ŞCORLR NORSTRf l Revistă lunară de educaţie, cu l tură profesională

şi a f i rmare naţională a Asociaţ iei învăţător i lor Secţ ia Sălaj

= Anul X V I I , — Z ă l a u , F e b r u a r i e 1940. — Nr. 6. Ş S K

C U P R I N S U L :

Gh. Corniş-Pop: P r imatu l culturii 223 Ionel P. Diaconii: Copilul , u n i t a t e a familiei şi c h e z ă ş i a

n e a m u l u i . 226 Leontin Filip : G â n d u r i d e s p r e p r e s ă 229

Laurentiu Bran: D e s p r e do ine le n o a s t r e p o p u l a r e . . 231 G. Selyben: S. F. V . T 233

Simion Oros: Manifes tăr i ma te r i a l e 242 N. D. Corâciu: Si tuaţ ia m a t e r i a l ă a ş coa l e i p r i m a r e . 245

P A G I N A GRADINEI DE COPII Alex.TrifuHalas: C u v â n t i n a u g u r a l 247

P A G I N A JURIDICĂ Dr. I. Ciobanii: C o n d i c a p rocese lo r învătă toreş t i . . . 249

CRONICĂ - INFORMATIUNI Pentru învăţătoarele şcoalelor de copii mici. (254). — Admini

straţia Revistei „Şcoala Noastră". (255).

CĂRŢI - REVISTE Amintiri din „Junimea" (256). — Buletinul Cărţii. (260).

Bulet inul Inspec tora tu lu i Şco la r J u d e ţ e a n

•Poş ta Redac ţ ie i

, • M W Bun de impr ima i

w

ŞCOALA NOASTRĂ R E V I S T A L U N A R Ă D E EDUCAŢIE,

C U L T U R Ă P R O F E S I O N A L Ă ŞI A F I R M A R E N A Ţ I O N A L Ă

A ASOCIAŢIEI Î N V Ă Ţ Ă T O R I L O R SECŢIA S Ă L A J

A n u l XVII - Nr. 6 - F e b r u a r i e 1940.

Institutul d e A r t e Graf ice „Luceafăru l" Z ă l a u

PRIMATUL CULTURII In t i m p de r ă sbo iu nu n u m a i m u z e l e tac ci şi cu l tu ra .

Omul îşi d e p u n e u n e l t e l e sp i r i t ua l e în Ioc a s c u n s , fe r indu- le de r a v a g i i l e s ă l b a t e c u l u i iu reş şi-şi ia s t r ă v e c h e a p r e l u n g i r e a v o i n ţ e i : a r m a . In aces t t i m p c u l t u r a se d e v a l o r i z e a z ă , de vine un c e v a inaccesibi l nu pr in v a l o a r e ci pr in impos ib i l i t a tea în ca r e se g ă s e ş t e o m u l de a-şi c r ea ace ia a m b i a n ţ ă prie lnică comuniun i i cu m a n i f e s t ă r i l e sp i r i tu lu i . Cul tu ra a r e n e -v o e de l in iş te , de d e s t i n d e r e , de p r e z e n ţ a unei a t m o s f e r e de pace .

Nici chiar p o p o a r e l e a ş a z i se r ă sbo in i ce , S p a r t a n i i , car i nu iubeau c o o r d o n a t e l e c u l t u r i i : l i b e r t a t e a sp i r i t ua l ă , iubi rea f rumosulu i , iub i rea păci i , n ' a u c r e a t o c u l t u r ă î n a l t ă , p e n t r u c ă în l ipsa ace s to r linii d e t e r m i n a t i v e , spa ţ iu l lor »vital« şi-a găs i t a l t e linii a l e Des t inu lu i , în v i a ţ a a s p r ă şi r ă sbo in i că . Atena , în p o s e s i u n e a celui m a i v a s t spa ţ iu sp i r i tua l , e t a j a t la înă l ţ imi î n s p ă i m â n t ă t o a r e , a c rea t cea m a i s u b l i m ă cu l t u r ă . A t e n a v o r b e ş t e pr in în ţe lepţ i i să i , pr in o p e r e l e s a l e , înf runtă v e a c u r i l e pr in s t a t u i l e şi t e m p l e l e s a l e , va fi p r e z e n t a t ă înt o t d e a u n a , m o t i v â n d cu un a r g u m e n t g r e u de to t ros tu l o m e nirii s u b s o a r e . S p a r t a , a p r o a p e n imic de felul a c e s t a . Es t e a d e v ă r a t , e c e v a sub l im, e des t inu l m o r ţ i i : T e r m o p y l e .

S 'ar p u t e a numi s t i lu l de v i a ţ ă a t e n i a n : des t inu l v ie ţ i i , cel s p a r t a n : des t inu l m o r ţ i i ; c u l t u r a î n v i n g e cu lmi l e v e a c u r i lor şi se r e v a r s ă î m b e l ş u g a t ă p e s t e t impur i ca a p e l e fur ioase s loboz i te d i n a p o i a d igu r i lo r o l a n d e z e , d e s c o n s i d e r a r e a aces te i cul tur i se r ă s b u n ă pr in impos ib i l i t a t e a s t r ă b a t e r i i t impu lu i . P o p o a r e l e fără cu l tu ră n ' a u i s to r ie , n ' a u p a r t i c i p a r e a — fluviu la r e p e t a t e l e fo rme de v i a ţ ă , î n ş i r a t e d e - a l u n g u l v r e m u r i l o r . Nu î n s e a m n ă că un şir nes fâ r ş i t de r ă s b o a i e u m p l e i s to r ia : aces t fel de i s to r i e se p o a t e scr ie în mij locul jung le i .

Mutatis mulandis. Cons ide ren t e l e de ma i sus se ap l ica şi insului s i n g u r a t e c . A u r e o l a cu l tur i i dă s t r ă luc i r ea omulu i nu r ă c n e t u l s ă l b a t e c , nu p u m n u l s t r â n s , nu c r i s p a r e a feţei î n t r ' u n r â n g e t an ima l i c , nu î n c r u n t a r e a de ef igie r o m a n ă , nu b icepsul acoper i t cu v ine l e d e oţe l a l e s â n g e l u i . To tu l pr in l eg i l e s ime t r i e i , se g ă s e ş t e pe t ă r â m u l »celor car i nu c u v â n t ă « . Se p o a t e : for ţa b r u t a l ă t e face să înp ing i c l ipa p r e z e n t ă , p o a t e să culci la p ă m â n t v i a ţ a şi să-i s ta i cu genunch i i pe s p a t e în a t i t ud ine , de l up t ă to r r o m a n , nu înv ing i v e a c u r i l e , nu s p a r g i z idul c a r e te d e s p a r t e de l imi ta pu te r i i t a l e . Ori scopul v ie ţ i i n o a s t r e — pe l inia nemur i r i i suf le tu lu i - - e s t e tocmai c ă u t a rea aces t e i n e m u r i r i şi d incoace de t ă r â m u l nef i in ţe i .

Cu l tu ra e s t e s i n g u r a cheie , s i n g u r u l : »Desch ide- te , Se s a m !« pr in ca re fo r ţ ăm uş i le e t e rn i t ă ţ i i . P r in cu l tu ră a v e m n u m a i s l a b a i luzie a unei e t e r n i t ă ţ i t r e c u t e — în spi r i t — pr in s t r ă b a t e r e a , în v o e , a c rea ţ i i lo r vechi , to t pr in cu l tu ră a i p u t e r e a de a l e g a p r e z e n t u l de t r ecu t î n t r ' u n l an ţ n e î n t r e r u p t de c u r g e r e p e r p e t u ă a a c e l e a ş i v i e ţ i şi t o t p r in c u l t u r ă n e l a n s ă m f rângh ia d e a lp in i ş t i med ioc r i ca să ne a g ă ţ ă m de p i scur i l e v i i t o ru lu i d o a r - d o a r a c e s t a ne v a s c ă p a de m o a r t e .

Se s p u n e că r e l ig i a e s t e m o d a l i t a t e a de a vorb i cu D u m nezeu . F o a r t e a d e v ă r a t . Cu l tu r a v a fi m o d a l i t a t e a de a vo rb i cu sp i r i tua lu l din noi , cu s p i r i t u a l u l d ina fa ră , cu sp i r i tua lu l i nunda t p e s t e to t . V o r b i r e a omulu i cu D u m n e z e u se face pe t r e a p t ă de a l t a r , v o r b i r e a omulu i cu sp i r i t ua lu l , cu necunoscu tu l din to t ce ne înconjoară , se face pe p l anu l îna l t al tăcer i i , al r e cu l ege r i i . A nu vorb i cu a c e a s t ă l u m e , î n s e a m n ă a t ră i n u m a i î n t r ' o emis fe ră a v ie ţ i i , d e s p ă r ţ i t ă d e c e a l a l t ă p r i n t r ' o sec ţ iune de zid î n tuneca t , î n s e a m n ă a nu g u s t a s ingu ru l da r s u p r a n a t u r a l d in o m : l umina sp i r i t u lu i .

Să ap l i căm a c e s t e c o n s i d e r e n t e n o u ă , î n v ă ţ ă t o r i l o r ? E n a t u r a l . A v e m de r e v e n d i c a t o p r i v i r e d i n t r ' u n a l t u n g h i u d e cât p â n ă a c u m , c e r e m r e p e t a t o m a i m a r e c o n s i d e r a ţ i e şi a-p r e c i e r e . Dacă nu le a v e m , v ina se dă to t pe a c e a s t ă l ipsă de cu l t u r ă . P r o b l e m a — la acei car i o pun — se p rez in tă însă g re ş i t , p e n t r u c ă e x i s t ă d o u ă feluri d e c u l t u r i : cu l tu ra cer t i f ica tu lu i şi c u l t u r a r e a l ă , fără nici un p e r g a m e n t .

E a p r o a p e a x i o m ă u r m ă t o r u l a d e v ă r : şcoa la , dându- ţ i cer t i f icat , nu - ţ i dă cu l tu ră ci d o v e d e ş t e o f r ecven ţă r e g u l a t ă

la şcoa lă , o mecan ică r e p e t a r e a ace lo ra ş i a d e v ă r u r i e l e m e n t a r e , fără să se ş t ie că suf le tu l t ă u a p a r t i c i p a t i n t e g r a l s au nu la a p e l e cu l tu r i i .

A ca t ego r i s i pe c ineva cu sau fără cu l tu ră , în modu l i m p r i m a t e l o r , d u p ă n u m ă r u l c l a se lo r şi a d i p l o m e l o r e s t e cea mai s f run ta tă î n ş e l a r e . D i p l o m a t r e b u e d o v e d i t ă la to t pasu l şi nu af i şa tă , c l a se le t r e b u e a r ă t a t e pr in felul cum focul culturi i l 'a purif icat sau nu pe c ineva . Mi se p a r e că una din cauze le cr ize lor m o r a l e , a r ă s t u r n ă r i i t u t u r o r v a l o r i l o r , a l ipsei de ap rec i e r e ob iec t ivă a omulu i e s t e nebun ia cer t i f ica te lor şi a d ip lome lo r . A s i s t ă m — când se publ ică difer i te concursuri — la un î n t r e g E v e r e s t de cer t i f ica te n e c e s a r e . G â n d i ţ i - v ă la i ronia lui A n a t o l e F r a n c e în r o m a n u l »Pinguini i« mi se p a r e , când i roniza pe d e t r a c t o r i i lui Drey fuss car i au a d u n a t nu ş t iu câ te su t e k i l o g r a m e d o c u m e n t e c o m p r o m i ţ ă t o a r e când de fapt nu e ra nici unu l .

S 'a m o r a l i z a t a p a r a t u l unui s t a t pr in a c e a s t ă a v a l a n ş ă de cer l i f i ca te ? M e r g e b ine t o t u l ? Cred a l t f e l .

Nu şt iu pr in ce fel d e m ă s u r i d r a s t i c e a r t rebu i pus ca păt aces tu i i u re ş d u p ă d i p l o m e şi ce r t i f i ca te şi to t a ş a nu ş t iu cum s 'a r p u t e a face ca o a m e n i i s ă a l e r g e d u p ă c u l t u r a d e s i n t e r e s a t ă , fără p e r g a m e n t e şi pece ţ i .

S t a t u l ca re ar desf i in ţa cer t i f i ca te le da r a r r e v o l u ţ i o n a sp i r i t e l e sp re cu l tu ră pen t ru ea înseş i , ar r e z o l v a cea ma i g r e a p r o b i e m ă şi ar s ă l t a p lanu l v ie ţ i i omen eş t i cu c â t e v a e ta je m a i s u s .

P r i m a t u l cul tur i i nu-1 p o a t e c o n t e s t a n imen i , în spec ia l nu ce tă ţen i i jung le lo r . Cu l tu ra însă nu e s t e apana ju l nici a c la se lor , nici a ce r t i f i ca te lo r , ea se r ă s p â n d e ş t e b ine f ăcă toa r e în t o a t e su f l e t e l e , umi le şi fuge mai a l e s de a r o g a n ţ a d i p l o m e lor. Un f c a r t e m a r e n u m ă r din ce t ă ţ en i i noş t r i au n e v o e de o mică o p e r a ţ i e la ochi ca să p o a t ă gă s i p i a t r a p r e ţ i o a s ă a cu l tur i i şi aco lo unde nu se l ă făeş te p e r g a m e n t u l î n r ă m a t , î n t r ' o casă fără căr ţ i , fără duhul s l o v e i s c r i s e .

— F i a t e d a s c ă l e , doar d u p ă a c e a s t a o p e r a ţ i e vei îns e m n a şi tu c e v a !

Oh. Corniş-Pop.

C O P I L U L , U N I T A T E A F A M I L I E I ŞI C H E Z Ă Ş I A N E A M U L U I

P â n ă în p rezen t s ' au d i scu ta t t o a t e p r o b l e m e l e pos ib i le de e d u c a r e a copi lu lu i . Din ce le mai î n d e p ă r t a t e v r e m u r i , copi lul a ocupa t loc de f runte în d i scu ţ i i l e p e d a g o g i c e . S 'au făcut expe r i en ţ e , c a r e cu v r e m e a s ' au ş t e r s şi a l t e l e le -au l ua t locul . S ' a vo rb i t a t â t de mu l t d e s p r e e d u c a r e a copi lu lu i în câ t a r e d r e p t a t e C l a p a r e d e când s p u n e că s ' a r pu t ea a lcă tu i o ca r t e de o g r e u t a t e foar te m a r e din to t ce p r i v e ş t e c r e ş t e r e a copi lu lu i .

U n a însă , de cea m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă , s 'a d i scu ta t foa r t e pu ţ in . F a c e m noi e d u c a ţ i e d u p ă t o a t e m e t o d e l e pe cari m i n t e a o m e n e a s c ă le-a c rea t , da r cui dacă nu a v e m copii ? P r o b l e m a ca r e se pune azi la poporu l nos t ru , cum dea l t fe l s e pune în r e a l i z a r e , cu succes , în I ta l ia şi G e r m a n i a , e s t e p r o b l e m a n a t a l i tă ţ i i copi i lor . R o m â n i a a r e copii foa r t e puţ in i în r a p o r t cu a l t e ţ ă r i . N a t a l i t a t e a copi i lor noş t r i e s t e foa r t e s c ă z u t ă 1 ) . In aces t fapt e x i s t ă şi un b ine , î n să r ău l e s t e fără* m a r g i n i . Sing u r u l b ine , din l ipsa de p o p u l a ţ i e , e s t e m e n ţ i n e r e a şi chiar m ă r i r ea , «spa ţ iu lu i v i ta l« a cărui r e a l i z a r e , din su rp lus de popul a ţ i e , se c a u t ă azi în E u r o p a . Rău l c a r e e s t e şi mai i m p o r t a n t ca b ine le , îl v o m v e d e a m a i pe l a r g . L u ă m ma i în tâ i copi lul ca l e g ă t u r ă în fami l ie . Sun t unii o a m e n i car i spun că, nu doresc să a ibă copi i . După p ă r e r e a m e a sun t s au a n o r m a l i s au falşi . F a m i l i a fără copii e s t e o fami l ie m o a r t ă . Copilul e s t e v i a ţ a fami l ie i . La famil i i le fără copii ve i g ă s i î n t o t d e a u n a or d ine şi c u r ă ţ e n i e e x e m p l a r ă , da r şi o r ă c e a l ă fără m a r g i n i . La famil i i le cu copii ve i g ă s i dezo rd ine , d a r în sch imb g ă s e ş t i c ă ldu ra c o p i l ă r e a s c ă ca r e t e face să nu vez i luc rur i l e a r u n c a t e pr in ca să . In famil i i le fără copii ve i g ă s i ce r tu r i şi chiar bătă l i i , iar la ce le cu copii , c ân t ece şi v e s e l i e . Pă r in ţ i i copi i lor v in a c a s ă şi îşi p e t r e c t impu l în fami l ie c o n s e r v â n d u - s e ; ia r

1) Patină qreşală. Natalitatea in iară noastră este foarte mare: 33 , 4 8 , ' o ş i stăm în fruntei tuturor ţărilor dm Europa Autorul probabil se gândeşte la excedentul natalităţii care este numai de vre-o ] j % cea 220.000 suflete anual. (După Lt.-Col. C. Verdeş : Potenţialul de război al României). (Nota Redacţiei) '

cei fără copii îi g ă s e ş t i d i m i n e a ţ a r e z e m â n d m e s e l e ca fene le lo r şi m o ţ ă i n d din c a p de o b o s e a l ă . F a m i l i a cu copii s e g â n d e ş t e la e x i s t e n ţ a zi lei de m â i n e , cea fără copii ş t i e că v a t r ece şi m â i n e ca şi az i . Aco lo u n d e e s t e copil e s t e h a r d u m n e z e e s c . Copilul a d u c e în fami l ie , c u m p ă t a r e , hă rn ic i e , muncă , bună înţ e l e g e r e şi iub i re .

Ven i r ea copi lului în fami l ie î n s e m n e a z ă v e n i r e a unui coro la r a l e cărui f a ţade s u n t : iub i rea şi hă rn i c i a . Cei c a r e spun că nu v o r să a ibă copii s ă - m i d e a v o i e să le spun o f ap tă a celui m a i m a r e b ă r b a t de s t a t , N a p o l e o n B o n a p a r t e , din c a r e se v e d e c lar d r a g o s t e a pe c a r e o a d u c e copi lu l în fami l ie . Napo leon , în a f a ră d e o r e l e de lucru , a v e a şi o r e l ibe re , o r e d e r e c r e e a r e . Oda t ă , în o r e l e l ibe re , îi v ine In v iz i t ă un o a s p e . Napo leon , c a r e se g ă s e a j ucându - se cu copii i , c a r e e r a u că l ă r i pe s p a t e l e lui , îi dă v o e să i n t r e . La o as t fe l d e scenă o a s -pe le e x c l a m ă : « î m p ă r a t eş t i D-ta sau do ică ?« N a p o l e o n îi r ă s p u n d e : »In t impu l o re lo r d e lucru eu sun t î m p ă r a t , iar în t impul o re lo r l ibe re a c e ş t i a , a r ă t â n d sp re copii , sun t î m p ă r a ţ i « . D a c ă n ' a v e a copii , t r e b u i a să-ş i p i a r d ă t impu l în t r ' un fel s a u a l tu l , şi s e d ă d e a la c â t e şi ma i câ t e , s căzându- ş i p r e s t i g i u l . De la N a p o l e o n în î n t r e a g a F r a n ţ ă , copi lul e s t e c o n s i d e r a t ca r e g e l e r eg i lo r . Veţ i z ice p o a t e că nu se c o m p a r ă n imen i cu N a p o l e o n . In a p a r e n ţ ă a v e ţ i d r e p t a t e , î n să în fond, nu . F i e c a r e p ă r i n t e îşi dă bucă ţ i ca din g u r ă copi lu lu i s ău . Că se î n t â m p l ă uneor i că îl şi b a t e , a c e a s t a nu o face cu scop d e a-1 d i s t r u g e , ci cu scop d e a-1 î n d r e p t a . P ă r i n t e l e îi v r e a î n t o t d e a u n a num a i b ine l e cop i lu lu i . Fe r i c i t ă e fami l ia c a r e a r e copii şi băt u t ă de s o a r t ă e cea ca r e nu a r e . Dar nu n u m a i din punc t de v e d e r e fami l ia r , copi lul e s t e b ine v e n i t , ci şi din punc t de v e d e r e n a ţ i o n a l . Mai în tâ i , copi lu l în fami l ie a s i g u r ă m u n c ă şi vo ie b u n ă ; iar famil i i le , c a r e s u n t c ă r ă m i z i de bază a l e s t a tu lu i , îi a s i g u r ă , la r ându l lor , m u n c a şi d r a g o s t e a s t a t u l u i . Un popor nu-ş i p o a t e a s i g u r a e x i s t e n ţ a decâ t p r in copi i . Copiii d e azi sun t v i i tor i i c e t ă ţ en i d e m â i n e a i s t a t u l u i . P r in ei t r ă e ş t e n e a m u l o m e n e s c , pr in ei t r ă e ş t e poporu l r o m â n e s c . Ce s ' a r înt â m p l a , b u n ă o a r ă , cu un popor ai căru i locui tor i a r rer iunţa comple t la copii ? F o a r t e uşor d e î n ţ e l e s . Ş i -a r c u r m a firul ex i s t en ţe i . Aici e s t e cel ma i m a r e r ă u . Şi din p ă c a t e g r e l e la noi nu se ia nici o m ă s u r ă p e n t r u încu ra j a rea na t a l i t ă ţ i i copi i lor .

Oamen i i ma i b ine în s t ă r i ţ i fac unu l s au doi copii şi d e m u l t e ori. nici unu l s u b p r e t e x t că sexu l f rumos se d i fo rmează , iar ce i la l ţ i îi dau pe a p a s â m b e t e i , la c ine ş t ie ce doc to r s au c ine ş t i e cu ce fel de m e d i c a m e n t . Fami l i i l e s ă r a c e , f i indcă cu l tu ra î n l ă tu ră r i i copi i lor , dacă se p o a t e n u m i şi a c e a s t a cu l t u r ă , le e s t e n e c u n o s c u t ă , a u cei m a i m u l ţ i copi i , c a r e se s b a t în n e a g r a mize r i e . N imen i nu v i n e în a ju to ru l lor . Acum, în u l t imu l t i m p , conducă to r i i pa r a-ş i î n d r e p t a ochii sp r e aceş t i nenoroc i ţ i . »Stra ja Ţ â r i i s a l u a t i n i ţ i a t i va a ju to ră r i i famil i i lor cu copii mul ţ i - S 'au g ă s i t famili i în jud. B u z ă u c a r e au a v u t 23 copi i . A c e s t e m a m e a u fost d e c o r a t e d e «Sira ja Ţări i« l a s e r b a r e a zi lei »Mama« . D a r a t â t nu e s t e d e s t u l . Cu p r o m i s iuni , c a r e se s p u l b e r ă în v â n t , nu îşi s a t u r ă s t o m a c u l n i m e n i . Au fost m a m e c a r e ş ' au ucis copii i n u m a i să nu-i v a d ă m o r ţ i d e f o a m e s b ă t â n d u - s e în frig şi m ize r i e . S t a t u l pe a c e s t e m a m e le -a c o n d a m n a t . Şi d r e p t v o r b i n d s t a tu l a făcut o g r e ş a l ă . In suf le tu l m a m e i c r i m i n a l e s 'a d a t o l u p t ă t e r ib i l ă î n t r e d r a g o s t e a de m a m ă de -o p a r t e şi de a l t a , fap tu l uc idere i copi lu lu i , s p r e a nu-1 v e d e a s b ă t â n d u - s e cu m o a r t e a . Ide ia mor ţ i i fu lger ă t o a r e , v e n i t ă cu m i z e r i a în c a r e z ă c e a u , a î n v i n s d r a g o s t e a d e m a m ă . Şi în însăş i a c e s t fapt s 'a m a n i f e s t a t în suf le tu l m a m e i d r a g o s t e a de copi l . S t a t u l a l ua t v r e - o m ă s u r ă p e n t r u s t â r p i r e a a c e s t o r f a p t e ? . Nu c red . A v ă z u t cu ochi i , a auz i t cu u rech i l e şi a ş a a r ă m a s . N imic ma i mu l t . S t a t u l ar t r ebu i să p u n ă ma i m a r e b a z ă pe n a t a l i t a t e a copi i lor . Ar t r ebu i să o b l i g e pe toţ i funcţ ionar i i s ă se c ă s ă t o r e a s c ă şi s ă a ibă copi i , m ă s u r ă l u a t ă r ecen t în I ta l ia şi G e r m a n i a . E x e m p l u l a c e s t o r ţ ă r i îl p u t e m imi ta şi no i . Aici i m i t a ţ i a a r e a c e i a ş v a l o a r e ca şi o r i g i n a l u l .

N u m a i încura jând n a t a l i t a t e a , fie pr in o b l i g a r e a funcţ iona r i l o r să se c ă s ă t o r e a s c ă , fie pr in a l t e mi j loace m a t e r i a l e a m a j u n g e la o p o p u l a ţ i e mai d e a s ă şi a m p u t e a p r o c e d a la o pur i f icare a r a se i , făcând as t fe l un p a s m a i d e p a r t e pe d r u m u l c iv i l i za ţ i e i 2 ) .

Ionel P. Diaconii biv.

2) Cum problema natalităţii nu se pune la noi în termeni acuţi, rămâne aceea a morţii copiilor mici. Natalitatea fiind mare. moartea infantilă primează. In acest sector trebue să se îndrepte nu numai Eugenetica ci întreaga grije a Statului, dornic de împrospătarea elementelor dhi care e format. (Nota Red).

GÂNDURI D E S P R E P R E S Ă

Incon tes t ab i l că în t re factorii de cu l t u r ă , din S ta t , un loc impor t an t îl de ţ i ne p r e s a . O defini ţ ie c o m p l e c t a m e n t e conc re t ă nu i -se p o a t e da . La expoz i ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă a p r e s e i ţ i nu t ă în Va t i can , în a n u l 1937 f P a p a P iu s XI, cu tot d rep tu l a numi t -o »Arma ve r i t a t i s« . In ul t imul t imp a s i s t ă m Ia p r o g r e s e u i m i t o a r e ce se r e a l i z e a z ă pe aces t t e r en . Ce i m p o r t a n ţ ă m a r e a re azi aces t mijloc de p r o p a g a n d ă se p o a t e v e d e a din a t en ţ i a m a r e ce se dă cuvân tu lu i sc r i s . Se zice că ea ţ ine locul al p a t r u l e a în S t a t , da r azi mai t a r e ca or icând ş i -a a s i g u r a t un loc d in t re cele mai de f runte . In ţă r i l e vec ine aces t factor a r e o i m p o r t a n ţ ă c o v â r ş i t o a r e s t â n d pe o t r e a p t ă des tu l de îna l t ă fiind în o c o n t i n u ă d e s v o l t a r e . In u l t imul t imp şi la noi s ' a s tabi l i t o r e g l e m e n t a r e a p rese i . Voi c ă u t a în cele ce u r m e a z ă a a r ă t a î n s e m n ă t a t e a prese i şi rolul pe care-I joacă ea în v ia ţ a oamen i lo r .

Z ia ru l se a d r e s e a z ă la mii şi zeci de mii p e r s o a n e , din toa te c lase le , din t oa t e ca tegor i i l e şi din t o a t e v â r s t e l e . Cuvân tu l t r ece şi s e u i tă r e p e d e , pe când Ju rna lu l r e v i n e zilnic cu a l t e şi a l t e idei ins i s t ând a s u p r a difer i te lor p r o b l e m e , p ă t r u n z â n d şi c o n v i n g â n d t o a t e suf le te le , a ş a p r e c u m p ică tu r i l e de a p ă . p ă t r u n d şi s a p ă p ie t re le cele ma i a s p r e . C a s ă i lus t rez mai b ine ce e s t e p r e s a , mă voi folosi de u r m ă t o a r e a î n t â m pla re din v ia ţa lui E s o p de la F o n t a i n e .

I n t r ' o zi X a n t u s , voind să - ş i o s p ă t e z e n i ş t e pr ie ten i a pus pe E s o p să le c u m p e r e ce va găsi mai bun . Aces ta a cumpă ra t limbi pe cari le -a p regă t i t cu tot felul de sosur i . î n t â i a , a doua şi a t re ia m â n c a r e a fost n u m a i din l imbi. La începu t oaspe ţ i i au fost î ncân t a ţ i , da r pe u r m ă s ' au d e s g u s t a t . Nu ţ i -am spus să cumper i ce-i mai bun , î n t r ebă X a n t u s ? »Dar ce e mai bun ca l i m b a ? a s p u s E s o p ' Ea e l e g ă t u r a vieţii o m e n e ş t i , cheia ş t i in ţe lo r , o r g a n u l a d e v ă r u l u i şi al minţ i i . Cu ea înveţi , convingi , s t ă p â n e ş t i în a d u n ă r i , cu ea îţi faci cea d in tâ i d in t re t o a t e da to r in ţ e l e , de a l ă u d a pe D u m n e z e u « . Ei b ine , ?!se X a n t u s , s ă - m i cumper i a c u m ce e mai r ă u . Dar E s o p r e -

petă ace leaş i m â n c ă r i to t din limbi s u b cuvân t , că l imba e ce p o a t e fi mai r ă u în lume . E a e c a u z a ne în ţ e l ege r i l o r , a p r o cese lor şi a desb ină r i lo r . Dacă e s t e o r g a n u l a d e v ă r u l u i e s t e şi al minc iuni i şi ce e mai r ă u , al ca lomnie i . M i n u n a t ă a fost î n v ă ţ ă t u r a a c e a s t a a r ă t â n d că m â n c a r e a din limbi p o a t e fi şi b u n ă da r şi r e a , după cum p i a i . La fel ju rna lu l e s t e c e e a c e e s t e mai b u n , s a u mai r ă u în l ume , nimic nu p o a t e ca el, nu t r i şi exci ta în noi in t e l igen ţa s au p ros t i a , v i r t u t ea s a u vicii le. Ju rna l i s tu l d i spune de o a u t o r i t a t e i m e n s ă . El p o a t e fi ca şi cra inic şi c ava l e r al c u v â n t u l u i lui D u m n e z e u .

Apor tu l p rese i pe t e r en m o r a l încă e s t e de c o v â r ş i t o a r e i m p o r t a n ţ ă . D u r e r e că nu se face educa ţ i e c i t i tor i lor şi de mul t e ori s e o t r ă v e s c cu p r e s a r e a , fără ca s ă - ş i dea s e a m a , cit ind şi c u m p ă r â n d z i a re de ace s t ea . O mul ţ ime de z i a re a r a t ă p r ea m a r e i n t e r e s pen t ru cr ime şi p rocese s c a n d a l o a s e — a p ă r â n d l iber t inajul şi d i spre ţu l pen t ru c ă s ă t o r i e şi v ia ţa famil ia ră . Să n e g â n d i m la r ău l ce-1 p r o d u c ace le z i a r e s au r e v i s te , cari î n s e r e a z ă o mu l ţ ime de i lu s t r a ţ iun i o b s c e n e , r e c l ame , i n e r e n t e şi imora le , — cari c ă z â n d în mâin i l e t i n e re tu lu i p r o d u c a t â t e a re le .

E s t e n e c e s a r ă o educa ţ i e nu numa i a t i ne re tu lu i , da r chiar a t u t u r o r celor de b u n ă c r ed in ţ ă .

Să ne g â n d i m la folosul m a r e ce-1 a d u c e o p r e s ă b u n ă şi s ă n ă t o a s ă unu i popor . E a c o n t r i b u e ş t e în modu l cel ma i s a l u t a r la sp r i j in i rea m o r a v u r i l o r b u n e şi la opr i r ea şi s t â r -p i rea viciilor re le . E a face un a d e v ă r a t a p o s t o l a t şi dacă e b u n ă nu p o a t e decâ t să fie î n c u r a j a t ă şi spr i j in i tă . O p r e s ă b u n ă nu se p o a t e s u s ţ i n e a decâ t cu mar i jertfe şi cu tot a t â t de mar i sacrif ici i .

Greu t ă ţ i l e se vor u ş u r a când l umea va şti s ă sp r i j inească şi să î ncu ra j eze — p r e s a b u n ă — făcând un apos to l a f^pen t ru spr i j in i rea şi s u s ţ i n e r e a sc r i su lu i s ă n ă t o s şi a ope re lo r b u n e !

Leontin Filip.

D E S P R E DOINELE N O A S T R E P O P U L A R E

Puţ in i sunt ace ia cari se ocupă ma i i n t ens iv cu c u l e g e rea do ine lo r , c ân t ece lo r şi jocur i lor poporu lu i n o s t r u .

Mul te c â n t e c e şi jocuri b ă t r â n e ş t i d i spa r fără u r m ă , sp re d a u n a l i t e r a tu r i i n o a s t r e p o p u l a r e . O in i ţ i a t i vă b u n ă o p u t e m amin t i p e a lui T. Brediceanu, c a r e a p u s pe n o t e m u l t e cântece şi jocuri vech i r o m â n e ş t i , s c ă p â n d u - l e as t fe l de pe i r e .

A ven i t apoi î n v ă ţ ă t o r u l m a g h i a r Bartok, un g e n i a l scrut ă to r a l do ine lo r p o p u l a r e , c a r e a c u t r e e r a t m u l t e s a t e r o m â neş t i , c u l e g â n d do ine din popor , p u n â n d u - l e pe no t e cu cea ma i m a r e p rec iz iune , car i , apo i , chiar cu a ju to ru l m a t e r i a l şi m o r a l a l A c a d e m i e i R o m â n e , au a p ă r u t în v o l u m , s t â rn ind adm i r a ţ i a lumii î n t r e g i cu o r i g i n a l i t a t e a şi f rumuse ţ i l e lor .

Acest fo lk lor i s t î n să nu se m a i ocupă cu d e s v e l i r e a , s c r u t a r e a şi s c o a t e r e a la l u m i n ă a t e z a u r u l u i muz ica l a l poporu lu i r o m â n . Ajuns a s t ăz i , în l u m e a m u z i c a l a , la n u m e bine ap rec i a t , se ocupă e x c l u s i v cu c e r c e t a r e a t r ecu tu lu i poezi i lor şi jocur i lor u n g u r e ş t i ( s ecueş t i ) .

Es te i n t e r e s a n t că, p â n ă când poporu l m a g h i a r din U n g a ria e s t e foa r t e s ă r a c în cân t ece , do ine şi poveş t i p o p u l a r e , Secuii din A r d e a l s t au a l ă t u r i de noi în b o g ă ţ i a fan tez ie i fol-k lo r i s t i ce . Scr i i tor i i u n g u r i , ca r i se ocupă cu aces t gen , to ţ i îşi s t r â n g m a t e r i a l u l de l ipsă din A r d e a l , î n t r e Secui , unde-1 află foa r t e b o g a t şi foar te v a r i a t .

Aşa : Ba r tok , Kodâ ly , Kâjoni , V ie to r i s , Mâ t r a i , B a r t a l u s şi Seprod i , to ţ i a u scr is s tudi i T o a r t e b u n e şi s t r ic t ş t i inţ i f ice d e s p r e fo lk lor i s t ica m a g h i a r ă , r ec t e s e c u i a s c ă .

Se p o a t e ca a s u p r a ace s to r p r o d u s e din popor să nu fie a v u t o î n r â u r i r e cât de mică fo lk lor i s t ica r o m â n ă ? F a n t e z i a b o g a t ă şi v a r i a t ă , t e m p e r a m e n t u l v io i , c â n t e c e l e şi ma i a l e s jocur i le n o a s t r e b ă t r â n e ş t i , l -au adus la c o n v i n g e r e a , pe un scr i i tor m a g h i a r r e n u m i t ( H o r v â t I s t v â n ) , că t o a t e a c e s t e , d a r mai cu s e a m ă »Hora« pe c a r e o d e s c r i e m i g ă l o s şi o c o m p a r ă cu »Hora« r o m a n i l o r , fă ră d i scu ţ i e ne a r a t ă că s u n t e m d e scendenţ i i Romanilor. E d r e p t că a c e a s t ă c o n s t a t a r e a făcut -o acum 115 an i , î n t r ' o r e v i s t ă u n g u r e a s c ă , deci pe a c e e a v r e m e când nu dă inu ia încă ş o v i n i s m u l . To t a c e s t sc r i i to r a ma i con-

s t a t a t că jocur i le şi c ân t ece l e popo ru lu i r o m â n , a l e aces tu i popor , c a r e e î n z e s t r a t cu t o a t e însuş i r i l e f r u m o a s e a l e vech i lor R o m a n i , — sun t cu m u l t m a i s u p e r i o a r e decâ t a l e ce lor l a l t e na ţ iun i c o n l o c u i t o a r e cu e l .

Mai nou, un scr i i tor u n g u r , Szabolcsi Bencze, a p e l e a z ă la t o a t ă u n g u r i m e a ca to ţ i cei ce a u pos ib i l i t a t ea să a d u n e d e pr in b ib l io tec i şi de l a pa r t i cu l a r i , to t ce a r g ă s i din t r e cu tu l do ine i şi jocur i lor p o p u l a r e m a g h i a r e din Ardeal. Se v e d e că a a juns Ia c o n v i n g e r e a că nu în U n g a r i a se g ă s e s c t o a t e a c e s t e a . El s p u n e că t o a t ă năde jdea o a r e în A r d e a l , c a r e ocupă poz i ţ i e d o m i n a n t ă şi v a l o r o a s ă pe t e r e n u l muzice i vech i a popo ru lu i m a g h i a r .

Dl Pau l I. P a p a d o p o l în fo i le tonul »Unive r su lu i« , a p r e ciind c a r t e a dlui G. T. N icu lescu V a r o n e «Jocuri r o m â n e ş t i « , sc r ie că a u t o r u l căr ţ i i d ă un b o g a t ind ica to r de i z v o a r e bibliografice a p a r ţ i n â n d an i lo r d i n t r e 1716—1930. Adecă cele ma i vech i i z v o a r e b ib l iograf ice le a v e m din anu l 1716. - Con t ra a c e s t e i c o n s t a t ă r i , f ie-mi p e r m i s să publ ic u r m ă t o a r e l e :

Un a m a t o r a l muz ice i vechi şi al c ân t ece lo r vech i (Dr . F a b o B e r t a l a n ) scr ie că c u t r e e r â n d î n t r e g A r d e a l u l şi c e r ce t â n d b ib l io tec i le vech i , a a f la t î n t r ' o m ă n ă s t i r e ca to l i că d in J u d e ţ u l Ciuc, o c a r t e b i s e r i cească v e c h e , în c a r e e r a u s c r i s e 11 cân t ece şi jocur i , î n t r e car i d o u ă româneşti. A c e s t e a u fost i n d u s e în c a r t e în anu l 1663. A ş a d a r a v e m p ă s t r a t e d o u ă cânt ece şi jocur i car i îşi a u e x i s t e n ţ a cu m u l t ma i î na in t e de 1716. Unul e î n t i t u l a t »Joc r o m â n e s c « şi e scr is pe n o t e . Ce la l a l t e n u m i t «Horea Dne i Lupu Vodă* to t pe n o t e .

M u l t e c ân t ece şi jocuri d e - a l e n o a s t r e sun t t r e c u t e a s t ăz i pe l i s t a u n g u r e a s c ă . Cân tece l e şi jocur i le cu ru ţ i lo r s u n t d e c l a r a t e de u n g u r e ş t i , cu t o a t e că m a j o r i t a t e a a r m a t e i lui Râ -koczi o f o r m a u r o m â n i i . E d e r e m a r c a t ce sc r ie în «Neamul Nos t ru« dl Gheorghe Mocanu, un ha rn i c s c r u t ă t o r a l t r e c u t u l u i n e a m u l u i n o s t r u : ch ia r şi c o m a n d a mi l i t a r ă a curu ţ i lo r e ra cea r o m â n ă în p ă r ţ i l e sătmărene.

Am scr is ace s t a r t i co l ma i m u l t r apsod i c d e s p r e c â n t e ce le şi jocur i le r o m â n e ş t i , ca cei c h e m a ţ i (şi aici m a i m u l t m ă g â n d e s c la dnii î n v ă ţ ă t o r i ) s ă s c o a t ă la i v e a l ă to t ce a ma i r ă m a s n e u i t a t din da t i ne l e , c â n t e c e l e şi jocur i le vech i r o m â n e ş t i . Laurentiu Bran.

S. F. V. T, de G. SELVBEN.

Azi e p o a t e cea mai f rumoasă zi de i a r n ă . Afară e frig şi to tu l e acoper i t cu o h a i n ă a lbă c r i s t a l i nă , ce pa rcă v ib re a z ă s u b r a z a pa l idă şi rece a s o a r e l u i , iar în c a m e r a m e a , a ş t e r n u t ă şi i npodob i t ă cu d o u ă c o v o a r e p e r s i e n e , cu trei t ab lour i o r ig ina le de G r i g o r e s c u şi cu un po l i candru de au r , to tu l p a r e a fi a r an j a t după gus tu l c ize la t al une i a r t i s t e din H o l l y w o o d .

Focu l din t e r aco t ă d u r u e m o n o t o n , iar eu, d i n t r ' u n fotoliu de pe v r e m e a lui Ludovic al X lV- lea , p r ivesc top i rea flori lor de gh ia ţă de pe f e r ea s t r ă şi a scu l t din a p a r a t u l de r ad io -t e l ev iz iune , r o m a n ţ a «Nunta moli i lor , în du lapu l cel cu ha ine .»

. . . .Sunt s i ngu r şi s imt o m u l ţ u m i r e dep l ină . In a c e a s t ă s i t u a ţ i e de invid ia t , a t â t de favorabi lă v isăr i lor , îmi p l imb g â n d u r i l e pe ec ranu l imag ina ţ i e i . Aprind o ţ i ga re t ă din Ada-Caleh cu o br iche tă s ig i la tă de C. A. M. ş i -mi con ţ inu cu s e t e p a s i u n e a de a descifra m ă c a r un r â n d din mi s t e r e l e v i i to ru lu i Ei ş i . . .a l m e u .

Abia incepui să ana l i zez c o m p l e x i t a t e a aces te i p r o b l e m e ş i - auz i i câ ţ iva paş i cunoscu ţ i şi un b ă t u t la u ş e . T r e s ă r i i , ca d i n t r ' u n vis r eg re t ab i l , şi r ă s p u n s e i cu un «întră» calm şi osp i ta l i e r .

Uşa se desch i se şi a p ă r u bac iu l T o a d e r , s e rv i to ru l com u n e i .

— S ă n ă t a t e ! — zise nou l veni t pe un ton imposibi l de imi ta t .

— S ă n ă t a t e ! — Ai a d u s ceva p o s t ă ? — îl în t reba i cu o cu r ioz i t a t e

c o p i l ă r e a s c ă . — D 'apo i «sigur» ca V ' a m a d u s ! D v o a s t r ă t o t d e a u n a

aveţ i ceva . I n t r ' a d e v ă r , a m primit o s c r i s o a r e , o c. p o ş t a l ă , o of ic ioasă , Ci rcu la ra Ţ inu tu lu i , r ev i s t a Şc. Noas t r ă No . 4. şi două co t id i ane .

D u p ă ce i -am serv i t b ă t r â n u l u i ob i şnu i t e l e — p a t r u — p ă h ă r e l e de r ach iu , începui s ă - m i c i tesc p o ş t a .

Desîăcui cu nerăbdare plicul, pe care cunoşteam cerneala şi caligrafia ordonată a unei adorate, şi, cu o singură privire, citii textul următor :

Dragă Ghijule «Nici acuma nu m ă 'nţelegi.»

* * *

Fără să vreau, am exprimat un — nu — hotărit. Hârtia pe care o fineam tot înaintea ochilor, parcă-mi reoglindi imaginea fină şi trăsăturile ei pline de armonie. Parcă-i auziam glasul dulce, ca şoapta tainică a izvorului de munte, în t rebându -mă : «Nu mă 'nţelegi» ? — O simţeam lângă mine şi-o priveam în ochii înpăienginiţi de lacrimi.

— «Răspunde-mi» ! îmi repetă pe o voce tremurândă. După o tăcere, întreruptă de cinci melodii ale unui cea

sornic cu muzică, i-am spus următoarele cuvinte, formulate într ' o noapte nedormită. «Tu singură ţi-ai creat această soarte, pe mine nu mă invinovăţi. E prea târziu... Rămâi cu bine.»

Răspunsul meu sincer şi crud a sguduit-o şi a îăcut-o să plângă cu hohot. După ce şi-a şters ochii umezi cu o batistă brodată, în semn de despărţire, m'a privit prelung... şi a plecat fâră să-mi spună nimic.

Am urmărit-o cu o privire neliniştită până departe, până ce-am pierdut-o în marea infinită a cristalurilor albe.

Un vânt rece, care sufla cu un vuet sinistru, îi acoperea urmele cu zăpadă proaspătă.

Am rămas singur, fără mustrări de conştiinţă, cu amintirile Ei adânc înprimate şi cu această întrebare crescândă şi ameninţă toare : — Unde va ancora această fiinţă, cu o singură patimă... şi atâtea calităţi ? ? ?

Dumnezeu să-i călăuzească paşii. *

* * — Cartea poştală era dela librăria Clonda, din Oradea.

Aducea un răspuns şi două scuze. — Oficioasa îmi aducea un concediu de trei zile şi un

număr de înregistrat. — Circulara Inspectoratului Cluj, mai multe numere de

înregistrat, dintre cari unul, ce însoţea un ordin pe care l'am cetit de două ori fără răsuflare. îmi venia să-I mai citesc

o d a t ă , dar m ' a m r e ţ i n u t . Aici e ra vo rba că , d i rec tor i i de şcol i p r i m a r e nu mai pot a r e n d a lo tur i l e ş c o l a r e , n u m a i în cazu l când vor oferi , la l ic i ta ţ ie , un pre ţ ega l cu ofer ta m a x i m ă . Deci , p re fe r in ţă n u m a i la p re ţu r i ega le , op . cit.

Când t e rmina i cu tot ce p r iveş te bunu l m e r s al ş c o a l e i , iscălii cope r t a , n o t â n d ob i şnu i tu l «luat la c u n o ş t i n ţ ă » . D u p ă a c e a s t ă f o rma l i t a t e , a m ceru t o t u r c e a s c ă fără z a h ă r şi a m începu t s ă - m i c o n c e n t r e z g â n d u r i l e a s u p r a unu i sub iec t f rum o s , da r b a n a l i z a t — p o a t e tocmai prin faptul că a fost f r ă m â n t a t de toţi şi t o t d e a u n a . P â n ă ce mi s 'a găt i t c a f e a u a , a m sc r i s pe o h â r t i e u r m ă t o r u l r â n d : «Si tua ţ ia m o r a l ă şi m a t e r i a l ă a î nvă ţă to ru lu i .»

S u b aces t t i t lu , ce s u n ă ca un refren învechi t şi u i ta t , am mai scr i s trei cuv in te . N ' a m con t i nua t , căci mi s 'a se rv i t l ichidul ceru t , pe ca re l ' am sorb i t din trei înghi ţ i tu r i . D u p ă ce m ' a m des fă ta t în a r o m a - i p l ăcu tă , m i - a m în to r s cescu ţa s ă - i s e s cu rgă za ţu l pen t ru a p u t e a prez ice ceva , în l e g ă t u r ă cu sub iec tu l ce a ş t e p t a o c o n t i n u a r e , î m p r e u n ă cu cele trei c u v in te .

D u p ă cele p a t r u m i n u t e şi p a t r u s e c u n d e , ridic c e scu ţ a şi mă uit la u rme le l ă s a t e de grosu l cafelei . Din s cu rge r i l e şi s e m n e l e ce s ' au format pe faţa i n t e r i o a r ă a p o r ţ e l a n u l u i , am p u t u t des luş i clar , o apă m a r e pe s u p r a f a ţ a că re ia se v e d e a u î n o t â n d n i ş te p u n c t e de o formă a p r o a p e r e g u l a t ă .

— O a r e ce să fie ? — mă î n t r e b a i . Ce expl ica ţ ie să dau ace s to r s e m n e n e î n t â l n i t e p o a t e nici

de P i th ia ? In n e d u m e r i r e a m e a , a r u n c a i p r iv i rea Ia sub iec tu l ce a ş t e p t a o d e s v o l t a r e l a rgă şi e x c l a m a i :

— B r a v o ! — am găsi t d e s l e g a r e a . I a t ă - o , zisei cam n e c o n t r o l a t : P u n c t e l e de pe apă s i m b o l i z e a z ă î n v ă ţ ă t o r i m e a ca r e

î n n o a t ă în da tor i i f inanc ia re . Nu li se mai vede decâ t capu l şi m u s t ă ţ i l e , pe cari mai p r imesc un credi t mic pe la m ă c e lar i , p a n to f a r i , băcăn i i şi p răvă l i i .

— Vai , ce c o n s t a t a r e t r i s t ă !... — O a r e să fie a ş a ? — Nu se p o a t e ! — s t r iga i cu un ba r i t on s o n o r . — Noi s u n t e m cea mai p u t e r n i c ă t a g m ă p r o f e s i o n a l ă .

Noi s u n t e m lumină to r i i s a t e l o r ş i - a s p e r a n ţ e l o r de m â i n e !

Noi pregătim viitorul neamului! Noi,.. — Nu, nu se poate ! — Cu siguranţă c'am interpretat

greşit punctele de pe apă. Sunt convins că ele simbolizează victimele unui submarin german de pe oceanul Pacific.

Ridic din nou cescuţa, pe care era s'o sparg din stângăcie, şi privesc mai cu atenţie punctele despre cari nu aveam o explicaţie precisă şi definitivă.

O sucesc şi o învârtesc, ca s-o văd din toate părţile, dar inzădar. O apropii de ochi, o îndepărtez, dar nici-o schimbare.. . Văd tot capete de oameni şi. . şi... şi parcă tot învăţători.

— Doamne Sfinte, ce-o să fie asta ? Fug în clasă ca un zăpăcit şi aduc metrul panglică. Pun

cescuta pe colţul mesii şi măsor dela ea până la pupila mea 25 cm. şi încep să privesc obiectul dela o distanţă reglementară, , prescrisă de un ocultist chinez.

— Sfinte S i soe! — ce-am văzut, ce credeţi ? O apă mare-mare, pe care innotau vreo 45.000 de nuferi

dintre cei mai frumoşi. Ce să Vă spun, — o vedenie splendidă, feerică. Un tablou minunat !

Nu mai puteam de bucurie ! ! . . . După ce mă liniştii, mi-am desşurubat stiloul, adus de

Moş Crăciun, şi am adăugat la cele trei cuvinte de pe hârtie, vorba : înfloritoare. Sub titlul de mai sus, deja aveam un vers nemuritor, care putea fi şi un «motto» sau o cugetare filozofică. — După ce l'am recetit şi am corectat greşelile de ortografie, am constatat că lucrarea e terminată, e bună şi... că nu-i lipseşte decât publicul care s-o aplaude zgomotos.

Eram fericit. Ca să fiu sincer, Vă mărturisesc că de această data am

simţit şi eu «tot» ceeace poate simţi un conferenţiar sau un actor rechemat a treia oară în faţa cortinei.

— Animat de gândul, că îmi voiu rosti lucrarea în faţa adunării generale din Zălau.. . şi că mi se va cere manuscrisul pentru publicare, am luat «Şc. Noastră« de pe masă, pentru a căuta din timp un loc rândurilor mele, demne de lumina şi rampa tiparului. După ce am tăiat şi răsfoit revista până la jumătate, am aflat de bine să se rezerve, primele patru pagini, pentru această operă, care va aduce o înbună-

l ă ţ i re s i m ţ i t o a r e t u t u r o r î nvă ţ ă to r i l o r din ţ a r ă . P e sfer tul pr imei pag-n i , ar t rebu i t ipă r i t ă t o a t ă c u v â n t a r e a în t r e ghilime le , iar res tu l să r ă m â n ă în a lb p e n t r u a se p u t e a scr ie moţ iun i le ce se vor vo ta de On. A d u n a r e .

F e l i c i t â n d u - m ă , s i ngu r , de a t â t a in i ţ i a t ivă , a m începu t s ă -mi caut n u v e l a din corpu l r ev i s t e i , — p e n t r u ca r e m ' a ruş ina t o D - ş o a r ă cu ca re d a n s a m a s e a r ă . După ce am găs i t - o , am c ă u t a t r â n d u l ce mi -a făcut s ă - m i a r d ă fa ţa , — pe l ângă toa tă n e v i n o v ă ţ i a m e a na ivă .

E ra vorba de r â n d u l u l t im, din a l in ia tu l al 3- lea . E a af i rma, că m ' a m serv i t de un cuvân t cu în ţ e l e s nep rec i za t şi nepo t r iv i t p e n t r u locul în c a r e l ' am pus . Eu s u s ţ i n e a m că-i imposibi l , în t imp ce ea s p u n e a că e r eg re t ab i l că t ineri i de azi î n t r e b u i n ţ e a z ă a t â t e a cuv in t e cu î n ţ e l e s dublu . . .

— I n t r ' a d e v ă r ! ... D o m n i ş o a r a a avu t d r e p t a t e . — D a r c u m ? - - Aşa că în loc de «Elvira o b s e r v ă sch imbarea» s 'a

l ipăr i t «Elvira o b s e r v ă m i ş c a r e a » . Ştiu că, î n t r e s c h i m b a r e şi m i şca re e d i fe ren ţă de în ţe les şi n u a n ţ ă , dar . . . ce să fac ? — E regre tab i l că 'n f iecare n u m ă r se s t r e c o a r ă a t â t e a greşe l i car i uneo r i d e n a t u r e a z ă chiar şi în ţe lesu l t ex tu lu i . Deci , d r a g ă d o m n i ş o a r ă , vina nu e a mea . . . după cum tot fără cons i m ţ ă m â n t u l meu s ' au făcut şi ce le la l te cinci greşe l i mai mici. In n u m e l e celui v inova t , cer i n d u l g e n ţ ă şi i e r t a r e .

* * *

— Afară vân tu l l u a s e propor ţ i i a m e n i n ţ ă t o a r e , c o b o r â n d mercu ru l din t e r m o m e t r u d e p a r t e s u b ze ro . I n tune recu l c r e s când , se l ă să cu un misticism de nepătruns, — iar pe cupola a l b a s t r ă a ceru lu i , a p ă r e a luna m a e s t o a s ă cu un cor teg iu de s te le , i np răş t i i nd o lumină pa l idă şi t a in ică .

— E r a m în în tune r i c şi mă de l ec t am privind pe p e r e tele din fa ţă , lumina a l b ă - g ă l b u e a lunii pe s t e care se ref lectă jocul şi c u l o a r e a r o ş c a t ă a l imbilor de foc din s o b ă .

Microfonul difuza c a d e n ţ a dulce a «Pădur i lo r din Viena» de I. S t r a u s s . . . , în t imp ce îmi t r ă i a m cl ipele, în cari m i - a plăcut t o t d e a u n a să fiu î n t r ' o l iniş te dep l ină . . .

Ce s e a r ă f rumoasă de I a n u a r i e !... Ce b ine se po t r ivesc cu t ine s t rofe le lui Alecsandr i , din poez ia «Miezul Ierni i» .

l a t ă - l e

In păduri trosnesc stejarii ! E un ger amar, cumplit! Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit, Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare, Pare-un lan de diamanturi ce scârţie sub picioare.

Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestos, Şi pe ele se aşează bolta cerului senină Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină.

Abia terminai strofa a doua, — când auzii un strigăt de sub fereastră.

— Eşti acasă măi vere ? — întrebă prietenul meu, pe care l'am cunoscut de pe voce.

— Da ! Vino înlăuntru îngheţatule ! — zisei, mergând să-mi întâmpin colegul din comuna vecină.

'Când i-am zărit conturul în anticameră am strigat un "bine-ai venit Qhiţă !«

— Numai bine n'am venit, îmi răspunse prietenul, pe un ton suspect. Am căzut de două ori şi era să 'ngheţ. Uite cum tremur.

— Bine c'ai sosit, zisei, aprinzând becul din policandru. Depune paltonul şi ocupă loc pe canapeaua de lângă sobă. Imediat vei primi un ceai dansant şi te vei reface.

— Mulţumesc ! — Măi vere, ghici de ce-am venit pe gerul ăsta, — zise

Qhiţă, frecându-şi mâinile. — Crezi că nu ştiu ? ! — N'aş crede ! — Să mă crezi Qhiţă ! — Atunci spune ! — Uite, sunt două motive. Sau iţi lipseşte un girant,

sau ai vreo scadenţă mâine, poimâne. Din două una ! — N'ai ghicit, vere ! Cambiul, pentru care ai girat tu şi

părintele Nicolae, e scadent numai în Martie, iar cel dela Cooperativa de stofe din Şimleu numai în luna lui Cuptor, — pân' atunci mai e... De datoria dela ~C. C. D. nici numai zic pentrucă acolo mi se reţine lunar şi parcă nici nu ştiu că datorez.

— Nu te supăra, îl întrerupsei grăbit şi curios. Spune-mi, ce vântul dracului te-a adus pe vremea asta şapte kilometri ?

Te-a i ce r t a t cu n e v a s t a , s a u vrei un r a m ş l i , cu o desch ide re de zece ?

— Nici una nici a l t a , r ă s p u n s e Qh i ţ ă , pe un ton se r io s . — Ai să afli mot ivu l venir i i me le . Acuma r ă s p u n d e - m i ! :

Tu ai pr imit c i rcu la ra Ţ inu tu lu i No. 167—1939 ? — D a ! — Ai ce t i t -o ? — Am şi s e m n a t - o şi am p u s - o la a r ch ivă . — Ai ceti t t o a t e o rd ine l e ? — mă î n t r e b ă p r i e t enu l ,

f i x â n d u - m ă cu o pr ivi re a g e r ă . — D a ! — Şi n ' a i făcut nicio o b s e r v a ţ i e ? — Nu ! Nici n ' a avu t rubr ică p e n t r u obse rva ţ i i . — Nu a ş a măi ! î n ţ e l eg că n ' a i n imica de ob iec ţ iona t în

l e g ă t u r ă cu d ispozi ţ i i le l u a t e . — Ce să a m Ghi ţă ? — Cum ai pr imit o rd inu l Nr. 38,223, c a r e ne ia p ă

m â n t u r i l e ş c o l a r e ?

— Cu «bine-ai veni t» . (Nu i-am s p u s că mi -a se rv i t de m u z ă , î n t r ' o ope ră de -o î n s e m n ă t a t e i s to r i că ) .

— Cum vorbeş t i a şa ? — mă m u s t r ă p r i e t enu l , în t imp ce-ş i v â r a m â n a 'n b u z u n a r , după tex tu l o rd inu lu i . Ascul tă că ţi-1 c i tesc . . .

— L ' am ascu l t a t cu o r ă b d a r e i nepu i sab i l ă . D u p ă ce t e rmină de cet i t , s u s p i n ă d u r e r o s şi z ise : Ni se iau p ă m â n tur i le !

— Ce-ai z i s ? că n ' a m în ţ e l e s . — Ni se iau p ă m â n t u r i l e . . . r e p e t ă plin de m â h n i r e . — Nu- i a ş a Ghiţă ! Tu n ' a i în ţe les ord inul ! Adă să-1

ci tesc eu , şi cu a s t a - i smul se i hâ r t i a din m â n ă şi citii tot t ex tu l , fără să ţin s e a m ă de p u n c t u a ţ i e .

^— Ai în ţ e l e s ? — îl în t reba i cu o s e r i oz i t a t e p re făcu tă . Ghi ţă t ăcu şi se u i tă mira t . — Vezi că nu ni se iau p ă m â n t u r i l e . Ni se ia n u m a i

uzuf ruc tu l . . . s a u mai b ine zis beneficiul de 5 0 % cu ca r e e r am pre fe ra ţ i la l ic i ta ţ ie . Asta nu - i t o t u n a cu ceea ce s p u i . . . şi indef ini t iv , nu u i ta că noi t r ă im din s a l a r şi nu din pă mân t . Ce te descura jez i pen t ru n imica ' n t r e a g ă ! Ai grije că poţi să cazi î n t r ' o me lanco l i e c r o n i c ă şi ar fi p ăca t . Tu

eşt i t â n ă r şi ţii mul t la o n o a r e a ta de familist . Cu t ine a v e a m al te p lanur i . . .

Qhi ţă bănu i că în t r e cuv in t e l e mele se a s c u n d e o i ron ie . — Măi ve re , z ise , d u p ă o t ă c e r e lungă : Tu nu iei lucru^

rile '.n s e r i o s . Tu eşti ve se l t o t d e a u n a . — Şi nu- i mai b ine a ş a ? îl in t reba i r e p e d e . — Ba da . Ai d r e p t a t e ! — r ă s p u n s e Ghi ţă , după ce

t r ecu î n t r e b a r e a prin p r i sma judecăţ i i s a l e . — V a s ă z i c ă p ă m â n t u r i l e r ă m â n tot a le n o a s t r e , n u m a i

fo los inţa va fi a a l to ra . — Ai d r e p t a t e , d ragă ! Văd că ' n ţ e l eg i şi vezi s i t u a ţ i a în

culor i desch i se . Acuma îmi p lace .

. . .Ne u i t a r ă m unul la a l tu l , cu mu l ţumi rea ce-o s imţ im d u p ă r ă s p u n s u l corec t al e levi lor . V ă z â n d că Ghi ţă se lin i ş t e ş t e în î ng r i j o r a r ea lui î n t e m e i a t ă , l ' am poftit în su f ra ger ie la s a m o v a r u l care îşi o fe rea con ţ inu tu l p lăcut şi ca ld .

— S e r v e ş t e - t e d r a g ă . Uite : pe t ava din faţă ai ş u n c ă de P r a g a , b r â n z ă de Bră i l a , icre , m ă s l i n e , prăj i tur i şi r o m . El nu era s t r ă in în casa m e a , de a c e e a îşi t u r n ă s i ngu r un p ă h ă r e l de alcool z icând :

— S ă dea D u m n e z e u , pace şi î n ţ e l ege re în t re p o p o a r e ! — Să dea D u m n e z e u ! r ă s p u n s e i , cu o conv inge re în

ţ e l e g ă t o a r e . — Mai t o a r n ă un p ă h ă r e l , ş t iu că-Ji face bine ! Ghi ţă a ş e z ă p ă h ă r e l u l de a rg in t pe t a v g ş i s p u s e înce t ,

«mul ţumesc pen t ru cină.» — Ce zici ? — îl i n t r eba i spe r i a t . — Mul ţumesc pen t ru c ină ! — Ai b ă u t gaz ? De ce nu m ă n â n c i ? — Nu pot , m i - a t r ecu t pof ta . — Est i n e b u n s a u te prefaci ? — Nu s u n t şi nu mă prefac ! — Atunci m a n c ă !, porunc i i c am seve r . — Mi-a t recu t pofta . — P e n t r u ce ? — P e n t r u că m i - a m a d u s a m i n t e de ar t icolu l lui Curea ,

din Şc. N o a s t r ă . Tu încă nu l 'ai ceti t ? — Nu ! A scr is ceva d e s p r e m â n c ă r i ? — Altceva r ă u , r ă u de tot . . .

— Ce-a scr i s măi ? — S p u n e - m i ! . . .Ghiţă e ra palid şi t ă cu t . I -am p u s m â n a pe f runte şi

simţii că a r e t e m p e r a t u r ă . — Culcă- te pe c a n a p e a , că - ţi pun t e r m o m e t r u l . Ghi ţă c lă t ină din cap , în s e m n că nu accep tă . — Atunci ce să fac ? — îl î n t r eba i mi ra t . — Ci teş te ar t icolul lui Curea ! Iau r ev i s t a şi c i tesc , î n t r ' o g o a n ă n e b u n ă , t o a t e r â n d u

rile p â n ă Ia u l t imul punc t . P e n t r u a p u t e a r e ţ i ne e sen ţ i a lu l , a m a r u n c a t o pr iv i re pes te u l t imele două pag in i , şi m ' a m î n t o r s sp r e p r i e t enu l meu ca re s u s p i n a din g reu .

— Măi Ghi ţă ! Te d o a r e că ni se ia l umina tu l şi încă lz i tul ? Te d o a r e că pen t ru locu in ţa d i r ec to ra lă va t r ebu i să p lă t im chir ie ?

— D a ! — r ă s p u n s e pe un ton r ăguş i t . — Vezi , t u . i a r n 'a i ceti t cu a t e n ţ i e l uc ra rea Dlui Cu

r e a !.. N 'a i ceti t p a r t e a în ca re scr ie că g u v e r n u l ne p romi te a r m o n i z a r e a sa la r i i lo r ? — Tu n ' a i auz i t n i c ioda tă versu l lui A lexand re scu în ca r e zice că , « M ă r i n d u - s e p ă m â n t u l p o a t e şi lefile vor c r e ş t e ?...» As ta - i , că tu vezi lucrur i le pe dos , de a c e e a i ţ i ' c a u z e z i a t â t e a durer i super f ic ia le . Tu eşt i p e s i m i s t ! Tu t r e b u e să te vindeci de a c e a s t ă boa lă m o l i p s i t o a r e ! Tu t r e b u e să ţii o cu ră d u p ă r ece t a m e a !

— Ai p e n t r u «noi» ceva doctori i ? — De ce vorbeş t i la p lu ra l G h i ţ ă ? — P e n t r u că nu sufer n u m a i s ingur , s u n t e m mul ţ i . — C â ţ i ?

Vreo 45,000. — Nu-i nimic ! Am eu leacur i p e n t r u «Voi». — A s c u l t ă - m ă Ghi ţă , că nu- i g lumă ! — Da . Ascult . — Ascul tă măi , că din clipa ace.asta te dec la r şef de

cance l a r i e la « C l u b u l - S a n a t o r i u » , ce am să-1 infiinţez pen t ru s a l u b r i t a t e a «Voas t r ă» .

Uite d r a g ă : e vorba că v r e a u să infi inţez un c lub. Dar club în t o a t ă r egu la , cu s t a t u t e , cu legi . Are să fie î n sc r i s la T r i b u n a l $\ va fi r e c u n o s c u t ca p e r s o a n ă jur idică. Membri i pot fi toţi colegii , indi ferent de sex şi v â r s t ă . î n s c r i e r e a e b e n e v o l ă , fără t axă . Se cere însă o s i n g u r ă condi ţ ie ! ! Toţ i

cei ce se vor î n sc r i e , î n a i n t e de -a pr imi coca rda de p l a t i nă cu ini j ia le le *S F . V. T.» vor d e p u n e un j u r ă m â n t g reu cu «aşa să -mi a jute D u m n e z e u că voiu fi vese l t o t d e a u n a . » Loz inca n o a s t r ă va îi «Să fim vese l i t o t d e a u n a » . B a g ă de s e a m ă Gin tă , şi c â n t ă r e ş t e g r e u t a t e a cuvân tu lu i — t o t d e a u n a . Membri i c lubului t r e b u e să fie vesel i t o t d e a u n a . . . Şi a tunc i c â n d ne în t r ă z ă p a d a la c iorapi . . . şi a tunc i când ne m o l e s t e a ză c ro i to ru l , pen t ru o d a t o r i e de 2 an i . . . şi a tunc i când a v e m p r e a m u l t e r e ţ i ne r i din sa l a r . . . şi a tunc i când ne c e a r t ă n e v a s t a , î n c e p â n d de când se s c o a l ă . . şi a tunc i când s o s i m la g a r ă d u p ă p l e c a r e a t r enu lu i . . . şi a tunc i când cons t a ţ i că ţ i -a i u i t a t p lo ie ru l î n t r ' u n r e s t a u r a n t . . . şi a tunc i când te se r veş te c h e l n e r J cu o s c o b i t o a r e u z a t ă . . . şi a tunc i când ai v r ea să a d o r m i da r nu poţ i . . . şi a tunc i când te -a că lcat cin e v a pe b ă t ă t u r ă . . . şi a tunc i c â n d te cea r t ă s o a ra r e g r e t â n d că ţ i -a da t fa ta .

Vasâz ică t o t d e a u n a . D r a g ă Ghi ţă , pen t ru u l t ima da t ă ţin s ă mai a c c e n t u e z că t r e b u e să fim vesel i în tot locul şi-., t o t d e a u n a !

— M i n u n a t , — e x l a m ă Ghi ţă cu o bucu r i e de n e d e s c r i s . B r a v o o o ! ! — Ştii că n e facem ca r i e ră pe t ema a c e a s t a ?

Ştii că ai o idee s ă n ă t o a s ă ? Ghi ţă t u r n ă şi bău trei p a h a r e de r o m şi începu să

s t r i ge „Să fim vesel i t o t d e a u n a ! T r ă i a s c ă clubul n o s t r u ! T r ă i a s c ă comi te tu l de c o n d u c e r e ! T r ă i a s c ă vese l i a ! T r ă iască !... t o t d e a u n a în vecii veci lor ! Amin !»

DIN T R E C U T U L DĂSCĂLIMI I SĂLĂ1ENE

XII. M a n i f e s t ă r i m a t e r i a l e

( U r m a r e )

D u p ă confer in ţa d e l e g a ţ i l o r r eun iun i lo r î n v ă ţ ă t o r e ş t i , ţin u t ă la Cluj în z iua de 15 F e b r u a r i e 1913 s t . n. Comi t e tu l de o r g a n i z a r e (a C o n g r e s u l u i ) s ' a p u s pe lucru , a v â n d p r i m u l g â n d să s t a b i l e a s c ă punc t e l e a s u p r a c ă r o r a să d i scu te c o n g r e s u l .

Ca î n v ă ţ ă t o r i m e a r o m â n ă să fie o r i e n t a t ă pe depl in a su -

pra p r o b l e m e l o r , Comi te tu l de o r g a n i z a r e t r i m i t e t u t u r o r r eu n iun i lo r p r o g r a m u l i n t e r ima l , ca să-1 d i scu te în a d u n ă r i l e lor de p r i m ă v a r ă şi să ia h o t ă r â r i c a t e g o r i c e .

Ia tă c â t e v a fraze din c u v â n t u l Comi te tu lu i de o r g a n i z a r e , a d r e s a t î n v ă ţ ă t o r i m i i , în luna Apr i l i e 1913.

«Dure r i l e şi dor i r i l e î n v ă ţ ă t o r i m e i r o m â n e fiind m u l t e , t o t a t â t de m u l t e ar t r ebu i să fie şi p u n c t e l e ( p r o b l e m e l e ) ce v a a v e a să le p e r t r a c t e z e . Cum însă , a c u m a v o m a v e a fer ic i rea a ne în t run i pentru primaoră î n t r ' u n Congres, c a r e să r ep rez in t e întreg corpul învăţătoresc român din ţară, nu ne v a s t a la d i spoz i ţ i e e t â t a t i m p fizic, ca să n e p u t e m ocupa cu toate n e c a z u r i l e n o a s t r e .

«Cons t rânş i de î m p r e j u r ă r i dec i , a m g â n d i t că v a fi b ine şi fo los i tor a ne ocupa , în primul rând, d e ches t i i l e mai ardente, l ă sând ca în v i i tor să se d i scu te şi c e l e l a l t e ( p r o b l e m e ) , mai de a doua m â n ă .

«Adunăr i l e î n v ă ţ ă t o r e ş t i însă sun t a u t o r i z a t e a m a i a d ă o g a şi a l t e p u n c t e ( p r o b l e m e ) ce c u g e t ă că a r t r e b u i p e r t i a c t a t e cu pr i le jul p r i m u l u i C o n g r e s . Chiar p e n t r u a c e e a , p r o g r a m a def in i t ivă a p u n c t e l o r p e r t r a c t â n d e în ş e d i n ţ e l e p l e n a r e a l e Congresu lu i se v o r s tab i l i n u m a i d u p ă ce v o m pr imi t o a t e h o t ă r â r i l e a d u n ă r i l o r de p r i m ă v a r ă .

»Din p a r t e - n e r e c o m a n d ă m p e r t r a c t a r e a ( d i s c u t a r e a ) u r m ă t o a r e l o r p r o b l e m e :

1. Ches t iunea clasif icări i î n v . confes iona l i . 2. Ches t iunea r epa r t i ţ i e i ş c o l a r e . 3 . P r o p u n e r e a l imbii r o m â n e . 4 . P r o p u n e r e a l imbii m a g h i a r e . 5. C a t e h i z a r e a . 6. Ches t i unea c a n t o r a t u l u i . 7. î m p o v ă r a r e a p r e a m a r e a î n v ă ţ ă t o r i l o r . 8. S u b s t i t u i r e a înv . în cazur i de b o a l ă . 9. A c t i v i t a t e a e x t r a o r d i n a r ă a î n v ă ţ ă t o r u l u i . 10. Chestia înfiinţării unei bănci învăţătoreşti. 11 . Ches t ia o rgan i ză r i i p e n t r u v i i t o r . 12. D i v e r s e p r o p u n e r i .

Din a c e s t a n t e p r o i e c t de p r o g r a m se v e d e că, Comi te tu l de o r g a n i z a r e a lua t în p r o g r a m şi ches t i a înfiinţării unei bănci a învăţătorilor, d e o a r e c e a v e a c red in ţa f e rmă că, dacă o o r g a n i z a ţ i e , cum e r a să fie şi a cea a î n v ă ţ ă t o r i l o r , a r e fonduri

propr i i , p u t e r e a ei de v i a ţ ă şi de r e z i s t e n ţ ă c re ş t e , căci în caz d e n e v o i e , a ce s t fond, ori ce n u m e ar a v e a , e s t e u n mijloc de n e p r e ţ u i t pen t ru a veni în a ju to ru l m e m b r i l o r căzuţ i jer t fă în l up t e l e pen t ru idealul a t â t de s u b l m : a p ă r a r e a l imbii r o m â n e ş t i şi a d r e p t u r i l o r î n v ă ţ ă t o r i l o r .

Ideea înfi inţări i une i bănci î n v ă ţ ă t o r e ş t i e cu mul t m a i v e c h e , decâ t să se p o a t ă af i rma, că n u m a i noi , cei de az i , n e - a m g â n d i t şi la p a r t e a m a t e r i a l ă a î n v ă ţ ă t o r i l o r şi de fondur i le n e c e s a r e pen t ru a-i pu t ea a juta m a t e r i a l i c e ş t e pen t ru a-sigurarea unui c ă m i n fami l ia r fericit , şi pen t ru î n j g h e b a r e a unei g o s p o dăr i i , p r i m a a n e x ă a căsnic ie i , p en t ru o v i a ţ ă m u l ţ u m i t o a r e şi fer ici tă . î m p r e j u r ă r i l e de a tunc i însă a u fost de a ş a n a t u r ă , încât .nu s 'a p u t u t r ea l i za aces t dez ide ra t , decâ t m u l t mai t â r ziu, d u p ă a t r e i a şi u l t i m a Uni re a r o m â n i l o r , în Ţ a r a î n t r e g i t ă .

D a r exponen ţ i i g u v e r n u l u i m a g h i a r , inspector i i şco la r i , e r au p u r u r e a treji şi e r au a ten ţ i la t o a t e mişcă r i l e î n v ă ţ ă t o r i lor r o m â n i , în spec ia l nu le c o n v e n i a punc tu l 10 din p ro g r a m u l Congresu lu i , adecă ches t i a înf i inţăr i i une i bănci a înv ă ţ ă t o r i l o r . Ei se g â n d e a u că, d a c ă î n v ă ţ ă t o r i i r o m â n i vo r a v e a banca lor, în ac ţ iun i l e lor de a f i r m a r e r o m â n e a s c ă , v o r fi spr i j ini ţ i m a t e r i a l i c e ş t e , când v a fi cazu l , chiar şi cu bani ven i ţ i de p e s t e Ca rpa ţ i .

A c e a s t a t e a m ă a m c o n s t a t a t - o din c o n v o r b i r e a s u b s e m n a tului* cu in spec to ru l ş c o l a r N a g y Carol , în z iua de 10 Iul ie 1913, cu ocaz iunea adunăr i i g e n e r a l e a Reun . înv . , c o n v o r b i r e , c a r e a d u r a t t i m p de d o u ă o re , foa r t e d i sc re t de a l t fe l , în cance la r i a d i r e c t o r a l ă a şcol i i p r i m a r e d e s t a t din Ş i m l e u .

— «Domnule P r e ş e d i n t e — începu in spec to ru l şco la r — te r o g să mi spui pe l a r g , ca re v ă sun t i n t en ţ iun i l e a d e v ă r a t e r e f e r i t oa re la C o n g r e s u l Dv . Ia Cluj ?«

T r e b u e să r e c u n o s c că, a m r ă m a s m i r a t la a c e a s t a în t re b a r e , mai a l e s că, nici nu b ă n u i a m de ce d o r e ş t e inspec toru l sâ s t ea de v o r b ă cu mine îna in te de a începe a d u n a r e a .

— «In ten ţ iuni le n o a s t r e îi r ă s p u n d pe un ton h o t ă -rî t — sunt ace l ea p r e z e n t a t e în scr is şi a p r o b a t e deja dé g u v e r n « .

— Se p o a t e să fie a d e v ă r a t ce-mi spui . Eu însă nu cred. Ceea ce-mi spui e la s u p r a f a ţ ă n u m a i , în fond însă scopul D v . e ; i e cu to tu l a l tu l decâ t cel a f i şa t . D ta , ca in i ţ i a to ru l aces t e i

mişcăr i şi m e m b r u în comi t e t ştii ma i mu l t . De ce vreţi bancă învăţălorească când a t â t e a a l t e bănci v ă s t au la d i s p o z i ţ i e ?

Eu i-am r ă s p u n s f r a n c : — »Avem l ipsă de a c e a s t a bancă , căci n u m a i banca n o a s t r ă ne va a juta în necazu r i l e şi nizuin-ţele n o a s t r e , nu bănc i le j idov i te , car i ne -a r s c o a t e şi m ă d u v a din oase şi ne a r d i s t r u g e ma i de g r a b ă decâ t n e - a r a ju ta . Le c u n o a ş t e m « .

R ă s p u n s u l da t , ev iden t , nu i-a conven i t inspec to ru lu i şcolar . El a ş t e p t a să-i d e s t ă i n u i e s c lucrur i conf idenţ ia le , car i nu se p u t e a u nici spune , nici publ ica în z i a r e , e le se d i scu tau î n t r e membr i i Comi te tu lu i de o r g a n i z a r e a cong re su lu i . Dorea inspec to ru l să fiu v â n z ă t o r u l dăscă l imi i r o m â n e şi â p l anur i lo r ce a v e a u în l e g ă t u r ă cu a c e a s t a p r i m a mi şca re d ă s c ă l e a s c ă pen t ru un C o n g r e s formidabi l .

Da r n ' a l ipsi t nici î n c e r c a r e a de a mă i s p i t i : p romis iun i de n u m i r e la şcoli de s t a t cu p l a t ă mai m a r e ca la confes iune , pos t de d i rec to r la J ibou, S a n t ă u sau Camăr , să -mi a l e g unde v r e a u . Şi nu s'a sfiit să -mi dec l a re că, vrea să mă vadă scos din rândul învăţătorilor de român, să mi a s i g u r e un t e r en mai v a s t de a c t i v i t a t e , căci în locul, unde sun t , nu pot ac t i va de »domnii de v a l a h i « . ( E - a m înv . conf. în Ş imleu şi P re şed in te le Reuniun i i ) .

A v r u t numa i , da r n ' a pu tu t s 'o facă. P r o p u n e r e a pen t ru a fi numi t la S t a t i-am re fuza t ' o în mod c a t e g o r i c . ( V a u r m a ) .

Simion Oros.

SITUAŢIA M A T E R I A L Ă A Ş C O A L E I P R I M A R E

F ă r ă îndo ia l ă că, î n t r e ins t i tu ţ i i l e s t a t u l u i , ş coa la ocupă un loc î n s e m n a t . Cu t o a t e a c e s t e a , î n t r e ţ i n e r e a ei m a t e r i a l ă l a să de dor i t . A c e a s t a din cauza a t â t a ce lor c h e m a ţ i a se îngri j i de ea , câ t mai a l e s a a d m i n i s t r a ţ i e i , c a r e face n u m a i economie când e v o r b a de ş coa l ă .

Cei chema ţ i a se îngri j i de ş coa l ă — Comi te tu l şcolar j ude ţean-în p r imul rând în m u l t e păr ţ i nici nu o b a g ă în s e a m ă . Economi i l e b u g e t a r e numa i aici a jung la a p o g e u . T o a t e o r d o n a n ţ e l e şi ord ine le v e r b a l e sau scr ise , se e x e c u t ă în tocmai , la che l tue l i l e şcoale i , în chost ie de economi i . Se a junge p â n ă aco lo , că bu-

g e t u l , a l că tu i t d e comi t e tu l şcoli i , n ' a r e nici o î n s e m n ă t a t e . El nu-i l ua t în c o n s i d e r a r e la f ace rea b u g e t u l u i c o m u n a l . Ia r forul a d m i n i s t r a t i v , n o t a r u l , — d e s i g u r nu n o t a r u l lui G o g a — ca să nu fie ş t i rb i t e s u m e l e c e l p r ivesc p e e l , nu ia în cons ider a r e a l c ă t u i r e a g o s p o d ă r e a s c ă a comi t e tu lu i şcolar local , ci m i c ş o r e a z ă s u m a de s u s ţ i n e r e a şcoa le i , la un n u m ă r r o t u n d . Nu 1 i n t e r e s e a z ă c u r ă ţ e n i a loca lu lu i , combus t ib i lu l s au a l t e ne cazur i i v i t e în cu r su l unu i an ; p e n t r u el a mic şo ra b u g e t u l şcoa le i e s t e o v i c to r i e .

De c â t ă v a v r e m e , Comi te tu l şco la r j u d e ţ e a n nu se îng r i j eş te decâ t d e ce-i a l lu i , co ta de 1 5 % . T o a t ă a u t o r i t a t e a lui s e m ă r g i n e ş t e la î n sc r i e r ea în b u g e t a cote i , iar p r i m a p l a t ă să nu fie a l t a decâ t co ta de 1 5 % , ca re la un b u g e t de 15.000 lei s e r id ică la a p r o a p e 2000 le i . înco lo , a r e n d a p ă m â n t u l u i şco la r , ca şi aici să se p u n ă o p iedică apos to lu lu i n e a m u l u i — cum s 'a făcut abuz a c u m doi an i . D a c ă a r fi fost cazul ca no t a r i i să a ibă p ă m â n t u r i , m a i m a r i i lor nu i-ar a p ă s a , ci i-ar încura ja în a l e g o s p o d ă r i e i , cum e s t e cazu l p r e tu t i nden i . Căci c a r e n o t a r nu face g o s p o d ă r i e ?

Nu m ă îndoesc că comi t e tu l şco la r n ' a r a v e a l ipsă de co ta d e 1 5 % , şi ş t iu p r e a bine cum se î n t r e b u i n ţ e a z ă , d a r e x i s t e n ţ a şcoa le i se d a t o r e ş t e bunei- g o s p o d ă r i i a c o m i t e t u l u i , în f run tea c ă r u i a s t ă d i r ec to ru l . Şi p e n t r u ca ea să fie b ine o r g a n i z a t ă , t r e b u e s c l u a t e m ă s u r i , nu sp re a se s u g r u m a chel-tue l i l e n e c e s a r e , ci sp r e a se a r an j a în a ş a fel ca e d u c a ţ i a n e a m u l u i să m e a r g ă în sp re bine , nes t ân jen i t ă de nici o p ied ică . P e n t r u ca să v a d ă c o m i t e t u l şco la r j u d e ţ e a n ce c o m p a r a ţ i e e s t e în t r e s u s ţ i n e r e a unei şcol i şi a unui n o t a r i a t , s ă c a u t e b u g e t e l e c o m u n a l e şi v a v e d e a deoseb i r i f a n t a s t i c e . Nu inv id iez şi nici nu v r e a u să cr i t ic . Dar în s u s ţ i n e r e a unei s c o a l e cu 10.000 lei , i a r a unui n o t a r i a t cu p e s t e 100.000 lei , c red că-i p r e a m a r e d i fe ren ţă , — m a i a l e s az i , când şcoa l a nu-i o s ing u r ă ins t i tu ţ i e , ci ma i m u l t e c e n t r e d e e d u c a ţ i e , ca să zic a ş a , c a r e o f o r m e a z ă . Azi şcoa la , a r e pe l â n g ă e a : f a rmac ie , c an t i nă ş c o l a r ă , c o o p e r a t i v ă , a t e l i e r , b ib l io tecă , e t c , c a r e t o a t e l a o l a l t ă , t r e b u e să facă e d u c a ţ i a c e t ă ţ e a n u l u i d e m â i n e . Insă p e n t r u a funcţ iona b ine , a r e n e v o e de n u m e r a l ; Căci dacă aco lo s ' au g ă s i t de b ine ca să fie p u s e t o a t e a c e s t e a , a tunc i t r e b u e să se g ă s e a s c ă şi mi j locul d e s u s ţ i n e r e , c a r e nu-i a l tu l

decâ t comi te tu l şco la r . A se ce re n u m a i î n v ă ţ ă t o r u l u i să facă cum v a p u t e a , nu

ma i să a ibă to tu l , cred că e s t e o jer tfă p r e a m a r e şi ne rea l i za b i lă . Cu a t â t ma i m u l t cu cât î n v ă ţ ă t o r u l t r e b u e să se m ă r g i n e a s c ă pur şi s implu n u m a i la s a l a r u l s au a t â t de mic .

Deci , s u s ţ i n e r e a m a t e r i a l ă a şcoa le i ce re jer t fe de la com u n ă , ca să-şi î ndep l inească m i s i u n e a a ş a p r ecum i-se ce re . P e n t r u a c e s t lucru , comi t e tu l şco la r j u d e ţ e a n , Ia î n t o c m i r e a b u g e t e l o r , t r ebue să sus ţ ină i n t e r e s e l e v i t a l e a l e şcoa le i . A m dor i să se facă p e n t r u şcoa lă c e e a c e fac p re fec tu r i l e pen t ru n o t a r i a t e şi n o t a r i . C redem că şi şcoa la şi î n v ă ţ ă t o r i i m e r i t ă m a i m u l t ă a t e n ţ i e din p a r t e a a d m i n i s t r a ţ i e i , f i indcă, când e v o r b a de c e v a lucru , noi cei d in tâ iu s u n t e m c h e m a ţ i a lua p a r t e . *)

N. D. Corâciu

*) Patria ne cere azi alte năzuinti şi preocupări, cărora, noi învăţătorii ne dăruim cu prisosinţă, cei dintăiu Dar nu vom intelege ca cineva să uzeze, ca argument, această îngrijorare a Naţiei pentru a-şi acoperi toate nimicniciile, iar şcoala să se sbaiă în nevoi şi lipsuri pe cari nu le merită, pentru trecutul ei, pentru misiunea ei în marile momente de înălţare şi încercare de totdeauna.

Simbioza fericită şi nefericită în acelaş timp, (de a trăi dintr'un salar mizerabil) — dascăl şi şcoală — cum am văzut atâtea cazuri, trebuie să înceteze. Dar cerem un lucru: Să se trateze această problemă verbal şi în scris, în adunări şi revistă, cu urbanitate, tact şi concluzii precise Invităm colegii să scrie şi să desbată această problemă a întreţinerii materiale a şcoalei, urmând a cere prin revistă şi asociaţie rezolvarea ei.

PAGINA GRADINEI DE COPII.

Cuvânt i n a u g u r a l

A d r e s e z a c e s t e cuv in t e su ro r i lo r d e m u n c ă din aces t jude ţ cu f e rma c o n v i n g e r e , că e le v o r a v e a r ă s u n e t u l dor i t .

îmi î n t ă r e ş t e a c e a s t a c r ed in ţ ă faptul , că d a c ă în t r ecu t î n v ă ţ ă t o a r e l e de g răd in i de copii ş i -au î n ţ e l e s perfect de b ine ro lu l cel m a r e de e d u c a t o a r e , a s t ăz i , când v r e m u r i l e ne cer jer t fe noi , şi o d ă r u i r e n e p r e c u p e ţ i t ă , a c e s t e î n v ă ţ ă t o a r e se vo r şt i a f i rma cu ca lm şi d e m n i t a t e ca e d u c a t o a r e car i să p l ă m ă d e a s c ă în sufletul copi i lor d r a g o s t e a de N e a m , Ţ a r ă şi R e g e , — ca î n d r u m ă t o a r e în v i a ţ a soc ia lă prin ros tu l şi m u n c a lor , d e v e n i n d fac to ru l dec i s iv în v i a ţ a s a t e l o r n o a s t r e ,

şi vor şt i t r a n s f o r m a f iecare cămin şi f iecare ş coa l ă î n t r ' u n v a s t a t e l i e r de lucru şi hă rn ic i e cons t ruc t i vă .

Aces t co l ţ i şor — p e ca r e îl de sch idem azi — a r e m e n i rea să ne a r a t e d r u m u r i l e noi şi l u m i n o a s e , să ne încă l z e a s c ă şi e n t u z i a z m e z e su f l e t e l e pen t ru m u n c a ce lo r l a l t e c o l e g e şi femei , să ne ap rop i e r â n d u r i l e î n t r ' o s inceră c a m a r a d e r i e şi să ne c r eeze un nou cerc de s tud i i , concepţ i i , g â n dur i şi idea lu r i car i sun t propr i i n u m a i suf le tu lu i femenin .

In aces t co l ţ i şor a m v r e a să g ă s i m o că l ăuză şi o t o v a r ă ş e ma i a p r o p i a t ă în care;, lună cu lună , să n e af lăm i z v o a r e l e d e s t i m u l a r e şi ob iec t ive l e unu i nou a v â n t de m u n c ă .

Rev i s t a î n v ă ţ ă t o r i l o r din jude ţ e s t e şi t r e b u e să fie şi a n o a s t r ă , în c a r e să a p r i n d e m ş i ' n o i o l umin i ţ ă g i n g a ş e — c a r e o r i c â t a r fi de pa l idă , v a d i n a m i z a şi î n v i o r a ac ţ iun i l e n o a s t r e , as t fe l ca în t o a t e man i f e s t ă r i l e n o a s t r e de v i a ţ ă să se o b s e r v e c a d e n ţ a m a r i l o r prefacer i car i le t r ă i m .

A sos i t c ea su l unei d e s ă v â r ş i t e so l ida r i t ă ţ i şi a ' une i con luc ră r i r o d i t o a r e , pen t ru a p u t e a î n v i n g e g r e u t a t e a c l ipelor pr in car i t r e c e m !

Nu ne ma i p u t e m r e t r a g e — şi nici nu v r e m — în cercu l s t r â m t al şcoa le i n o a s t r e , nici nu ne p u t e m feri d e înce rcă r i l e Vremur i lor , ci v o m desch ide l a r g po r ţ i l e şcoa le i şi a suflet e lo r la c h e m ă r i l e s t ă r u i t o a r e a l e v ie ţ i i , p e n t r u a n e p u t e a u r m a cu s e n i n ă t a t e d r u m u l de con t inuă m u n c ă cons t ruc t i vă p e n t r u b ine l e obş te sc .

Aci — în a c e a s t a p a g i n ă — v o m t ră i î n t r e noi şi p e n t r u noi — p e n t r u a fi spri j in una a l t e i a în a ceeaş i m u n c ă — da r c a r e u n o r a le p a r e ma i g r e a , — p e n t r u a n e u ş u r a m a r e a î n d a t o r i r e de ca re f iecare t r e b u e să fie p ă t r u n s ă , pen t ru a n e s t i m u l a năzu in ţ e l e , l up t e l e şi sacrif ici i le , p e n t r u a ne căli r e z i s t e n ţ a n o a s t r ă i n t e r i o a r ă şi p e n t r u a ne î n c h e g a r â n d u r i l e î n t r ' o dep l ină u n i t a t e şi a r m o n i e f r ă ţ ească în d o r i n ţ a de m a i b ine . —

Nici o idee b u n ă nu e s t e şi nu v a fi su foca tă . Or i ce idee c l a ră , or ice s u g e s t i e fer ici tă vo r g ă s i ecou în a c e s t ş an t i e r de m u n c ă şi g â n d i r e , unde a m v r e a să se e l a b o r e z e î n c o n t i n u u prin c o l a b o r a r e a ^ t u t u r o r .

Or icâ t d e mică ar fi o fap tă , o r i -câ t de n e î n s e m n a t ă s ' a r p ă r e a o idee , o r ea l i za r e , în ochii noş t r i v a p re ţu i m a i mul t ,

— d e c â t o v o r b ă r i e s t e a r p ă — căci în u r m a a c e s t o r a se v o r n a ş t e a l t e l e m a i d e s ă v â r ş i t e , ma i d e m n e de u r m a t .

A d e v ă r a t e energ i i sun t în o r i c a r e suflet r o m â n e s c . E n e v o e n u m a i să nu le p ă s t r ă m a s c u n s e , ci f iecare să d ă r u i a s c ă cu d r a g o s t e şi că ldu ră ceace a r e m a i bun , din suf le tul s ău , p e n t r u a zidi însuş i suf le tul Român ie i de m â i n e !

Cu a c e s t e g â n d u r i — şi în a ş t e p t a r e a c o l a b o r a t o a r e l o r ha rn i ce — po rn im la d r u m cu s p e r a n ţ a rea l i ză r i i năde jd i lo r

n o a s t r e ! *) Alexandrina Trifu Halas.

*) Toate articolele cari privesc Grădina de copii şi cari se pot încadra în aceasta pagină se vor t r imi te pe adresa ; Alexandrina Trifu Ha la s J ibou Săl-sj (Nota redacţiei).

Pagina jurisconzultului Asociaţiei.

CONDICA PROCESELOR INVÂŢÂTOREŞTI. I. D. S. H. — B. La întrebarea, ce este< testamentul şi

ce condiţii trebue să îndeplinească, pentru a fi valabil în faţa legilor noastre, Vă comunic următoarele :

Testamentul este o scrisoare, un act de ultimă voinţă, pe care-1 face omul cuminte, când a ajuns la partea grea a vieţii sale şi simte că i-se apropie sfârşitul vieţii, cu scopul, ca cei-ce vor moşteni din averea lui, să se ţină intru toate de voinţa lui din urmă, cuprinsă în scrisoarea aceasta şi 'n rândul al doilea, ca după moartea acestuia, copiii sau rudeniile sale, să nu aibă prilej de ceartă asupra averii părin-. teşti, ci să se indestulească cu cea ce le-a lăsat fiecăruia, tatăl sau rudenia testatoare, prin acest act solemn.

Testamentele sunt de mai multe feluri, după omul care le face şi după chipul cum le face. Astfel, fiecare om işi poate face testamentul, dacă ştie scrie şi are priceperea să pună pe hârtie, cea ce gândeşete. Dacă însă nu e în stare să facă lucrul acesta, se duce la un ştiutor de carte. In ambele cazuri, actul făcut de acesta, se numeşte testament privat. Dacă însă acest act e s t e j ă c u t de către judecător sau notarul public, cari sunt nişte oameni investiţi de Stat cu puterea autorităţii publice, testamentul este public. Testamentul mai

poate fi verbal sau scris, după felul cum e făcut. Apoi ordinar sau privilegiat-Testatorul este liber a-şi alege ori care formă testamentară, afară de cazul când acesta este minor (sub 18 ani), mut sau surdo-mut, indiferent dacă ştie scrie şi citi, în care caz trebue să-şi facă testament autentic.

Forma şi cerinţele legale ale testamentelor, sunt cuprinse în 1 egea XVI. din 1876 şi Legea XXXV. din 1874 pentru notarii publici.

Cum moartea, nu în totdeauna ne dă de ştire când vine, întâmplându-se adeseori, că ne surprinde, fără a mai avea timpul fizic necesar, să mergem la un advocat, notar sau notar public, e foarte important ca fiecare intelectual al sa te lor şi în special învăţătorii să ştie regulele după cari se fac testamentele private. Iar cum facerea unui tesiament, nu-i lucru uşor şr de toate zilele, întrucât de acesta atârnă soarta unei averi întregi, legiuitorul s'a gândit de cu vreme, ca să nu deie ori şi cui dreptul de a-şi face testamentul, ci numai acelora, cari au mintea sănătoasă şi au ajuns la atâta pricepere, ca să înţeleagă însemnătatea pasului ce-1 fac. Iar testamentul cel mai»des întrebuinţat, este testamentul privat scris. La acesta, dacă ce-1 ce-şi face testamentul îl scrie şi subscrie el insuşi, sunt de lipsă numai doi martori, altcum trebuesc patru. Astfel, sunt necesari patru martori, când a) cel ce lasă averea işi pune numai iscălitura sub testamentul scris de mână s t re ină; b) când cel ce lasă averea, din cauză că nu ştie scrie şi citi, semnează actul prin punere de deget înaintea numelui său, scris de a l tu l ; în ambele cazuri, testamentul trebue să fie citit de către testator sau unul din martorii prezenţi, în fata simultană a acelor martori, după-care, acesta să spună în mod expres, că «scrisoarea aceasta scrisă şi subscrisă» sau «dictată de mine şi scrisă de martorul X. este testamentul meu», sau «cuprinde voinţa mea liberă şi nealterată de nimeni şi prin nimic» etc... Urmând apoi semnarea acestei scrisori, în prezenta martorilor invitaţi în acest scop. După aceasta, vine declaraţia martorilor, cari dovedesc, că cel ce i-a chemat, este complect sănătos la minte, a avut voinţa liberă şi neconstrânsă de nimeni, declarând în mod solemn, că acesta este testamentul său, adecă ultima lui voinţă, după care l'a semnat cu mâna proprie, sau

prin punerea de dejet, pe crucea de lângă numele lui, iscălit de unul dintre martori. Apoi se i scălesc şi martorii. Numele testatorului ce nu ştie scrie , î-1 i scă leşete celalt martor, care ştie scrie, cu menţiunea «prin X V. ca martor testamentar şi scriitor de nume». Cel puţin doi din martorii testamentari , trebue să ştie scrie şi citi. Urmează apoi data testamentului , anul, luna şi ziua, precum şi locul unde s'a făcut.

Spre a cuprinde aceste sumare norme procedurale, intr'-un exemplu sugest iv , Vă dau următorul tip, care se poate schimba dela caz la caz şi după împrejurări :

T e s t a m e n t .

Subsemnatul Ion dela Stână, învăţător pensionar, în Corn. Tihău, jud. Sălaj , fiind bolnav trupeşte, însă cu mintea î n treagă, şi sănătoasă , neforţat şi neinfluenţat de nimeni, ci din proprie iniţiativă, având voinţa liberă, şi pentru a nu lăsa ca după moartea mea să se i vească neînţelegeri între moşte nitorii mei legali , dispun asupra averii mele mobile şi imobile, precum urmează :

1. Moştenitorii mei legitimi s u n t : a) Ionel, inginer la Dir. C. F. R. Cluj ; b) Petru, calfă de tâmplar, dom. în oraşul Sibiu ; c) Emil, agricultor, dom. în acesată Comună şi fiica mea Aurelia, mărt. Dr. N. N. medic de circ. în Corn. Jibou, jud. Sălaj .

2. Averea mea mobilă, constă din suma de Lei 50 .000 • numerar, păstrată de soţia mea Terezia, dom. în Corn. Tihău şi suma de Lei 50.000, depunere la Bea. «învăţătorul Sălăjan» — cu reşedinţa în Zălau ; precum şi 10 buc. acţii a 5000 Lei, în valoare totală de Lei 50.000 s emnate la Bea. «înv. Sălăjan». Maideparte, doi cai roibi închişi , de câte 5 a n i ; o trăsură cu arcuri, vopsită în negru ; doi boi bălţaţi, trecuţi de 6 a n i ; una viţea de bivol , precum şi uneltele de economie agricolă, plus, mobila din casă şi o bibliotecă de mare valoare literară.

3. Averea mea imobilă, o formează intravilanul cuprins în C. F. Nr a Corn Tihău, Nr. de ord. A + l , 2 şi 6, Nr. top în extensiune de 2 jugh. cad. şi supraedif icatele , constatatoare din una casă cu trei camere, bucătărie , bibliotecă, birou şi p ivn i ţă ; apoi grajd cu şopru, precum şi intravi lanele neclădite , înscrise în C. F. Nr a corn Tihău, Nr.

de ord. A 4 3, 4, 5 şi 8 Nrii. top în extensiune de 3 jughere ead. ; mai departe, imobilele cuprinse în cf. nr. a corn Surduc, nr. de ord. A + 4 , 6, 7 şi 10 nr. top arâtor şi fânaţ în extindere de 30 jughere cad. şi în fme, pădurea înscrjsă în c. î. nr..... a comunei Tihâu în extindere de 10 jughere cad.

4. Întrucât creşterea fiului meu Ionel în şcoala secundară şi cea superioară, m'a costat o sumă considerabilă, cu ajutorul căreia şi-a croit o soartă în viată, fiind prin aceasta deja şi escontentat, îi testez numai 4 acţii â 5000 Lei, semnate la Bea. «înv. Sălajan» in val. totală de Lei 20.000, precum şi intravila'nul neclădit, care este înregistrat în C. F. a corn. Tihău, Nr. ţop . . . . în extenziune de 3 jugh. cad.

5. Fiului meu Petru tâmplar, dom; în oraşul Sibiu, pe care la fel am încercat să-I port la şcoala secundară — fără nici un rezultat — lucru care m'a costat mult, întrucât n'a avut nici o silinţă, am fost nevoit să-1 dau la această meserie nobilă, iar dupăce a terminat cu această meserie, de trei ori l'am ajutat cu bani grei, spre a-şi deschide un atelier propriu, însă fără nici un rezultat, întrucât numitul meu fiu, în totdeauna a risipit banii, făcându-se nedemn de alte ajutoare nu-i testez nimic. Cum insă acesta are doi copii, cari nu sunt vinovaţi de purtarea tatălui lor, le las acestora, din averea mea lăsământară, suma de Lei 50.000, depusă la Bea. «înv. Sălăjan» din Zălau, cu condiţia că vor putea-o ridica din Bea. numită, numai dupăce vor deveni majori, prin împlinirea celor 21 ani. Maideparte, două acţii a 5000 Lei, semnate la Bea. «înv Sălăjan», în valoarea de Lei 10 .000; şi în fine, intravilanul neclădit, din C. F. Nr..... a Corn. Tihău, Nr. de ord. A-f-2, Nr. top.,... în extenziune de 1 jugh. cad. Fac această dispoziţie de ultimă voinţă în favorul nepoţilor mei Rodica şi Dorin, din motivul că aceştia să nu fie excluşi din cauza slăbiciunei tatălui lor risipitor şi spre a-şi aduce cu drag aminte de bunicul lor, care i-a luat sub scutul său ocrotitor, asigurându-le o fărimă de pâine, la majoratul vieţii lor, când vor trebui să se avânte în lume spre a se lupta cu valurile grele a-le vieţii.

6. Fiului meu Emil, agricultor, domiciliat în această comună, în afară de şcoala primară, nu i-am mai dat altă pregătire, deoarece am avut nevoie de el, la conducerea gospo-

dariei, şi căruia-i datorez situaţia mea materială actuală, îi testez cei doi boi bălţaţi, uneltele de agricultură, precum şi imobilul clădit, care este înscris în C. F. No a Corn. Tihău nr. top., în extensiune de 2 jugh., imobilele cuprinse în cartea funduare nr a comunei Surduc nr. ord. A ; 4, 5, 6, 7, 8,9, 10, nr. t op . arător şi fânaţ în extensiune de 30 jugh cad. şi în fine pădurea înscrisă în c. f. no.. . . a comunei Tihău în extensiune de 10 jugh. cad.

7. Fiicei mele, Aurelia măritată Dr. N. N. medic de circ. din corn. jibou îi testez 4 acţiî â 5000 lei, în val. totală de Lei 20.000, semnate de Banca «Învăţătorul Sălăjan», precum şi intravilanul înregistrat la cartea funduară nr.... a corn. Tihău nr. ord. A ţ 3 , nr. t op . . . în extindere pe I. jugh. cad., prin care va fi escontentată din averea mea lăsământară, pe lângă dota primită cu ocaziunea căsătoriei.

8. In fine nu pot să o trec din vedere nici pe soţia mea iubită, care la bine şi la rău a fost cu mine, în timpul vieţii noastre conjugale de peste 40 a n i ; care m'a îngrijit cu"toată dragostea şi fidelitatea cuvenită, — crescând şi patru copii. De-aceia îi testez capitalul de Lei 50.000, aflător în posesiunea dânse i ; apoi, cei 2 cai roibi închişi, împreună cu trăsura pe arcuri, vopsită în negru; precum şi dreptul de uzufruct viager asupra tuturor imobilelor înşirate în punctul 3 al prezentului testament, — aşteptând dela dânsa, ca în caz de moarte, să mă înmormânteze după credinţa noastră strămoşească. Mai departe, îmi exprim dorinţa, ca soţia mea, din economiile gospodăriei, să doneze Asociaţiei înv. Sălăgeni, o sumă bănească corespunzătoare captării celor trei izvoare de apă potabilă necesară căminului de odihnă al colegilor mei de pe muntele Meseş.

9. Deosebit de averea mobilă arătată la punctul 2 al prezentului testament mai posed o preţioasă bibliotecă pedagogică şi literară, pe care o donez Căminului de odihnă a învăţătorilor Sălăgeni.

Prezentul testament, conţine ultima mea voinţă, fiind sc