nli respecti-'

echestrul asupra bunurilor anterior sechestrate

6. E!ectorl jdecatoresc care, prezentand)se la domicilil ori la sedil de#itorli, tertlidetinator sa al administratorli)sec:estr, -a gasi infiintata o alta rmarire, dpa ce -a la ocopie de pe procesl)-er#al respecti-, aflat in mana de#itorli, tertli detinator sa al

administratorli)sec:estr ori la domicilil sa sedil acestia, -a inc:eia n proces-er#al incare -a arata nmele si calitatea celi care a fact rmarirea anterioara si -a declara aceleasi #nri sec:estrate si de el'

1. E!ectorl -a ptea, in acelasi timp, sa sec:estreze si alte #nri care n a fost rmariteanterior'

4. O copie certificata a procesli)-er#al de sec:estr -a fi comnicata organli de e!ectarecare a incept mai intai rmarirea'

5. In acest caz, rmaririle se socotesc cone!ate, fiind aplica#ile dispozitiile art' 8J4, iar creditorl pentr care s)a infiintat sec:estrl -a ptea contina rmarirea c:iar daca priml

creditor rmaritor s)a desistat de la rmarire'

9 | P a g e



Procesul8verbal de sechestru

6. Efectarea sec:estrli se -a constata de indata intr)n proces)-er#al care -a pre-edea, inafara datelor si mentinilor pre-azte la art' 8A7 alin' 6., rmatoarele*

a. somatia de plata facta -er#al de#itorli si raspnsl li, daca a fost prezent;

#. enmerarea, descrierea si e-alarea, dpa aprecierea e!ectorli, daca este posi#il, a fiecari #n mo#il sec:estrat;

c. indicarea #nrilor care, fiind e!ceptate de la rmarire, n a fost sec:estrate, in cazl in care #nrile sec:estrate n acopera creanta;

d. mentionarea dreptrilor pretinse de alte persoane aspra #nrilor sec:estrate;

e. aratarea #nrilor sec:estrate aspra carora e!ista n drept real de garantie constitit infa-oarea nei terte persoane;

f. aratarea #nrilor sec:estrate care a fost sigilate sa ridicate;

g. aratarea persoanei careia i se lasa in depozit #nrile sec:estrate'

1. >rocesl)-er#al se -a semna de e!ector si de persoanele care, potri-it legii, a asistat laaplicarea sec:estrli' Daca ele n pot ori refza sa semneze, e!ectorl jdecatoresc -amentiona aceasta imprejrare in procesl)-er#al'

4. Cate n e!emplar al procesli)-er#al de sec:estr se -a preda de#itorli sa, dpa caz,tertli detinator si administratorli)sec:estr, acesta din rma semnand c mentinea de primire a #nrilor in pastrare' Daca aceste persoane n snt prezente ori refza sa primeasca n

e!emplar al procesli)-er#al, se -a proceda potri-it dispozitiilor pri-itoare la comnicarea siinmanarea citatiilor'

Indisponibili5area bunurilor sechestrate

Din momentl sec:estrarii #nrilor, de#itorl n mai poate dispne de ele pe timpl catdreaza e!ectarea, s# sanctinea nei amenzi jdiciare de la 1'333 lei la 63'333 lei, daca faptan constitie infractine' Dispozitiile art' 670)606 snt aplica#ile'

Pastrarea bunurilor sechestrate

6. Knrile sec:estrate se lasa, c acordl creditorli, in depozitl de#itorli sa al tertlidetinator ori pot fi late in depozit de creditor, daca de#itorl n se opne'

1. Daca e!ista pericoll ca de#itorl sa tertl detinator sa instraineze, sa s#stitie ori sadeterioreze #nrile sec:estrate, e!ectorl jdecatoresc -a proceda la sigilarea sa la ridicarealor'

10 | P a g e



4. Daca de#itorl sa tertl detinator refza sa primeasca in depozit #nrile sa n este prezent la aplicarea sec:estrli, precm si in cazl ridicarii #nrilor, e!ectorl jdecatorescda in pastrare #nrile sec:estrate ni administrator)sec:estr, nmit c precadere dintre persoanele desemnate de creditor' =dministratorl)sec:estr tre#ie sa fie major si indeo#stecnosct ca fiind sol-a#il' El poate fi o#ligat de instanta, la cererea creditorli sa a

e!ectorli, si la darea nei catini' 9otl, rdele sa afinii de#itorli, pana la al patrleagrad inclsi-, ori persoanele aflate in ser-icil li n -or ptea fi desemnati administratori)sec:estr decat c acordl creditorli'

5. 9mele in lei sa in -alta, titlrile de -aloare, o#iectele din metale pretioase si pietrele pretioase se ridica si se preda de e!ector, pe #aza de proces)-er#al, in depozitl nor instittiide credit sa al nei alte entitati atorizate in acest scop'

J. O#iectele de arta, colectiile de -aloare, o#iectele de mze si altele asemenea se ridica si se preda de e!ector, pe #aza de proces)-er#al, in depozitl mzeelor sa al nei alte entitatiatorizate pentr depozitarea acestora'

8. Daca entitatile aratate la alin' 5. si J. refza sa ia in depozit #nrile sec:estrate, se aplicadispozitiile alin' 6.)4.'

A. In toate cazrile, e!ectorl jdecatoresc pastreaza do-ada depnerii -alorilor respecti-e, iar in cazl titlrilor de -aloare, cm snt actinile sa o#ligatinile nominati-e ori la prtator, -asesiza de indata instanta de e!ectare pentr a la masrile necesare pentr conser-area siadministrarea titlrilor si nmirea, daca este cazl, a ni crator special, care sa e!ercitedreptrile aferente acestora'

7. In cazl titlrilor de credit transmisi#ile prin gir, e!ectorl -a face mentine pe titlridespre aplicarea sec:estrli, c precizarea datei cand a fost facta mentinea' Dpa facerea

mentinii, titlrile sec:estrate n -or mai ptea fi girate, iar de#itorl mentionat in titll de creditn se -a mai ptea li#era -ala#il decat consemnand sma la entitatea pre-azta de lege sidepnand recipisa la e!ector'

0. 9ec:estrarea titlrilor nominati-e se -a notifica societatii sa instittiei emitente, precm sisocietatii ori altei persoane careia i)a fost date in pastrare sa administrare, spre a se facementine despre sec:estr in registrl respecti-'

tramutarea bunurilor sechestrate

Nici administratorl)sec:estr, nici de#itorl sa tertl detinator n -or ptea transporta #nrile sec:estrate din locl nde a fost atorizati sa le pastreze, decat c inc-iintareae!ectorli jdecatoresc' In acest din rma caz, c:eltielile de transport -or fi a-ansate de partea interesata'

11 | P a g e



0emuneratia administratorului8sechestru

6. In cazl in care administrator)sec:estr este o alta persoana decat de#itorl sa tertldetinator, acesta -a a-ea dreptl la o remneratie, ce se -a fi!a de e!ector, prin inc:eiere, tinandseama de acti-itatea depsa, iar in cazl nitatilor specializate, de tarifele sa pretrile practicate

de acestea pentr ser-icii similare' Remneratia si c:eltielile administratorli)sec:estr -or ptea fi platite c anticipatie de catre creditorl rmaritor care le -a prela c precadere din pretl #nrilor rmarite'

1. Inc:eierea prin care este fi!ata remneratia administratorli)sec:estr se da c citarea partilor'

0aspunderea administratorului8sechestru

=dministratorl)sec:estr, precm si orice alte persoane insarcinate c paza #nrilor sec:estrate -or raspnde pentr orice pag#a adsa creditorli sa de#itorli din cazaneglijentei lor si -or fi inlociti, potri-it dispozitiilor referitoare la nmirea administratorilor)sec:estr, ptand fi condamnati, daca este cazl, si la pedepsele pre-azte de legea penala'

Liberarea tertului detinator

6. Tertl detinator se -a ptea li#era, in crsl sec:estrli, de #nrile de#itorli rmarit,daca o#ligatia li de restitire este ajnsa la scadenta'

1. In acest scop, el -a ptea cere e!ectorli jdecatoresc inc-iintarea de a depne #nrilesec:estrate la el, in mainile nei alte persoane' E!ectorl se -a pronnta de rgenta, prin

inc:eiere, data c citarea tertli detinator, a de#itorli si a creditorli rmaritor, aspra persoanei careia #nrile rmeaza sa fie incredintate' Creditorl rmaritor si de#itorl -or pteacon-eni ca ele sa fie incredintate c:iar de#itorli'

4. Daca creditorl rmaritor si de#itorl n -or cadea de acord, e!ectorl -a incredinta #nrile sec:estrate nei persoane desemnate de creditor'

5. Incredintarea #nrilor in mainile persoanei acceptate sa desemnate, potri-it alin' 1. si 4.,-a fi constatata printr)n proces)-er#al semnat de e!ector si de administrator)sec:estr'

12 | P a g e



#prirea urmaririi

6. De#itorl -a ptea impiedica aplicarea sec:estrli sa, dpa caz, -a ptea o#tine ridicareali nmai daca*

6' plateste creanta, inclsi- accesoriile si c:eltielile de e!ectare, in mainile creditorli sa

reprezentantli sa a-and procra speciala' Dispozitiile art' A31 snt aplica#ile;

1' face depnerea c afectatinea speciala pre-azta la art' A13 alin' 6. si preda e!ectorlirecipisa de consemnare' In acest caz, e!ectorl jdecatoresc -a eli#era de#itorli o do-ada de primire a recipisei, -a inc:eia n proces)-er#al in care -a face aceasta constatare si, dacade#itorl n a fact si contestatie in conditiile alin' 1., -a opri rmarirea sa, dpa caz, -adispne ridicarea sec:estrli' In caz contrar, daca de#itorl a fact contestatie, e!ectorl -adepne de indata procesl)-er#al constatator odata c recipisa, la instanta de e!ectare, care se-a pronnta de rgenta, potri-it dispozitiilor art' A68' >ana la soltionarea contestatiei, rmarireaeste sspendata de drept'

1. In cazl pre-azt la alin' 6. pct' 1, daca de#itorl face contestatie si se opne eli#erariismei consemnate, el o -a ptea depne c:iar in mana e!ectorli, odata c recipisa deconsemnare a smei, s# lare de do-ada, sa o -a ptea introdce direct la instanta competenta,in termen de J zile de la data procesli)-er#al intocmit de e!ector, caz in care o copie de pecontestatie -a fi inmanata si e!ectorli'

4. Contestatia se -a face c respectarea conditiilor de forma pre-azte la art' A6J'

5. Daca termenl pre-azt la alin' 1. a e!pirat fara ca de#itorl sa fi deps ori introdscontestatie, depnerea c afectatine speciala se -a socoti drept plata facta creditorli, iar acesta -a ptea sa ridice sma consemnata, in temeil nei inc:eieri a e!ectorli jdecatorescdate de rgenta, c citarea partilor'

Continuarea urmaririi

6. In orice alte cazri decat cele pre-azte la art' AJ3, de#itorl sa o alta persoana interesatan poate opri -anzarea #nrilor sec:estrate, dar poate contesta e!ectarea, potri-it dispozitiilor art' A66 si rmatoarele'

1. Tertl care contesta e!ectarea n -a ptea do-edi c martori dreptl sa de proprietateaspra #nrilor mo#ile sec:estrate in locinta sa intreprinderea de#itorli rmarit, in afara decazl cand, fata de profesia sa comertl contestatorli ori de#itorli, o asemenea do-adade-ine admisi#ila'

4. 9otl contestator care locieste c sotl de#itor si care n e!ercita o profesie si nici ne!ploateaza o intreprindere n -a ptea do-edi dreptl sa de proprietate aspra #nrilor mo#ile sec:estrate decat c con-entia matrimoniala sa c alte inscrisri c data certa, din caresa rezlte ca acestea i)a apartint si inainte de casatorie ori ca le)a do#andit lterior prin donatiesa mostenire ori, daca la data do#andirii a-ea #nri proprii, ca le)a do#andit prin cmparare ori

13 | P a g e



in alt mod' =ceasta dispozitie n se aplica insa in pri-inta #nrilor care, in mod -adit sa prindestinatia lor, apartin sotli de#itorli rmarit

+.+ O-ie"tu$ e!e"utrii #i$ite

Executarea silită se poate "ntinde aspra -enitrilor şi #nrilor proprietate a de#itorli,rmări#ile potri-it legii, iar -alorificarea acestora se efectează nmai "n măsra necesară pentrrealizarea crean$elor fiscale şi a c:eltielilor de e!ectare' E!ectarea silită a #nrilor proprietate a de#itorli, rmări#ile potri-it legii, se efectează, de reglă, "n limita a 6J3L din-aloarea crean$elor fiscale, inclsi- a c:eltielilor de e!ectare'

+. /orme$e e!e"utrii #i$ite

E!e"utarea #i$ita poate fi *

- 'ire"ta #au in natura 0ridicarea de la de#itor a ni #n pe care il detine fara drept,demolarea nei constrctii, e-acarea dintr)o locinta etc'.

E!ectarea silită este directă, "n cazl "n care creditorl rmăreşte să o#$ină realizarea "n natră a presta$iei care formează o#iectl o#liga$iei de#itorli' >rin e!ectarea silită directă se adc la"ndeplinire o#liga$ii de a face ale de#itorli* predarea nor #nri art' JA1)J736 C' proc' ci-'.,efectarea altor presta$ii "n folosl creditorli art' J731)J734 C' proc' ci-', c referire ladispozi$iile art' 63A4, art' 63AA C' ci-'. sa desfiin$area lcrărilor realizate "n dispre$l neio#liga$ii de a n face art' J735 C' proc' ci-', c referire la dispozi$iile art' 63A4, art' 63A8 C'ci-'.' <a r%ndl să, executarea silită directă poate fi mobiliară% atnci c%nd o#iectl o#liga$iei "l

reprezintă predarea ni #n mo#il, şi imobiliară, atnci c%nd este -or#a de predarea posesieini #n imo#il'

- in'ire"ta #au prin e"1i2a$ent incasarea de catre creditor a nor sme #anesti o#tinte prin -anzarea #nrilor de#itorli ori prin poprire.'

E!ectarea silită este indirectă, "n cazl "n care creditorl care are de realizat o crean$ă #ăneascărmăreşte să)şi "ndestleze crean$a din smele o#$inte prin -alorificarea #nrilor de#itorliori a celor pe care de#itorl le are de primit de la ter$e persoane'

@ormele de e!ectare silită indirectă reglementate de Codl de procedră ci-ilă snt rmătoarele*urmărirea silită mobiliară% poprirea% urmărirea fructelor prinse de rădăcini &i urmărirea silită

imobiliarăIn raport c natra #nrilor spse rmaririi, e!ectarea silita poate a-ea mai mlte forme*

) rmarirea #nrilor miscatoare ce se afla in posesia de#itorli;

) rmarirea si poprirea #nrilor miscatoare ale de#itorli care se afla in posesia celi de altreilea;

14 | P a g e



) rmarirea frctelor prinse in radacini;

) rmarirea -enitrilor ni #n nemiscator;

) rmarirea #nrilor nemiscatoare;

) predarea silita a miscatoarelor si nemiscatoarelor'>rin lege snt reglementate si nele procedri speciale de e!ectare silita' >rintre acestea seenmara reglementari c pri-ire la e!ectarea silita impotri-a persoanelor fizice si jridice a platii ta!elor si impozitelor neac:itate la termen si a creantelor #anesti ale societatilorcomerciale'

CAPITOLUL III. EXECUTAREA SILITA A 3UNURILOR MO3ILE

9nt spse e!ectării silite orice #nri mo#ile ale de#itorli, c e!cep$ia #nrilor necesare -ie$ii şi mncii de#itorli, precm şi familiei sale, pre-ăzte de lege' Knrilede#itorli persoană fizică necesare desfăşrării acti-ită$ii de comer$ n snt e!ceptate de lae!ectare silită' E!ectarea silită a #nrilor mo#ile se face prin sec:estrarea şi -alorificareaacestora, c:iar dacă acestea se află la n ter$' 9ec:estrl se institie printr)n proces)-er#al'>entr #nrile mo#ile anterior sec:estrate ca măsră asigrătorie n este necesară o noăsec:estrare' >rin sec:estrl "nfiin$at aspra #nrilor mo#ile, creditorl fiscal do#%ndeşte ndrept de gaj care conferă acestia, "n raport c al$i creditori, aceleaşi dreptri ca şi dreptl de gaj"n sensl pre-ederilor dreptli comn' De la data "ntocmirii procesli)-er#al de sec:estr, #nrile sec:estrate snt indisponi)#ilizate' C%t timp drează e!ectarea silită de#itorl n poate

dispne de aceste #nri dec%t c apro#area dată, potri-it legii, de organl competent' Nerespectarea acestei interdic$ii atrage răspnderea, potri-it legii, a celi "n clpă' =ctele dedispozi$ie care ar inter-eni lterior indisponi#ilizării snt lo-ite de nlitate a#soltă'

3unuri$e #upu#e e!e"utarii

9nt spse e!ectării, -enitrilor şi #nrilor proprietate a de#itorli, rmări#ile potri-it legii, iar -alorificarea acestora se efectează nmai "n măsra necesară pentr realizareacrean$elor fiscale şi a c:eltielilor de e!ectare' E!ectarea silită a #nrilor proprietate ade#itorli, rmări#ile potri-it legii, se efectează, de reglă, "n limita a 6J3L din -aloarea

crean$elor fiscale, inclsi- a c:eltielilor de e!ectare' 9nt spse sec:estrării şi -alorificării #nrile rmări#ile proprietate a de#itorli, prezentatede acesta şi2sa identificate de către organl de e!ectare, "n rmătoarea ordine*

a. #nrile mo#ile şi imo#ile care n snt direct folosite "n acti-itatea ce constitie principalasrsă de -enit;

15 | P a g e



#. #nri care n snt nemijlocit predestinate pentr desfăşrarea acti-ită$ii care constitie principala srsă de -enit;

c. #nrile mo#ile şi imo#ile ce se află temporar "n de$inerea altor persoane "n #azacontractelor de arendă, de "mprmt, de "nc:iriere, de concesine, de leasing şi altele;

d. ansam#l de #nri mo#ile şi2sa imo#ile, proprietate a de#itorli, care pot fi -alorificateindi-idal şi2sa "n ansam#l dacă organl de e!ectare apreciază că astfel acestea pot fi -%ndte"n condi$ii mai a-antajoase;

e. maşini)nelte, tilaje, materii prime şi materiale şi alte #nri mo#ile, precm şi #nriimo#ile ce ser-esc acti-ită$ii care constitie principala srsă de -enit;

f. prodse finite

Ori de c%te ori -alorificarea n este posi#ilă, organl fiscal poate proceda la sec:estrarea #nrilor respecti-e'

Knrile spse ni regim special de circla$ie, cm ar fi cele cmpărate "n rate, #nrileminorilor, #nrile comne ale so$ilor etc' pot fi rmărite nmai c respectarea condi$iilor pre-ăzte de lege'

E!ectarea silită se desfăşoară p%nă la stingerea crean$elor fiscale "nscrise "n titll e!ectori,inclsi- a majorărilor de "nt%rziere ori a altor sme, datorate sa acordate potri-it legii prinacesta, precm şi a c:eltielilor de e!ectare, "n cadrl procedrii de e!ectare silită pt%nd fifolosite sccesi- sa concomitent modalită$ile de e!ectare silită' Dacă prin titll e!ectori snt pre-ăzte majorări de "nt%rziere sa alte sme, fără să fi fost sta#ilit cantml acestora, ele -or fi calclate de către organl de e!ectare şi consemnate "ntr)n proces)-er#al care constitie title!ectori şi care se comnică şi de#itorli'

E!ectarea silită a crean$elor fiscale n se perimă'

@a$ă de ter$i, inclsi- fa$ă de stat, o garan$ie reală şi celelalte sarcini reale aspra #nrilor a ngrad de prioritate care se sta#ileşte de la momentl "n care acestea a fost făcte p#lice prinoricare dintre metodele pre-ăzte de lege'

Ter$l n se poate opne sec:estrării ni #n al de#itorli, in-oc%nd n drept de gaj, drept deipotecă sa n pri-ilegi' Ter$l -a participa la distri#irea smelor rezltate din -alorificarea #nli, potri-it legii'

>entr determinarea a-erii şi a -enitli de#itorli, "n -ederea "nceperii e!ectării silite,

organl de e!ectare competent se poate folosi de mijloacele de pro#ă pre-ăzte de lege,respecti-*

a. solicitarea informa$iilor, de orice fel, din partea contri#a#ililor şi a altor persoane;

#. solicitarea de e!pertize;

c. folosirea "nscrisrilor;

16 | P a g e



d. efectarea de cercetări la fa$a locli'

<a cererea organli fiscal, de#itorl este o#ligat să frnizeze "n scris, pe propria răspndere,informa$iile solicitate'

E!ectarea silită "ncepe prin comnicarea soma$iei, "nso$ită de n e!emplar al titlli e!ectori'

Dacă "n termen de 6J zile de la comnicarea soma$iei n se stinge de#itl, se contină măsrilede e!ectare silită'

Pro"e#u$42er-a$ 'e #e"1e#tru

91: Procesul8verbal de sechestru -a cprinde*

a. denmirea organli de e!ectare, indicarea locli, a datei şi a orei c%nd s)a făct sec:estrl;

#. nmele şi prenmele e!ectorli fiscal care aplică sec:estrl, nmărl legitima$iei şi aldelega$iei;

c. nmărl dosarli de e!ectare, data şi nmărl de "nregistrare a soma$iei, precm şi titlle!ectori "n #aza căria se face e!ectarea silită;

d. temeil legal "n #aza căria se face e!ectarea silită;

e. smele datorate pentr a căror e!ectare silită se aplică sec:estrl, inclsi- cele reprezent%nddo#%nzi, penalită$i de "nt%rziere sa majorări de "nt%rziere, dpă caz, men$ion%nd)se şi cotaacestora, precm şi actl normati- "n #aza căria a fost sta#ilită o#liga$ia de plată;

f. nmele, prenmele şi domicilil de#itorli persoană fizică ori, "n lipsa acestia, ale persoaneimajore ce locieşte "mprenă c de#itorl sa denmirea şi sedil de#itorli, nmele,

prenmele şi domicilil altor persoane majore care a fost de fa$ă la aplicarea sec:estrli, precm şi alte elemente de identificare a acestor persoane;

g. descrierea #nrilor mo#ile sec:estrate şi indicarea -alorii estimati-e a fiecăria, dpăaprecierea e!ectorli fiscal, pentr identificarea şi indi-idalizarea acestora, men$ion%nd)sestarea de zră şi e-entalele semne particlare ale fiecări #n, precm şi dacă s)a lat măsrispre nesc:im#are, cm snt pnerea de sigilii, cstodia ori ridicarea de la locl nde se află, sade administrare ori conser-are a acestora, dpă caz;

:. men$inea că e-alarea se -a face "naintea "nceperii procedrii de -alorificare, "n cazl "n caree!ectorl fiscal n a ptt e-ala #nl deoarece acesta necesită cnoştin$e de specialitate;

i. men$inea făctă de de#itor pri-ind e!isten$a sa ine!isten$a ni drept de gaj, ipotecă ori pri-ilegi, dpă caz, constitit "n fa-oarea nei alte persoane pentr #nrile sec:estrate;

j. nmele, prenmele şi adresa persoanei căreia i s)a lăsat #nrile, precm şi locl dedepozitare a acestora, dpă caz;

M. e-entalele o#iec$ii făcte de persoanele de fa$ă la aplicarea sec:estrli;

17 | P a g e



l. men$inea că, "n cazl "n care "n termen de 6J zile de la data "nc:eierii procesli)-er#al desec:estr de#itorl n plăteşte o#liga$iile fiscale, se -a trece la -alorificarea #nrilor sec:estrate;

m. semnătra e!ectorli fiscal care a aplicat sec:estrl şi a ttror persoanelor care a fost defa$ă la sec:estrare' Dacă -rena dintre aceste persoane n poate sa n -rea să semneze,e!ectorl fiscal -a men$iona această "mprejrare'

1. C!te un exemplar al procesului8verbal de sechestru se predă debitorului s# semnătră sa ise comnică la domicilil ori sedil acestia, precm şi, atnci c%nd este cazl, cstodeli, acestadin rmă semn%nd c men$inea de primire a #nrilor "n păstrare'

4. ;n vederea valorificării organl de e!ectare este o#ligat să -erifice dacă #nrile sec:estratese găsesc la locl men$ionat "n procesl)-er#al de sec:estr, precm şi dacă n a fost s#stititesa degradate'

5. C!nd bunurile sechestrate găsite cu oca5ia verificării nu sunt suficiente pentr realizareacrean$ei fiscale, organl de e!ectare -a face in-estiga$iile necesare pentr identificarea şirmărirea altor #nri ale de#itorli'

J. -acă se constată că bunurile nu se găsesc la locul men$ionat 'n procesul8verbal de sechestrusa dacă a fost s#stitite sa degradate, e!ectorl fiscal "nc:eie proces)-er#al de constatare'>entr #nrile găsite c prilejl in-estiga$iilor efectate conform alin' 5. se -a "nc:eia procesl)-er#al de sec:estr'

8 : -acă se sechestrea5ă &i bunuri gajate pentr garantarea crean$elor altor creditori, organl dee!ectare le -a trimite şi acestora c%te n e!emplar din procesl)-er#al de sec:estr'

A. Executorul fiscal care constată că bunurile fac obiectul unui sechestru anterior va consemnaaceasta "n procesl)-er#al, la care -a ane!a o copie de pe procesele)-er#ale de sec:estrrespecti-e' >rin acelaşi proces)-er#al e!ectorl fiscal -a declara sec:estrate, c%nd este necesar,şi alte #nri pe care le -a identifica'

7 : ,unurile 'nscrise 'n procesele8verbale de sechestru 'ncheiate anterior se considerăsec:estrate şi "n cadrl noii e!ectări silite'

0. (n cazl "n care e!ectorl fiscal constată că "n legătră c #nrile sec:estrate s)a să-%rşitfapte care pot constiti infrac$ini -a consemna aceasta "n procesl)-er#al de sec:estr şi -asesiza de "ndată organele de rmărire penală competente'

Cu#to'e$e

6. Knrile mo#ile sec:estrate -or ptea fi lăsate "n cstodia de#itorli, a creditorli sa aaltei persoane desemnate de organl de e!ectare sa de e!ectorl fiscal, dpă caz, ori -or firidicate şi depozitate de către acesta' =tnci c%nd #nrile snt lăsate "n cstodia de#itorli sa

18 | P a g e



a altei persoane desemnate conform legii şi c%nd se constată că e!istă pericol de s#stitire ori dedegradare, e!ectorl fiscal poate aplica sigilil aspra #nrilor'

1. (n cazl "n care #nrile sec:estrate consta "n sme de #ani "n lei sa "n -altă, titlri de-aloare, o#iecte de metale pre$ioase, pietre pre$ioase, o#iecte de artă, colec$ii de -aloare, acestea

se ridică şi se depn, cel t%rzi a doa zi lcrătoare, la nită$ile specializate'4. Cel care primeşte #nrile "n cstodie -a semna procesl)-er#al de sec:estr'

5. (n cazl "n care cstodele este o altă persoană dec%t de#itorl sa creditorl, organl dee!ectare "i -a sta#ili acestia o remnera$ie $in%nd seama de acti-itatea depsă'

În$o"uirea -unuri$or #e"1e#trate

<a solicitarea de#itorli, organl fiscal poate "nloci sec:estrl aspra ni #n mo#il csec:estrl aspra alti #n mo#il sa imo#il i nmai dacă #nl oferit "n -ederea sec:estrăriiș

este li#er de orice sarcini' Dispozi iile art' 651 alin'6. snt aplica#ile "n mod corespnzător'ț

3unuri$e mo-i$e "are nu #e pot urmari

3unuri$e neurmari-i$e

N snt spse rmaririi silite*

a. #nrile de z personal sa casnic indispensa#ile traili de#itorli si familiei sale si

o#iectele de clt, daca n snt mai mlte de acelasi fel; #. o#iectele indispensa#ile persoanelor c :andicap si cele destinate ingrijirii #olna-ilor;

c. alimentele necesare de#itorli si familiei sale pe timp de 4 lni, iar daca de#itorl se ocpae!clsi- c agricltra, alimentele necesare pana la noa recolta, animalele destinate o#tineriimijloacelor de s#zistenta si frajele necesare pentr aceste animale pana la noa recolta;

d. com#sti#ill necesar de#itorli si familiei sale socotit pentr 4 lni de iarna;

e. scrisorile, fotografiile si ta#lorile personale sa de familie si altele asemenea;

f. #nrile declarate nermari#ile in cazrile si in conditiile pre-azte de lege'

,unurile destinate exercitarii ocupatiei sau profesiei debitorului

6. Knrile mo#ile care fac o#iectl nei di-izini a patrimonili afectate e!ercitili nei profesii atorizate n pot fi rmarite decat de catre creditorii ale caror creante s)a nasct inlegatra c e!ercitarea profesiei respecti-e' Daca #nrile n snt afectate ni patrimoni profesional indi-idal, insa ser-esc la e!ercitarea ocpatiei sa profesiei de#itorli persoana

19 | P a g e



fizica, pot fi spse rmaririi silite nmai daca n e!ista alte #nri rmari#ile si nmai pentro#ligatii de intretinere sa alte creante pri-ilegiate aspra mo#ilelor'

1. Daca de#itorl se ocpa c agricltra, n -or fi rmarite, in masra necesara continariilcrarilor in agricltra, in-entarl agricol, inclsi- animalele de mnca, frajele pentr aceste

animale si semintele pentr cltra pamantli, in afara de cazl in care aspra acestor #nrie!ista n drept real de garantie sa n pri-ilegi pentr garantarea creantei'

Limitele urmaririi veniturilor banesti

6. 9alariile si alte -enitri periodice, pensiile acordate in cadrl asigrarilor sociale, precm sialte sme ce se platesc periodic de#itorli si snt destinate asigrarii mijloacelor de e!istentaale acestia pot fi rmarite*

a. pana la jmatate din -enitl lnar net, pentr smele datorate c titl de o#ligatie deintretinere sa alocatie pentr copii;

#. pana la o treime din -enitl lnar net, pentr orice alte datorii'

1. Daca snt mai mlte rmariri aspra aceleiasi sme, rmarirea n poate depasi jmatate din-enitl lnar net al de#itorli, indiferent de natra creantelor, in afara de cazl in care legea pre-ede altfel'

4. enitrile din mnca sa orice alte sme ce se platesc periodic de#itorli si snt destinateasigrarii mijloacelor de e!istenta ale acestia, in cazl in care snt mai mici decat cantmlsalarili minim net pe economie, pot fi rmarite nmai aspra partii ce depaseste jmatate dinacest cantm'

5. =jtoarele pentr incapacitate temporara de mnca, compensatia acordata salariatilor in cazde desfacere a contractli indi-idal de mnca pe #aza oricaror dispozitii legale, precm sismele c-enite somerilor, potri-it legii, n pot fi rmarite decat pentr sme datorate c titl deo#ligatie de intretinere si despag#iri pentr repararea danelor cazate prin moarte sa prin-atamari corporale, daca legea n dispne altfel'

J. Urmarirea dreptrilor pre-azte la alin' 5. se -a ptea face in limita a jmatate dincantml acestora'

8. 9mele retinte potri-it pre-ederilor alin' 6.)5. se eli#ereaza sa se distri#ie potri-it art'784 si rmatoarele'

A. =locatiile de stat si indemnizatiile pentr copii, ajtoarele pentr ingrijirea copilli #olna-,

ajtoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, #rsele de stdii acordate de stat,dirnele, precm si orice alte asemenea indemnizatii c destinatie speciala, sta#ilite potri-it legii,n pot fi rmarite pentr nicin fel de datorii'

9anc ineț

20 | P a g e



Renn area la #eneficil dispozi iilor pre-ăzte "n articolele din prezenta sec ine, precm iț ț ț ș

rmărirea ori cesinea făctă c "ncălcarea acestor dispozi ii snt nle de drept'ț

CONC<UII

>ro#lema e!ectării silite este reglementată "n mod smar "n instrmentele eropeneadoptate "n domenil cooperării jdiciare ci-ile, astfel "nc%t, "n prezent, această materie esteg-ernată de principil teritorialită$ii procedrilor de e!ectare' =ceasta "nseamnă că procedrilede e!ectare silită snt reglementate "n principal de legisla$iile na$ionale, instan$ele statlimem#r de la locl de e!ectare dispn%nd de competen$ă e!clsi-ă pentr rezol-area ttror incidentelor rezltate din acti-itatea de pnere "n e!ectare silită a titlrilor e!ectorii'

Raport%nd această constatare la dispozi$iile na$ionale, re$inem că procedra de e!ectare silităreprezintă na din instit$iile fndamentale ale dreptli procesal ci-il şi o componentăimportantă a jsti$iei "ntr)n stat de drept' (ncrederea p#licli "n actl de jsti$ie depinde "ntr)omăsră importantă şi de eficacitatea mecanismelor de e!ectare silită, fiind a#solt necesar ca o

:otăr%re jdecătorească o#$intă "n rma ni demers jdiciar, de mlte ori, de drată şicostisitor, să ai#ă o finalitate practică concretă, astfel "nc%t jsti$ia#ill să conştientizeze #eneficiile rezltate din o#$inerea ni rezltat poziti- "n cadrl procesli' (n caz contrar, "nlipsa nor mijloace procedrale coerente, clare, sple şi rapide care să garanteze dcerea la"ndeplinire efecti-ă a titlli e!ectori, partea ar fi "n imposi#ilitate de a se #cra de c%ştigarea procesli, titll e!ectori conferind, astfel, creditorli doar n drept teoretic şi ilzori'

(n prezent, procedra de e!ectare silită este na dominată de principil protec$ieide#itorli şi de caracterl manismli' @ără a nega s#stan$a trăsătrilor e-ocate, considerămcă este necesar ca, "n lmina recomandărilor şi a jrisprden$ei eropene, pe deplin aplica#ilestatli rom%n, at%t ca rmare a aderării la Uninea Eropeană, c%t şi "n calitate de semnatar alCon-en$iei eropene a dreptrilor omli şi a li#ertă$ilor fndamentale, mijloacele procedralee!ec$ionale să rmărească realizarea ni ec:ili#r "ntre interesl creditorli şi cel alde#itorli' >rin prisma acestor considerente, apreciem că to$i actorii implica$i "n procedrae!ec$ională tre#ie să se manifeste at%t "n litera, c%t şi "n spiritl reglementărilor careorganizează normele ce tre#ie rmate "n -ederea adcerii la "ndeplinire a diferitelor categorii detitlri e!ectorii' @iind considerată cea de)a doa fază a procesli ci-il, e!ectarea silită estereglementată "n Cartea a )a a Codli de procedră ci-ilă, care este strctrată "n trei titlri, şianme* Titll I + „Dispozi$ii generale&, Titll II + „Urmărirea silită aspra #nrilor de#itorli&şi Titll III + „E!ectarea silită directă&'

21 | P a g e



KIK<IO/R=@IE

Codl @iscal

Codl de procedră fiscala c normele metodologice de aplicare 2 Ordonan$a de Urgen$ă/-ernli nr' 01 din 43 decem#rie 1365

Codl de >rocedra Ci-ila rep#licat 136J' <egea 64521363 pri-ind Codl de procedra Ci-ilarep#licat

Tratat de procedră ci-ilă 2 ' /' Cădere, ed' a 1)a, Tipografiile Rom%ne Unite, Kcreşti, 604J

Tratat teoretic şi practic de e!ectare silită 2 E-elina Oprina, Ioan /%r#le$' ) Kcreşti *Uni-ersl ridic, 1361 1 -ol' I9KN 0A7)0A4)61A)064)7

Teoria generală şi procedrile e!ec$ionale' + Ki#liogr' ) I9KN 0A7)0A4)61A)065)J I' /%r#le$,

Ioan

22 | P a g e

Date post:	19-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	ionescu-ionela
View:	225 times
Download:	0 times

Cpf Executare Silita Bunuri Mobile- Proiect an 2 Sem i

Documents