Contabilitate Inst Publice Chebac (2)

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI

CONTABILITATE ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

Conf.dr. CHEBAC NECULINA

I.D.I.F.R.

Facultatea de Ştiinţe juridice, sociale şi politice

Specializarea: Administraţie publică

An:II

Modulul 1: Particularităţi privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice

Contabilitate în administraţia publică 3

Particularităţi privind organizarea şi conducerea contabilităţii

instituţiilor publice 1

Obiective specifice: identificarea obiectului de studiu al contabilităţii publice, definirea principiilor

bugetare, înţelegerea conceptului de sistem bugetar şi delimitarea componentelor situaţiilor

financiare.

Rezultate aşteptate: cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor de buget, sistem bugetar,

ordonatori de credite, explicarea şi interpretarea principiilor bugetare, pregătirea fundamentală

pentru interpretarea şi utilizarea noţiunilor cu celelalte module.

Competenţe dobândite: finalizarea modulului va permite studenţilor să:

realizeze referate aplicative legate de problematica modulului;

abordeze în mod ştiinţific discuţii cu specialiştii în domeniu.

Timp mediu necesar pentru asimilarea modulului: 2 ore.

1.1 Principii bugetare

La baza organizării contabilităţii în cadrul instituţiilor publice sunt statuate următoarele principii:

1. Principiul universalităţii presupune înscrierea în buget a sumelor globale ale veniturilor şi

cheltuielilor publice, chiar în condiţiile în care realizarea veniturilor publice presupune efectuarea

unor cheltuieli prealabile (nu pot fi compensate veniturile bugetare cu cheltuieli aferente acestora).

2. Principiul publicităţii bugetului presupune unitatea bugetară, adică toate veniturile şi

cheltuielile bugetare să fie înscrise într-un singur document care să reunească printr-o prezentare

clară:

veniturile, cu sursele lor de provenienţă;

cheltuielile, cu destinaţiile lor.

De asemenea, acest principiu presupune ca după dezbatere şi aprobare, bugetul şi contul privind

închiderea exerciţiului bugetar să fie publicate în Monitorul Oficial sau în culegeri de legi.

3. Principiul anualităţii bugetului se referă la perioada de timp pentru care se întocmeşte

bugetul şi la perioada în care se încasează veniturile şi se efectuează cheltuielile. Bugetul se

elaborează pe o perioadă de 12 luni. În România, ca şi în Franţa, Germania etc., anul bugetar

coincide cu anul calendaristic; în S.U.A. anul bugetar se desfăşoară în perioada 1 octombrie – 30

septembrie.

4. Principiul specializării bugetare presupune înscrierea în buget şi aprobarea de către

Parlament a veniturilor, pe surse de provenienţă şi a creditelor bugetare, pe categorii de cheltuieli.

5. Principiul echilibrului bugetar presupune acoperirea integrală a cheltuielilor din veniturile

ordinare ale bugetului.

6. Principiul realităţii bugetare vizează înscrierea în buget a veniturilor bugetare posibile de

realizat (cu certitudine cât mai mare) şi a cheltuielilor necesare perioadei bugetare (prioritare).



De asemenea, elaborarea şi execuţia bugetului trebuie să aibă la bază date verificabile şi uşor de

identificat.

1.2 Organizarea sistemului bugetar în Romania

Resursele (bugetare) financiare publice reprezintă un sistem unitar de bugete format din:

Bugetul de stat;

Bugetul asigurărilor sociale de stat;

Bugetele fondurilor speciale;

Bugetul trezoreriei statului;

Bugetele altor instituţii publice cu caracter autonom;

Bugetele instituţiilor publice:

finanţate integral sau

parţial, dintr-unul din bugetele de mai sus;

Bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat;

Bugetul fondurilor externe nerambursabile.

1.3 Ordonatorii de credite

Aceştia sunt conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică şi se împart în:

1. Ordonatorii principali sunt cei care primesc finanţare pentru instituţiile din subordine şi pentru

cheltuieli proprii, conform bugetelor aprobate. Ei repartizează credite bugetare instituţiilor

ierarhic inferioare.

2. Ordonatorii secundari sunt conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică aflate în

subordinea ordonatorilor principali şi au ca rol de a repartiza credite bugetare aprobate

instituţiilor din subordine, ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari şi de a utiliza

creditele bugetare deschise pentru cheltuieli proprii.

Ordonatorii terţiari sunt conducătorii de instituţii publice cu personalitate juridică, ce utilizează

creditele bugetare primite, conform bugetelor proprii.

1.4 Organizarea şi conducerea contabilităţii publice

1.4.1 Clasificarea instituţiilor publice conform reglementărilor existente în domeniul

finanţelor publice

În conformitate cu Legea finanţelor publice nr.500/2002, instituţiile publice reprezintă

denumirea generică care include:

Parlamentul;

Administraţia prezidenţială;

Ministerele;



Celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice;

Alte autorităţi publice;

Instituţiile publice autonome;

Instituţiile publice din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare.

În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale

nr.45/2003, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile publice reprezintă denumirea

generică care cuprinde:

comunele;

oraşele;

municipiile;

sectoarele municipiului Bucureşti;

judeţele;

municipiul Bucureşti;

instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora cu personalitate juridică indiferent

de modul de finanţare.

Conform reglementărilor existente în domeniul contabilităţii, contabilitatea publică cuprinde:

Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care reflectă încasarea veniturilor şi

plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;

Contabilitatea trezoreriei statului;

Contabilitatea generală, care reflectă situaţia financiară şi patrimonială, excedentul sau

deficitul patrimonial;

Contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.

Pentru aplicarea contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor bugetare şi a contabilităţii generale,

planul de conturi cuprinde:

Conturi bugetare;

Conturi generale.

Conturile bugetare se utilizează pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor,

precum şi pentru determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar).

Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale

– în afara bilanţului, care se deschid pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. Aceste conturi

asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite conform bugetului aprobat, precum

şi furnizarea de informaţii necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului

execuţiei bugetare.

Conturile generale au ca destinaţie reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei publice, a

veniturilor şi cheltuielilor aferente exerciţiului (indiferent dacă veniturile au fost încasate sau

cheltuielile plătite) şi determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial).



Instituţiile publice sunt obligate să conducă contabilitatea în partidă dublă, utilizând conturile

prevăzute în Planul de conturi general, structurat pe clase de conturi astfel:

Clasa 1 „Conturi de capitaluri”;

Clasa 2 „Conturi de active fixe”;

Clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”;

Clasa 4 „Conturi de terţi”;

Clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”;

Clasa 6 „Conturi de cheltuieli”;

Clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”.

Clasele cuprind grupe de conturi, iar grupele se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul I şi

conturi sintetice de gradul II. Conturile sintetice se pot dezvolta pe conturi analitice în funcţie de

specificul activităţii şi necesităţile proprii de informare.

Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revine

ordonatorului de credite.

1.4.2 Situaţiile financiare anuale şi trimestriale

Documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a

unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli este

reprezentat de Situaţiile financiare trimestriale şi anuale, care cuprind:

a) Bilanţul;

b) Contul de rezultat patrimonial;

c) Situaţia fluxurilor de trezorerie;

d) Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor;

e) Anexele la bilanţ (politicile contabile şi notele explicative);

f) Contul de execuţie bugetară.

a) Bilanţul reprezintă documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ,

datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul trimestrului sau anului şi în celelalte

situaţii prevăzute de lege.

b) Contul de rezultat patrimonial prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din

cursul exerciţiului curent.

c) Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă existentul şi mişcările de numerar şi cuprind:

Fluxuri de trezorerie din activitatea operaţională;

Fluxuri de investiţii;

Fluxuri de finanţare.

d) Contul de execuţie bugetară cuprinde veniturile încasate şi plăţile efectuate conform structurii

bugetului aprobat.



Rezumat:

În conformitate cu reglementările existente în domeniul finanţelor publice şi în domeniul

contabilităţii, contabilitatea publică cuprinde:

a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care reflectă încasarea veniturilor şi plata

cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;

b) contabilitatea trezoreriei statului;

c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care reflectă

evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi excedentul sau deficitul patrimonial;

d) contabilitatea destinată analizării costurilor.

Pentru aplicarea prevederilor de la punctele a) şi c), planul de conturi cuprinde:

conturi bugetare – utilizate pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor,

precum şi pentru determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit

bugetar). Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se ţine cu ajutorul unor

conturi speciale, în afara bilanţului, deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare.

Conturile respective asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite,

potrivit bugetului aprobat şi furnizarea informaţilor necesare întocmirii contului de

execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare.

conturi generale – utilizate pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei, a

cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului (indiferent dacă veniturile au fost încasate,

iar cheltuielile plătite) şi pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau

deficit patrimonial).

Concluzii:

Studiind acest modul aţi dobândit cunoştinţe referitoare la principiile bugetare, componentele

sistemului bugetar, structura Instituţiilor publice şi documentele trimestriale şi anuale de raportare.

Exemple ilustrative:

În cadrul unei instituţii publice responsabilitatea alocării şi gestionării creditelor bugetare revine

ordonatorilor de credite care pot fi: principali, secundari şi terţiari.

Referinţe bibliografice:

1. Chebac, N., Contabilitate publică (O.M.F.P. nr 1917/2005), Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2009;

2. Chebac, N., Bazele contabilităţii, curs Universitatea „Dunărea de Jos”, Facultatea de Ştiinţe

Juridice, Sociale şi Politice, 2009;

3. Mardiros, N.D., Scorţescu, I.F., Contabilitate publică, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi,

2007.



Teste de autoevaluare:

1. Principiile care stau la baza organizării şi conducerii contabilităţii sunt:

a) universalităţii, publicităţii bugetului, trimestrialităţii, specializării bugetare, realităţii bugetului,

echilibrului bugetar;

b) universalităţii, publicităţii bugetului, anualităţii, specializării bugetare, echilibrului veniturilor,

realităţii bugetare;

c) universalităţii, publicităţii bugetului, anualităţii bugetului, echilibrului cheltuielilor, realităţii

bugetare;

d) universalităţii, publicităţii bugetului, anualităţii bugetului, specializării bugetare, echilibrului

bugetar, realităţii bugetului;

e) universalităţii, publicităţii bugetului, anualităţii bugetului, clasificaţiei bugetare, echilibrului

bugetar, realităţii bugetare.

2. Ordonatorii de credite sunt conducătorii instituţiilor publice, care se împart în:

a) principali şi secundari;

b) principali şi terţiari;

c) secundari şi terţiari;

d) principali sau secundari şi terţiari;

e) principali, secundari, terţiari.

3. Ordonatorii principali de credite sunt conducătorii instituţiilor publice care:

a) primesc credite bugetare pentru a fi repartizare ordonatorilor secundari;

b) primesc credite bugetare pentru a fi repartizate ordonatorilor terţiari;

c) primesc credite bugetare pentru a fi repartizare numai ordonatorilor secundari şi terţiari;

d) primesc credite bugetare pentru cheltuieli proprii;

e) primesc credite bugetare pentru instituţiile din subordine şi pentru cheltuieli proprii,

conform bugetelor aprobate.

4. Conturile bugetare sunt conturile care se utilizează pentru:

a) reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor;

b) determinarea rezultatului execuţiei bugetare;

c) reflectarea încasării veniturilor şi determinarea excedentului bugetar;

d) reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor, precum şi determinarea deficitului

bugetar;

e) determinarea rezultatului execuţiei bugetare şi a excedentului patrimonial.

5. Conturile generale sunt conturile care se utilizează pentru:

a) reflectarea activelor, veniturilor, cheltuielilor şi determinarea rezultatului patrimonial;

b) reflectarea pasivelor, veniturilor, cheltuielilor şi determinarea excedentului patrimonial;

Marius

Highlight

Marius

Highlight

Marius

Highlight

Marius

Highlight



c) reflectarea activelor, pasivelor, veniturilor, cheltuielilor şi determinarea deficitului

patrimonial;

d) reflectarea activelor, pasivelor, veniturilor, cheltuielilor şi determinarea rezultatului

patrimonial (excedent sau deficit patrimonial);

e) nici un răspuns nu este corect.

Tema de control: clasificarea conturilor.

Marius

Highlight

Modulul 2: Contabilitatea finanţărilor la instituţiile publice

Contabilitatea în administraţia publică 10

Contabilitatea finanţărilor la instituţiile publice 2

Obiective specifice: definirea modalităţilor şi etapelor de finanţare, înţelegerea modului de

înregistrare a principalelor operaţiuni specifice finanţării, asimilarea logicii contabile în efectuarea

înregistrărilor contabile.

Rezultate aşteptate: efectuare înregistrărilor contabile aferente finanțărilor, utilizarea corectă a

conturilor specifice finanţărilor.


înregistreze cronologic (pe formule contabile) operaţiunile specifice finanţărilor;

înregistreze sistematic (în T-uri) operaţiunile specifice finanţărilor;

completeze corect documentele utilizate în activitatea de finanţare.


2.1 Particularităţi privind finanţarea bugetară a instituţiilor publice

2.1.1 Definiţie, etape, mod de realizare

Finanţarea bugetară reprezintă procesul prin care resursele publice sunt solicitate de

ordonatorii de credite, angajate şi acordate responsabililor cu execuţia bugetară.

Creditele bugetare sunt sumele aprobate prin buget şi reprezintă limita maximă de confirmare şi

efectuare a plăţilor conform destinaţiilor prevăzute în bugetul anului respectiv.

Etapele finanţării bugetare sunt:

A) Deschiderea finanţării

B) Finanţarea propriu-zisă

A) Deschiderea finanţării reprezintă un angajament din partea statului, care nu afectează

patrimoniul instituţiei publice. Aprobarea „deschiderii de credite” se realizează în limita creditelor

aprobate pe clasificaţia bugetară (capitole, subcapitole, titluri şi celelalte subdiviziuni).

Ordonatorii principali de credite (OPC) pot să dispună lunar retragerea creditelor bugetare

deschise şi neutilizate din conturile proprii sau aparţinând instituţiilor bugetare din subordine, iar

retragerea trebuie să fie justificată şi avizată de Ministerul Finanţelor Publice şi efectuată anterior

datei de 25 a fiecărei luni.

Cheltuielile bugetare implică parcurgerea următoarelor faze în cadrul procesului execuţiei

bugetare:

1. Angajamentul;

2. Lichidarea;

3. Ordonanţarea;

4. Plata.

1. Angajamentul bugetar reprezintă obligaţia ordonatorilor de credite de a angaja şi utiliza

creditele bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. Cuprinde două forme de



angajamente:

angajamentul bugetar – individual sau global;

angajamentul legal.

2. Lichidarea cheltuielii este faza procesului de execuţie bugetară care presupune:

verificarea existenţei angajamentului;

determinarea şi verificarea realităţii sumei datorate;

aprecierea exigibilităţii angajamentului legal.

3. Ordonanţarea reprezintă faza execuţiei bugetare în care sunt confirmate:

efectuarea livrărilor de bunuri;

verificarea creanţelor;

plata se poate realiza.

Cuprinde:

exerciţiul bugetar (în care se înregistrează plata);

subdiviziunea clasificaţiei bugetare în care se înregistrează plata;

suma de plată;

identificarea beneficiarului plăţii;

natura cheltuielilor;

modalitatea de plată:

cash;

virament cu ordin de plată;

cec;

efecte de comerţ;

acreditiv.

4. Plata reprezintă faza finală din cadrul execuţiei bugetare conform căreia instituţia publică

lichidează datoriile (obligaţiile) faţă de terţii creditori.

B) Finanţarea propriu-zisă se referă la consumarea creditelor bugetare deschise sau repartizate,

concretizată în:

Plăţi nete de casă;

Cheltuieli efective.

Plăţile nete de casă sunt fluxuri monetare realizate pe seama fondurilor publice în contextul

unor tranzacţii sau evenimente şi sunt reprezentate de:

plata furnizorilor de bunuri şi servicii;

plata drepturilor salariale prin conturile de finanţare;

plata obligaţiilor faţă de:

bugetul de stat;

bugetul asigurărilor sociale etc.



Cheltuielile efective reprezintă echivalentul bănesc al unui consumator de resurse şi reflectă

gradul de utilizare a banului public pus la dispoziţia instituţiilor publice prin bugetul general.

Finanţarea instituţiilor publice se realizează:

integral din – bugetul de stat;

bugetul asigurărilor sociale de stat;

bugetul fondurilor speciale;

din venituri proprii şi subvenţii acordate de:

bugetul de stat;


bugetul fondurilor speciale;

integral din venituri proprii (autofinanţare).

2.1.2 Documente utilizate în activitatea de finanţare

Deschiderea finanţării are la bază două documente prin care se aprobă şi se deschid

(repartizează) creditele bugetare care se solicită în conformitate cu bugetele aprobate şi anume:

Cererea de deschidere de credite;

Dispoziţia bugetară de repartizare a creditelor deschise.

Sub aspectul evidenţei analitice, instituţiile publice utilizează ca document „Fişa pentru

operaţiuni bancare”, care la instituţiile finanţate de la buget evidenţiază creditele bugetare aprobate,

plăţile nete de casă şi cheltuielile efective, iar la instituţiile finanţate din venituri proprii evidenţiază

prevederile din bugetul aprobat, plăţile de casă şi cheltuielile efective realizate pe seama veniturilor

proprii.

2.1.3 Finanţarea din sursele bugetului de stat; conturi utilizate

Instituţiile publice care sunt finanţate integral sau în majoritate din surse bugetului de stat sunt

instituţii cu subordonare centrală şi care au relaţii de subordonare între ele.

Deschiderea finanţării bugetare are la bază utilizarea conturilor din grupa 80 „Conturi în

afara bilanţului”, grupă ce cuprinde conturi ce funcţionează în partidă simplă (adică nu au

corespondenţă în alte conturi) şi evidenţiază creditele deschise pe ordonatori de credite şi feluri de

credite bugetare.

Pentru ordonatorii principali de credite (O.P.C.) se utilizează următoarele conturi bugetare:

8060 „Credite bugetare aprobate”;

8061 „Credite deschise de repartizat”;

8067 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”.

Pentru ordonatorii secundari de credite (O.S.C.) se utilizează conturile:

8061 „Credite deschise de repartizat”;

8067 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”.



Pentru ordonatorii terţiari de credite (OTC) se utilizează contul 8067 „Credite deschise

pentru cheltuieli proprii”.

Finanţarea propriu-zisă are la bază utilizarea următoarelor conturi de bilanţ:

7701 „Finanţarea de la bugetul de stat”

conturile clasei 6 „Conturi de cheltuieli”

121.01 „Rezultatul patrimonial – instituţii publice finanţate integral din buget”.

Contabilitatea cheltuielilor efective finanţate din bugetul de stat utilizează conturile din clasa 6

„Conturi de cheltuieli”.

Contabilitatea analitică a cheltuielilor are la bază subdiviziunile clasificaţiei bugetare, iar

simbolul contului de cheltuieli cuprinde (structura):

simbolul contului sintetic din planul de conturi;

capitolul;

sursa de finanţare;

subcapitolul;

titlul;

articolul;

aliniatul.

Sursa de finanţare cuprinde:

01 bugetul de stat;

02 bugetul local;

03 bugetul instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate;

04 bugetul asigurărilor sociale de stat;

06 bugetul fondului asigurărilor de şomaj;

13 bugetul fondului special pentru protejarea asiguraţilor;

14 credite externe;

16 bugetul fondului asigurărilor sociale de sănătate;

30 asistenţă financiară externă nerambursabilă.

Trimestrial şi anual se stabileşte rezultatul patrimonial prin închiderea conturilor de cheltuieli,

respectiv conturilor de venituri şi finanţări (surse), cu ajutorul contului 121.01 „Rezultatul

patrimonial – instituţii publice finanţate integral din buget” (cont bifuncţional).

Contul 121.01 reflectă drepturile constatate şi obligaţiile neachitate în exerciţiul bugetar şi are ca

rezultat:

excedent patrimonial (când plăţile sunt mai mari decât cheltuielile efective);

deficit patrimonial (când plăţile nete sunt mai mici decât cheltuielile efective).



2.2 Aplicaţii practice privind finanţarea bugetară a instituţiilor publice

2.2.1 Aplicaţie privind deschiderea de credite bugetare

Un ordonator principal de credite OPC „X” întocmeşte o cerere de deschidere de finanţare pentru

credite bugetare în valoare de 800 lei (Ron), din care 600 lei pentru a fi repartizate ordonatorilor de

credite din subordine şi 200 lei pentru cheltuieli proprii.

OPC „X” repartizează creditele bugetare unui ordonator secundar de credite OSC „Y” astfel: 400

lei pentru a fi repartizate ordonatorilor din subordine şi 200 lei pentru cheltuieli proprii.

OSC „Y” repartizează creditele bugetare ordonatorului terţiar de credite OTC „Z” în valoare de

400 lei. La sfârşitul perioadei ordonatorului terţiar OTC „Z” i se retrag creditele bugetare neutilizate

în valoare de 40 lei.

Schema de repartizare a creditelor bugetare:

1. Înregistrări contabile în contabilitatea ordonatorului principal de credite OPC „X”:

a) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP conform „Cererii de deschidere de credite

bugetare”:

800 8060 = Ø sau D - 8060 800

b) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP cu scopul de a fi repartizate ordonatorului

secundar de credite (OSC „Y”):

600 8061 = Ø sau D - 8061 600

c) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP pentru cheltuieli proprii:

200 8067 = Ø sau D - 8067 200

d) Repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul secundar de credite (OSC „Y”):

Ø = 8061 600

sau

C – 8061 600

2. Înregistrări contabile în contabilitatea ordonatorului secundar de credite OSC „Y”:

a) Luarea în evidenţă a creditelor primite de la ordonatorul principal de credite OPC „X” pentru

nevoi proprii:

200 8067 = Ø sau D - 8067 200

MFP

OPC „X” (800 lei.)

OSC „Y” (600 lei) Necesităţi proprii (200 lei)

OTC „Z” (400 lei)

Necesităţi proprii (200 lei)

Credite cheltuite (360 lei)

Credite necheltuite (40 lei)



b) Luarea în evidenţă a creditelor primite de la ordonatorul principal de credite OPC „X” pentru

a fi repartizate ordonatorului terţiar de credite OTC „Z”:

400 8061 = Ø sau D - 8061 400

c) Repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul terţiar de credite (OTC „Z”):

Ø = 8061 400

sau

C – 8061 400

3. Înregistrări contabile în contabilitatea ordonatorului terţiar de credite (OTC „Z”):

a) Luarea în evidenţă a creditelor primite de la ordonatorul secundar de credite (OSC „Y”) pentru

cheltuieli proprii:

400 8067 = Ø sau D - 8067 400

b) Retragerea creditelor bugetare primite şi neutilizate:

Ø = 8067 40

sau

C – 8067 40

Obs.: Creditul bugetar de 40 lei (neutilizat) ajunge la OPC „X”, de unde este returnat bugetului

de stat, iar drumul parcurs este invers acordării:

La OSC „Y” :

Se înregistrează reîntregirea unei părţi a creditului de repartizat:

D - 8061 40

Se înregistrează returnarea către OPC „X”:

C - 8061 40

La OPC „X” au loc aceleaşi înregistrări ca la OSC „Y”, după care se rectifică valoarea

creditelor aprobate cu valoarea creditelor retrase:

C - 8060 40

2.2.2 Aplicaţie privind finanţarea propriu-zisă (utilizarea creditelor bugetare

deschise sau repartizate)

Un ordonator secundar de credite (OSC) derulează următoarele operaţiuni economico-financiare

în baza unei finanţări primite de la ordonatorul principal de credite (OPC) în valoare de 50.000 lei

(credite bugetare) din care 40.000 lei contravaloare credite pentru cheltuieli proprii şi 10.000 lei

contravaloare credite pentru repartizare unui ordonator terţiar de credite (OTC).

1. Luarea în evidenţă a creditelor primite de la OPC pentru a fi repartizate la OTC:

10.000 8061 = Ø sau D - 8061 10.000

2. Repartizarea creditelor bugetare către OTC:

Ø = 8061 10.000

sau C – 8061 10.000

3. Luarea în evidenţă a creditelor primite de la OPC pentru nevoi proprii:

40.000 8067 = Ø sau D - 8067 40.000

Marius

Highlight



4. Se achiziţionează de la un furnizor (F) conform facturii (Fa) materii prime în valoare de (Ca)

4.000 lei. Se achită c/v facturii cu ordin de plată (OP) conform extrasului de cont (EC):

a) Înregistrarea materiilor prime achiziţionate:

301 = 401 4.000

+A +P

b) Plata c/v facturii:

401 = 7701 4.000

-P +P

5. Se dau în consum materiile prime achiziţionate, conform „Bonului de consum”:

601 = 301 2.000

+A -A

6. Se înregistrează c/v cheltuielilor cu energie electrică conform facturii primite (Fa), în

valoare de 1.000 lei:

610 = 7701 1.000

+A +P

7. Salariile brute datorate salariaţilor se cifrează la 24.000 lei. Reţinerile din salarii sunt cele

legale. Contribuţiile instituţiei publice (OSC) sunt cele legale, impozitul pe veniturile din

salarii este de 16%.

a) Înregistrarea drepturilor salariale brute datorate:

Bază de calcul:

TDB = 24.000 lei

CAS 10,5% = 2.520 lei

CASS 5,5% = 1.320 lei

CFS 0,5% = 120 lei

Total reţineri = 3.960 lei

Venit impozabil= TDB – Reţineri personal = 24.000 – 3.960 = 20.040

Impozit pe venituri din salarii = Venit impozabil x 16% = 20.040 x16% = 3.206 lei

Rest de plată = TDB – Reţineri personal – Impozitul pe veniturile din salarii = 24.000 –

3.960 – 3.206 = 16.834 lei

641 = 421 24.000

+A +P

b) Înregistrarea reţinerilor din salarii conform „Statului de plata”:

421

-P

= %

444 +P

4312 +P

4314 +P

4372 +P

7.166

3.206

2.520

1.320

120



c) Înregistrarea contribuţiilor (OSC) aferente fondului de salarii (simplificat):

6451

+A

= 4311

+P

4.992

(CAS 20,8 %)

6453

+A

= 4313

+P

1.248

(CASS 5,2%)

6452

+A

= 4371

+P

120

(CFS 0,5%)

d) Efectuarea viramentelor conform EC:

%

444 -P

4312 -P

4314 -P

4372 -P

4311 -P

4313 -P

4371 -P

= 7701

+P

13.526

3.206

2.520

1.320

120

4.992

1.248

120

e) Ridicare de numerar de la Trezorerie în vederea achitării drepturilor salariale (restului de

plată):

581

+A

= 7701

+P

16.834

5311

+A

= 581

-A

16.834

f) Plata drepturilor salariale (restului de plată):

D 421 „Personal – salarii datorate” C

(b) 7.166 24.000 (a)

RD 7.166 24.000 RC

TSD 7.166 24.000 TSC

SFC 16.834

421

–P

= 5311

–A

16.834

8. Stabilirea rezultatului patrimonial:

a) Închiderea conturilor de cheltuieli:

121.01

–P

= %

601 -A

610 –A

641 –A

6451 –A

6453 – A

6452 – A

33.360

2.000 (5)

1.000 (6)

24.000 (7a)

4.992 (7c)

1.248 (7c)

120 (7c)

b) Închiderea contului de finanţare de la bugetul de stat: Situaţia contului 7701 „Finanţare

de la bugetul de stat” înainte de închidere:



D 7701 „Finanţare de la bugetul de stat” C

4.000 (4b)

1.000 (6)

13.526 (7d)

16.834 (7e)

RD 0 35.360 RC

TSD 0 35.360 TSC

SFC 35.360

Obs.: Soldul final creditor (SFC) reprezintă plăţile nete de casă efectuate din finanţarea de la

bugetul de stat (35.360 lei).

Se virează soldul contului 7701 „Finanţarea de la bugetul de stat” în contul 121.01 „Rezultatul

patrimonial – bugetul de stat”:

7701

-P

= 121.01

+P

35.360

c) Stabilirea rezultatului patrimonial prin compararea plăţilor nete cu cheltuielile efective:

D 121.01 „Rezultatul patrimonial – bugetul de stat” C

(8a) 33.360 35.360 (8b)

RD 33.360 35.360 RC

TSD 33.360 35.360 TSC

SFC 2.000

Obs.: Soldul final creditor de 2.000 lei reprezintă excedentul patrimonial care se constituie din

creşterea valorii stocului de materii prime de la 0 lei la 2.000 lei. Situaţia nu este favorabilă

deoarece instituţia publică (ordonatorul secundar de credite), fiind finanţată integral de la bugetul de

stat, excedentul obţinut reprezintă o imobilizare în stocuri a banului public.

Situaţia contului 7701 „Finanţarea de la bugetul de stat”, după închidere, este:

D 7701 „Finanţarea de la bugetul de stat” C

(8b) 35.360

4.000 (4b)

1.000 (6)

13.526 (7d)

16.834 (7e)

RD 35.360 35.360 RC

TSD 35.360 35.360 TSC

Ø

2.3 Finanţarea instituţiilor publice din sursele bugetului local

Instituţiile publice locale efectuează cheltuieli curente şi de capital finanţate:

integral din bugetul local (BL) (în funcţie de subordonare);

din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul local, în funcţie de

subordonare;

integral din venituri proprii.

Instituţiile publice finanţate integral din bugetul local varsă (virează) veniturile realizate la

bugetul unităţii administrativ-teritoriale care le asigură finanţarea. De asemenea, ele mai pot utiliza



anumite mijloace materiale şi financiare primite de la persoane fizice şi juridice, ca de exemplu,

donaţii şi sponsorizări conform reglementărilor legale în scopul desfăşurării şi extinderii activităţii

lor.

Veniturile proprii ale bugetelor de interes local au ca sursă de provenienţă:

taxe;

chirii;

concursuri artistice, manifestări culturale şi sportive;

publicaţii, prestaţii editoriale;

studii, proiecte;

valorificări de produse din activităţile proprii sau anexe;

prestări de servicii etc.

Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice de interes local, finanţate

integral din veniturile proprii rămân la dispoziţia acestora, fiind utilizate în anul următor cu aceeaşi

destinaţie.

Consiliile locale şi judeţene, inclusiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pot dispune ca

soldurile anuale ce rezultă din execuţia bugetelor instituţiilor publice subordonate, finanţate integral

din veniturile proprii să fie preluate la bugetul local după ce s-au dedus sumele încasate anticipat şi

obligaţiile de plată.

Bugetul de venituri şi cheltuieli (BVC) pentru activităţi finanţate integral din venituri proprii se

întocmeşte odată cu bugetul instituţiei sau serviciului public de interes local de care aparţin şi se

aprobă odată cu bugetul acestora.

Veniturile şi cheltuielile activităţilor finanţate integral din venituri proprii sunt grupate conform

clasificaţiei indicatorilor (bugetare) aprobată de Ministerul Finanţelor Publice. În cazul în care

veniturile prevăzute în bugetul activităţii finanţate integral din venituri proprii nu sunt realizate,

cheltuielile se vor efectua în limita veniturilor realizate.

Soldul anual ce rezultă din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii finanţate

integral din venituri proprii, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie sau se preiau ca

venit la bugetul local (BL).

Consiliile locale şi judeţene, inclusiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pot aproba

contractarea de împrumuturi interne şi externe, pe termen mediu sau lung, în scopul realizării de

investiţii publice de interes local sau pentru refinanţarea datoriei publice locale.

Datoria publică locală reprezintă obligaţia generală ce trebuie rambursată în baza acordurilor

încheiate, din sursele aflate la dispoziţia unităţilor administrativ-teritoriale, exceptând transferurile

de la bugetul de stat cu destinaţie specială.

Datoria publică utilizează ca instrumente:

titlurile de valoare;



împrumuturile de la - bănci;

alte instituţii de credit.

În conformitate cu Legea finanţelor publice locale, instituţiile publice de interes local

funcţionează în mod autonom şi, ca atare, ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul local nu au

relaţii de subordonare cu ordonatorii de credite ierarhic superiori, ci sunt direct răspunzători de:

elaborarea bugetului;

solicitarea creditelor bugetare;

execuţia bugetelor.

2.3.1 Conturi utilizate

La nivelul ordonatorului de credite de subordonare locală pentru evidenţierea creditelor aprobate,

conform bugetului, se utilizează contul 8060 „Credite bugetare aprobate” (se înregistrează

creditele bugetare solicitate şi aprobate pentru tot exerciţiul bugetar).

Pentru deschiderea finanţării (pe trimestre) se utilizează contul 8061 „Credite deschise de

repartizat”.

Ordonatorii de credite de la nivel local evidenţiază creditele bugetare pentru nevoi proprii,

conform bugetului local, utilizând contul 8067 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”.

Finanţarea propriu-zisă din sursele bugetelor locale se evidenţiază prin utilizarea conturilor:

7702 „Finanţare de la bugetele locale”;

Conturi din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”;

121.02 „Rezultatul patrimonial – bugetul local”.

2.3.2 Aplicaţii practice

Aplicaţia nr.1 Primăria Generală Bucureşti beneficiază de o finanţare în baza bugetului propriu

în sumă de 4.000.000 lei pentru exerciţiul bugetar „N”. Din bugetul primăriei se repartizează pe

trimestrul I suma de 1.000.000 lei, din care 800.000 lei reprezintă credite bugetare pentru cheltuieli

proprii şi pentru repartizare, primăriei sectorului 2, suma de 200.000 lei în scopul efectuării unor

lucrări de modernizare a unui parc.

1) Înregistrările contabile în contabilitatea Primăriei Generale Bucureşti:

a) Luarea în evidenţă a creditelor aprobate pentru exerciţiul bugetar „N”:

4.000.000 8060 = Ø sau D – 8060 4.000.000

b) Luarea în evidenţă a creditelor de repartizat Primăriei sectorului 2:

200.000 8061 = Ø sau D – 8061 200.000

c) Luarea în evidenţă a creditelor bugetare deschise pentru cheltuieli proprii:

800.000 8067 = Ø sau D – 8067 800.000

d) Repartizarea creditelor pentru modernizarea parcului:

Ø = 8061 200.000

sau

C – 8061 200.000



2) Înregistrările contabile în contabilitatea sectorului 2:

a) Luarea în evidenţă a creditelor bugetare pentru modernizarea parcului (cheltuieli proprii):

200.000 8067 = Ø sau D – 8067 200.000

Obs.: În cazul finanţării propriu-zise, înregistrările contabile sunt similare celor aparţinând

finanţării din sursele bugetului de stat, utilizându-se cifra 2 în cadrul simbolului conturilor de: plăţi

nete, cheltuieli efective şi rezultatului.

2.4 Finanţarea instituţiilor publice din sursele bugetelor fondurilor speciale şi

din fondurile cu destinaţie specială

2.4.1 Finanţarea din fonduri speciale

În conformitate cu Legea finanţelor publice, din categoria bugetelor fondurilor speciale fac parte:

Bugetul pentru fondul de asigurări sociale de sănătate;

Bugetul pentru fondul asigurărilor de şomaj.

Bugetele fondurilor speciale se elaborează şi se aprobă ca anexă la Legea bugetului de stat.

Proiectele bugetelor fondurilor speciale sunt elaborate de către Ministerul Finanţelor Publice

(M.F.P.) în baza propunerilor ordonatorilor principali de credite.

2.4.2 Finanţarea din fonduri cu destinaţie specială

Fondurile cu destinaţie specială se constituie din sume provenite din:

donaţii;

sponsorizări;

granturi etc.

Ele au ca bază juridică contractele sau convenţiile şi reprezintă o modalitate de finanţare a

instituţiilor publice, indiferent de subordonare şi nu au ca obiect banul public.

2.4.3 Autofinanţarea (finanţarea din venituri proprii)

Autofinanţarea reprezintă o modalitate unică de susţinere financiară a instituţiei publice, care îşi

obţine veniturile proprii din activităţi desfăşurate ca atare. Încasările şi plăţile efectuate de către o

instituţie publică care se autofinanţează se efectuează dintr-un disponibil constituit pe seama

veniturilor proprii.

Conturi utilizate:

Conturile specifice utilizate pentru înregistrările activităţilor autofinanţate sunt:

560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii”

121.10 „Rezultatul patrimonial – instituţii publice şi activităţi finanţate integral sau parţial din

venituri proprii”

2.4.4 Aplicaţii practice privind finanţările

În cadrul unei instituţii publice care se autofinanţează (unitate spitalicească) se derulează

următoarele operaţiuni economico-financiare:



1. Încasare prin casierie, conform „Registrului de casă” (RC) de taxe pentru consultaţii

efectuate, analize, spitalizare etc. în valoare de 84.000 lei.

2. Se achiziţionează de la un furnizor (F), conform facturii (Fa), medicamente în valoare (Ca)

de 10.000 lei. Se dau în consum medicamentele cu toată valoarea lor, conform „Bonului de

consum”.

3. Se cumpără alimente necesare societăţii spitaliceşti în valoare de 2.000 lei şi se achită cu

numerar din casierie, conform „Registrului de casă” (RC). În prealabil se ridică numerarul

necesar din contul de disponibil.

4. Salariile brute datorate angajaţilor se cifrează la 45.000 lei, din care salarii tarifare de

încadrare 30.000 lei şi sporuri de vechime 15.000 lei.

Să se înregistreze operaţiunile economico-financiare mai sus enumerate şi să se stabilească

rezultatul patrimonial:

1. a. Înregistrarea contravalorii taxelor pentru serviciile efectuate:

5311

+A

= 704

+P

84.000

b. Depunerea numerarului din casierie în contul de disponibil:

581

+A

= 5311

- A

84.000

560

+A

= 581

- A

84.000

2. a. Înregistrarea medicamentelor achiziţionate conform Fa:

3029

+A

= 401

+P

10.000

b. Plata contravalorii Fa:

401

-P

= 560

-A

10.000

c. Darea în consum a medicamentelor:

6029

+A

= 3029

-A

10.000

3. a. Ridicarea de numerar din contul de disponibil conform EC şi RC:

581

+A

= 560

- A

2.000

5311

+A

= 581

- A

2.000

b. Înregistrarea alimentelor achiziţionate şi concomitent plata c/v lor conform RC:

3027

+A

= 5311

- A

2.000

c. Darea în consum a alimentelor:



6027

+A

= 3027

-A

2.000

4. a. Înregistrarea salariilor brute datorate:

641 = 421 45.000

+A +P

b. Înregistrarea reţinerilor din salariile datorate:

Bază de calcul:

S.T.I. = 30.000 lei

Spor de vechime = 15.000 lei

Total drepturi brute (TDB) = 45.000 lei

CAS 10,5% = 45.000 x 10,5% = 4.725 lei

CASS 5,5% = 45.000 x 5,5% = 2.475 lei

CFS 0,5% = 45.000 x 0,5% = 225 lei


Venituri impozabile = TDB – Reţineri personal = 45.000 – 7.425 = 37.575 lei

Impozit pe venituri din salarii (16%) = Venit impozabil x 16% = 37.575 x16% = 6.012 lei


7.425 – 6.012 = 31.563 lei

421

-P

= %

444 +P

4312 +P

4314 +P

4372 +P

13.437

6.012

4.725

2.475

225

c. Înregistrarea contribuţiilor instituţiei aferente fondului de salarii (simplificat):

6451

+A

= 4311

+P

9.360

(CAS 20,8%)

6453

+A

= 4313

+P

2.340

(CASS 5,2%)

6452

+A

= 4371

+P

225

(CFS 0,5%)

d. Efectuarea viramentelor conform EC:

%

444 -P

4312 -P

4314 -P

4372 -P

4311 -P

4313 -P

4371 -P

= 560

- A

25.362

6.012

4.725

2.475

225

9.360

2.340

225



e. Ridicare de numerar din contul de disponibil, conform EC şi RC pentru plata

drepturilor salariale:

581

+A

= 560

- A

31.563

5311

+A

= 581

- A

31.563

f. Plata drepturilor salariale (restului de plată):

D 421 „Personal – salarii datorate” C

(4b) 13.437 45.000 (4a)

RD 13.437 45.000 RC

TSD 13.437 45.000 TSC

SFC 31.563

421

–P

= 5311

–A

31.563

5. Stabilirea rezultatului patrimonial:

a. Închiderea conturilor de cheltuieli:

121.10

- P

= %

6029 -A

6027 –A

641 –A

6451 –A

6453 – A

6452 – A

68.925

10.000 (2c)

2.000 (3c)

45.000 (4a)

9.360 (4c)

2.340 (4c)

225 (4c)

b. Închiderea conturilor de venituri:

704

-P

= 121.10

+P

84.000

D 121.10 „Rezultatul patrimonial– venituri proprii” C

(5a) 68.925 84.000 (5b)

RD 68.925 84.000 RC

TSD 68.925 84.000 TSC

SFC 15.075

Obs.: Valoarea de 15.075 lei reprezintă excedent bugetar.

c. Situaţia contului 560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri

proprii” este:



D 560 „Disponibil instituţii publice finanţate integral din venituri proprii” C

(1b) 84.000 10.000 (2b)

2.000 (3a)

25.362 (4d)

31.563 (4e)

RD 84.000 68.925 RC

TSD 84.000

68.925 TSC

SFC 15.075

Rezumat:

Finanţarea este un proces prin care se asigură creditele bugetare pentru buna desfăşurare a

activităţii instituţiilor publice. Conducătorii instituţiilor publice sunt ordonatorii de credite care au

obligaţia de a angaja şi utiliza mijloacele bugetare conform prevederilor legale şi destinaţiei

aprobate pin buget.

Conducătorii instituţiilor publice cu subordonare centrală sau locală pot fi ordonatori de credite

principali, secundari sau terţiari.

Ordonatorii principali de credite primesc credite bugetare pentru a fi repartizate ordonatorilor din

subordine şi pentru efectuarea cheltuielilor proprii.

Ordonatorii secundari de credite primesc credite bugetare de la ordonatorii principali pentru a

repartizate ordonatorilor din subordine şi pentru necesități proprii.

Ordonatorii terţiari primesc credite bugetare numai pentru desfăşurarea activităţilor proprii.

Concluzii:

Creditele bugetare sunt solicitate în baza bugetelor aprobate, iar deschiderea lor impune

întocmirea unei cereri de deschidere de credite.

Contabilizarea creditelor bugetare aprobate şi deschise în scopul repartizării şi pentru cheltuieli

proprii, utilizează conturi în afara bilanţului, denumite şi conturi extrabugetare, conturi care

funcţionează pe principiul contabilităţii în partidă simplă, adică nu au corespondenţă în alte conturi,

aşa cum se întâmplă în cadru contabilităţii în partidă dublă.


Instituţiile publice îşi finanţează activitatea pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli sau numai

pe baza bugetelor de cheltuieli.

Sub aspectul tipului de finanţare se poate vorbi de:

finanţare internă (de la bugetul de stat, local sau fonduri speciale);

finanţare externă (creditele externe şi fonduri nerambursabile);

finanţare proprie (venituri proprii);

alte finanţări (donaţii, sponsorizări, voluntariat).





Bucureşti, 2009;




2007.


1. În cadrul procesului de execuţie bugetară se parcurg următoarele etape:

a) deschiderea finanţării, angajamentul, lichidarea, ordonanţarea şi plata;

b) finanţarea propriu-zisă, lichidarea, ordonanţarea, plata;

c) deschiderea finanţării, finanţarea propriu-zisă, angajamentul şi lichidarea;

d) angajamentul legal, individual şi global;

e) angajamentul, lichidarea, ordonanţarea şi plata.

2. Care din următoarele formule contabile sunt în concordanţă cu explicaţia dată?

a) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP, conform „Cererii de deschidere de credite

bugetare”:

D – 8061 30.000

b) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP pentru cheltuieli proprii:

D – 8060 20.000

c) Repartizarea creditelor bugetare de către ordonatorul secundar de credite:

C – 8061 15.000

d) Repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul terţiar de credite:

D – 8061 12.000

e) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP cu scopul de a fi repartizate ordonatorului

secundar de credite:

D – 8062 14.000

3. Care dintre următoarele formule contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată?

a) Ridicare de numerar din contul de disponibil:

5311

+A

= 560

- A

6.000

b) Plata contravalorii unei facturi din contul de disponibil:

401

-P

= 560

- A

10.000

c) Darea în consum a alimentelor, conform „Bonului de consum”:

3027

+A

= 6027

- A

5.000

d) Înregistrarea salariilor brute datorate:

Marius

Highlight

Marius

Highlight

Marius

Highlight



641

+A

= 421

+P

30.000

e) Plata dreptului salarial:

421

-P

= 5311

- A

20.000

4. Ce semnifică următoarea formulă contabilă:

704

-P

= 121.10

+P

36.000

a) Închiderea contului de finanţare;

b) Închiderea contului de venituri;

c) Stabilirea rezultatului exerciţiului;

d) Stabilirea rezultatului patrimonial;

e) Nici un răspuns nu este corect.

5. Care din următoarele formule contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată?

a) Înregistrarea salariilor brute datorate:

421

-P

= 641

-A

20.000

b) Depunerea numerarului în contul de disponibil conform RC şi EC:

560

+A

= 581

- A

16.000

c) Plata drepturilor salariale cuvenite:

421

-P

= 5311

- A

30.000

d) Înregistrarea contribuţiei instituţiei privind contribuţia la asigurările sociale:

6451

+A

= 4311

+P

2.963

e) Virarea impozitului pe veniturile din salarii conform EC.:

444

-P

= 560

- A

4.000

Tema de control: finanţarea din fonduri speciale şi cu destinaţie specială.

Marius

Highlight

Marius

Highlight

Modulul 3: Contabilitatea activelor imobilizate


Contabilitatea activelor imobilizate 3

Obiective specifice: definirea şi clasificarea imobilizărilor sau activelor imobilizate, cunoaşterea

modului de evaluare a imobilizărilor sau activelor imobilizate, utilizarea corectă a conturilor

specifice clasei 2.

Rezultate aşteptate: efectuarea înregistrărilor contabile aferente imobilizărilor sau activelor

imobilizate, utilizarea corectă a regimurilor de amortizare a activelor imobilizate.


înregistreze cronologic (pe formule contabile) şi sistematic (în T-uri) operaţiunile

specifice imobilizărilor necorporale;


specifice imobilizărilor corporale;


specifice imobilizărilor financiare.


3.1 Definiţie, clasificare, evaluare

Activele imobilizate reprezintă bunurile şi valorile destinate să deservească o perioadă

îndelungată în activitatea instituţiei publice şi care nu se consumă de la prima lor utilizare.

Activele imobilizate cuprind:

imobilizările necorporale;

imobilizările corporale;

imobilizările financiare.

Imobilizările necorporale sunt active fără substanţă fizică, care se utilizează pe o perioadă mai

mare de un an. Ele cuprind:

cheltuieli de dezvoltare;

concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare cu excepţia

celor create intern de instituţie;

înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive;

alte active fixe necorporale;

avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie.

Imobilizările corporale (activele corporale) sau activele fixe corporale reprezintă obiectul sau

complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

are valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin Hotărâre a Guvernului (în

prezent 1.800 lei);

are o durată normală de utilizare mai mare de 1 an.

Ele cuprind:



Terenuri şi amenajări de terenuri;

Construcţii

Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;

Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi

alte active corporale;

Avansuri şi active fixe în curs de execuţie.

Imobilizările financiare (activele financiare) sunt orice activ care reprezintă: trezorerie, un

instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi, un drept contractual. Ele cuprind:

Titlurile de participare;

Alte titluri imobilizate;

Creanţe imobilizate.

Evaluarea activelor imobilizate are loc:

La data intrării în patrimoniul instituţiei publice;

Cu ocazia inventarierii;

La închiderea exerciţiului bugetar;

La data ieşirii din gestiunea instituţiei publice.

Evaluarea activelor fixe necorporale (evaluarea iniţială):

Activele fixe necorporale trebuie să fie evaluate la:

Costul de achiziţie, pentru cele procurate cu titlu oneros;

Costul de producţie, pentru cele construite sau produse de instituţie;

Valoarea justă, pentru cele primite cu titlu gratuit.

Evaluarea activelor fixe corporale (evaluarea iniţială): se realizează ca şi în cazul activelor fixe

necorporale. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin

contractul de dobândire a acestora.

3.2 Documente utilizate în evidenţa imobilizărilor sau activelor imobilizate

Documentele specifice evidenţei activelor imobilizate sunt:

Procesul verbal de recepţie;

Procesul verbal de predare-primire;

Procesul verbal de scoatere din funcţiune;

Registrul numerelor de inventar şi fişa mijlocului fix.

3.3 Conturi utilizate

Pentru contabilizarea imobilizărilor sau activelor imobilizate se utilizează conturile din clasa 2

„Conturi de active fixe” (simbolizată cu o cifră). Clasa de conturi cuprinde grupe de conturi

simbolizate cu două cifre, astfel:

20 „Active fixe necorporale”



21 „Active fixe corporale”

23 „Active fixe în curs şi avansuri pentru active fixe”

26 „Active financiare”

28 „Amortizări privind activele fixe”

29 „Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a activelor fixe”.

Grupele de conturi se desfăşoară pe conturi sintetice de gradul I (3 cifre) şi de gradul II (4 cifre).

3.4 Aplicaţii practice privind contabilizarea activelor imobilizate

Aplicaţia nr. 1

O instituţie publică achiziţionează un program informatic de la un furnizor, conform facturii (Fa)

la o valoare de 15.000 lei. Se achită c/v facturii cu numerar din casierie; în prealabil se ridică

numerarul necesar din contul de trezorerie.

Se calculează şi se înregistrează amortizarea lunară, în regim liniar, DNU este de 2 ani.

1. Înregistrarea programului informatic achiziţionat:

208

+A

= 404

+P

15.000

2. Ridicarea de numerar din contul de finanţare:

581

+A

= 770

+P

15.000

5311

+A

= 581

-A

15.000

3. Plata c/v Fa:

404

-P

= 5311

-A

15.000

4. Calculul şi înregistrarea amortizării lunare:

A/l = 625122

00015

12

x

.

DNUx

Vilei

6811

+A

= 2808

+P

625



5. Scoaterea din evidenţă a programului informatic, amortizat integral (după 2 ani):

2808

-P

= 208

-A

15.000

Aplicaţia nr. 2

O instituţie publică de artă vizuală achiziţionează de la un furnizor un tablou (obiect de

patrimoniu) în valoare de 20.000 lei, care va reprezenta un activ al patrimoniului public al statului.

1. Înregistrarea tabloului în gestiunea instituţiei publice:

214

+A

= 101

+P

20.000

2. Achiziţionarea tabloului de la furnizor conform facturii:

6821

+A

= 404

+P

20.000

Aplicaţia nr.3

O instituţie publică (unitate spitalicească) achiziţionează de la un furnizor conform facturii (Fa)

un tomograf la o valoare (cost de achiziţie - Ca) de 80.000 lei, care este pus în funcţiune de către o

unitate specializată, cu cheltuieli de montaj în sumă de 2.000 lei.

1. Înregistrarea tomografului achiziţionat conform Fa:

231

+A

= 404

+P

80.000

2. Înregistrarea cheltuielilor cu montajul:

231

+A

= 404

+P

2.000

3. Luarea în evidenţă a tomografului după punerea în funcţiune:

213

+A

= 231

-A

82.000

Aplicaţia nr. 4

O instituţie publică realizează în antrepriză un laborator, plătind antreprenorului său, conform

extrasului de cont (EC), un avans în sumă de 10.000 lei. Contravaloarea facturilor primite pe

măsura realizării lucrării însumează 40.000 lei. La terminarea lucrării, aceasta se recepţionează de

către beneficiar.

1. Înregistrarea avansului acordat antreprenorului (unităţii de construcţii-montaj):

232

+A

= 770

+P

10.000

2. Înregistrarea devizelor parţiale primite:

231

+A

= 404

+P

40.000

3. Plata c/V Fa furnizorului prestator de servicii, conform EC:

c/v Fa = 40.000 lei



c/v avans acordat = 10.000 lei

Suma de plată = 30.000 lei

404

-P

= %

232 –A

770 +P

40.000

10.000

30.000

4. Luarea în evidenţă a lucrării recepţionate:

212

+A

= 231

-A

40.000

Aplicaţia nr. 5

O instituţie publică realizează în regie proprie o clădire, efectuând următoarele cheltuieli în

exerciţiul bugetar „N”: materii prime 40.000 lei, materiale consumabile 10.000 lei, materiale de

natura obiectelor de inventar 2.000 lei, cheltuieli cu salariile personalului 20.000 lei. Lucrările se

finalizează în exerciţiul bugetar „N+1”.

1. Darea în consum a materiilor prime, conform „Centralizatorului bonurilor de consum”:

601

+A

= 301

-A

40.000

2. Darea în consum a materialelor consumabile, conform „Bonului de consum”:

602

+A

= 302

-A

10.000

3. Darea în consum a materialelor de natura obiectelor de inventar în proporţie de 80%,

conform „Bonului de consum”:

603

+A

= 303

-A

1.600

4. Înregistrarea cheltuielilor cu salariile datorate (simplificat):

641

+A

= 421

+P

20.000

5. Luarea în evidenţă a clădirii, ca investiţie în curs de execuţie, la finele exerciţiului „N”:

231

+A

= 722

+P

71.600

6. Luarea în evidenţă a clădirii finalizate şi recepţionate în exerciţiul „N+1”:

212

+A

= 231

-A

71.600



Aplicaţia nr. 6

O instituţie publică achiziţionează de la un furnizor (F) fără factură (Fa) un mijloc de transport,

la o valoare de 30.000 lei. Ulterior soseşte factura şi se achită c/v ei conform extrasului de cont

(EC). Se calculează şi se înregistrează amortizarea lunară în regim liniar, durata normală de

utilizare (DNU) fiind de 6 ani.

1. Înregistrarea mijlocului de transport achiziţionat:

2133

+A

= 408

+P

30.000

2. Sosirea facturii (Fa):

408

-P

= 404

+P

30.000

3. Plata c/v Fa:

404

-P

= 770

+P

30.000

4. Calculul şi înregistrarea amortizării lunare:

A/l = 66416126

00030

12,

x

.

DNUx

Vi lei

6811

+A

= 2813

+P

416,66

Aplicaţia nr. 7

O instituţie publică vinde o clădire unui client, fără factură (Fa), la o valoare de 200.000 lei,

cunoscând valoarea de intrare, 300.000 lei şi amortizarea calculată şi înregistrată, 150.000 lei.

Ulterior se întocmeşte factura şi se încasează c/v ei conform extrasului de cont. Se scoate din

evidenţă clădirea.

1. Vânzarea clădirii fără Fa:

418

+A

= 4481

+P

200.000

2. Întocmirea Fa:

461

+A

= 418

-A

200.000

3. Încasarea c/v Fa conform EC:

770

-P

= 461

-A

200.000

4. Virarea sumei încasate la bugetul de stat, conform extrasului de cont (EC):

4481

-P

= 770

+P

200.000

5. Scoaterea din evidenţă a clădirii amortizate parţial:



Vi = 300.000 lei

A = 150.000 lei

Vn = 150.000 lei

%

2812 –P

658 +A

= 212

-A

300.000

150.000

150.000

Aplicaţia nr. 8

O instituţie publică achiziţionează titluri de participare (acţiuni) la o valoare de 8.000 lei,

cheltuielile cu comisioanele însumând 80 de lei, pentru care la sfârşitul exerciţiului încasează

venituri de 1.000 lei.

1. Înregistrarea titlurilor de participare achiziţionate şi a cheltuielilor cu comisioanele:

%

260 +A

622 +A

= 770

+P

8.080

8.000

80

2. Încasarea c/v dividendelor:

770

- P

= 763

+P

1.000

Obs.1: În cazul în care, ulterior scade cursul titlurilor de valoare, de exemplu la 7.500 lei, se va

constitui un provizion pentru deprecierea titlurilor de participare (la sfârşitul exerciţiului):

6863

+A

= 296

+P

500

Obs.2: În varianta în care în exerciţiul următor creşte valoarea titlurilor de participare, se

anulează provizionul rămas fără obiect:

296

- P

= 786

+P

500

Rezumat:

Comparativ cu stocurile, care deservesc în activitatea unei instituţii publice o perioadă mai scurtă

de timp, imobilizările sau activele imobilizate deservesc în activitatea instituţiei o perioadă mai

mare de timp.

Activele imobilizate de natura celor necorporale şi corporale îşi recuperează valoarea de intrare

ca urmare a deprecierii ireversibile prin amortizare, iar cele financiare prin constituirea de

provizioane.

Pentru amortizarea imobilizărilor se utilizează ca metode, amortizarea liniară, degresivă şi

accelerată, prin trecerea pe cheltuieli a sumei calculate lunar, concomitent cu utilizarea pe credit a

contului de amortizare.

Concluzii:



Evaluarea imobilizărilor se efectuează avându-se în vedere cele patru momente: la intrarea în

patrimoniul instituţiei, la inventariere, la închiderea exerciţiului şi cu ocazia ieşirii din patrimoniul

instituţiei publice.

Conturile ce se utilizează pentru înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor sunt de activ, mai

puţin cele care în care se înregistrează deprecierea ireversibilă (amortizarea) şi deprecierea

reversibilă (provizioanele) care sunt conturi de pasiv.


Putem vorbi de imobilizări în curs de execuţie, adică investiţiile neterminate efectuate în regie

proprie sau în antrepriză, care trec se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepţia, darea

în folosinţă sau punerea în funcţiune, după caz.

Instituţiile publice pot proceda la reevaluarea imobilizărilor existente la sfârşitul exerciţiului

bugetar şi reflectarea în contabilitate a rezultatelor acesteia.

Reevaluarea se face la valoarea justă de la data bilanţului, iar valoarea justă se determină pe baza

unor evaluări efectuate, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare, membri unui organism

profesional în domeniu, recunoscut naţional şi internaţional.



Bucureşti, 2009;




2007.


1. Activele imobilizate reprezintă bunurile şi valorile destinate:

a) să servească o perioadă scurtă în activitatea instituţiei publice;

b) să servească o perioadă îndelungată în activitatea unei instituţii publice;

c) care nu se consumă la prima utilizare;

d) care se consumă la prima utilizare;

e) b) şi c).

2. Care din următoarele înregistrări contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată?

a) Înregistrarea unui program informatic achiziţionat:

208

+A

= 404

+P

10.000

b) Scoaterea din evidenţă a unui program informatic amortizat integral:

2808 = 208 8.000

Marius

Highlight



-P -A

c) Înregistrarea cheltuielilor cu montajul unui aparat de tip tomograf:

213

+A

= 231

-A

40.000

d) Luarea în evidenţă a unei lucrări recepţionate:

212

+A

= 231

-A

30.000

e) Înregistrarea unui deviz parţial:

404

-P

= 231

-A

20.000

3. Care din următoarele înregistrări contabile sunt în concordanţă cu explicaţia dată?

a) Plata c/v unei facturi în cazul achiziţionării unei imobilizări corporale, conform RC:

404

-P

= 770

+P

35.000

b) Încasarea c/v unei facturi în contul de disponibil în cazul unei imobilizări:

770

-P

= 461

-A

300.000

c) Întocmirea facturii în cazul vânzării unei imobilizări fără factură:

4111

+A

= 418

-A

30.000

d) Anularea unei ajustări rămas fără obiect:

296

-P

= 786

+P

6.000

e) Înregistrarea unui avans acordat unui antreprenor:

770

-P

= 232

-A

15.000


%

2812 -P

658+A

= 212

-A

600.000

400.000

200.000

a) scoaterea din evidenţă a unei imobilizări corporale amortizată integral;

b) scoaterea din evidenţă a unei imobilizări necorporale neamortizată integral;

c) scoaterea din evidenţă a unei imobilizări corporale neamortizată integral;

d) înregistrarea amortizării calculată şi evidenţiată anterior, a cheltuielii cu valoarea

neamortizată, concomitent cu scoaterea din evidenţă a imobilizării corporale;


5. Se cunosc următoarele date privind o imobilizare corporală (autoturism): Vi = 40.000 lei, DNU =

8 ani. Amortizarea se înregistrează astfel:

a)

2813

-P

= 6811

-A

5.000

Marius

Highlight

Marius

Highlight



b)

2133

+A

= 2813

+P

40.000

c)

6811

+A

= 2133

-A

417

d)

6811

+A

= 2813

+P

40.000

e)

6811

+A

= 2813

+P

417

Tema de control: evaluarea activelor imobilizate.

Marius

Highlight

Modulul 4: Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie


Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie 4

Obiective specifice: definirea şi clasificarea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie,

cunoaşterea modului de evaluare a stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie, utilizarea corectă a

conturilor specifice clasei 3.

Rezultate aşteptate: efectuarea înregistrărilor contabile aferente stocurilor şi a producţiei în curs de

execuţie, utilizarea corectă a metodelor de evaluare a stocurilor la ieşirea din patrimoniu,

completarea şi utilizarea corectă a formularelor specifice stocurilor şi producţiei în curs de execuţie.


înregistreze cronologic (pe formule contabile) operaţiunile specifice stocurilor şi a

producţiei în curs de execuţie:

înregistreze sistematic (în T-uri) anumite operaţiuni specifice stocurilor;

completeze corect documentele şi formularele specifice stocurilor.



Stocurile reprezintă active circulante:

a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;

b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii;

c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în

procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.

Din categoria stocurilor fac parte:

Materii prime;

Materiale consumabile;

Materiale de natura obiectelor de inventar;

Produse – semifabricatele:

produsele finite;

rebuturile, materialele recuperabile, deşeurile.

Animale şi păsări;

Mărfurile;

Ambalajele;

Producţia în curs de execuţie;

Bunurile aflate în custodie pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi.

Evaluarea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie are loc:

a) la data intrării în patrimoniul instituţiei publice;

b) cu ocazia inventarierii;

c) la închiderea exerciţiului bugetar;

Marius

Highlight



d) la data ieşirii din patrimoniu.

a) La data intrării în patrimoniul instituţiei publice

Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniul instituţiilor publice se realizează la valoarea de

intrare denumită şi valoare contabilă, care îmbracă următoarele forme:

1. Cost de achiziţie (Ca), pentru bunurile primite cu titlu oneros

2. Cost de producţiei (Cp), pentru bunurile produse sau fabricate în cadrul instituţiei

3. Valoare justă (Vj), pentru bunurile primite cu titlu gratuit

b) Cu ocazia inventarierii

Evaluarea stocurilor se realizează la valoarea de inventar (Vinv) sau valoarea actuală (Vac)

stabilită în funcţie de preţul pieţei , starea şi utilitatea bunurilor.

c) La închiderea exerciţiului bugetar (la bilanţ)

Evaluarea se efectuează la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă (valoare

de inventar).

d) La data ieşirii din patrimoniu

La ieşirea din patrimoniul instituţiei, stocurile se evaluează utilizând una din următoarele

metode:

FIFO (metoda „primul intrat – primul ieşit”);

CMP (metoda „costului mediu pondera”t);

LIFO (metoda „ultimul intrat – primul ieşit”).

Obs.: Funcţie de specificul activităţii instituţiei publice, se utilizează şi metodele costului

standard şi preţului cu amănuntul.

4.2 Documentele utilizate în evidenţa stocurilor

Documentele specifice evidentei stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie sunt:

Factura;

Avizul de însoţire a mărfii;

Nota de recepţie şi constatare de diferenţe (NRCD);

Bonul de predare, transfer, restituire;

Bonul de consum;

Fişa limită de consum;

Lista zilnică de alimente;

Dispoziţia de livrare;

Fişa de magazie;

Fişa de evidenţă a materialelor de natura obiectelor de inventar date în folosinţă;

Fişa de evidenţă a stocurilor şi materialelor de natura obiectelor de inventar pe locuri de

folosinţă;

Registrul stocurilor;



Lista de inventariere.


Pentru contabilizarea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se utilizează conturile din

clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”.

4.4 Aplicaţii practice privind stocurile şi producţia în curs de execuţie

Aplicaţia nr. 1

O instituţie publică derulează în cursul unei luni următoarele operaţiuni economico-financiare

aferente stocurilor:

1) Achiziţionare de materii prime de la un furnizor (F), conform facturii (Fa) la o valoare de (Ca)

3.000 lei. Se achită c/v facturii (Fa) cu numerar din casierie, conform „Registrului de casă”

(RC).

2) Se primesc prin transfer de la o instituţie publică, superioară ca subordonare, materiale

consumabile (tipizate) în valoare de 800 lei.

3) Se înregistrează un plus de inventar constând în carburanţi (motorină) în valoare de 100 lei.

4) Se primesc prin transfer voluntar (altele decât donaţii, sponsorizări) în valoare de 4.000 lei.

5) Se înregistrează un minus constatat cu ocazia inventarierii de materiale pentru ambalat în

valoare de 500 lei.

6) Se înregistrează un transfer de mărfuri unei instituţii publice subordonate în valoare de 600

lei.

Înregistrarea cronologică a operaţiunilor

1. a. Înregistrarea materiilor prime achiziţionate conform Fa:

301

+A

= 401

+P

3.000

b. Se achită c/v Fa conform RC:

401

-P

= 5311

-A

3.000

2. Înregistrarea materialelor consumabile obţinute prin transfer:

3028

+A

= 4813

+P

800

3. Înregistrarea plusului de inventar constatat:

3022

+A

= 6022

-A

100

4. Înregistrarea materialelor de plantat obţinute prin transfer voluntar:

3025

+A

= 7515

+P

4.000

5. Înregistrarea minusului constatat la inventar:

6025

+A

= 3025

-A

500



6. Înregistrarea transferului de mărfuri la instituţia publică subordonată:

4813

-P

= 371

-A

600

Aplicaţia nr. 2

O instituţie publică care se autofinanţează (finanţare din venituri proprii) achiziţionează de la un

furnizor, conform facturii (Fa), materii prime în valoare de 2.000 lei, plus TVA 19%. Se achită

contravaloarea facturii cu ordin de plată (OP), conform extrasului de cont (EC). Se dau în consum

materiile prime achiziţionate, conform „Bonului de consum”. Se obţin produse finite la o valoare de

3.000 lei.

1. Înregistrarea materiilor prime achiziţionate conform Fa:

%

301 +A

4426 +A

= 401

+P

2.380

2.000

380

2. Plata c/v Fa:

401

-P

= 560

-A

2.380

3. Darea în consum a materiilor prime achiziţionate:

601

+A

= 301

-A

2.000

4. Înregistrarea produselor finite obţinute:

345

+A

= 709

+P

3.000

Aplicaţia nr. 3

O instituţie publică achiziţionează de la un furnizor (F) fără factură (Fa) materiale de natura

obiectelor de inventar la o valoare (Ca) de 1.000 lei. Ulterior soseşte factura şi se achită c/v ei cu

„Ordin de plată” (OP), conform extrasului de cont (EC). Se dau în consum materialele de natura

obiectelor de inventar în proporţie de 50%.

1. Înregistrarea materialelor de natura obiectelor de inventar, fără Fa:

303

+A

= 408

+P

1.000

2. Sosirea Fa:

408

-P

= 401

+P

1.000

3. Darea în folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar:

603

+A

= 303

-A

500

Aplicaţia nr. 4

O instituţie publică care funcţionează pe principiul autofinanţării şi care evidenţiază stocurile de

produse finite la cost standard (prestabilit), desfăşoară următoarele operaţiuni economico-financiare



în cursul lunii:

1) Se achiziţionează de la un furnizor (F), conform facturii (Fa) materii prime la un preţ de

cumpărare (Pc) de 14.400 lei (600 kgx24lei/kg) cu cheltuieli de transport-aprovizionare de 200 lei,

plus TVA 19%. Se achită c/v Fa cu „Ordin de plată” (OP), conform extrasului de cont (EC).

2) Se dau în consum materii prime achiziţionate, conform „Bonului de consum”.

3) Se obţin produse finite din producţie proprie, la cost de producţie standard Cp(st), 20.000 lei şi

cost de producţie efectiv Cp(ef), determinat la finele lunii, 26.000 lei.

4) Se vând produsele finite obținute unui client, conform facturii (Fa) la o valoare de 34.000 lei,

plus TVA 19%. Se încasează c/v Fa, conform EC şi se descarcă gestiunea de produse finite.


1. a) Înregistrarea materiilor prime achiziţionate conform Fa:

Pc = 14.400 lei

Cheltuieli tp-aprov. = 200 lei

Ca = 14.600 lei

TVA 19% = 2.774 lei

%

301 +A

4426 +A

= 401

+P

17.374

14.600

2.774

b) Plata c/v Fa:

401

-P

= 560

-A

17.374

2. Darea în consum a materiilor prime:

601

+A

= 301

-A

14.600

3. a) Înregistrarea produselor finite obţinute:

Cp (st) = 20.000 lei

Cp (ef) = 26.000 lei

Diferenţe de cost în plus = 6.000 lei

(nefavorabile)

345

+A

= 709

+P

20.000

b) Înregistrarea diferenţelor de cost aferente:

348

+A

= 709

+P

6.000

D 709 (B) C

20.000 (3a)

6.000 (3b)

RD 0 26.000 RC

TSD 0 26.000 TSC



4. a) Vânzarea produselor finite obţinute:

4111

+A

= %

701 +P

4427 +P

40.460

34.000

6.460

b) Încasarea c/v Fa:

560

+A

= 4111

-A

40.460

c) Descărcarea gestiunii de produse finite:

709

-P

= %

345 –A

348 –A

26.000

20.000

6.000

Aplicaţia nr. 5

O instituţie publică finanţată de la bugetul de stat, achiziţionează de la un furnizor, conform

facturii, mărfuri în valoare de 25.000 lei. Se achită c/v Fa cu OP, conform EC. Ulterior, vinde

mărfurile unui client, conform facturii în valoare de 45.000 lei. Se încasează c/v mărfurilor vândute;

se scot din evidenţă. Se virează sumele obţinute din vânzarea mărfurilor la bugetul de stat.

1. Înregistrarea mărfurilor achiziţionate conform Fa:

371

+A

= 401

+P

25.000

2. Plata c/v Fa, conform EC:

401

-P

= 7701

+P

25.000

3. Vânzarea mărfurilor conform Fa:

411

+A

= 4481

+P

45.000

4. Încasarea c/v mărfurilor conform EC:

7701

-P

= 411

-A

45.000

5. Virarea sumei încasate la bugetul de stat:

4481

-P

= 7701

+P

45.000

Aplicaţia nr. 6

O instituţie publică de subordonare locală trimite unui terţ spre prelucrare materii prime în

valoare de 2.000 lei. Contravaloarea cheltuielilor de prelucrare este de 500 lei, conform facturii

primite de la terţ. Se achită c/v facturii şi se iau în evidenţă materialele obţinute în urma prelucrării.

1. Înregistrarea materiilor prime date spre prelucrare:

351

+A

= 301

-A

2.000

2. Înregistrarea materialelor obţinute (de natura obiectelor de inventar) şi a obligaţiilor de plată

faţă de terţul executant:



303

+A

= %

351 –A

401 +P

2.500

2.000

500

3. Plata c/v Fa:

401

-P

= 7702

+P

2.500

Rezumat:

Stocurile sunt active circulante care intervin în ciclul de exploatare al instituţiei publice şi care

sunt destinate să fie vândute în aceeaşi stare sau după ce au fost prelucrate sau să fie consumate la

prima lor utilizare.

Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia care nu a trecut prin toate fazele sau stadiile de

prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei

tehnice sau necompletate în întregime.

Producţia în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei neterminate la sfârşitul

perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de ..efectuare a

operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de producţie.

Concluzii:

Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi

alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc.

Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric, prin folosirea inventarului

permanent sau a inventarului intermitent.


Atunci când stocurile se depreciază (este vorba de o depreciere reversibilă), se recuperează

valoarea depreciată prin constituirea de provizioane.

Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună

estimare curentă. Astfel, ele pot fi majorate, diminuate sau anulate atunci când rămân fără obiect,

fiind reluate la venituri.



Bucureşti, 2009;




2007.




1. Evaluarea stocurilor la data intrării în instituţia publică se face la valoarea de intrare, care

îmbracă următoarele forme:

a) cost de achiziţie;

b) valoarea contabilă;

c) cost de producţie;

d) valoarea justă;

e) a), c) şi d).


303

+A

= %

351 –A

401 +P

3.600

3.000

600

a) înregistrarea materialelor de natura obiectelor de inventar obţinute în urma prelucrării

materiei prime;

b) înregistrarea obligaţiei de plată faţă de terţul care a prelucrat materia primă;

c) înregistrarea materiei prime data spre prelucrare;

d) a) şi b);

e) b) şi c).


a) virarea unei sume încasate la bugetul de stat, conform RC:

4481

-P

= 7701

+P

30.000

b) vânzarea produselor finite obţinute:

461

+A

= %

701 +P

4427 +P

28.560

24.000

4.560

c) încasarea c/v mărfurilor, conform EC:

7701

-P

= 411

-A

36.000

d) darea în consum a materiei prime, conform „Bonului de consum”:

601

+A

= 301

-A

12.000

e) înregistrarea unei diferenţe de cost în plus la produsele finite obţinute:

709

-P

= 348

–A

7.000

4. Care din următoarele formule contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată:

a) înregistrarea materiei prime date spre prelucrate:

Marius

Highlight



301

+A

= 351

-A

6.000

b) darea în folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar:

603

+A

= 303

-A

1.000

c) sosirea unei facturi în cazul achiziţionării fără factură a unui element de stoc:

618

+A

= 401

+P

600

d) plata c/v unei facturi cu numerar din casierie:

401

-P

= 5311

-A

7.000

e) înregistrarea materiei consumabile obţinută prin transfer:

3028

+A

= 4813

+P

3.000

5. Se cunosc următoarele date în cazul materiei prime achiziţionate conform Fa: preţ de cumpărare

= 700 lei, cheltuieli de transport-aprovizionare = 50 lei, TVA 19%. Materia primă achiziţionată se

va înregistra astfel:

a)

301

+A

= 401

+P

700

b)

%

301 +A

4426 +A

= 404

+P

833

700

133

c)

%

301 +A

4428 +A

= 408

+P

892,50

750,00

142,50

d)

%

301 +A

4426 +A

= 401

+P

750

700

50

e)

%

301 +A

4426 +A

= 401

+P

892,50

750

142,50

Tema de control: evaluarea stocurilor.

Modulul 5: Contabilitatea decontărilor cu terţi


Contabilitatea decontărilor cu terţi 5

Obiective specifice:definirea şi clasificarea terţilor, cunoaşterea modului de evaluare a creanţelor şi

datoriilor, utilizarea corectă a conturilor specifice clasei 4.

Rezultate aşteptate: efectuarea înregistrărilor contabile aferente decontărilor cu terţii, utilizarea

corectă a metodelor de evaluare a creanţelor şi datoriilor, completarea corectă a formularelor

specifice.


înregistreze cronologic (pe formule contabile) a operaţiunilor specifice decontărilor cu

terţii;

înregistreze sistematic (în T-uri) operaţiunile specifice decontărilor cu terţii;

completeze corect formularele specifice decontărilor cu terţii.



Terţii reprezintă persoanele fizice şi juridice cu care instituţia publică se află în relaţii băneşti în

sensul că are de primit sau de dat anumite sume de bani.

Clasificare

Contabilitatea terţilor evidenţiază drepturile (creanţele) şi datoriile (obligaţiile) instituţiei publice

cu:

instituţiile publice subordonate;

furnizorii, clienţi, personalul, asigurările sociale, bugetul statului;

debitorii şi creditorii diverşi.

Din categoria decontărilor mai fac parte:

decontările dintre exerciţiile bugetare;

operaţiunile în curs de clarificare.

Evaluarea creanţelor şi datoriilor se poate realiza, funcţie de momentul la care se referă, astfel:

a) Evaluarea iniţială (la valoarea nominală);

b) Evaluarea la momentul decontării creanţelor şi datoriilor:

creanţele şi datoriile în lei – la valoarea nominală;

creanţele şi datoriile în valută – la cursul din momentul efectuării tranzacţiei (când

coincide cu cel din momentul decontării);

diferenţa dintre cursul de schimb la data efectuării tranzacţiei şi data decontării se

înregistrează ca diferenţe de curs valutar sub formă de venituri sau cheltuieli;

c) Evaluarea la data întocmirii bilanţului:

creanţele şi datoriile în lei – la valoarea nominală;

creanţele şi datoriile în valută – la cursul de schimb publicat de Banca Naţională a



României din ultima zi a anului (31 decembrie).

5.2 Documente utilizate în evidenţa operaţiunilor de decontări

Documentele specifice evidenţei creanţelor şi datoriilor sunt:

Factura;

Avizul de însoţire a mărfii;

Dispoziţia de livrare;

Lista de avans chenzinal;

Statul de salarii;

Centralizatorul statelor de salarii;

Fişa de evidenţă a salariilor.


Pentru evidenţa creanţelor şi datoriilor se utilizează conturile din clasa 4 „Conturi de terţi”.

Pentru evidenţa analitică a clienţilor şi furnizorilor, aceştia se grupează în:

clienţi şi furnizori: - interni;

- externi;

clienţi şi furnizori cu termen de încasare sau plată - sub 1 an;

- peste 1 an.

5.4 Aplicaţii practice privind decontările cu terţii

Aplicaţia nr. 1

O instituţie publică cu finanţare locală, achiziţionează de la un furnizor (F), fără factură (Fa)

mobilier la o valoare de 10.000 lei. Ulterior soseşte factura (Fa) şi se achită c/v ei cu „Ordin de

plată” (OP), conform „Extrasului de cont” (EC).

1. Înregistrarea mobilierului achiziţionat fără factură:

214

+A

= 408

+P

10.000

2. Sosirea ulterioară a facturii (Fa):

408

-P

= 404

+P

10.000

3. Plata c/v Fa cu OP conform EC:

404

-P

= 7702

+P

10.000

Aplicaţia nr. 2

O instituţie publică cu finanţare din bugetul central, plăteşte prin trezorerie cu „Ordin de plată”

(OP), conform extrasului de cont (EC), un avans unui terţ pentru lucrările de reparaţii executate de



acesta, în valoare de 18.000 lei. Ulterior se primeşte factura (Fa) pentru lucrările executate în

valoare de 40.000 lei.

1. Înregistrarea creanţei pentru avansul plătit, conform EC:

4092

+A

= 7701

+P

18.000

2. Înregistrarea cheltuielilor cu c/v reparaţiilor executate de terţ conform Fa:

611

+A

= 401

+P

40.000

3. Diminuarea obligaţiei faţă de terţ pentru avansul plătit şi stingerea creanţei aferente:

401

-P

= 4092

-A

18.000

4. Plata către terţ (prestatorul de servicii) conform EC:

401

-P

= 7701

+P

22.000

Aplicaţia nr. 3

O instituţie publică cu finanţare din bugetul local, vinde unui client, fără factură (Fa) un

autoturism la o valoare de 220.000 lei. Ulterior se întocmeşte factura şi se încasează c/v ei prin

bancă, conform EC.

1. Vânzarea autoturismului fără factură (Fa):

418

+A

= 751

+P

220.000

2. Întocmirea, ulterior, a facturii (Fa):

461

+A

= 418

-A

220.000

3. Încasarea c/v Fa, conform EC:

7702

-P

= 461

-A

220.000

Aplicaţia nr. 4

O instituţie publică finanţată din venituri proprii încasează un avans de la un terţ în valoare de

2.000 de lei, căruia i se facturează ulterior produse finite, în valoare de 6.000 lei, plus TVA 19%. Se

încasează diferenţa prin trezorerie, conform „Extrasului de cont” (EC).

1. Încasarea avansului, conform EC:

560

+A

= 419

+P

2.000

2. Înregistrarea creanţei generată de vânzarea produselor finite conform Fa:

4111

+A

= %

701 +P

4427 +P

7.140

6.000

1.140

3. Stingerea obligaţiei de plată faţă de terţ (furnizorul de produse finite) pentru avansul

primit şi diminuarea creanţei pe seama acestuia:



419

-P

= 4111

-A

2.000

4. Încasarea diferenţei, conform Fa emise către terţ:

560

+A

= 4111

-A

5.140

Aplicaţia nr. 5

La o instituţie publică de subordonare centrală (cu finanţare de la bugetul de stat) se constată un

minus de materiale la inventariere, trecut pe seama unui vinovat (gestionarul) cunoscând valoarea

de intrare (Vi) 800 lei şi valoarea actuală (Vac) de 900 lei.

1. Înregistrarea creanţei pe seama vinovatului:

4282

+A

= %

7513 +P

4481 +P

900

800

100

2. Încasarea c/v creanţei conform RC:

5311

+A

= 4282

-A

900

3. Depunerea numerarului din casierie în contul de finanţare:

581

+A

= 5311

-A

900

7701

-P

= 581

-A

900

4. Virarea sumei datorate bugetului de stat conform EC:

4481

-P

= 7701

+P

100

Aplicaţia nr. 6

La o instituţie publică care se autofinanţează au loc achiziţionări, conform facturilor emise de

furnizori, cu total TVA deductibilă, 8.000 lei şi vânzări, conform facturilor emise de instituţie, cu

total TVA colectată, 7.000 lei. Să se regularizeze TVA conform „Decontului de TVA” şi să se

înregistreze cronologic (pe formule contabile).

1. Înregistrarea regularizării TVA:

TVA deductibilă (4426) = 8.000 lei

TVA colectată (4427) = 7.000 lei

4426 > 4427 4424

%

4427 -P

4424 +A

= 4426

-A

8.000

7.000

1.000

2. Încasarea TVA aferentă, conform EC:

560

+A

= 4424

-A

1.000



Obs.: În varianta în care se constată următoarea situaţie:

TVA colectată = 10.000 lei

TVA deductibilă = 8.000 lei, au loc următoarele înregistrări:

4427 > 4426 4423

3. Înregistrarea regularizării TVA:

4427

-P

= %

4426 –A

4423 +P

10.000

8.000

2.000

4. Plata TVA aferentă, conform EC:

4423

-P

= 560

-A

2.000

Aplicaţia nr. 7

O instituţie publică superioară acordă prin transfer unei instituţii publice din subordine un activ

fix (autoturism) în valoare de 30.000 lei şi numerar 8.000 lei.

Înregistrări în contabilitatea instituţiei superioare

1. Înregistrarea transferului de active fixe:

4812

+A

= 2133

-A

30.000

2. Înregistrarea transferului de numerar:

4811

+A

= 5311

-A

8.000

Înregistrări în contabilitatea instituţiei subordonate

1. Înregistrarea activului primit prin transfer:

2133

+A

= 4812

+P

30.000

2. Încasarea numerarului primit prin transfer:

5311

+A

= 4811

-A

8.000

Obs.: Conturile 4811 şi 4812 sunt conturi bifuncţionale şi funcţionează ca un cont de activ pentru

instituţia superioară şi ca un cont de pasiv pentru instituţia subordonată.

Aplicaţia nr. 8

O instituţie publică care se autofinanţează are de încasat de la un client c/v unei creanţe (activ

circulant) în valoare de 600 lei. La sfârşitul anului „N”, creanţa are un grad de recuperare de 60%.

În anul următor „N+1”, clientul achită instituţiei publice suma de 200 lei.

Înregistrări în exerciţiul „N”

1. Înregistrarea creanţei incerte şi stingerea celei iniţiale:

4118

+A

= 4111

-A

600

2. Înregistrarea unei provizion pentru depreciere a creanţei:



Gradul de recuperare a creanţei = 60%

Gradul de nerecuperare = 100% - 60% = 40%

Valoarea provizionului de constituit = 600 lei x 40% = 240 lei

6864

+A

= 491

+P

240

Înregistrări în exerciţiul „N+1”

1. Încasarea c/v creanţei în sumă de 200 lei:

560

+A

= 4118

-A

200

2. Trecerea pe cheltuieli a creanţei nerecuperate (600 lei -200 lei = 400 lei):

654

+A

= 4118

-A

400

3. Anularea provizionului rămas fără obiect:

491

-P

= 7813

+P

240

Aplicaţia nr. 9

În cadrul unei instituţii publice cu finanţare din bugetul local au loc următoarele operaţiuni

economico-financiare aferente salariilor (simplificare):

1. Acordarea unui avans chenzinal în sumă de 3.000 lei.

2. Ridicare de numerar din contul de trezorerie şi acordarea unui drept neridicat în termenul

legal în sumă de 500 lei.

3. Acordarea unui ajutor de maternitate (există banii în casieria instituţiei publice) în sumă

de 200 lei.

4. Acordarea drepturilor salariale nete în sumă de 6.000 lei.


1. Acordarea avansului chenzinal plătit conform RC:

425

+A

= 5311

-A

3.000

2. a. Ridicare de numerar, conform EC şi RC:

581

+A

= 560

-A

500

5311

+A

= 581

-A

500

b. Plata dreptului neridicat, conform RC:

426

-P

= 5311

-A

500



3. Plata ajutorului de maternitate:

423

-P

= 5311

-A

200

4. Plata drepturilor salariale nete:

421

-P

= 5311

-A

6.000

Aplicaţia nr. 10

O instituţie publică cu finanţare centrală dispune de următoarele date privind drepturile salariale:

Total drepturi brute = 40.000 lei, din care salarii de încadrare = 30.000 lei şi spor de

vechime = 10.000 lei

Reţinerile personalului sunt cele legale

Impozitul pe veniturile din salariile = 16%

Să se determine drepturile salariale cuvenite (restul de plată) şi să se înregistreze drepturile brute

cuvenite şi reţinerile personalului şi virarea reţinerilor personalului.

Mod de calcul

TDB = 40.000 lei

Reţinerile personalului:

CAS 10,5% (asigurări sociale) = 40.000 x 10,5% = 4.200 lei

CASS 5,5% (asigurări sociale de sănătate) = 40.000 x 5,5% = 2.200 lei

CFS 0,5% (fondul de şomaj)= 40.000 x 0,5% = 200 lei


Venituri impozabile = TDB – Reţineri personal = 40.000 – 6.600 = 33.400 lei

Impozit pe venituri din salarii = Venit impozabil x 16% = 33.400 x16% = 5.344 lei


6.600 – 5.334 = 28.056 lei

Înregistrarea operaţiunilor, cronologic (pe formule contabile)

1. a. Înregistrarea drepturilor brute:

641 = 421 40.000

+A +P

b. Înregistrarea reţinerilor din salarii conform „Statului de plata”:

421

-P

= %

444 +P

4312 +P

4314 +P

4372 +P

11.944

5.344

4.200

2.200

200

c. Efectuarea viramentelor conform EC:

%

444 -P

= 7701

+P

11.944

5.344



4312 -P

4314 -P

4372 -P

4.200

2.200

200

Rezumat:

Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei publice în relaţiile

acesteia cu instituţiile publice din subordine, furnizorii, clienţii, personalul salariat, asigurările

sociale, bugetul statului, debitorii şi creditorii diverşi.

Operaţiunile privind vânzările, respectiv cumpărările de bunuri, executările de lucrări şi

prestările de servicii efectuate şi pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în

conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz.

Concluzii:

Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor, a celorlalte datorii şi creanţe se ţine pe categorii, precum

şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.

Creanţele şi datoriile se evaluează avându-se în vedere momentele enumerate anterior,făcându-se

distincţie între cele exprimate în lei, respectiv cele în valută.


Creanţele şi datoriile instituţiei publice exprimate în valută duc la apariţia diferenţelor de curs

valutar, care apar cu ocazia decontării lor ca urmare a cursurilor valutare diferite faţă de cele la au

fost înregistrate iniţial.

Astfel, diferenţele de curs valutar apărute se înregistrează în contabilitate fie ca venituri (cont

765), fie ca cheltuieli (cont 665) din diferenţe de curs valutar.



Bucureşti, 2009;




2007.



4092

+A

= 7701

+P

20.000

a) reflectarea creanţei pentru avansul plătit, conform RC;



b) înregistrarea creanţei pentru avansul plătit, conform EC;

c) plata c/v unui avans pentru lucrările executate de un terţ, conform RC;

d) plata c/v unui avans pentru lucrările executate de un terţ, conform EC;



a) vânzarea unui mijloc de transport, conform Fa, în cazul unei instituţii publice finanţată

din bugetul local:

408

+A

= 751

+P

330.000

b) încasarea unui avans în cazul unei instituţii publice care se autofinanţează :

560

+A

= 418

+P

3.000

c) virarea unei sume datorată bugetului de stat, conform EC:

4481

-P

= 7701

+P

400

d) toate răspunsurile sunt corecte;



a) înregistrarea unui autoturism primit prin transfer în cadrul instituţiei publice subordonate:

2133

+A

= 4812

+P

40.000

b) anularea unui provizion rămas fără obiect:

491

-P

= 7813

+P

360

c) plata dreptului neridicat la termen, conform RC:

426

-P

= 5311

-A

400

d) înregistrarea drepturilor salariale brute:

641

+A

= 421

+P

50.000


4. Se cunosc următoarele date în cazul unei creanţe: grad de recuperare creanţă = 70%, valoarea

provizionului de constituit = 1.200 lei. Provizionul pentru deprecierea creanţei se va înregistra:

a)

6864

+A

= 491

+P

1.200

b)

491

-P

= 7864 1.200

c)

6864

+A

= 491

+P

30



d)

6864

+A

= 491

+P

360



4118

+A

= 4111

-A

700

a) înregistrarea unei creanţe incerte;

b) stingerea unei creanţe certe;

c) luarea în evidenţă a creanţei incerte concomitent cu stingerea celei certe;



Tema de control: definiţia şi clasificarea terţilor.

Modulul 6: Contabilitatea operaţiunilor de trezorerie


Contabilitatea operaţiunilor de trezorerie 6

Obiective specifice: definirea operaţiunilor de trezorerie, cunoașterea modului de evaluare a

investiţiilor pe termen scurt, utilizarea corectă a conturilor specifice

clasei 5.

Rezultate aşteptate: efectuarea înregistrărilor contabile aferente operaţiunilor de trezorerie,

utilizarea corectă a metodelor de evaluare a investiţiilor pe termen scurt, completarea şi utilizarea

corectă a formularelor specifice.


înregistreze cronologic (pe formule contabile) a operaţiunilor specifice trezoreriei;

înregistreze sistematic (în T-uri) operaţiunile aferente trezoreriei;

completeze corect formularele specifice operaţiunilor de trezorerie.



Trezoreria este o componentă a contabilităţii care asigură evidenţa existenţei şi mişcării

titlurilor de plasament, a altor valori de trezorerie, a disponibilităţilor băneşti în conturi la Trezoreria

statului, Banca Naţională a României, băncile comerciale şi în casierie.

Clasificare:

Elementele componente ale trezoreriei sunt:

Investiţiile pe termen scurt;

Conturi la Trezoreria statului şi bănci;

Disponibil al bugetelor;

Casa şi alte valori;

Acreditive;

Disponibil din fonduri cu destinaţie specială;

Disponibil al instituţiilor publice şi a activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri

proprii;

Disponibil din veniturile fondurilor speciale;

Viramente interne.

Evaluare:

Investiţiile pe termen scurt se evaluează:

la intrarea în patrimoniul instituţiei publice – la costul de achiziţie;

la bilanţ – la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate pentru pierderile de

valoare).

Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se evaluează şi se înregistrează în contabilitate,

la cursul zilei comunicat de Banca Naţională a României.



Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la

cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar, fără ca acesta să genereze

în contabilitate diferenţe de curs valutar.

La închiderea exerciţiului bugetar, diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea

disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie (ex. acreditivele, depozitele pe termen scurt

în valută) se înregistrează la cursul de schimb comunicat de B.N.R., valabil pentru această dată şi se

înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

6.2 Documente utilizate în evidenţa elementelor de trezorerie

Pentru evidenţa operativă a operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar (lei sau valută) se

utilizează ca documente:

Chitanţa;

Chitanţa pentru operaţiuni în valută;

Procesul verbal de plăţi;

Dispoziţia de plată/încasare către casierie;

Foaia de vărsământ;

Registrul de casă.

Pentru operaţiunile efectuate prin virament se utilizează ca documente:

Cererea de deschidere de credite;

Dispoziţia bugetară pentru repartizarea creditelor;

Extrasul de cont;

Ordinul de plată;

Cecul.


Pentru evidenţa operaţiunilor de trezorerie se utilizează conturile din clasa 5 „Conturi la

trezoreria statului şi bănci comerciale”, structurată pe grupe de conturi (2 cifre), care cuprind

conturi sintetice de gradul I (3 cifre) şi de gradul II (4 cifre).

6.4 Aplicaţii practice privind operaţiunile de trezorerie

Aplicaţia nr. 1

O instituţie publică de subordonare locală, la data de 1.07.”N”, emite un pachet de obligaţiuni în

valoare de 600.000 lei (30.000 obligaţiuni cu o valoare nominală de 20 lei/obligaţiune), cu o rată

anuală a dobânzii de 15%. Dobânda este plătită la 31.12.”N+1”, dată la care are loc şi

răscumpărarea obligaţiunilor.

1. Înregistrarea obligaţiunilor emise:



4811

+A

= 161

+P

600.000

5211

+A

= 763

+P

600.000

2. Înregistrarea dobânzii aferente la 31.12.”N”:

D = 600.000 x 15% x 12

645.000 lei

666

+A

= 1681

+P

45.000

3. Plata c/v dobânzii în exerciţiul „N+1”, conform EC:

1681

-P

= 5211

-A

45.000

4. Înregistrarea şi anularea obligaţiunilor răscumpărate:

a. Înregistrarea obligaţiunilor răscumpărate:

505

+A

= 5211

-A

600.000

b. Anularea obligaţiunilor răscumpărate:

161

-P

= 4811

-A

600.000

664

+A

= 505

-A

600.000

Aplicaţia nr. 2

În cadrul unei instituţii publice cu finanţare locală au loc următoarele operaţiuni:

1) Încasarea unui impozit pe clădiri şi terenuri în valoare de 20.000 lei, conform „Extrasului de

cont” (EC).

2) Se achită c/v unei facturi pentru aprovizionare efectuată de la un furnizor, în valoare de 1.000

lei, conform „Extrasului de cont” (EC).

3) Se încasează c/v unei contribuţii la fondul de asigurări sociale de sănătate în valoare de 800

lei, conform „Extrasului de cont”.

4) Se încasează un credit extern garantat de stat în valoare de 30.000 Є la cursul de 3,5 lei/Є,

conform „Extrasului contului de credite”.

Înregistrarea cronologică (pe formule contabile)

1.

560

+A

= 734

+P

20.000

2.

401

-P

= 560

-A

1.000



3.

571

+A

= 7453

+P

800

4.

5132

+A

= 774

+P

105.000

Aplicaţia nr. 3

O instituţie publică primeşte o filă de cec în valoare de 2.000 lei, pe care o depune la trezorerie,

în vederea încasării.

1. Înregistrarea filei de cec primită:

5112

+A

= 4111

-A

2.000

2. Încasarea c/v filei de cec:

560

+A

= 5112

-A

2.000

Aplicaţia nr. 4

O instituţie publică contractează un împrumut pe termen scurt în valoare de 10.000 lei, care se

rambursează în 6 luni. Dobânda aferentă împrumutului este de 16%, iar plata acesteia se efectuează

odată cu rambursarea împrumutului.

1. Înregistrarea creditului încasat conform EC:

5121

+A

= 5191

+P

10.000

2. Înregistrarea dobânzii aferente:

D = 10.000 x 16% x 12

6 800 lei

666

+A

= 518

+P

800

3. Rambursarea împrumutului şi plata dobânzii aferente la termenul scadent:

%

5191 –P

518 -P

= 5121

-A

10.800

10.000

800

Aplicaţia nr. 5

O instituţie publică acordă unui salariat un avans în sumă de 500 lei pentru procurări de

materiale şi bonuri de benzină în valoare de 100 lei. Se justifică avansul conform „Decontului de

cheltuieli”.

Calculul decontului:

c/v materiale achiziţionate = 400 lei

c/v benzină consumată = 80 lei

1. Înregistrarea avansului acordat:



542

+A

= %

5311 –A

5324 –A

600

500

100

2. Justificarea avansului conform „Decontului”:

%

302 +A

6022 +A

= 542

-A

480

400

80

3. Înregistrarea sumelor necheltuite şi restituite:

%

5311 +A

5324 +A

= 542

-A

120

100

20

Aplicaţia nr. 6

O instituţie publică deschide un acreditiv în lei în valoare de 20.000 lei, din care se utilizează

suma de 15.000 lei pentru plata unor furnizori.

1. Înregistrarea acreditivului deschis:

5411

+A

= 5121

-A

20.000

2. Plata c/v facturilor conform EC:

401

-P

= 5411

-A

15.000

Aplicaţia nr. 7

O instituţie publică cu finanţare locală dispune de următoarea situaţie privind alte valori:

Achiziţionări de: - timbre fiscale şi poştale, 400 lei

- bilete de tratament şi odihnă, 800 lei

- bilete de călătorie, 900 lei.

Utilizări de - timbre fiscale, 200 lei

- bilete de tratament, 600 lei

- bilete de călătorie, 900 lei.

1. Înregistrarea elementelor de trezorerie achiziţionate:

%

5321 +A

5322 +A

5323 +A

= 5311

-A

2.100

400

800

900

2. Înregistrarea timbrelor data în consum:

626

+A

= 5321

-A

200

3. Înregistrarea biletelor de călătorie utilizate:

624

+A

= 5323

-A

900

4. Înregistrarea biletelor de tratament şi odihnă distribuite salariaţilor:



4282

+A

= 5322

-A

600

Rezumat:

Investiţiile pe termen scurt, componentă a trezoreriei, se prezintă sub forma obligaţiunilor emise

şi răscumpărate. Pentru asigurarea resurselor de finanţare, unităţile administrativ teritoriale pot

emite, în condiţiile impuse de lege, obligaţiuni cu dobândă sau cu discount, pe care le răscumpără la

1 termen.

Concluzii:

În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi pentru asigurarea disciplinei bugetare ferme,

instituţiile publice efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei

statului pe raza cărora îşi au sediul şi au deschise conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilităţi.

Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil, deschise la

trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plăţi în numerar, reprezentând drepturi de personal şi

pentru alte cheltuieli care nu se justifică in cazul efectuărilor prin virament.


Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la băncile comerciale şi a mişcării lor, ca urmare

a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută, se va ţine în lei şi în valută. Toate operaţiunile privind

încasările şi plăţile în valută se vor înregistra în contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca

Naţională a României.

Pentru deprecierea investiţiilor pe termen scurt, la sfârşitul exerciţiului bugetar, cu ocazia

inventarierii, se reflectă pe seama cheltuielilor ajustări pentru deprecierea de valoare. Ajustările

respective pot fi majorate, diminuate sau anulate când rămân fără obiect (de exemplu, la ieşirea din

patrimoniul instituţiei publice a investiţiilor pe termen scurt, sau, altfel spus, la scoaterea lor din

evidenţa instituţiei).



Bucureşti, 2009;




2007.




1. Investiţiile pe termen scurt se evaluează:

a) la intrarea în patrimoniul instituţiei publice, la costul de producţie;

b) la intrarea în patrimoniul instituţiei publice, la costul de achiziţie;

c) la bilanţ, la valoarea de intrare, plus ajustările cumulate pentru pierderile de valoare;

d) la bilanţ, la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate pentru pierderile de valoare;

e) şi d).


666

+A

= 1681

+P

35.000

a) înregistrarea dobânzii aferente în cazul obligaţiunilor emise;

b) înregistrarea cheltuielii cu dobânda în cazul obligaţiunilor emise;

c) înregistrarea dobânzii aferente concomitent cu trecerea pe cheltuieli a acestora;




a) înregistrarea obligaţiunilor răscumpărate:

505

+A

= 5121

-A

300.000

b) înregistrarea filei de cec primită:

5112

+A

= 401

+P

3.000

c) înregistrarea unui credit încasat, conform EC:

5121

+A

= 5191

+P

7.000

d) a) şi b);

e) a) şi c).


a) înregistrarea unui acreditiv deschis:

5411

+A

= 5121

-A

30.000

b) înregistrarea biletelor de călătorie utilizate:

4282

+A

= 5323

-A

600

c) înregistrarea unei sume necheltuite şi restituite, conform RC:

5311

+A

= 542

-A

300

d) plata c/v dobânzii pentru obligaţiunile emise:

521

+A

= 1681

+P

32.000



e) b) şi d).

5. Se cunosc următoarele date în cazul emisiunii unor obligaţiuni: valoarea nominală a unei

obligaţiuni = 1.800 lei, rata anuală a dobânzii = 20%, data emisiunii obligaţiunilor 1.08.”N”, plata

dobânzii la 31.12.”N”. Care este formula contabilă de înregistrare a dobânzii aferente la 31.12.”N”?

a)

666

+A

= 1681

+P

180

b)

1681

-P

= 521

-A

150

c)

666

+A

= 161

+P

180

d)

666

+A

= 1681

+P

150


Tema de control: elementele componente ale trezoreriei.

Modulul 7: Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi finanţărilor


Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi finanţărilor 7

Obiective specifice: definirea cheltuielilor, veniturilor şi finanţărilor, cunoaşterea modului de

stabilire a rezultatului patrimonial, utilizarea corectă a conturilor specifice clasei 6 şi clasei 7.

Rezultate aşteptate: efectuarea înregistrărilor contabile aferente cheltuielilor, veniturilor şi

rezultatului, completarea şi utilizarea corectă a formularelor specifice.


înregistreze cronologic (pe formule contabile) operaţiunile specifice cheltuielilor,

veniturilor şi finanţărilor;

înregistreze sistematic în (T-uri) anumite operaţiuni specifice stabilirii rezultatului

patrimonial.


7.1 Definiţii, clasificări, evaluări

Cheltuielile (costurile) reprezintă contravaloarea bunurilor şi serviciilor consumate în timpul

unui an, chiar dacă sunt sau nu plătite în aceeaşi perioadă.

Cheltuielile se clasifică astfel:

Cheltuieli privind stocurile;

Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;

Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi;

Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte executate de terţi;

Cheltuieli cu personalul;

Alte cheltuieli operaţionale;

Cheltuieli financiare;

Alte cheltuieli finanţate de la buget;

Cheltuieli de capital, amortizări, provizioane şi ajustări

Cheltuieli extraordinare.

Veniturile reprezintă contravaloarea sumelor realizate (constatate) în decursul unei perioade,

chiar dacă acestea au fost încasate sau nu în exerciţiul respectiv.

Veniturile se clasifică astfel:

Venituri din activităţi economice;

Venituri din activităţi operaţionale;

Venituri din producţia de active fixe;

Venituri fiscale;

Venituri din contribuţia la asigurările sociale;

Venituri nefiscale;

Venituri financiare;



Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare.

Finanţarea instituţiilor publice se poate asigura:

1) integral din - bugetul de stat;

bugetele locale;


bugetele fondurilor speciale.

2) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la

bugetul de stat;


bugetele fondurilor speciale.

3) din alte surse de finanţare - fonduri externe nerambursabile;

subvenţii;

alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc.


Pentru evidenţierea contabilă a cheltuielilor, veniturilor şi finanţărilor se utilizează conturile din

clasa 6 „Conturi de cheltuieli” şi clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”.

7.3 Închiderea conturilor de cheltuieli, venituri şi finanţări

Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (trimestrial sau anual) în vederea stabilirii

rezultatului patrimonial. Contabilitatea analitică a cheltuielilor se ţine pe subdiviziunile clasificaţiei

bugetare.

Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (trimestrial sau anual) în vederea stabilirii

rezultatului patrimonial. Contabilitatea analitică a veniturilor se ţine, şi ea, pe subdiviziunile

clasificaţiei bugetare.

Închiderea finanţării se realizează utilizându-se conturile din clasa 7 „Conturi de venituri şi

finanţări”, cu ajutorul contului 121 „Rezultatul patrimonial”, cu formula contabilă generală:

Închiderea finanţării se referă la:

A – Închiderea finanţării din bugetul central;

B – Închiderea finanţării din bugetele locale;

C – Închiderea finanţării din fondurile speciale şi fondurile cu destinaţie specială;

D – Închiderea finanţării din fonduri extrabugetare.

Clasa 7 = 121



7.4 Aplicaţii practice privind contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi

finanţărilor

Aplicaţia nr. 1

O instituţie publică finanţată din bugetul central a primit o finanţare bugetară (credite bugetare

de la ordonatorul superior de credite) în valoare de 500.000 lei, din care a efectuat cheltuieli în

cursul exerciţiului în valoare de 495.000 lei şi plăţi nete de casă în sumă de 490.000 lei.

1. Înregistrarea creditelor bugetare retrase de către ordonatorul superior de credite,

neconsumate de instituţia publică:

500.000 – 490.000 = 10.000 lei

C – 8067 – 10.000

2. Închiderea conturilor de cheltuieli şi finanţare:

a) conturi de cheltuieli:

121.01

= Clasa 6 495.000

b) conturi de finanţare:

7701

Finanţare de la

bugetul de stat

= 121.01

Rezultat patrimonial

instituţii publice finanţate

integral din buget

490.000

3. Stabilirea rezultatului şi preluarea soldului aferent în contul 117.1 „Rezultatul reportat –

bugetul de stat”, în debitul sau creditul acestuia, după caz:

Rezultat = 495.000 – 490.000 = 5.000 lei

117.1

= 121.01 5.000

D 121.01 „Rezultatul patrimonial – bugetul de stat” C

(2a) 495.000 490.000 (2b)

5.000 (3)

RD 495.000 495.000 RC

TSD 495.000 495.000 TSC

Ø

Aplicaţia nr. 2

O instituţie publică finanţată din bugetul local a primit o finanţare bugetară (credite bugetare) de

la ordonatorul superior de credite în valoare de 350.000 lei, din care a efectuat cheltuieli în cursul

exerciţiului în sumă de 345.000 lei şi plăţi nete de casă în sumă de 342.000 lei.

Înregistrarea creditelor retrase de către ordonatorul superior de credite, returnate de către instituţia

publică:

350.000 – 342.000 = 8.000 lei

C – 8067 – 8.000

1. Închiderea conturilor de cheltuieli şi finanţări:

a) conturi de cheltuieli:



121.02

= Clasa 6 345.000

b) conturi de finanţare:

7702

= 121.02 342.000


bugetul local”, în debitul sau creditul acestuia, după caz:

Rezultat = 345.000 – 342.000 = 3.000 lei

117.02

= 121.2 3.000

D 121.02 „Rezultatul exerciţiului – bugetul local” C

(2a) 350.000 342.000 (2b)

3.000 (3)

RD 350.000 350.000 RC

TSD 350.000 350.000 TSC

Ø

Aplicaţia nr. 3

O instituţie publică finanţată din fondul asigurărilor sociale de sănătate (fonduri speciale) a

primit o finanţare în sumă de 80.000 lei, utilizată (consumată) integral pentru procurarea de

medicamente:

1. Închiderea conturilor de cheltuieli:

121.05

-P

= 6029

-A

80.000

2. Închiderea contului de venituri:

7705

-P

= 121.05

+P

80.000

Obs.: Contul 121.05 este soldat (sold zero); varianta consumării fondurilor neintegral nu implică

retragerea lor; acestea vor rămâne în instituţie până la consumarea lor integrală.

Aplicaţia nr. 4

O instituţie publică cu activitate finanţată din venituri proprii (fonduri extrabugetare) dispune de

următoarea situaţie a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului „N”:

cheltuieli cu materii prime = 6.000 lei

cheltuieli cu salariile datorate = 15.000 lei

venituri din servicii prestate terţilor = 18.000 lei

venituri din chirii = 4.000 lei

Să se stabilească rezultatul patrimonial:



1. Închiderea conturilor de cheltuieli:

121.10

-P

= %

601 –A

641 –A

21.000

6.000

15.000

2. Închiderea conturilor de venituri:

%

704 –P

706 -P

= 121.10

+P

22.000

18.000

4.000


instituţii publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii”:

Rezultatul patrimonial = 22.000 – 21.000 = 1.000 lei

121.10

-P

= 117.10

+P

1.000

D 121.10 „Rezultatul patrimonial” C

(1) 21.000

(3) 1.000

22.000 (2)

RD 22.000 22.000 RC

TSD 22.000 22.000 TSC

Ø

Obs.: Finanţările neconsumate (fondurile) rămân la dispoziţia instituţiei publice autofinanţate în

contul 560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii”.

Rezumat:

Cheltuielile şi veniturile care apar altfel decât în cursul activităţii curente a instituţiei publice

trebuie prezentate la cheltuieli, respectiv venituri extraordinare. Ele rezultă din desfăşurarea unor

evenimente sau tranzacţii care sunt clar diferite de activitatea curentă a instituţiei.

Prin activitate curentă se înţelege orice activitate desfăşurată de o instituţie publică pentru

realizarea obiectului său de activitate, stabilit conform actelor normative de înfiinţare.

În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli,

acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor, în roşu.

În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri, acestea

pot fi înregistrate şi în creditul conturilor, în roşu.

Concluzii:

Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (trimestrial şi anual) prin închiderea

conturilor de venituri şi finanţări (conturi de pasiv) şi a conturilor de cheltuieli (conturi de activ) cu

ajutorul contului 121 „Rezultatul patrimonial”.

La începutul exerciţiului, soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă

asupra rezultatului reportat. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor



financiare anterioare (contul 117 „Rezultatul reportat”).


Încheierea finanţării se referă la:

Finanţarea din bugetul central;

Finanţarea din bugetul local;

Finanţarea din fondurile speciale şi fondurile cu destinaţie speciale;

Finanţarea din fondurile extrabugetare (autofinanţare).



Bucureşti, 2009;




2007.


1. Finanţarea instituţiilor publice se poate asigura:

a) integral din bugetul de stat, bugetul local bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul

fondurilor speciale;

b) din venituri proprii şi subvenţii acordate;

c) din alte surse de finanţare;

d) a) şi b);

e) a), b) şi c).


117.1

= 121.01 700.000

a) stabilirea rezultatului patrimonial;

b) preluarea soldului debitor al contului de rezultat patrimonial în contul de rezultat reportat;

c) preluarea deficitului patrimonial în contul de rezultat reportat;

d) nici un răspuns nu este corect;

e) toate răspunsurile sunt corecte.

3. Se cunosc următoarele date în cazul unei instituţii publice cu finanţare centrală: total cheltuieli =

880.000 lei, total finanţări = 800.000 lei. Formulele contabile corecte privind închiderea conturilor

de cheltuieli şi finanţări sunt:

a)

121.01 = Clasa 6 880.000



7702

= 121.01 800.000

b)

Clasa 6

= 121.01 880.000

121.01

= 7702 800.000

c)

121.01

= Clasa 6 880.000

7701

= 121.01 800.000

d)

121.02

= Clasa 6 880.000

7702

= 121.02 800.000

e)

117.1

= 121.01 80.000


a) închiderea contului de cheltuieli, la o instituţie publică ce se autofinanţează:

121.01

= 601 30.000

b) închiderea contului de venituri la o instituţie publică ce se autofinanţează:

704

= 121.01 40.000

c) înregistrarea creditelor retrase de către ordonatorul superior de credite (returnate de instituţia

publică):

D - 8067 7.000



5. Se cunosc următoarele date în cadrul unei instituţii publice extrabugetare:

cheltuieli cu materiale consumabile = 10.000 lei

cheltuieli cu salariile brute = 40.000 lei

venituri din vânzarea mărfurilor = 50.000 lei

venituri din chirii = 20.000 lei.

Închiderea conturilor de venituri şi de cheltuieli se înregistrează:

a)

121.02

-P

= %

602 –A

50.000

10.000



641 –A 40.000

%

707 –P

706 -P

= 121.02

+P

70.000

50.000

20.000

b)

121.10

-P

= %

602 –A

641 –A

50.000

10.000

40.000

%

707 +P

706 +P

= 121.10

+P

70.000

50.000

20.000

c)

121.10

-P

= %

602 +A

641 +A

50.000

40.000

10.000

%

707 –P

706 -P

= 121.10

+P

70.000

50.000

20.000

d)

121.10

-P

= %

602 –A

641 –A

50.000

10.000

40.000

e)

%

707 –P

706 -P

= 121.10

+P

70.000

50.000

20.000

Tema de control: stabilirea rezultatului patrimonial.


Răspunsuri la testele de autoevaluare

Capitolul (modul) nr.1: 1d; 2e; 3e; 4 a,b; 5d;

Capitolul (modul) nr.2: 1e; 2c; 3c; 4b; 5a;

Capitolul (modul) nr.3: 1e; 2c; 3b,c; 4c; 5e;

Capitolul (modul) nr.4: 1e; 2d; 3c,d; 4c; 5e;

Capitolul (modul) nr.5: 1b; 2c; 3e; 4d; 5c;

Capitolul (modul) nr.6: 1e; 2a,b; 3e; 4e; 5d;

Capitolul (modul) nr.7: 1b,d; 2a; 3e; 4e; 5e.


Planul de Conturi General pentru instituţiile publice

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI

10 CAPITAL, REZERVE, FONDURI

100 Fondul activelor fixe necorporale

101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului

102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului

103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităților administrative-teritoriale

104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităților administrative-teritoriale

105 Rezerve din reevaluare

1051 Rezerve din reevaluarea terenurilor şi amenajărilor la terenuri

1052 Rezerve din reevaluarea construcțiilor

1053 Rezerve din reevaluarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi

plantațiilor

1054 Rezerve din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a

valorilor umane şi materiale şi a altor active fixe corporale

1055 Rezerve din reevaluarea altor active ale statului

106* Diferențe din reevaluarea şi diferențe de curs aferente dobânzilor încasate (SAPARD)

11 REZULTATUL REPORTAT

117 Rezultatul reportat

117.01 Rezultatul reportat – instituții publice finanțate integral din buget (de stat, local, asigurări,

sănătate, șomaj)

117.02 Rezultatul reportat – bugetul local

117.03 Rezultatul reportat – bugetul asigurărilor sociale de stat

117.04 Rezultatul reportat – bugetul asigurărilor pentru șomaj

117.05 Rezultatul reportat – bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate

117.08 Rezultatul reportat – bugetul fondurilor externe nerambursabile

117.10 Rezultatul reportat – instituții publice şi activități finanțate integral sau parțial din

venituri proprii

12 REZULTATUL PATRIMONIAL

121 Rezultatul patrimonial

121.01 Rezultatul patrimonial – instituții publice finanțate integral din buget (de stat, local,

asigurări, sănătate, șomaj, sănătate)


121.02 Rezultatul patrimonial - bugetul local

121.03 Rezultatul patrimonial - bugetul asigurărilor sociale de stat

121.04 Rezultatul patrimonial - bugetul asigurărilor pentru șomaj

121.05 Rezultatul patrimonial - bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate

121.08 Rezultatul patrimonial - bugetul fondurilor externe nerambursabile

121.09 Rezultatul patrimonial – bugetul de stat

121.10 Rezultatul patrimonial - instituții publice şi activități finanțate integral sau parțial din

venituri proprii

13 FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA

131 Fondul de rulment

132 Fondul de rezerva al bugetului asigurărilor sociale de stat

133 Fondul de rezerva constituit conform Ordonanței de urgenta a Guvernului nr.150/2002

134 Fondul de amortizare aferent activelor fixe deținute de serviciile publice de interes local

135 Fondul de risc

136 Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcții de locuințe

137 Taxe speciale

139 Alte fonduri

1391 Fondul de dezvoltare a spitalului

1399 Alte fonduri

15 PROVIZIOANE

151 Provizioane

1511 Provizioane pentru litigii

1512 Provizioane pentru garanții acordate clienților

1518 Alte provizioane

16 IMPRUMUTURI şi DATORII ASIMILATE – pe termen mediu şi lung

161 Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni

1611 Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni cu termen de răscumpărare în exercițiul curent

1612 Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni cu termen de răscumpărare în exercițiile viitoare

162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autoritățile administrației publice locale

1621 Împrumuturi interne şi externe contractate de autoritățile administrației publice locale cu

termen de rambursare în exercițiul curent

1622 Împrumuturi interne şi externe contractate de autoritățile administrației publice locale cu


termen de rambursare în exercițiile viitoare

163 Împrumuturi interne şi externe garantate de autoritățile administrației publice locale

1631 Împrumuturi interne şi externe garantate de autoritățile administrației publice locale cu

termen de rambursare în exercițiul curent

1632 Împrumuturi interne şi externe garantate de autoritățile administrației publice locale cu

termen de răscumpărare în exercițiile viitoare

164 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat

1641 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat cu termen de rambursare în exercițiul

curent

1642 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat cu termen de rambursare în exercițiile

viitoare

165 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat

1651 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat cu termen de rambursare în exercițiul

curent

1652 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat cu termen de rambursare în exercițiile

viitoare

166 Sume primite pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat din contul

curent general al trezoreriei statului

167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate

1671 Alte împrumuturi şi datorii asimilate cu termen de rambursare în exercițiul curent

1672 Alte împrumuturi şi datorii asimilate cu termen de rambursare în exercițiile viitoare

168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate

1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligațiuni

1682 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe contractate de autoritățile administrației

publice locale

1683 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe garantate de autoritățile publice locale

1684 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe contractate de stat

1685 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe garantate de stat

1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate

169 Prime privind rambursarea obligațiunilor

CLASA 2 - CONTURI DE ACTIVE FIXE

20 ACTIVE FIXE NECORPORALE

203 Cheltuieli de dezvoltare

205 Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi şi active similare

206 Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive


208 Alte active fixe necorporale

2081 Programe informatice

2082 Alte active fixe necorporale

21 ACTIVE FIXE CORPORALE

211 Terenuri şi amenajări la terenuri

2111 Terenuri

2112 Amenajări la terenuri

212 Construcții

213 Instalații tehnice, mijloace de transport, animale şi plantații

2131 Echipamente tehnologice (mașini, utilaje şi instalații de lucru)

2132 Aparate şi instalații de măsurare, control şi reglare

2133 Mijloace de transport

2134 Animale şi plantații

214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecție a valorilor umane şi materiale şi alte

active fixe corporale

215 Alte active ale statului

23 ACTIVE FIXE în CURS şi AVANSURI PENTRU ACTIVE FIXE

231 Active fixe corporale în curs de execuție

232 Avansuri acordate pentru active fixe corporale

233 Active fixe necorporale în curs de execuție

234 Avansuri acordate pentru active fixe necorporale

26 ACTIVE FINANCIARE (peste 1 an)

260 Titluri de participare

2601 Titluri de participare cotate

2602 Titluri de participare necotate

265 Alte titluri imobilizate

267 Creanțe imobilizate

2675 Împrumuturi acordate pe termen lung

2676 Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung

2678 Alte creanțe imobilizate

2679 Dobânzi aferente altor creanțe imobilizate

269 Vărsăminte de efectuat pentru active financiare


28 AMORTIZARI PRIVIND ACTIVELE FIXE

280 Amortizări privind activele fixe necorporale

2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi

activelor similare

2808 Amortizarea altor active fixe necorporale

281 Amortizări privind activele fixe corporale

2811 Amortizarea amenajărilor la terenuri

2812 Amortizarea construcțiilor

2813 Amortizarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantații

2814 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor

umane şi materiale şi a altor active fixe corporale

29 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A

ACTIVELOR FIXE

290 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale

2904 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare

2905 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale,

drepturilor şi activelor similare

2908 Ajustări pentru deprecierea altor active fixe necorporale

291 Ajustări pentru deprecierea activele fixe corporale

2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor la terenuri

2912 Ajustări pentru deprecierea construcțiilor

2913 Ajustări pentru deprecierea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi

plantațiilor

2914 Ajustări pentru deprecierea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a

valorilor umane şi materiale şi a altor active fixe corporale

293 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe în curs de execuție

2931 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale în curs de execuție

2932 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale în curs de execuție

296 Ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare

2961 Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor

2962 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor active financiare

CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI şi PRODUCTIE în CURS DE EXECUTIE


30 STOCURI DE MATERII şi MATERIALE

301 Materii prime

302 Materiale consumabile

3021 Materiale auxiliare

3022 Combustibili

3023 Materiale pentru ambalat

3024 Piese de schimb

3025 Semințe şi materiale de plantat

3026 Furaje

3027 Hrana

3028 Alte materiale consumabile

3029 Medicamente şi materiale sanitare

303 Materiale de natura obiectelor de inventar

3031 Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie

3032 Materiale de natura obiectelor de inventar în folosința

304 Materiale rezerva de stat şi de mobilizare

3041 Materiale rezerva de stat

3042 Materiale rezerva de mobilizare

305 Ambalaje rezerva de stat şi de mobilizare

3051 Ambalaje rezerva de stat

3052 Ambalaje rezerva de mobilizare

307 Materiale date în prelucrare în instituție

309 Alte stocuri

33 PRODUCTIA în CURS DE EXECUTIE

331 Produse în curs de execuție

332 Lucrări şi servicii în curs de execuție

34 PRODUSE

341 Semifabricate

345 Produse finite

346 Produse reziduale


347 Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privata a statului

348 Diferențe de preț la produse

349 Bunuri confiscate sau intrate potrivit legii, în proprietatea privata a unităților administrativ-

teritoriale

35 STOCURI AFLATE LA TERTI

351 Materii şi materiale aflate la terți

3511 Materii şi materiale la terți

3512 Materiale de natura obiectelor de inventar aflate la terți

354 Produse aflate la terți

3541 Semifabricate aflate la terți

3545 Produse finite aflate la terți

3546 Produse reziduale aflate la terți

356 Animale aflate la terți

357 Mărfuri aflate la terți

358 Ambalaje aflate la terți

359 Bunuri în custodie sau în consignație la terți


36 ANIMALE

361 Animale şi pasări

37 MARFURI

371 Mărfuri

378 Diferențe de preț la mărfuri (adaos comercial)

38 AMBALAJE

381 Ambalaje

39 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR şi PRODUCTIEI în CURS DE

EXECUTIE

391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime

392 Ajustări pentru deprecierea materialelor

3921 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile

3922 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar

393 Ajustări pentru deprecierea producției în curs de execuție

394 Ajustări pentru deprecierea produselor

3941 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor

3945 Ajustări pentru deprecierea produselor finite

3946 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale

395 Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terți

3951 Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terți

3952 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terți

3953 Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terți

3954 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terți

3956 Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terți

3957 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terți

3958 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terți

396 Ajustări pentru deprecierea animalelor

397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor

398 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor


CLASA 4 - CONTURI DE TERTI

40 FURNIZORI şi CONTURI ASIMILATE

401 Furnizori

403 Efecte de plătit

404 Furnizori de active fixe

4041 Furnizori de active fixe sub 1 an

4042 Furnizori de active fixe peste 1 an

405 Efecte de plătit pentru active fixe

408 Furnizori – factori nesosite

409 Furnizori – debitori

4091 Furnizori –debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor

4092 Furnizori –debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări

41 CLIENTI şi CONTURI ASIMILATE

411 Clienți

4111 Clienți cu termen sub 1 an

4112 Clienți cu termen peste 1 an

4118 Clienți incerți sau în litigiu

413 Efecte de primit de la clienți

418 Clienți – facturi de întocmit

419 Clienți – creditori

42 PERSONAL şi CONTURI ASIMILATE

421 Personal – salarii datorate

422 Pensionari – pensii datorate

4221 Pensionari civili - pensii datorate

4222 Pensionari militari - pensii datorate

423 Personal - ajutoare şi indemnizații datorate

424 Șomeri – indemnizații datorate

425 Avansuri acordate personalului

426 Drepturi de personal neridicate

427 Rețineri din salarii şi din alte drepturi datorate terților


4271 Rețineri din salarii datorate terților

4272 Rețineri din pensii datorate terților

4273 Rețineri din alte drepturi datorate terților

428 Alte datorii şi creanțe în legătura cu personalul

4281 Alte datorii în legătura cu personalul

4282 Alte creanțe în legătura cu personalul

429 Bursieri şi doctoranzi

43 ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA şi CONTURI ASIMILATE

431 Asigurări sociale

4311 Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale

4312 Contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale

4313 Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate

4314 Contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale de sănătate

4315 Contribuțiile angajatorilor pentru accidente de munca şi boli profesionale

4317 Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii

437 Asigurări pentru șomaj

4371 Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări de șomaj

4372 Contribuțiile asiguraților pentru asigurări de șomaj

4373 Contribuţiile angajatorilor la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale

438 Alte datorii sociale

44 BUGETUL STATULUI, BIGETUL LOCAL, BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE

DE STAT şi CONTURI ASIMILATE

440 Cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale

441 Sume încasate pentru bugetul capitalei

442 Taxa pe valoarea adăugata

4423 Taxa pe valoarea adăugata de plata

4424 Taxa pe valoarea adăugata de recuperat

4426 Taxa pe valoarea adăugata deductibila

4427 Taxa pe valoarea adăugata colectata

4428 Taxa pe valoarea adăugata neexigibilă

444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi

446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate


448 Alte datorii şi creanțe cu bugetul

4481 Alte datorii fata de buget

4482 Alte creanțe privind bugetul

45 DECONTARI CU COMUNITATEA EUROPEANA PRIVIND FONDURILE

NERAMBURSABILE (PHARE, SAPARD, ISPA, etc.)

450* Sume de primit şi de restituit Comunității Europene - PHARE, SAPARD, ISPA-

4501* Sume de primit de la Comunitatea Europeana - PHARE, SAPARD, ISPA

4502* Sume de restituit Comunității Europene - PHARE, SAPARD, ISPA-

451* Sume de primit şi de restituit Fondului National - PHARE, SAPARD, ISPA-

4511* Sume de primit de la Fondul National - PHARE, SAPARD, ISPA-

4512* Sume de restituit de la Fondul National - PHARE, SAPARD, ISPA-

452* Sume datorate Agenților de Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA-

453* Sume de primit şi de restituit Autorităților de Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA-

4531* Sume de primit de la Autoritățile de Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA-

4532* Sume de restituit Autorităților de Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA-

454* Sume de primit şi de restituit beneficiarilor* - PHARE-

4541* Sume de primit de la beneficiar - PHARE-

4542* Sume de restituit beneficiarilor - PHARE-

455* Sume de primit şi de restituit bugetului (cofinanțare, indisponibilități temporare de fonduri

de la Comisia Europeana - PHARE, SAPARD, ISPA-

4551* Sume de primit de la buget (cofinanțare, indisponibilități temporare de fonduri de la

Comisia Europeana - PHARE, SAPARD, ISPA-

4552* Sume de restituit bugetului (cofinanțare, indisponibilități temporare de fonduri de la

Comisia Europeana - PHARE, SAPARD, ISPA-

456* Sume de primit de la bugetul de stat pentru cheltuieli neeligibile - PHARE, SAPARD,

ISPA-

457* Sume de recuperat de la Agențiile de Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA-

458* Sume de primit de la Agenții/Autorități de Implementare (la beneficiarii finali)

459 Sume datorate bugetului Uniunii Europene

46 DEBITORI şi CREDITORI DIVERSI, DEBITORI şi CREDITORI AI BUGETELOR

461 Debitori

4611 Debitori sub 1 an


4612 Debitori peste 1 an

462 Creditori

4621 Creditori sub 1 an

4622 Creditori peste 1 an

463 Creanțe ale bugetului de stat

464 Creanțe ale bugetului local

465 Creanțe ale bugetului asigurărilor sociale de stat

466 Creanțe ale bugetelor fondurilor speciale

4664 Creanțe ale bugetului asigurărilor pentru șomaj

4665 Creanțe ale bugetului Fondului National unic de asigurări sociale de sănătate

467 Creditori ai bugetelor

4671 Creditori ai bugetului de stat

4672 Creditori ai bugetului local

4673 Creditori ai bugetului asigurărilor sociale de stat

4674 Creditori ai bugetului asigurărilor pentru șomaj

4675 Creditori ai bugetului Fondului National unic de asigurări sociale de sănătate

468 Împrumuturi acordate potrivit legii

4681 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat

4682 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local

4684 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur

4687 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii

469 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate

47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE

471 Cheltuieli înregistrate în avans

472 Venituri înregistrate în avans

473 Decontări din operații în curs de clarificare

48 DECONTARI

481 Decontări intre instituția superioara şi instituțiile subordonate

4811 Decontări privind operațiuni financiare

4812 Decontări privind activele fixe

4813 Decontări privind stocurile

4819 Alte decontări


482 Decontări intre instituții subordonate

49 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR

491 Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți

4911 Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți sub 1 an

4912 Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți peste 1 an

496 Ajustări pentru deprecierea creanțelor - debitori

4961 Ajustări pentru deprecierea creanțelor – debitori sub 1 an

4962 Ajustări pentru deprecierea creanțelor – debitori peste 1 an

497 Ajustări pentru deprecierea creanțelor bugetare

CLASA 5 – CONTURI LA TREZORERIA STATULUI şi BANCI COMERCIALE

50 INVESTITII PE TERMEN SCURT

505 Obligațiuni emise şi răscumpărate

509 Vărsăminte de efectuat pentru investițiile pe termen scurt

51 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI şi BANCI

510 Disponibil din împrumuturi din disponibilitățile contului curent general al trezoreriei statului

511 Valori de încasat

5112 Cecuri de încasat

512 Conturi la bănci

5121 Conturi la bănci în lei

5124 Conturi la bănci în valuta

5125 Sume în curs de decontare

513 Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de stat

5131 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe contractate de stat

5132 Disponibil în valuta din împrumuturi interne şi externe contractate de stat

514 Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de stat

5141 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe garantate de stat

5142 Disponibil în valuta din împrumuturi interne şi externe garantate de stat

515 Disponibil din fonduri externe nerambursabile

5151 Disponibil în lei din fonduri externe nerambursabile


5152 Disponibil în valuta din fonduri externe nerambursabile

5153 Depozite bancare

516 Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de autoritățile administrației

publice locale

5161 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe contractate de autoritățile administrației

publice locale

5162 Disponibil în valuta din împrumuturi interne şi externe contractate de autoritățile

administrației publice locale

517 Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de autoritățile administrației publice

locale

5171 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe garantate de autoritățile administrației

publice locale

5172 Disponibil în valuta din împrumuturi interne şi externe garantate de autoritățile

administrației publice locale

518 Dobânzi

5186 Dobânzi de plătit

5187 Dobânzi de încasat

519 Împrumuturi pe termen scurt

5191 Împrumuturi pe termen scurt

5192 Împrumuturi pe termen scurt nerambursate la scadenta

5194 Împrumuturi primite din bugetul de stat pentru înființarea unor instituții sau a unor

activități finanțate integral din venituri proprii

5195 Împrumuturi primite din bugetul local pentru înființarea unor instituții şi servicii publice

sau activități finanțate integral din venituri proprii

5196 Împrumuturi interne şi externe contractate de autoritățile administrației publice locale

5197 Sume primite din fondul de rulment conform legii

5198 Împrumuturi primite din disponibilitățile contului curent general al trezoreriei statului

52 DISPONIBIL AL BUGETELOR

520 Disponibil al bugetului de stat

521 Disponibil al bugetului local

5211 Disponibil al bugetului local

5212 Rezultatul execuției bugetare din anul curent

522 Disponibil din fondul de rulment al bugetului local

5221 Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului local


5222 Depozite constituite din fondul de rulment al bugetului local

523 Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale

524 Disponibil din venituri încasate pentru bugetul capitalei

525 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat

5251 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat


5253 Rezultatul execuției bugetare din anii precedenți

526 Disponibil din fondul de rezerva al bugetului asigurărilor sociale de stat

527 Disponibil din fondul de rezerva constituit conform Ordonanței de urgenta a Guvernului nr.

150/2002

528 Disponibil din sume încasate în cursul procedurii de executare silita

529 Disponibil din sumele colectate pentru unele bugete

5291 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul de stat

5292 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul local

5299 Disponibil din sume colectate prin intermediul cardurilor

53. CASA şi ALTE VALORI

531. Casa

5311. Casa în lei

5314. Casa în valuta

532. Alte valori

5321. Timbre fiscale şi poștale

5322. Bilete de tratament şi odihna

5323. Tichete şi bilete de călătorie

5324 Bonuri valorice pentru carburanți auto

5325 Bilete cu valoare nominala

5326 Tichete de masa

5328. Alte valori

54. ACREDITIVE

541. Acreditive

5411. Acreditive în lei

5412. Acreditive în valuta

542. Avansuri de trezorerie


55 DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA

550 Disponibil din fonduri cu destinație speciala

551 Disponibil din alocații bugetare cu destinație speciala

552 Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit

553 Disponibil din taxe speciale

554 Disponibil din amortizarea activelor fixe deținute de serviciile publice de interes local

555 Disponibil al fondului de risc

556 Disponibil din depozite speciale constituite pentru construcţia de locuințe

557 Disponibil din valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privata a statului

558 Disponibil din cofinanțarea de la buget aferenta programelor/proiectelor finanțate din

fonduri externe nerambursabile

56 DISPONIBIL AL INSTITUTIILOR PUBLICE şi ACTIVITATILOR FINANTATE

INTEGRAL SAU PARTIAL DIN VENITURI PROPRII

560 Disponibil al instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii

5601 Disponibil curent

5602 Depozite ale instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii

561 Disponibil al instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii şi subvenții

562 Disponibil al activităților finanțate din venituri proprii

57 DISPONIBIL DIN VENITURILE FONDURILOR SPECIALE

571 Disponibil din veniturile Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate

5711 Disponibil din veniturile curente ale Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate



5714 Depozite din veniturile Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate

574 Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentru șomaj

5741 Disponibil din veniturile curente ale bugetului asigurărilor pentru șomaj



5744 Depozite din veniturile bugetului asigurărilor pentru șomaj


58. VIRAMENTE INTERNE

581. Viramente interne

59. AJUSTARI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE

TREZORERIE

595. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligațiunilor emise şi răscumpărate

CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI

60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

601. Cheltuieli cu materiile prime

602. Cheltuieli cu materialele consumabile

6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare

6022. Cheltuieli privind combustibilul

6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat

6024. Cheltuieli privind piesele de schimb

6025. Cheltuieli privind semințele şi materialele de plantat

6026. Cheltuieli privind furajele

6027. Cheltuieli privind hrana

6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile

6029. Cheltuieli privind medicamentele şi materialele sanitare

603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

606. Cheltuieli privind animalele şi pasările

607. Cheltuieli privind mărfurile

608. Cheltuieli privind ambalajele

609. Cheltuieli cu alte stocuri

61. CHELTUIELI CU LUCRARILE şi SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI

610. Cheltuieli privind energia şi apa

611.Cheltuieli cu întreținerea şi reparațiile

612. Cheltuieli cu chiriile

613. Cheltuieli cu primele de asigurare


614. Cheltuieli cu deplasări, detașări, transferuri

62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI

622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile

623. Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate

624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal

6241. Cheltuieli cu transportul de bunuri

6242. Cheltuieli cu transportul de personal

626. Cheltuieli poștale şi taxe de telecomunicații

627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate

628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți

629. Alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale

63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE şi VARSAMINTE ASIMILATE

635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

64. CHELTUIELI CU PERSONALUL

641. Cheltuieli cu salariile personalului

642. Cheltuieli salariale în natura

645. Cheltuieli privind asigurările sociale

6451. Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale

6452. Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări de șomaj

6453. Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate

6454. Contribuțiile angajatorilor pentru accidente de munca şi boli profesionale

6455. Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii

6456. Contribuţiile angajatorilor la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale

6458. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecția sociala

646. Cheltuieli cu indemnizațiile de delegare, detașare şi alte drepturi salariale

647. Cheltuieli din fondul destinat stimulării personalului

65. ALTE CHELTUIELI OPERATIONALE

654. Pierderi din creanțe şi debitori diverși

658. Alte cheltuieli operaționale

66. CHELTUIELI FINANCIARE


663. Pierderi din creanțe imobilizate

664. Cheltuieli din investiții financiare cedate

665. Cheltuieli din diferențe de curs valutar

666. Cheltuieli privind dobânzile

667*. Sume de transfer bugetului de stat reprezentând câștiguri din schimb valutar – PHARE,

SAPARD, ISPA -

668*. Dobânzi de transfer Comunității Europene sau de alocat programului - PHARE, SAPARD,

ISPA –

669*. Alte pierderi (cheltuieli neeligibile-costuri bancare) - PHARE, SAPARD, ISPA -

67. ALTE CHELTUIELI FINANTATE DIN BUGET

670. Subvenții

671. Transferuri curente intre unități ale administrației publice

672. Transferuri de capital intre unități ale administrației publice

673. Transferuri interne

674. Transferuri în străinătate

675. Contribuţia României la bugetul Uniunii Europene

676. Asigurări sociale

677. Ajutoare sociale

679. Alte cheltuieli

68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE şi AJUSTARILE PENTRU

DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE VALOARE

681. Cheltuieli operaționale privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere

6811. Cheltuieli operaționale privind amortizarea activelor fixe

6812. Cheltuieli operaționale privind provizioanele

6813. Cheltuieli operaționale privind ajustările pentru deprecierea activelor fixe

6814.Cheltuieli operaționale privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante

682. Cheltuieli cu activelor fixe neamortizabile

6821. Cheltuieli cu activelor fixe corporale neamortizabile

6822. Cheltuieli cu activelor fixe necorporale neamortizabile

686. Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru pierderea de

valoare


6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor

financiare

6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante

6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursarea obligațiunilor

689. Cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare

6891. Cheltuieli privind rezerva de stat

6892. Cheltuieli privind rezerva de mobilizare


69. CHELTUIELI EXTRAORDINARE

690. Cheltuieli cu pierderi din calamitați

691. Cheltuieli extraordinare din operațiuni cu active fixe

CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI ŞI FINANȚĂRI

70. VENITURI DIN ACTIVITATI ECONOMICE

701. Venituri din vânzarea produselor finite

702. Venituri din vânzarea semifabricatelor

703. Venituri din vânzarea produselor reziduale

704. Venituri din lucrări executate şi servicii prestate

705. Venituri din studii şi cercetări

706. Venituri din chirii

707. Venituri din vânzarea mărfurilor

708. Venituri din activităţi diverse

709. Variația stocurilor

71. VENITURI DIN PRODUCTIA DE ACTIVE FIXE

714. Venituri din creanțe reactivate şi debitori diverși

719. Alte venituri operaționale

72. VENITURI DIN PRODUCŢIA DE ACTIVE FIXE

721. Venituri din producţia de active fixe necorporale

722. Venituri din producţia de active fixe corporale

73. VENITURI FISCALE

730. Impozit pe venit, profit şi câștiguri din capital de la persoane juridice

7301. Impozit pe profit

7302. Alte impozite pe venit, profit şi câștiguri din capital de la persoane juridice

731. Impozit pe venit, profit şi câștiguri din capital de la persoane fizice

7311. Impozit pe venit


7312. Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit

732. Alte impozite pe venit, profit şi câștiguri din capital

7321. Alte impozite pe venit, profit şi câștiguri din capital

733. Impozit pe salarii

734. Impozite pe taxe pe proprietate

735. Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii

7351. Taxa pe valoarea adăugata

7352. Sume defalcate din TVA

7353. Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii

7354. Accize

7355. Taxe pe servicii speciale

7356. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de

activităţi

736. Impozit pe comerțul exterior şi tranzacțiile internaționale

7361. Taxe vamale şi alte taxe pe tranzacțiile internaționale

739. Alte impozite şi taxe fiscale

74. VENITURI DIN CONTRIBUTII DE ASIGURARI

745. Contribuțiile angajatorilor

7451. Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale

7452. Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări de șomaj

7453. Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate

7454. Contribuțiile angajatorilor pentru accidente de munca şi boli profesionale

7455. Vărsăminte de la persoane juridice, pentru persoane cu handicap neîncadrate

7459. Alte contribuții pentru asigurări sociale datorate de angajatori

746. Contribuțiile asiguraților

7461. Contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale

7462. Contribuțiile asiguraților pentru asigurări de șomaj

7463. Contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale de sănătate

7469. Alte contribuții ale altor persoane pentru asigurări sociale

75. VENITURI NEFISCALE

750. Venituri din proprietate

751. Venituri din vânzări de bunuri şi servicii


7511. Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi

7512. Venituri din taxe administrative, eliberări permise

7513. Amenzi, penalitatea şi confiscări

7514. Diverse venituri

7515. Transferuri voluntare, altele decât subvențiile (donații, sponsorizări)

76. VENITURI FINANCIARE

763. Venituri din creanțe imobilizate

764. Venituri din investiții financiare cedate

765. Venituri din diferențe de curs valutar

766. Venituri din dobânzi

767*. Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderilor din schimb valutar -

PHARE, SAPARD, ISPA -

768*. Alte venituri financiare - PHARE, SAPARD, ISPA –

769*. Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (Cheltuieli neeligibile-

costuri bancare - PHARE, SAPARD, ISPA -)

77. FINANTARI, SUBVENTII, TRANSFERURI, ALOCATII BUGETARE CU

DESTINATIE SPECIALA, FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA

770. Finanțarea de la buget

7701. Finanțarea de la bugetul de stat

7702. Finanțarea de la bugetele locale

7703. Finanțarea de la bugetul asigurărilor sociale de stat

7704. Finanțarea de la bugetul asigurărilor pentru șomaj

7705. Finanțarea din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate

771. Finanțarea în baza unor acte normative speciale (compensări)

772. Venituri din subvenții

7721. Subvenții de la bugetul de stat

7722. Subvenții de la alte bugete

773. Venituri din alocații bugetare cu destinație speciala

774. Finanțarea din fonduri externe nerambursabile

7741. Finanțarea din fonduri externe nerambursabile în bani

7742. Finanțarea din fonduri externe nerambursabile în natura

776. Fonduri cu destinație speciala

778. Venituri din cofinanțarea de la buget aferent programelor/proiectelor finanțate din fonduri

externe nerambursabile


779. Venituri din bunuri primite cu titlu gratuit

78. VENITURI DIN PROVIZIOANE şi AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU

PIERDERILE DE VALOARE

781. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea operaționala

7811. Venituri din provizioane

7812. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor fixe (necurent)

7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante (curente)

7814. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare

786. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare

7863. Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare

7864. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante (curente)

79. VENITURI EXTRAORDINARE (DIN CAPITAL şi ALTELE)

790. Venituri din despăgubiri din asigurări

791. Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului


Bibliografie


Bucureşti, 2009;

2. Chebac, N., Bazele contabilităţii (curs), Universitatea „Dunărea de Jos”, Facultatea de Ştiinţe


3. Chebac N. (coordonator) şi colectiv, Să gestionăm mai bine fondurile publice, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008;

4. Creţu C., „Bazele Contabilităţi”, Editura Universitară „Danubius” Galaţi, 2008;

5. Cocoş, V.G., Contabilitatea instituţiilor publice, Editor Tribuna Economică, Bucureşti, 2006;

6. Dascălu, C., Nişulescu, I., Ştefănescu, A., Noua contabilitate publică, Editura InfoMega, 2005;

7. Dascălu C., şi colectiv, Convergenţa contabilităţii publice din România la Standardele

Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, Editura CECARR, Bucureşti, 2006;


2007;

9. Horomnea E., şi colectiv „Bazele contabilităţii”, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2007;

10. *** O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru Aprobarea reglementărilor contabile conforme cu

directivele europene;

11. *** O.M.F.P. nr. 1649/2006 în vigoare de la 1 ianuarie 2007;


CUPRINS

Cap.1. Particularităţi privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor

publice ................................................................................................................................. 3 1.1. Principii bugetare ................................................................................................................. 3 1.2. Organizarea sistemului bugetar în Romania ........................................................................ 4 1.3. Ordonatorii de credite .......................................................................................................... 4 1.4. Organizarea şi conducerea contabilităţii publice ................................................................. 4

1.4.1. Clasificarea instituţiilor publice conform reglementărilor existente în domeniul

finanţelor publice .......................................................................................................... 4 1.4.2. Situaţiile financiare anuale şi trimestriale .................................................................... 6

Cap.2. Contabilitatea finanţărilor la instituţiile publice .......................................................... 10 2.1. Particularităţi privind finanţarea bugetară a instituţiilor publice ....................................... 10

2.1.1. Definiţie, etape, mod de realizare ............................................................................... 10 2.1.2. Documente utilizate în activitatea de finanţare .......................................................... 12 2.1.3. Finanţarea din sursele bugetului de stat; conturi utilizate .......................................... 12

2.2. Aplicaţii practice privind finanţarea bugetară a instituţiilor publice ................................. 14 2.2.1. Aplicaţie privind deschiderea de credite bugetare...................................................... 14 2.2.2. Aplicaţie privind finanţarea propriu-zisă (utilizarea creditelor bugetare deschise sau

repartizate) .................................................................................................................. 15

2.3. Finanţarea instituţiilor publice din sursele bugetului local ................................................ 18 2.3.1. Conturi utilizate .......................................................................................................... 20

2.3.2. Aplicaţii practice ........................................................................................................ 20

2.4. Finanţarea instituţiilor publice din sursele bugetelor fondurilor speciale şi din fondurile

cu destinaţie specială ....................................................................................................... 21 2.4.1. Finanţarea din fonduri speciale .................................................................................. 21

2.4.2. Finanţarea din fonduri cu destinaţie specială ............................................................. 21 2.4.3. Autofinanţarea (finanţarea din venituri proprii) ......................................................... 21 2.4.4. Aplicaţii practice privind finanţările .......................................................................... 21

Cap.3. Contabilitatea activelor imobilizate ............................................................................... 28 3.1. Definiţie, clasificare, evaluare ........................................................................................... 28

3.2. Documente utilizate în evidenţa imobilizărilor sau activelor imobilizate ......................... 29 3.3. Conturi utilizate ................................................................................................................. 29

3.4. Aplicaţii practice privind contabilizarea activelor imobilizate.......................................... 30

Cap.4. Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie ....................................... 38 4.1. Definiţie, clasificare, evaluare ........................................................................................... 38 4.2. Documentele utilizate în evidenţa stocurilor ..................................................................... 39 4.3. Conturi utilizate ................................................................................................................. 40 4.4. Aplicaţii practice privind stocurile şi producţia în curs de execuţie ................................. 40

Cap.5. Contabilitatea decontărilor cu terţi ............................................................................... 47 5.1. Definiţie, clasificare, evaluare ........................................................................................... 47 5.2. Documente utilizate în evidenţa operaţiunilor de decontări .............................................. 48 5.3. Conturi utilizate ................................................................................................................. 48 5.4. Aplicaţii practice privind decontările cu terţii ................................................................... 48

Cap.6. Contabilitatea operaţiunilor de trezorerie .................................................................... 57 6.1. Definiţie, clasificare, evaluare ........................................................................................... 57 6.2. Documente utilizate în evidenţa elementelor de trezorerie ............................................... 58

6.3. Conturi utilizate ................................................................................................................. 58 6.4. Aplicaţii practice privind operaţiunile de trezorerie .......................................................... 58


Cap.7. Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi finanţărilor ................................................ 65 7.1. Definiţii, clasificări, evaluări ............................................................................................. 65 7.2. Conturi utilizate ................................................................................................................. 66

7.3. Închiderea conturilor de cheltuieli, venituri şi finanţări..................................................... 66 7.4. Aplicaţii practice privind contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi finanţărilor ............... 67

Răspunsuri la testele de autoevaluare ...................................................................................... 73

Planul de Conturi General pentru instituţiile publice ............................................................ 74

Bibliografie .................................................................................................................................. 98

Date post:	19-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	laur-petrea
View:	49 times
Download:	2 times

Contabilitate Inst Publice Chebac (2)

Documents