+ All Categories
Home > Documents > Continutul Proectului de Curs La Disciplina

Continutul Proectului de Curs La Disciplina

Date post: 02-Oct-2015
Category:
Upload: nicolae-nick
View: 55 times
Download: 9 times
Share this document with a friend
33
Introducere In cadrul ateliereleor de reparatii au fost folosite in timp diferite sisteme de executare a repararii a agregatelor agricole. Prin reparatie se intelege o lucrare efectuata periodic in scopul asigurarii mentinerii in stare de functionare a mijloacelor fixe, in general, si aa masinilor, , prin care se inlatura defectiunile constatate in functionare si se realizeaza inlocuirea totala sau partiala a acelor parti deteriorate sau care au o durata mai mica de functionare in comparatie cu altele . Intr-o prima etapa de organizare empirica, reparatiile se efectuau asupra utilajelor atunci cand acestea ieseau din functiune datorita uzurii. Aceasta modalitate era necorespunzatoare din punct de vadere economic, ca urmare a faptului ca perturba buna functionare a procesului de productie. Pentru a se evita uzura excesiva amasinilor agricole si tractoarelor, a preveni iesirea accidentala din functiune si a asigura executarea unor reparatii de calitate cu costuri minime s-a elaborat un sistem de organizare a executarii reparatiilor care da posibilitatea satisfacerii urmatoarelor cerinte de baza : a) cunoasterea datei calendaristice a scoaterii din functiune a utilajului pentru reparatii ; b) stabilirea din timp a felului reparatiilor ce trebuie efectuate si a duratei de executie in vederea pregatirii materialelor, utilajelor si a fortei de munca necesare executarii lor, c) determinarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea reparatiilor . Pornind de la aceste cerinte au fost elaborate doua sisteme de organizare a executarii repararii utilajelor si anume : sistemul de reparatii pe baza constatarilor si sistemul de reparatii preventiv-planificate . 1
Transcript

IntroducereIn cadrul ateliereleor de reparatii au fost folosite in timp diferite sisteme de executare a repararii a agregatelor agricole.Prinreparatiese intelege o lucrare efectuata periodic in scopul asigurarii mentinerii in stare de functionare a mijloacelor fixe, in general, si aa masinilor, , prin care se inlatura defectiunile constatate in functionare si se realizeaza inlocuirea totala sau partiala a acelor parti deteriorate sau care au o durata mai mica de functionare in comparatie cu altele .Intr-o prima etapa de organizare empirica, reparatiile se efectuau asupra utilajelor atunci cand acestea ieseau din functiune datorita uzurii. Aceasta modalitate era necorespunzatoare din punct de vadere economic, ca urmare a faptului ca perturba buna functionare a procesului de productie. Pentru a se evita uzura excesiva amasinilor agricole si tractoarelor, a preveni iesirea accidentala din functiune si a asigura executarea unor reparatii de calitate cu costuri minime s-a elaborat un sistem de organizare a executarii reparatiilor care daposibilitatea satisfacerii urmatoarelorcerinte de baza:a)cunoasterea datei calendaristicea scoaterii din functiune a utilajului pentru reparatii ;b)stabilirea din timp a felului reparatiilor ce trebuie efectuate si a duratei de executie in vederea pregatirii materialelor, utilajelor si a fortei de munca necesare executarii lor,c)determinarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea reparatiilor .Pornind de la aceste cerinte au fost elaborate doua sisteme de organizare a executarii repararii utilajelor si anume : sistemul de reparatii pe baza constatarilor si sistemul de reparatii preventiv-planificate .

Sistemul de organizare a executarii repararii utilajelor pe baza constatarilor, care consta in stabilirea termenelor de oprire a utilajelor pentru reparatii si a reparatiilor de efectuat, pe baza unei supravegheri sistematice a utilajelor siconstatarii stariilor de catrepersonalul specializat in acest scop .Pe baza constatarilor consemnate in fisele tinute pe utilaje, unde se trec defectiunile constate, se stabileste programarea intrarii in reparatie a acestora si areparatiilor ce trebuie executate .Acest sistem prezinta uneleavantaje, cum sunt :1)cunoasterea din timp a datei de intrare in reparatii si areparatiilor ce trebuie realizate ;2)comandarea din timp a pieselor de schimb necesare si pregatirea prealabila a executarii reparatiilor, Capitolul IContinutul proectului de curs la disciplina ,,Intretineri tehnice si reparatii de masini,, este redat dupa urmatoarea tema .Tema cea mai actual a proiectului de curs este organizarea si planificarea intretinerilor tehnice si reparatiei de masini in atelierul intreprinderiii agricole .De aceia o deosebita atentie in proect este data elaborarii planului de reparatii ,calcului fortei de munca , strungurilor , utilajelor de reparatii , suprafetelor sectiilor sectoarelor si locurilor de munca . Partea tehnologica a proectului este reflectata prin elaborarea unei fise operationale tehnologice la diagnosticarea si intrtinerea tehnica a unei instalatii sau masini in totalitate , sau reconditionarii (repararea unui ansamblu iar in partea econmica calcularea cheltuelilor de munca la realizarea operatiilor reflectate fisa tehnologica. In calitate de obiect al proectarii se ia atelierul central de destinatie generala a intreprinderii agricole .1. Planuirea intretinerilor tehnice si reparatie in gospodaria agricola cercetata.2.1Intocmirea planului anual de lucrari al atelilierului central al itreprinderii agricole Datele initiane pentru intocmirea planului anuale a atelierului de reparatii sint urmatotarele..a)Numarul de masinipe marimi(tractoare ,combine, automobile,masini agricole de baza).b)Volumul de lucrari anuale a masinii(in hectare, in kg de combustibil consumat , on ore motoare de functionare )in kilometri parcursi .c)Termenii de intretinere tehnica si reparatii de masini ..(in acelasi unitati de masura).Datele initiale sint redate in tabela Nr..10Programa anuala productiva a atelierului intreprinderii include intretineri tehnice a parcului de masini si tractoare . Reparatiile curente a tractoarelor, combinelor si mainilor agricole si intretinerile tehnice Nr.1 ,Si Nr.2 a automobilelor reesind din kilometrii parcursi . Repararea capital a tractoarelor , automobilelor si motoarelor se realizeaza in atelierile rationale de tip ,,Tehnica Agricola,, si la intreprinderi de reparare speciala.Numarul de reparatii si intretineri tehnice periodice se determina pe datele initiale , si periodicitatea intretinerilor tehnice si reparatii sint prezentate in tabelul Nr.1

1)Se determina numarul de reparatii capitale a tractorului . T-150 dupa formula nk K-numarul de reparatii capitale We- volumul de lucru in kilograme de combustibil concumat n-numarul de tractoare de marca data .MK-cantitatea de combustibil consumat intre reparatii.Inlocuim indicatorii din formula cu datele tabelului obtinem.

2)Calculam numarul de reparatii curente dupa formula .nc-1,6=3,2nc=numarul de reparatii curente We-volumul de lucru, kilograme de conbustibil consumat n-numarul de tractoare Mc-cantitatea de combustibil consumat de la o reparatie la alta nk-numarul de reparatii capital.

3.)Calculam numarul intretinerilor de Nr.3 conform formulei.n+3n+3=n+3-numarul de intretineri dehnice Nr.3n-numarul de tractoare nc-numarul de reparatii curentenk-numarul de reparatii capitalM+3-periuada intretinilor tehnice conform kilogramelor de conbustibil consumat.

4) Calculam numarul de intretineri tehnice de Nr.2n+2=n+2=n+2=38,4-9,6=28,8n+2-numarul de intretineri tehnice Nr.2We-volumul de lucru in kilograme de combustibil consumatn-numarul de tractoare a atelierului nk-numarul de reparatii capital nc-numarul de reparatii curente nT3-numarul de reparatii de numarul 3M IT2-periuada intretinerilor tehnice conform conbustibilului consumat

5)Numarul de intretineri tehnice Nr.1n+1=n+1=4,8+28,8)n+1=166,6-38,4=128.2n+1-numarul de intrtineri tehnice de nmarul 1We-volumul de lucru dupa numarul de kilograme de combustubil consumatn-numarul de tractoare in atelier M IT- periuada intertinerilor tehnice conform conbustibilului consumat nc-numarul de reparatii curentenk-numarul de reparatii capitalenIT3-numarul de reparatii de numarul 3nIT2-numarul de reparatii de nuamrul 2

6)Calculam nuamarul de reparatii totale la tractorul MTZ-80nk=nk==3.75nk-numarul de reparatii capitalWln-numarul de lucrari in kilograme de dombustibil consumat.Mk-conditia de combustibil consumat in kilograme de la o operatie la alta

7)Calculam numarul de reparatii curente MTZ80/82 conform formulei .ncncnc-numarul de reparatii curenteMk-conditia in combustibil de la o operatie la altank-numarul de reparatii curente.Wln-numarul de lucrari in kilograme de combustibil consumat

8)Calculam numarul de intretineri tehnice Nr.3IT3It3=

9)Calculam numarul de intretineri tehnice Nr.2IT23)IT2=IT2-numarul de intretineri tehnice de numarul 2Wln-numarul de lucrari in kilograme de conbustibil consumatMit2-periodicitatea de intretineri tehnice dupa consumul de conbustibilnk- numarul repararii capitalenc-numarul de reparatii curenteIT3-numarul de intretineritehnice de numarul 3

10)Calculam numaru de intretineri tehnice de Nr.1 .IT13+IT2)IT1=IT1-numarul de intretineri tehnice de numarul 1IT2-numarul de intretineri tehnice de numarul 2Wln-numarul de lucrari in kilograme de conbustibil consumatMit1-periodicitatea de intretineri tehnice dupa consumul de conbustibilnk- numarul repararii capitalenc-numarul de reparatii curenteIT3-numarul de intretineritehnice de numarul 3

11)Numarul de reparatii capitale la automobilul MAZ-50A.

nk-numarul de reparatii capitaleWln-kilometri parcursi de automobileMk-kilometri parcursi de la o reparatie capitalala alta

12)Calculam numarul de intretineri Nr.2 la automobilul MAZ-50ANtr2=Ntr2=Ntr2-numarul de intretinere de numarul 2Wln-kilometri parcurs de automobileMtr2-kilometri parcursi de la o reparative la alta nk-numarul de reparatii capital la care afost supus automobilul

13)Calculam numarul de intretineri tehnice de Nr.1 la automobilul MAZ-50ANtr1=Ntr1=73,08Ntr1-numarul de intretineri de numarul 1Ntr2-numarul de intretinere de numarul 2Wln-kilometri parcurs de automobileMtr1-kilometri parcursi de la o reparative la alta nk-numarul de reparatii capital la care afost supus automobilul

14)Calculam numarul de reparatii capitale la automobilul VAZ.nk=nk=nk-numarul de reparatii capitale ale automobiluluiWln-kilometri parcursi de automobilMk-kilometraju parcurs de la o reparative la alta .

15)Calculam numarul de itretineri de NR.2Ntr2Ntr2Ntr2-numarul de intretineri tehnice de Nr.2Wln-kilometri parcursi de automobileMtr2-kilometri parcursi de la o intretinere la altank-numarul de reparatii capital

16)Calculam numarul de intretineri de Nr.1Ntr1=Ntr1=Ntr1-numarul de intretineri tehnice de Nr.1Wln-kilometri parcursi de automobileMtr1-kilometri parcursi de la o intretinere la altank-numarul de reparatii capitalNtr2-numarul de intretineri tehnice de Nr.2

1.1)Calcularea numarul de reparatii capitale la tractorul T-150nknw==3,51nk-numarul de reparatii capitaleWln-numarul de lucrari in kilograme de combustibil consumat MK- consumul de conbustibil de la o reparatie la alta

2.1)Calculam numarul de reparatii curente a tractorului T-150-nknc=17,58nc-nmarul de reparatii curentenk-numarul de reparatii capitaleWln-numarul de lucrari in kilograme de combustibil consumat Mc- consumul de conbustibil de la o reparatie la alta

3.1)Calculam numaru de intretineri tehnice de Nr.3

IT3-numarul de intretineri tehnice de numarul 3nc-nmarul de reparatii curentenk-numarul de reparatii capitaleWln-numarul de lucrari in kilograme de combustibil consumat Mrt3- consumul de conbustibil de la o reparatie la alta

4.1)Calculam numarul de intretineri tehnice de Nr.2IT2IT2IT2-numarul de intretineri tehnice de numarul 2nc-nmarul de reparatii curentenk-numarul de reparatii capitaleWln-numarul de lucrari in kilograme de combustibil consumat nIT3- numarul de intrtineri tehnice de numarul 3Mrt2- consumul de combustibil de la ointretinere la alta

5.1)Calculam numarul de intretineri tehnice de Nr.1--84,38IT1-numarul de intretineri tehnice de numarul 3nc-nmarul de reparatii curentenk-numarul de reparatii capitaleWln-numarul de lucrari in kilograme de combustibil consumat nIT3- numarul de intrtineri tehnice de numarul 3Mrt1- consumul de combustibil de la o intretinere la altaNit3-numarul de intretineri tehnice de numarul 3 Tabelul Nr.1

Numarul.

Marca automobilului

Cheltuelire parcului de automobile pina la reparatia capitala

Masini noi mii km.Masini care au trecut repar. capitala

1 2 3 4

1MAZ ZiL-130,KRAZ, MAZ-50A 105 90

2GAZ-66 ,ZIL-131,URAL 90 77

3ZIL, MAZ-555,GAZMAZ-503A 95 85

Tabelul Nr.2 Valoarea medie a coficientului de reparatii a masinilor agricole Nr. Masini Coeficientul

1Combine cerealiere 0,60

2Pluguri 0,80

3Cultivatoare 0,80

4Grape cu discuri 0,78

5Grape cu colti 0,78

6Semanatori 0,78

7Masini de plantat 0,80

8Seceratoarele 0,75

9Combine si spalatoare de cartofi 0,80

10Cositoare 0,75

Capitolul II

Cheltueli de munca capacitatea de transportare a greutatilor, automobilului.6,5pina la 2,5 tone7..de la 2,5 pina la3,5tone7,7.de la 3,5 pina la 5 tone 12.de la 5 pina la 10 toneReparatile curente ale automobilelor nu se calculeaza .La execuatea reparatiilor curente a automobilelor se prevede urmatoarele norme de cheltueli de munca la o mie de chilometri parcursi.a)Toate lucrarile de reparatie a automobilelor se executa la intretinerea tehnica IT2 si IT1. In planul manual a atelierului central de reaparatii al intreprinderii agricole ,,Reparatii tractoare,, se include numai acele lucrari care se executa la atelierul dat . Nu se include in planul urmatoarele lucrari:lucrarile care se executa la intreprinderi de reparatii tehnica agricola , reparatii capitale ale tractoarelor ,automobilelor , combinelor . Reparatiile capital si curente ale motoarelor cu ardere interna .b)Lucrarile care se executa in centrele de intretinere tehnica si cu ajutorul mijloacelor mobile.(IT2, IT1 la la tractoare, intretinerile tehnice periodice la combine , intretinerea tehnica dupa sezon). In planul de lucru a atelierului se prevede lucrari adaugatoare, reparati utilajelor formelor zootehnice reparatia utilajului atelierului si alte lucrari degospodaresc. In marime de 2025% din volumul total din lucrarile atelierului pentru repararea si intretinerea tehnica a masinilorNumarul mediu de reparatii anuale a masinilor.Numarul mediu de reparari anuale a combinelor si masinilor agricole se calculeaza dupa formula :nra=ra*nnra-numarul mediua de reparatii a combinelor si masinilor agricole . ra coeficientul ce cuprinde reparatiile curente ale masinilor agricole si combinelor . n- numarul de masini de marca data .Calculam numarul de reparatii curente . combinele cerealiere: nra=14*0,60=8,4combinele pentru recoltat cartofi: nra=8*0,80=6,4Combinele de recoltat sfecla de zahar nra=4*0,80=3,2Pluguri nra=10*0,80=8Semanatori cerealiere nra =4*0,78=3,12Grape nra= 3*0,78=2,34Cultivatoare nra=4*0,80=3,2Masini de administrat ingrasaminte nra=3*0,80=2,4

Planul anual de executare a Intretinerilor tehnice si reparatii de masini a atelierului central al intrprinderii agricole ,,Reparatie tractoare ,,pentru anul 2015 Tabela Nr.3Denumirea si marca masiniiNrde masiniDenumireamentenantaITsi RM Nr de reparati si intrtineitehnice Volumul de lucrariIn acelasi numar de trimester

I II III IV

la o unita-tetotalNr. ITsi rep.Volumde lucruNr.ITsi rep.Volumde lucruNr.ITsi repVolumde lucruNr. ITsi rep.Volumde lucru

1234567891011121314

1.Tractor32

RC132573341410201257615422514

IT3162032061202407140120

2.Automo-bile20RC

434013801345134513451345

IT21613521606810681022702270

3.Combine26RC31545115115--115

4.Mas.agricole24RC124048031207280140280

TOTALUL102-64812772622243018174717233791244

Distribuirea volumului de lucrari luinduse in consideratie cit de solicitate in decursul anului din practica intreprinderii agricole ca in trimestrele 2si 4 sint mai solicitate decit solicitaterea in 1si 3 cind au unele lucrari agricole. In baza planului anual de reparatii si intretineri tehnice se intocmeste conform gradului de solicitare in forma tabelara Nr.15 II) Calculul numarului de muncitori in productie. Numarul de muncitori dupa cum total cit si dupa felurile de munca se determina prin inpartirea numarului de lucrari sumar a fondului de timp real al muncitorilor .Conform formulei : Pn=Pn-numarul de muncitori calculatat.Ts- volumul de lucrari toatal Ftr- fondul de timp a unui muncitor .Fondul de timp al unui mincitor pentru o zi referitoare la 5 zile pe saptamina se caleaza dupa formula : Ftr=Vos-numarul de ore de munca saptaminale prevazute in legislatia muncii a Republicii Moldova , pentru un om asta reprezinta 48 ore. Tabelul Nr.4Numarulde ordine

Feluri de reparatiide masini

Solicitarea anuala om/ ore.

Solicitare Intretinerilor tehnice si reparatii de masini om-h

I II III IV

1Repatii ale tractorului336110202571542514

2IT ale tractorului3201204014020

3RC a automobilelelor1380345345345345

4 IT aleautomobilului2160810810270270

5RC ale mas. Agricole4801202804080

6Suma77012415173223371229

7Lucrari audagatoare 20%1540495346467245

Totale92412910207828041474

Tabelul Nr.5Nrde ord.MasinileFelurile de IT si Rep de masini om/oreSolicitarea anuala om/ore. Distribuirea volumului de lucri pe operatii tehnologice .

demon-tare, spalare,motare.de lacatu-serie.Sudare electrica si cu gaze.Forjare. Timplarie si vopsire.Strungire.

%om/h%om/h%om/h%om/h%om/h%om/h

12345678910111213141516

1TractorRC334163,52121124012,9974134413413,5451

It320702241651,226,439,613,2516

2AutomobileRC+IT35406021241242531066212724712425

3CombineRC4565,529,4125,43,51,572,51,126,52,92104,5

4MasiniagricoleRC480562691257,65241257,6733,6838,4

Totalul-772631547676494016235274142542148935

Numarul de muncitori dupa felurile de lucrari. Tabelul Nr.6Felurile de lucrariVolumul suma om/hFondul annual de timpNumarul de calcul de muncitoriNumarul acceptat de munca

Demontare,spalare montare476718952,513

Lacatuserie94018950,491

Sudare23518460,121

Forjare41418460,221

Timplarie si vopsire42118760,221

Strunguri93518950,41

Totale7712112533,968

Determinarea suprafetelor de productie a atelierului de reparatii. Suprafetele Fsec a sectoarelor:-de demontare, spalare, motoare -de lacatuserie,-sudare,-forjare,-de timplarie si vopsire ,-de strungiri.Se calculeaza dupa formula : Fsec=(Fm+Fut)kUnde :Fm-suprafata ocupata de masini.Fut-suprafata ocupata de utilaj.k-coficient egal cu 0,95 Suprafata ocupata de masini in dependent de marimile de gabarit. Tabelul Nr.7

Nr deordine Marca masiniiMarimile de gabarit in mmSuprafata ocupata in

1234

1TractoareT-1504750x18508,79

2DT-75N4575x17407,96

3IuMZ-6L4095x18647,63

4MTZ-80/829815x16406,26

5AutomobileZil-130

6675x250016,50

6Gaz-535715x228013,03

7Plug PLN-4 356750x360024,20

8Semanatoare SZ-3,6355x417014,20

9Cultivator CPS-43450x489516,90

10Combine 7672x31208,60

Utilajul de baza a atelierului de reparative a intreprinderii ,,Reparatii Tractoare,, Tabelul Nr.8

Nr.deordineStrunguri utilaje si dispozitive Marca sau tipul Gabarit

Numarul de masina

lungimemmlatimeamm25

50

1Strunguri de prelucrare prin aschiere.Strunguri combinate

1395

2750

1256

1

2Bormasina verticala21312A9506501

3Bormasina de bancaN312A7003601

4Derodare si slefuire386348006001

5Aparat de ascutitTA2554603301

6Bormasina electricaIA-1013385781

7Utilaj de forjare si pres.Ciocan pneumatic

M-4125A

375

805

1

8Horn de forjare2275B110010001

9Nicovala cu 2 coarneGost-1138656601501

10Foarfece electriceIA-54022701051

11Foarfece cu pirgieN-9704801801

12Ventilator de suflareBD-35003601

13Presa hidraulica P60226004501

14Presa manualaOSC 9184503701

15Utilaj de sudatTransformator de sudat

Ts-300

760

520

1

16Generator de acitilenaACM-1--1

17Utilaj de spalareCuratatorul cu apa si aburi cu o camera

OM9479

1360

1600

1

Statele tarifelor pentru muncitorii agrotehnici de reparatie a intreprinderilior agricole. Tabelul Nr.9

Nrde ord.Conditiile si normele de munca Statele tarifare pentru coficientii de munca

123456

12345678

1Cu conditii nomale de munca 43,347,151,256,663,774,3

2Cu conditii grele si nocive de munca48,753,053,663,771,283,5

3De strungire conditii normale de munca48,753,052,663,771,783,5

4De strungire conditii nocive de munca51,255,760,667,075,487,9

De calculat timpul la repararea arborelui primar al cutiei de viteze a tractorului T-150KVom calcula tipul operatiei de incarcare a capatului arberelui. Incarcarea cu arc electric la diametrul 48mm. La lungimea de 33mm. o varealiza sudorul de categoria a 3 timpul de incarcare a unei bucati este de 4 minute .Strungirea suprafetii incarcate categoria a 3. Timpul de pregatire si finisare la prelucrarea unei pese.Neprelucrata termic, necalite cu inaltimea pina la 200mm se da 10min. Daca numarul de personae in partida n=2 atunci Tpf=5 min.La curatirea pesei se consuma 2 minute prin urmare, Tn=4+2+5=11min Tn=3+5=8mmLa curatirea stropilor de metal se consuma 2 minute.La taerea filetului cu cutitul 8minute. Timpul total la filetarea prin aschiere va fi: Tnsl=8+1+8=17min acest timp il introducem in fisa tehnologica. Determinarea deviziunilor de cheltueli la repararea piesei. La repararea pesei se compune din urmatoarele tipuri de cheltueli.1)Salariul muncitorilor de productiei cu sporurile adaugate.2)Costurile materialelor de baza3)Chetuelile impuse de productie.4)Salariul include (salarizarea de baza si totodata defalcarile de asigurare medicala,in fondul social si medicale .Se calculeaza cheltuelile la salariul de paza SB a muncitorilor de productie pentru aceasta se ia cheltuelile de munca om/ore din fisa operational intocmita a procesului tehnologic si se inmulteste la costul unei ore luata din planul tarifar functional.La salarizarea de baza se adauga sporurile la leafa la care se refera premiile ,platile concediale, platile adaugatoare a adolescentilor,salariul mamelor cu copii mici.Raportul procentual dintre timpul vacantelor si timpul comul de munca Pv(%)se determina dupa formula Pv=Zo-zilele de odihna(vacant)L-numarul lunelor lucratoare21-numarul de zile lucrate dintro luna.Inlocuim indicatorii din formula cu datele reale pentru categoria de muncitori cu 15 zile lucratoare de concediu.1Pv=Inlocuim indicatorii din formula cu date reale pentru categoria de muncitori cu 18 zile lucratoare de concediu.2Pv=Inlocuim indicatorii din formula cu date reale pentru categoria de muncitori cu 24 zile lucratoare de concediu.=9,35Celelalte sporuri la salariu sint 3-5% din salariul de baza.Defalcarile la fondul social se calculeaza marime de 4,4% din salarei de baza.Costul materialelor CM se calculeaza conform pretului de piata cu TVA.Cheltuelile comunale productiei Ccp=Pep-procentul comunale productiei de cheltueli.Cheltueli comunale gospodaresti. Ccs= EX..De determinat cheltuelile de reparare a pesei arborelui primar al cutiei de viteze la T-150k piesa (nr 77-58 1251)Din fisa luam valorile timpului de reparare pe categorii si conditiile de munca 12 min.Categoria 3(conditii nomale de munca )12minCategoria 4(conditii normale de munca )18 minCategoria 4(conditii nocive de munca)11minTotal -----41min.Salariul de baza conform tarifelor va fi :Sb= Salariul adaugator il luam in mediu 10% de la salariul de baza.Sad=Df.s=Defalcarile in fondul social se ia 4,4% din cel de baza. Costul materialelor pentru reparare il luam orientativ egal cu 5lei.Cheltuelile productive comune se eau conform datelor concrete a unei intreprinderi de reparatii tipul ,,tehnica-agricola,,in marime de 25% la suta din suma salariului de baza sic el adaugator.Crep==55leiCheltuelile de reparare a unei pese va fi..Cren=Sc+Sod+Cmt+Cep+Dfs.Inlocuim indicatorii din formula:Crep=40+4+5+2+55+11=117Rentabilitatea reparatiei se calculeaza dupa formula:A=A-indicatorul rentabilitatii la reparativeCn-costul piesei noiBres-resursa de lao reparative pina la alta reparativeBres noi- moto resurse a pisei noi pina la reparative

Caracteristicile tehnice a ventilatoarelor centrifuge de seria a

Tabelul Nr.10Nr de ordineNumarul ventilatorului

Numarul rotatiilor pe minutWV m3/h

HV CG/m2

Tip motorului

nv

200250,35

300250,45

1

2

1500

40025

Al-21-4

0,48

500250,32

600

25

0,54

700 250,56

800 230,50

900250,48

Fregventa de aerisire Tabelul Nr.11

Nr.Sectia (sectorul) atelierului.Frecventa orara de ventilara a aerului

1Galvanizare6-8

2Sudare4-6

3Forjare4-6

4Tursatorul cuprare3-4

5Repararea utilajelor electrice3-4

6Repararea aparatelor de alimentare3-4

7Incercarea motoarelor3-4

8Mecanica si lacatuserie2-3

9De reparare a motoarelor 1,5-2

10De demontare spalare2-3

11De reparare asamblare1,5-2

Calcularea ventilatiei.conform cerintelor sanitare igienice se stabilesc nu mai putine de 3 ori se realizeaza ventilarea naturala sau cu ajutorul ferestruicilor.Ventilarea artificiala se proiecteaza sau se verifica prin cabluri in asa ordine se determina pentru care sectoare se foloseste ventilarea artificial si se stabileste fregventa schimbarii aerului pentru posture de munca cu conditiie de munca ce se caracterizeaza cu emanarea colbului gazelor, sau aburilor se proecteza ventilarea locala prin absorbtie. Productivitatea ventilatorului : 1(m2/h) 2)Wv=Vs*kK-fregventa de ventilareVs-volumul sectorului Se calculeaza reesind din volumul incaperii si fregventa de aerisire a aerului.Puterea motorului electric pentru actionarea ventilatorului se calculeaza conform urmatoarei formule : Nv=Nv-puterea motoruluiHv-jetul ventilatuluiWv-productivitatea ventilatoruluiB-coeficientul de rezerva a puterii (1.2-1,5)n-randamentul ventilatorului

EX. 1.Calculam ventilarea in sectorul de forjare a atelierului , inlocuind parametrii in conform formulelor de mai sus.Productivitatea ventilatorului : 1(m2/h)=36m2/ora 2)Wv=Vs*k=36*5=180

2. calculam puterea motorului electric pentru actionarea ventilatorului se calculeaza: Nv== =34KWConcluzie:Pentru ventilarea sectorului de forjare avem nevoie de un ventilator cu o productivitate de 180 ,si un motor de actionare de aproximativ 34kw

Capitolul III*Masuri de prevenire a incendiilor la intretinerea parcului de masini si tractoare.Producerea acidentelor de munca este favorizata de o serie de factori care trebuie tinut seama la organizarea acestor activitati . Accidentele de munca Accidentele mecanice-acestea accidente se pot intimpla datorita loviturilor strivirilor ,caderilor ect.Ele pot fi provocate ..-Parti mobile in functiune ale masinilor..agregate, transmisiilor,roti motoare,volante manivele , masa mobila a masinilor de rabotat,universal sau platouri de strung, paletele ventilatoarelor motoarelor ,masini agricole, experimente adaugatoare.-Deplasarea insasi a masini in timpul probelor.-Sculele cu care se prelucreaza si se desprind din dispozitivul de fixare sau sint bine tinute in mina (dalti cu capul turtit si margini rasfrinte ,ciocane fitate insufficient in coada , pile fara miner, chei degradate si dalte, greutati sarcini care se deplaseaza manual fie pe carucioare sau macarale ). Obecte care se prelucreaza pe masini in stare avariata , particule de metal care se desprind de la piese in timpul prelucrarii la strunguri , foarfece, polizoare , ciocane mecanice .Obiecte in cadere sau descacate sau pozitionate neregulamentar cu risc de rostogolire si deplasare necontrolata.Acidente termice acestea sint datorate contactului direct cu piese incalzite spre exemplu.. contactul cu piese calde , forjare sau recent sudate, cu galerii de etansament radiator,piese inferbintate in urma polizarii.-Contactul direct cu cuptoarele de tratamente termice sau de incalzire la forja, piese incalzite pentru montare.Accidente chimice- aceste accidente sint datorate contactului direct cu substante chimice, diversi acizi sau baze concentrate .Acidente electrice-aceste acidente sint datorate trecerii curentui electric prin corpul uman, aceasta ar putea fi provocata de atingerea acidentala a unor conductoare neizolate sau a unor elemente din circuitul electric deteriorate.Masuri de protectie a muncii la intretinerea si repararea parcului de masini si tractoare se aplica tinind cont de specificul activitatii pentru fiecare loc de munca.Indicatiile care sint date in cest capital,au un character general si nelimitativ urmind ca pentru fiecare loc de munca si specifice de activitate si fie fara un instructaj special conform actelor normative in vigoare .

4III.2)Masuri generale la protectia securitatii muncii si la intretinerea utilajelor din agricutura.In tinpul efectuarii intrun atelier de intretinere si reparatii ai utilajului din agricultura se iau o serie de masuri menite sa asigure securitatea acelor ce efectuiaza aceste operarii astfel este interzis operatii de intretinere ,ungere reglare sau reparare in timpul functionarii motoarelor sau a manevrarii independente a masinilor sau a echipamentelor .Fac exceptie reglajele ce trebuie sa se efectueze cu mecanismele in care caz se lucreaza cu toata atwntia pentru inlaturarea pericolului de acidentare ,intretinerea se executa numai pe platforme orizontale dupa oprirea motorului si blocarea sistemelor de frinare si pornirea dispozitivelor de declansare .Locurile alese pentru aceste operatii trebue sa fie ferrite de pericole caderea arborelor ,materealeleor lubrifiante etc. Intretinerea si reparatii in ateliere a masinilor din agricultura se efectuiaza numai de mecanicii de exploatare sau numai de mecanicii de reparat numai cu calificarea si instructia a utilajului pe linia de protective a muncii pentru efectuare aceste lucruri . Muncitorii auxiliari care ajuta la aceste operatii vor fi instruiti special in acest scop .Personalul trebue sa poarte echipament de protective destinat in acest scop sis a foloseasca si dispositive in bunastare si corespunzatoare lucrarilor pe care le executa .In timpul intretinerii si reparartii in atelier nu se permite stationarea in jurul masinii a persoanelor straine de lucru.Dupa efectuarea intretinerii reglajelor si reparatiilor masinilor agricole se supune controlului si probeloc asupra eficientii operatiilor executarea in indeplinirea conditiilor normale de explotare .Daca functionarea utilajului nu se desfasoara in conditii normale masina trebue oprita si remediata este interzisa alimentare masinilor cu combustibil in timpul functionarii motoarelor cu exceptia acelora care se alimenteaza prin pompe actionate de la motorul masinii.Benzina echilata se foloseste numai pentru alimentarea motoarelor prevazute functioneaza cu acest combustibil .Este interzisa la spalarea minilor a hainelor a peselor sau a sculelor .Inspirarea gazelor de ardere produse de motoarele respective produce accidente grave.Desfundarea conductelor si jicloarelor de la sistemele de alimentare cu benzina echilata se executa numai prin suflarea cu pompe de aer in niciun caz nu se va sulfa cu gura prin furtunuri sau tevi , deoarece inchitirea combustibilului lichid poate produce ontoxicatii grave sau chiar moartea. La intretretinerea sau reparatia echipamentelor de masini, care necesita ridicarea deasupra terenului nu se efectuiaza lucrarie inainte de a se intoarce sub echipament se pun butuci sau capre de suspendare pe care se vor sprijini perfect, dupa sprijinire se blocheaza sistemele de coborire a echipamentului in pozitie ocupata de acestea .In timpul intretinerii tehnice si reparatii se evita contactul direct cu radiatorul de racier sau conductele de esapament inainte de raciere a acestora

CAPITOLUL IV *Partea economica Eficacitatea economica a dispozitivului de ridicare si caruciurului cu roti.De calculat efacacitatea economica de utilizare a dispozitivului de deplasare a peselor tractoarelor in comparati cu deplasarea lor prin altete metode mai sofisticate sau deplasarea manuala.Date initiale :Progama de desamblare a a motoarelor 63 bucati.Numarul de tractore si masinii agricole ce urmeaza a fi reparate .Numarul de zile prevazute pentru realizarea o peratiilor 180 de zile. Coeficientul de ulilizare a sectorului la deplasarea manuala . Coeficintul de ulilizare a sectorului cu dispozitivul de deplasare este de 0.9.Debitul de cheltueli la constituirea dispozitivului este de 20 mii lei .Durata de deplasarea a motorului desamblat in sectorul de reparatii este de 10 min.Tipiul comun de activitate a unui muncitor in om/h 2000 om /h

1)Calculam cheltuelile la salarizare a unui lacatus pentru timpul programat de 180 de zile la desamblarea motoarelor. Coeficientul de utilizare este de 0.9 Debitul de cheltueli constitue 20000 .Durata de deplasare la sectorul de reparatii este de 10 min.Calculam transportatea manuala prin formula :Csol=Unede P- durata operatiilor la demontare a motoarelor Cor- statele tarifare ale unui lacatus .Tnt- coeficientul de utilizare a sectii.Ze- numarul de zile lucratoare. Costul mediu de salarizare:

Unde Sl- salariul de baza a muncitorului .Sad- salariu adaugat.Ft- fondul de timp.n- numarul de luni lucratoare

2) Defalcarile de reparatii la tractorul T-150 se calculeaza in felul urmator:C=Unde Crc- constitue costul unei ore de lucru la repararea unui motor .278874.60+38964- sunt date din normative de reparatii. 174.6- fondul de timp 10-numarul de luni lucratoare63- programa de reparatii.Prin urmare inlocuim formula cu date si capatam:

3)Cheltuelile la repararea curenta si intretinere tehnica a unui tractor pe sezon.

Unde Crt- costul unei intretineri tehnice Hrt- norma medie de defalcari a unei reparatii se determina :Hrt=

4) Cheltuelile de reparare curente a tratorului t-150 se calculeaza prin:C=Pentru a usura munca lacatusilor si a spori productivitatea lor sa procurat un carucior transportor cu roti care se deplasese pe niste pare din fier. Costul utilajului cu instlare 25 mii lei .Instalatia este dirijata de doi mecanici si este de tip mechanic .Fiind dotata si cu dispozitiv de ridicare la necessitate.

1.1)Cheltuelile de amortizare vor fi : Ca=unde:Cclad- costul cladirii.P-coeficientul de amortizare a cladirii.

1.2)Salarijarea personalui de deservire conform statelor medii este de (6.7lei/ora)Calculam salarizarea lunara al unui lacatus :

1.3) Determinam toate cheltuelile la demontare. Cut=Ca+Csol=4200+3801=8001leiEconomia totala este de 2000 lei pe luna si 24000 anual deoarece datorita utilajului procurat nu mai este nevoe de un asistent special Termenul de rascumparare a utilajului este 25000/24000=1.04ani

17


Recommended