Anul XIV Anul XIV Anul XIV Anul XIV Anul XIV, nr , nr , nr , nr , nr. 662 . 662 . 662 . 662 . 662 1 1 1 1 19 - 25 sep 9 - 25 sep 9 - 25 sep 9 - 25 sep 9 - 25 septembrie 20 embrie 20 embrie 20 embrie 20 embrie 2018 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini 6 pagini 6 pagini 6 pagini 6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI www.indiscret.ro [email protected]Publicitate Centrul comercial Oltenia Sucpi, locul ideal pentru cumpãrãturi Calea Bucureºti 129A, Craiova Amãnunte în pagina 12 Deput Deput Deput Deput Deputatul Ionuţ S atul Ionuţ S atul Ionuţ S atul Ionuţ S atul Ionuţ Str tr tr tr troe: oe: oe: oe: oe: 4 Amãnunte în pagina 7 Amãnunte în pagina Pr Pr Pr Pr Preşedint eşedint eşedint eşedint eşedintele PMP Vâlcea: ele PMP Vâlcea: ele PMP Vâlcea: ele PMP Vâlcea: ele PMP Vâlcea: Salarii mari ºi scaune comode la OJFIR Vâlcea Salarii mari ºi scaune comode la OJFIR Vâlcea Salarii mari ºi scaune comode la OJFIR Vâlcea Salarii mari ºi scaune comode la OJFIR Vâlcea Salarii mari ºi scaune comode la OJFIR Vâlcea Salarii mari ºi scaune comode la OJFIR Vâlcea Salarii mari ºi scaune comode la OJFIR Vâlcea Salarii mari ºi scaune comode la OJFIR Vâlcea Salarii mari ºi scaune comode la OJFIR Vâlcea Salarii mari ºi scaune comode la OJFIR Vâlcea Salarii mari ºi scaune comode la OJFIR Vâlcea Salarii mari ºi scaune comode la OJFIR Vâlcea Salarii mari ºi scaune comode la OJFIR Vâlcea Salarii mari ºi scaune comode la OJFIR Vâlcea Salarii mari ºi scaune comode la OJFIR Vâlcea Salarii mari ºi scaune comode la OJFIR Vâlcea Salarii mari ºi scaune comode la OJFIR Vâlcea „CET Govora, în posibilã incapacitate de a asigura agent termic, cerem un raport urgent” „CET Govora, în posibilã incapacitate de a asigura agent termic, cerem un raport urgent” „CET Govora, în posibilã incapacitate de a asigura agent termic, cerem un raport urgent” „CET Govora, în posibilã incapacitate de a asigura agent termic, cerem un raport urgent” „CET Govora, în posibilã incapacitate de a asigura agent termic, cerem un raport urgent” „CET Govora, în posibilã incapacitate de a asigura agent termic, cerem un raport urgent” „CET Govora, în posibilã incapacitate de a asigura agent termic, cerem un raport urgent” „CET Govora, în posibilã incapacitate de a asigura agent termic, cerem un raport urgent” „CET Govora, în posibilã incapacitate de a asigura agent termic, cerem un raport urgent” „CET Govora, în posibilã incapacitate de a asigura agent termic, cerem un raport urgent” „CET Govora, în posibilã incapacitate de a asigura agent termic, cerem un raport urgent” „CET Govora, în posibilã incapacitate de a asigura agent termic, cerem un raport urgent” „CET Govora, în posibilã incapacitate de a asigura agent termic, cerem un raport urgent” „CET Govora, în posibilã incapacitate de a asigura agent termic, cerem un raport urgent” „CET Govora, în posibilã incapacitate de a asigura agent termic, cerem un raport urgent” „CET Govora, în posibilã incapacitate de a asigura agent termic, cerem un raport urgent” 10 Amãnunte în pagina „CET Govora, în posibilã incapacitate de a asigura agent termic, cerem un raport urgent” “Blocul S200 poate gãzdui toate serviciile administrative de la nivelul oraºului ” “Blocul S200 poate gãzdui toate serviciile administrative de la nivelul oraºului ” “Blocul S200 poate gãzdui toate serviciile administrative de la nivelul oraºului ” “ Blocul S200 poate gãzdui toate serviciile administrative de la nivelul oraºului ” “Blocul S200 poate gãzdui toate serviciile administrative de la nivelul oraºului ” “Blocul S200 poate gãzdui toate serviciile administrative de la nivelul oraºului ” “Blocul S200 poate gãzdui toate serviciile administrative de la nivelul oraºului ” “Blocul S200 poate gãzdui toate serviciile administrative de la nivelul oraºului ” “Blocul S200 poate gãzdui toate serviciile administrative de la nivelul oraºului ” “Blocul S200 poate gãzdui toate serviciile administrative de la nivelul oraºului ” “Blocul S200 poate gãzdui toate serviciile administrative de la nivelul oraºului ” “Blocul S200 poate gãzdui toate serviciile administrative de la nivelul oraºului ” “Blocul S200 poate gãzdui toate serviciile administrative de la nivelul oraºului ” “Blocul S200 poate gãzdui toate serviciile administrative de la nivelul oraºului ” “Blocul S200 poate gãzdui toate serviciile administrative de la nivelul oraºului ” “Blocul S200 poate gãzdui toate serviciile administrative de la nivelul oraºului ” “Blocul S200 poate gãzdui toate serviciile administrative de la nivelul oraºului ”
„CET Govora,în posibilãincapacitatede a asiguraagent termic,cerem unraporturgent”
„CET Govora,în posibilãincapacitatede a asiguraagent termic,cerem unraporturgent”
„CET Govora,în posibilãincapacitatede a asiguraagent termic,cerem unraporturgent”
„CET Govora,în posibilãincapacitatede a asiguraagent termic,cerem unraporturgent”
„CET Govora,în posibilãincapacitatede a asiguraagent termic,cerem unraporturgent”
„CET Govora,în posibilãincapacitatede a asiguraagent termic,cerem unraporturgent”
„CET Govora,în posibilãincapacitatede a asiguraagent termic,cerem unraporturgent”
„CET Govora,în posibilãincapacitatede a asiguraagent termic,cerem unraporturgent”
„CET Govora,în posibilãincapacitatede a asiguraagent termic,cerem unraporturgent”
„CET Govora,în posibilãincapacitatede a asiguraagent termic,cerem unraporturgent”
„CET Govora,în posibilãincapacitatede a asiguraagent termic,cerem unraporturgent”
„CET Govora,în posibilãincapacitatede a asiguraagent termic,cerem unraporturgent”
„CET Govora,în posibilãincapacitatede a asiguraagent termic,cerem unraporturgent”
„CET Govora,în posibilãincapacitatede a asiguraagent termic,cerem unraporturgent”
„CET Govora,în posibilãincapacitatede a asiguraagent termic,cerem unraporturgent”
„CET Govora,în posibilãincapacitatede a asiguraagent termic,cerem unraporturgent”
10Amãnunteîn pagina
„CET Govora,în posibilãincapacitatede a asiguraagent termic,cerem unraporturgent”
“Blocul S200poate gãzduitoateserviciileadministrativede la niveluloraºului”
“Blocul S200poate gãzduitoateserviciileadministrativede la niveluloraºului”
“Blocul S200poate gãzduitoateserviciileadministrativede la niveluloraºului”
“Blocul S200poate gãzduitoateserviciileadministrativede la niveluloraºului”
“Blocul S200poate gãzduitoateserviciileadministrativede la niveluloraºului”
“Blocul S200poate gãzduitoateserviciileadministrativede la niveluloraºului”
“Blocul S200poate gãzduitoateserviciileadministrativede la niveluloraºului”
“Blocul S200poate gãzduitoateserviciileadministrativede la niveluloraºului”
“Blocul S200poate gãzduitoateserviciileadministrativede la niveluloraºului”
“Blocul S200poate gãzduitoateserviciileadministrativede la niveluloraºului”
“Blocul S200poate gãzduitoateserviciileadministrativede la niveluloraºului”
“Blocul S200poate gãzduitoateserviciileadministrativede la niveluloraºului”
“Blocul S200poate gãzduitoateserviciileadministrativede la niveluloraºului”
“Blocul S200poate gãzduitoateserviciileadministrativede la niveluloraºului”
“Blocul S200poate gãzduitoateserviciileadministrativede la niveluloraºului”
“Blocul S200poate gãzduitoateserviciileadministrativede la niveluloraºului”
“Blocul S200poate gãzduitoateserviciileadministrativede la niveluloraºului”
19 - 25 septembrie 2018 www.indiscret.ro
2ACTUALITATE
de Dan Olteanu
Dupã aproape zece anide cercetare ºi testa-re, compania Clari-
ant, unul dintre cei mai marijucãtori mondiali din dome-niul produselor chimice despecialitate, cu o cifrã de afa-ceri de aproape 6 miliarde dedolari ºi o prezenþã în 53 deþãri de pe toate continentele,a decis sã implementeze teh-nologia sunliquid într-o fa-
Clariant, lider mondial în domeniul produselorchimice de specialitate, a început, sãptãmânatrecutã, lucrãrile la construcþia primei fabricicare va produce, la scarã largã, etanol celulozicobþinut din reziduuri agricole, folosind cea mainouã tehnologie din domeniu, numitã sunli-quid, dezvoltatã de cãtre companie dupã cerce-tãri care au durat aproape un deceniu. Investi-þia, care este situatã în comuna Podari, pe loculfostei fabrici de ulei, se ridicã la peste 100 demilioane de euro ºi va genera peste 1.200 delocuri de muncã, dintre care 800 în faza deconstrucþie. Reprezentanþii Clariant susþin cã,dupã finalizarea ei, fabrica va avea capacitateade a procesa aproximativ 250.000 de tone dereziduuri agricole, mai exact paie de grâu, ºi ocapacitate anualã de producþie de 50.000 detone de etanol celulozic.
bricã ce va fi „emblematicã“pentru grupul elveþian. „Dupãmai mult de un deceniu de cer-cetare ºi dezvoltare, Clariant in-vesteºte peste 100 de milioanede euro în prima sa fabricã sun-liquid®. Aceastã tehnologie re-prezintã un pionierat nu numaiîn Europa, ci ºi la nivel global.Unitatea de producþie va aveaun rol important ca punct dereferinþã pentru marketingul li-cenþelor sunliquid® la nivel glo-bal. Mai mult, în cooperare cuinstituþiile europene ºi naþiona-le, Clariant sprijinã transforma-
rea industrialã a unei regiuniprin aceastã investiþie semnifi-cativã“, a declarat ChristianKohlpaintner, membru al Comi-tetului Executiv al Clariant.Acesta a precizat cã grupul nu-ºi propune sã devinã un produ-cãtor de etanol, ci doreºte sã de-monstreze cã tehnologia sunli-quid® este competitivã, suste-nabilã ºi viabilã la scarã indus-trialã.
Tehnologiasunliquid®,testatã cu succesîn Germania
De mai bine de ºase ani, com-pania Clariant testeazã cu suc-ces obþinerea de etanol din re-ziduuri agricole într-o fabricã demici dimensiuni, situatã în orã-ºelul german Straubing, lângãMunchen. Etanolul produs aicieste comercializat ºi se regãseº-
te deja în diferite produse decurãþat. De asemenea, compa-nia are un parteneriat cu gigan-tul Mercedes pentru testareaetanolului drept combustibilpentru motoarele convenþiona-
le, într-un amestec cu benzina.„Vrem sã vedem care sunt re-zultatele pe termen lung ale fo-losirii etanolului ca înlocuitorpentru combustibilii fosili.Avem un parteneriat cu cei de
Markus Rarbach
19 - 25 septembrie 2018www.indiscret.ro
3ACTUALITATE
ComComComComCompania elvpania elvpania elvpania elvpania elveţiană aduce în Reţiană aduce în Reţiană aduce în Reţiană aduce în Reţiană aduce în România cea mai nouă tomânia cea mai nouă tomânia cea mai nouă tomânia cea mai nouă tomânia cea mai nouă tehnologieehnologieehnologieehnologieehnologiedin domeniu, numită sunliqdin domeniu, numită sunliqdin domeniu, numită sunliqdin domeniu, numită sunliqdin domeniu, numită sunliquiduiduiduiduid
la Mercedes care dureazã decâþiva ani ºi vizeazã flota lor deautoturisme. Etanolul este folo-sit, într-un amestec cu benzina,drept combustibil pentru motoa-rele clasice, adicã motoareleexistente deja pe piaþã. Pânãacum, rezultatele aratã cã nuexistã niciun fel de problemã,ci dimpotrivã. Rezultatele aratão îmbunãtãþire a performanþe-lor motorului, precum ºi o scã-dere a emisiilor de CO2. Astadeoarece bioetanolul esteaproape neutru din punct devedere al poluãrii“, a declaratMarkus Rarbach, director debusiness pentru linia biocom-bustibil.
PotenþialulRomâniei este uriaº
În momentul în care s-a dove-dit cã tehnologia sunliquid® estesustenabilã, compania Clariant adecis sã facã urmãtorul pas, carereprezenta construirea unei fa-brici pentru producerea de bioe-tanol la nivel industrial. A fostmomentul în care elveþienii auînceput sã caute o locaþie adec-vatã pentru noua investiþie. „Amales România pentru faptul cãþara are un potenþial uriaº dinpunct de vedere al materiei pri-me folosite de aceastã tehnolo-gie, anume paiele de grâu, iarCraiova are o poziþionare exce-
lentã din acest punct de vedere.În acest moment, aceastã resur-sã este irositã, mulþi fermieri ale-gând sã ardã paiele sau sã le lasepur ºi simplu pe câmp“, a preci-zat Markus Rarbach. Acesta aadãugat cã, iniþial, compania atestat obþinerea de bioetanol dinplanta de grâu, însã, ulterior, adescoperit cã paiele au o canti-tate suficientã de glucozã carepoate fi valorificatã. Astfel, fo-losind tehnologia brevetatã sun-liquid®, compania obþine o tonãde etanol din aproximativ patrutone de paie. „Toate studiile ara-tã cã, pânã în 2030, populaþiagolbului va depãºi cifra de 8,3miliarde, iar peste 60% vor trãi
la oraº. Asta va duce la o creºte-re a consumului de alimente cu50% ºi o cerere pentru energiecu peste 60% mai mare. Aºadar,avem nevoie de surse alternati-ve de energie, dar obþinerea sadin producþia destinatã hrãniriipopulaþiei nu este viabilã. Astfelcã am decis sã testãm reziduuri-le agricole provenite de la grâu,porumb, orez sau trestiei de za-hãr, asta deoarece producþiileagricole diferã de la un continentla altul. Aºa am descoperit cãacestea conþin o cantitate sufi-cientã de zahãr care, trecutprintr-un proces tehnologicadecvat, poate fi transformat înetanol“, a explicat Christian
Kohlpaintner.Reprezentanþii Clariant sunt
de pãrere cã în România potfuncþiona mai multe fabrici debioetanol obþinut din paie, de-oarece existã foarte multezone unde agricultura estedezvoltatã, amintind de zonade Vest a þãrii, dar ºi zona deSud-Est. Astfel, cred elveþie-nii, cu implicarea autoritãþilor,dar mai ales a investitorilordin acest domeniu, þara noas-trã poate deveni un jucãtorimportant pe piaþa europeanãa bioetanolului.
Investiþia,gata în doi ani
Producþia de bioetanol lanoua fabricã, situatã pe un te-ren de 10 hectare în comunaPodari, lângã Craiova, va în-cepe în 2020. ReprezentanþiiClariant spun cã aici vor lu-cra aproximatix 100 de anga-jaþi, iar investiþia va crea alte300 de locuri de muncã lega-te de sectoare precum agri-culturã sau logisticã. Compa-nia intenþioneazã sã recrute-ze forþa de muncã la nivellocal, o parte dintre aceºtiaurmând sã beneficieze depregãtire la fabrica din Strau-bing, Germania. La capacita-te maximã, fabrica va proce-sa aproximativ 250.000 detone de paie de grâu, dar ºialte cereale, care vor fi achi-ziþionate de la fermierii loca-li, fiind estimatã o producþieanualã de 50.000 de tone deetanol celulozic.
O investiþie sigurãpentru mediu
Chiar dacã au existat te-meri legate de riscurile pen-tru mediu, tehnologia sunli-quid®, pe care se bazeazãproducerea de bioetanol, nuimplicã riscuri.
În plus, unul dintre produ-sele secundare rezultate, cu-noscut sub numele de Lignin,este utilizat în proces pentruobþinerea energiei necesareastfel încât unitatea va puteafuncþiona independent de com-bustibilii fosili. În plus, carac-teristicile inovatoare ale tehno-logiei, cum ar fi pretratarea fãrãsubstanþe chimice, producþiaintegratã de enzime specificepentru materiile prime ºi fer-mentarea simultanã a zahãru-lui C5 ºi C6, asigurã o eficien-þã optimã a costurilor.
Clariant investeºtepeste 100 de milioanede euro într-o fabricãde etanol, lângã Craiova
Clariant investeºtepeste 100 de milioanede euro într-o fabricãde etanol, lângã Craiova
Clariant investeºtepeste 100 de milioanede euro într-o fabricãde etanol, lângã Craiova
Clariant investeºtepeste 100 de milioanede euro într-o fabricãde etanol, lângã Craiova
Clariant investeºtepeste 100 de milioanede euro într-o fabricãde etanol, lângã Craiova
Clariant investeºtepeste 100 de milioanede euro într-o fabricãde etanol, lângã Craiova
Clariant investeºtepeste 100 de milioanede euro într-o fabricãde etanol, lângã Craiova
Clariant investeºtepeste 100 de milioanede euro într-o fabricãde etanol, lângã Craiova
Clariant investeºtepeste 100 de milioanede euro într-o fabricãde etanol, lângã Craiova
Clariant investeºtepeste 100 de milioanede euro într-o fabricãde etanol, lângã Craiova
Clariant investeºtepeste 100 de milioanede euro într-o fabricãde etanol, lângã Craiova
Clariant investeºtepeste 100 de milioanede euro într-o fabricãde etanol, lângã Craiova
Clariant investeºtepeste 100 de milioanede euro într-o fabricãde etanol, lângã Craiova
Clariant investeºtepeste 100 de milioanede euro într-o fabricãde etanol, lângã Craiova
Clariant investeºtepeste 100 de milioanede euro într-o fabricãde etanol, lângã Craiova
Clariant investeºtepeste 100 de milioanede euro într-o fabricãde etanol, lângã Craiova
Clariant investeºtepeste 100 de milioanede euro într-o fabricãde etanol, lângã Craiova
19 - 25 septembrie 2018 www.indiscret.ro
4ACTUALITATE
Publ
icita
te
Ca urmare a unorinformaþii alarmantedespre CET Govora,furnizor de apã caldãºi cãldurã în RâmnicuVâlcea, dar ºi în altelocalitãþi, NicolaePãtru, preºedinteleOrganizaþiei Vâlcea aPartidului MiºcareaPopularã (PMP),solicitã un raporturgent despre situaþiaacestei societãþi,aflatã în insolvenþã.Nicolae Pãtru subli-niazã cã administrato-rul special al CET,avocatul Dinu Con-stantinescu, nu aprezentat niciun astfelde raport în faþa Con-siliului JudeþeanVâlcea, care l-a ales înaceastã funcþie deaproape un an, stabi-lindu-i ºi un salariulunar de peste 15.000lei.
PrPrPrPrPreşedinteşedinteşedinteşedinteşedintele PMP Vâlcea, semnal de alarele PMP Vâlcea, semnal de alarele PMP Vâlcea, semnal de alarele PMP Vâlcea, semnal de alarele PMP Vâlcea, semnal de alarmămămămămă
de Marielena Popa
„Existã o îngrijorare justifica-tã despre posibila incapacitate aCET Govora de a asigura cãldu-ra ºi apa caldã în aceastã iarnã.În octombrie 2017, avocatulDinu Constantinescu a fost vo-tat de cãtre Consiliul JudeþeanVâlcea în funcþia de administra-tor special la CET Govora.Atunci, Dinu Constantinescu,dar ºi preºedintele ConsiliuluiJudeþean Vâlcea, ConstantinRãdulescu, au promis cã vor fiprezentate, lunar, rapoarte în le-gãturã cu situaþia CET. Însã nicimãcar o datã pe trimestru nu s-aîntâmplat acest lucru. Dinu Con-stantinescu, trimisul CJ Vâlceala CET Govora, primeºte un sa-lariu de 15.200 lei lunar. El estevãzut mai des la tribunal, undeîºi exercitã rolul de apãrãtor îndosare civile. Le solicitãm, atâtlui Dinu Constantinescu, cât ºilui Constantin Rãdulescu, sã pre-zinte , la proxima ºedinþã a CJ,un raport detaliat despre situaþiade la CET”, a declarat Nicolae
Pãtru la cea mai recentã confe-rinþã de presã.
„Berbeºtiul, otrãvitcu deºeuri de la CET”
Acesta a mai adãugat cã seimpune o clarificare ºi în ceeace a numit „otrãvirea Berbeºtiu-
lui cu deºeuri de la CET”. „Exis-tã o stare de spirit foarte tensio-natã la Berbeºti, unde cetãþeniisunt total împotriva transportu-lui reziduurilor de la CET
în aceastã localitate. Acolo setransportã nu numai cenuºã, se
transportã o serie de reziduuricãrora nimeni nu le face anali-za, sã se constate dacã sunt saunu toxice. Mã surprinde poziþiaprimarului Chelcea Vintilã,care, dacã nu e în stare sã facãniºte proiecte mari, cel puþin sãfacã niºte proiecte în agricultu-rã, cãrora eu le-am acordat totsprijinul. Spre exemplu, planta-þii de pomi, care sã fie utile, nusã otrãveascã localitatea cu de-ºeuri pe care, nu ºtiu în ce con-juncturã, a reuºit sã le acceptela Berbeºti”, a subliniat Nico-lae Pãtru.
CET Govora, al cãrei acþio-nar unic este Consiliul JudeþeanVâlcea, a intrat în insolvenþã înmai 2016, administrator judiciarfiind numitã firma Euro Insol,condusã pe atunci de RemusBorza. Dupã plecarea lui ªtefanPralã, în octombrie 2017, CJVâlcea ºi-a desemnat la CET unnou administrator special, peavocatul Dinu Constantinescu.
Nicolae Pãtru
Dinu Constantinescu
„CET Govora, în posibilãincapacitate de a asigura agenttermic, cerem un raport urgent”
„CET Govora, în posibilãincapacitate de a asigura agenttermic, cerem un raport urgent”
„CET Govora, în posibilãincapacitate de a asigura agenttermic, cerem un raport urgent”
„CET Govora, în posibilãincapacitate de a asigura agenttermic, cerem un raport urgent”
„CET Govora, în posibilãincapacitate de a asigura agenttermic, cerem un raport urgent”
„CET Govora, în posibilãincapacitate de a asigura agenttermic, cerem un raport urgent”
„CET Govora, în posibilãincapacitate de a asigura agenttermic, cerem un raport urgent”
„CET Govora, în posibilãincapacitate de a asigura agenttermic, cerem un raport urgent”
„CET Govora, în posibilãincapacitate de a asigura agenttermic, cerem un raport urgent”
„CET Govora, în posibilãincapacitate de a asigura agenttermic, cerem un raport urgent”
„CET Govora, în posibilãincapacitate de a asigura agenttermic, cerem un raport urgent”
„CET Govora, în posibilãincapacitate de a asigura agenttermic, cerem un raport urgent”
„CET Govora, în posibilãincapacitate de a asigura agenttermic, cerem un raport urgent”
„CET Govora, în posibilãincapacitate de a asigura agenttermic, cerem un raport urgent”
„CET Govora, în posibilãincapacitate de a asigura agenttermic, cerem un raport urgent”
„CET Govora, în posibilãincapacitate de a asigura agenttermic, cerem un raport urgent”
„CET Govora, în posibilãincapacitate de a asigura agenttermic, cerem un raport urgent”
19 - 25 septembrie 2018www.indiscret.ro
5ADMINISTRAÞIE
Administraþia loca-lã a acordat, în ul-tima perioadã, o
grijã deosebitã faþã de sta-diul lucrãrilor de repara-þii strãzi.
Domeniu prioritar pen-tru Primãria Craiova, in-frastructura rutierã a fostabordatã de edilii craio-veni prin lucrãri amplecare vor continua ºi înperioada imediat urmã-toare. Astfel, în aceastãvarã s-au reparat strãziintens circulate precumPãltiniº, Potelu ºi zoneîntregi de cvartaluri deblocuri din Valea Gangu-lui ºi Lãpuº. “Doar înacest an s-a asfaltat o su-prafaþã de 154.374 metripãtraþi de strãzi ºi parcãriºi 13.414 metri pãtraþi de
trotuare. Din anul 2014, decând a început contractulcadru ºi pânã acum s-auasfaltat peste un milion demetri pãtraþi de strãzi ºi par-cãri ºi aproape 300.000metri pãtraþi de trotuare”,menþioneazã Mihail Geno-iu, primarul municipiuluiCraiova.
De asemenea, s-a dat or-dinul de începere a proiec-tãrii pe 20 de strãzi din con-tractul cadru de moderniza-re a celor 87 de strãzi ºi aleice vor avea asfalt în urmã-torii 3 ani. Proiectarea aretermen 30 zile, iar dupãverificare se vor obþine au-torizaþiile de construcþie ºiva începe efectiv lucrarea.Primele ºantiere vor fi des-chise chiar în acest an, strã-zile avute în vedere fiind:
Carpenului, Rãºinari, Fermierului,Micºunele, Trifoiului, Drumul Fa-
Mii de voluntari dinjudeþul Dolj auparticipat sâmbãtãla „Ziua Naþionalãde Curãþenie“,parte a campaniei„Let’s Do It, Româ-nia!“, organizatã lanivel naþional înscopul strângeriideºeurilor arunca-te necorespunzã-tor.
Pe plan local, acþiu-nea a fost sprijinitãde cãtre Consiliul
Judeþean Dolj, aproximativ500 de angajaþi ai institu-þiei sau din cadrul subordo-natelor participând la acþi-unea de strângere a deºeu-rilor. „Consiliul JudeþeanDolj s-a alãturat acesteiacþiuni pentru cã investeº-te 54 de milioane de euroîn gestionarea deºeurilor lanivelul judeþului. Suntem
Consiliul Judeþean Dolj, alãturi devoluntari la „Ziua Naþionalã de Curãþenie”
aproximativ 500 de anga-jaþi din aparatul CJ ºi dininstituþii subordonate în totjudeþul pentru a ajuta laaceastã acþiune. Am dorit sãdãm un semnal de respon-sabilizare a cetãþenilor dinDolj, pentru a nu fi nevoieca an de an sã vinã altcine-va la ei în localitate ºi sãfacã curãþenie, sã înþeleagãimportanþa acestor acþiuniºi sã fie mai responsabili peviitor“, au precizat repre-zentanþii instituþiei.
Împãrþiþi în echipe, aceº-tia au mers, alãturi de alþivoluntari, în mai multezone ale judeþului, acolounde au ajutat la curãþareaunor zone care, de-a lungulanilor, se transformaserã înveritabile gropi de gunoi. Oastfel de „groapã“ se gãseaºi la marginea localitãþiiGoicea, care, în mod ironic,gãzduieºte ºi viitoarea sta-þie de sortare ºi transfer agunoiului menajer, parte a
Masterplanului de deºeuri al jude-þului. „Mulþumim voluntarilor careau venit aici sã ne ajute sã curãþãmaceastã zonã unde se mai aruncãgunoaie, cu toate cã în adunãrilenoastre publice eu le-am explicatcetãþenilor sã-ºi creeze o platfor-mã pentru gunoi în propria gospo-dãrie, pentru cã în urmã cu doi aniau primit compostoare pentru arealiza compostul“, a declarat pri-marul comunei, Dumitru Marcu,care a recunoscut cã nu a aplicatniciodatã vreo sancþiune celor carearuncã gunoaiele la întâmplare.
Echipaþi cu mânuºi ºi dotaþi cusaci menajeri, cei peste o sutã devoluntari au reuºit sã cureþe rapidgunoaiele din zonã, care variau dela resturi de cartoane, resturi mena-jere ºi plastice de diverse feluri,pânã la materiale de construcþii, ar-ticole vestimentare ºi chiar pam-perºi. La final, în urma voluntarilorau rãmas zeci de saci plini, o zonãde câmp curatã ºi speranþa cã locui-torii vor înþelege cã trebuie sã res-pecte regulile ºi sã arunce gunoiulîn locurile special amenajate.
Vrancei, Homer, Corcova, Mari-nei, Ecoului, Livezi, Olteniþa,Ogorului. “Pe toate aceste strãzinu a fost niciodatã turnat asfalt,iar pentru unele din ele, cum ar fiFermierului ºi Carpenului, esteprevãzutã ºi introducerea canali-zãrii, atât pluvialã cât ºi menaje-rã“, a precizat primarul munici-piului Craiova.
cul limbii materne s-a instalato limbã de împrumut, prepon-derent engleza, de largã utili-tate. Evident, aceºtia gândescîn limba de comunicare, încât,geografic ºi cultural, þara carei-a adoptat e cu totul alta de-cât patria lor ºi a pãrinþilor. Îlînþeleg perfect pe ministrulculturii în cele descrise cusubtilitate – iubirea de þarãprin import –, dar, practic, re-zultatul e peste mânã, se în-noadã în cerul gurii. Dupã ori-ce metodologie, totul începecu educaþia din familie, con-tinuã cu ºcoala ºi se perfecþi-oneazã în societate. Astãzi,întreg lanþul are verigile rugi-nite sau rupte. Despre orice felde iubire se poate vorbi: debani, de maºini, de voiajuri,de aventuri ºi de fiþe. Mai pu-þin, foarte puþin, despre iubi-rea de þarã. Care nici mãcar nutrebuie vorbitã ºi poruncitã, cipur ºi simplu simþitã. Genera-þiei actuale îi sunã artificial,propagandistic, ridicol. ªi aredreptate. Iubirea de þarã (sin-tagmã din pãcare vetustã) nue crâmpei de viaþã, de marþipânã joi, când apare câte-unstrãin, ne laudã ºi pleacã. Estetotul sau nimic. „Nu întreba cepoate face þara pentru tine,întreabã ce poþi face tu pentruea”, îndemna J.F. Kennedy îndiscursul de învestire din1961. Fraze cu forþã de înrâu-rire bine-venite ºi pentru noi.Numai cã raportul s-a inver-sat. Þarã de muls, mã ºi mi-nunez cum de nu curge prinvãgãunile ei laptele unei în-tregi tranziþii spre caºcaval.
M inistrul culturii,George Ivaºcu, vinecu o condiþionalã-
ºoc, uºor persiflantã, dar debun simþ: „Dacã limba româ-nã nu mai are astãzi cuvintepotrivite pentru iubirea de þarã,poate ar trebui sã le traducemdin englezã”. ªi argumentea-zã aceasta prin spusele de no-bleþe ale Prinþului Charles cuocazia deselor vizite în Româ-nia, despre frumuseþile naturii,despre obiceiuri ºi oameni.Atâþia alþi strãini poposesc pela noi, unii, puþini, decid sã sestabileascã aici, „îndrãgostiþiiremediabil de peisajele, bucã-tãria, tradiþiile sau felul nostrude a fi” (primitor, bãnuiesc),încât nu e deloc deplasat sã teîntrebi: „Ce-ar fi sã descope-rim România cu ochii lor? Ce-ar fi din nou s-o iubim, fie ºicopiindu-i pe strãini?” La felmã întreb ºi eu ºi îmi rãspund:ar fi OK. Dar nu dintr-odatã ºinu oricum, ba chiar cu îndo-ieli ºi opintiºuri decurgând dinrealitãþi îmbinate sau paralele.Tema invitã la meditaþie ºiechilibru, frazele ditirambiceneavând cu nimic a face. Pe dealtã parte – aici e-aici, iubireade þarã e o constantã, nu uncapriciu. Dupã calcule poateprea îngãduitoare, vreo cincimilioane de conaþionali de-ainoºtri au ales strãinãtatea. I-aulãsat acasã pe bãtrâni, o socie-tate în disoluþie, o lume în fier-bere ºi au dat peste o altã lume– pusã la punct, exigentã, rece(vezi, complementar, EugenSimion în convorbirile cu Pe-tru Dumitriu la Metz). În lo-
Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN
Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA
DAN OLTEANU
Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS
Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU
Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN
ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã
Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.
Cod ISSN: 1842-2896
Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL
Tiparul:PRODCOM
Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj
Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345
SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea
Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34
Importând iubirea de þarã Biblioteca Judeþeanã„Alexandru ºi AristiaAman” anunþã lansa-rea celei de-a IX-aediþii a proiectului„Cãrticica pentruprichindei ºi copii maimãricei”. Proiectul seadreseazã preºcolari-lor ºi elevilor, claseleI-IV, din municipiulCraiova. La înscrierilecare se desfãºoarã înintervalul 17-28 sep-tembrie 2018 suntinvitate sã apliceexclusiv cadreledidactice.
Structuratã în 19 teme interactive, ediþia actualãse suprapune anului
ºcolar, urmând sã debuteze la 1octombrie 2018. Iniþiat din do-rinþa de a lãrgi sfera preocupã-rilor celor mici, de a sprijiniºcoala ºi familia în procesul deeducaþie, proiectul „Cãrticicapentru prichindei ºi copii maimãricei” este unul dintre celemai de succes programe cultu-ral-educative derulate la nivellocal. Prin amploare, frecvenþãºi longevitate, proiectul desfã-ºurat de compartimentul „Îm-prumut carte pentru copii ºi ti-neret” se numãrã printre celemai populare iniþiative ale Bi-bliotecii Judeþene „Alexandru ºiAristia Aman”.
Activitãþile propuse pentruanul ºcolar 2018-2019 acoperão paletã generoasã de nevoi ºipreocupãri, publicul þintã fiindcompus atât din „prichindei” cuvârsta de pânã la ºapte ani, cât ºidin elevi din ciclul primar. Cufiecare ediþie desfãºuratã pânã înprezent, oferta educaþionalã asporit în diversitate, biblioteca ademonstrat cã poate integra unnumãr mare de activitãþi într-unprogram coerent ºi util. Centra-te pe anotimpuri, ori pe unitãþipractice de învãþare, temele pro-puse abordeazã subiecte din do-menii precum: istoria, astrono-mia, biologia, geografia, bunelemaniere, cultura ºi elementele defolclor, dar ºi lumea animalelor.Nu vor fi neglijate nici subiecteprecum universul basmelor, po-ezia ºi pictura. De asemenea, înpragul anumitor sãrbãtori reli-gioase sau populare, copiilor le-au fost pregãtite activitãþi tema-tice despre Crãciun, Paºti, Dra-gobete ºi Mãrþiºor.
Anul 2018 este consacratmarcãrii Centenarului Marii
Uniri de la 1918, motiv pentrucare toate activitãþile ºi atelie-rele de proiect programate sã sedesfãºoare în intervalul octom-brie-decembrie 2018 sunt con-sacrate cunoaºterii evenimente-lor ºi obiectelor cu valoare na-þional-identitarã. Astfel, partici-panþii vor viziona documentarecu privire la semnificaþia actu-lui istoric înfãptuit la 1 Decem-brie 1918 ºi vor participa la ate-lierele de picturã cu tema „Ro-mânia în straie de sãrbãtoare”.De asemenea, bibliotecarii auinclus în program ºi ateliere deîndemânare ºi lucru manual încadrul cãrora vor fi confecþio-nate Steagul României, cocar-de în culorile drapelului naþio-nal, precum ºi diverse alte ele-mente cu pronunþatã simbolis-ticã istoricã. Procesul de unifi-care naþionalã sãvârºit în 1918va fi ilustrat prin desfãºurareaatelierului de puzzle, în cadrulcãruia va fi realizatã harta isto-ricã a României.
Proiect dedicatnevoilor de formareºi informare alecelor mai micidintre cititori
Între obiectivele urmãrite încadrul proiectului, o axã prin-cipalã constã în identificarea desoluþii practice pentru nevoistringente precum: dezvoltareainteresului ºi menþinerea moti-vaþiei pentru lecturã, deprinde-rea obiºnuinþei de a frecventaregulat biblioteca ºi, în general,cointeresarea ºi informarea pu-blicului tânãr cu privire la opor-tunitãþile de formare ºi informa-re pe care le pune la dispoziþiebiblioteca. Dezvoltarea imagi-naþiei, creativitãþii ºi spiritulvoluntar reprezintã, de aseme-nea, un indicator esenþial al pro-iectului. La fel de important, proiectul are ca scop ºi promo-varea bibliotecii în calitate de
agent activ de formare, educareºi informare - partener solid înrelaþia cu instituþiile ºcolare dinjudeþul Dolj. Colaborarea din-tre bibliotecã, pe de o parte,ºcoalã ºi grãdiniþã, pe de altãparte, reprezintã, la fel ca în aniitrecuþi, garanþia sprijinului ofe-rit educaþiei continue, prin in-termediul învãþãrii prin viziona-re, lecturã, picturã ºi lucru ma-nual.
Bibliotecarii implicaþi în pro-iect sunt: Ancuþa Cãlinescu,Mihaela Mircea, Carla Dinu,Silvia Mic ºi Laura Trãistaru,coordonaþi de Rodica Pãvãlan,ºef Serviciu Relaþii cu Publicul.„Construit exclusiv pe nevoilede formare ºi informare ale ce-lor mai mici dintre cititori, pro-iectul «Cãrticica pentru prichin-dei ºi copii mai mãricei» înglo-beazã activitãþi pe care le vomdemara peste doar douã sãptã-mâni ºi se vor derula pânã laîncheierea anului ºcolar 2018-2019. Alãturi de temele ºi acti-vitãþile deja tradiþionale, ediþiade faþã propune, pentru interva-lul lunilor octombrie-decembrie2018, mai multe activitãþi dedi-cate cunoaºterii ºi înþelegeriisemnificaþiei momentului 1918.E utilã, credem, ºi extrem denecesarã includerea acelor ac-tivitãþi prin care copiii au posi-bilitatea de a se familiariza cuistoria ºi momentele ei astrale.Ne aºteptãm la câteva mii departicipanþi, viitori utilizatori ºipropagatori ai serviciilor de bi-bliotecã”, a declarat LucianDindiricã, managerul Bibliote-cii Judeþene „Alexandru ºi Aris-tia Aman”.
Pentru informaþii suplimenta-re, înscrieri, programãri ºi su-gestii de activitãþi, cadrele di-dactice, în mod exclusiv, suntinvitate sã apeleze la unul din-tre numerele de telefon:0251.532.267 ºi 0351.441.809,interior 104, de luni pânã vineri,în intervalul orar 9.00 – 18.00.
Înscrieri la „Cãrticicapentru prichindei ºi copiimai mãricei“, ediþia a IX-a
19 - 25 septembrie 2018www.indiscret.ro
7DEZVÃLUIRI
Pentru cei mai mulþi,OJFIR Vâlcea este onecunoscutã. Întraducere, înseamnãOficiul Judeþeanpentru FinanþareaInvestiþiilor Rurale.Este coordonat deAgenþia pentruFinanþarea Investiþii-lor Rurale (AFIR), oinstituþie publicãfinanþatã în mareparte din subvenþiialocate de la bugetulde stat ºi care seaflã în subordineaMinisterului Agricul-turii ºi DezvoltãriiRurale.
de Marielena Popa
Pe portal, AFIR-ul afi-ºeazã cu nonºalanºãcã încã se ocupã de
programul SAPARD, înche-
iat odatã cu intrarea Românieiîn UE, în anul 2007, ºi moni-torizat pânã în 2013. De ase-menea, prin acelaºi mijloc, po-pulaþia mai este informatã cãAFIR a preluat atribuþiile deimplementare tehnicã, platã ºimonitorizare pentru Progra-mul Naþional de DezvoltareRuralã 2007-2013/2014-2020.Cu alte cuvinte, ºi-a cam pier-dut obiectul muncii. Dar nu ºisalariile.
121.138 lei încasaþiDirector al AJFIR Vâlcea este
Mirela Alina Pãunoiu (foto). În2012, doamna pleca de la Pri-mãria Mihãeºti ºi, prin PartidulConservator, ajungea ºefã aAgenþiei de Plãþi pentru Dez-voltare Ruralã ºi Pescuit Vâlcea.Din 2014, a fost numitã direc-tor Gr.II la OFIR Vâlcea ºiacolo a rãmas. Potrivit celeimai recente declaraþii deavere, datatã 04.05.2018(foto), Alina Pãunoiu a
încasat în anul fiscal precedent121.138 lei, ceea ce înseamnã10.095 lei lunar.
Alãturi de directoare, au mo-tive de mulþumire financiarã ºiceilalþi angajaþi ai AJOFR Vâl-cea. Astfel, Moraru Dumitru,consilier gr.IA, a primit în anulfiscal recent încheiat un sala-riu de 7.338 lei pe lunã. Niciîn anii anteriori angajaþii AJ-FIR Vâlcea nu au dus-o rãu.Spre exemplu, în 2016, PopaLuciana, consilier, a încasat6.646 lei lunar, adicã 79.746 leianual.
Salarii mari ºi scaune como-de, într-o instituþie în care le-giuitorii au omis sã aducã la ziobiectul muncii. Câte vor maifi la fel?
Salarii mariºi scaune comodela OJFIR Vâlcea
Salarii mariºi scaune comodela OJFIR Vâlcea
Salarii mariºi scaune comodela OJFIR Vâlcea
Salarii mariºi scaune comodela OJFIR Vâlcea
Salarii mariºi scaune comodela OJFIR Vâlcea
Salarii mariºi scaune comodela OJFIR Vâlcea
Salarii mariºi scaune comodela OJFIR Vâlcea
Salarii mariºi scaune comodela OJFIR Vâlcea
Salarii mariºi scaune comodela OJFIR Vâlcea
Salarii mariºi scaune comodela OJFIR Vâlcea
Salarii mariºi scaune comodela OJFIR Vâlcea
Salarii mariºi scaune comodela OJFIR Vâlcea
Salarii mariºi scaune comodela OJFIR Vâlcea
Salarii mariºi scaune comodela OJFIR Vâlcea
Salarii mariºi scaune comodela OJFIR Vâlcea
Salarii mariºi scaune comodela OJFIR Vâlcea
Salarii mariºi scaune comodela OJFIR Vâlcea
Mirela Alina Pãunoiu,director al AJFIR Vâlcea
19 - 25 septembrie 2018 www.indiscret.ro
8CULTURÃ
Traficul ilicit de mãrfurise manifestã printr-oincidenþã crescutã a
contrabandei ºi a comerciali-zãrii produselor contrafãcute.
Afacerile corecte din întrea-ga Europã pierd anual cca 45de miliarde de euro din vân-zãri ºi cca 550.000 de locuride muncã din cauza invazieiproduselor contrafãcute. Pro-ducãtorii ºi comercianþii pro-duselor contrafãcute nu plãtescimpozite, contribuþii sociale ºiTVA, astfel cã taxe anuale depeste 8 miliarde de euro nusunt colectate.
Fenomenul este încã unul deamploare ºi în þara noastrã.România pierde anual cel pu-þin jumãtate de miliard de eurodin necolectarea unor taxe ºicca 30.000 de locuri de mun-cã din cauza comerþului cuproduse contrafãcute.
La acestea se adaugã riscuri-le mari la adresa securitãþii pu-blice, a mediului ºi sãnãtãþii oa-menilor, generate de acest tra-fic de produse de contrabandã.Riscuri cu consecinþe nefaste petermen mediu ºi lung dacã negândim fie ºi numai la substan-þele ultratoxice din þigãrile saudin þesãturile contrafãcute.
În faþa unei astfel de realitãþiviolente este nevoie de un frontcomun autoritãþi-factori eco-nomici-societate civilã-consu-matori responsabili. Am parti-cipat recent la evenimentulACTIV România, cea mai di-namicã asociaþie în lupta con-tra traficului ilicit de mãrfuri.Au fost prezentate studii se-rioase care atestã cã în pofidaunor succese în aceastã bãtã-
de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj
lie, fenomenul rãmâne unulfoarte îngrijorãtor.
Majoritatea comercianþilorpreferã sã achiziþioneze produ-se contrafãcute pentru a le re-vinde. Majoritatea consumato-rilor preferã sã plãteascã maipuþin pe diverse mãrfuri con-trafãcute dacã ele sunt mai ief-tine. Iatã elementele esenþialeale unui cerc vicios care ali-menteazã contrabanda cu pro-duse ilegale contrafãcute.
Salut decizia colegilor meiparlamentari de a iniþia o Zi deLuptã împotriva Traficului Ili-cit de Mãrfuri, ca o formã deconºtientizare publicã asupraacestui fenomen periculos.
Bãtãlia trebuie dusã însã înfiecare zi ºi peste tot în þarã.Pentru cã în fiecare zi acesttrafic prejudiciazã societatearomâneascã.
O Strategie Naþionalã com-petitivã de Combatere a Trafi-cului Ilicit de Mãrfuri este ab-solut necesarã pentru un pa-chet coerent de acþiuni care sãlimiteze drastic acest fenomen.Trebuie regândite programelespeciale de dezvoltare econo-micã în zonele puternic afec-tate de traficul ilicit. Este deasemenea foarte importantãdezvoltarea unor programenaþionale de educare a popu-laþiei în sensul prevenirii con-sumului de produse de contra-bandã ºi contrafãcute, progra-me care sã fie promovate ma-siv inclusiv în unitãþile de în-vãþãmânt.
Doar un efort perseverent ºiconcertat poate da rezultate.- Limitarea acestui fenomeneste obligatorie!
Bãtãlia contra produselorcontrafãcute
Publ
icita
te
Teatrul Colibri Craiova organizeazã, în perioa-da 1 octombrie – 25 noiembrie 2018, o nouãserie de ateliere de creaþie. Pentru fiecare ate-
lier în parte existã un numãr limitat de locuri. Înscrie-rile se fac în intervalul 18 – 24 septembrie 2018, doarprin formular on-line, link-urile pentru fiecare ate-lier în parte fiind disponibile pe site-ul instituþiei.
Pentru completarea formularului on-line, persoa-nele interesate vor accesa link-ul dorit, vor scrie da-tele necesare ºi vor apãsa pe butonul de trimitere, ast-fel se va înregistra înscrierea.
Preþul / atelier (întreaga perioadã) este 150 lei. Pe-rioada obligatorie de achitare a taxei pentru ateliereeste 19 - 27 septembrie 2018. Plata taxei se va efec-tua la sediul Teatrului Colibri, între orele 09:00 ºi15:00 (de luni pânã vineri), prin ordin de platã sauprin transfer bancar.
Au început înscrierilepentru ateliere organizatede Teatrul Colibri
19 - 25 septembrie 2018www.indiscret.ro
DeputatulDaniela Oteºanu:
„O lege nouãpentru
distribuþiade asigurãri”
„Proiectul de legeprivind distribuþiade asigurãri a fostadoptat recent deCamera Deputaþi-lor, cu 259 devoturi „pentru”,unul „împotrivã” ºidouã abþineri”, aanunþat deputatulPSD de Vâlcea,Daniela Oteºanu.
P otrivit acesteia,proiectul are caobiect de regle-
mentare transpunerea inte-gralã a Directivei (UE)2016/97 a ParlamentuluiEuropean ºi a ConsiliuluiEuropean din 20 ianuarie2016 privind distribuþia deasigurãri. Camera Deputa-þilor este for decizional încazul acestui proiect.
„Scopul acestui proiecteste reglementarea activitã-þii de distribuþie a produse-lor de asigurare ºi reasigu-rare, organizarea ºi funcþi-onarea distribuitorilor deasigurãri ºi reasigurãri, su-pravegherea activitãþii dedistribuþie ºi a altor activi-tãþi conexe acesteia, înre-gistrarea intermediarilor,inclusiv autorizarea sauavizarea acestora la Auto-ritatea de Supraveghere Fi-nanciarã (ASF) Toate aces-tea, în vederea asigurãriiunui nivel ridicat de protec-þie ºi informare de care sãbeneficieze consumatorii înceea ce priveºte posibilita-tea de a achiziþiona separatdiferitele componente aleunui pachet oferit (vânza-rea combinatã – cross-sel-ling)”, spune deputatulPSD.
Datele statistice oficiale in-dicã în mod evident creº-terea considerabilã a tutu-
ror indicatorilor relevanþi ai cali-tãþii vieþii în România, respectivmajorãrile consistente ale câºtigu-lui salarial net, salariului minim netºi punctului de pensie.
În cel de-al doilea trimestru alacestui an, România a avut din nouo creºtere economicã importantã,una dintre cele mai mari din Uniu-nea Europeanã, fapt confirmat deEurostat, Produsul Intern Brut(PIB) fiind în creºtere cu 1,4% faþãde primul trimestru. Rata ºomaju-lui este acum de 3,5% faþã de 4,8%în 2016, iar numãrul salariaþilor dinþarã a crescut de la 4.732.000 la4.940.000. De asemenea, s-au rea-lizat importante majorãri în ceea cepriveºte cheltuielile anuale pentrusãnãtate, învãþãmânt ºi culturã.
Unul dintre exemplele concreteprivind îmbunãtãþirea mediului deafaceri ºi a activitãþii agenþilor eco-nomici este intrarea în vigoare aLegii nr.163/2018 pentru modifi-carea ºi completarea Legii conta-bilitãþii nr. 82/1991, modificarea ºicompletarea Legii societãþilor nr.31/1990, precum ºi modificareaLegii nr. 1/2005 privind organiza-rea ºi funcþionarea cooperaþiei, ad-optatã recent de Parlament. Actulnormativ va flexibiliza modalitateaîn care întreprinzãtorii îºi desfãºoa-rã munca în ceea ce priveºte repar-tizarea profitului.
Prin aceastã lege, agenþii econo-mici vor putea sã încaseze trimes-trial dividendele din profitul reali-zat de societãþile comerciale în caresunt asociaþi sau acþionari. Pânãacum, dividendele se încasau nu-mai dupã întocmirea ºi aprobareasituaþiilor financiare anuale, aºacum era stabilit anterior prin lege.
Conform Legii nr. 163/2018, ac-þionarii sau asociaþii unei compa-nii vor putea opta pentru reparti-zarea trimestrialã a profitului, încursul exerciþiului financiar, în li-mita profitului net înregistrat tri-
mestrial. Regularizarea sumelorrepartizate trimestrial va avea locdupã aprobarea situaþiilor financia-re anuale, cu obligaþia acþionarilorde a restitui în maximum 60 de zileeventualele sume distribuite în plusîn cursul exerciþiului financiar.
Apariþia Legii 163/2018 va aveaun dublu efect pozitiv, atât pentrucreºterea economicã generalã a þã-rii, cât ºi pentru românii care in-vestesc în afaceri. Pe de o parte,întreprinzãtorii vor putea sã bene-ficieze mai uºor de investiþiile fã-cute în scopul dezvoltãrii proprii-lor afaceri, iar profitul obþinut vaputea fi judicios folosit, ºi chiarreinvestit. Pe de altã parte, în urmamodificãrilor legislative operate,va avea de câºtigat automat ºi sta-tul, prin încasarea impozitului pedividende în cursul anului fiscal.În acest fel, se va reuºi creºtereaprocentului veniturilor colectate labugetul naþional. Nu în ultimulrând, economia naþionalã va aveade câºtigat de pe urma aplicãriiLegii 163/2018, prin posibilitatearulajului acestor sume trimestrial încircuitul economic, dar ºi prin uti-lizarea în numãr însemnat al lichi-ditãþilor existente.
Aceastã lege este un alt exemplude implicare a guvernãrii PSD însprijinirea mediului economic ºi in-vestiþional, ea adãugându-se nume-roaselor mãsuri de susþinere luate
în ultimul an ºi jumãtate de Execu-tiv ºi majoritatea parlamentarã.Unul dintre acestea este ProgramulStart-Up Nations, care vizeazã fi-nanþarea a 10.000 de firme în acestan, transmiterea online a planurilorde afaceri urmând a avea loc în oc-tombrie. Bugetul ediþiei a II-a aacestui program este de 2 miliardelei (circa 425 milioane euro), careva acoperi finanþarea a circa 10.000de noi afaceri prin granturi de200.000 lei pentru fiecare afacere.De asemenea, în zilele urmãtoare vafi lansat un demers oficial prin caresocietãþile comerciale vor putea so-licita ajutor nerambursabil pentruinvestiþii majore, de peste 3 milioa-ne de euro, în acest an fiind alocatãsuma de 145 milioane de euro. Fir-mele care realizeazã astfel de inves-tiþii vor primi 50% din valoarea in-vestiþiei lor ca ajutor de stat.
Evaluãrile economice internaþi-onale confirmã rezultatele poziti-ve ale guvernãrii PSD, prestigioa-sa Agenþie de rating Moody’s re-confirmând ratingul de þarã al Ro-mâniei cu perspectivã stabilã. În ur-mãtorii doi ani, Moody’s progno-zeazã o creºtere a PIB-ului real cu4% în 2018, respectiv de 3,5% în2019, fapt ce confirmã succesulindiscutabil al Programului de gu-vernare al PSD.
Evoluþia raportului euro/leu din perioada anali-zatã a fost una destul de
calmã, cu o uºoarã tentã des-cendentã la finalul ei, în timpce nivelul indicilor ROBOR acontinuat sã scadã.
Cursul euro a crescut de la4,6325 la 4,6335 lei, medie sta-bilitã la sfârºitul intervalului,când tranzacþiile s-au realizatîntr-un culoar cuprins între4,64 ºi 4,645 lei, cu închide-rea la 4,647 lei.
Creºterea cu 15,6%, la peste4,8 miliarde de euro, a defici-tului de cont curent din prime-le ºapte luni ale acestui an,comparativ cu aceeaºi perioa-dã din 2017, evoluþie cauzatãde adâncirea deficitului comer-cial, reprezintã un risc pentruleu, care va reveni treptat sprepragul de 4,67 lei.
Reamintim cã majoritateaanalizelor privind valoareaeuro la sfârºitul anului indicãdepãºirea pragului de 4,7 lei,care ar reprezenta un nou ma-xim istoric.
Media dolarului american ascãzut de la 4,0011 la 3,9669lei, minimul ultimelor aproa-pe douã luni, pentru ca la sfâr-ºitul intervalului cursul sã fiestabilit la 3,9855 lei, când co-taþiile din piaþã fluctuau între3,982 ºi 3,996 lei.
Moneda elveþianã a fluctuatpe pieþele internaþionale între1,123 ºi 1,134 franci/euro,media ei crescând de la 4,1001ºi 4,1314 lei, la sfârºitul perioa-dei, pe fondul înmulþirii plasa-mentelor în active consideratedrept „sigure”, investitorii te-
10ECONOMIE
Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.
Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.
mându-se de creºterea tensiu-nilor comerciale din economiamondialã.
Dupã ce în ultimele trei sãp-tãmâni, BNR a injectat în pia-þa monetarã, prin operaþiuni detip repo, circa 22,5 miliardelei, nivelul lichiditãþii s-a re-glat, ceea ce s-a concretizatîntr-o tendinþã de scãdere aindicilor ROBOR.
Indicele ROBOR la treiluni, utilizat la calcularea do-bânzilor la majoritatea credi-telor în lei, a stagnat la 3,09%,cel mai scãzut nivel începândcu luna iunie, iar cel la ºaseluni, folosit la calcularea rate-lor la creditele ipotecare, a3,36%, minim al ultimelordouã luni. Indicele la nouãluni s-a oprit la 3,44%, iar cella 12 luni la 3,50%.
Volatilitatea perechii euro/dolar a fost ridicatã, în funcþiede nivelul aversiunii faþã derisc a investitorilor. De la1,1571 dolari, la începutulperioadei, euro s-a apreciat la1,1721 dolari, pentru ca la fi-nalul perioadei sã scadã la1,1618 – 1,1661 dolari.
Aprecierea dolarului se da-tora statului de „monedã refu-giu” de care beneficiazã, dupãce preºedintele Trump a anun-þat o nouã serie de taxe vama-le care vor fi impuse importu-rilor din China.
La sfârºitul perioadei, indi-cele compozit al bitcoin cal-culat de Bloomberg se plasala 6.471,37 dolari.
Analiza cuprindeperioada 11 – 18 septembrie
Publ
icita
te
Euro urcã spre 4,65 lei
Parlamentarul liberalIonuþ Stroe propuneca administraþia localãsã preia blocul S200,care ar putea gãzduitoate serviciile admi-nistrative de la niveluloraºului ºi chiar celjudeþean. Acesta estede pãrere cã, prinaceastã mutare, cetã-þenilor le va fi multmai uºor sã îºi rezolveproblemele pentru cãar gãsi toate serviciileîn acelaºi loc.
„Primãria din Craiova vrea,iar, sã împrumute bani ºi pen-tru reabilitarea clãdirilor în careîºi desfãºoarã activitatea. Eucred cã aceste douã clãdiri sim-bol pentru Craiova meritã osoartã mai bunã. Un spaþiu ad-ministrativ modern, cu toatespaþiile ºi dotãrile necesare, esteimposibil de organizat într-o
clãdire de patrimoniu. Cred cãar fi mult mai înþelept ca toate
serviciile administrative de lanivelul oraºului (ºi poate chiarºi ale judeþului) sã fie aduse la-olaltã într-o singurã clãdire.Blocul S200, care în prezenteste o povarã financiarã pentruUniversitate, ar putea fi, în sfâr-ºit, finalizat cu o investiþie inte-ligentã, iar doljenilor le va fimult mai uºor sã îºi rezolve pro-blemele dacã toate serviciile arfi în acelaºi loc. În schimb, clã-dirile actuale ale primãriei arputea sã fie renovate ºi introdu-se în circuitul cultural, transfor-mate în muzee, ca-n orice oraºeuropean“, a scris, pe pagina sade Facebook, deputatul craio-vean.
Reacþia liderului liberal vinela scurt timp dupã ce primarulMihail Genoiu a anunþat cã Mi-nisterul Finanþelor a aprobatcontractarea unui credit în va-loare de 15 milioane de euro,bani care vor fi folosiþi, printrealtele, pentru reabilitarea celordouã sedii ale primãriei, caresunt ºi monumente istorice.
Deputatul Ionuþ Stroe:“Blocul S200 poategãzdui toate serviciile
administrativede la nivelul oraºului”
Deputatul Ionuþ Stroe:“Blocul S200 poategãzdui toate serviciile
administrativede la nivelul oraºului”
Deputatul Ionuþ Stroe:“Blocul S200 poategãzdui toate serviciile
administrativede la nivelul oraºului”
Deputatul Ionuþ Stroe:“Blocul S200 poategãzdui toate serviciile
administrativede la nivelul oraºului”
Deputatul Ionuþ Stroe:“Blocul S200 poategãzdui toate serviciile
administrativede la nivelul oraºului”
Deputatul Ionuþ Stroe:“Blocul S200 poategãzdui toate serviciile
administrativede la nivelul oraºului”
Deputatul Ionuþ Stroe:“Blocul S200 poategãzdui toate serviciile
administrativede la nivelul oraºului”
Deputatul Ionuþ Stroe:“Blocul S200 poategãzdui toate serviciile
administrativede la nivelul oraºului”
Deputatul Ionuþ Stroe:“Blocul S200 poategãzdui toate serviciile
administrativede la nivelul oraºului”
Deputatul Ionuþ Stroe:“Blocul S200 poategãzdui toate serviciile
administrativede la nivelul oraºului”
Deputatul Ionuþ Stroe:“Blocul S200 poategãzdui toate serviciile
administrativede la nivelul oraºului”
Deputatul Ionuþ Stroe:“Blocul S200 poategãzdui toate serviciile
administrativede la nivelul oraºului”
Deputatul Ionuþ Stroe:“Blocul S200 poategãzdui toate serviciile
administrativede la nivelul oraºului”
Deputatul Ionuþ Stroe:“Blocul S200 poategãzdui toate serviciile
administrativede la nivelul oraºului”
Deputatul Ionuþ Stroe:“Blocul S200 poategãzdui toate serviciile
administrativede la nivelul oraºului”
Deputatul Ionuþ Stroe:“Blocul S200 poategãzdui toate serviciile
administrativede la nivelul oraºului”
Deputatul Ionuþ Stroe:“Blocul S200 poategãzdui toate serviciile
administrativede la nivelul oraºului”
19 - 25 septembrie 2018www.indiscret.ro
11POLITICÃ
Deºi mai greu decâtoricând, iatã cã libera-lii s-au pus în miºcare.Scuturând-ºi, parcãnervoºi cã cineva arputea bãga de seamãgestul, mâneca haineide pãcatul unei alianþenumite USL, la nivelulîntregii Românii, PNL-ul a demarat o amplãacþiune de identificarea prioritãþilor dedezvoltare în regiunileistorice ale þãrii ºi deasumare a prioritizãriifinanþãrii acestora decãtre un viitor guvernde stânga. Oltenia afost prima regiuneasupra cãreia s-auoprit liberalii, într-oreuniune evenimentdesfãºuratã la sfârºi-tul sãptãmânii trecuteîn municipiul RâmnicuVâlcea.
de Cosmin Pretorian
„A fost una dintre cele maiimportante întâlniri din acest anpentru cã, împreunã, organiza-þiile judeþene ale partidului ºiconducerea centralã, ne-am asu-mat un program regional dedezvoltare fãrã precedent pen-tru Oltenia. Acest documentsemnat de noi la Vâlcea estefoarte important pentru cã întã-reºte preocuparea PNL pentruviaþa locuitorilor Olteniei, Re-giunea Sud-Vest a României fi-ind pe penultimul loc din UE lagradul de sãrãcie. Din aceastãperspectivã, PNL considerãprioritare anumite investiþii, in-vestiþii demarate de fapt de PNLîn trecut, care au fost prinse întot ceea ce înseamnã documen-te asumate de România în atra-gerea de fonduri europene. Dinpãcate, actuala guvernare fietergiverseazã aceste investiþii,fie le ignorã complet, ºi în felulacesta se ajunge sã se piardãfonduri europene importante în
contextul socio-economic ac-tual“, a subliniat preºedintelePNL Dolj, ªtefan Stoica, într-oconferinþã de presã susþinutãduminicã la sediul filialei dinCraiova.
Printre altele, în documentulratificat de cãtre liberali, la locde frunte stã dezvoltarea infras-tructurii rutiere, punct pe caredreapta olteanã promite sã osusþinã. „Considerãm cã reali-
zarea unei infrastructuri moder-ne de transport care sã ofere ungrad de conectivitate mai mareacestei regiuni reprezintã ºansaunei dezvoltãri durabile sãnã-toase ºi principalul vector alcreºterii atractivitãþii competiþi-onale a regiunii în vederea atra-gerii de investiþii. În momentulde faþã, atât în ceea ce priveºtecomponenþa proiectelor dinMasterplanul de Transport alRomâniei, cât ºi prevederileStrategiei de Dezvoltare terito-rialã a României – RomâniaPolicentricã 2035, regiunea Ol-tenia reprezintã o regiune deinteres, cu o serie de proiecte de
infrastructurã de transport pro-puse pentru urmãtorii 14 ani.Prin urmare, pentru dezvoltareaîntregii regiuni Oltenia, esteobligatorie respectarea termene-lor ºi proiectelor asumate în celedouã documente programatice.Toate proiectele Olteniei dinMasterplanul de Transport alRomâniei pânã în anul 2030 în-sumeazã investiþii de peste 10miliarde de euro, iar finalizarealor reprezintã conectarea, dintoate punctele de vedere, a re-giunii Oltenia cu restul þãrii ºial Europei“, se menþioneazã în„Angajamentul Partidului Naþi-onal Liberal pentru dezvoltareaRegiunii Oltenia“.
Prezent atât la întâlnirea de laVâlcea, cât ºi la conferinþa depresã de duminicã, senatorulMario Ovidiu Oprea, preºedin-tele PNL Craiova, a individua-lizat una dintre consecinþelesubfinanþãrii sectorului trans-porturi în regiunea Oltenia. „Osã exemplific cu acel accidentferoviar care s-a petrecut în datade 12 august, când un tren mar-far încãrcat cu combustibil bio-diesel a deraiat în zona MaluMare – Banu Mãrãcine. În urmaacestui accident, au rezultat pa-gube foarte mari. Alãturi de ca-uza umanã, din punctul nostrude vedere, mai existã ºi alte ca-uze, pentru cã, evident, admi-nistratorii de infrastructurãaveau obligaþia de a asigurazona viaductului Cârcea. S-arealizat o supraveghere total-mente superficialã a acelui tron-son. De fapt, au mai avut loc ºialte accidente pe raza Regiona-lei Craiova, dar acestea nu aufost analizate ºi nu s-au tras con-cluziile necesare prevenirii al-tor accidente feroviare. Prin în-chiderea circulaþiei, au existat ºiconsecinþe multiple...”, a men-þionat liderul liberal.
La rândul sãu, deputatul Io-nuþ Stroe a mers cu exemplifi-cãrile mai departe, constatândceea ce toþi ºoferii doljeni sesi-zeazã când au un drum spreBucureºti: lipsa acelei auto-strãzi promise de cãtre adminis-
traþia pesedistã: „De doi ani porto corespondenþã continuã cuonorabilul Minister al Transpor-turilor ºi deja cu al treilea mi-nistru, dar, din pãcate, dupã cumbine se vede, lucrurile stagnea-zã. Ceea ce este foarte grav ºipentru noi, dar mai ales pentruregiunea noastrã, care aºteaptãcu mare interes aceastã punte delegãturã cu Bucureºtiul. ªi în-cep cu concluzia, din punctulmeu de vedere, cã PSD nu îºidoreºte realizarea acestui drumsau nu îºi doreºte realizareaacestui drum pe perioada guver-nãrii lor, folosind toate tehnici-le instituþionale de a trage detimp pentru a nu folosi banii,proiectul fiind blocat în instan-þã ºi toate cele patru tronsoanede asemenea sunt blocate. Ce-lor de la PSD le convine acestlucru pentru cã banii destinaþiacestei lucrãri sunt direcþionaþiîn altã parte. Singura investiþiedin România care beneficiazãde zero fonduri alocate. S-auschimbat caietele de sarcini,evaluãrile s-au amânat la uneletronsoane de trei ori, la altele decinci ori... În momentul de faþã,dupã ce toate procedurile au fostcontestate de constructori, celepatru tronsoane sunt blocate!“
Liberalii promiturgentareainvestiþiei în SpitalulRegional de Urgenþã
Dincolo de problema infras-tructurii, în documentul asumatliberalii identificã ºi alte sectoa-re prioritare pentru investiþii.Educaþia ºi sãnãtatea au avut uncapitol separat în document, li-beralii angajându-se sã susþinãfãrã condiþii demararea con-strucþiei Spitalului Regional deUrgenþã Craiova. „Spitalul Re-gional de Urgenþã de la Craio-va este un vechi proiect liberaldemarat de ministrul Nicolaes-cu. Din pãcate, indiferenþa au-toritãþilor centrale ºi locale îlpun în prezent în pericol. S-atergiversat nepermis de mult cuidentificarea locaþiei ºi cu pro-cedurile specifice unei astfel deinvestiþii, motiv pentru care din-tre toate proiectele, cel de laCraiova este în stadiul cel maiincipient. Atunci când vomajunge la guvernare, asigur toþioltenii cã, în domeniul sãnãtã-þii, construcþia Spitalului Regio-nal de Urgenþã de la Craiova vafi o prioritate absolutã pentrunoi“, a concluzionat ªtefanStoica.
La Vâlcea, îmLa Vâlcea, îmLa Vâlcea, îmLa Vâlcea, îmLa Vâlcea, împrprprprpreună cu conducereună cu conducereună cu conducereună cu conducereună cu conducerea centrea centrea centrea centrea centrală a parală a parală a parală a parală a partidului, libertidului, libertidului, libertidului, libertidului, liberaliialiialiialiialiioltoltoltoltolteni au semnat „eni au semnat „eni au semnat „eni au semnat „eni au semnat „Angajamentul PAngajamentul PAngajamentul PAngajamentul PAngajamentul Pararararartidului Ntidului Ntidului Ntidului Ntidului Naţional Liberaţional Liberaţional Liberaţional Liberaţional Liberal pentral pentral pentral pentral pentruuuuudezvdezvdezvdezvdezvoltoltoltoltoltarararararea Rea Rea Rea Rea Regiunii Oltegiunii Oltegiunii Oltegiunii Oltegiunii Oltenia”enia”enia”enia”enia”
ªtefan Stoica:„Ne asumãm un programregional de investiþii!”
ªtefan Stoica:„Ne asumãm un programregional de investiþii!”
ªtefan Stoica:„Ne asumãm un programregional de investiþii!”
ªtefan Stoica:„Ne asumãm un programregional de investiþii!”
ªtefan Stoica:„Ne asumãm un programregional de investiþii!”
ªtefan Stoica:„Ne asumãm un programregional de investiþii!”
ªtefan Stoica:„Ne asumãm un programregional de investiþii!”
ªtefan Stoica:„Ne asumãm un programregional de investiþii!”
ªtefan Stoica:„Ne asumãm un programregional de investiþii!”
ªtefan Stoica:„Ne asumãm un programregional de investiþii!”
ªtefan Stoica:„Ne asumãm un programregional de investiþii!”
ªtefan Stoica:„Ne asumãm un programregional de investiþii!”
ªtefan Stoica:„Ne asumãm un programregional de investiþii!”
ªtefan Stoica:„Ne asumãm un programregional de investiþii!”
ªtefan Stoica:„Ne asumãm un programregional de investiþii!”
ªtefan Stoica:„Ne asumãm un programregional de investiþii!”
ªtefan Stoica:„Ne asumãm un programregional de investiþii!”
19 - 25 septembrie 2018 www.indiscret.ro
Publ
icita
te
12ACTUALITATE
Secþia de ’tiinþelenaturii a MuzeuluiOlteniei Craiovaorganizeazã, în pe-rioada 20-22 septem-brie, cea de-a XXV-aediþie a ConferinþeiInternaþionale „Muzeulºi Cercetarea ªtiinþifi-cã”. Deschidereaconferinþei va avea locjoi – 20 septembrie,ora 10.00, în sala deºedinþe a ConsiliuluiJudeþean Dolj.
Cu acest prilej, se vamarca ºi împlinirea a95 de ani de la înfiinþa-
rea Muzeului de Istorie Natu-ralã al Craiovei, inaugurat ladata de 2 decembrie 1923, lainiþiativa Cercului ªtiinþificCraiovean de la acea vreme,condus de profesorul de ºtiinþenaturale Marin Demetrescu.
Conferinþa se înscrie într-unadin funcþiile importante ale mu-zeului, aceea de cercetare ºtiin-þificã a patrimoniului natural ºicultural universal ºi este orga-nizatã anual pe parcursul ulti-melor decenii, iar participanþiisunt specialiºti din toate dome-niile biologiei (cercetãtori renu-miþi din cadrul multor institute
Centrul comercial OLTENIA SUCPI include peste 1.300 de standuri deprezentare ºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrãcãminte ºiîncãlþãminte la diferite obiecte de uz casnic, de la legume ºi fructe lamateriale pentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exterioare ce se întind pe osuprafaþã de peste 70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme de sigu-ranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concurenþã, experienþa în domeniu(fiind primul târg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), precum ºi existenþaliniilor speciale de transport urban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un important centru de aprovi-zionare a populaþiei.
Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00
Duminicã 09.00 - 14.00
Muzeul Olteniei gãzduieºteConferinþa Internaþionalã
Studiile ºtiinþifice prezentateîn cadrul Conferinþei sunt, în ge-neral, rezultatul unei îndelungicercetãri a micro- ºi macro-or-ganismelor din diverse ecosis-teme sau sunt rodul analizeiunor fenomene geologice ºi cli-matice petrecute în diverse bi-oregiuni.
Expunerea lucrãrilor va înce-pe în Plenum, între orele 11:30ºi 13:00 ºi va continua pe secþi-uni (Geologie-Paleontologie, Bi-ologie vegetalã, Biologie anima-lã, Ecologie ºi Protecþia mediu-lui) la sediul Secþiei din Str. Popaªapcã, nr.8, începând cu ora15:00 pânã la ora 19:30.
Toate lucrãrile care vor fi sus-þinute au primit girul unui cole-giu ºtiinþific reprezentat de per-sonalitãþi academice din þarã ºistrãinãtate ºi vor fi tipãrite înanuarul „Oltenia Studii ºi comu-nicãri. ªtiinþele Naturii”, ajuns lacel de-al XXXIV-lea numãr.Menþionãm cã, începând din2008, revista este indexatã decãtre CNCSIS în categoria B ºieste inclusã în diferite baze dedate internaþionale (ex. Thom-son- Reuters, EBSCO º.a.).
În programul Conferinþei estecuprinsã ºi o excursie documen-
tarã aplicativã, care are ca scopevidenþierea ºi promovarea pa-trimoniului natural ºi a obiecti-velor culturale ºi istorice dinteritoriul Olteniei.
Concluziile comunicãrilorºtiinþifice prezentate vor fi dez-
bãtute la sediul Secþiei, în ca-drul unor mese rotunde, sâmbã-tã, înainte de încheierea mani-festãrii.
Pentru o bunã desfãºurare aacestui eveniment ºtiinþific in-ternaional, informãm publicul
craiovean cã în zilele de 20 ºi21 septembrie nu se pot efectuavizite în cadrul expoziþiilor deªtiinþele Naturii ale muzeului,urmând ca, din data de 22 sep-tembrie, sã se reia cursul nor-mal de vizitare.
19 - 25 septembrie 2018www.indiscret.ro
România a câºtigat înanul 2009, la Haga,procesul cu Ucraina
în privinþa delimitãrii platou-lui continental al Mãrii Ne-gre. Ulterior, companii priva-te ºi de stat cum sunt grupulExxon, OMV Petrom, Rom-gaz, Lukoil, Black Sea Oil &Gas au descoperit zãcãmin-te foarte mari de gaze. Agen-þia Resurselor Minerale esti-meazã peste 300 miliarde demetri cubi cu o valoare între30 ºi 100 miliarde euro.Companiile concesionare,opoziþia, o bunã parte dinmass-media, au creat o pre-siune de neimaginat asupradeputaþilor sã fie adoptatã câtmai repede Legea offshore încondiþii nu foarte beneficepentru statul nostru. Presiu-nea exercitatã asupra noas-trã, în special a deputaþilor dela Comisia pentru industrii ºiservicii, s-a realizat sub zecide forme. S-a spus cã, dacãnu aprobãm proiectul de legeiniþial, investiþiile din MareaNeagrã vor fi anulate, iarPSD va priva România defoarte mulþi bani. Dupã asta,ne-au ameninþat cã vor ple-
ca companiile dacã nu aprobãmLegea cum ne sugereazã uniisau alþii pânã la sfârºitul sesiu-nii sau cã România va avea desuferit pe plan internaional dacãnu votãm proiectul iniþial. Nuam cedat ºi, din câte vedem, ni-meni nu a plecat. Alãturi de Li-viu Dragnea, preºedintele PSDºi al Camerei Deputaþilor, Iu-lian Iancu, preºedintele Comi-
siei pentru industrii ºi servicii,echipa deputaþilor de la PSD ºiALDE, am decis ca operatoriisã plãteascã impozite progresi-ve pe venituri suplimentare, ca50% din toatã producþia sã fietranzacþionatã pe piaþa româ-neascã, 50% din muncitori sãfie din þarã, iar sumele obþinutesã fie redirecþionate spre parte-neriate public-private menite sã
dezvolte România.Preºedintele Klaus Iohannis a
respins legea. Oare ce nu-i con-vine domnului preºedinte?!Acesta a spus cã „actul norma-tiv nu corespunde stabilitãþii ºipredictibilitãþii pe termen lunga cadrului legal aplicabil aces-tui sector, apreciind cã prevede-rile legii ar trebui sã cuprindãdispoziþii clare”. Probabil cã atrimis legea la reexaminare pen-tru a include în ea noi dispoziþiiprin care sã aibã de câºtigat doarcompaniile ce au concesionatperimetrele offshore ale Româ-niei din Marea Neagrã.
Noi, deputaþii majoritãþii, lepromitem românilor cã nu vomceda. Preºedintele Liviu Drag-nea a anunþat deja cã Legea of-fshore nu va fi modificatã de-cât în sensul unor clarificãri pecare le-a transmis cãtre guvern,iar chestiunile importante lega-te de impozitul pe venituri su-plimentare ºi celelalte prevederivor rãmâne neschimbate.
Cu toate acestea, ne aºteaptão sesiune grea ºi presantã laComisia pentru industrii ºi ser-vicii din Camera Deputaþilor.Legea minelor, Legea apelorminerale, Legea energiei termi-
„Poliþiºtii Biroului arme, explozivi ºi substan-þe periculoase – IPJ Vâlcea, cu sprijinul celordin cadrul IPJ Dolj, au efectuat douã controa-le la domiciliul ºi reºedinþa unui bãrbat, înurma cãrora au confiscat 136 de elemente demuniþie ºi muniþie, deþinute ilegal”, informea-zã Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Vâl-cea.
de Marielena Popa
Conform IPJ Vâlcea, la data de 17 septembrie a.c., poli-þiºtii au efectuat controale atât în municipiul Craiova, ladomiciliul unui deþinãtor de arme ºi muniþie, cât ºi la
locuinþa acestuia din comuna Tetoiu, judeþul Vâlcea.„Au fost gãsite 11 cartuºe cu glonþ, 113 capse folosite pentru
confecþionarea artizanalã a cartuºelor de vânãtoare ºi 7 cartuºede vânãtoare, toate deþinute ilegal. Cele 136 de elemente de mu-niþie ºi muniþie au fost ridicate în vederea cercetãrilor, fiind în-registrat un dosar penal”, se aratã în comunicatul remis presei.
Dogan bre, mai bine tur-ceºte corect decât ro-mâneºte greºit. De
diacritice aþi auzit? Dacã ar fisã citim precum scrieþi, newpaºalâc ne-am numi. Nu as-cund cã avem ºi noi „turcii”noºtri. De-ar fi numai diacri-ticele… Selectãm din ªtirileKanal D din dimineaþa zilei de18 septembrie, sub titlul „Dez-valuiri incendiare. Cine estefavorit pentru inlocuirea Vio-ricai Dancila, daca premieruls-ar retrage pe caz de boala”.Iata cine: „Liviu Dragnea siconsilierii lui vor sa il propu-na prim ministru pe Victor Ne-
grescu (subl. n.), ministru de-legat (…)”; „Victor Negules-cu este foarte bine vazut, faptcare ar pune in dificultate totiadversarii lui Dragnea (…)”;„De altfel, Negrescu esteomul care coordoneaza (…)”;„Un alt avantaj pentru Negu-lescu este si faptul ca provine(…)”. Aºadar, favorit pentrupostul de prim-ministru (sic!)în caz cã…, ar fi ba Negres-cu, ba Negulescu, la alegere.ªtire D aruncat la coº s-o dãmmâine la cocoº, s-o dãm mâi-ne la gãinã, s-o dãm mâine lacocoº!...
(Sergiu Cãnãldeanu)
La muscã
ªtirile Kanal D…aruncat la coº
ªtirile Kanal D…aruncat la coº
ªtirile Kanal D…aruncat la coº
ªtirile Kanal D…aruncat la coº
ªtirile Kanal D…aruncat la coº
ªtirile Kanal D…aruncat la coº
ªtirile Kanal D…aruncat la coº
ªtirile Kanal D…aruncat la coº
ªtirile Kanal D…aruncat la coº
ªtirile Kanal D…aruncat la coº
ªtirile Kanal D…aruncat la coº
ªtirile Kanal D…aruncat la coº
ªtirile Kanal D…aruncat la coº
ªtirile Kanal D…aruncat la coº
ªtirile Kanal D…aruncat la coº
ªtirile Kanal D…aruncat la coº
ªtirile Kanal D…aruncat la coº
ce, Legea offshore ºi Codulrutier sunt doar câteva dincele mai importante proiectelegislative care vor fi anali-zate ºi dezbãtute în aceastãtoamnã la comisie. Prin Le-gea minelor ºi cea a apelorminerale, vom stabili cuan-tumul redevenþelor ce revinstatului ºi, respectiv, poporu-lui român. Va fi din nou pre-siune. Cetãþenii trebuie sãºtie cã majoritatea PSD-ALDE va munci foarte multºi va da dovadã de bunã cre-dinþã, aºa cum am demon-strat deja în cazul Legii of-fshore, astfel încât România,bugetul de stat, sã aibã câtmai mult de câºtigat în urmaexploatãrii zãcãmintelor na-turale. În primele cinci lunidin 2018, producþia indus-trialã a României a crescut cu5,7%, comparativ cu acelaºiinterval din anul anterior.Acesta este trendul pe carene-am propus sã-l dãm Ro-mâniei, cel de creºtere indus-trialã, economicã ºi al bunã-stãrii fiecãrui cetãþean.
Florinel Stancu,deputat PSD de Dolj
Muniþie ilegalã confiscatãla Tetoiu-Vâlcea
13POLITICÃ
Florinel Stancu: ”Vom apãraresursele naturale ale Românieicu orice preþ. Orice exploatare trebuiesã aibã loc ºi în favoarea României,nu doar a companiilor care extrag”
Florinel Stancu: ”Vom apãraresursele naturale ale Românieicu orice preþ. Orice exploatare trebuiesã aibã loc ºi în favoarea României,nu doar a companiilor care extrag”
Florinel Stancu: ”Vom apãraresursele naturale ale Românieicu orice preþ. Orice exploatare trebuiesã aibã loc ºi în favoarea României,nu doar a companiilor care extrag”
Florinel Stancu: ”Vom apãraresursele naturale ale Românieicu orice preþ. Orice exploatare trebuiesã aibã loc ºi în favoarea României,nu doar a companiilor care extrag”
Florinel Stancu: ”Vom apãraresursele naturale ale Românieicu orice preþ. Orice exploatare trebuiesã aibã loc ºi în favoarea României,nu doar a companiilor care extrag”
Florinel Stancu: ”Vom apãraresursele naturale ale Românieicu orice preþ. Orice exploatare trebuiesã aibã loc ºi în favoarea României,nu doar a companiilor care extrag”
Florinel Stancu: ”Vom apãraresursele naturale ale Românieicu orice preþ. Orice exploatare trebuiesã aibã loc ºi în favoarea României,nu doar a companiilor care extrag”
Florinel Stancu: ”Vom apãraresursele naturale ale Românieicu orice preþ. Orice exploatare trebuiesã aibã loc ºi în favoarea României,nu doar a companiilor care extrag”
Florinel Stancu: ”Vom apãraresursele naturale ale Românieicu orice preþ. Orice exploatare trebuiesã aibã loc ºi în favoarea României,nu doar a companiilor care extrag”
Florinel Stancu: ”Vom apãraresursele naturale ale Românieicu orice preþ. Orice exploatare trebuiesã aibã loc ºi în favoarea României,nu doar a companiilor care extrag”
Florinel Stancu: ”Vom apãraresursele naturale ale Românieicu orice preþ. Orice exploatare trebuiesã aibã loc ºi în favoarea României,nu doar a companiilor care extrag”
Florinel Stancu: ”Vom apãraresursele naturale ale Românieicu orice preþ. Orice exploatare trebuiesã aibã loc ºi în favoarea României,nu doar a companiilor care extrag”
Florinel Stancu: ”Vom apãraresursele naturale ale Românieicu orice preþ. Orice exploatare trebuiesã aibã loc ºi în favoarea României,nu doar a companiilor care extrag”
Florinel Stancu: ”Vom apãraresursele naturale ale Românieicu orice preþ. Orice exploatare trebuiesã aibã loc ºi în favoarea României,nu doar a companiilor care extrag”
Florinel Stancu: ”Vom apãraresursele naturale ale Românieicu orice preþ. Orice exploatare trebuiesã aibã loc ºi în favoarea României,nu doar a companiilor care extrag”
Florinel Stancu: ”Vom apãraresursele naturale ale Românieicu orice preþ. Orice exploatare trebuiesã aibã loc ºi în favoarea României,nu doar a companiilor care extrag”
Florinel Stancu: ”Vom apãraresursele naturale ale Românieicu orice preþ. Orice exploatare trebuiesã aibã loc ºi în favoarea României,nu doar a companiilor care extrag”
19 - 25 septembrie 2018 www.indiscret.ro
14SPECIAL
Agent Green a sur-prins un angajat alRomsilva de la OcolulSilvic Baia de Aramãîn timp ce fura arboride fag din parculnaþional Domogled –Valea Cernei. Furtul s-a produs în luna iulie,nu a fost confirmat dePoliþie, dar abia acum,în urma escaladãriisituaþiei, Garda Fores-tierã a confirmat furtulºi a trimis probelecãtre organele decercetare penalã.
Parcurile naþionale dinRomânia, ale cãror pã-duri acoperã abia 1%
din suprafaþa þãrii, sunt degra-date sistematic în mod delibe-rat. Cel puþin 382.000 m.c. delemn au fost exploataþi comer-cial din parcurile naþionale doarîn ultimul an, potrivit datelordin SUMAL, baza de date naþi-onalã ºi oficialã pentru pãduri.- Parcul naþional Domogled –Valea Cernei a fost cel mai afec-tat de tãieri în ultimii 10 ani.- Cel puþin 123.000 m.c. de lemnau fost exploataþi doar în ulti-mul an. Nici mãcar 50% dinsuprafaþa parcului Domoglednu sunt oficial sub protecþiestrictã. Exploatãrile forestieresunt omniprezente în acest parc,chiar ºi în pãdurile seculare dinmijlocul parcului. De aceastãdatã, însãºi Romsilva a fostprinsã la tãiat ºi încã chiar ile-gal.
Gabriel Pãun, preºedinteleAgent Green, se afla în parc înacea zi: „Mã aflam cu o echipãTV în parc în acea zi, într-o pã-dure secularã de fag. Am gãsito echipã de tãietori ºi camionullor într-o zonã unde nu era apro-batã nicio exploatare, deci, amºtiut imediat cã se taie ilegal.ªocul cel mai mare a urmat abiacând am aflat cã cel care furaarborii era exact cel care trebu-ia sã îi pãzeascã, Romsilva, ad-ministratorul pãdurilor statului.Se folosea de o firmã localãpentru a tãia ºi a scoate lemnuldin parc. Nici mãcar nu s-a sfiitsã recunoascã planul de a tãiatoatã pãdurea de lângã noi”.
Agent Green ºi EuroNatur aulansat campania europeanã„Save Paradise Forests” pentrua atrage atenþia publicului inter-naþional cu privire la exploatã-rile masive din parcurile naþio-nale din România.
Romsilva, prinsã la furat arboriîn parcul naþional
Domogled – Valea Cernei
Niciun parc naþionalnu respectãstandardeleinternaþionaleimpuse de IUCN
În cazul furtului din Domo-gled, arborii de fag au fost în-cãrcaþi într-un camion închiriatcu numãrul de înmatriculareAB 08 JLA în dimineaþa zileide 3 iulie 2018. Investigatoriiau urmãrit camionul atât la sol,cât ºi cu drone, pânã la un de-pozit ascuns în mijlocul pãdu-rii. Aici, lemnul a fost mutat înalt camion deþinut chiar de fir-ma care a tãiat arborii, care nuau fost niciodatã înregistraþi înbaza de date naþionalã SUMALºi nici nu au apãrut pe aplica-þia ºi portalul pentru urmãrirealemnului (www.inspectorulpa-durii.ro). AB 08 JLA a figuratîn acea zi cu un singur trans-port fãcut seara târziu, însã cumolid, nu cu fag, aºa cum a fostfilmat de dimineaþã. „Ne con-
fruntãm cu un caz clar care ara-tã cât de uºor se poate pãcãlisistemul doar pentru cã actua-lul Guvern a blocat dezvolta-rea Inspectorului Pãdurii. Ast-fel, depozitele sunt folositedrept maºinã de spãlat pentrulemnul ilegal, în vreme ce Gu-vernul tolereazã asta. Avemchiar dovada cã inclusiv firmade stat Romsilva furã”, acuzãPãun.
Investigatorii au sunat la 112pentru a cere poliþiei sã inter-vinã. Cazul a fost preluat dePoliþia Tismana care a primittoate datele necesare, inclusivfilmãrile. În adresa Poliþiei Tis-mana, care rãspunde denunþu-lui Agent Green, ºeful poliþieia concluzionat cã transportul afost legal. Situaþia a escaladatla Garda Forestierã Vâlcea, aicãrei comisari au identificattãierile ilegale, raportul fiindînaintat organelor de cercetarepenalã. „Este alarmant cã oa-menii care ar trebui sã pãzeas-cã, furã într-un parc naþional.
Cerem Guvernului Românieisã opreascã exploatãrile comer-ciale din parcurile naþionale.Aceste pãduri aparþin patrimo-niului european ºi distrugerealor este ireversibilã”, a spusGabriel Schwaderer, CEO Eu-roNatur.
În prezent, niciunul din cele13 parcuri naþionale nu respec-tã standardele internaþionaleimpuse de IUCN (Uniunea In-ternaþionalã pentru ConservareaNaturii). Potrivit IUCN, princi-piile esenþiale pe care se bazea-zã administrarea unui parc na-þional sunt non-intervenþia, ac-ceptul proprietarilor pentru în-fiinþare ºi asigurarea cã aceºtianu au nimic de pierdut din cau-za restricþiilor. „Ei bine, în par-curile din România se taie caîntr-o pãdure oarecare pentruproducþia lemnului, legal sauilegal. Mulþi proprietari de pã-duri nu ºi-au dat acceptul pen-tru înfiinþarea parcurilor ºi nicinu au primit compensaþii. Pot sãspun cã Ministerul Mediului
omoarã în prezent ideea de parcnaþional ºi totodatã speranþa dea avea altele noi”, a încheiatPãun.
Euronatur ºi AgentGreen cerMinisteruluiMediului:
- Aplicarea scopului ºi obiec-tivului principal de non-inter-venþie în conformitate cu legis-laþia naþionalã, criteriile ºi reco-mandãrile Uniunii Internaþiona-le pentru Conservarea Naturii(IUCN);
- Preluarea administrãrii uni-tare ºi eficiente a tuturor parcu-rilor naþionale de cãtre Stat încadrul ANANP (Agenþia Naþi-onalã pentru Arii Naturale Pro-tejate) dupã modele de succesprecum în Suedia, Austria sauGermania;
- Finanþarea suficientã pentruadministrarea parcurilor naþio-nale din bugetul de stat, con-form OUG 57/2007, art. 30 (2);
- Ajustarea limitelor parcuri-lor naþionale pe criterii ºtiinþifi-ce pentru cuprinderea pãdurilorvirgine/multiseculare alãturatesau a ecosistemelor, integral (deexemplu, Coºava Micã în Se-menic sau Câmpuºel în Rete-zat);
- Restructurarea Consiliilorªtiinþifice pentru a fi formateexclusiv din cercetãtori ºi cadreuniversitare, independente ºi cuintegritate moralã;
- Identificarea surselor finan-ciare pentru achiziþionarea decãtre statul român a terenurilorprivate din parcurile naþionale,acolo unde proprietarii dorescîn mod voluntar sã îºi vândã te-renurile;
- Acordarea compensaþiiloradecvate pentru toþi proprieta-rii privaþi de pãduri ºi pajiºti si-tuate în parcuri naþionale;
- Preluarea în legislaþia naþi-onalã a categoriilor IUCN aºacum sunt ele formulate, precumºi alte recomandãri ale organi-zaþiilor internaþionale;
- Înfiinþarea de parcuri naþio-nale noi (de exemplu, parculnaþional Munþii Fãgãraº, Mun-þii Þarcu, Munþii Ciucaº, Mun-þii Giumalãu).
19 - 25 septembrie 2018www.indiscret.ro
15SPORT
Crampoanede Virgil Dumitrescu
Constantin Zotta, fost purtãtorde fluier, o încurcatã fazã depenalty: ”Se putea da, e cel maiuºor acordat, dar existã circum-stanþe. E foarte greu de urmã-rit contactul”. Mostrã perfectãde bla-bla! ªi da, ºi nu, ºi da ºinu. Cu astfel de ”analize” aleunei partide, pe capul cãreia sepun sume imense, onoare saudezonoare, nu mã mirã cã, înRomânia, de fricã, se dau câtetrei ºi patru penalty-uri; mãmirã cã nu se dau câte ºapte-opt. Aproape la fiecare lovitu-rã de colþ, contacte, împingeriºi circumstanþe cu nemiluita re-clamã, dupã Zotta, tot atâtealovituri de pedeapsã. Pãi nu eminunat? Plutonul s-a strâns.Între locul 1 (FCSB) ºi 10 (Di-namo) existã o diferenþã de nu-mai cinci puncte. ªi mã întorcla ”meciul nebun” de la Me-diaº. Italianul Devis Mangiasurprinde în continuare printr-un sistem defensiv ezitant ºicare comite greºeli ce se rãs-frâng asupra întregii echipe. Cu9 goluri încasate, CSU Craio-va are o apãrare mai slabã de-cât Sepsi OSK (4), Astra (5),CFR Cluj (7), Viitorul (8), Du-nãrea Cãlãraºi (8). În schimb,furnizeazã al doilea atac (15),dupã FCSB (19). Linia de cla-sament a echipei este una me-diocrã: 3 – 2 – 3, dacã avem învedere cã de la Craiova se aº-teaptã ora exactã în fotbalul ro-mânesc. În cel de-al nouãleaval, ”alb-albaºtrii”, aflaþi pelocul 8, cu 11 puncte, îi aºteap-tã acasã pe ”viitoriºtii” lui Hagi(locul 6). Încercaþi pronostic 1?
În rostirea româneascã,atunci când îi dai una cui-va, de nu se vede, se înþe-
lege cã îl pãlmuieºti de mamafocului. ”În România, la fricape care o au arbitrii, îþi dau unpenalty de nu te vezi”, declarãun patron moldav. Cã arbitrulte sancþioneazã sau te premia-zã, are mai puþinã importanþã.Dacã vrea sã fluiere, fluierã, iarjucãtorii atât aºteaptã. Semni-ficativ e faptul cã se arbitreazãcu fricã. De ce? De cine? Cume posibil? Cu doi ani în urmã,la partida CFR Cluj – Astra,Lucian Rusandu a dictat patrupenalty-uri. Sâmbãta trecutã, înetapa a 8-a, ”optimã” din acestpunct de vedere, centralul Cã-tãlin Popa a onorat ºi el masade trei ori la Dunãrea Cãlãraºi– FC Botoºani. A venit rândullui Florin Chivulete sã indiceîn patru momente punctul cuvar la ”meciul nebun” GazMetan Mediaº - CSU Craiova3-2 (M. Constantin 11 - pen.,C. Fortes 26, I. Cristea 82/ Mi-triþã 7 - pen., Koljic 75 - pen.).Nu vã grãbiþi sã arãtaþi cu de-getul cã trei din cele patru pe-nalty-uri au fost dictate în fa-voarea Craiovei. Într-un altmeci, cu o încãrcãturã ºi maimare în economia campionatu-lui, e posibil ca oltenilor sã lise ia înapoi ceea ce li s-a dat.C-aºa e-n fotbal! În arbitrajulromânesc, Mondialul din varaaceasta n-a lãsat nicio dârã deluminã, din pãcate. ªi atunci ocauþi la cei învãþaþi – jucãtori,antrenori, arbitri cu ”operã”. Laanaliºti! Iatã cum comenteazã
trtrtrtrtrafafafafaficului pe o sicului pe o sicului pe o sicului pe o sicului pe o strtrtrtrtradăadăadăadăadădin Râmnicu Vâlceadin Râmnicu Vâlceadin Râmnicu Vâlceadin Râmnicu Vâlceadin Râmnicu Vâlcea
Municipiul Râmnicu Vâlcea, cu sediul în Str.G-ral Praporgescu, nr.14, Judeþul Vâlcea,anunþã publicul interesat cã, în perioada17.09.2018 – 23.09.2018, între orele 08.00-18.00, pe Str. Sãliºtea Noua - Goranu, circu-laþia va fi restricþionatã în zonã pentruasfaltare.Vã mulþumim pentru înþelegere!
SCM Râmnicu Vâl-cea rãmâne lider încampionat, cu unpunctaj maxim dupãtrei etape, în urmapartidei cu MinaurBaia Mare, care aavut loc pe 16 sep-tembrie, în deplasa-re.
Astfel, în etapa a 3-a aLigii Florilor, vâlcencele antrenate de
Florentin Pera au câºtigat me-ciul de la Baia Mare cu 25-23(11-12). În tribunele SãliiSporturilor “Lascãr Panã” s-au
SCM Râmnicu Vâlceabate tot ce-i stã în cale
aflat aproximativ 1.500 de spec-tatori. Aceºtia au vãzut un mecispectaculos, jucat la intensitatemaximã ºi foarte echilibrat pânãîn ultimele minute. Meciul a fostarbitrat de cuplul Marian State(Buzãu) – Marius Ghiorghiºor(Bucureºti), iar observator dinpartea Federaþiei Române deHandbal a fost delegat CristianPotora din Cluj-Napoca.
SCM Rm. Vâlcea este sin-gura echipã din primul eºa-lon valoric care a obþinutnumai victorii în sezonulcompetiþional 2018-2019:trei în Liga Florilor (24-14cu SCM Gloria Buzãu, 27-23 cu SCM Craiova ºi 25-23 cu Minaur Baia Mare) ºiuna în Supercupa României,trofeu câºtigat dupã un suc-ces istoric în faþa campioa-nei CSM Bucureºti, scor 33-21, chiar în Polivalenta dinCapitalã.
pag. 16
Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.
Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri
- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.
CET Govora, furnizor deapã caldã ºi cãldurã în Râm-nicu Vâlcea, dar ºi în altelocalitãþi din judeþ, s-ar aflaîntr-o situaþie dramaticã, aºase zvoneºte. Cicã creditoriivor sã-i cearã falimentul.Aoleu!!! CET a intrat în in-solvenþã în 2016 ºi, deocam-datã, situaþia economicã deacolo este þinutã sub tãcere.
Ca fraþii!Dupã fel de fel de specu-
laþii pe tema conflictuluidintre prefectul Florian Ma-rin ºi primarul Râmnicului,iese Mircia Gutãu ºi zice:„Relaþia dintre Primãria
Publ
icita
te
În data de 15 septembrie2018 a avut loc la RâmnicuVâlcea a ºasea ediþie a „ZileiNaþionale a Curãþeniei”, or-ganizatã de Primãria Muni-cipiului Râmnicu Vâlcea,care, împreunã cu asociaþia„Zâmbete Colorate” (repre-zentanþi locali ai Asociaþiei”Viitorul în Zori”), s-a alãtu-rat astfel misiunii proiectului,,Let’s Do It, Romania!” demobilizare a cetãþenilor, au-toritãþilor, societãþii civile,companiilor private ºi a massmediei locale pentru curãþa-rea municipiului de deºeuri,potrivit unui comunicat re-mis presei de Primãria Râm-nicu Vâlcea.
„Alãturi de partenerii ABAOlt, ROMSILVA, Inspectoratulªcolar Judeþean Vâlcea (280 deelevi ºi 38 de cadre didactice),Agenþia pentru Mediu Vâlcea,ROMPREST, ETA SA, PieþePrest, Magic TIC-TAC, ClubRotary, Club Cozia, CercetaºiiRomâniei Mircea cel Bãtrân,Cercetaºii României Radu de laAfumaþi, Asociaþia ZâmbeteColorate, Asociaþia Speranþãpentru Râmnic, cu sprijinulJandarmeriei Române, al Di-recþiei Poliþiei Locale Râmni-cu Vâlcea ºi al Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã Vâl-
cea, reprezentanþii PrimãrieiMunicipiului Râmnicu Vâlceaau intervenit pentru curãþareazonelor verzi de deºeuri în maimulte locaþii din oraº. Astfel, s-a fãcut curãþenie pe stradaªtrandului, Dealul Capela, al-bia râului Olãneºti (zona Sta-dion-podul Carol I ºi podul Ca-rol I-catedrala Ostroveni), zonaTroianu, Malul Alb, zona Mo-rilor, zona de picnic Ostrovenide pe strada Lacului ºi zona depicnic Hidro.
Conform platformei letsdoi-
tromania.ro, la nivelul judeþu-lui Vâlcea au participat 3.035de voluntari care au strâns3.970 de saci de deºeuri, ceamai mare parte a acþiunii con-centrându-se la nivelul munici-piului Râmnicu Vâlcea.
Primãria Municipiului Râmni-cu Vâlcea mulþumeºte pe aceas-tã cale tuturor partenerilor ºi vo-luntarilor care au participat lacampanie ºi care prin acþiunea lorºi-au propus sã facã din Râmniccel mai curat oraº al þãrii”, se aratãîn documentul citat.
3.000 de voluntariau fãcut curãþenie în Râmnicu Vâlcea
ºi în alte localitãþi din judeþ
3.000 de voluntariau fãcut curãþenie în Râmnicu Vâlcea
ºi în alte localitãþi din judeþ
3.000 de voluntariau fãcut curãþenie în Râmnicu Vâlcea
ºi în alte localitãþi din judeþ
3.000 de voluntariau fãcut curãþenie în Râmnicu Vâlcea
ºi în alte localitãþi din judeþ
3.000 de voluntariau fãcut curãþenie în Râmnicu Vâlcea
ºi în alte localitãþi din judeþ
3.000 de voluntariau fãcut curãþenie în Râmnicu Vâlcea
ºi în alte localitãþi din judeþ
3.000 de voluntariau fãcut curãþenie în Râmnicu Vâlcea
ºi în alte localitãþi din judeþ
3.000 de voluntariau fãcut curãþenie în Râmnicu Vâlcea
ºi în alte localitãþi din judeþ
3.000 de voluntariau fãcut curãþenie în Râmnicu Vâlcea
ºi în alte localitãþi din judeþ
3.000 de voluntariau fãcut curãþenie în Râmnicu Vâlcea
ºi în alte localitãþi din judeþ
3.000 de voluntariau fãcut curãþenie în Râmnicu Vâlcea
ºi în alte localitãþi din judeþ
3.000 de voluntariau fãcut curãþenie în Râmnicu Vâlcea
ºi în alte localitãþi din judeþ
3.000 de voluntariau fãcut curãþenie în Râmnicu Vâlcea
ºi în alte localitãþi din judeþ
3.000 de voluntariau fãcut curãþenie în Râmnicu Vâlcea
ºi în alte localitãþi din judeþ
3.000 de voluntariau fãcut curãþenie în Râmnicu Vâlcea
ºi în alte localitãþi din judeþ
3.000 de voluntariau fãcut curãþenie în Râmnicu Vâlcea
ºi în alte localitãþi din judeþ
3.000 de voluntariau fãcut curãþenie în Râmnicu Vâlcea
ºi în alte localitãþi din judeþ
Râmnicu Vâlcea, ConsiliulJudeþean ºi Prefecturã estefoarte bunã, chiar dacã uniinu vor asta. Ne avem ca fra-þii”. A naibii lumea, rea maie! Umblau niºte zvonuricare ºopteau cã primarul areresentimente din perioada încare s-a aflat în arestul Po-liþiei Vâlcea, iar Marin, peatunci poliþist, nu s-ar ficomportat conform aºteptã-rilor.
Scãpat din frâu...Adolescentul în vârstã de
14 ani care a vandalizat lo-cul de joacã de lângã Cole-giul de Informaticã ”MateiBasarab” din Râmnicu Vâl-cea este fiul unui poliþist.Magnific!
