Date post: | 16-Apr-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | paulici-micorici |
View: | 87 times |
Download: | 4 times |
COROZIUNEA OŢELULUI
COROZIUNEA OŢELULUI
TIPURI DE COROZIUNE
DUPĂ NATURA SURSEI AGRESIVE
ATMOSFERICĂ
SUBTERANĂ
DUPĂ NATURA PROCESULUI
CHIMICĂ
ELECTROCHIMICĂ
TIPURI DE COROZIUNE
Coroziunea atmosferică este cel mai frecvent întâlnită (mai ales în zoneindustriale şi de litoral).
TIPURI DE COROZIUNE
Coroziunea atmosferică Coroziunea atmosfericăpe suprafeţe metalice nevopsite pe suprafeţe metalice vopsite
Coroziunea atmosferică la o îmbinare cu tije (nituri)
TIPURI DE COROZIUNE
TIPURI DE COROZIUNE
Coroziunea la o îmbinare cu şuruburi
TIPURI DE COROZIUNE
Coroziunea fierului (metalului) în soluţie apoasă
Acţiunea electrochimică locală pe suprafaţa oţelului
Coroziunea electrochimică este tipul de coroziune la caredistrugerea metalului se produce în medii agresiveelectrolitice.Este cazul general de distrugere a metalelor.
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ COROZIUNEA
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ COROZIUNEA
MATERIALUL din care este alcătuit elementul de construcţie
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ COROZIUNEA
MEDIUL DE EXPLOATARE al elementului metalic
• EFORTUL la care este supus elementul metalic influenţeazăprin valoare (medie, maximă şi minimă), tensiuneconstantă, concentrator de tensiuni, stare biaxială desolicitare, modul I, II şi III, frecvenţă ciclică, forma undelor.Sursa acestor eforturi o constituie acţiunile în construcţii,tensiunile reziduale, precum şi sarcinile aplicate (ex.: ciclulşi dilataţia termică, vibraţii, presiune, rotaţie etc.).
• GEOMETRIA ELEMENTULUI intervine prin existenţadiscontinuităţilor care intensifică tensiunile, prin generareade potenţiale galvanice, crevase chimice, prin constrângerigeometrice care conduc la apariţia celulelor deconcentraţie.
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ COROZIUNEA
• TEMPERATURA influenţează negativ coroziunea dacă avem învedere faptul că, la cea mai mare parte a reacţiilor electrochimice, viteza de reacţie creşte odată cu creşterea temperaturii (se poatedubla pentru fiecare creştere de 10˚C). Coroziunea sub tensiune a oţelurilor moi în soluţii de nitraţi este puţin probabilă la 20˚C, darse produce cu o uşurinţă alarmantă la 100˚C. Există de asemenea, multe situaţii practice în care transferul termic se produce la interfaţa metal-soluţie.
• TIMPUL intervine prin modificări chimice la frontiera cristalelor, a microstructurii, modificări de suprafaţă ale depozitelor, ale rezistenţei chimice sau de transfer termic, dezvoltarea defectelorexterioare (puncte de coroziune sau eroziune), ale celulelorocluse.
• Pe lângă aceşti factori menţionaţi, o categorie aparte o constituieFACTORUL UMAN care, printr-o serie de erori, poate influenţanegativ procesul de coroziune.
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ COROZIUNEA
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ COROZIUNEA
Evoluţia coroziunii observate pe oţel obişnuit expus mai mulţi ani
în diferite tipuri de atmosfere
Masa de oţel corodată în funcţie de umiditatea relativă în prezenţa
SO2 de 0.01%
Clasa de
corosivitateMediu exterior Mediu interior
C1
Foarte slabă
Spaţii încălzite, cu umiditate relativă scăzută şi cu
atmosferă nepoluantă, ex.: birouri, magazine, şcoli,
hoteluri
C2
Slabă
Atmosfere cu grad redus de poluare
(SO2<12μg/m3), ex.: zone rurale,
oraşe mici
Spaţii neîncălzite în care se poate produce condens,
ex.: depozite, săli de sport (exclusiv bazine de înot)
C3
medie
Atmosfere urbane şi industriale, cu
poluare moderată (SO2: 12...40μg/m3)
sau zone costiere cu concentraţie
scăzută în cloruri
Spaţii de fabricaţie cu umiditate ridicată şi o
poluare redusă a aerului (ex.: industria alimentară,
spălătorii, fabrici de bere, fabrici de lapte)
C4
ridicată
Atmosfere industriale cu poluare
ridicată (SO2: 40...90μg/m3) sau zone
costiere cu concentraţie moderată în
cloruri
Spaţii de fabricaţie cu umiditate şi poluare ridicate
ale aerului (ex.:bazine de înot, piscine, uzine
chimice)
C5-I
Atmosfere industriale cu umiditate şi
poluare ridicate (SO2: 90...250μg/m3)Construcţii sau zone cu condens permanent şi
poluare ridicată
C5-MZone costiere şi marine cu
concentraţie ridicată în cloruri
Construcţii sau zone cu condens permanent şi
poluare ridicată
CLASE DE COROSIVITATE
Exemplificări de medii corespunzătoare claselor de corosivitate (GP 111-04).
COROZIUNE DE SUPRAFAŢĂ:- continuă (uniformă sau neuniformă),
- localizată.
MANIFESTAREA COROZIUNII OŢELULUI
Coroziune de suprafaţă continuă Coroziune de suprafaţă localizată
• COROZIUNE LOCALIZATĂ PUNCTIFORMĂ (PITTING)
MANIFESTAREA COROZIUNII OŢELULUI
Schema coroziunii tip pitting şi forme de manifestare: a-coroziune dezvoltată perpendicular pe suprafaţa metalică,
b.-coroziune dezvoltată paralel cu suprafaţa metalică
• COROZIUNE INTERNĂ:
• intercristalină (localizată la limita dintre cristale,
acolo unde structura este imperfectă),
• transcristalină (secţionează cristalele în zonele cu defecte interioare),
• selectivă (este proprie aliajelor şi se caracterizează
prin distrugerea componentului
cu potenţial mai scăzut ).
MANIFESTAREA COROZIUNII OŢELULUI
MANIFESTAREA COROZIUNII OŢELULUI
• COROZIUNE SUB TENSIUNE MECANICĂ
Tensiunile în cazul fisurării cauzate de procesul de coroziune sub tensiune mecanică
Fisuri produse de coroziune sub tensiune mecanică
• COROZIUNE ÎN CONDIŢII DE OBOSEALĂ
Cumularea efectelor coroziunii şi tensiunii în condiţii de obosealăgrăbeşte apariţia fisurilor. Acest tip de distrugere intervine în cazulelementelor solicitate la frecvenţe joase (oboseală oligociclică), ca deexemplu ciclurile de încălzire-răcire
MANIFESTAREA COROZIUNII OŢELULUI
Schema coroziunii în condiţii de oboseală
CAUZELE PRODUCERII COROZIUNII
conlucrarea a două metale diferite (ex: dacă stratul de protecţiedin zinc al tablelor cutate se degradează, oţelul intră în contact cu electrolitul şi începe acţiunea fier-electrolit-zinc, fierul fiindexpus coroziunii datorită caracterului său electronegativ);
contactul metalului cu incluziunile nemetalice (ex: incluziunile de oxizi, eventualele sufluri dispersate în metal, au o tensiune de dizolvare diferită faţă de fier şi devin electrozi faţă de ei înşişi şide metalul de bază);
pasivarea parţială a oţelului prin acoperirea lui parţială cu oxizisau înveliş neînchis cu oxizi. Când acest strat se degradează, se crează elemente în care metalul devine anod fiind supus astfelcoroziunii;
gradul diferit al prelucrării suprafeţelor metalice (suprafeţele rugoase au potenţialul de electrod mai mic decât al celor netede);
starea de eforturi (fisurile corosive pătrund în adâncul metalului, perpendicular pe direcţia tensiunilor de întindere şi pot evolua în lungul marginilor grăunţilor, provocând fisurarea acestora). Coroziunea oţelului influenţează sensibil caracterul distrugerii prin mărirea pericolului de apariţie a fisurilor ramificate la acţiuni statice şi dinamice; proprietăţile plastice ale metalului sunt diminuate.
contactul metalului cu soluţii care au diferite concentraţii de sare sau oxigen, apariţia temperaturilor diferite pe suprafaţa metalului;
acces neuniform de oxigen, mai ales la nivelul îmbinărilor cu tije.
CAUZELE PRODUCERII COROZIUNII
CRITERII PRINCIPALE PENTRU STABILIREA ŞI ALEGEREA SOLUŢIILOR DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA COROZIUNII
Corelarea între caracteristicile implicate ale materialelor şi clasa de corosivitate preconizată;
Asigurarea protecţiei pentru o diversitate mai mare privind naturamediului, pentru o aceeaşi clasă de corosivitate;
Durabilitatea sistemelor şi produselor de protecţie anticorosivă utilizate; Simplitatea verificării calităţii acestora la executare şi a performanţelor
în timp; Raportul eficacitate/complexitate; Accesibilitatea; Raportul între executarea în atelier şi pe şantier (la montare), în special
sub aspectul asigurării calităţii; Raportul eficacitate/cost total; Raportul cost iniţial/cost de întreţinere.
PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
POSIBILITĂŢI DE REALIZARE A PROTECŢIEI ANTICOROSIVE
Prin acţiune asupra materialului– alegerea raţională a materialului de construcţie;– tratamentul său mecanic, termic sau chimic.
Prin acoperiri protectoare– acoperiri metalice;– acoperiri nemetalice.
Prin acţiune asupra mediului corosiv– variaţia pH-ului agentului agresiv;– îndepărtarea gazelor care intensifică coroziunea;– utilizarea inhibitorilor de coroziune.
Prin acţiune asupra proceselor electrochimice de coroziune– protecţie catodică;– protecţie anodică.
Prin alegerea raţională a tipului de construcţie şi a condiţiilor de exploatare a instalaţiilor
PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
POSIBILITĂŢI DE REALIZARE A PROTECŢIEI ANTICOROSIVE
Protecţie prin aliere (oţeluri patinabile, inoxidabile).
Oţeluri aliate cu Cr, Ni, Mo, Cu numite COR-TEN (oţeluri patinabile).
Evoluţia în timp a procesului de coroziune
pentru un oţel obişnuit şi unul patinabil
PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
UTILIZAREA OŢELURILOR PATINABILE
COR-TEN, INDATEN
Palatul Congreselor-Bilbao
Centrul de cercetări
Saint-Gobain,
Aubervilliers, France.
POSIBILITĂŢI DE REALIZARE A PROTECŢIEI ANTICOROSIVE
ACOPERIRI PROTECTOARE - exemple de produse:
Acoperiri colorate-un produs arhitectural cu o acoperire
superioară, pentru folosire indiferent de mediu. Se aplică în grosime de 200 µm (grosimea nominală)
Plastisol 200 µm, se aplică cu grosimea nominală de 200 µm.
Proprietăţile tipice ale Plastisolului sunt: rezistenţa excelentă la
abraziune, rezistenţa ridicată împotriva coroziunii, flexibilitatea
superioară şi o rezistenţă foarte bună la zgârieturi.
Celestia este o acoperire plastisol, cu performanţe superioare,
120 µm grosimea nominală, cu un finisaj metalizat. Produsul
standard are pe partea interioară o acoperire de poliester cu
performanţe superioare.
PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
PVDF. Grosimea tipică a acoperirii este de 25–35 µm şi oferă şi o
rezistenţă bună împotriva coroziunii. Se poate folosi într-o climă cu
radiaţii ultraviolete extrem de puternice, în combinaţie cu temperaturi
extreme şi umiditate.
Poliester este un sistem de acoperire universal şi economic, pentru
aplicaţii la exterior şi interior. Grosimea tipică a acoperirii pentru
aplicaţii interioare este de 15 µm, iar pentru aplicaţiile exterioare de 25
µm.
Galvanizarea constă în acoperirea oţelului cu un înveliş de zinc sau aliajedin zinc: Galvalloy este un oţel acoperit prin imersiune cu un aliajeutectic de 255 g/m2 cuprinzând aproximativ 95% de zinc şi 5% dealuminiu în combinaţie cu alte elemente, Acoperirea are aceeaşi grosimeca şi acoperirea din zinc pur 275 g/m2. Galvalloy e substratulsortimentului de acoperiri colorate şi C elestia. Galvatit este oţel zincat
prin imersiune, cu o masă de acoperire standard minimă de 275 g/m2.
Galvatit este substratul pentru oţelul cu acoperire PVDF şi cu
acoperire de poliester.
PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
POSIBILITĂŢI DE REALIZARE A PROTECŢIEI ANTICOROSIVE
Protecţie prin concepţia constructivă Prevenirea prinproiectare a coroziunii măreşte siguranţa construcţieimetalice şi reduce cheltuielile de întreţinere.
Se recomandă:• evitarea concentrărilor de eforturi cauzate de reducerile
bruşte de secţiune, de sudurile punctiforme sau întrerupte;• folosirea unui număr redus de elemente puternice, în locul
unui număr mare de elemente cu secţiuni reduse, care necesitănumeroase îmbinări şi deci prezintă zone sensibile lacoroziune;
• studierea posibilităţilor de utilizare a structurilor având baredin secţiuni tubulare, în locul celor alcătuite din profilelaminate cu secţiuni deschise (cornier, U sau dublu T);
PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
• asigurarea accesului la toată suprafaţa laterală a secţiuniielementului, pentru întreţinerea periodică;
• utilizarea secţiunilor la care raportul între perimetru şi arieeste mai redus;
• evitarea îmbinărilor în formă de jgeaburi ascuţite, a zonelorconcave şi a suprafeţelor orizontale mari, care permitcolectarea şi stagnarea prafului şi a apei provenite dinprecipitaţii sau condens;
• adoptarea cu precădere a grinzilor cu secţiune plină în loculcelor cu zăbrele sau cu goluri în inimă, a îmbinărilor sudateîn locul celor cu tije;
• evitarea acţiunii factorilor care favorizează apariţiaprocesului de coroziune, prin utilizarea de tehnologiicorespunzătoare de protecţie.
PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
POSIBILITĂŢI DE REALIZARE A PROTECŢIEI ANTICOROSIVE
Protecţie prin concepţia constructivă
PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
Recomandări privind asigurarea accesibilităţii în vederea controlului şi întreţinerii
PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
POSIBILITĂŢI DE REALIZARE A PROTECŢIEI ANTICOROSIVE
Protecţie princoncepţia constructivă
Exemple de alcătuiri constructive pentru medii agresive. Se recomandă secţiuni compacte, cu îmbinări sudate
POSIBILITĂŢI DE REALIZARE A PROTECŢIEI ANTICOROSIVE
Protecţie prin concepţia constructivă
PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
Detaliu existent Detaliu recomandat
Detaliu existent Detaliu recomandat
Exemple de soluţii constructive pentru medii cu umiditate ridicată
PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
POSIBILITĂŢI DE REALIZARE A PROTECŢIEI ANTICOROSIVE
Protecţie prin concepţia constructivă
PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
APLICAREA SISTEMELOR DE ACOPERIRE ANTICOROSIVĂ
PRIN VOPSIRE
Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire pe elementele noide construcţii se face de regulă înaintea montării acestora. Sepoate accepta ca ultimul strat să se aplice după montare.
Suprafeţele elementelor de construcţie din oţel ce urmează a fiprotejate pot fi:
• acoperite paţial sau în întregime cu ţunder,
• acoperite parţial sau în întregime cu rugină,
• acoperite cu o protecţie temporară (uleiate, fosfatate, protejate cudiverse grunduri),
• zincate la cald prin cufundare în baie,
• acoperite cu straturi de vopsea, având diferite defecte provenitedin transport şi manipulare.
• îndepărtarea murdăriei
• degresare• curăţare mecanică sau
chimică• desprăfuire• aplicarea unei protecţii
temporare (dacă estecazul)
• aplicarea protecţieidefinitive
PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR
PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
APLICAREA SISTEMELOR DE ACOPERIRE ANTICOROSIVĂ PRIN VOPSIRE
INTERVENŢII ASUPRA SISTEMELOR DE PROTECŢIE DETERIORATE
• Deteriorarea, din diverse cauze, a sistemelor de protecţie anticorosivănecesită efectuarea unor intervenţii eficiente care să repună în siguranţăelementul metalic afectat. Cauzele care produc degradări pot fi: modificareamediului agresiv, creşterea temperaturii de exploatare, fenomene mecanice,greşeli de exploatare, greşeli de întreţinere.
• Necesitatea refacerii acoperirilor protectoare este argumentată de gradul de deteriorare.
PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
Sistemul de acoperire Acoperirea cu rugină
Acoperire prin vopsire40 50% (clase de agresivitate 1m şi 2m)
8% (clase de agresivitate 3m şi 4m)
Acoperiri metalice termice 20%
Acoperiri combinate (termice+vopsire
cu uscare la aer şi metalizare+vopsire
cu uscare la aer)
- 20%
- deteriorarea sistemului de acoperire prin
vopsire pe 40% din suprafaţă
INTERVENŢII ASUPRA SISTEMELOR DE PROTECŢIE DETERIORATE
• Refacerea protecţiei se poate realiza prin îndepărtarea celei vechisau prin aplicarea unei protecţii noi peste cea veche, în cazul cândaceasta din urmă nu poate fi îndepărtată. Procedeele de curăţarea suprafeţelor vor fi adecvate cerinţelor sistemelor de protecţiecare urmează să fie aplicate pe acestea.
• Aplicarea unei protecţii anticorosive noi peste protecţia veche seface numai după ce a fost efectuat un test de compatibilitate întrecele două sisteme, pe suprafeţe reprezentative ale lucrării.Încercarea prealabilă de curăţare a suprafeţelor suport permitealegerea unui sistem de remediere, în funcţie de tipul de sistem deprotecţie vechi şi de gradul de curăţare a suprafeţei neacoperite
PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ