PS EdgarQuinet MemoriuSF Inst Electrice

S.C. METROUL S.A.

PARCAJ SUBTERAN STRADA EDGAR QUINET Lot 6 FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

1. DATE GENERALE1.1. DENUMIREA INVESTITIEI PARCAJ SUBTERAN STRADA EDGAR QUINET Lot 6 1.2. ELABORATOR S.C. METROUL S.A.

1.3. ORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITE MUNICIPIUL BUCURESTI

1.4. AUTORITATEA CONTRACTANTA MUNICIPIUL BUCURESTI

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 1 /130

S.C. METROUL S.A.


1.5. AMPLASAMENTTerenul pe care va fi situata investiia este amplasat Bucuresti, Sectorul 1 si cuprinde Str. Edgar Quinet si Str. Biserica Enei. Limitele zonei de interventie precum si reglementarile urbanistice sunt stabilite prin Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat. Elaboratorul PUZ este Centrul de Planificare Urbana si Metropolitana Bucuresti al CGMB. Caracteristici urbanistice ale zonei de interventie Amplasarea in cadrul orasului Amplasament in zona ultracentrala a orasului, zona cu un ridicat grad de reprezentativitate.

Artere de circulaieC356/2465/2006 ME SF El1:\...\68433868.doc IUNIE, 2006 Pag. 2 /130

S.C. METROUL S.A.


Strzile din zona sunt de categoria I si II. Arterele care delimiteaza amplasamentul sunt Str. Academiei la Vest si B-dul Balcescu la Est.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 3 /130

S.C. METROUL S.A.


In apropierea amplasamentului sunt prezente artere majore: Calea Victoriei, B-dul Regina Elisabeta si o influenta asupra amplasamentului si a viitorului parcaj subteran o are si Str. Campineanu. Strada Academiei are sens unic ctre Str. Campineanu, cu legaturi la Calea Victoriei si la Bdul Balcescu.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 4 /130

S.C. METROUL S.A.


Viitorul parcaj subteran va fi amplasat sub Str. Edgar Quinet si Str. Biserica Enei. Prin realizarea acestuia si in conformitate cu reglementarile urbanistice aprobate cele doua strazi vor deveni spatii pietonale. In aceste conditii accesul auto pe aceste strazi va fi ocazional si se va realiza, pe Str. Bis. Enei printr-un carosabil cu sens unic care va lega B-dul Balcescu si Str. Academiei, pe Str. Edgar Quinet accesul carosabil va fi unul de interventie (salvare, pompieri) si intretinere.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 5 /130

S.C. METROUL S.A.


Dotri In zona sunt prezente importante institutii de invatamant superior, cu reprezentativitate nationala si internationala, Universitatea Bucureti si Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu. In vecinatatea amplasamentului sunt situate Hotelurile Majestic si Moldova, Teatrul Odeon, Biserica Dintr-o Zi, Blocul Dunrea, precum si numeroase sedii de societi economice, etc. Amplasamentul beneficiaza de o accesibilitate sporita prin prezenta in imediata vecinatate a statiei de metrou Universitate. Viitoarea investitiei nu trebuie sa afecteze funcionarea acestor dotri, mai. ales a Universitii Bucureti, a Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, a blocurilor de locuine de pe strada Biserica Enei, etc. Incinta constructiei subterane nu va afecta construcia dotrii metroului. Spatii verzi Zonele verzi sunt minore, cu plantaii de aliniament. Sunt necesare lucrri de refacere a spatiilor verzi d i n zona fntnii, a Bisericii si a UAUIM de pe strada Academiei.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 6 /130

S.C. METROUL S.A.


Lucrari de arta pozitionate la nivel stradal: Fntna din fata UAUIM ctre B-dul Balcescu, se va demonta si va fi refacuta pe amplasamentul existent. Parcaje de suprafaa Pe strzile Edgar Quinet si Biserica Enei sunt in prezent spatii de parcare, a cror circulaie auto se desfoar in sens unic dinspre Str. Academiei prin Str. Biserica Enei ctre Str. Campineanu. Prin aparitia parcajului subteran si transformarea strazilor Edgar Quinet si Bis. Enei in pietonal parcarea la suprafata in aceasta zona va fi interzisa. Reele edilitare Retelele edilitare (apa, canalizare, gaze, electrice, telefoane) care traverseaza amplasamentul viitorului parcaj sunt de diferite grade de importanta. Toate reelele afectate vor trebui refcute intr-un nou sistem de organizare urbanistica.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 7 /130

S.C. METROUL S.A.


1.6. TEMA FUNDAMENTAREA NECESITATII SI OPORTUNITATII INVESTITIEI1.6.1. ZONA DESERVITA DE VIITOAREA INVESTITIE Pentru analiza zonei deservita de parcajul EDGAR QUINET am considerat izocrona de 10 echivalenta cu o R = 830 m care reprezinta distanta acceptabila de deplasare a unui beneficiar (privind in balanta relatia timp/scop) pentru a accesa serviciile unui parcaj auto in conditii de siguranta pentru automobilul propriu. Aceasta zona scoate in evidenta potentialii beneficiari permanenti si ocazionali generati de functiile amplasamentelor. In zona de influenta a investitiei se afla mai multe categorii de amplasamente generatoare de cerere, astfel:

Spitalul Coltea care este generator de cerere pentru parcare prin vizitatorii zilnici. La 500paturi sunt cel putin 500 vizitatori din care 50% vin cu autoturism propriu, deci 250 autoturisme.

In zona mai exista si institutii ale statului si ale Administratiei locale (Ministerul Agriculturii, Banca Nationala Politia Capitalei, Centrul National Militar, Ministerul de Interne) care genereaza cerere de parcare pentru cca. 500 autoturisme Unitati de invatamant universitar Universitatea Bucuresti Academia de Arhitectura Ion Mincu Facultatea de Farmacie Carol Davila

a caror aport privind generarea de cerere pentru parcari de autoturisme este limitat din punct de vedere al studentilor, dar prin relatiile cu terti pot sa genereze o cerere de parcari autoturisme de cel putin 150 locuri. In zona de deservire exista lacasuri de cultura deosebite: Teatrul National I.L.Caragiale Teatrul Mic Teatrul Excelsior Sala Odeon

care genereaza o cerere pentru parcari de autoturisme in mod constant pe timpul saptamanii, apreciat la cel putin 300 autoturisme zilnic.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 8 /130

S.C. METROUL S.A.


In zona de deservire exista amplasate sediile la mai multe banci: BRD BCR Banca Tiriac Asirom Reiffeisen Bank CEC

Prin caracterul lucrativ si a calitatii clientilor aceste institutii genereaza o cerere constanta pe parcursul saptamanii si apreciata printr-o numaratoare din zona lor la cca. 1000 autoturisme ce dau defapt zonei un caracter de aglomerare eterna. In zona de deservire sunt amplasate hoteluri si restaurante: Hotel Capitol Hotel Bulevard Hotel Majestic Hotel Union Hotel Continental Hotel Palas

Aceste amplasamente sunt generatoare de cerere de parcaje auto pentru oaspectii romani care vin in Bucuresti cu diverse probleme, apreciem necesarul de locuri de parcare la cca. 250 locuri/zi. In zona de deservire comerciala de categoria lux se afla pe toata suprafata zonei. Apreciem ca necesarul de locuri de parcare generate de comertul din zona este de ordinul 1000 locuri/zi Locuitorii rezidenti de pe suprafata zonei de deservire in numar de 10000, poseda cca. 1000 de autoturisme a caror parcare, in prezent, desavarseste acoperirea tuturor spatiilor din domeniu public si ingreuneaza circulatia pietonala pe intreaga zona. Avand in vedere cele de mai sus, cererea zilnica de parcaje poate fi de 4450 locuri.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 9 /130

S.C. METROUL S.A.


1.6.2. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA este evident ca zona prezinta o insuficienta a parcajelor fata de obiectivele mentionate in amplasament; strazile majore din zona bdul. N.Balcescu, bdul. I.C.Bratianu, bdul. Regina Elisabeta, bdul. Carol, Calea Victoriei, str. Academiei vor trebui sa intre intr-un proces de descongestionare prin masuri administrative cu scopul fluidizarii traficului si crearii unui centru dedicat pictorilor. imbunatatirea fluentei traficului pentru transportul in comun ce traverseaza zona. cererea unor zone pietonale in Centrul Istoric (partial) si str. Edgar Quinet.

-

Toate aceste considerente fundamenteaza necesitatea si mai ales oportunitatea investitiei. 1.6.2.1. EXTRASE DIN PUG - vezi Anexele cu extrase din PUG, prezentate in continuare.PIESE SCRISE PROPUNERI DE ORGANIZARE A CIRCULATIEI SI TRANSPORTURILOR PIESE DESENATE 2.1. PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI. ETAPA FINALA 1.5. CIRCULATII SI TRANSPORTURI. ORGANIZAREA CIRCULATIEI RUTIERE 5 . RATA DE POSESIE A VEHICOLELOR PARTICULARE 7. CEREREA VIITOARE DE TRANSPORT / CAPACITATE 10. VALORI DE TRAFIC PROGNOZATE 2.2.CIRCULATII SI TRANSPORTURI. ORGANIZAREA TRANSPORTULUI IN COMUN URBAN SI SUBURBAN 4. ZONIFICARE PARCARE IN ZONA CENTRALA 5. PARCAJE AMENAJATE EXISTENTE 7. CALCULUL NECESARULUI DE PARCARE IN ZONA CENTRALA 17. CALE DE RULARE PROPRIE - TRAMVAIE

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 10 /130

S.C. METROUL S.A.


1.7. DESCRIEREA FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA1.7.1. ARHITECTURA a. Parcajul subteran Parcajul subteran va fi amplasat sub Str. Edgar Quinet si Str. Biserica Enei. Va avea o suprafata desfurata de 14512 mp. si se dezvolta pe doua niveluri sub Str. Edgar Quinet si trei niveluri sub Str. Biserica Enei. Capacitatea parcajului este de 380 auto. Intrarea auto in pargaj se va realiza din B-dul Balcescu in prelungirea actualului acces la parcajul subteran existent. Iesirile se vor amplasa pe Str. Academiei si pe Str. Biserica Enei. Circulatia auto in interiorul parcajului va fi in sens unic. Accesul pietonal in parcaj se va face prin cinci scari circulare. Fiecare nod de circulatie verticala va contine si un ascensor de persoane unul dintre acestea va fi dimensionat pentru a putea permite accesul persoanelor cu handicap. Parcajul este prevazut cu spatiile tehnice necesare functionari (centrala de ventilatie, grup electrogen, etc). Sunt prevazute grupuri sanitate pentru public si personal. b. Sala multifunctionala Sala multifunctionala si spatiile aferente sunt amplasate adiacent parcajului subteran sub piateta cu fantana din fata UAUIM. Accesele se fac de la nivelul pietonalului pe doua scari, una dintre acestea fiind comuna cu a parcajului subteran. Sala multifunctionala de forma circulara este amplasata la cota -10.28 care corespunde nivelului 3 al parcajului subteran. Inaltimea acesteia este in medie de cca. 8.50 m. Accesul in sala se realizeaza la nivelul -10.28 dintr-un foyer situat la aceeasi cota. Pardoseala salii este orizontala si permite orice tip de mobilare. La cota -5.93, perimetral salii va fi un spatiu cu functia de galerie expo. La cele doua nivele si la un nivel partial/intermediar sunt amplasate garderoba si grupurile sanitare. Sala si celelalte spatii beneficiaza de toate instalatiile necesare unei bune functionari (apa, canalizare, ventilatiei, instaltie electrica, instalatii speciale). c. UAUIM , Corp Str. Edgar Quinet - Extindere si conversie functionala In urma extiderii si conversiei functionale structura functionala a cladirii va fi urmatoarea: Parter (public accesibil din Str. Ed. Quinet) expozitii, comert cultural, cafenea si acces in curtea UAUIM spre Muzeul Arhitecturii. Etaj 1,2,3 spatii de invatamant si administratie.C356/2465/2006 ME SF El1:\...\68433868.doc IUNIE, 2006 Pag. 11 /130

S.C. METROUL S.A.


d. Amenajare pietonal Amenajarea spatiului suprateran se va face prin transformarea actualului carosabil si a trotuarelor intr-un spatiu pietonal de tinuta. Se vor realiza pavimente din piatra naturala, suprafete plantate cu gazon sau pavimente inierbate. Se vor reface plantatiile si vor fi amplasate mai multe oglinzi de apa. Mobilierul urban va fi gandit ca unicat si in acord cu celelalte amenajari si arhitectura fronturilor existente. 1.7.2. INSTALATII AFERENTE OBIECTIVULUI 1.7.2.1. INSTALATII ELECTRICE Vor fi prevazute lucrari pentru urmatoarele categorii de instalatii electrice: - Sistem de medie tensiune celule de 20kV-50Hz; - Transformator de putere MT/JT; - Grup electrogen; - Sursa de tensiune sigura; - Tablouri de distributie a energiei electrice (generale si zonale); - Iluminat normal, de continuare a activitatii si de siguranta; - Prize, cutii de prize, alimentarea receptorilor electrici speciali (aparatura/echipamente informatice, de telecomunicatii, pentru sistemul microSCADA/BMS, centrale antiincendiu, antiefractie, control-acces etc.); - Instalatii de forta pentru alimentarea cu energie electrica a instalatiilor sanitare, termice, de ventilatie/climatizare, electromecanice etc.; - Instalatii electrice de protectie impotriva electrocutarilor; - Sistemul de management tehnic electroenergetic al complexului sistem microSCADA/BMS. Pentru toate aceste functiuni dimensionarea are in vedere si asigurarea unei surse a spatiilor comerciale. Standarde specifice obligatorii pentru echipamentele aferente instalatiilor electrice si pentru aparatajul din componenta acestora: COD STANDARD SR EN 60071-1:2006 SR EN 60071-2:1999 SR EN 60044 1:2002 SR EN 60044-3:2004 SR EN 60044-6:2000C356/2465/2006 ME SF

DENUMIRE Coordonarea izolatiei. Partea 1: Definitii, principii si reguli Coordonarea izolatiei. Partea 2: Ghid de aplicare Transformatoare de masura. Partea 1: Transformatoare de curent Transformatoare de masura. Partea 3: Transformatoare de masura combinate Transformatoare de masura. Partea 6: Prescriptii referitoare la comportarea in regim tranzitoriu a transformatoarelor de curent pentru protectieEl1:\...\68433868.doc IUNIE, 2006 Pag. 12 /130

S.C. METROUL S.A.


COD STANDARD SR EN 60044-7:2001 SR EN 60044-8:2004 SR EN 60529:1995 SR EN 61243-1:2006 SR EN 61243-3:2002 SR CEI 60870-1-1:1995 SR EN 62271-100:2009 SR EN 62271-101:2007 SR EN 62271-102:2003 SR EN 62271-105:2004 SR EN 60529:1995 SR EN 60947-3:2009 SR CEI 60870-1-1:1995 SR EN 61557-1:2007 SR EN 50216-1:2004 SR EN 60076-2:2002 SR EN 60076-3:2003 SR EN 60076-5:2006 SR EN 60076-10:2003 SR EN 60076-11:2005 SR CEI 60050(421):1999 SR EN 60146-1-3:2002

DENUMIRE Transformatoare de masura. Partea 7: Transformatoare de tensiune electronice Transformatoare de masura. Partea 8: Transformatoare de curent electronice Grade de protectie asigurate prin carcase (Cod IP) Lucrari sub tensiune. Detectoare de tensiune. Partea 1: Detectoare de tip capacitiv utilizate in retele electrice cu tensiuni alternative mai mari de 1 kV Lucrari sub tensiune. Detectoare de tensiune. Partea 3: Detectoare de tip bipolar pentru joasa tensiune Echipamente si sisteme de teleconducere. Partea 1: Consideratii generale. Sectiunea 1: Principii generale Aparataj de inalta tensiune. Partea 100: Intreruptoare de putere (disjunctoare) de inalta tensiune si de curent alternativ Aparataj de inalta tensiune. Partea 101: Incercari sintetice Aparataj de inalta tensiune. Partea 102: Separatoare si separatoare de legare la pamant de inalta tensiune si de curent alternativ Aparataj de inalta tensiune. Partea 105: Combinatii intreruptoare (mecanice, de sarcina) - sigurante fuzibile de curent alternativ Grade de protectie asigurate prin carcase (Cod IP) Aparataj de joasa tensiune. Partea 3: Intreruptoare, separatoare, intreruptoare-separatoare si combinatii cu fuzibile Echipamente si sisteme de teleconducere. Partea 1: Consideratii generale. Sectiunea 1: Principii generale Securitate electrica in retele de distributie de joasa tensiune de 1000 V c.a. si 1500 V c.c. Dispozitive de control, de masurare sau de supraveghere a masurilor de protectie. Partea 1: Prescriptii generale Accesorii pentru transformatoare de putere si bobine de reactanta. Partea 1: Generalitati Transformatoare de putere. Partea 2: Incalzirea Transformatoare de putere. Partea 3: Niveluri de izolatie, incercari dielectrice si distante de izolare in aer Transformatoare de putere. Partea 5: Stabilitatea la scurtcircuit Transformatoare de putere. Partea 10: Determinarea nivelurilor de zgomot Transformatoare de putere. Partea 11: Transformatoare uscate Vocabular electrotehnic international. Capitolul 421: Transformatoare de putere si bobine de reactanta Convertizoare cu semiconductoare. Cerinte generale si convertizoare cu comutatie de la retea. Partea 1-3: Transformatoare si inductantaEl1:\...\68433868.doc IUNIE, 2006 Pag. 13 /130

C356/2465/2006 ME SF

S.C. METROUL S.A.


COD STANDARD SR EN 60146-1-1:2002 SR EN 62040-1-1:2003 SR EN 62040-1-2:2004 SR EN 62040-3:2003 SR HD 384.5.537 S2:2003 SR EN 50005:2004 ver.eng SR EN 50274:2003 SR EN 50300:2004 SR CEI 60050(441):1997 SR EN 60439-1:2001 SR EN 60439-2:2001 SR EN 60439-3:2001 SR EN 60439-4:2005 SR EN 60439-5:2007

DENUMIRE Convertizoare cu semiconductoare. Cerinte generale si convertizoare cu comutatie de la retea. Partea 1-1: Specificatiile cerintelor de baza Surse de alimentare neintreruptibile (UPS). Partea 1-1: Cerinte generale si de securitate pentru UPS utilizate in zone de acces pentru operator Surse de alimentare neintreruptibile (UPS). Partea 1-2: Cerinte generale si reguli de securitate pentru UPS utilizate in locatii cu acces restrictionat Surse de alimentare neintreruptibile (UPS). Partea 3: Metoda de specificare a performantelor si cerintelor de incercare Instalatii electrice in constructii. Partea 5: Alegerea si instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 53: Aparataj. Sectiunea 537: Dispozitive de sectionare si comanda Aparataj industrial de joasa tensiune. Marcarea bornelor si numar caracteristic. Reguli generale Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Protectia impotriva socurilor electrice. Protectia impotriva contactului direct involuntar cu parti active periculoase Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Reguli generale pentru tablourile de distributie de joasa tensiune Vocabular Electrotehnic International. Capitolul 441: Aparataj si sigurante fuzibile Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 1: Ansamblu prefabricat de aparataj de joasa tensiune si ansamblu derivat dintr-un ansamblu prefabricat de aparataj de joasa tensiune Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 2: Prescriptii particulare pentru canale de cabluri prefabricate Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 3: Prescriptii particulare pentru ansambluri de aparataj de joasa tensiune destinate instalarii in locuri accesibile persoanelor neautorizate in timpul utilizarii lor. Tablouri de distributie Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 4: Prescriptii particulare pentru ansambluri utilizate pe santiere (AUS) Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 5: Prescriptii particulare pentru ansambluri destinate instalarii in exterior, in locurile publice. Ansambluri de aparataj pentru retele de distributie Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 5: Prescriptii particulare pentru ansambluri de aparataj pentru retele de distributie Dimensiuni pentru aparataj electric de joasa tensiune. Montare standardizata a sinelor pentru suportul mecanic al aparatelor electrice in instalatii de aparataj de joasa tensiune Aparataj de joasa tensiune. Partea 1: Reguli generale Aparataj de joasa tensiune. Partea 2: Intreruptoare automateEl1:\...\68433868.doc IUNIE, 2006 Pag. 14 /130

SR EN 60439-5:2007 SR EN 60715:2002 SR EN 60947-1:2005 SR EN 60947-2:2007C356/2465/2006 ME SF

S.C. METROUL S.A.


COD STANDARD SR EN 60947-3:2001 SR EN 60947-4-1:2001

DENUMIRE Aparataj de joasa tensiune. Partea 3: Intreruptoare, separatoare, intreruptoare-separatoare si combinatii cu fuzibile Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-1: Contactoare si demaroare de motoare. Contactoare si demaroare electromecanice Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-3: Contactoare si demaroare de motoare. Controlere si contactoare cu semiconductoare pentru alte sarcini decat motoare, in curent alternativ Aparataj de joasa tensiune. Partea 5-1: Aparate si elemente de comutatie pentru circuite de comanda. Aparate electromecanice pentru circuite de comanda Aparataj de joasa tensiune. Partea 5-2: Aparate si elemente de comutatie pentru circuite de comanda. Detectoare de proximitate Aparataj de joasa tensiune. Partea 5-3: Aparate si elemente de comutatie pentru circuite de comanda. Prescriptii pentru dispozitive de detectare de proximitate cu comportare definita in conditii de defect (PDF) Aparataj de joasa tensiune. Partea 5-4: Aparate si elemente de comutatie pentru circuite de comanda. Metoda de evaluare a performantelor contactelor de joasa energie. Incercari speciale Aparataj de joasa tensiune. Partea 5-5: Aparate si elemente de comutatie pentru circuite de comanda. Aparat electric de oprire de urgenta cu zavorare mecanica Aparataj de joasa tensiune. Partea 5-7: Aparate si elemente de comutatie pentru circuite de comanda. Prescriptii pentru detectoare de proximitate cu iesire analogica Aparataj de joasa tensiune. Partea 6-1: Echipamente cu functii multiple. Echipamente de comutatie de transfer Aparataj de joasa tensiune. Partea 6-2: Echipamente cu functii multiple. Aparate (sau echipament) de comutatie, de comanda si de protectie (ACP) Aparataj de joasa tensiune. Partea 7-1: Echipamente accesorii. Blocuri de jonctiune pentru conductoare de cupru Aparataj de joasa tensiune. Partea 7-3: Echipamente accesorii. Prescriptii de securitate pentru blocuri de jonctiune cu fuzibil Aparataj de joasa tensiune. Partea 8: Unitati de comanda pentru protectia termica incorporata (CTP) a masinilor electrice rotative Ghid pentru instalatii electrice. Partea 53: Alegerea si instalarea echipamentelor electrice. Aparataj Securitate electrica in retele de distributie de joasa tensiune de 1000 V c.a. si 1500 V c.c. Dispozitive de control, de masurare sau de supraveghere a masurilor de protectie. Partea 1: Prescriptii generale Aparataj de joasa tensiune. Profiluri de aparat pentru aparatajul industrial existent in retea. Partea 1: Reguli generale pentru dezvoltarea de profiluri de aparatEl1:\...\68433868.doc IUNIE, 2006 Pag. 15 /130

SR EN 60947-4-3:2001

SR EN 60947-5-1:2005 SR EN 60947-5-2:2002

SR EN 60947-5-3:2001

SR EN 60947-5-4:2005 SR EN 60947-5-5:2002 SR EN 60947-5-7:2004 SR EN 60947-6-1:2006 SR EN 60947-6-2:2004 SR EN 60947-7-1:2003 SR EN 60947-7-3:2004 SR EN 60947-8:2004 SR CEI 61200-53:2005 SR EN 61557-1:2007

SR EN 61915-1:2008C356/2465/2006 ME SF

S.C. METROUL S.A.


COD STANDARD SR EN 61958:2003 SR EN 62019:2002 SR EN 62026-1:2008 SR EN 62155:2004 SR EN 62208:2004 SR HD 21.14 S1:2004

DENUMIRE Ansambluri prefabricate de aparataj de inalta tensiune. Sisteme indicatoare de prezenta a tensiunii Accesorii electrice. Intreruptoare si aparataj similar pentru uz casnic. Blocuri de contacte auxiliare Aparataj de joasa tensiune. Interfete aparate de comandaaparate (CDI). Partea 1: Reguli generale Izolatoare tip carcasa cu sau fara presiune interna de material ceramic sau de sticla, pentru utilizare in aparatajul electric cu tensiuni nominale mai mari de 1 000 V Carcase destinate ansamblurilor de aparataj de joasa tensiune. Prescriptii generale Conductoare si cabluri izolate cu policlorura de vinil, de tensiune nominala pana la 450/750 V inclusiv. Partea 14: Cabluri flexibile (cordoane) cu izolatie si manta de amestecuri termoplastice fara halogeni Conductoare si cabluri izolate cu policlorura de vinil, de tensiune nominala pana la 450/750 V inclusiv. Partea 15: Cabluri cu un singur conductor izolate cu amestec termoplastic fara halogeni, pentru instalatii fixe Metode de incercare uzuale pentru cabluri in conditii de foc. Incercari asupra gazelor emise in timpul combustiei materialelor din cabluri. Partea 1: Aparatura Metode de incercare uzuale pentru cabluri in conditii de foc. Incercari asupra gazelor emise in timpul combustiei materialelor din cabluri. Partea 2-1: Proceduri. Determinarea cantitatii de gaze acide halogenate Metode de incercare uzuale pentru cabluri in conditii de foc. Incercari asupra gazelor emise in timpul combustiei materialelor din cabluri. Partea 2-2: Proceduri - Determinarea gradului de aciditate a gazelor din materiale prin masurarea pHului si a conductivitatii Metode de incercare uzuale pentru cabluri in conditii de foc. Incercari asupra gazelor emise in timpul combustiei materialelor din cabluri. Partea 2-3: Proceduri. Determinarea gradului de aciditate a gazelor din cabluri prin determinarea mediei ponderate a pH-ului si a conductivitatii Cabluri de comunicatii. Partea 2-26: Reguli comune de conceptie si constructie. Amestecuri fara halogeni cu intarziere la propagarea flacarii pentru izolatii Cabluri de comunicatii. Partea 2-27: Reguli comune de conceptie si constructie. Amestecuri fara halogeni cu intarziere la propagarea flacarii pentru mantale termoplastice Materiale pentru izolatii, mantale si invelisuri pentru cabluri de energie de joasa tensiune. Partea 5: Amestecuri fara halogeni reticulate pentru izolatii Materiale pentru izolatii, mantale si invelisuri pentru cabluri de energie de joasa tensiune. Partea 7: Amestecuri fara halogeni termoplastice pentru izolatiiEl1:\...\68433868.doc IUNIE, 2006 Pag. 16 /130

SR HD 21.15 S1:2007

SR EN 50267-1:2001

SR EN 50267-2-1:2001

SR EN 50267-2-2:2001

SR EN 50267-2-3:2001

SR EN 50290-2-26:2003 ver.eng SR EN 50290-2-27:2003 SR EN 50363-5:2006 SR EN 50363-7:2006

C356/2465/2006 ME SF

S.C. METROUL S.A.


COD STANDARD SR EN 50363-8:2006 SR EN 60332-1-1:2005

DENUMIRE Materiale pentru izolatii, mantale si invelisuri pentru cabluri de energie de joasa tensiune. Partea 8: Amestecuri fara halogeni termoplastice pentru mantale Incercari ale cablurilor electrice si cu fibre optice supuse la foc. Partea 1-1: Incercare la propagarea verticala a flacarii pe un conductor sau cablu izolat. Aparatura de incercare Incercari ale cablurilor electrice si cu fibre optice supuse la foc. Partea 1-2: Incercare la propagarea verticala a flacarii pe un conductor sau cablu izolat. Procedura pentru flacara de tip preamestec de 1 kW Incercari ale cablurilor electrice si cu fibre optice supuse la foc. Partea 1-3: Incercare la propagarea verticala a flacarii pe un conductor sau cablu izolat. Procedura pentru determinarea particulelor/picaturilor mici aprinse Incercari ale cablurilor electrice si cu fibre optice supuse la foc. Partea 2-1: Incercare la propagarea verticala a flacarii pe un conductor sau cablu izolat de sectiune mica. Aparatura de incercare Incercari ale cablurilor electrice si cu fibre optice supuse la foc. Partea 2-2: Incercare la propagarea verticala a flacarii pe un conductor sau cablu izolat de sectiune mica. Procedura pentru flacara de tip cu difuzie Incercarea pe gazele degajate in timpul arderii materialelor prelevate din cabluri. Partea 1: Determinarea cantitatii de gaz acid halogenat Incercare pe gazele degajate in timpul arderii materialelor prelevate din cabluri. Partea 2: Determinarea aciditatii gazelor prin masurarea pH-ului si a conductivitatii Masurarea densitatii fumului degajat de cabluri care ard in conditii definite. Partea 1: Aparatura de incercare Masurarea densitatii fumului degajat de cabluri care ard in conditii definite. Partea 2: Procedura de incercare si prescriptii Aparataj pentru lampi. Partea 1: Prescriptii generale si prescriptii de securitate Aparataj pentru lampi. Partea 2-1: Prescriptii particulare pentru dispozitivele de amorsare (altele decat starterele cu licarire) Aparataj pentru lampi. Partea 2-3: Prescriptii particulare pentru balasturi electronice alimentate in curent alternativ pentru lampi fluorescente Aparataj pentru lampi. Partea 2-8: Prescriptii particulare pentru balasturi pentru lampi fluorescente Aparataj pentru lampi. Partea 2-9: Prescriptii particulare pentru balasturi pentru lampi cu descarcare (cu exceptia lampilor fluorescente) Aparataj pentru lampi. Partea 2-11: Prescriptii particulare pentru circuite electronice diverse utilizate cu corpurile de iluminat

SR EN 60332-1-2:2005

SR EN 60332-1-3:2005

SR EN 60332-2-1:2005

SR EN 60332-2-2:2005

SR CEI 60754-1:1997 SR CEI 607542+A1:1999 SR EN 61034-1:2006 SR EN 61034-2:2006 SR EN 61347-1:2003 SR EN 61347-2-1:2003 SR EN 61347-2-3:2003 SR EN 61347-2-8:2003 SR EN 61347-2-9:2003 SR EN 61347-2-11:2003

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 17 /130

S.C. METROUL S.A.


COD STANDARD SR EN 61347-2-13:2007 SR EN 1838:2003 SR 6646-1:1997 STAS 9866-74 STAS R 11621-91 SR EN 12665:2003 SR EN 13032-1:2004

DENUMIRE Aparataj pentru lampi. Partea 2-13: Prescriptii particulare pentru aparatajul electronic alimentat in curent continuu sau in curent alternativ pentru modulele LED Aplicatii ale iluminatului. Iluminatul de siguranta Iluminatul artificial. Conditii tehnice pentru iluminatul interior si din incintele ansamblurilor de cladiri Corpuri de iluminat industriale. Iluminatul local al locului de munca. Prescriptii de proiectare Iluminatul artificial. Metoda de calcul a iluminatului in cladiri Lumina si iluminat. Termeni de baza si criterii pentru specificarea conditiilor de iluminat Lumina si iluminat. Masurarea si prezentarea rezultatelor fotometrice ale lampilor si corpurilor de iluminat. Partea 1: Masurarea si prezentarea rezultatelor Lumina si iluminat. Masurarea si prezentarea caracteristicilor fotometrice ale lampilor si aparatelor de iluminat. Partea 2: Prezentarea datelor pentru locuri de munca interioare si exterioare Lumina si iluminat. Masurarea si prezentarea caracteristicilor fotometrice ale lampilor si aparatelor de iluminat. Partea 3: Prezentarea datelor pentru locuri de munca interioare si exterioare Iluminat public. Partea 2: Cerinte de performanta Iluminat public. Partea 3: Calculul performantelor Iluminat public. Partea 4: Metode pentru masurarea performantelor fotometrice Sisteme pentru iluminatul de securitate Limite si metode de masurare a perturbatiilor radioelectrice produse de echipamentele electrice de iluminat si echipamentele similare Vocabular Electrotehnic International. Capitolul 845: Iluminat

SR EN 13032-2:2006

SR EN 13032-3:2008 SR EN 13201-2:2004 SR EN 13201-3:2004 SR EN 13201-4:2004 ver.eng SR EN 50172:2004 SR EN 55015:2007 SR CEI 60050-845:2005

Instalatii electrice in constructii. Partea 5-55: Alegerea si SR HD 60364-5-559:2006 instalarea echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: Corpuri si instalatii de iluminat Instalatii electrice in constructii. Partea 7-715: Prescriptii pentru SR HD 60364-7-715:2005 instalatii si amplasamente speciale. Instalatii de iluminat la tensiune foarte joasa Sisteme de alimentare electrica prin sina pentru corpuri de SR EN 60570:2004 iluminat SR EN 60598-1:2005 SR EN 60598-2-1:2001C356/2465/2006 ME SF

Corpuri de iluminat. Partea 1: Prescriptii generale si incercari Corpuri de iluminat. Partea 2: Conditii speciale. Sectiunea 1: Corpuri de iluminat fixe de uz generalEl1:\...\68433868.doc IUNIE, 2006 Pag. 18 /130

S.C. METROUL S.A.


COD STANDARD SR EN 60598-22+A1:1998 SR EN 60598-2-3:2004 SR EN 60598-2-22:2004 SR EN 60968+A1:1997 SR EN 60969:2003

DENUMIRE Corpuri de iluminat. Partea 2: Conditii speciale. Sectiunea 2: Corpuri de iluminat incastrate Corpuri de iluminat. Partea 2: Conditii speciale. Sectiunea 3: Corpuri de iluminat public Corpuri de iluminat. Partea 2-22: Conditii speciale. Corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguranta Lampi cu balast integrat pentru iluminat general. Prescriptii de securitate Lampi cu balast integrat pentru iluminat general. Prescriptii de performanta

1.7.2.2. INSTALATII TEHNICO-SANITARE Pentru instalatiile sanitare aferente parcajului, vor fi prevazute urmatoarele lucrari: alimentarea cu apa rece potabila si calda menajera si canalizarea obiectelor sanitare; instalatii de canalizare; instalatiile interioare de stins incendiu cu sprinklere, drencere, hidranti exteriori si hidranti interiori; statiile de pompare incendiu; statiile de hidrofor apa rece potabila; retelele exterioare si constructii pentru alimentarea cu apa si canalizarea consumatorilor aferenti cladirilor.

1.7.2.3. INSTALATII TERMO-VENTILATII SI CLIMATIZARE Au fost prevazute urmatoarele tipuri de instalatii specifice: Instalatii de ventilatie aferente tipului de parcaj subteran; Instalatiile de ventilatie ce se vor proiecta vor asigura calitatea aerului in spatiile aferente parcajului, prin captarea si evacuarea in exterior a degajarilor de substante poluante si nocive de la autoturisme, precum si evacuarea fumului si gazelor fierbinti, rezultate in cazul aparatiei unui incendiu in parcaj; pentru incalzirea aerului proaspat introdus in parcaj in perioada de iarna se vor prevedea baterii de incalzire electrice la centralele de ventilatie de introducere. Instalatii de ventilatie pentru Sala multifunctionala si spatiile adiacente; Pentru acestea se va proiecta o instalatie de ventilatie-climatizare separata de cea a parcajului ce va asigura conditiile de microclimat specifice spatiilor respective; distribuirii agentului frigorific (apa racita 70C-120C) la bateriile de racire ale agregatelori de tratare a aerului necesar climatizarii Salii Multifunctionale si a spatiilor adiacente.C356/2465/2006 ME SF El1:\...\68433868.doc IUNIE, 2006 Pag. 19 /130

-

- Instalatii de apa racita - Instalatiile de apa racita au sarcina prepararii si

S.C. METROUL S.A.


1.7.2.4. INSTALATII DE TELECOMUNICATII Obiectivele sistemelor de telecomunicatii: Asigurarea monitorizarii intregului parcaj, si a acceselor acestuia Asigurarea transmiterii informatiilor vizuale din zone de interes la dispeceratul local de control si supraveghere Asigurarea comunicatiilor telefonice fixe si GSM Asigurarea unui sistem de supraveghere in interiorul parcajului Asigurarea unui sistem de sonorizare adecvat spatiului subteran

Instalatiile de telecomunicatii au in compunere urmatoarele sisteme: - sistemul de Televiziune in Circuit Inchis (TVCI) - sistemul de Sonorizare - sistemul de Ceasoficare - sistemul de Informare

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 20 /130

S.C. METROUL S.A.


1.7.2.5. INSTALATII DE DETECTIE INCENDIU SI GAZE TOXICE Prezentul studiu de fezabilitate trateaza realizarea sistemelor de detectie incendii si gaze toxice pentru parcajul subteran Str. Edgar Quinet, cautandu-se realizarea unei implementari cat mai riguroase a conceptelor de siguranta adoptate pe plan mondial la ora actuala, atat la nivel hardware cat si software. Scopul proiectarii instalatiilor de detectie incendii si gaze toxice este acela de a supraveghea in permanenta spatiile tehnice, locurile de parcare si eventualele zone comerciale pentru asigurarea sigurantei la foc si a semnalizarii din timp a oricarui posibil inceput de incendiu pe de-o parte si pe de de alta parte, prevenirea oricaror riscuri (care pot duce la pierderea de vieti omenesti) aparute in cazul acumularii unor concentratii mari de monoxid de carbon provenit de la gazele de esapament, in oricare din zonele de parcare. Astfel se va opta pentru o solutie de concentrare a datelor provenite de la sistemul de detectie incendii si de la sistemul de detectie de gaze toxice intr-un singur punct de observare, acest lucru urmand a se realiza cu ajutorul unui calculator de management al celor doua sisteme la care se vor conecta prin legaturi seriale centralele de detectie incendii si cele de detectie de gaze toxice. Calculatorul de management al celor doua sisteme va trebui prevazut cu un soft specializat care sa poata aisgura urmatoarele operatii: 1. sa ofere operatorului atat informatii asupra evenimentelor de natura tehnica privitoare la echipamentele monitorizate (defectiuni, lipsa tensiune, intrerupere bucla, etc.) cat sis a ofere operatorului posibilitatea de reprogramare a centralelor de detectie incendii si gaze toxice; 2. sa ofere operatorului informatii sinoptice (pe monitor si imprimanta) asupra naturii si locului de producere a evenimentelor legate de aparitia de incendii sau de depasirea concentratiilor admise de monoxid de carbon in incinta parcajului. Pe baza acestor informatii operatorul va avea posibilitatea sa declanseze procedurile de interventie. Utilizarea ecranului va trebui sa fie astfel incat incat un singur operator sa poata supraveghea ambele tipuri de evenimente. Cu ajutorul acestui calculator va trebui sa se poata realiza supravegherea tuturor echipamentelor, astfel incat operatorul sa poata avea o imagine globala, in timp real a starii tuturor echipamentelor. De asemenea, cu ajutorul acestui calculator va trebui sa se poata realiza setari si configurari ale echipamentelor active pentru optimizarea sistemului. Astfel, se va prevedea pentru fiecare nivel al parcajului un numar senzori specializati pentru diferitele tipuri de evenimente ce trebuiesc detectate (incendii si gaze toxice), numar suficient de mare astfel incat cat sa fie acoperite toate spatiile care prin destinatia lor pot constitui zone de risc in ce priveste aparitia de incendii sau de acumulari de gaze toxice. Toate aceste echipamente amplasate in teren sunt conectate la centrale specializate de detectie incendii si gaze toxice aflate in sala de management al prcajului si care concentreaza si analizeaza datele din teren si in functie de raspunsurile primite genereaza alarme la nivel local.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 21 /130

S.C. METROUL S.A.


De asemenea aceste alarme vor trebui sa poata fi transmise si catre Brigada de Pompieri, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, conducerea parkingului pentru luarea deciziilor necesare in cazul aparitiei de evenimente care pot pune in pericol siguranta tuturor persoanelor aflate la momentul respectiv in incinta parcajului. Observatii: Sala de management a parcajului va fi deservit in permanenta de operatori autorizati, care in cazul inregistrarii unor alarme specifice, verifica veridicitatea acestora si initiaza procedurile prestabilite de interventie. 1.7.2.6. INSTALATII DE CONTROL ACCES, IDENTIFICARE SI TAXARE AUTOMATA, EFRACTIE Obiectivele sistemelor de efractie, control acces, indentificare si taxare automata : Asigurarea informatiilor cu privire la gradul de ocupare al parcajului Asigurarea unui sistem eficient de taxare si de control al accesului in parcaj Asigurarea securitati bunurilor si valorilor din parcaj Asigurarea unui sistem eficient de recunoastere si indentificare a numarului vehiculelor.

Sistemul va asigura controlul accesului in interiorul parcajului cat si taxarea pentru timpul stationat in parcaj pentru vehicule si controlul accesului pentru personal in spatiile tehnice si in caserii. 1.7.2.7. SUPORT DE COMUNICATIE PMB/DGPMB SI MT-MB PENTRU INTEGRAREA CU CCC-

Sistemul de comunicatie cu CCC-PMB/DGPMB si MT-MB va avea rolul de a transmite informatiile necesare si de a prelua informatii si comenzi de la centrele mai sus mentionate necesare pentru buna desfasurare a traficului

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 22 /130

S.C. METROUL S.A.


1.7.2.8. INSTALATII DE TRANSPORT LOCAL CALATORI Prezentare generala Transportul pe verticala al calatorilor din parcajul subteran din Edgar Quinet se asigura cu ajutorul lifturilor. Aceste echipamente vor facilita totodata si transportul persoanelor cu dizabilitati cat si a persoanelor cu mobilitate redusa de transport (femei gravide, batrini, persoane cu bagaje, etc.). Echipamentele vor fi montate atat la accesele statiilor cat si in interiorul lor si vor asigura transportul pe verticala al calatorilor atat din interiorul cat si din exteriorul parcajului. Descriere tehnologica si functionala a instalatiilor de transport local calatori Lifturi In functie de conditiile amplasare lifturile sunt: de exterior si asigura transportul persoanelor cu mobilitate redusa de la suprafata la cele doua nivele ale parcajului. Lifturile vor fi cu actionare electrica fara camera de masini iar accesul in interiorul lor se va putea face atat pe aceeasi parte cat si pe parti opuse. Caracteristicile principale ale lifturilor sunt: constructie put beton sau confectie metalica cu suprafata vitrata; dimensiuni put lift: latime 2000mm, adancime 2500 mm; dimensiuni cabina liftului 1500 x 1500 mm cu posibiltate de acces pe aceeasi parte sau pe parti opuse conform locului de amplasare; dimensiunile usi cabina : minim 900 x 2000 mm; spatiul de siguranta superior : minim 3400 mm; spatiul de siguranta inferior (fundatura putului) : minim 1400 mm; cabina lift climatizata; viteza de transport 1 m/s. Lifturile de exterior vor avea cabine exterioare din tamplarie metalica si sticla rezistenta la socuri mecanice care se vor incadra in arhitectura generala a zonei. Lifturile de exterior se vor amplasa in zone neprotejate din punct de vedere al protectie civile. Alimentarea cu energie electrica a lifturilor se va face din tablouri electrice separate de tabloul general al parcajului, iar supravegherea si controlul de la distanta a acestor echipamente se va face prin telemecanica energetica. Lifturile vor fi supravegheate cu camerele de luat vederi in circuit inchis.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 23 /130

S.C. METROUL S.A.


1.7.2.9. INSTALATII DE PROTECTIE CIVILA Prezentare generala Parcajul subteran Edgar Quinet va trebui sa corespunda din punct de vedere al normelor tehnice privind proiectarea, executarea adaposturilor de protectie civila in subsolul constructiilor noi, ca in caz de necesitate va putea fi amenajat ca adapost de persoane. In acest sens parcajul subteran va fi echipat cu porti speciale pentru opturarea legaturilor cu exteriorul (porti de acees glisante, de ventilatie rabatabile si usi metalice de protectie etanse tip UM2). Pentru realizarea acestor functiuni de protectie civila parcajul va fi prevazut cu: porti speciale de inchidere a acceselor parcajului si a prizelor de ventilatie; instalatie de filtro-ventilatie care sa asigure conditii de microclimat in parcajul subteran in caz de situatii speciale. mijloace automate de asigurare a sursei de alimentare cu apa (puturi de mare adancime ) si energie electrica; amenajari la ordin a unor incaperi din spatiul protejat al parcajului cu functiuni specifice (cabinetul medical, depozit de alimente, camere de preparare a hranei, etc). Aceste spatii in situatii normale au alta destinatie; instalatii de telecomunicatii pentru situatii speciale; spatii pentru grupurile sanitare (WC si spalator) care va fi echipat la ordin, in situatii normale acesta avand alte destinatii. Descriere tehnologica si functionala a instalatiilor P.C. Instalatii de ventilatie Instalatia de ventilatie in regim PC este proiectata ca sa poata face fata celor 2 regimuri de adapostire si anume:

Regimul I - ventilare normala cu aer proaspat, fara filtrare chimica, cu o rata de aer pentru o persoana de 9 m3/h iar priza de aer pentru instalatia de filtroventilatie va fi prevazuta cu un dispzitiv antisuflu tip DAS;

Regimul II ventilare cu filtrarea chimica a aerului pentru retinerea prafului radioactiv, a substantelor toxice de lupta si a preparatelor bacteriene cu ajutorul unei instalatii de filtro-ventilatie care asigura o ratie de aer proaspat pentru o persoana de 2 m3/h.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 24 /130

S.C. METROUL S.A.


Porti P.C. Parcajul subteran va avea functiuni speciale de protectie civila (P.C.) si se va echipa de comun acord cu organele abilitate si avizula acestora cu urmatoarele tipuri de porti si usi metalice conform legislatiei in vigoare: Porti glisante sau rabatabile pentru accesele parcajului; Usi metalice de protectie etansa tip UM2. pentru prizele de aer ale centralelor de ventilatie. Portile de protectie vor fi dimensionate la urmatoarele sarcini: a) sarcina statica directa de calcul dinspre exterior: porti de acces parcaj 1,5 P; poarta prize de ventilatie 1,5 P. b) sarcina statica de actiune spre exterior pentru toate tipurile de porti de protectie este de 0,3 P. Unde P este valoarea incarcarii uniform distribuite P=5,0t/mp. Portile de protectie P.C. vor avea deschiderea spre exterior, astfel incat actiunea suflului sa preseze garnitura de etansare fixata de canatul portii pe rama metalica inglobata in beton. Portile sunt constructii metalice sudate formate din profile metalice laminate si table groase prevazute cu actionare manuala iar mecanismele de actionare sunt amplasate in spatiul protejat al portii. Timpul ciclului de inchidere a canatului portii PC si de blocare a acesteia va fi de maxim 15 minute. Portile vor fi echipate cu mecanisme manuale de inchidere deschidere. Inchiderea portilor se va putea face numai dupa o confirmare de la punctul de comanda al parcajului. Portile vor fi echipate cu dispozitive pentru dezavorare si blocare in pozitiile inchis-deschis, precum si cu aparatajul pentru semnalizarile aferente lor.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 25 /130

S.C. METROUL S.A.


1.7.3. STANDARDE SI NORMATIVE SPECIFICE PLAN GENERAL, STRUCTURI, GEOTEHNICA SI HIDROGEOLOGIE 1. BP 104-2004 Normativ pentru proiectarea podurilor din beton si metal. Suprastructuri pentru poduri de sosea, cale ferata si pietonale, precomprimate exterior. 2. NP 001-1996 Cod de proiectare si executie pentru constructii fundate pe pamanturi cu umflaturi si contractii mari. 3. P7-2000 Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare, executie, exploatare) 4. P10 1986 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii. 5. GP 014-1997 Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la actiuni seismice in cazul fundarii directe. 6. C159 1989 Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrarii cu con, penetrare statica, penetrare dinamica, vibropenetrare. 7. C 241 1991 Metodologia de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicitari seismice. 8. P 106-1985 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea baretelor pentru fundarea constructiilor. 9. NP 113 2004 Normativ privind proiectarea, executia, monitorizarea si receptia peretilor ingropati. 10. NP 112 2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa. 11. NE 012 - 1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. 12. C 83 1975 Intrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii. 13. NP 007 1997 Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat. 14. P 85 1996 Cod pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali de beton armat. 15. P 100 1992 Nomativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale. 16. P 119 1993 Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea cailor de rulare pe grinzi din beton armat si beton precomprimat. 17. CR 1 1 - 3 2005 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor. 18. CR 0 2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii. 19. PD 46 2001C356/2465/2006 ME SF El1:\...\68433868.doc IUNIE, 2006 Pag. 26 /130

S.C. METROUL S.A.


Normativ pentru calculul placilor armate pe doua directii la podurile din beton armat. 20. NP 115 2004 Normativ privind proiectarea infrastructurilor de beton armat pentru poduri. INSTALATII - PREVEDERI GENERALE Echipamentele, accesoriile si materialele aferente, instalatiile si sistemele tehnologice trebuie sa fie agrementate si certificate tehnic conform legislatiei romanesti: - HG nr. 1231 din 01/10/2008 Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind modificarea Hotararii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii; - Norme generale privind supravegherea sanatatii lucratorilor HG nr. 355 din 11/04/2007; - Norme metodologice privind certificarea calitatii din punct de vedere al securitatii muncii, a echipamentelor tehnice; - Legea nr. 177 din 18/10/2000 pentru modificarea si completarea Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca si in conformitate cu cerintele specificate in standardul SR EN ISO 9001:2008: Sisteme de management al calitatii. Cerinte si conform Legii 123 din 05/05/2007 pentru modificarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si HG nr. 1231 din 01/10/2008 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii. Conducerea si asigurarea calitatii se aplica prin sistemul calitatii, definit si documentat pe baza principiilor si recomandarilor din standardul SR EN ISO 9001:2008: Sisteme de management al calitatii. Cerinte si prin planul calitatii (conform HG nr. 1231 din 01/10/2008 Anexa nr.2 regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii. INSTALATII ELECTRICE Reglementari generale: Nr. crt. 0. 1. 2. 3. 4. Indicativ 1. PE 003 NTE 005/06/00 OANRE 35/2002 PE 103 Titlu 2. Nomenclator de verificari, incercari si probe privind montajul, punerea in functiune si darea in exploatare a instalatiilor energetice Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor electrice Normativ tehnic de reparatii la echipamentele si instalatiile energetice Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea instalatiilor electroenergetice la solicitari mecanice si termice in conditiile curentilor de scurtcircuit Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice Normativ privind alegerea izolatiei, coordonareaEl1:\...\68433868.doc IUNIE, 2006

Revizuiri / republicari 3. 1984 2006 2002 1992

5. 6.

NTE 007/08/00 NTE

2008 2003Pag. 27 /130

C356/2465/2006 ME SF

S.C. METROUL S.A.


Nr. crt. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Indicativ 001/03/00 PE 116 HG 90/2008 PE 128 PE 134 NTE 006/06/00 NP-I7 GP 052 NP 25 P 118 NP 127/2009

Titlu izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice Pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice in cablu Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea peste 1 kV Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000Vc.a. si 1500Vc.c. Ghid pentru instalatii electrice cu tensiuni pana la 1000Vc.a. si 1500Vc.c. Normativ pentru proiectarea cladirilor publice subterane; Normativ de siguranta la foc a constructiilor Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme

Revizuiri / republicari 1994 2008 1990 1995 2006 2002 2000 1997 1999 2009

INSTALATII DE TERMOVENTILATII SI CLIMATIZARE Reglementari generale: I 5-98 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare; I 5/2-98 Normativ privind exploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare; C125-87 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice; NP 25-97 Normativ pentru proiectarea cladirilor publice subterane; P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor; GP 063-01 Ghid pentru proiectarea, executarea si exploatarea dispozitivelor si sistemelor de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti din constructii in caz de incendiu.

INSTALATII SANITARE Reglementari generale: I 9-94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare; I 9/1-96 Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare; P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor; INSTALATII DE TRANSPORT LOCAL CALATORIC356/2465/2006 ME SF El1:\...\68433868.doc IUNIE, 2006 Pag. 28 /130

S.C. METROUL S.A.


Proiectarea instalatiilor de transport local (lifturi si escalatoare) si a portilor de protectie civila PC se face dupa urmatoerele standarde si normative: - SR EN 115+A1:2000-standard pentru escalatoare; - SR EN 81-1+AC:2002-standard pentru lifturi electrice; - Norme tehnice privind protectia executarea adaposturilor de protectie civila in subsolul constructiilor noi-2001 - NP24-97 - Normativ pentru proiectarea si executia parcajelor pentru autoturisme

INSTALATII DE AUTOMATIZARE In documentatia care va fi elaborata vor fi respetate minimum urmatoarele standarde si normative: SR EN 300267/2002 Retea digitala cu servicii integrate SR EN 300659/2002 Porturi de acces si terminale SR EN 60794-2/2004 Cabluri cu fibre optice. Partea 2 : Cabluri de interior STAS 11381/43/1990 Semne conventionale pentru scheme electrice SR EN 50132-2-1/2001 Sisteme de alarma. Sisteme de supraveghere televiziune in circuit inchis care se utilizeaza in aplicatii de securitate. Partea 2. SR EN 50132-4-1/2004 Sisteme de alarma. Sisteme de supraveghere televiziune in circuit inchis care se utilizeaza in aplicatii de securitate. Partea 4. SR EN 50132-5/2004 Sisteme de alarma. Sisteme de supraveghere televiziune in circuit inchis care se utilizeaza in aplicatii de securitate. Partea 5 SR EN 50132-7/2002 Sisteme de alarma. Sisteme de supraveghere televiziune in circuit inchis care se utilizeaza in aplicatii de secutitate. Partea 7 SR EN 61000-2-12/2003 Compatibilitatea electromagnetica. Mediul inconjurator SR EN 61883-1/2003 Echipamente audio/video de larg consum. Interfata digitala SR ISO 8421-4/1999 Protectie impotriva incendiilor SR ISO 8421-4/1999/A1/2000 Protectie impotriva incendiilor SR CEI 60839-2-2/1997 Sisteme de alarma. Prescriptii pentru sisteme de alarma importiva efractiei. Sectiunea 2. Prescriptii pentru detectoare SR CEI 60839-2-3/1997 Sisteme de alarma. Prescriptii pentru sisteme de alarma importiva efractiei. Sectiunea 3. Prescriptii pentru detectoarele cu intrerupere de fascicule infrarosii in cladiri SR CEI 60839-2-6/1997 Sisteme de alarma. Prescriptii pentru sisteme de alarma importiva efractiei. Sectiunea 6. Detectoare pasive in infrarosu utilizate in cladiri SR EN 50130-4/2001. Sisteme de alarma. Partea 4. Compatibilitatea electromagnetica. Prescriptii referitoare la imunitatea componentelor din sistemele de detectie incendiu, efractie si alarma sociala SR EN 50130-4/2001/A1/2001. Sisteme de alarma. Partea 4. Compatibilitatea electromagnetica. Prescriptii referitoare la imunitatea componentelor din sistemele de detectie incendiu, efractie si alarma sociala SR EN 50130-4/2001/A2/2003. Sisteme de alarma. Partea 4. Compatibilitatea electromagnetica. Prescriptii referitoare la imunitatea componentelor din sistemele de detectie incendiu, efractie si alarma sociala Sr EN 50131-1/2001 Sisteme de alarma la efractie SR EN 12414/2002 Echipamente pentru controlul stationarii vehiculelor. Aparate de taxare. Cerinte tehnice si functionale SR EN 50270/2001 Compatibilitatea electromagnetica. Aparatura electrica pentru detectarea si masurarea gazelor combustibile, toxice sau a oxigenuluiC356/2465/2006 ME SF El1:\...\68433868.doc IUNIE, 2006 Pag. 29 /130

S.C. METROUL S.A.


SR EN 50271/2004 Aparatura electrica pentru detectarea si masurarea gazelor combustibile, toxice sau a oxigenului. Cerinte si incercari pentru aparatura ce utilizeaza software si/sau tehnologii digitale SR CEI 60300-2/2000 Managementul sigurantei in functionare. Partea 2. Elementele si sarcinile programului de siguranta in functionare P 118-99: Normativ de siguranta la foc a constructiilor Ordinul M.T.TC. nr. 1650 / 1988 privind masurile P.S.I. in domeniul instalatiilor de telecomunicatii SR-EN 54-1:2000 si SR-EN 54-2: Sisteme de detectare si alarma la incendiu Norma specifica de securitatea muncii pentru activitatea de telecomunicatii nr. 48/8154/2001 OGR 60/1997 privind apararea importiva incendiilor publicata in MO225/30.08.1997; Legea 212/1997 privind aprobarea si completarea OGR 60/1997 privind apararea importiva incendiilor publicata in MO 336/18.12.1997 (decret lege 636/1996 pentru promulgarea aprobarii OGR 60/1997); HGR 571/1998 privind categoriile de constructii, instalatii tehnologice si alte amenajari ce trebuiesc avizate si/sau autorizate din punct de vedere al prevenirii incendiilor, publicata in MO 347/1998; HGR 639/1997 privind aprobarea regulamentului pentru incendii in masa, publicata in MO 283/1997; Legea 10/1995 privind calitatea in constructii, publicata in MO 12/24.01.1995; HGR 399/1995 privind aprobarea reglementarilor tehnice in constructii, publicata in MO131/1995; HGR 766/1997 pentru aprobarea de noi reglementari privind calitatea in constructii, publicata in MO 352/1997; Legea 401/2003 privind modificarea si completarea legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii; Ordin 775/22.07.1998 pentru aprobarea Normelor Generale de Prevenire si stingere a Incendiilor; NPI7-2002 Normativ pentru instalatii electrice cu tensiuni pana la 1000V ca si 1500Vcc; I8-96 Normativ pentru instalatii de curenti slabi; STAS 1.604-87 Protectie importiva electrocutarii. Prescriptii generale; STAS 10.911-77 Fiabilitate, mentanabilitate si disponibilitate; STAS 12.605/5-90 Protectie impotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe; Prescriptii de proiectare, executie si verificare; STAS 7771-1981 Rezistenta la foc a elementelor de constructii;

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 30 /130

S.C. METROUL S.A.


2. DATE TEHNICE ALE LUCRARII2.1. SUPRAFATA SI SITUATIA JURIDICA ALE TERENULUI CARE URMEAZA SA FIE OCUPAT DE LUCRARESuprafata terenului necesar executiei investitiei se afla in totalitate in Domeniul Public al Municipiului Bucuresti.

2.2. CARACTERISTICILE AMPLASAMENT2.2.1. DATE GENERALE

GEOFIZICE

ALE

TERENULUI

DE

CONDITII GEOGRAFICE SI GEOMORFOLOGICE Amplasamentul lucrarii este situat in partea centrala a Municipiului Bucuresti, in interfluviul Dimbovita Colentina si se incadreaza din punct de vedere geomorfologic in Campia Bucurestiului , Cimpul Giulesti Floreasca . Cadrul structural geologic Fundamentul zonei este reprezentat de un soclu rigid, format din sisturi cristaline de diferite tipuri, intalnite numai in foraje, la mari adincimi. In zona Bucuresti se considera ca fundamentul se afla situat sub adancimea de 5.000 6.000m. Acest fapt pune in evidenta ca orasul Bucuresti este situat intr-o zona ce prezinta caracter de labilitate a scoartei , avertizind astfel asupra reactiei la seisme datorita lipsei unui fundament rigid aproape de suprafata sau a unor roce dure. Cuvertura sedimentara se dispune peste fundamentul peneplenizat si se continua treptat, prin diferite faze de eroziune si de acumulare de sedimente marine, lacustre sau continentale, terminandu-se cu cele de varsta cuaternara. In intregul sau, cuaternarul se prezinta ca o etapa foarte complexa, in care s-au format depozite foarte variate atat din punct de vedere genetic, cat si litofacial. Se intalnesc astfel depozite piemontane, deltaice, conuri de dejectie, depozite de terasa, de lunca si lacustre, peste care se aseaza depozite eoliene.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 31 /130

S.C. METROUL S.A.


Conditii geologice Din interpretarea datelor obtinute in urma executiei recente a lucrarilor de investigatie geotehnica , precum si pe baza celor arhivate , rezulta urmatoarea succesiune litologica specifica perimetrului cercetat . 1. UMPLUTURI , ( SOL VEGETAL SI UMPLUTURI ANTROPICE ) 2. COMPLEXUL ARGILOS - NISIPOS SUPERIOR , 3. COMPLEXUL PIETRISURILOR DE COLENTINA , 4. COMPLEXUL DEPOZITELOR INTERMEDIARE , 5. BANCUL GROS DE NISIPURI - MOSTISTEA , 6. COMPLEXUL LACUSTRU 7. COMPLEXUL PIETRISURILOR INFERIOARE - FRATESTI 2.2.2. CONDITII LITOLOGICE GENERALE DE AMPLASAMENT Studiile geologice zonale , scot in evidenta faptul ca succesiunea generala a depozitelor, incepand din baza cuaternarului si avand in partea superioara Complexul Pietrisurilor de Colentina si Complexul argilelor prafoase de suprafata , este relativ uniforma pe intreaga zona Bucuresti , variatiile existente nefiind semnificative pentru caracterul de sedimentare. Limitele complexelor geologice interceptate de forajele de studiu se regasesc in tabelul de mai jos . Nr. Foraj/ cota (m) H (m) Baza Str. 1. (m) Baza Str. 2. (m) Baza S t r . 3 . ( m ) FM5 - 307 FM5 - 308 FII - 9 30 30 30 3,40 3,70 3,20 7,60 7,80 9,20 12,50 14,10 14,50 25,60 24,60 28,50 neinterceptat neinterceptat neinterceptat 6,25 6,25 6,25 Baza Str. 4. (m) Baza Str5. (m) NH (m)

Datele prezentate in tabel se regasesc in fisele de foraje anexate prezentei documentatii . Cotele terenului au valori cuprinse intre +79m ( spre B-dul Nicolae Balcescu si Strada Edgar Quinet ) si +81m (spre strada Biserica Enei ). Succesiunea litologica se prezinta in cele ce urmeaza ( de sus in jos ). Stratul tip 1 - constituit din umpluturi , atinge grosimi maxime de 3,70m ( FM5 -308 ), unde este evident rezultatul unor lucrari antropice, efectuate de-a lungul timpului.C356/2465/2006 ME SF El1:\...\68433868.doc IUNIE, 2006 Pag. 32 /130

S.C. METROUL S.A.


Stratul tip 2 - Argila prafoasa de suprafata, este format dintr-un strat de argila nisipoasa si argila prafoasa cafenie , (orizontul B ) sub care se gaseste, un strat de nisip argilos galben cafeniu . Acestea au fost intilnite pina la adincimi maxime de 9,20m . Stratul tip 3 - Complexul Pietrisurilor de Colentina este constituit din nisip si nisip cu pietris . In forajul FM5 307 , trecerea intre stratul tip 2 si stratul tip 3 se face printr-un suborizont de nisip fin prafos , galben cenusiu . In cuprinsul sau apar suborizonturi coezive alcatuite din argile nisipoase , argile prafoase , de grosimi variind intre 1,5m - 3m . Complexul se dezvolta pe grosimi cuprinse intre 10m 18m , avind baza situata la adincimi cuprinse intre 15,20m 23,00m . Stratul tip 4 - Complexul argilelor intermediare este reprezentat de argile , argile prafoase , deseori cu concretiuni calcaroase si papusi de calcar . Baza sa a fost interceptata la adincimi care variaza intre 24,60m 28,50m . Stratul tip 5 Complexul Nisipurilor de Mostistea , este constituit din nisipuri fine medii si nu a fost depasit pina la adincimea maxim investigata . 2.2.3. CONDITII HIDROGEOLOGICE DE AMPLASAMENT Conditiile hidrogeologice sunt caracterizate de existenta unui acvifer freatic dezvoltat in Complexul Pietrisurilor de Colentina , strat tip 3 si a unui acvifer sub presiune , cantonat in suborizonturile permeabile cuprinse in stratul tip 4 si in complexul Nisipurilor de Mostistea . Luat in ansamblu, pe un areal mai extins, complexul argilelor intermediare are o dezvoltare discontinua, cele 2 suborizonturi acvifere punandu-se astfel in legatura directa. Aceste legaturi hidraulice, in general, determina pe teritoriul orasului, inclusiv in perimetrul de studiu, evidentierea a mici diferente intre nivelele celor doua acvifere, fapt ce ne permite ca practic, sa putem considera nivelul hidrostatic ca fiind al unui unic orizont, considerat freatic. Coeficientul de permeabilitate rezultat din incercarile de laborator, se incadreaza in familia de valori obtinute in situ si are in general valori medii de 50 - 100m/zi pentru stratul tip 3 , Complexul Pietrisurilor de Colentina si de 1-5m/zi pentru suborizonturile permeabile cuprinse in Complexul argilelor intermediare si Complexul Nisipurilor de Mostistea . Conditiile naturale , precum si cele artificiale existente in zona Cimpiei Bucurestiului, determina o fluctuatie a nivelului hidrostatic pentru statistici multianuale , cu plus minus , 1,50m. Orizontul acvifer freatic, localizat in complexul Pietrisurilor de Colentina are nivelul situat la adancimea de 6,25m .

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 33 /130

S.C. METROUL S.A.


Orizontul sub presiune, localizat in lentilele nisipoase ale stratului tip 4 si in Nisipurile de Mostistea, are caracter ascensional, nivelul apei situandu-se aproximativ la cota nivelului freatic. Directia de curgere naturala, luata in general, este dinspre nord spre sud. 2.2.4. DATE SPECIALE Seismicitatea - conform " Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social - culturale , agrozootehnice si industriale " , indicativ P100-92 , perimetrul se situiaza intr-o zona cu activitate seismica importanta , incadrata in zona seismica "C", pentru care se considera un coeficient Ks = 0,20, ceea ce corespunde conform SR 11100/193, unei intensitati seismice de gradul 81. Adincimea de inghet este 0,80 - 0,90m , in conformitate cu prevederile STAS 6054-77 . 2.2.5. CONDITII GEOTEHNICE DE AMPLASAMENT Valorile parametrilor geotehnici pentru calculul radierului si peretilor mulati in teren, sunt prezentati sintetic in tabelul de mai jos. KN/m3 17,5 19,5 20 10/imersat 20 10/imersat 19,5 20 10/imersat 0 20 19 32 38 17 28 C KPa 0 45 5 0 50 5 W daN/cm 3 1 3 3 4 4 3 K0 0,535 0,500 0,490 0,490 0,430 0,490

Strat tip nr. 1. 2. 2. 3. 4. 4.

Denumire stratificatie Umplutura Complexul argilo-nisipos superior Argila prafoasa, argila nisipoasa, praf argilos, praf nisipos, Complexul argilo-nisipos superior Nisip argilos, Complexul pietrisurilor de Colentina Pietrisuri cu nisipuri medii, mari, nisipuri cu pietrisuri Complexul argilelor intermediare Argila, argila prafoasa, praf nisipos argilos, Complexul argilelor intermediare Nisip fin mijlociu, nisip argilos, nisip prafos,

Avind in vedere conditiile hidrogeologice care caracterizeaza amplasamentul , pentru asigurarea conditiilor de executie in uscat a infrastructurii precum si pentru asigurarea stabilitatii gropii de excavatie si implicit a constructiilor din vecinatate , se recomanda realizarea de lucrari speciale de depresionare si coborire a nivelului apelor subterane prin foraje verticale .

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 34 /130

S.C. METROUL S.A.


2.3. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR2.3.1. PENTRU CLADIRI 2.3.1.1. CONSTRUCTII SUBTERANE a. Parcajului subteran Parcajul propus este o construcie publica subterana independenta, cu doua niveluri si partial trei niveluri. Capacitatea parcajului il plaseaza categoria P2 cu o capacitate sub 500 de autoturisme. Parcajul din Str. Edgar Quinet / Str. Bis. Enei are urmtoarele caracteristici: - capacitate - 380 autoturisme si 25 motociclete; - regim de inaltime doua, parial trei nivele; - Suprafaa construita, este de 6147 mp. - Suprafaa desfurata este de 14512 mp. - Volum construit in interiorul pereilor de incinta este de 35830 mc. Geometria platformelor de parcare, dimensiunile si unghiurile locurilor de parcare etc. Parcarea in raport cu caiea de circulaie se va face la 90, Limea caii de circulaie este de 5.00 m pentru sens unic. Limea locului de parcare este de 2.30 m. Lungimea locului de parcare este 5.00 m. nlimea utila este minim de 2.20 m. iar sub obstacole de 2.05 m. Rampele de acces vor avea.nlimea libera asigurata de minim 2.20m. Asigurarea cu utiliti Parcajul va fi racordat la reelele edilitare din zona pentru u t i l i t i l e de: alimentare cu apa. canalizare, energie electrica, energie termica, telefoane, etc. Construcia are gradul 1 de rezistenta la foc si categoria C de pericol de incendiu. Conform prevederilor normativelor n vigoare pentru necesara compartimentarea antifoc a platformelor de parcare. parcaje subterane este

Parcajul subteran a fost compartimentat in suprafee (la acelai nivel) de maxim 3000 mp, cu masurile adecvate de soluionare. Fiecare compartiment va fi protejat cu usi antifoc, poziionate pe caile de circulaie ale platformelor de parcare. Compartimentele vor dispune de cai de evacuare pietonala.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 35 /130

S.C. METROUL S.A.


Protecia civila In parcajul subteran se asigura spatii de adpost pentru aprarea civila. Spatiile destinate proteciei civile vor dispune de usi etane UME2 la accese, de perei de minim 40 cm grosime, de plansee de peste 20 cm grosime, de instalaii electrice, de sisteme de asigurare ventilaiei si de alimentare cu apa si canalizare. Aceste spatii sunt amplasate la nivelul 3 al parcajului si au o suprafata de 2050 mp. Accesul persoanelor cu handicap S-au avut in vedere si respectarea prevederilor normativului CPH1 pentru persoanele cu handicap. S-a prevzut ca un numr de 1% din locurile de parcare sa fie destinate persoanelor eu handicap locomotor ( 4 locuri) si sa fie amplasate cat mai aproape de accesul in parcaj. S-a inut seama si de prevederile normativului pentru caile de evacuare pietonala. Finisaje Materialele de compartimentare si finisaje vor avea clasa de combustibilitate CO. Spatiile tehnologice vor fi compartimentate cu zidarii de crmida de minim 30 cm grosime, tencuieli si zugrveli obinuite pentru spatii subterane. Tamplariile metalice de separare cu parcajul vor fi cu rezistenta la foc de minim 3ore. Uile rezistente la foc de separare a compartimentelor de foc vor fi cu descindere glisanta. Structurile din beton armat vot fi tratate cu finisaje bazate in principal pe vopsitorii ( perei si stalpi). Stilpii vor avea muchiile rotunjite, vopsii in culori deschise. Tavanele vor fi tratate cu rectificai de betoane. Pardoselile cu betoane de panta vor fi finisate cu sape autonivelante si vopsitorii cu rasini epoxidice. O atenie deosebita se acorda pardoselilor la rampele de acces auto. Acestea trebuie sa fie anti derapante. Stratul de uzura al cailor pietonale se va realiza din materiale antiderapante. Rigolele si sifoanele de pardoseala se vor executa din elemente anticorozive. Finisajele la elementele de construcii de la nivel stradal (parapeti) vor fi tratate cu materiale rezistente la factorii de clima. Recomandabil vor respecta arhitectura construciilor alturate. Cabinele lifturilor exterioare, precum, si zonele aferente (rampe de acces cumulate cu prize de ventilaie si scri de evacuare pietonala) acestora se vor trata ca elemente de mobilier urban. Se vor executa elemente de marcaj si atenionare pe pardoseala platformelor de parcare, pe stlpi si perei, etc. Cai de evacuare-accese pietonale S-a inut seama de necesitatea proteciei utilizatorilor mpotriva riscurilor de accidentare in timpul deplasrii, att in interiorul parcajului (pe orizontala si verticala), cat si in exteriorul parcajului (spaiu) public din imediata vecintate a acceselor). La nivelul suprafeei stradale se realizeaz separarea fluxurilor exterioare, auto si pietonale. Circulaia carosabila (auto) exterioara parcajelor este prevzuta cu trotuare pietonale cu intime minima de 1,20 m., iar la intersecii min 1,50 m. (pentru crucior persoane handicapate), difereniate prin material sau culoare de traseul carosabil.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 36 /130

S.C. METROUL S.A.


Caile de evacuare a persoanelor s-au poziionat conform prevederilor normativelor NP24; NP 25 si P118/99 (cap. III.C.2.5.1.a.). Accesele pietonale sunt dispuse corelat cu situaia terenurilor de la nivelul stradal, dar tinand scama si de centrele de interes ale persoanelor ce vor parca in subteran. Din analiza urbanistica a amplasamentului pentru fiecare acces-evacuare pietonala au rezultat, construiii subterane (nglobate in structura parcajului ) cu impact la suprafaa terenului. Accese-evacuri pietonale situate in interiorul construciei parcajelor; - Str. Edgar Quinet 3 accese; - Str. Biserica Enei 2 accese; - accesul auto din Str. Biserica Enei este si evacuare pietonala. Limea libera a circulaiilor persoanelor in interiorul parcajelor va fi intre min. 0.60 - 0.90m, conform normativului NP 24. Inlimea libera de trecere h = min. 2.00m. Accesele pietonale (intrare - ieire) ale parcajelor sunt prevzute cu instalaii de iluminat si semnalistica de informare si atenionare. Uile se vor deschide in sensul de evacuare in caz de pericol. Se tine scama de asigurarea accesului persoanelor cu handicap. In profil longitudinal panta rotoarelor va fi de max. 5%. iar in profil transversal de max. 2%. Accese auto in parcaj Intrrile si ieirile se inscriu in rezolvarea actuala a circulaiei auto din zona strzilor Edgar Quinet, Biserica Enei si Academiei. Ele dispun de retrageri fata de firele de circulaie ale arterelor ce acced in zona. Rampele acceselor vor fi racoradate la nivelul stradal, cu panta maxima de 5%. S-au prevzut indicatoare de semnalizare si marcare ale traseelor si modului autoturismelor in zonele acceselor stradale. Accesele carosabile, fiecare cu sens unic (intrare si ieire) deservesc cele trei nivele, cu plata la ieire, la nivelul superior (nivelul 1) al parcajului. Accesul - intrare in parcajul subteran este poziionat in B-dul Balcescu in prelungirea actualului acces in parcajul subteran de la Hotel Intercontinental. Accesul - ieire 1 este amplasat in actuala parcare supraterana a UAUIM si debuseaza pe Str. Academiei in sensul de circulatie al acesteia (sens unic spre Str. Campineanu). Accesul - ieire 2 este poziionat pe strada Biserica Enei, ctre Str. Acacemiei prelund sensul acesteia. Controlul intrrilor si ieirilor se va face la nivelul superior al parcajului, la fiecare din cele doua accese carosabile. Rampele interioare de circulaie sunt in latime de 3.00 m pentru fiecare sens de circulaie. Circulaiile in curba pe orizontala au raza exterioara a firului de circulaie interior curbei de minimum 8.50 m. Panta rampelor de acces va fi de maxim de 18 %.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 37 /130

S.C. METROUL S.A.


Circulaia interioara a autoturismelor pe orizontala este rezolvata pe sensuri unice, separnd circulaia de alimentare de circulaia evacuare, limea caii de circulaie fiind de 5.00m.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 38 /130

S.C. METROUL S.A.


b. Sala multifunctionala Sala multifunctionala si spatiile aferente sunt amplasate adiacent parcajului subteran sub piateta cu fantana din fata UAUIM. Sala multifunctionala cu anexele ei au urmtoarele caracteristici: - capacitate sala - 300 persoane; - regim de inaltime trei nivele; - Suprafaa construita (sala+spatiile aferente) este de 1510 mp. - Suprafaa desfurata (sala+spatiile aferente) este de 2500 mp. - Volum construit in interiorul pereilor de incinta este de 10500 mc. Dupa amplasare si numar de persoane raportat la suprafata, sala multifunctionala face parte din categoria salilor aglomerate. Asigurarea cu utiliti Constructia va fi racordata la reelele edilitare din zona pentru u t i l i t i l e de: alimentare cu apa. canalizare, energie electrica, energie termica, telefoane, etc. Construcia are gradul 1 de rezistenta la foc si categoria C de pericol de incendiu. Cai de evacuare-accese pietonale Caile de evacuare a persoanelor s-au poziionat conform prevederilor normativelor NP 25 si P118/99 (cap. III.C.2.5.1.a.). Accesul persoanelor cu handicap S-au avut in vedere si respectarea prevederilor normativului CPH1 pentru persoanele cu handicap. S-a inut seama si de prevederile normativului pentru caile de evacuare pietonala. Solutia urbanistica si rezolvarea rationala a partiului constructiei subterane au condus la amplasarea cailor de acces pietonal dupa cum urmeaza : - un acces major la limita estica a piatetei spre B-bul Balcescu; - al doilea acces este comun cu accesul pietonal in parcajul subteran amplasat pe Str. Edgar Quinet in apropierea accesului la Facultatea de Litere.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 39 /130

S.C. METROUL S.A.


2.3.1.2. CONSTRUCTII SUPRATERANE UAUIM , Corp Str. Edgar Quinet - Extindere si conversie functionala Constructia existenta este realizata pe o structura alcatuita din stalpi, grinzi si plansee nervurate din BA. Inchiderile exterioare si compartimentarile interioare sunt realizate din zidarie de caramida. - regim de inaltime P+2 - Suprafaa construita este de 825 mp. - Suprafaa desfurata este de 2325 mp. - Volum construit este de 7425 mc. Scoaterea parterului din circuitul interior al spatiilor de invatamant si cedarea acestuia in scopul realizarii unor functiuni publice de care sa beneficieze orasul a impus o realocare a spatiilor existente extinderea acestora atat prin amplificarea etajelor 1si 2 si supraetajarea intregii cladiri. Suprafata desfasurata a extiderii este de 1090 mp. Aceasta extindere se va realiza pe o structura metalica independenta care va incaleca corpul existent. Inchiderea exterioara a spatiilor se va realiza printr-un perete de sticla cu diferite grade de transparenta. 2.3.2. PENTRU RETELE 2.3.2.1. RETELE EDILITARE A. Date Generale Retelele edilitare din zona, pe langa faptul ca au o vechime mare, au fost realizate in diferite etape, unele dintre ele reflectand etapa in care au fost realizate. O caracteristica importanta a retelelor edilitare din zona, ca de altfel a retelei intregului oras este dezordinea in amplasare. Se constata ca strazi largi si drepte, azi au o urbanistica a subsolului dezordonata, reflectand pe de-o parte forma vechilor ulite de pe timpul realizarii, cat si etapizarea in executie, cand pozitia fiecarei retele noi a fost obligata de pozitia celor anterior construite. O mare parte din retelele edilitare au o vechime mare, prezinta dese defectiuni, care determina frecvente interventii la sisteme rutiere, cu aspecte nefavorabile asupra aspectului orasului, si in desfasurarea circulatiei. Realizarea in etape diferite fara respectarea de conditii tehnice corecte, a facut posibila amplasarea suprapusa a multor tronsoane de retele edilitare (posibil din lipsa de spatiu ) ceea ce face ca exploatarea acestora sa nu se faca in conditii corecte. In documentatia de fata, se prezinta planul de situatie cu amplasamentul propus pentru parcajul subteran, corelat cu traseele retelelor edilitare subterane si de suprafata existente si cu traseele retelelor deviate pentru realizarea parcajului.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 40 /130

S.C. METROUL S.A.


La intocmirea acestor planuri s-au folosit planurile cadastrale Sc. 1 : 500 cu retele edilitare, de la Directia de Cadastru a Municipiului Bucuresti, reactualizate prin ridicari topografice si identificate la fata locului prin elementele de suprafata existente. Tot odata s-au investigat la fiecare detinator de retele, din cartea constructiei, date privind dimensiunile si capacitatile retelelor existente, adancimea de pozare , starea tehnica, precum si prevederi de viitor cu privire la dezvoltarea sau amplificarea acestor retele din punct de vedere al capacitatii si realizarii lor cu materiale performante. B. Descrierea retelelor edilitare existente Asa cum s-a aratat anterior, in zona unde se va realiza parcajul subteran majoritatea tipurilor de retele edilitare au o vechime mare si durata de seviciu normata depasita, singurele retele cu o vechime mai mica, fiind cele realizate din necesitatea de amplificare a acestora, pentru imbunatatirea performantelor de functionare a celor existente, pentru obiectvele noi din zona si pentru zonele limitrofe. Si in aceasta zona, retelele edilitare executate de-a lungul timpului, s-au realizat haotic, pe trasee nesistematizate, singurul criteriu avut in vedere, fiind acela de a realiza cerinte de moment, impuse de importanta zonei, si a obiectivelor si investitiilor existente sau noi realizate. Situatia retelelor edilitare existente in zona amplasamentului parcajului subteran propus, este urmatoarea: Alimentarea cu apa Zona ce face obiectul analizei ca de altfel intreaga zona centrala este echipata cu o retea de distributie a apei potabile realizata din tuburi de fonta, care are o vechime de 70-90 de ani, cu mult peste durata normata de functionare. Desi realizata la inceputul secolului 20 la criteriile de calcul valabile la acea data, a reusit sa faca fata pana in prezent nu insa si in conditii bune. Principalele deficiente sunt: - dimensiuni necorespunzatoare cerintelor actuale, mult crescute fata de normele valabile la data realizarii; - capacitatea insuficienta pentru transportul debitelor; - presiune insuficienta, ceea ce conduce la lipsa apei in orele de varf; - uzura avansata a materialului tubular; - degradari numeroase ale sistemelor rutiere strazilor cu efecte nefavorabile asupra circulatiei. Datorita acestor deficiente alimentarea cu apa a imobilelor adiacente chiar in conditiile existentei statiilor de hidrofor se face cu dificultate, multe din ele suferind de lipsa de apa numeroase ore in cursul zilei. Situatia se imbunatateste oarecum in cursul noptii cand datorita reducerii consumului pe intregul oras, creste presiunea in retea. O situatie deosebit de critica o prezinta situatia protectiei la incendiu din zona centrala unde capacitatile reduse ale conductelor, in mare parte cu diametre de 100 mm, nu asigura debitul necesar interventiei, din care cauza utilajele de interventie trebuie sa-si asigure apa necesara prin transport de la puncte care prezinta conditii favorabile. Canalizare Colectarea si evacuarea apelor uzate menajere si meteorice se realizeaza prin sistemul de canalizare unitar al orasului, zona studiata facand parte din bazinul colectorului B2 cu traseulC356/2465/2006 ME SF El1:\...\68433868.doc IUNIE, 2006 Pag. 41 /130

S.C. METROUL S.A.


pe Calea Victoriei, str. Dem. Dobrescu, Bd. Gh. Magheru, Bd. I.C. Bratianu, str. Sf. Vineri, Splaiul Unirii, care in zona Bd. Balcescu are sectiunea 320/220 cm. Strazile din zona studiata au canale de serviciu intre 30 si 50 cm realizate din tuburi de beton de ciment si conduc apele spre colectorul principal. Canalele existente pe Bd. Balcescu au fost in mare parte refacute ca urmare a realizarii magistralei de metrou, restul strazilor au canale inca de prima generatie, deci cu vechime mare, care datorita materialului de executie cu mici exceptii prezinta o stare buna si asigura colectarea si evacuarea apelor uzate in bune conditiuni. Reteaua de canalizare a orasului Bucuresti fiind in sistem unitar, respectiv apele menajere si meteorice colectate printr-o retea unica are dezavantajul ca la ploi care depasesc frecventa de calcul (1/2) poate intra sub presiune. Din aceasta cauza poate canaliza direct numai obiecte amplasate peste nivelul terenului, spatiile de sub nivelul terenului necesitand canalizare indirecta prin pompare. Termoficare Zona ce face obiectul PUD nu este dotata cu sistem de distributie centralizata a energiei termice. Necesarul de energie termica se asigura local prin centrale termice individuale folosind combustibil lichid furnizat cu autocisterne sau gazul metan furnizat de reteua de gaz metan. Gaze naturale Necesarul de gaze naturale pentru incalzirea constructiilor sau pentru gatit se asigura printrun sistem de distributie a gazului metan. Aceasta retea, gazul metan, in zona Bucuresti printrun sistem national complex de magistrale de inalta presiune si cu reduceri de presiune in trepte este distribuit la consumatori printr-o retea de redusa presiune. Distributia gazului natural in zona se asigura prin conducta magistrala de 16" de pe Bd. Balcescu si conductele de serviciu de 10" si 8" de pe str. Academiei si 4" de pe str. Biserica Enei. De mentionat este faptul ca imobilele de pe latura de nord a Str. Biserica Enei sunt alimentate prin spate direct din Bd. Balcescu, desi Str. Biserica Enei are conducta de gaze. Desi conductele de gaze naturale nu au o vechime mare, datorita duratei de serviciu reduse a conductelor din otel din care sunt executate nu au o stare buna, prezentand numeroase puncte slabe care pot genera accidente. Telefonie Zona este deservita cu telefonie prin centrala Victoria existenta in apropiere de la care se dezvolta o canalizatie alcatuita din tuburi de beton cu 4 gauri sau mai recent din tuburi PVC in care este montata reteaua de cable telefonice. Reteaua de telefonie este prezenta in zona prin canalizatia 6 x 4 MBe pe Bd. Balcescu, 16 PVC si 4 x 4 MBe pe str. Edgar Quinet si 12 MBe pe str. Academiei, majoritatea fiind de tranzit pentru restul orasului.

C356/2465/2006 ME SF

El1:\...\68433868.doc

IUNIE, 2006

Pag. 42 /130

S.C. METROUL S.A.


Datorita sistemului de executie cu tuburi de tragere pentru cable a permis mentinerea sistemului de telefonie in pas cu dezvoltarea tehnicii din domeniu, inlocuirile de cable putandu-se realiza cu costuri minime. Energia electrica Sistemul de distributie a energiei electrice este prezent in zona printr-un punct de alimentare de 20 kV amplasat la intersectia Calea Victoriei str. 13 Decembrie, punct racordat la sistemul principal de surse de alimentare al orasului. De la acest punct o retea de medie tensiune de 10 si 20 kV distribuie energia electrica la posturi de transformare de zona sau obiect, care reduc tensiunea la tensiunea de utilizare 0,4 KV si la care sunt bransati diversi consumatori, precum si iluminatul public. In unele cazuri pentru consumatori de mai mica importanta se interpune pe traseul PT consumator si o camera de distributie, pentru a reduce numarul de cable. Traseul cablurilor electrice urmareste de regula trotuarele strazilor, la traversarile de carosabile acestea fiind montate in tuburi de protectie din PVC. Desi aparitia distributiei energiei electrice are o vechime mare, majoritatea cablurilor sunt recent realizate datorita cresterii apreciabile a necesarului de energie electrica a constructiilor existente cat si aparitiei de constructii noi. In general toate trotuarele strazilor au montate cabluri electrice si sunt asigurate cu iluminat public. Este sistemul de servicii care s-a adaptat cel mai mult la cerintele momentului, in ultimii 10 ani sistemul de distributie a energiei electrice fiind supus unor ample restructurari si modernizari. O tendinta generala a sistemului de distributie a energiei electrice este cresterea numarului de posturi de transformare amplasate in domeniul public sub carosabile sau trotuare. Reabilitarea imobilelor din zona centrala, urmata de modernizarea lor conduce la cresteri apreciabile ale consumului de energie electrica. Noile consumuri nu pot fi

Date post:	08-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	northb3rt
View:	283 times
Download:	0 times

PS EdgarQuinet MemoriuSF Inst Electrice

Documents