Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XIV • Nr. 154 • iunie 2013 Pag. 13 Pag. 8-9 Premiu pentru Vatră nouă La Centrul Eparhial din Timișoara s-a desfășurat concursul de publicații parohiale din Arhiepiscopia Timișoarei (județul Timiș), ediția a II-a. Organizat de Arhiepiscopia Timișoarei, acest concurs evidențiază publicațiile cu caracter religios din cadrul eparhiei noastre. Avem bucuria de a vă informa că periodicul „Vatră nouă” ajuns la numărul 154, sub conduce- rea părintelui paroh Vasile Suciu, având un colectiv de redacție de excepție, în frunte cu domnul acade- mician Ion Păun Otiman, a obținut locul II la faza eparhială. Mulțumim cititorilor noștri pentru fidelitate, co- legiului de redacție și colaboratorilor pentru munca de redactare și pentru materialele puse la dispoziție. Dumnezeu să binecuvânteze în continuare „Vatră nouă” pentru a avea viață lungă și fructuoasă! Redactor-șef Preot VASILE D. SUCIU CORUL SFÂNTA MARIA z Locul I la Lada cu zestre
Transcript
Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XIV • Nr. 154 • iunie 2013
Pag. 13
Pag. 8-9
Premiu pentru Vatră nouă
La Centrul Eparhial din Timișoara s-a desfășurat concursul de publicații parohiale din Arhiepiscopia Timișoarei (județul Timiș), ediția a II-a.
Organizat de Arhiepiscopia Timișoarei, acest concurs evidențiază publicațiile cu caracter religios din cadrul eparhiei noastre.
Avem bucuria de a vă informa că periodicul „Vatră nouă” ajuns la numărul 154, sub conduce-rea părintelui paroh Vasile Suciu, având un colectiv de redacție de excepție, în frunte cu domnul acade-mician Ion Păun Otiman, a obținut locul II la faza eparhială.
Mulțumim cititorilor noștri pentru fidelitate, co-legiului de redacție și colaboratorilor pentru munca de redactare și pentru materialele puse la dispoziție.
Dumnezeu să binecuvânteze în continuare „Vatră nouă” pentru a avea viață lungă și fructuoasă!
Redactor-șef Preot VASILE D. SUCIU
CORUL
SFÂNTA MARIA
Locul I la Lada cu zestre
2 Vatră nouă nr. 154 iunie, 2013EDITORIAL
Având în vedere parcursul sis-temului agroalimentar și a spaţiului rural românesc după mai bine de două decenii de la evenimentele din decembrie 1989 și la șapte ani de la aderarea României la UE, analizând evoluţia acestora într-un interval de timp suficient de lung pentru așeza-rea și consolidarea structurilor agrare ale României, luând act de progresele prea lente, ale ansamblului sistemului agroalimentar naţional, discrepanţele și nonconvergenţele încă prea mari între agricultura românească și cea din ţările UE, de existenţa unor extinse zone de sărăcie rurală severă, precum și de precaritatea securităţii alimenta-re a populaţiei României, propunem tuturor celor interesaţi (societăţii ci-vile, mediilor academice și universi-tare, partidelor politice, structurilor administrative naţionale și locale ale agriculturii, Guvernului României și Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale) un Proiect de Strategie Agro-alimentară și de Dezvoltare Rurală României care, în urma dezbaterilor publice și a definitivării să devină Pac-tul Naţional Rural al României.
Priorităţile Cadrului naţional strategic rural pentru perioada 2014-2030 s-au stabilit pornind de la funcţiile spaţiului și ale economiei ru-rale, a agriculturii românești, necesita-tea dezvoltării accelerate a acestora, noul parteneriat între Europa și fermi-eri, conform reformei PAC și a bugetu-lui agricol european pentru perioada 2014-2020:
- garantarea securităţii și siguranţei alimentare, prin asigurarea integrală a necesarului intern de produse alimen-tare de calitate îmbunătăţită și a unui excedent, faţă de consumul alimentar intern, disponibil pentru export;
- asigurarea echilibrului ecologic durabil pe termen lung al spaţiului rural, prin investiţii publice, public-private sau private în lucrări de infra-structură de protecţie și echipare a teritoriului (sisteme de irigaţii, siste-me hidro-ameliorative de protecţie, perdele de protecţie, împădurirea te-renurilor degradate și defrișate, spori-rea gradului de acoperire verde a teri-toriului etc.);
- conservarea și protejarea resur-selor naturale regenerabile (solul, apa,
aerul, biodiversitatea) și utilizarea du-rabilă a resurselor naturale agricole, în primul rând a solului, conservarea biodiversității, aplicarea politicilor de atenuare a efectelor schimbărilor cli-matice;
- consolidarea exploataţiilor agri-cole, modernizarea tehnologiilor și ameliorarea generală a activităţilor agricultorilor;
- stimularea formării exploataţii-lor agricole privat-familiale comerci-ale de tip european prin restrângerea treptată a exploataţiilor agricole de subzistenţă;
- dezvoltarea teritorială echilibrată a economiei rurale agricole, extinderea IMM-urilor rurale agroalimentare și non-agricole și creșterea gradului de ocupa-re a populaţiei rurale prin angajarea și stabilizarea în rural, cu preponderenţă a populaţiei rurale active tinere;
- echilibrarea balanţei alimentare (și de plăţi) românești și creșterea ex-porturilor agroalimentare românești;
- restrângerea zonelor rurale defa-vorizate și a sărăciei rurale severe;
- compatibilizarea sistemului naţi-onal de învăţământ și cercetare știinţi-fică cu cel european, asigurarea unui parteneriat durabil al acestuia cu sis-temul agroalimentar românesc.
Scopul Cadrului național strate-gic rural românesc este, în principal, determinat de nevoia stabilirii liniilor directoare ale dezvoltării durabile a sistemului agroalimentar românesc și a spaţiului rural ca una din compo-nentele de bază ale reluării creșterii economice a României.
Necesitatea Cadrului național strategic rural este determinată de trei factori majori ai dezvoltării agricole:
- cerinţa asigurării securităţii ali-mentare naţionale și garantarea sigu-ranţei alimentare a populaţiei României;
- resursele naturale, materiale și umane ale agriculturii românești;
- favorabilitatea ecologică a resur-selor agricole a României de a furniza produse agroalimentare de calitate superioară pe piaţa internă și interna-ţională.
Pentru asigurarea securităţii ali-mentare naţionale care garantează siguranţa alimentară a populaţiei, agricultura României trebuie să se în-scrie în următorii parametri de perfor-manţă:
dublarea randamentelor agrico-le în următorii zece ani, comparativ cu deceniul 2000-2010;
dublarea valorii producţiei vege-tale și animale în următorul deceniu, faţă de cea din 2010;
dublarea valorii producţiei agro-alimentare procesate faţă de anul 2010.
Singura șansă a României pen-tru dezvoltarea agriculturii constă în alocarea masivă, dar raţională, dacă se poate optimă, de capital investiţional în infrastructura ru-rală, echiparea teritoriului agricol (circa 1,7 mil. ha irigate, Canalul Si-ret-Bărăgan, plantarea perdelelor de protecţie a câmpului pe circa un milion de hectare în zonele cele mai aride, modernizarea exploataţiilor agricole, extinderea întreprinderilor de stocare-procesare a produselor agroalimentare (nu numai cereale) precum și sporirea capitalului de exploatare, atât din surse proprii cât și din credite bancare avantajoase, acordat fermelor agricole prin care să se susţină nivelele de producţie propuse în continuare pentru ori-zonturile 2015, 2020, 2025, 2030.
Se estimează că România are un potenţial alimentar, la orizontul 2030, pentru 38,5 mil. persoane, respectiv un disponibil pentru export și pentru consum nealimentar de materii prime agricole de circa 49-50 mld. €.
Construcţia Cadrului naţional strategic rural este așezată pe trei piloni: Agricultură, Alimentaţie și Mediu, fiecare dintre acestea având importanţă vitală pentru pacea so-cială din România și pentru amelio-rarea continuă a vieţii rurale româ-nești.
Elaborarea Cadrului național strategic rural are la bază două idei fundamentale ale construcţiei acestu-ia:
a) starea de azi a agriculturii și po-tenţialul ecologic și economic al spa-ţiului rural din România;
b) apartenenţa României la Uni-unea Europeană și cerinţa integrării agriculturii românești în spaţiul agro-alimentar european și a compatibili-zării acesteia cu Politica Agricolă Co-mună a UE.
Acad. PĂUN ION OTIMAN
ARGUMENT PENTRU STRATEGIA AGRO-ALIMENTARĂ ŞI DE DEZVOLTARE RURALĂ A ROMÂNIEI (I)
Vatră nouă nr. 154 iunie, 2013 REPERE ISTORICE 3CREŞTININISMUL SUB DOMNIA
ÎMPĂRATULUI CONSTANTIN CEL MAREOdată cu venirea Împăratului
Constantin la conducerea Imperiului Roman, care a domnit între anii (306-337), creștinismul a început să înflorească și să se dezvolte, acaparând tot mai mulţi necredincioși din întreg Imperiul Roman, de partea adevăratei credinţe.
Împăratul Constantin rugându-se Lui Dumnezeu pentru a învinge în lupta împotriva asupritorului Maxenţiu, drept răspuns la ruga înălţată de el, a văzut pe cer o cruce luminoasă pe care scria cu slovă alcătuită din stele ,,Prin acest semn vei învinge”, iar în noaptea ce-a urmat, în vis i s-a arătat Însuși Mântuitorul Iisus Hristos care, apropiindu-se de el l-a îndemnat să graveze pe steagurile și scuturile oștenilor semnul Sfintei Cruci, devenind astfel o adevărată monogramă creștină.
Sub semnul Sfintei Crucii, plin de încredere în Dumnezeu, Împăratul Constantin pornește la luptă cu o armată restrânsă, contra dușmanului său Maxenţiu, care avea o oștire mult mai numeroasă și mai bine poziţionată decât armata lui Constantin. Sub scutul Lui Dumnezeu, Constantin cel Mare îl înfrânge pe Maxenţiu, la Podul Milvius în anul 312, acesta căzând în râul Tibru și înecându-se și astfel,
Imperiul Roman și cetăţenii lui sunt eliberaţi de sub tirania și prigoana lui Maxenţiu.
În anul 313 Împăratul Constantin cel Mare dă un edict de toleranţă religioasă, prin care creștinii pot să își exprime cultul din care fac parte fără a se mai ascunde în catacombe, pot să-i slujească lui Dumnezeu fără a mai fi torturaţi, bătuţi, schingiuiţi pentru credinţa în Iisus Hristos. Acest edict de la Milano aduce creștinismul în poziţie de egalitate cu celelalte religii, ba chiar este favorizat de împărat.
Constantin cel Mare a convocat și a participat la primul sinod ecumenic de la Niceea, în anul 325 unde au participat 318 episcopii, unii dintre aceștia trecuţi prin persecuţii grele din cauza credinţei lor în Dumnezeu, printre aceștia numărându-se și Sfântul Nicolae al Mirelor Lichiei. Aceștia au combătut cea mai prolifică erezie, a unuia dintre cei mai mari eretici ai lumii, rămasă în istorie sub numele de arianism, după numele întemeietorului ei, preotul Arie din Alexandria, acesta fiind considerat un ,,antihrist al acelei vremi”.
Tot în cadrul aceluiași sinod ecumenic au fost alcătuite primele 7 articole din Simbolului de Credinţă,
care este rostit în cadrul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii. Cu acest prilej s-au luat decizii majore care privesc atât dreapta credinţă cât și unitatea Bisericii, s-a fixat data Paștilor (prima duminică după luna plină, în urma echinocţiului de primăvară), și s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.
După o viaţă de luptă pentru credinţă, Împăratul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către Episcopul Eusebiu de Nicomidia, în anul 337 în cetatea Nicomidia și a fost înmormântat în Biserica cu hramul Sfinţilor Apostoli Petru și Pavel din Constantinopol, aceasta fiind ctitoria sa.
Prin credinţă și rugăciune aprinsă către Dumnezeu, creștinismul nu a încetat să existe, în ciuda vremurilor grele și a prigonirilor. Prin convertirea la creștinism a Împăratului Constantin, acesta a dat un nou curs istoriei lumii. Creștinismul a continuat să se răspândească, având deplină libertate prin edictul de la Milano, iar Evanghelia lui Hristos să se propovăduiască până la marginile pământului. (Eseu premiat cu menţiune I la Concursul judeţean de religie „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”, ediţia a II-a.)
SĂNDULESCU RAMON, clasa a XII-a
Şerban David, clasa a II-a, mențiune II
Specie anuală sau bienală cu tulpină înaltă de 30-100 cm, de obi-cei neramificată, prevăzută cu peri moi. Frunzele alterne sunt variabile ca diametru şi formă, pot să ajungă la circa 30 cm. Plantele bienale dezvoltă în primul an o rozetă de frunze bazale, uneori foarte mari. Atât frunzele bazale cât şi cele tulpi-nate sunt moi, glandulos păroase, lipicioase. Florile se îngrămădesc în vârful tulpinii, corola cu lungi-mea de cca 2 cm este galbenă murdară, cu gât violet. Fructul este o capsulă care se deschide printr-un capac şi se dezvoltă la interi-orul caliciului persistent, cu dinţii deveniţi înţepători. Seminţele sunt reniforme, brune-cenuşii. Planta prezintă miros neplăcut care dispare în urma uscării.
Înfloreşte din iunie până la sfârşitul lui august, la marginea ogoarelor.
Frunzele se recoltează la începu-tul înfloririi şi se usucă la 30-40°. Conţin alcaloizi şi anume hiosciamină şi scopolamină.
Prin macerarea frunzelor cu ulei de floarea-soarelui se obţine un preparat numit ulei de hiosciam, întrebuinţat numai extern în dureri reumatismale, nevralgii. Se obţine astfel: 10 g frunze
uscate se umectează cu 10 g alcool şi 3 g amoniac, se ţin o zi la temperatura camerei în vas închis, apoi se adaugă 80 g ulei, se încălzeşte pe baia de apă, sub agitare, până la evaporarea alcoolu-lui şi amoniacului. Lichidul limpede se decantează. Se poate adăuga 3 picături
de ulei volatil de levănţică, izmă, roz-marin. Se păstrează ferit de lumină.
Seminţele de măselariţă sunt utilizate în medicina populară în vederea calmării durerilor de măsele, folosire perimată şi periculoasă datorită prezenţei alcaloizilor care ajung cu saliva în organism.
4 Vatră nouă nr. 154 iunie, 2013REFLEXII
Pagină realizată de LĂCRIMIOARA TOMIUC
Deficitul real de magneziu poate crea probleme grave de sănătate prin efecte directe sau, mai important, poate constitui vârful aisbergului, re-prezentat de boli grave sau tulburări metabolic - nutriţionale complexe.
Necesarul zilnic de magneziu este în jur de 6 mg pe kilogram corp (între 0,3 şi 0,5 g). El este mai mare în cazul celor suprasolicitaţi fizic sau psihic. Mamele care alăptează au nevoie de 10 mg/kg corp.
În corpul uman, magneziul este distribuit în proporţii foarte diferite - 67% în oase, 31% intracelular şi doar 1% în lichidele extracelulare.
Astfel, deficitul de magneziu poate afecta în mod inegal diferitele compartimente ale organismului (de exemplu, fibra musculară şi eritro-citele). Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că metabolismul mag-
neziului este într-o strânsă legătură cu cel al potasiului, fosfaţilor şi calciului.
Carenţele lor prezintă aceleaşi simptome. Din acest motiv simptomele deficitului de magneziu (lipsa apetitu-lui, greaţă, furnicături la nivelul mem-brelor, crampe musculare, somnolenţă, scăderea atenţiei) se suprapun şi se modelează reciproc cu cele ale defi-citului de potasiu şi calciu (slăbirea forţei musculare, crize de spasmofilie, iritabilitate, confuzie, aritmii cardiace cu modificări ale electrocardiogramei. Per-turbarea acestora stă la baza unor boli ca: boala de reflux gastro-esofagian, dischineziile duodeno-biliare, intestinul iritabil. De aceea tratamentul în aceste cazuri trebuie să aibă în vedere şi nor-malizarea concentraţiilor sangvine ale magneziului.
În opinia curentă, magneziul este asociat cel mai frecvent cu apariţia
cârceilor şi cu efectul său benefic în situaţiile stresante.
Pacienţii iau adesea, din proprie iniţiativă preparate cu magneziu, al-teori se recomandă de către medic, din păcate nu întotdeauna bine fun-damentat.
Trebuie menţionat că din mag-neziul alimentar nu se asimilează mai mult de 30-40%, restul elim-inându-se prin scaun şi urină. Sursele naturale bogate în magn-eziu nu sunt foarte multe: fructele uscate, seminţele, fasolea, mazărea, une-le ape minerale. Carnea şi fruc-tele proaspete au puţin magneziu, sărăcit şi de procesările tehnologice din industria alimentară.
Din aceste motive, deficitul cronic de magneziu chiar dacă nu în forme severe, afectează majoritatea populaţiei.
DE CE AVEM NEVOIE DE MAGNEZIU?
Plante medicinale şi aromatice
MĂSELARIŢA
5Vatră nouă nr. 154 iunie, 2013 SFATUL SPECIALISTULUI
Prin lucrările solului se înţeleg acele lucrări care se aplică terenurilor agricole cu diferite unelte, în scopul realizării în sol și la suprafaţa acestu-ia un mediu de viaţă cât mai favorabil plantelor agricole și microorganisme-lor folositoare.
Importanţa lucrărilor solului este dată de influenţa lor favorabilă asupra însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului.
O lucrare importantă, dar uitată de specialiști, care din păcate în ulti-mii ani se aplică din ce în ce mai rar, este dezmiriștirea.
Dezmiriștirea este o lucrare super-ficială a solului care se execută la 10-12 cm adâncime, cu grapa cu discuri, cu pluguri de dezmiriștit sau cu cul-tivatoarele, imediat după recoltarea culturilor de vară ca: rapiţa, mazărea, borceagul, cerealele păioase etc.
Deja în judeţul nostru s-a declan-șat recoltarea cerealelor păioase și a rapiţei pentru ulei, iar după eliberarea terenului este necesară efectuarea acestei lucrări agrotehnice de mare importanţă.
Lucrarea de dezmiriștire se exe-cută atunci când după eliberarea te-renului de culturi de vară, nu se poa-te executa o arătură adâncă de vară, fie din lipsă de utilaje disponibile, fie datorită solului prea uscat, ceea ce ar genera o arătură bulgăroasă.
Dezmiriștirea prezintă următoare-le avantaje:
- distruge buruienile de la supra-faţa solului;
- introduce seminţele de buruieni în sol, creându-se condiţii pentru ger-minarea lor, fiind distruse la următoa-rea lucrare a solului;
- afânează stratul de sol de la su-prafaţă cu scopul de a înlesni pătrun-derea și păstrarea apei din precipitaţii, ceea ce crește umiditatea disponibilă pentru plante;
- împiedică evaporarea apei din sol;
- introduce miriștea în sol;- încorporează îngrășămintele și
amendamentele împrăștiate în prea-labil la suprafaţa solului.
De asemenea, prin mobilizarea solului se intensifică activitatea mi-croorganismelor, îndeosebi a celor nitrificatoare, precum și a reacţiilor chimice din sol. Prin aceasta, solul se îmbogăţește în elemente fertilizante pentru culturile ce urmează.
Lucrând pământul la adâncime mică, se creează condiţii favorabile pentru germinaţia seminţelor mici de buruieni, iar după răsărire, buruienile și samulastra sunt distruse prin arătu-ra de vară sau de toamnă care urmea-ză.
Pentru ca dezmiriștirea să aducă avantajele enunţate, este necesar ca, ea să se execute imediat după recol-tare, deoarece solul mai conţine umi-ditate, este mai afânat și lucrarea se execută mai ușor. Dacă se întârzie lu-crarea numai câteva zile, solul se usu-că și lucrarea nu se mai poate executa în condiţii bune.
Utilajele existente în dotare, în funcţie de tipul solului, pot realiza în-tr-o zi, randamente cuprinse între 15-30 de ha.
Insist asupra acestei lucrări, în-trucât cercetările efectuate, cât și practica, au demonstrat realizarea unor sporuri ridicate de producţie pe terenurile dezmiriștite imediat după recoltare.
Prof. univ. emerit dr. ing. AUREL LĂZUREANU
LUCRĂRILE SOLULUI PRIN DEZMIRIŞTIRE
6 Vatră nouă nr. 154 iunie, 2013FOTBAL
Lotul echipei noastre:Portari: Cozacu Raul, Popa
Cristian Fundași: Bar Laur, Adorian Mihai,
Văcaru Marius, Țigănaș Lucian, Timiș Marius, Maghici Alexandru, Lazăr Raul, Vana Lucian, Ferizovic Haris, Bu-giu Gheorghe
Atacanți: Dobra Adrian, Bar Cosmin, Stroe Alin, Radoi Francisc, Mi-culescu Valentin, Lobonea Sebastian
Antrenori: Niculescu Valentin, Ni-chitean Marius
Președinte: Baci Constantin
Președinte Onorific: Chivu Marian
Director sportiv delegat: Laza Daniel
Director Tehnic: Tranisan DanielConsilier Pr: Gref FlorinAsistentață medicală: Lazăr Mia,
Gref Aurora
Ultima etapă a campionatalui s-a încheiat, la fel ca cea dintâi, cu o victo-rie! FC Giarmata Vii - Avântul Topo-lovăţul Mare 4-2
Cu un retur de excepție, unde FC Giarmata Vii a reușit să urce 8 poziții în clasament, așteptăm cu nerăbdare reînceperea campionatului viitor (17 August 2013).
Acest retur ne dă încrederea și speranța ca într-o mobilizare exem-plară și de ce nu, promovarea într-o ligă superioară în campionatul ce ur-mează!
Fiți alături de echipă și rezultatele nu vor înceta să apară!
Acest proiect a fost realizat cu sprijinul domnului primar, Cadariu Vasile implicit și a Consiliului Local pe care îi dorim mai aproape de echi-pa noastră!
Ceilalți prieteni ai echipei sunt: SC Hundert SRL, SC Angy SRL, Whisper Cafe, Confemet Monica, SC COOP (SUSU), Dan Ursu. CONDUCERE VĂ MULȚUMEȘTE PENTRU SPRIJIN!
CONSTANTIN BACI
ÎMPREUNĂ AM REUȘIT 11 VICTORII, 3 ÎNFRÂNGERI ȘI UN EGAL!
Loc Echipa Jucate Câştigate Egale Pierdute Goals Diff Puncte
Vatră nouă nr. 154 iunie, 2013 AȘA-I DZÂSA PÂN BANAT - BLEOCELI
A scris VASILE BARBU în volumul „Şi nici n-aş mai putea”, apărut la editura „Viaţa Arădeană” în anul 2012
Visul meu,Iscoditor de năluci, ce călăreau ţara mea dedatăcu îndurare, primi o scrisoare,trimisă pe-o rază mântuită de cer.
Din ea aflai căstrămoşilor meicuvintele dintotdeauna erau chinurişi leagăntoiag zugrăvit în noridrum mărşăluind prin poeneleşi colinele dimineţilor haiduceşti.De aceea ei mai scriau pe pietre,pe aer.
Umblând prin silabepe urmele pământului sutelor de miide picioruşesimţeam, în piept, Banatul.Atât cât îşi cânta apele,livezile, cerângul, dâmburile...Mulţam, Doamne!Mulţam pentru umezeala din ochicu care totul începe...Părinţii vindecă cu sângelecitesc în stele şi lor se închină.Gutuiele-s răchie şi trăzneteSunt lupta frunzelor uscateşi-a dorului din grâne.
-Banaaaat, strigat-amatât de tareca durerea să pătrundă răbdătuareîn sorbirea gliei, în pânda privighetorilor,în mila mândrelor.
Lumea asta de la marginea lumiiE sub semnul crucii.Draga copilărie a Bunei meleazi în lacrimieşti Răsărit şi Apus,eşti îngerul de la hotarul ţării.Acum, aici, bucuros citindşi scriind ce simt şi cum respir...
Vasile Barbu a mai publicat o carte în 2012: „Cuvinte vechi din graiul bănăţean al Uzdinului”.
La fel ce şi prima enunţată, le-am primit cu dedicaţie de la autor şi dacă nu ar fi avut inspiraţia să mi le trimită, ar fi avut surpriza, cel puţin pentru glosarul de mai sus să i-l cer, deoarece aflasem despre apariţia volumului. (oricum mulţumesc!). Peste 3350 de cuvinte vechi, dintre care ma-
joritatea le regăsim şi în vorbire bănăţenilor din România, bineînţeles cu particularităţile diferitelor zone. În prefaţa lucrării, autorul ne pune în faţa unui inedit gen de poezie:
Cu litera zMi-s zdruşit dă pucerizgâţâit dă muieriam zgliemienit când or datşî zăbovit când or împărţât.
M-or zogonit dă prăstă tătşî zăludzât în tărăntătm-or zgândărat d-am lieşânatş-acuma mi-s numa zvîntat
O zducnitură m-o răbluitd-am ajiuns zgrăbălat şî zăitzgugulit, zbâcnit şî zătritdă soartă complet – zbârşit.
Că zăbunit într-una-m fostnu zburdat şî nişi fălosşî când am fost la zdrăvănialăm-or răspuns: ieşci o zăbunială!
Vasile Barbu este o stafie.O stafie care există, trăieşte, respiră.O stafie ca o nălucă în sensul bun al cuvântului, care
domină cu fizicul lui, cu scrisul lui, cu românismul lui inocu-lat
Un năstaşnic care bântuie prin lume, din Uzdâni în To-ronto, în Paris şi Madrid, la Chişinău şi la Hamburg, etc. Aşa a ajuns şi la Giarmata Vii. A fost bine venit şi promite că mai trece pe la noi şi va zuăbovi ceva mai mult.
Lui Vasile Barbu îi place Vatră Nouă.
SATUL BĂNĂŢEAN E ŢARA MEA
8 Vatră nouă nr. 154 iunie, 2013ÎNTÂLNIRI DUHOVNICEȘTI
PUNŢI ÎNTRE INIMI, PUNŢI ÎNTRE FRAŢI Un parteneriat al sufletelor creștine
Continuare în pag. 9
La mijlocul lunii mai, anul acesta, în Duminica a III-a după Sfintele Paști, a avut loc cea de-a treia întâlnire du-hovnicească a corurilor Sfânta Maria din parohia Giarmata Vii, jud. Timiș și Învierea din parohia Teregova, jud. Caraș-Severin, așa cum au rânduit, cu voia Tatălui ceresc, preoţii celor două comunităţi creștine, Suciu Vasile și Bica Simion împreună cu slujitorul Smultea Ioan.
Evenimentul s-a petrecut, la data de 19 mai 2013, în mijlocul credincio-șilor teregoveni, la Biserica Ortodoxă cu Hramul Sfântul Mare Mucenic Di-mitrie, fiind o continuare a dialogului intercoral și intercomunitar început în aprilie 2011, de acum consacrat sub forma parteneriatului “Punţi între inimi, punţi între fraţi”. Pentru toţi cei implicaţi, acesta a fost un nou prilej al “înălţării” împreună spre slava di-vină, dar și ocazia aprofundării unor prietenii, a extinderii schimburilor de opinii și chiar oportunitatea unei anu-mea firmări a activităţii și experienţei ambelor formaţii corale. O asemenea inter activitate este binevenită, stimu-lativă, motivând dorinţa de perfecţio-nare și îmbunătăţire a calităţilor voca-le ale membrilor corurilor, precum și a repertoriului fiecaruia.
În mod special, pentru Corul “În-vierea” din Teregova, întâlnirea din 19 mai a marcat, totodată, prin “îm-pletirea cuvântului și a sunetului”, îm-plinirea a două decenii de activitate neîntreruptă, după debutul coralei bisericești în anul 1993. Însă, aceas-
tă aniversare, desfășurată sub egida parteneriatului “Punţi între inimi, punţi între fraţi”, nu doar că a lărgit semnifi-caţia evenimentului, dara conferit co-laborarii dintre cele două biserici or-todoxe dimensiune a unui parteneriat duhovnicesc, profund spiritual. Astfel, s-au aflat împreună, din dragostea lui Dumnezeu și dorinţa oamenilor, nu doar membrii a două coruri biseri-cești, dar și cei care și-au adus contri-buţia la formarea lor, preoţii slujitori, Simion Bica, Ioan Smultea și Vasile Su-ciu, alături de cel care le-a fost mentor și îndrumător în anii de studiu teolo-gic, părintele profesor doctor Nicolae Belean.
După curiozitatea reciprocă, fi-rească, manifestată la primele întâlniri ale celor două coruri, cea de-a treia reuniune s-a dovedit, cu precădere, o partcipare a sufletelor pentru suflete, întrucât așa cum mărturisea părintele Vasile Suciu, „esenţa întâlnirilor noastre sunt acești oameni, aceste suflete, care au lăsat totul, ca și femeile mironosiţe, și au venit, nu să ungă cu miresme, ci să ne încânte sufletele și inimile noastre”. Desigur, comuniunea prin credinţă reprezintă felul nostru de a ne păs-tra identitatea religioasă, consolidată prin armonia divină sădită în interio-rul fiecăruia și manifestată prin fap-tele noastre. În acest sens, părintele Simion Bica a împărtășit tuturor, prin cuvântul său de mulţumire, următoa-rele: „ se spune că ochii care nu se văd se uită, eu aș zice, în ceea ce ne privește, pentru că a fost un an în care nu ne-am întâlnit, nu s-au văzut ochii, dar inimile noastre au bătut cu aceeași intensitate, iar dorinţa de a fi împreună a fost de o parte și de cealaltă, pentru ca împreună să ne bucurăm de dragostea lui Dum-nezeu.”
Cu toată certitudinea, se poate spune despre parteneriatul Punţi între inimi, punţi între fraţi că a semănat în fiinţa credincioșilor multă bucurie și dragoste, întrucât, așa cum ne des-coperă Sf. Vasile cel Mare prin învăţă-turile sale, „cântarea aduce cu sine ce poate fi mai bun: iubirea, făcând din tovărășia laolaltă a glasului un fel de
trăsătură de unire între oameni, adu-nând poporul laolaltă, într-un singur om”.
De asemenea mesajul, cu ade-vărat profetic al părintelui profesor doctor Nicolae Belean, și anume: „fie ca această întâlnire a noastră, a coruri-lor din Giarmata Vii și din Teregova, să aducă pace și liniște sufletelor noastre”, s-a răsfrânt asupra întregii comunităţi teregovene, regăsindu-se, sub o for-mă sau alta, în buchetul de gânduri, sentimente, cuvinte, adevărate eco-uri ale zilei de 19 mai 2013, adunate de la diverși participanţi la evenimen-tul de la Teregova.
Ioan Surdu, dirijorul Corului „În-vierea” din Teregova: „Ca unul care am avut ocazia de a învăţa cântarea bisericească, nu pot să am decât cuvin-te de apreciere faţă de membrii corului „Sfânta Maria” din Giarmata Vii, care pe 19 mai a dat răspunsurile liturgige la biserica din Teregova. Ascultându-i, mi-am dat seama de munca depusă și per-severenţa de care au dat dovadă până când au ajuns la nivelul de interpre-tare pe care îl stăpânesc în momentul de faţă. Au avut și fericita ocazie de a-l avea ca modelator și dirijor pe părintele profesor doctor Nicolae Belean și nu în ultimul rând pe părintele paroh Vasile Suciu, mijlocitor între părintele profesor doctor Nicolae Belean și membrii coru-lui, și fără îndoială către Dumnezeu. Le dorim a duce mai departe cântarea li-turgică pentru care au muncit.”
Doamna preoteasă Smultea Magdalena, farmacistă: „A fost un mo-ment înălţător petrecut la Teregova, când membrii corului „Sfânta Maria” din Giar-mata Vii, duminică, 19 mai 3013, au făcut să se nască în inima credincioșilor dorul de Dumnezeu, iar învăţăturile transmise prin cântările lor să pătrundă în suflet. Am fost adânc impresionată de caracte-rul cultural al ocupaţiei membrilor corului și le dorim ca activitatea desfășurată să fie binecuvântată de Dumnezeu.”
Ana Nicoară, profesor pensio-nar, coristă: „Ziua de 19 mai 2013, a re-
prezentat un moment de bucurie pentru credincioșii, dar și pentru membrii corului din parohia Teregova, prin participarea la Sfânta Liturghie a corului Sfânta Maria din Giarmata Vii. Ca dovadă, biserica s-a dovedit a fi aproape neîncăpătoare. M-a impresionat într-un mod plăcut tinereţea corului, unitatea, sentimentul că formea-ză o mare familie, apropierea părintelui paroh de membrii corului și nu în ultimul rând acurateţea vocilor”.
Stoichescu Paraschiva, asistentă medicală, pensionară, coristă: „Din punctul meu de vedere, aceste întâlniri ale corurilor din Teregova și Giarmata Vii, reprezintă o legătură spirituală care ne umple sufletele de bucurie și împlini-re. Ceea ce mă impresionează este faptul că majoritatea membrilor corului Sfân-ta Maria sunt tineri familiști, cu diverse preocupări profesionale, care își găsesc timpul necesar și pentru biserică. Tocmai acest exemplu ar trebui să-l urmăm și noi. Cu credinţă și speranţă doresc ca această legătură dintre noi să dăinuie.”
Hogea Nina, referent la Primă-ria Teregova, coristă: „Colaborarea este benefică ambelor coruri bisericești, din care fiecare culege frumuseţea cân-tecului creștin.”
Codilă Ana Patricia, elevă: „Mie mi-a plăcut foarte mult la biserică, de-oarece am simţit o apropiere maximă de Dumnezeu prin slujba preoţilor și o
liniștire sufletească prin cântecul înge-resc al corului”.
Berzescu Alin, elev: „După ziua de 19 mai am rămas cu amintiri plăcu-te, deoarece am plecat de la biserică cu acel sentiment de împlinire datorat pre-zenţei corului Sfânta Maria”.
Ionașcu Anamaria, elevă: „Am rămas plăcut surprinsă de prestanţa corului din Giarmata Vii, de costumele lor și pot spune că am participat la un adevărat moment artistic”.
Stoichescu Ioan, pensionar: „în-tr-o atmosferă de înaltă trăire duhov-nicească, în Duminica Mironosiţelor, corul musafir a creat în biserica noas-tră o atmosferă deosebită prin intre-pretarea cu multă căldură, măiestrie și talent. Întâlnirile corurilor au apropiat membrii acestora și au adus mai mulţi credincioși la biserică. Sperăm ca aceas-tă legătură să dăinuiască mult timp de acum înainte.”
Voicu Nicoară, profesor pensi-onar, corist: „Pentru noi a fost o mare bucurie că am avut ocazia să cunoaștem îndeaproape membrii acestui minunat cor, și pentru acest fapt îi mulţumim pă-rintelui nostru Simion Bica. Sunt convins că legătura stabilită va fi de lungă durată și aștept cu nerabdare, cu voia lui Dumne-zeu, să ne întâlnim sănătoși în toamna lui 2013 la Giarmata Vii.”
Prof. dr. GABRIELA BICA
9 Iconostas nr. 154 iunie, 2013 ÎNTÂLNIRI DUHOVNICEȘTI
editat de parohia ortodoxă giarmata vii anul XIV nr. 154 iunie 2013
Urmare din pag. 8
10 Iconostas nr. 154 iunie, 2013EXPRESII ȘI PROVERBE RELIGIOASE
Această sintagmă este cea mai curentă interpretare în ascetica ortodoxă, deoarece este comparată de către marii teologi cu ,,boala care atrage moartea sufletului“. Primul păcat s-a produs în lumea spirituală, a îngerilor, când Lucifer a fost alungat din cer, cu îngerii care l-au urmat pentru că în trufia lui a vrut să fie mai presus de Dumnezeu ,,Cum ai căzut tu din ceruri, stea strălucitoare, fecior al dimineții! Cum ai fost aruncat la pământ, tu, biruitor de neamuri! “ (Isaia 14, 12) sau ,,Și le-a zis: Am văzut pe satana ca un fulger căzând din cer. (Luca 10, 18). Păcatul denumește greșeala primilor oameni, sau păcatul săvârșit de om prin Adam și Eva: lăsându-se ispitiți de diavolul în ipostază de șarpe, ei au încălcat porunca lui Dumnezeu de a nu se înfrupta din roadele pomului cunoștinței binelui și răului, perturbând astfel comuniunea dintre om și Dumnezeu, cu consecințe grave asupra destinului umanității. ,,Fiindcă în Adam toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu“ (Romani 3, 23). ,,De aceea, precum printr-un om a intrat păcatul în lume și prin păcat, moartea, așa și moartea a trecut la toți oamenii, pentru că toți au păcătuit în el” în Adam (Romani 5, 12). Cunoaștem că păcatul lui Adam și Eva se numește ,, păcatul strămoșesc” cu care se naște fiecare om. De aceea știm că nimeni nu este fără de păcat,
chiar de ar fi viața lui numai de o zi. Din această stare omenirea nu se mai putea izbăvi singură. Numai ,,Fiul lui Dumnezeu” devenit prin întrupare și ,,Fiul Omului”, Dumnezeu și Om, în această ultimă calitate și de Om adevărat, dar desăvârșit, a săvârșit răscumpărarea ei. ,,Căci El n-a săvârșit niciun păcat, nici nu s-a aflat vicleșug în gura Lui„ (1 Petru 2, 22).
Din referatul biblic al Facerii reiese că răul nu vine de la Dumnezeu și nici n-a existat de la început. Răul este înainte de om și în afară de el, dar se săvârșește și din voința acestuia. Păcatul e inițiat de voința omului sub ispitirea diavolului, dar nu îi este congenital. Întrucât omenirea decăzută nu s-a putut mântui prin legea morală naturală, înscrisă în
inimile oamenilor nici prin legea scrisă, dată prin Moise și proroci, a Vechiului Testament care n-a făcut decât să mărească conștiința păcatului, Dumnezeu a trimis în lume pe Fiul Său pentru ca, luând ,,trupul păcatului” dar El fiind fără păcat să osândească păcatul, luând asupra Sa blestemul legii. Mântuitorul Hristos s-a făcut părtaș trupului și sângelui, pentru ca să surpe prin moartea Sa pe cruce pe cel ce are stăpânirea morții, adică pe diavolul. Și biruind pe acest vrășmaș a eliberat pe oameni din robia păcatului, a diavolului și a morții. Jertfiindu-Se dar, ca un Miel nevinovat, pentru păcatele lumii, Domnul Hristos ne-a răscumpărat din păcat aducându-Se jertfă Tatălui; împăcându-ne astfel cu El, ne-a readus la El.
Păcatul provoacă mânia și dezgustul lui Dumnezeu și trebuie să fie așa, pentru că el contrazice natura lui Dumnezeu. Este imposibil ca Dumnezeu să fie îngăduitor față de păcat căci acest lucru ar însemna că Dumnezeu încetează de a mai lua păcatul în serios. El nu Se poate nega pe Sine Însuși. Catastrofa căderii omului în păcat a atras după sine catastrofa blestemului asupra tot ceea ce i s-a dat în stăpânire. Păcatul a fost un eveniment care a avut loc în domeniul duhului omului, dar a avut repercursiuni în întreaga creație. Moartea reprezintă pedeapsa pe care o atrage după sine păcatul.
Prof. Religie AURICA RUEN
PĂCATUL ADUCE DUPĂ SINE MOARTEA
Continuare în ediția următoare
11Iconostas nr. 154 iunie, 2013 CATEHISM
CUGETĂRI ALE SFINȚILOR PĂRINȚI
Pagină realizată de prof. VALENTINA POPA
,,Grădinarul leagă copăcelul tânăr, de curând sădit de un par puternic înfipt în pământ pentru ca vântul să nu smulgă copăcelul și taie vlăstarii de prisos pentru că și ei să nu vatame și să nu usuce tânărul arbore. Procedați și voi la fel cu copii voștri, întăriți inimile lor în frica de Dumnezeu pentru ca ele să nu se clatine din pricina smințelilor. Tăiați patimile ce răsar într-ansul pentru că ele să nu se întărească și să nu omoare pe omul nou, lăuntric, născut în Sfântul Botez,,
(Sf. Ioan Gură de Aur),,Cum îi veți crește pe copiii voștri în rânduiala, când voi înșivă
duceți o viață fără rânduială?,,(Sf. Vasile cel Mare)
,,Părinții vor fi pedepsiți nu numai pentru păcatele lor, ci și pentru ale copiilor lor, dacă nu-i educă în duhul evlaviei,,
(Sf. Vasile cel Mare),,Învățătura cu fapta și cu viața este cea mai bună învățătură,,
(Sf. Ioan Gură de Aur),,Un povătuitor înfuriat, nu povătuiește, ci înfurie,,
(Toma de Kemp),,Arăta-ți cunoașterea și cinstirea față de Dumnezeu prin faptele
tale, iar nu numai prin cuvinte,,(Sf. Tihon Zadonschi)
,,Cine îi lipsește pe copii de biserică acela îi lipsește de Dumnezeu și de orice fericire
(Fericitul Augustin)
Sfântul Tihon Zadonschi
Închinați-vă popoare!Dumnezeu e bun.El a pus în soare foculVerii a-tot-încălzitoare.Inima-i e sfântul soare,Și-alte lumi El pune-n locul Lumilor ce-apun!
Închinați-vă popoare!Dumnezeu e drept.Binecuvânta-vă aniiCelui ce-n dreptate moare,Însa jalnic plângătoareVor avea-o-n veci tiranii Inima din piept!
Închinați-vă popoare!Dumnezeu e sfânt!Cel ascuns e-n veci de față,Cel etern întruna moare!Vă-nchinați, ca-nvingătoareEl renaște-a Sa viață Dintr-al Său mormânt.
Poezii religioase
PSALM de George Coșbuc
RUGĂCIUNEA DIN AMURG de Nichifor Crainic
Mă rog și pentru viii și pentru morții mei.Tot una-mi sunt acuma părtașii și dușmanii,Cu ei deopotriva mi-am sfăramat eu anii,Și dragostea și vrajba le-am împărtit cu ei.
Pe morți în rugăciunea de seară mi-i culeg.Aceștia sunt, Doamne, iar eu printre morminte.Au fost în ei avanturi și-au fost și pogoraminte.Puțin în fiecare, în toți am fost întreg.
De viforele vieții ei sunt acum deșerți,Dar dragostea, dar vrajba, din toate ce rămâne?Zdrobita rugăciune la mila ta, Stăpane,Sunt și eu printre morții rugându-mă să-i ierți.
Și adunându-mi viii, la mila ta recurg,Când crugul alb al zilei pământul încununa:Tu dă-le, Doamne, dă-le cu toata mâna bună
Târzia-ntelepciune din tristul meu amurg.
12 Iconostas nr. 154 iunie, 2013CONCURSURI RELIGIOSE
Pagină realizată de LĂCRIMIOARA TOMIUC
COPIII REPREZENTANȚI DE CINSTE AI PAROHIEI GIARMATA VII
Două frumoase concursuri or-ganizate pentru copii în ultima pe-rioadă ne-au adus multă bucurie. Copiii talentați din Giarmata Vii s-au evidențiat la aceste concursuri.
Unul din ele s-a desfășurat în 18 mai 2013, la Școala Generală nr. 2 cu clasele I-VIII Timișoara, unde a avut loc cea de-a X-a ediție a Concursului de Creație „Icoana mea”.
Inițiat de doamna profesor de re-ligie de la Școala Generală nr. 2, Daniela Berar, acest concurs a fost organizat cu sprijinul Mitropoliei Banatului și a Inspectoratului Școlar Județean Timiș. Ediția din acest an a concursului a propus tinerilor tema „Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfinții Români”.
Concurenții au participat cu icoa-ne realizate pe lemn sau sticlă în abor-dări și tehnici diferite.
Copii noștri au participat cu icoane pictate pe sticlă. Toți au luat premii, astfel:
- Fițiu Andreea - premiul I- Bârsan Ramona - premiul II- Bârsan Alina - premiul II- Vulcan Emanuela - premiul II- Șerban David - mențiune IApoi, la Centrul Eparhial din
Timișoara a avut loc în 11 iunie 2013, faza finală a Concursului județean de creație religioasă intitulat „Sfântul Ie-rarh Iosif cel Nou de la Partoș”, ajuns la ediția a II-a. În acest an, concursul s-a desfășurat sub genericul „Credință și libertate”, fiind dedicat Anului oma-
gial al Sfinților Împărați Constantin și Elena.
Este un concurs de poezie, eseu și desen religios.
La faza zonală desfășurată la Bise-rica Sfinților Apostoli Petru și Pavel din Timișoara, unde au participat 15 paro-hii, tinerii noștri participanți au luat toți locul I, o singură fată luând locul II.
Calificați toți la faza eparhială ce s-a desfășurat la Centrul Eparhial, co-piii din Giarmata Vii au luat următoa-rele premii:
- Șerban David - desen, clasele II-IV, mențiunea II
- Martin Sofia Maria - poezie, clasele II-IV, mențiune specială
- Fițiu Andreea - desen, clasele V-VIII, mențiune I
- Adorian Iulia - desen, clasele V-VIII, mențiune specială
- Săndulescu Roman - eseu, clase-le IX-XII, mențiune I
Cu toții au primit la cele două con-cursuri diplome și premii constând în iconițe și cărți religioase.
De asemenea, din partea Bisericii Ortodoxe Giarmata Vii și părintele Vasile Suciu i-a premiat* (*oferindu-le diplo-me de merit, icoane, broșuri și dulciuri) pentru că au făcut cinste parohiei noas-tre. Succese și realizări frumoase să le dea Dumnezeu pe mai departe.
NOAPTEA ÎNVIERII de Donar Munteanu
În noaptea blând-a Sfintei Învieri,Treziți din somn de mama sau de-o zână,Porneam pe drum, ținându-ne de mână...Nicio lumină încâ nicăieri...
Din vale o răcoare de fântână, - Iar din livezile de pruni și meriMiresme și ușoare adieri...Un singur foc pe dealul de la stână
Și mii și mii de candele pe cer...Iar la bisericuță curtea plină...O lume mai cucernică, mai dreaptă,
În așteptarea sfântului misterAl Învierii Domnului, așteaptă...I-e sete și i-e foame de lumină!
Adorian Iulia, clasa a VII-a, menţiune specialăMartin Sofia-Maria, clasa a III-a,
menţiune specială
13Iconostas nr. 154 iunie, 2013 FESTIVAL
CORUL SFÂNTA MARIA Locul I la Lada cu zestre
Un nou succes a obținut Corul „Sfân-ta Maria” al Bisericii Ortodoxe din Gia-rmata Vii, la Concursul „Lada cu zestre” organizat de Consiliul Județean Timiș și Centrul de Cultură și Artă al Timiș.
În 27 aprilie 2013, s-a desfăsurat faza zonală a acestui concurs. Corul nostru a evoluat în Ghiroda, unde au participat numeroși interpreți, ansambluri de dansuri, grupuri vo-
cale, recitatori, coruri etc. din circa 12 localități.
Cu această ocazie în incinta Școlii Generale din Ghiroda s-a or-ganizat o expoziție reprezentantivă din cele 12 localități, cu costume populare, țesături, obiecte agricole vechi, fotografii etc. Giarmata Vii a avut un stand deosebit cu icoane executate de copiii de la Cercul de pictură pe sticlă „Icoană fereastră spre cer” și lucrări ale doamnei pro-fesoare Nicoleta Spătar și o colecție de ilustrate vechi.
Corul „Sfânta Maria” a ocupat locul I la această fază zonală, calificându-se pentru faza județeană.
Aceasta s-a desfășurat în data de 8 iunie 2013 la Centrul de Cultură și Artă Timiș.
În curtea interioară instituției s-a organizat deasemenea o expoziție similară celei de la Ghiroda. Standul expozițional din Giarmata Vii a fost re-marcat de vizitatori.
Emoționați, dar și încrezători, coriștii sub bagheta magică a părintelui profesor Nicolae Belean, au interpretat trei sensibile, frumoase și pătrunzătoare pricesne: „Doamne, buzele mele”, „Taina Creștinătății” și „Maică, pururea fecioară”.
Un juriu format din personalități de valoare în domeniul muzical, din-tre care amintim pe domnii Gelu Stan, Marius Cârnu și doamna Dani-ela Băcilă, au apreciat la justa valoare corul mixt „Sfânta Maria” căruia i-a acordat pentru a treia oară locul I la secțiunea muzicală.
Merită felicitări din plin pentru această realizare, membrii corului, pentru munca, pasiunea și credința lor.
Iar părintelui profesor Nicolae Belean i se cuvin adânci plecăciuni de mulțumire pentru răbdarea, înțelegerea și dragostea de care dă dovadă în pregătirea lor.
Dumnezeu să le dea tuturor pu-tere, înțelegere și dăruire pentru a face încă multe alte lucruri plăcute lui Dumnezeu.
REDACȚIA
În 18 iunie s-a împlinit un an de tristețe și durere sufletească de când dragul nostru tată și bunic
ADORIAN NICOLAE
nu mai este lângă noi fizic.
Va fi împreună cu iubita noastră mamă
DRAGA
mereu în gândurile și în rugăciunile noastre. Dumnezeu să-i odihnească pe amândoi! Fiicele, ginerii și nepoții.
Familia anunță cu durere în suflet că s-a împlinit 2 ani de când a plecat dintre noi cea care a fost scumpa noastră soție, mamă, soacră, bunică și străbunică.
TORONI FLOARE
Fie-ți țărâna ușoară!
Cu durere în suflete și cu lacrimi în ochi amintim că s-au scurs 6 săptămâni de când ne-a părăsit pentru totdeauna scumpul nostru tată și bunic
BREBAN GLIGORTe vom purta mereu în suflet și nu te
vom uita niciodată. Fie-ți țărâna ușoară!
14 Iconostas nr. 154 iunie, 2013DIN VIAȚA PAROHIEI • 1-31 mai
Comemorări
Cununii
Hotărârile Consiliului Local Ghiroda, votate în 25 aprilie 2013
DonațiiLăzureanu Aurel
- 200 kg grâu pentru prescuri
Agache Paraschiva- cutie aurită pentru împărtășanie
Martin Sofia - Maria- cutie emailată pentru împărtășanie
SMOLEAN DANIEL-LUCIAN și MĂRIOARA-FLORINA
(născută Rada)Data cununiei: 25
mai 2013Nași:
STOIADIN SORIN și CARLA
Hotararea nr. 49 privind întocmirea unui Studiu de Feza-bilitate pentru realizarea inves-tiţiei „Pistă de biciclete și trotuar pietoni pe partea dreapta a dru-mului DCI 10, între Timișoara și Giarmata Vii”, comuna Ghiroda, jud. Timiș.
Hotararea nr. 50 privind aprobarea P.T. pentru investiţia: „Extindere reţea publică de ali-mentare cu apă potabilă comuna Ghiroda, jud. Timiș”
Hotararea nr. 51 privind aprobarea P.T. pentru investiţia: „Extindere reţea publică de ali-mentare cu apă potabilă în loca-litatea Giarmata Vii, comuna Ghi-roda, jud. Timiș”
Hotararea nr. 52 privind atribuirea în folosinţă gratuită pe 49 de ani a terenului cu nr. cad. 405717 în vederea extinderii Ci-mitirului Savu, comuna Ghiroda.
Hotararea nr. 53 privind acceptarea donaţiei reţelelor edi-litare aflate în proprietatea S.C Mega Group Construcţii și Imo-biliare S.R.L. aferente străzilor Pa-râng și Piatra Craiului din comu-na Ghiroda.
Hotararea nr. 54 privind aprobarea documentaţiei teh-nice „Alipire parcele cu nr. cad 405349 înscrisă în cf nr. 405349 Ghiroda, nr. cad 405420 înscrisă în cf nr. 405420 Ghiroda și nr. cad 405716 înscrisă în cf nr. 405716 Ghiroda”.
Hotararea nr. 55 privind aprobarea documentaţiei teh-nice „Alipire parcele cu nr. cad 405347 înscrisă în cf nr. 405347 Ghiroda, nr. cad 405348 înscrisă în cf nr. 405348 Ghiroda și nr. cad 405419 înscrisă în cf nr. 405419 Ghiroda”.
Hotararea nr. 56 privind aprobarea documentaţiei teh-nice „Alipire parcele cu nr. cad 405356 înscrisă în cf nr. 405356 Ghiroda și nr. cad 405421 înscrisă în cf nr. 405421 Ghiroda”, intravi-lan Ghiroda, com. Ghiroda, jud. Timiș
Hotararea nr. 57 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal „Dezvoltare zonă comerţ, depozitare, servicii și showro-om” în extravilan Ghiroda par-cela A227/54/3 înscrisă în CF nr. 402397 Ghiroda.
Hotararea nr. 58 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal „Dezvoltare parc comer-cial și depozitare” în extravilan Ghiroda parcelele A85/58/2, A85/58/3, A85/59 2 înscrise în CF nr. 404486 Ghiroda, CF nr. 404481 Ghiroda și CF nr. 402949 Ghiroda.
Hotararea nr. 59 privind intabularea drumului DE 60, com. Ghiroda.
Hotararea nr. 60 privind intabularea drumului DE 70, com. Ghiroda.
Hotararea nr. 61 privind intabularea terenului cu nr. cad. A164/12, intravilan Giarmata Vii, Comuna Ghiroda.
Hotararea nr. 62 privind constatarea apartenenţei la do-meniul privat al comunei Ghi-roda a terenului pentru drum înscris în CF nr. 405170 Ghiroda intravilanul localităţii Giarmata Vii, comuna Ghiroda.
Hotararea nr. 63 privind intabularea în Cartea Funciară a drumului DC 64 (DC 110), Comu-na Ghiroda.
15Vatră nouă nr. 154 iunie, 2013 INFO ȘAH
Pagină realizată de ELEONORA și PARTENIE MIHAI, antrenori la C.S. Mediator
Clubul Sportiv Mediator în co-laborare cu Primăria Ghiroda, au or-ganizat în sala Căminului cultural din Giarmata Vii, concursul de șah rapid ”Trofeul Mediator, ediția XIII ”. Mulțumim d-lui primar Vasile Cădariu și consilierilor, pentru contribuția adu-să de a fi posibilă sponsorizarea Trofe-ului Mediator din acest an.
Au participat un număr de 93 de șahiști din 4 județe *(Alba, Hunedoara, Arad și Timiș), din 12 localități, după cum urmează: Teiuș, Vulcan, Nădlac, Jimbolia, Reșița, Arad, Giroc, Giarma-ta, Dumbrăvița, Ghiroda, Timișoara și Giarmata Vii. Clubul Sportiv Media-tor a fost reprezentat de 50 de sportivi * (34 de copii și juniori și 16 seniori).
Deschiderea festivă, a fost făcu-tă de părintele Ciprian Câmpeanu, care a rugat pe Bunul Dumnezeu să ne binecuvânteze, rostind împreună cu noi, rugăciunea domnească Tatăl nostru. Îi mulțumim și pentru frumoa-sele cuvinte adresate, sincere și cu o vibrație pornită din suflet, care au dat o solemnitate aparte evenimentului sportiv, care urma să se desfășoare.
1.Petrișor Adrian MI – campion, 2. Bogdan Dan MI, 3. Kelly Ladislau CM,
4. Tincu Radu MN, 5. Pachia Mihai CM
Premiu Special feminin: Rohlicek Magda CM.
Au fost acordate și alte premii spe-ciale.
Acest concurs semnifică încheierea anului școlar 2012 - 2013 și reprezintă examenul final la proba practică a ele-vilor, din școala de șah ”Visul unui pion”, care s-au confruntat, de-a lungul a 7 partide, cu parteneri de joc veniți de la 14 cluburi sportive din țară.
Privind per ansamblu, suntem foarte mulțumiți de elevii noștri, am remarcat seriozitatea cu care au răs-puns prezent în proporție de 100% față de convocator și am mai remar-cat sprijinul total din partea părinților, care și-au adaptat programul de timp al familiei în așa fel, ca să poată parti-cipa copiii lor, la concursul de înche-iere a anului școlar.
În anul școlar 2012- 2013, au par-ticipat la cursurile de șah din cadrul școlii noastre, un număr de 64 de elevi, distribuiți pe 4 grupe de pregătire: Bo-boci (elevii de 5 și 6 ani), Începători (elevi fără categ.sportivă), Avansați (elevii cu ctg. și CIV) și Performanță (elevii cu categ.I și cu ELO).
Programa de pregătire teoretică este corespunzătoare, pe înțelesul elevilor noștri și la încheierea acestui concurs, fiecare în parte, a urcat un ni-vel pe scara valorică personală.
Trofeul Mediator, emoționează puternic de fiecare dată prin începu-turile sale, când sprijiniți de preotul
Vasile Suciu și d-na prof. Monica Su-ciu, am făcut primii pași în organiza-rea unui concurs de șah. În toți acești am colaborat în continuare, având și alte activități împreună.
Am privit listele de start și cla-samentele unde, au participat câte 50 de copii din Giarmata Vii, timp de trei ani (2001-2003). Apoi treptat, au apărut în sat și alte activități la fel de bune și poate, mai atrăgătoare pentru moment și au optat să renunțe la șah.Nu au încercat de loc, sa îmbine aces-te activități, așa cum o fac elevii noștri din Timișoara.
Eu știu de ce: le este teamă să de-vină șahiști, să lupte, să învețe că orice și în viață și în șah, nu se poate obține grabnic și numai pentru locul întâi ...și cupa mare de tot, medalia nu, nu ne mai mulțumește. Aveam chiar o lozincă în vremea aceea „Nu te teme să fii șahist!”, iar copiii scriau din proprie inițiativă, pe prima pagină a caietului de șah și colo-rau cu drag și îndemânare:
„Nu mă tem să fiu șahist!”.Priviți un munte cât este de falnic
și măreț, dar nu se ridică numai pe ver-ticală și ce bine că nu se întâmplă așa, pentru că ne-ar lua plăcerea urcușului. Fiecare etapă își are satisfacția ei. Unii pot să ajungă mai repede în vârf, alții mai încet, cel mai important lucru fi-ind să nu abandonezi și să îți cunoști slăbiciunile, să ai încredere în cel care este îndrumătorul tău profesionist.
Veniți copii să învățați și să jucați ȘAH. Nu vă temeți să fiți șahiști. Nu vă temeți de înfrângeri. Nu vă temeți de luptă, căci în viață, nu vă puteți feri și este mai bine să fiți pregătiți pentru a fii învingători și nu învinși, căci...
”Drumul străbătut fără luptă, este un drum înfundat, care nu duce nicăieri”.
TROFEUL MEDIATOR ediția a XIII-a, 15 iunie 2013
16
Tehnoredactare și tipar SC DAVID PRESS PRINT SRL, Timișoara, str. Șt.O.Iosif Bl. 8/a, ap. 2, tel. 0256/229.121, e-mail: [email protected]
EXECUTĂ:culegere text, tehnoredactare(ziare, reviste, cărți, lucrări licență,
disertație, doctorat etc.) ,
GRAFICĂ, ecusoane,
cărți de vizită, invitații, CALENDARE,
flyere, meniuri restaurant, postere,
cataloage, plannere,
materiale personalizate,
BROȘURI,
cărți alb/negru și color, reproduceri,
ALBUME, facturi personalizate,
chitanțiere, dispoziții de plată
și
Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Ghiroda
Vatră nouă nr. 154 iunie, 2013REȚETE CULINARE
CIORBĂ DE FASOLE VERDE
Periodic al comunității din Giarmata ViiAdresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 386 777, 0744-604 975, www.giarmatavii.roColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-șef ), Daniela FLORIAN (tehnoredactare și corectură), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, ec. Rodica ANDRAȘIU, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA
Ingrediente: 500 gr fasole verde, 1
morcov, 1 ceapă, 1 ardei, 500 gr roșii proaspete, 50 ml ulei, 1 legătură de pătrunjel, o crenguță de cimbru proaspăt, sare
Mod de preparare:Ardeiul se taie cubulețe,
morcovul se taie rondele, cea-pa se toacă mărunt și se călesc cca 2 min, apoi totul se stinge cu 1,5 l apă fierbinte.
Când apa clocotește, se adaugă păstăile de fasole rupte câte 2-3 bucăți și o jumătate de linguriță de sare. Când toate sunt aproape fierte, adăugăm roșiile tăiate cubulețe și se lasă să fiarbă.
Când este gata, se adaugă sare după gust. Pentru aromă, se adaugă pătrunjelul tocat mărunt și crenguțele de cim-bru.
