Contabilitate

PATRIMONIUL AGENTILOR ECONOMICI

Obiectul de studiu al METODEI CONTABILITATII il constituie patrimoniul agentilor economici.Prin PATRIMONIU se intelege totalitatea bunurilor economice de care dispune un agent economic la un

moment dat dar si din totalitatea drepturilor si a obligatiilor ce decug din existenta acestor bunuri.

PATRIMONIUL este structurat pe doua parti : ACTIV (Activul patrimonial) PASIV (Pasivul patrimonial)

ACTIVUL PATRIMONIAL cuprinde bunurile economice sub aspectul componentei materiale si al drepturilor de a dispune de ele.

PASIVUL PATRIMONIAL cuprinde aceleasi bunuri economice dar sub aspectul surselor de formare sau al modului de dobandire.

ACTIVUL PATRIMONIAL cuprinde : ACTIVE FIXE (imobilizari) ACTIVE CIRCULANTE (mobilizari) ACTIVE DE REGULARIZARE

Activele fixe (imobilizarile) sa caracterizeaza prin faptul ca participa la mai multe cicluri de exploatare, nu se consuma si nu se inlocuiesc dupa prima utilizare.

ACTIVELE FIXE (Imobilizari) se impart in : ACTIVE FIXE NECORPORALE ACTIVE FIXE CORPORALE ACTIVE FIXE FINANCIARE

ACTIVELE FIXE NECORPORALE se caracterizeaza prin faptul ca nu au o structura fizica concreta. Din aceasta categorie fac parte :

CHELTUIELILE DE CONSTITUIRE CHELTUIELILE DE CERCETARE / DEZVOLTARE CONCESIUNI, LICENTE, BREVETE, MARCI FONDUL COMERCIAL ALTE IMOBILIZARI NECORPORALE

CHELTUIELILE DE CONSTITUIRE reflecta efortul financiar pe care il face unitatea la infiintarea sa. Ex. - cheltuieli de inscriere si inmatriculare

- cheltuieli de prospectare a pietei- cheltuieli de emisiunea si vanzarea de actiuni- cheltuieli de publicare in Monitorul Oficial

Toate aceste cheltuieli se amortizeaza in maxim 5 ani.

CHELTUIELILE DE CERCETARE / DEZVOLTARE reflecta efortul financiar pe care il face unitatea pentru realizarea de licrari si proiecte de cercetare / dezvoltare dar si pentru realizarea de matrite, prototipuri, statii pilot etc. Si aceste cheltuieli se amortizeaza in 5 ani.

CONCESIUNILE reflecta efortul financiar pe care il face unitatea la inscrierea unui bun din sectorul privat sau de stat pe o perioada mai lunga de timp in schimbul unei sume de bani platita annual numita REDEVENTA. (Contractul de cesiune)

LICENTA reflecta efortul financiar pe care il face unitatea pentru cumpararea drepturilor de exploatere a unui bun si pentru efectuarea unor operatii de export pentru activitati de turism, trensport etc.

BREVETUL este documentul prin care se atesta o inventie.

MARCILE sunt semne distinctive care se aplica produselor obtinute de unitate in scopul deosebirii lor de produsele identice sau avand caracteristici similare obtinute de alte unitati.

FONDUL COMERCIAL reflecta efortul financiar pe care il face unitatea la inchirierea sau cumpararea unui bun pentru firma, clientele, vad comercial, debuseu (piata de desfacere) si alte segmente de piata.

ALTE IMOBILIZARI NECORPORALE sunt reprezentate de programele informatice.

ACTIVE FIXE CORPORALE se caracterizeaza prin faptul ca au o structura fizica concreta. Din aceasta categorie fac parte :

MIJLOACE FIXE TERENURI / AMENAJARI DE TERENURI IMOBILIZARI IN CURS

MIJLOACELE FIXE sunt active fixe care indeplinesc cumulativ doua conditii de durata si de valoare : au o durata de functionare mai mare de 1 an si o valoare mai mare de 1.500 RON. Aceaste valori se stabilesc de Ministerul Finantelor, se publica in Monitorul Oficial si au valoare de Lege.

Din categoria mijloacelor ixe fac parte : Constructiile Masini si instalatii de lucru Mijloace de transport Animale si plantatii Mobilierul si aparatura de birotica Echipamente de protectie a valorilor materiale si umaneCa urmare a folosirii lor, mijloacele fixe se uzeaza si trebuie amortizate. Includerea pe costuri a uzurii

poarta numele de AMORTIZARE.

TERENURILE sunt imobilizari care indeplinesc aceleasi conditii ca si mijloacele fixe numai ca pentru ele nu se calculeaza si nu se inregistreaza amortizarea

AMENAJARILE DE TERENURI reprezinta imbunatatirile aduse terenurilor cum ar fi : Lucrari de racordare la sistemul de electricitate, gaze, apa Lucrari de racordare la sistemul de irigatii Imprejmuirile Lucrari de acces etc.Pentru amenajarile de terenuri se calculeaza si se inregistreaza amortizarea.

IMOBILIZARILE IN CURS (neterminate) reprezinta constructiile neterminate sau in curs de finisare.

ACTIVE FIXE FINANCIARE cuprind : Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului Titluri de participare detinute la societati in afara grupului Imobilizari financiare sub forma de interese de participare Alte titluri de participare Creante atasate participatilor Imprumuturi pe termen lung

Toate TITLURILE enumerate mai sus reflecta aportul unitatii la capitalul social al altor societati in schimbul caruia primeste de la acestea actiuni sau parti sociale care ii dau dreptul ca la sfarsitul exercitiului financiar sa primeasca dividende. DIVIDENDELE sunt parti din profit care se cuvin asociatilor sau actionarilor functie de marimea aportului adus la capitalul social.

CREANTE ATASATE PARTICIPATILOR reflecta dreptul de creanta al unitatii fata de o alta societate la care se detine cel putin un titlu de participare pentru umprumutul acordat.

IMPRUMUTURI PE TERMEN LUNG exprima dreptul de creanta al unitatii fata de o alta societate la care nu detine nici un titlu de participare pentru imprumutul acordat pe o perioada mai mare de 5 ani.

ACTIVE CIRCULANTE (Mobilizari) Se caracterizeaza prin faptul ca participa la cel mult un ciclu de exploatare si se afla intr-o continua miscare si transformare schimbandu-si permanent forma.

ACTIVELE CIRCULANTE sunt grupate pe trei categorii : ACTIVE CIRCULANTE MATERIALE ACTIVE CIRCULANTE IN DECONTARE ACTIVE CIRCULANTE BANESTI

ACTIVELE CIRCULANTE MATERIALE cuprind : STOCURI PRODUCTIE NETERMINATA PRETUL

Din STOCURI fac parte :

MATERIA PRIMA MATERIALE CONSUMABILE OBIECTE DE INVENTAR PRODUSE FINITE SEMIFABRICATE PRODUSE REZIDUALE MARFURI AMBALAJE

MATERIA PRIMA este substanta de baza ce se regaseste in forma initiala sau transformata in produsul finit.

MATERIALELE CONSUMABILE sunt bunuri care ajuta la obtinerea produsului finit, neregasindu-se in structura acestuia.

OBIECTELE DE INVENTAR sunt bunuri care nu indeplinesc cumulativ cele doua conditii : de durata si valoare. Au o durata de functionare mai mare de 1 an dar au o valoare sub 1.500 RON.

PRODUSELE FINITE sunt bunuri care au parcurs toate etapele ciclului de exploatare, corespund din punct de vedere calitativ si pot fi depozitate.

SEMIFABRICATELE sunt bunuri care au parcurs numai o parte din etapele ciclului de exploatare, pot fi depozitate; dupa care fie sunt reluate de ciclul de exploatere, fie sunt vandute ca atare.

PRODUSELE REZIDUALE sunt bunuri care rezulta colateral obtinerii produsului finit si se contabilizeaza numai in masura in care exista desfacere.

MARFURILE sunt bunuri destinate comercializarii atat prin unitatile de desfacere cu ridicata (en-gros) cat si cu amanuntul (en-detail). Functie de felul unitatii care le desface, marfurile sunt evaluate diferit astfel :

In cazul unitatii de desfacere cu ridicata (en-gros), marfurile sunt evaluate la pretul de vanzare cu ridicata format din pretul de achizitie + adaosul comercial

PVR = PA + AC In cazul unitatilor de desfacere cu amanuntul (en-detail), marfurile sunt evaluate la pretul de vanzare

cu amanuntul format din pretul de achizitie + adaosul comercial + TVA neexigibil (sau in asteptare) PVA = PA + AC = TVAa

19 %TVA neexigibila sau in asteptare se calculeaza aplicand o cota de 19% asupra pretului de achizitie + adaosul comercial

AMBALAJELE sunt bunuri destinate protejarii marfurilor pe timpul transportului sau manipularii.

PRODUCTIA NETERMINATA este acea parte a productiei care nu a parcurs toate etapele ciclului de exploatare si nu poate fi depozitata.

PREŢUL reprezinta : Sumă de bani pe care trebuie să o plătească cumpărătorul pentru achiziţionarea unui produs sau

pentru un serviciu. - Preţ cu amănuntul = preţ la care se vând către populaţie bunurile de consum, alimentare şi nealimentare. - Preţ de livrare = preţ la nivelul căruia circulă produsele între unităţile producătoare. - Preţ de producţie = preţ care înglobează costul produsului şi beneficiul. - Preţ al pieţei = preţ care se formează pe piaţă în urma fluctuaţiei cererii şi ofertei. - Preţ mondial = preţ al unei mărfi pe piaţa mondială.

Ceea ce se dă cuiva sau primeşte cineva pentru o muncă prestată, pentru un serviciu făcut; plată, răsplată.

ACTIVELE CIRCULANTE IN DECONTARE exprima dreptul de creanta al unitatii fata de terte persoane fizice sau juridice. Din aceasta categorie fac parte :

CLIENTII DECONTARI CU ASOCIATII SAU ACTIONARII EFECTE COMERCIALE DE PRIMIT DEBITORI DIVERSI

CLIENTII exprima dreptul de creanta al unitatii fata de terte persoane carora unitatea le-a vandut bunuri, le-a executat lucrari sau le-a prestat servicii iar momentul incasarii nu coincide cu momentul prestatiei.

DECONTARI CU ASOCIATII SAU ACTIONARII exprima dreptul de creanta al unitatii fata de acestia privind varsarea aportului la capitalul social.

EFECTE COMERCIALE DE PRIMIT exprima dreptul de creanta al unitatii cuprins intr-un document intocmit si acceptat de beneficiar prin care acesta se obliga sa plateasca la termen si la locul stabilit contravaloarea prestatiei.

EX. - CAMBIA, BILETUL LA ORDIN, POLITA- CEC, ORDIN DE PLATA- TRATA

CAMBIE Act, document financiar prin care cel care-l semnează se obligă să plătească necondiţionat, la un

anumit termen şi într-un anume loc, o sumă de bani. Bilet la ordin. Poliţa.

BILET LA ORDIN – cambie, poliţa

POLIŢA Act prin care o persoană dispune debitorului ei să plătească o sumă de bani unei alte persoane sau

la ordinul acesteia- Poliţă în alb = pe care nu figurează numele beneficiarului. - Poliţă de asigurare = document emis de către o instituţie de asigurare, prin care aceasta

certifică încheierea unui contract de asigurare a vieţii sau a bunurilor materiale ale cuiva. Act financiar în baza căruia debitorul este obligat, la ordinul creditorului, să plătească beneficiarului o

sumă de bani la un anumit termen.

TRATĂ Cambie care, în virtutea unei clauze speciale, se cedează spre încasare altei persoane decât

creditorul; poliţă.

CEC Document nominal sau la purtător, prin care posesorul unui cont curent sau de decontare ori o altă

persoană împuternicită, dispune plata unei sume de bani din disponibilul aflat în contul titularului. Document oficial prin care posesorul unui cont curent dispune plata unei sume de bani, din disponibilul

său, prezentatorului. Chitanţă în care se indică suma plătită de cumpărător sau primită de la acesta pentru marfa cumpărată.

ORDIN DE PLATA Dispoziţie dată de către o bancă pentru a plăti o sumă de bani unei persoane fizice sau juridice Dispoziţie în scris dată unei bănci de către un debitor, pentru a vira din contul său o anumită sumă de

bani în contul unui creditor. Dispoziţie de plată (a unei sume etc.)

DEBITORI DIVERSI exprima dreptul de creanta al unitatii fata de terte persoane carora le-a vandut imobilizari precum si fata de persoane care au adus eventuale pagube materiale unitatii.

ACTIVELE CIRCULANTE BANESTI reflecta disponibilitatile banesti ale unitatii aflate sub forma de : NUMERAR IN CASERIE MIJLOACE BANESTI LA BANCA ALTE VALORI

NUMERARUL IN CASERIE reflecta disponibilitatile banesti ale unitatii pastrate in caseria unitatii.OPERATIILE DE INCASARI SI PLATI CU NUMERAR au la baza ca document chitanta a carei

valoare nu trebuie sa depaseasca 5.000 RON (pers jur – pers jur). Platile cumulate dintr-o zi nu trebuie sa depaseasca 10.000 RON. Sunt interzise platile fragmentate in numerar pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 RON. In acest caz platile se efectueaza prin banca.

MIJLOACELE BANESTI LA BANCA reflecta disponibilitatile banesti ale unitatii, pastrate in conturile curente la banci, fie la vedere, fie sub forma de depozite. Operatiile de incasari si plati in aceasta situatie se fac

prin virament; adica prin trecerea scriptica a sumelor din contul platitorului in contul incasatorului fara ca banii sa circule efectiv.

ALTE VALORI sunt reprezentate de : TIMBRE POSTALE SI FISCALE BILETE DE ODIHNA SI TRATAMENT TICHETE SI BILETE DE CALATORIE TICHETE VALORICE DE MASA BONURI DE CONSUM CU VALOARE FIXA (BCF)

ACTIVELE DE REGULARIZARE reprezinta cheltuielile platite in avans. Ex : fact de lumina, telefon ..

PASIVUL PATRIMONIAL reflecta bunurile economice sub aspectul surselor de formare sau al modului de dobandire. PASIVUL cuprinde :

CAPITALURI PROPRII DATORII PASIVE DE REGULARIZARE

CAPITALURILE PROPRII cuprind : CAPITALUL SOCIAL REZERVELE REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR SUBVENTIILE PENTRU INVESTITII DIFERENTE DIN REEVALUARE PROVIZIOANE REGLEMENTATE PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

CAPITALUL SOCIAL reflecta aportul in natura si/sau in bani pe care asociatii sau actionarii il subscriu si ulterior il pun la dispozitia societatii nou infiintate.

La infiintare, aportul in natura nu trebuie sa depaseasca 60% din valoarea capitalului social. In prezent, valoarea minima a capitalului social pentru - SRL = 200 RON

- SA = 2.500 RONCapitalul social imbraca doua forme : Capital subscris si nevarsat care reflecta aportul in natura si/sau in bani pe care asociatii il promit Capital subscris si varsat care reflecta aportul in natura si/sau in bani pe care asociatii/actionarii il

pun la dispozitia societatii nou infiintate

REZERVELE sunt parti din profit capitalizate si pastrate la dispozitia agentilor economici. Ele se constituie o singura data pe an la sfarsitul exercitiului financiar si servesc pentru :

majorarea capitalului social acoperirea pierderilor din anul curent sau din anii precedentiREZERVELE se impart pe patru categorii : REZERVA LEGALA REZERVA PENTRU ACTIUNI PROPRII REZREVE STATUTARE SAU CONTRACTUALE ALTE REZERVE

REZERVA LEGALA se calculeaza aplicand o cota de 5% asupra profitului brut astfel incat : sa nu depaseasca 20% din valoarea capitalului social al societatilor romanesti sa nu depaseasca 25% din valoarea capitalului social al societatilor mixte

V > CH = PROFITV < CH = PIERDERIPB = V – CHRL = 5% PB ≤ 20% Cap. Soc. Rom.RL = 5% PB ≥ 25% Cap. Soc. Mix.PBI = PB – RLIP = 16% PBIPN = PBI - IP

LEGENDA :V Venituri

CH Cheltuieli

PB Profit brutPN Profit netRL Rezerva legalaPBI Profit brut impozabilIP Impozit pe profit

Celelalte rezerve se constituie din profitul net intr-o suma stabilita de Adunarea Generala a Asociatilor. (A.G.A.) Din profitul net, AGA hotaraste sa constituie :

rezerve pentru actiuni proprii rezerve statutare sau contractuale alte rezerve

REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR poate fi : PROFIT daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile si se va trece in contabilitate cu semnul + PIERDERE daca veniturile sunt mai mici decat cheltuielile si se va trece in contabilitate cu semnul -

SUBVENTII PENTRU INVESTITII reprezinta sume alocate de la bugetul statului, de la bugetele locale sau de la diverse organisme financiare unitatii, cu titlu gratuit pentru realizarea pe calea investitiei a unor obiective de interes national sau care privesc o comunitate.

DIFERENTELE DIN REEVALUARE reprezinta plusul (+) de valoare rezultat in urma reevaluarii imobilizarilor corporale.

PROVIZIOANE REGLEMENTATE reflecte rezervele pe care unitatea le constituie pentru acoperirea unor cheltuieli cu caracter intamplator.

PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI reflecta rezervele constituite de unitate pentru acoperirea unor cheltuieli cu caracter intamplator.

EX. : - provizioane pentru plata litigiilor- provizioane pentru pierderi materiale in perioada de gratie- provizioane pentru plata amenzilor si penalitatilor- provizioane pentru acoperirea diferentelor nefavorabile de curs valutar

DATORII reprezinta surse straine sau atrase. Din aceasta categorie fac parte : OBLIGATII SI IMPRUMUTURI ASIMILATE OBLIGATII FATA DE FURNIZORI OBLIGATII FATA DE SALARIATI OBLIGATII FATA DE ASOCIATI SAU ACTIONARI OBLIGATII SOCIALE OBLIGATII FISCALE EFECTE COMERCIALE DE PLATIT

OBLIGATII SI IMPRUMUTURI ASIMILATE reprezinta datoriile unitatii fata de bancile finantatoare pentru creditele primite inclusiv dobanda aferenta.

OBLIGATII FATA DE FURNIZORI reprezinta datoriile unitatii fata de terte persoane de la care unitatea s-a aprovizionat cu bunuri, I-au fost executate lucrari si prestate servicii; iar momentul platii nu coincide cu momentul prestatiei.

OBLIGATII FATA DE SALARIATI reprezinta datoriile unitatii fata de personalul angajat privind plata dreprturilor salariale cuvenite pe timp de 1 luna.

OBLIGATII FATA DE ASOCIATI SAU ACTIONARI reflecta datoriile unitatii fata de acestia privind plata dividendelor.

OBLIGATIILE SOCIALE CUPRIND : CONTRIBUTIA LA ASIGURARILE SOCIALE DE STAT CONTRIBUTIA UNITATII LA FONDUL DE ACCIDENTE SI BOLI PROFESIONALE CONTRIBUTIA LA ASIGURARILE SOCIALE CONTRIBUTIA LA FONDUL DE SOMAJ

CONTRIBUTIA LA ASIGURARILE SOCIALE DE STAT (CAS) se plateste atat de angajator cat si de angajat astfel :

- ANGAJATOR – aplicand o cota de 22% / 27% / 32% asupra FBS (Fond brut de salarii) in functie de conditiile de munca ale salariatilor.

- ANGAJAT - aplicand o cota de 9,5% asupra SB (Salariu brut); dar nu mai mult de 5 salarii brute medii pe economie. In prezent salariul mediu brut pe economie este de 921,11 lei (RON).

CONTRIBUTIA UNITATII LA FONDUL DE ACCIDENTE SI BOLI PROFESIONALE se calculeaza aplicand tarife de risc functie de codul CAEN al unitatii. (Vezi Ministerul Finantelor – Nomenclator CAEN si tarife de risc aferente)

CONTRIBUTIA LA ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE (CASS) se plateste atat de angajator cat si de angajat astfel :

- ANGAJATOR – aplicand o cota de 7% asupra FBS (Fond brut de salarii).- ANGAJAT - aplicand o cota de 6,5% asupra SB (Salariu brut).

CONTRIBUTIA LA FONDUL DE SOMAJ se plateste atat de angajator cat si de angajat astfel :- ANGAJATOR – aplicand o cota de 3% asupra FBS (Fond brut de salarii).- ANGAJAT - aplicand o cota de 1% asupra STI (Salariu tarifar de incadrare).

OBLIGATIILE FISCALE CUPRIND : IMPOZITUL PE PROFIT IMPOZITUL PE VENIT IMPOZITUL PE DIVIDENDE IMPOZITUL PE SALARII TAXA PE VALOARE ADAUGATA (T.V.A.)

IMPOZITUL PE PROFIT se calculeaza aplicand o cota de 16% asupra profitului brut impozabil. Aceasta obligatie fiscala se calculeaza si se inregistreaza lunar de catre unitati insa se vireaza la bugetul statului o data la 3 luni pana pe 25 ale lunii urmatoare. Daca se depaseste aceasta data de plata se platesc penalitati de 0,06%/zi (Ex 0,06% x suma datorata x zile intarziere = suma datorata)IMM sunt unitati cu capital integral privat, care au o cifra de afaceri mai mare de 100.000 EUR/AN si un numar de angajati mai mult de10.

IMPOZITUL PE VENIT se calculeaza si se inregistreaza de catre microintreprinderi aplicand o cota de 3% asupra veniturilor brute.Microintreprinderile sunt unitati cu capital integral privat, care au o cifra de afaceri de pana la 100.000 EUR/AN si un numar de angajati de la 1 la 9.Impozitul pe venit se vireaza la bugetul statului o data la 3 luni pana pe 25 ale lunii urmatoare.

IMPOZITUL PE DIVIDENDE se calculeaza aplicand o cota de 10% asupra sumei brute care urmeaza a fi impartita intre asociati sau actionari. Numai dupa plata impozitului asociatii/actionarii pot sa-si imparta dividendele. Impozitul pe dividende se plateste oricand pe durata anului fiscal.

IMPOZITUL PE SALARII se calculeaza aplicand o cota de 16% asupra SBI (Salariu brut impozabil). SBI se calculeaza ca diferenta intre SB (Salariu brut) si (CASangajat+CASSangajat+ SOMAJangajat+DEDUCERI).

Deducerea reprezinta sume care nu se impoziteaza si beneficiaza de ele toti lucratorii o singura data pe luna numai la locul de munca unde au permanenta. Aceasta suma difera functie de numarul de persoane pe care angajatul il are in intretinere. (Vezi tabel deduceri)

TAXA PE VALOARE ADAUGATA (T.V.A.) este un impozit indirect care afecteaza consumatorul final. TVA se inregistraza in contabilitate numai pe baza de documente fiscale. (Ex. Factura fiscala, bonul fiscal).In prezent exista 3 cote de TVA

- COTA 0% pentru produse scutite (Ex. produse pentru export)- COTA 9% pentru produse care beneficiaza de reducerea cotei (Ex. Medicamente,

servicii in turism, proteze, publicatii etc.)- COTA 19% pentru celelalte produse si servicii

SBI = SB – (CASangajat+CASSangajat+ SOMAJangajat+DEDUCERI)

TVA imbraca 5 forme :- TVA DEDUCTIBILA TVAd

- TVA COLECTATA TVAc

- TVA DE PLATA TVApl

- TVA DE RECUPERAT TVAr

- TVA NEEXIGIBILA SAU IN ASTEPTARE

TVA DEDUCTIBILA (TVAd) se calculeaza aplicand o cota de 9% sau 19% asupra valorii bunurilor si serviciilor din documentele fiscale primite.

VBSFP – valoarea bunurilor si serviciilordin facturile primite

TVA COLECTATA (TVAc) se calculeaza aplicand o cota de 9% sau 19% asupra valorii bunurilor si serviciilor din documentele fiscale emise.

VBSFE – valoarea bunurilor si serviciilordin facturile emise

TVA DE PLATA (TVApl) se calculeaza ca diferenta intre TVA colectata si TVA deductibila.

TVA DE RECUPERAT (TVAr) se calculeaza ca diferenta intre TVA deductibila si TVA colectata.

TVA NEEXIGIBILA SAU IN ASTEPTARE se calculeaza aplicand o cota de 9% sau 19% asupra valorii bunurilor si serviciilor cumparate, respectiv vandute cu plata in rate sau fara factura sau care formeaza pretul de vanzare cu amanuntul.

EFECTE COMERCIALE DE PLATIT exprima obligatia unitatii cuprinsa intr-un document intocmit si acceptat de aceasta prin care se obliga sa plateasca la termen si la locul stabilit contravaloarea prestatiei. Ex. cambia, biletul la ordin, trata etc.

PASIVE DE REGULARIZARE reprezinta veniturile incasate in avans sau de realizat. Ex. chiria pentru un imobil incasata pe un termen mai lung.

CHELTUIELI SI VENITURI

CHELTUIELILE - dupa natura activitatii, se impart in : CHELTUIELI DE EXPLOATARE CHELTUIELI FINANCIARE CHELTUIELI EXTRAORDINARE CHELTUIELI PRIVIND PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT SAU VENIT

TVAd = 9% / 19% din VBSFP

TVAc = 9% / 19% din VBSFE

TVApl = TVAc - TVAd

TVAr = TVAd- TVAc

TVAd = 9% / 19% din VBSC (V) - cu plata in rate - fara factura - pret de vanzare cu amanuntul

PVA = PA + AC + TVAa

19%

CHELTUIELILE DE EXPLOATARE provin din activitatea curenta/normala a unitatii. Din aceasta categorie fac parte :

- cheltuieli legate de consumuri- cheltuieli legate de materii prime- cheltuieli legate de materiale consumabile- cheltuieli legate de obiecte de inventar- cheltuieli legate de combustibili- cheltuieli legate de salarii- cheltuieli legate de impozite si taxele aferente- cheltuieli legate de transportul de bunuri si persoane- cheltuieli legate de intretinere si reparatii- cheltuieli legate de chirii / redevente etc.

CHELTUIELILE FINANCIARE sunt generate de activitatea financiar – bancara a firmei cum ar fi :- cheltuieli cu dobanzile- cheltuieli cu comisioanele si spezele bancare- cheltuieli cu diferentele nefavorabile de curs valutar etc.

CHELTUIELILE EXTRAORDINARE / EXCEPTIONALE provin din alta activitate decat cea curenta sau normala, cum ar fi :

- cheltuieli ca urmare a calamitatilor naturale- cheltuieli ca urmare a exproprierilor etc.

CHELTUIELI PRIVIND PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT se calculeaza pentru IMM-uri dar si pentru intreprinderile mari aplicand o cota de 16% asupra profitului brut impozabil.

CHELTUIELI PRIVIND PLATA IMPOZITULUI PE VENIT se calculeaza pentru microintreprinderi aplicand o cota de 3% asupra veniturilor brute.

Desi NU fac parte din PATRIMONIU, cheltuielile sunt considerate elemente de ACTIV (A) in cazul analizei contabile.

VENITURILE - dupa natura activitatii, se impart in : VENITURI DIN EXPLOATARE VENITURI FINANCIARE VENITURI EXTRAORDINARE

VENITURILE DIN EXPLOATARE provin din activitatea curenta sau normala a unitatii cum ar fi :- venituri din vanzari de bunuri- venituri din executie de lucrari- venituri din prestari de servicii- venituri din chirii / redevente etc

VENITURILE FINANCIARE provin din activitatea financiar bancara a unitatii cum ar fi :- venituri din dobanzi- venituri din diferente de curs valutar etc

VENITURI EXTRAORDINARE / EXCEPTIONALE provin din alta activitate decat cea curenta sau normala, cum ar fi :

- venituri din exproprieri etc

Desi NU fac parte din PATRIMONIU, veniturile sunt considerate elemente de PASIV (P) in cazul analizei contabile.

PREZENTAREA PATRIMONIULUI PRIN BILANT

Periodic, patrimoniul este prezentat cu ajutorul BILANTULUI. BILANTUL este un tabel sau o situatie in care sunt reflectate cu ajutorul etalonului banesc elementele

patrimoniale la un moment dat.BILANTUL se prezinta sub 2 forme : SUB FORMA TABELARA SUB FORMA DE LISTA

In forma TABELARA (SCHEMATIC), Bilantul se prezinta sub forma literei < T >. El are 2 parti : - ACTIVUL BILANTIER

- PASIVUL BILANTIER

ACTIVUL BILANTIER cuprinde :1. ACTIVE FIXE (IMOBILIZARI)2. ACTIVE CIRCULANTE (MOBILIZARI)3. ACTIVE DE REGULARIZARE

PASIVUL BILANTIER cuprinde :1. CAPITALURI PROPRII2. DATORII3. PASIVE DE REGULARIZARE

Pentru ca cele doua parti ale bilantului reflecta aceleasi bunuri dar din punct de vedere diferite, intotdeauna TOTALUL DIN A trebuie sa fie egal cu TOTALUL DIN P. Aceasta egalitate reprezinta un principiu al metodei contabilitatii numit PRINCIPIUL EGALITATII BILANTIERE.

B I L A N TA incheiat la data de ……….. P

1. ACTIVE FIXE (IMOBILIZARI) 1. CAPITALURI PROPRII2. ACTIVE CIRCULANTE (MOBILIZARI) 2. DATORII3. ACTIVE DE REGULARIZARE 3. PASIVE DE REGULARIZARE

TOTAL A = TOTAL P

INFLUENTA OPERATIILOR ECONOMICE SI FINANCIAREASUPRA ELEMENTELOR DIN BILANT

Bilantul prezinta situatia patrimoniala la un moment dat. Ulterior intocmirii bilantului, au loc o serie de operatii economice si financiare care duc la modificari succesive ale elementelor patrimoniale.

Aceste modificari sunt grupate pe 4 categorii :a) MODIFICARI PRIN SPORIREA AMBELOR PARTI ALE BILANTULUIb) MODIFICARI PRIN MICSORAREA AMBELOR PARTI ALE BILANTULUIc) MODIFICARI NUMAI IN ACTIVUL BILANTIERd) MODIFICARI NUMAI IN PASIVUL BILANTIER

B I L A N TA incheiat la data de 31.12.2004 P

MATERII PRIME 500 CAPITAL SOCIAL 500APARATURA BIROTICA 2.500 OBLIG. FATA DE FURNIZORI 2.500CASA 50 CREDITE PE TERMEN SCURT 300BANCA 250

TOTAL A = 3.300 = TOTAL P = 3.300

a) MODIFICARI PRIN SPORIREA AMBELOR PARTI ALE BILANTULUI Pe 03.01.2005, unitatea se aprovizioneaza cu materii prime in suma de 200 lei, conform facturilor de la

furnizori. In urma acestei operatii, creste stocul de materii prime de la 500 lei la 700 lei in A; si in acelasi timp cresc si obligatiile fata de furnizori de la 2.500 lei la 2.700 lei in P.


MATERII PRIME 700 CAPITAL SOCIAL 500APARATURA BIROTICA 2.500 OBLIG. FATA DE FURNIZORI 2.700

TOTAL A = TOTAL P

CASA 50 CREDITE PE TERMEN SCURT 300BANCA 250

TOTAL A = 3.500 = TOTAL P = 3.500

CONCLUZII : Operatia a influentat ambele parti ale bilantului Creste un element patrimonial de ACTIV (A) si concomitent si cu aceeasi suma, creste un element

patrimonial de PASIV (P) Totalurile cresc dar se mentine egalitatea dintre ele

ECUATIA BILANTIERA ESTE :

b) MODIFICARI PRIN MICSORAREA AMBELOR PARTI ALE BILANTULUI Pe 04.01.2005, unitatea achita obligatii fata de furnizori in suma de 150 lei din contul de la banca. In

urma acestei operatii, scad mijloacele banesti din banca de la 250 lei la 100 lei in A; si in acelasi timp scad si obligatiile fata de furnizori de la 2.700 lei la 2.550 lei in P.



TOTAL A = 3.350 = TOTAL P = 3.350

CONCLUZII : Operatia a influentat ambele parti ale bilantului Scade un element patrimonial de ACTIV (A) si concomitent si cu aceeasi suma, scade un element

patrimonial de PASIV (P) Totalurile scad dar se mentine egalitatea dintre ele


c) MODIFICARI NUMAI IN ACTIVUL BILANTIERPe 05.01.2005, se ridica din caseria unitatii suma de 300 lei si se depune in contul de la banca. In urma

acestei operatii scade numerarul din caserie de la 50 lei la 20 lei si in acelasi timp cresc mijloacele banesti din banca de la 100 lei la 130 lei.



TOTAL A = 3.350 = TOTAL P = 3.350

CONCLUZII : Operatia a influentat numai ACTIVUL Bilantier, lasand PASIVUL Bilantier neschimbat. Scade un element patrimonial de ACTIV (A) si concomitent si cu aceeasi suma, creste un element

patrimonial de ACTIV (A) Totalul ACTIVULUI ramane neschimbat si continua sa fie egal cu Totalul PASIVULUI.


d) MODIFICARI NUMAI IN PASIVUL BILANTIER

A + X = P + X

A - X = P - X

A – X + X = P

Pe 06.01.2005, se achita obligatii fata de furnizori dintr-un credit pe termen scurt in suma de 1.000 lei. In urma acestei operatii scad obligatiile fata de furnizori de la 2.550 lei la 1.550 lei si in acelasi timp cresc obligatiile fata de banca finantatoare pentru creditul primit de la 300 lei la 1.300 lei.


MATERII PRIME 700 CAPITAL SOCIAL 500APARATURA BIROTICA 2.500 OBLIG. FATA DE FURNIZORI 1.550CASA 20 CREDITE PE TERMEN SCURT 1.300BANCA 130

TOTAL A = 3.350 = TOTAL P = 3.350

CONCLUZII : Operatia a influentat numai PASIVUL Bilantier, lasand ACTIVUL Bilantier neschimbat. Scade un element patrimonial de PASIV (P) si concomitent si cu aceeasi suma, creste un element

patrimonial de PASIV (P) Totalul PASIVULUI ramane neschimbat si continua sa fie egal cu Totalul ACTIVULUI.


CONTUL

IMPORTANTA CONTULUI STRUCTURA CONTULUI CLASIFICAREA CONTURILOR PLANUL DE CONTURI REGULI DE FUNCTIONARE A CONTURILOR ANALIZA SI ARTICOLUL CONTABIL

IMPORTANTA CONTULUIPentru ca Bilantul prezinta situatia patrimoniala la un moment dat, fara sa arate si modificarile succesive

pe care le suporta un element patrimonial, atunci contabilitatea a recurs la un alt mijloc de evidenta, de o forma speciala, numit CONT.

CONTUL este un mijloc de evidenta care reflecta cu ajutorul etalonului banesc si uneori cantitativ atat existentele cat si modificarile succesive pe care le suporta un element patrimonial.

STRUCTURA CONTULUI Schematic, CONTUL se prezinta sub forma literei <T>; iar pentru a-si indeplini functiile ce ii revin, are in

structura sa urmatoarele elemente componente :- TITLUL CONTULUI- DEBITUL SI CREDITUL- SOLDUL INITIAL- RULAJUL- TOTAL SUME- SOLDUL FINAL- DATA SI EXPLICATIA

TITLUL CONTULUI arata denumirea elementului patrimonial si reflecta totodata continutul economic al contului.

DEBITUL SI CREDITUL arata cele doua parti ale contului destinate sa inregistreze cele doua tipuri de modificari : CRESTERI si MICSORARI.

In mod arbitrar s-a stabilit ca in STANGA sa se treaca DEBITUL iar in DREAPTA sa se treaca CREDITUL.

Cele doua parti ale contului NU indeplinesc functii identice in cazul tuturor conturilor. Astfel :- pentru conturile de ACTIV (A) in DEBIT se inregistreaza CRESTERI- pentru conturile de ACTIV (A) in CREDIT se inregistreaza MICSORARI- pentru conturile de PASIV (P) in DEBIT se inregistreaza MICSORARI- pentru conturile de PASIV (P) in CREDIT se inregistreaza CRESTERI

SOLDUL INITIAL reflecta existentul preluat din bilant.

A = P – X + X

Conturile de ACTIV au numai sold initial debitor care reflecta existentul preluat din ACTIVUL Bilantier.Conturile de PASIV au numai sold initial creditor care reflecta existentul preluat din PASIVUL Bilantier. RULAJUL arata miscarea. Distingem :

- RULAJ DEBITOR- RULAJ CREDITOR

Rulajul debitor are continut opus rulajului creditor.Pentru conturile de ACTIV (A), rulajul debitor arata miscarea in sensul cresterii; iar rulajul creditor arata

miscarea in sensul micsorarii.Pentru conturile de PASIV (P), rulajul debitor arata miscarea in sensul micsorarii; iar rulajul creditor arata

miscarea in sensul cresterii.

TOTAL SUME se stabileste SEPARAT pentru DEBIT si SEPARAT pentru CREDIT.Pentru conturile de ACTIV (A), total sume debitoare este egal cu soldul initial debitor + rulajul debitor; iar

total sume creditoare este egal cu rulajul creditor.Pentru conturile de PASIV (P), total sume debitoare este egal cu rulajul debitor iar total sume creditoare

este egal cu soldul initial creditor + rulajul creditor.

SOLDUL FINAL se stabileste prin compararea : total sume debitoare cu total sume creditoare. Daca :- total sume debitoare este mai mare decat total sume creditoare, soldul final este debitor- total sume creditoare este mai mare decat total sume debitoare, soldul final este creditor- total sume debitoare este egal cu total sume creditoare, soldul final este 0 si spunem

despre cont ca este soldat sau balansat-

Conturile de ACTIV (A) au numai sold final debitor sau pot fi soldate sau balansate.Soldul final debitor serveste la completarea ACTIVULUI BILANTIER.Conturile de PASIV (P) au numai sold final creditor sau pot fi soldate sau balansate.Soldul final creditor serveste la completarea PASIVULUI BILANTIER.

DATA se refera la ziua, luna si anul cand se inregistreaza operatia in conturi.EXPLICATIA este de doua feluri :

- EXPLICATIE DESCRIPTIVA inseamna prezentarea pe scurt a operatiei cu prezentarea documentului justificativ

- EXPLICATIE CONTABILA inseamna identificarea conturilor si a corespondentei dintre ele

SCHEMA CONTULUI

CT. A CT. P D “MATERII PRIME” C D “FURNIZORI” C

SID SIC

(+) (-) (-) (+)

RD RC RD RC

TSD=SID+RD TSC = RC TSD=RD TSC+SIC+RC

SFD SFC

EXEMPLE :

D “Materii prime” C D “Furnizori” C D “Casa” C

SID= 1.000 300 400 SIC=500 SID=100 400

TSD > TSC → SFDTSC > TSD → SFC

TSD = TSC → SF = Ø

500 200 400 700 500 500300 100 300 300 100100 100 200 100 200 50 100 250150 250

RD= 1.100 RC= 700 RD=1400 RC=1600 RD=800 RC=900

TSD=2.100 TSC=700 TSD=1400 RC=2.100 TSD=900 TSC=900

SFD=1.400 SFC=700

CLASIFICAREA CONTURILORConturile se clasifica dupa mai multe criterii :

- DUPA FUNCTIA CONTABILA- DUPA SFERA DE CUPRINDERE- DUPA CONTINUTUL ECONOMIC

DUPA FUNCTIA CONTABILA conturile se impart in :- CONTURI MONOFUNCTIONALE- CONTURI BIFUNCTIONALE

CONTURILE MONOFUNCTIONALE indeplinesc o singura functie, de ACTIV (A) sau de PASIV (P) si se impart : - CONTURI MONOFUNCTIONALE DE ACTIV care incep sa functioneze numai prin debitare; se debiteaza cu existentul preluat din ACTIVUL Bilantier care devine sold initial debitor cu cresterile, se crediteaza cu micsorarile si au numai sold final debitor sau pot fi soldate sau balansate.

- CONTURI MONOFUNCTIONALE DE PASIV care incep sa functioneze numai prin creditare; se crediteaza cu existentul preluat din PASIVUL Bilantier care devine sold initial creditor cu cresterile, se debiteaza cu micsorarile si au numai sold final creditor sau pot fi soldate sau balansate.

CT. M(A) CT. M.(P) D C D C

SID SIC

(+) (-) (-) (+)

SFD SFC

CONTURILE BIFUNCTIONALE incep sa functioneze fie prin debitare, fie prin creditare si pot avea fie sold final debitor (SFD) fie sold final creditor (SFC).

D “PROFIT SI PIERDERI” C

CHELTUIELI > VENITURI

CHELTUIELI < VENITURI

SFD = PIERDERE

SFC = PROFIT

DUPA SFERA DE CUPRINDERE conturile se impart in :- CONTURI SINTETICE sunt conturi de baza ale contabilitatii si cu ajutorul lor sunt

reflectate mai multe elemente patrimoniale de acelasi fel- CONTURI ANALITICE sunt dezvoltatoare ale conturilor sintetice

DUPA CONTINUTUL ECONOMIC conturile se impart in 8 clase :

1. CLASA 1 – CAPITALURI SI REZERVE2. CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZARI3. CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI4. CLASA 4 – CONTURI DE RELATII CU TERTI5. CLASA 5 – CONTURI DE TREZORERIE6. CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI7. CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI8. CLASA 8 – CONTURI IN AFARA BILANTULUI

PLANUL DE CONTURI

Pentru usurarea muncii de evidenta si inregistrare, contabilitatea a recurs la simbolizarea conturilor. Simbolurile tuturor conturilor sintetice se gasesc in PLANUL GENERAL DE CONTURI valabil pentru toti agentii economici.

La baza structurarii sta criteriul clasificarii conturilor, dupa continutul economic, pe cele 8 CLASE.Planul de conturi cuprinde : Clasele de conturi – simbolizate cu 1 cifra de la 1 la 8 Grupuri de conturi – simbolizate cu 2 cifre din care prima cifra arata clasa din care face parte grupa,

simbolurile grupelor nu sunt operationale in contabilitate Conturile, care sunt grupate si ele pe doua categorii

- conturi sintetice de gradul 1 – simbolizate cu 3 cifre- conturi sintetice de gradul 2 – simbolizate cu 4 cifre

REGULI DE FUNCTIONARE A CONTURILOR

La stabilirea regulilor de functionare a conturilor sunt necesare de parcurs 4 etape :1. Transpunerea existentelor din bilant in conturi2. Reflectarea in conturi a sporirii elementelor patrimoniale3. Reflectarea in conturi a micsorarii elementelor patrimoniale4. Stabilirea soldurilor finale si transpunerea lor in bilant

A “BILANT INITIAL” P

Calculator 500 500 Capital socialMaterii prime 1000 3500 Obligatii F. furnizoriCasa 300 4000 Obligatii F. furnizori imobiliz.Banca 1700

TOTAL A 8000 800 TOTAL P

ETAPA 1Transpunerea existentei din bilant in conturi :

D 214 Calculator C D 301 Mat. Prime C D 5311 Casa C

SID= 5000 SID = 1000 SID = 300 300 4000 500

RD= 4000 RC= 0 RD = 500 RC=0 RD = 0 RC= 300

TSD=9000 TSC=0 TSD=1500 TSC=0 TSD= 300 TSC= 300

SFD=9000 SFD=1500

D 5121 Banca lei C D 101 Capital C D 401 Furnizori C

SID= 1700 1000 SIC=500 SID = 300 SIC=3500 500

RD= 0 RC=1000 RD = 0 RC=0 RD = 300 RC= 500

TSD=1700 TSC=1000 TSD=0 TSC=500 TSD= 300 TSC= 4000

SFD=700 SFC=500 SFC=3700

D 404 Furnizori de imobilizari C

1000 SIC=4000 4000

RD= 1000 RC=4000

TSD=1000 TSC=8000

SFC=7000

CONCLUZII : CONTURILE DE ACTIV incep sa functioneze prin debitare, se debiteaza cu existentul preluat din

activul bilantier care devine SID (Sold initial debitor) CONTURILE DE PASIV incep sa functioneze prin creditare, se crediteaza cu existentul preluat din

pasivul bilantier care devine SIC (Sold initial creditor)

ETAPA 2Reflectarea in conturi a sporirii elementelor patrimoniale Pentru a reflecta in conturi sporirea elementelor patrimoniale suma se va trece de aceeasi parte cu

soldul initial.Ex. Unitatea achizitioneaza un alt calculator in suma de 4000 lei de la furnizori de imobilizari. Unitatea se aprovizioneaza cu materii prime in suma de 500 lei de la furnizori conform facturii.

CONCLUZII : CONTURILE DE ACTIV se debiteaza cu cresterile sau sporirile CONTURILE DE PASIV se crediteaza cu cresterile sau sporirile

ETAPA 3Reflectarea in conturi a micsorarii elementelor patrimonialePentru a reflecta in conturi micsorarea elementelor patrimoniale, suma se va trece de partea opusa celei

cu soldul initial.Ex. Se achita obligatiile fata de furnizori in suma de 300 lei cu numerar din caseria unitatii. Se achita obligatiile fata de furnizorii de imobilizari din contul de la banca in suma de 1000 lei.

CONCLUZII : CONTURILE DE ACTIV se crediteaza cu micsorarile sau iesirile CONTURILE DE PASIV se debiteaza cu micsorarile sau iesirile

ETAPA 4Stabilirea soldurilor finale si transpunerea lor in bilant

A Bilant final P

Calculator 9000 500 CapitalMat. prime 1500 3700 FurnizoriCasa - 7000 Furniz. imobilizari Banca 700

T.A. 11200 11200 T.P.

CONCLUZII : CONTURILE DE ACTIV au SFD care serveste la completarea activului bilantier sau poate fi soldat

sau balansat CONTURILE DE PASIV au SFC care serveste la completarea pasivului bilantier sau poate fi

soldat sau balansat

ANALIZA SI ARTICOLUL CONTABIL

Orice operatie economica sau financiara, pentru a fi inregistrata in contabilitate, este supusa unei analize contabile.

ANALIZA CONTABILA inseamna cercetarea operatiei si parcurge urmatoarele etape : Stabilirea naturii operatiei Stabilirea elementelor patrimoniale care sufera modificari Stabilirea felului elementelor patrimoniale in sensul in care se modifica Stabilirea conturilor Stabilirea partii conturilor (debit si credit) in care se inregistreaza operatia potrivit regulilor de

functionare a conturilorIn urma analizei contabile operatia se transforma in conturi sub forma unei egalitati sau poarta numele

de ARTICOL CONTABIL.Articolul contabil este format din : - CONT CORESPONDENT DEBITOR

- CONT CORESPONDENT CREDITOR - DATA SI SUMA

In mod arbitrar s-a stabilit ca in stanga sa se treaca contul care se debiteaza iar in dreapta contul care se crediteaza iar lateral suma, adica :

Contabilitatea utilizeaza doua feluri de articole contabile :1. ARTICOLE CONTABILE SIMPLE formate dintr-un singur cont corespondent debitor si un singur

cont corespondent creditor :

2. ARTICOLE CONTABILE COMPUSE formate fie dintr-un singur cont corespondent debitor si doua sau mai multe conturi corespondente creditoare, fie invers. Atunci cand urmeaza doua sau mai multe conturi care se debiteaza, in dreptul egalitatii se pune semnul de la procent (%) si se citesc urmatoarele :- suma conturilor creditoare este - suma conturilor debitoare este egala cu suma contului care s-a debitat : egala cu suma contului care s-a creditat :

In afara acestor articole contabile, contabilitatea utilizeaza si articole contabile de stornare sau de corectare. STORNAREA este de doua feluri :

STORNAREA IN ROSU STORNAREA IN NEGRU

STORNAREA IN ROSU inseamna repetarea articolulului contului gresit dar cu suma trecuta in culoare rosie sau incadrata intr-un chenar; dupa care se intocmeste articolul contului corect. Orice suma trecuta in culoare rosie sau incadrata in chenar se scade din totalul sumelor.

Ex. : 1. Materii prime = Furnizori 1000 lei

2. Materii prime = Furnizori 1000 lei

3. Materii prime = Furnizori 2500 lei

D Fz. C D Mat. Prime. C 1000 lei 1000 lei

1000 lei 1000 lei

2500 lei

STORNAREA IN NEGRU inseamna inversarea articolului contului gresit dupa care se intocmeste articolul contului corect.

Ex. : Unitatea se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori conform facturii, in suma de 1000 leiEtapa 1. Aprovizionarea cu materii primeEtapa 2. Materii prime FurnizoriEtapa 3. (+) A (+) P

Ct. D = Ct. C SUMA

Ct. D = Ct. C SUMA

Ct. D = %Ct. CCt. C

% = Ct. CCt. DCt. D

Etapa 4. 301 401Etapa 5. D CEtapa 6. 301 = 401 1000 leiIntotdeauna - contul care se debiteaza se trece in stanga egalului

- contul care se crediteaza se trece in dreapta egalului

BALANTA DE VERIFICARE

IMPORTANTA BALANTELOR DE VERIFICARE : Este principalul instrument de depistare si corectare a greselilor Face legatura intre cont si bilant Constituie proba in justitie Furnizeaza datele necesare analizei activitatii unitatii Permite imbinarea inregistrarii sintetice cu cea analitica Permite imbinarile inregistrarilor sistematice cu cea cronologica

CLASIFICAREA BALANTELOR DE VERIFICARE :1. Dupa perioada la care se refera distingem : Balante de verificare lunare Balante de verificare trimestriale Balante de verificare semestriale Balante de verificare anuale2. Dupa felul conturilor cuprinse in balanta distingem : Balante de verificare sintetice Balante de verificare analitice3. Dupa numarul de egalitati cuprinse in balanta distingem : Balante de verificare 1 egalitate Balante de verificare 2 egalitati Balante de verificare 3 egalitati Balante de verificare 4 egalitati

BALANTA DE VERIFICARE CU EGALITATI cuprinde : Simbol cont Denumire cont Total solduri initiale debitoare si creditoare Total rulaje debitoare si creditoare Total sume debitoare si creditoare Total solduri finale debitoare si creditoare

D 214 C D 301 C D 5311 C

SID= 1500 SID= 300 SID = 200

RD= 2500 RC= 2000 RD = 700 RC= 500 RD =1300 RC=1000

TSD=4000 TSC=2000 TSD=1000 TSC=500 TSD=1500 TSC=1000

SFD=2000 SFD= 500 SFD=1000

D 5121 C D 101 C D 401 C

SID= 1000 SIC=1000 SIC =1000

RD= 2200 RC= 2000 RD = 0 RC= 0 RD =1500 RC=1500


SFD=1000 SFC=1000 SFC=1000

D 404 C

SIC=1000

RD=5000 RC=6000

TSD=5000 TSC=7000

SFC=2000

BALANTA DE VERIFICARE

Simbol Denumire T.S. Initiale T. Rulaje T. Sume T.S. Finalecont cont D C D C D C D C214 Ap. Birotica 1500 - 2500 2000 4000 2000 2000 -301 Mat. Prime 300 - 700 500 1000 500 500 -

5311 Casa lei 200 - 1300 1000 1500 1000 500 -5121 Banca lei 1000 - 2000 2000 3000 2000 1000 -101 Cap. Social - 1000 - - - 1000 - 1000401 Furnizori - 1000 1500 1500 1500 2500 - 1000404 Fz. Imobiliz. - 1000 5000 6000 5000 7000 - 2000

TOTAL 3000 3000 13000 13000 16000 16000 4000 4000

CONCLUZII : In urma balantei de verificare cu 4 egalitati rezulta 8 coloane, 2 cate 2 si anume :

- TSID = TSIC- TRD = TRC- TSD = TSC- TSFD = TSFC

In balanta de verificare vor fi trecute toate conturile indiferent daca sunt soldate sau nu Primele 2 coloane de la balanta de verificare se completeaza cu TSI numai atunci cand cand

urmeaza dupa un bilant contabil (ex : luna ianuarie)In celelalte luni (ex : februarie, martie … decembrie) primele doua coloane se completeaza cu TS luna precedenta.

CONTABILITATEA CONSTITUIRII CAPITALULUI SOCIAL

101 CAPITALCu ajutorul acestui cont se tine evidenta aportului in natura si/sau in bani pe care asociatii sau actionarii

il subscriu si ulterior il pun la dispozitia societatii nou infiintate.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu valoarea aportului la capital subscrisa, varsata si cu majorarea capitalului social.Se debiteaza cu valoarea aportului retras de asociati sau actionari si cu pierderea din anii precedenti

acoperita din capitalul social.Soldul este CREDITOR si reflecta aportul in natura si/sau in bani subscris varsat sau nevarsat, dupa cazEste un cont SINTETIC de gradul 1 care se dezvolta pe 4 conturi sintetice de gradul 2 :1011 – CAPITAL SUBSCRIS SI NEVARSAT1012 – CAPITAL SUBSCRIS SI VARSAT1015 – PATRIMONIUL REGIEI1016 – PATRIMONIUL PUBLIC

456 DECONTARI CU ASOCIATII SAU ACTIONARIICu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarii cu asociatii sau actionarii privind subscrierea si

varsarea capitalului social.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea aportului subscris si cu valoarea aportului retras.Se crediteaza cu valoarea aportului la capital, varsata.Soldul este DEBITOR si reflecta valoarea aportului la capitalul subscris dar nevarsat.

EXEMPLE : La infiintarea unei soc. se subscrie un capital social de 20.000 lei care se varsa ulterior sub forma d- bani in contul de la banca 8.000 lei- aparatura birotica 12.000 lei

1. Subscrierea aportului la capitalul social456 = 1011 20.000 lei

2. Varsarea aportului la capital % = 456 20.000 lei

5121 8.000 lei214 12.000 lei

3. Transformarea capitalului subscris si nevarsat in varsat1011 = 1012 20.000 lei

La infiintarea unei soc. se subscrie un cap. social de 1.500 lei care se varsa ulterior sub forma de - bani in contul de la banca 500 lei- numerar in caserie 200 lei- materii prime 200 lei- materiale consumabile 100 lei- obiecte de inventar 200 lei- marfuri 200 lei- ambalaje 100 lei

1. Subscrierea aportului la capitalul social456 = 1011 1.500 lei


5121 500 lei5311 200 lei301 200 lei302 100 lei303 200 lei371 200 lei381 100 lei


La infiintarea unei societati se subscrie un capital social care se varsa ulterior sub forma de : - bani in contul de la banca- terenuri- amenajari de terenuri- o constructie

1. Subscrierea aportului la capitalul social456 = 1011

2. Varsarea aportului la capital % = 456

51212111 2112 212

3. Transformarea capitalului subscris si nevarsat in varsat1011 = 1012

La infiintarea unei societati se subscrie un capital social care se varsa ulterior sub forma de : - bani in contul de la banca- masini si instalatii de lucru- un mijloc de transport- un calculator- un program informatic- o licenta

1. Subscrierea aportului la capitalul social456 = 1011

2. Varsarea aportului la capital % = 456

51212131 2133 214208205

3. Transformarea capitalului subscris si nevarsat in varsat1011 = 1012

La infiintarea unei soc. se subscrie un capital social de 200 lei care se varsa ulterior sub forma de : - bani in contul de la banca

1. Subscrierea aportului la capitalul social456 = 1011 200 lei

2. Varsarea aportului la capital 5121 = 456 200 lei

3. Transformarea capitalului subscris si nevarsat in varsat1011 = 1012 200 lei

La infiintarea unei societati se subscrie un capital social de 1.000 EUR. Cursul EUR in momentul subscrierii este de 3,55 lei iar in momentul varsarii este de :

a) 3,55 leib) 3,60 leic) 3,40 lei

a) 1. Subscrierea aportului la capitalul social456 = 1011 3.550 lei

2. Varsarea aportului la capital 5121 = 456 3.550 lei


b) 1. Subscrierea aportului la capitalul social456 = 1011 3.550 lei

2. Varsarea aportului la capital 5121 = % 3.600 lei

456 3.550 lei765 50 lei


c) 1. Subscrierea aportului la capitalul social456 = 1011 3.550 lei


5124 3.400 lei 665 150 lei


CAILE DE MAJORARE A CAPITALULUI SOCIAL Se mareste capitalul social cu un nou aport in bani adus de asociati sau actionari

456 = 10125121 = 456

Se mareste capitalul social cu un nou aport in natura sub forma unui mijloc de transport adus de asociati sau actionari

456 = 10122133 = 456

Se mareste capitalul social din profitul anilor precedenti 117 = 1012

Se mareste capitalul social din rezerve 106 = 1012

Se mareste capitalul social cu plusul de valoare rezultat in urma reevaluarii imobilizarilor corporale105 = 1012

CAILE DE MICSORARE A CAPITALULUI SOCIAL Se retrage aportul in bani de catre un asociat sau actionar

456 = 53111012 = 456

Se retrage aportul in natura sub forma unui calculator 456 = 2141012 = 456

Se acopera pierderea din anii precedenti diminuand capitalul social 1012 = 117

105 REZERVE DIN REEVALUARECu ajutorul acestui cont se tine evidenta plusului sau a minusului de valoare in cazul reevaluarii

imobilizarilor corporale.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu plusul de valoare rezultat in urma reevaluarii imobilizarilor corporale.Se debiteaza cu minusul de valoare rezultat in urma reevaluarii imobilizarilor corporale si cu plusul de

valoare repartizat la rezerve.Soldul este CREDITOR si reflecta plusul de valoare nerepartizat.

EXEMPLE : Cu ocazia reevaluarii se constata un plus de valoare la imobilizarile corporale :

% = 10521112112212231213214

Se repartizeaza plus de valoare la rezerve :105 = 106

Cu ocazia reevaluarii se constata un minus de valoare la imobilizarile corporale (mai rar) :105 = %

21112112212231213214

106 REZERVECu ajutorul acestui cont se tine evidenta constituirii si utilizarii rezervelor.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu valoarea rezervelor constituite.Se debiteaza cu valoarea rezervelor utilizate.Soldul este CREDITOR si reflecta rezervele constituite si neutilizate.Este un cont sintetic de gradul 1 care se dezvolta pe 4 conturi sintetice de gradul 2 si anume :

1061 - Rezerva legala1062 - Rezerve pentru actiuni proprii1063 - Rezerve statutare sau contractuale1068 - Alte rezerve

EXEMPLE : Se constituie rezerve din profitul anului curent :

121 = 129129 = 106

Se constituie rezerve din profitul anilor precedenti : 117 = 106

Se constituie rezerve din plusul de valoare rezultat in urma reevaluarii imobilizarilor corporale :105 = 106

Se mareste capitalul social din rezerve :106 = 1012

Se acopera pierderea din anul curent din rezerve :106 = 121

Se acopera pierderea din anii precedenti din rezerve :106 = 117

Unitatea a inregistrat venituri de 10.000 lei si cheltuieli de 7.000 leiV = 10.000 leiC = 7.000 leiPB = V – C 10.000 lei – 7.000 lei = 3.000 leiRL = 5% PB 5% 3.000 lei = 150 lei121 = 129 150 lei129 = 1061 150 leiPBI = PB – RL 3.000 lei – 150 lei = 2.850 leiI = 16% PBI 16%2.850 = 456 leiPN = PBI – I 2.850 lei – 456 lei = 2.394 leiConform HOT. A.G.A. se constituie rezerve pt actiuni proprii, rezerve statutare si alte rezerve :121 = 129 2.394 lei129 = % 2.394 lei

1062 1.000 lei1063 1.000 lei1068 394 lei

CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCITIULUI FINANCIAR

121 PROFIT SI PIERDERECu ajutorul acestui cont se tine evidenta profitului sau pierderii realizate in anul curent.Este un cont de BIFUNCTIONAL.Se crediteaza la sfarsitul lunii cu repartizarea soldului conturilor de venituri si cu pierderea din anul

curent raportata in anul urmator sau acoperita din rezerve.Se debiteaza la sfarsitul lunii cu repartizarea soldului conturilor de cheltuieli asupra contului de profit si

pierdere si cu repartizarea profitului din anul curent raportat in anul urmator sau repartizat pentru :- acoperirea pierderilor din anii precedenti- constituirea de rezerve

Soldul Final CREDITOR reflecta profitul din anul curent.Soldul Final DEBITOR reflecta pierderea din anul curent.

129 REPARTIZAREA PROFITULUICu ajutorul acestui cont se tine evidenta repartizarii profitului realizat in anul curent.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu profitul din anul curent repartizat pe diferite destinatii conform HOT. A.G.A.Se crediteaza cu profitul din anul curent destinat repartizarii.Soldul final este DEBITOR reflecta prifitul din anul curent repartizat.

117 REZULTATUL REPORTATCu ajutorul acestui cont se tine evidenta profitului sau pierderii din anii precedenti.Este un cont de BIFUNCTIONAL.Se debiteaza cu pierderea din anul curent reportata in anul urmator si cu profitul din anii precedenti

repartizat conform HOT. A.G.A.

Se crediteaza cu profitul din anul curent nerepartizat si reportat in anul urmator; si cu pierderea din anii precedenti acoperita din rezerve, din capital social sau din profitul anului curent.

Soldul Final DEBITOR reflecta pierderea rapotrata.Soldul Final CREDITOR reflecta profitul raportat.

EXEMPLE : a) Unitatea a inregistrat urmatoarele cheltuieli :- consum de materii prime 100 lei- consum de materiale consumabile 100 lei- consum de obiecte de inventar 150 lei- consum de en electrica cf facturii 200 lei- consum de materiale nestocate 100 lei- cheltuieli cu intretinere si reparatii 200 lei- cheltuieli cu amortizarea imobiliz corporale 150 lei- cheltuieli cu chirii platite prin banca 250 lei- cheltuieli cu prime de asigurare platite cu numerar 50 lei- cheltuieli cu comisioane si onorarii cf facturii 100 lei- cheltuieli cu reclama cf facturii 200 lei- cheltuieli cu transport bunuri si pers cf factura 300 lei- cheltuieli cu deplasarea/detasarea platite dintr-un avans de trezorerie 100 lei- cheltuieli cu prestatii postale cf factura 150 lei- cheltuieli cu prestatii bancare platite prin banca 50 lei- cheltuieli cu salarii 1000 lei- cheltuieli privind CAS 22% 220 lei- cheltuieli privind FA 0,5% 5 lei- cheltuieli privind CASS 7% 70 lei- cheltuieli privind somaj 3% 30 lei- cheltuieli privind CCM 0,75% 7,50 lei b) La sfarsitul lunii toate conturile de cheltuieli se vor solda prin repartizarea soldului lor asupra contului de profit si pierdere.

a) 601 = 301 100 lei b) 121 = % 3.532,5 lei 602 = 302 100 lei 601 100 lei603 = 303 150 lei 602 100 lei605 = 401 200 lei 603 150 lei604 = 401 100 lei 605 200 lei611 = 401 200 lei 604 100 lei681 = 281 150 lei 611 200 lei612 = 5121 250 lei 681 150 lei613 = 5311 50 lei 612 250 lei622 = 401 100 lei 613 50 lei623 = 401 200 lei 622 100 lei624 = 401 300 lei 623 200 lei625 = 542 100 lei 624 300 lei626 = 401 150 lei 625 100 lei627 = 5121 50 lei 626 150 lei641 = 421 1000 lei 627 50 lei6451 = 4311/CAS 220 lei 641 1000 lei6451 = 4311/FA 5 lei 6451 225 lei6453 = 4313 70 lei 6453 70 lei6452 = 4371 30 lei 6452 30 lei635 = 447/CCM 7,50 lei 635 7,50 lei

a) In aceeasi perioada unitatea a inregistrat urmatoarele venituri de la clienti :- venituri din vanzarea produselor finite 1000 lei- venituri din vanzarea produselor reziduale 232,50 lei- venituri din vanzarea semifabricatelor 800 lei- venituri din lucrari executate 1000 lei- venituri din chirii 1500 lei

- venituri din vanzarea marfurilor 2500 lei

b) La sfarsitul fiecarei luni toate conturile de venituri se vor solda prin repartizarea soldului lor asupra contului de profit si pierdere.

a) 411 = 701 1000 lei b) % = 121 7.032,5 lei 411 = 703 232,5 lei 701 1000 lei411 = 702 800 lei 703 232,5 lei411 = 704 1000 lei 702 800 lei411 = 706 1500 lei 704 1000 lei411 = 707 2500 lei 706 1500 lei

707 2500 lei

V > CH PROFITPB = V – CH 7.032,5 lei – 3.532,5 lei = 3.500 leiRL = 5% PB 5% 3.500 lei = 175 lei121 = 129 175 lei129 = 1061 175 leiPBI = PB – RL 3.500 lei – 175 lei = 3.325 leiI = 16% PBI 16% 3.325 lei = 532 lei691 = 441 532 lei121 = 691 = 532 leiPN = PBI – I 3.325 lei – 532 lei = 2.793 lei

Profitul net astfel obtinut :a) se reporteaza in anul urmator

121 = 117 2.793 leib) se acopera pierderea din anii precedenti cu profitul din anul curent

121 = 129 2.793 lei129 = 117 2.793 lei

c) se constituie di profitul anului curent rezerve121 = 129 2.793 lei129 = 106 2.793 lei

D 121 C

(CH) 3.532,50 lei 7.032,50 lei (V)(RL) 175 lei(I) 532 lei(PN) 2.793 lei

a) Unitatea a inregistrat urmatoarele venituri de la clienti :- venituri din vanzarea produselor finite 1000 lei- venituri din vanzarea semifabricatelor 800 lei- venituri din lucrari executate 1000 lei- venituri din vanzarea marfurilor 2500 lei b) La sfarsitul lunii toate conturile de venituri se vor solda prin repartizarea soldului lor asupra contului de profit si pierdere.

a) 411 = 701 500 lei b) % = 121 1.500 lei 411 = 702 300 lei 701 500 lei411 = 704 200 lei 702 300 lei411 = 707 500 lei 704 200 lei

747 500 leia) Unitatea a inregistrat urmatoarele cheltuieli :- cheltuieli cu salarii 1000 lei- cheltuieli privind CAS 22% 220 lei- cheltuieli privind FA 0,5% 5 lei- cheltuieli privind CASS 7% 70 lei- cheltuieli privind somaj 3% 30 lei- cheltuieli privind CCM 0,75% 7,50 lei

- cheltuieli cu transportul 300 lei- cheltuieli cu prestatii postale 100 lei- consum de en electrica cf facturii 200 lei- cheltuieli cu intretinere si reparatii 200 lei- cheltuieli cu amortizarea imobiliz corporale 150 lei

b) La sfarsitul lunii toate conturile de cheltuieli se vor solda prin repartizarea soldului lor asupra contului de profit si pierdere.

a) 641 = 421 1000 lei b) 121 = % 2.232,5 lei 6451 = 4311/CAS 220 lei 641 1000 lei6451 = 4311/FA 5 lei 6451 225 lei6453 = 4313 70 lei 6453 70 lei6452 = 4371 30 lei 6452 30 lei635 = 447/CCM 7,50 lei 635 7,50 lei625 = 401 100 lei 625 300 lei626 = 401 200 lei 626 100 lei605 = 401 150 lei 605 200 lei611 = 401 250 lei 611 200 lei681 = 281 50 lei 681 100 lei

CH > V PIERDEREPIERDEREA = CH – V 2.232,50 lei – 1.500 lei = 732,50 lei

Pierderea astfel stabilita :a) se reporteaza in anul urmator

117 = 121 732,50 leib) se acopera pierderea din anul curent din profitul anilor precedenti

117 = 121 732,50 leic) se acopera pierderea din anul curent din rezerve

106 = 121 732,50 lei

D 121 C

(CH) 2.232,50 lei 1.500,00 lei (V) 732,50 lei (P)

Unitatea a inregistrat un profit de 10.000 lei pe care il reporteaza in anul urmator.121 = 117 10.000 lei

In anul urmator profitul raportata) acopera pierderea din anul curent

117 = 121 10.000 leib) se repartizeaza pe diferite destinatii conform HOT. A.G.A. astfel

- pentru majorarea capitalului social 2.000 lei- pentru constituire de rezerve 1.000 lei- sub forma de dividende 7.000 lei

117 = % 10.000 lei 1012 2.000 lei 106 1.000 lei 457 7.000 lei

Unitatea a inregistrat o pierdere de 5.000 lei pe care o reporteaza in anul urmator.117 = 121 5.000 lei

In anul urmator pierderea raportata:a) este acoperita din profitul anului curent

121 = 129 5.000 lei129 = 117 5.000 lei

b) pierderea este acoperita din rezerve

106 = 117 5.000 leic) pierderea este acoperita diminuand capitalul social

1012 = 117 5.000 lei

131 SUBVENTII PENTRU INVESTITIICu ajutorul acestui cont se tine evidenta subventiilor pentru investitii primite sau de primit precum si a

donatiilor.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor primite cu titlu gratuit si cu valoarea subventiilor pentru investitii

primite sau de primit.Se debiteaza cu cota parte de subventii ce trec la venituri la sfarsitul anului.Soldul Final este CREDITOR si reflecta subventiile pentru investitii nerepartizate.

ATENTIE : Cota parti de subventii ce trece la venituri este egala :a) cu valoarea anuala a amortizariib) cu rezultatul raportului intre valoarea imobilizarii neamortizabile si 10 ani.

Sa se inregistreze subventii pentru investitii de primit :445 = 131

Sa se inregistreze subventii pentru investitii primite :5121 = 131

Unitatea primeste sub forma de donatie un calculator la o valoare de 4.000 lei care se amortizeaza in 5 ani :

214 = 131 4.000 lei

AN 1 681 = 281 800 lei131 = 758 800 lei

La sfarsitul fiecarui an cota parte de subventii trece la venituri si este egala cu valoarea anuala a amortizarii.AN 5 681 = 281 800 lei

131 = 758 800 lei

Se primeste sub forma de donatie un teren care are o valoare de intrare de 10.000 lei2111 = 131 10.000 lei10.000 lei : 10 ani = 1.000 lei/an

Cota parte de subventii ce trece la venituri este de 1.000 lei/an si se va repartiza timp de 10 ani :

AN 1 131 = 758 1.000 lei

AN 10 131 = 758 1.000 lei

CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI20 IMOBILIZARI NECORPORALE

201 CHELTUIELI DE CONSTITUIRECu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor legate de infiintarea societatii.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea cheltuielilor de constituire efectuate.Se crediteaza cu valoarea cheltuielilor de constituire scoase din evidenta, amortizate.Soldul Final este DEBITOR si reflecta cheltuielile de constituire existente.

Se efectueaza cheltuieli de constituire cu plata in numerar : 201 = 5311

Se efectueaza cheltuieli de constituire cu plata prin banca : 201 = 5121

Se efectueaza cheltuieli de constituire conform facturii : 201 = 404

Se efectueaza cheltuieli de constituire dintr-un credit sau ajutor financiar :

201 = 462 Se efectueaza cu plata in numerar cheltuieli de constituire in suma de 800 lei care se amortizeaza in

2 luni, dupa care se scot din evidenta : 201 = 5311 800.lei

LUNA 1 681 = 280 400 lei LUNA 2 681 = 280 400 lei

280 = 201 800 lei

203 CHELTUIELI DE CERCETARE - DEZVOLTARECu ajutorul acestui cont se tine evidenta lucrarilor si proiectelor de cercetare - dezvoltare.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea cheltuielilor de cercetare – dezvoltare achizitionate conform facturii sau

efectuate cu forte proprii.Se crediteaza cu valoarea lucrarilor si proiectelor de cercetare - dezvoltare trecute la brevete sau

scoase din evidenta complet sau incomplet amortizate.Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea lucrarilor si proiectelor de cercetare-dezvoltare existente

Se achizitioneaza conform facturii :203 = 404

Se realizeaza cu forte proprii 203 = 721

Se trece la brevet de inventie o lucrare de cercetare205 = 203

Se achizitioneaza cf. facturii o lucrare de cercetare – dezvoltare la un pret de achizitie de 1000 lei203 = 404 1.000 lei

Se amortizeaza integral in timp dupa care se scoate din evidenta681 = 280 1.000 lei280 = 203 1.000 lei

Se amortizeaza 80% dupa care se scoate din evidenta681 = 280 800 lei% = 203 1.000 lei 280 800 lei658 200 lei

205 CONCESIUNI, BREVETE, LICENTE, MARCICu ajutorul acestui cont se tine evidenta concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor etc.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale intrate in unitate.Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale iesite din unitate.Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea imobilizarilor necorporale existente.


Se aduc ca aport la capitalul social205 = 456


Se primesc sub forma de donatie205 = 131

Se trece o lucrare de cercetare-dezvoltare la brevete de inventie205 = 203

Se retrage aportul in natura de catre asociati sau actionari456 = 205

Se achizitioneaza conform facturii o licenta in valoare de 1.000 lei205 = 404 1.000 lei


Se amortizeaza 70% dupa care se scoate din evidenta681 = 280 700 lei% = 205 1.000 lei

280 700 lei658 300 lei

207 FONDUL COMERCIALCu ajutorul acestui cont se tine evidenta fondului de comert care participa (concura) la mentinere sau la

dezvoltarea potentialului economic al firmei.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea fondului comercial achizitionat.Se crediteaza cu valoarea fondului comercial amortizat.Soldul Final este DEBITOR si reflecta fondul comercial existent.

Se achizitioneaza conform facturii fond comercial in suma de 500 lei care se amortizeaza integral in timp, dupa care se scoate din evidenta

207 = 404 500 lei681 = 280 500 lei280 = 207 500 lei

208 ALTE IMOBILIZARI NECORPORALECu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor imobilizari necorporale, cum ar fi programele informatice.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale intrate in unitate.Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale iesite din unitate.Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea imobilizarilor necorporale existente.






Se achizitioneaza conform facturii un program informatic in valoare de 500 lei208 = 404 500 lei

Se amortizeaza integral in timp dupa care se scoate din evidenta681 = 280 500 lei280 = 208 500 lei

Se amortizeaza 80% dupa care se scoate din evidenta681 = 280 400 lei% = 208 500 lei 658 400 lei658 100 lei

21 IMOBILIZARI CORPORALE

211 TERENURI SI AMENAJARI DE TERENURICu ajutorul acestui cont se tine evidenta terenurilor si amenajarilor de terenuri.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a terenurilor intrate in unitate.Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a terenurilor si a amenajarilor de terenuri scoase din

unitate.Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea terenurilor existente si costul efectiv al amenajarilor de

terenuri.Este un cont sintetic de gradul 1 care se dezvolta pe 2 conturi sintetice de gradul 2:

- 2111 TERENURI- 2112 AMENAJARI DE TERENURI

Se achizitioneaza conform facturii :% = 404

21112112

Se aduc ca aport la capitalul social% = 45621112112

Se primesc sub forma de donatie% = 13121112112

Cu ocazia reevaluarii se constata un plus de valoare la terenuri si amenajari de terenuri% = 10521112112

Se realizeaza cu forte proprii amenajari de terenuri2112 = 722

Se retrage aportul in natura de catre asociati sau actionari456 = %

21112112

Se dau sub forma de donatie658 = %

21112112

Se distrug in urma unor calamitati naturale671 = %

21112112

Se vand si se descarca gestiunea461 = 758658 = %

21112112

Cu ocazia reevaluarii se constata un minus de valoare la terenuri si amenajari de terenuri105 = %

21112112

Se achizitioneaza conform facturii amenajari de terenuri in valoare de 1.000 lei2112 = 404 1.000 lei


Se amortizeaza 70% dupa care se scoate din evidenta681 = 281 700 lei% = 2112 1.000 lei 281 700 lei658 300 lei

212 CONSTRUCTIICu ajutorul acestui cont se tine evidenta constructiilor.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a constructiilor intrate in unitate.Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a constructiilor scoase din unitate.Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea constructiilor existente.





Cu ocazia reevaluarii se constata un plus de valoare la constructii212 = 105

Se primesc in regim de leasing financiar212 = 167


Se vand si se descarca gestiunea461 = 758658 = 212

Se distrug in urma unor calamitati naturale671 = 212

Se dau sub forma de donatie658 = 212

Cu ocazia reevaluarii se constata un minus de valoare la constructii105 = 212

Se cedeaza in regim de leasing financiar267 = 212

Se achizitioneaza conform facturii o cladire in valoare de 10.000 lei212 = 404 10.000 lei


Se amortizeaza 80% dupa care se scoate din evidenta681 = 281 8.000 lei% = 212 10.000 lei 281 8.000 lei658 2.000 lei

213 MASINI, INSTALATII DE LUCRU, MIJLOACE DE TRANSPORT, ANIMALE SI PLANTATIICu ajutorul acestui cont se tine evidenta masinilor, instalatiilor de lucru, mijloacelor de transport,

animalelor si plantatiilor.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a masinilor, instalatiilor de lucru, mijloacelor de

transport, animalelor si plantatiilor intrate in unitate.Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a masinilor, instalatiilor de lucru, mijloacelor de

transport, animalelor si plantatiilor scoase din unitate.Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea constructiilor existente.





Cu ocazia reevaluarii se constata un plus de valoare 213 = 105


Se cumpara din import un mijloc de transport in valoare de 10.000 lei, taxe vamale aferente 30%2133 = % 13.000 lei

404 10.000 lei446/TV 3.000 lei





Cu ocazia reevaluarii se constata un minus de valoare 105 = 213


Se achizitioneaza conform facturii un mijloc de transport in valoare de 10.000 lei2133 = 404 10.000 lei


Se amortizeaza 80% dupa care se scoate din evidenta681 = 281 9.000 lei% = 2133 10.000 lei 281 9.000 lei658 1.000 lei

214 MOBILIER, AP. BIROTICA, ECHIPAM. DE PROTECTIE A VALORILOR MATERIALE SI UMANECu ajutorul acestui cont se tine evidenta mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a

valorilor materiale si umane precum si a altor active corporale.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a evidenta mobilierului, aparaturii birotice,

echipamentelor de protectie a valorilor materiale si umane intrate in unitate.Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a evidenta mobilierului, aparaturii birotice,

echipamentelor de protectie a valorilor materiale si umane scoase din unitate.Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea constructiilor existente.






Cu ocazia reevaluarii se constata un plus de valoare 214 = 105

Se cumpara din import cu taxe vamale aferente 214 = %

404446/TV





Cu ocazia reevaluarii se constata un minus de valoare 105 = 214


Se scot din evidenta complet amortizate281 = 214

Se scot din evidenta incomplet amortizate% = 214281658

Se achizitioneaza un mijloc de transport la un pret de achizitie de 20.000 lei. Acesta se amortizeaza in timp 80% dupa care se vinde la un pret de 22.000 lei. Se cere sa se inregistreze :

- achizitia2133 = 404 20.000 lei

- amortizarea681 = 281 16.000 lei

- vanzarea461 = 758 22.000 lei

- descarcarea gestiunii% = 2133 20.000 lei 281 16.000 lei658 4.000 lei

26 IMOBILIZARI FINANCIARE

261 TITLURI DE PARTICIPARE DETINUTE LA FILIALE DIN CADRUL GRUPULUI 262 TITLURI DE PARTICIPARE DETINUTE LA SOCIETATI DIN AFARA GRUPULUI 263 IMOBILIZARI FINANCIARE SUB FORMA DE INTERESE DE PARTICIPARE 265 ALTE TITLURI DE PARTICIPARE

Toate aceste conturi au functia contabila de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea titlurilor de participare achizitionate sau acordate.Se crediteaza cu valoarea titlurilor de participare cedate.Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea titlurilor de participare existente.

Se cumpara titluri de participare cu plata in numerar% = 5311261262263265

Se cumpara titluri de participare cu plata prin banca% = 5121261262263265

Se cumpara titluri de participare urmand ca plata sa se faca ulterior% = 269261262263265

Se cumpara titluri de participare conform facturii% = 404261262263265

Sa se inregistreze titluri de participare dobandite prin aport la capitalul social 261 = % (262, 263, 265) 5121, 5124, 5311, 5114, 205, 208, 301, 302, 303, 371, 381, 2111,

2112, 212, 213, 214, 231 Se descarca gestiunea cu valoarea titlurilor de participare cedate sau vandute

658 = %261262263265

267 CREANTE IMOBILIZATECu ajutorul acestui cont se tine evidenta creantelor imobilizate cum ar fi :

- imprumuturile pe termen lung- imprumuturi acordate filialelor in cadrul grupului- dobanzile aferente imprumuturilor acordate- garantiile platite unor societati prestatoare de servicii

Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu cresterea drepturilor de creanta.Se crediteaza cu stingerea acestor drepturi de creanta prin incasarea lor.Soldul Final este DEBITOR si reflecta drepturi de creanta neincasate.

Unitatea acorda un umprumut unei filiale din cadrul grupului 10.000 lei cu o dobanda de 30%2671 = 2121 10.000 lei2672 = 763 3.000 lei

Se ramburseaza imprumutul si se incaseaza si dobanda5121 = % 13.000 lei

2671 10.000 lei2672 3.000 lei

Unitatea acorda un imprumut pe termen lung 20.000 lei cu o dobanda de 40% unei societati2673 = 5121 20.000 lei2674 = 763 8.000 leiSe ramburseaza imprumutul si se incaseaza si dobanda5121 = % 28.000 lei

2673 20.000 lei2674 8.000 lei

Sa se inregistreze garantii platite unor societati2678 = %

51215311

Se restituie aceste garantii% = 267851215311

269 VARSAMINTE DE EFECTUATCu ajutorul acestui cont se tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru imobilizari financiare.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu imobilizari financiare achizitionate urmand ca plata sa se faca ulterior.Se debiteaza cu platile efectuate la scadenta.Soldul Final este CREDITOR si reflecta varsamintele de efectuat.

Se achizitioneaza imobilizari financiare urmand ca plata sa se faca ulterior% = 269261262263265Se efectueaza platile la scadenta269 = %

51215311

28 AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR

280 AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR NECORPORALECu ajutorul acestui cont se tine evidenta amortizarii imobilizarilor necorporale.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor necorporale inclusa pe cheltuieli.Se debiteaza cu amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale scoase din evidenta.Soldul Final este CREDITOR si reflecta amortizarea imobilizarilor necorporale existente.

Sa se inregistreze amortizarea imobilizarilor necorporale681 = 280

Se scot din evidenta imobilizari necorporale amortizate280 = %

201203205207208

281 AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR CORPORALECu ajutorul acestui cont se tine evidenta amortizarii imobilizarilor corporale.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor corporale inclusa pe cheltuieli.Se debiteaza cu amortizarea aferenta imobilizarilor corporale scoase din evidenta.Soldul Final este CREDITOR si reflecta amortizarea imobilizarilor corporale existente.

Sa se inregistreze amortizarea imobilizarilor corporale681 = 281

Se scot din evidenta imobilizari corporale amortizate281 = %

2112212213214

CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI

301 MATERII PRIMECu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materii prime.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime intrate in unitate.Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime scoase din unitate.Soldul Final este DEBITOR si reflecta materiile prime aflate in stoc.

Aprovizionare conform facturii301 = 401

Aprovizionare fara factura301 = 408

Soseste factura408 = 401

Se cumpara dintr-un avans de trezorerie301 = 542



Se constata plus la inventar301 = 601601 = 301

Se aduc de la terti301 = 351 301 = 401

351 = 301301 = 351

Se cumpara din import materii prime 10.000 lei, accize 20%301 = % 12.000 lei

401 10.000 lei446/TV 2.000 lei

Se utilizeaza semifabricate si produse finite pe post de materii prime301 = %

341345

Se dau spre consum601 = 301

Se constata lipsa neimputabila la inventar601 = 301

Se constata lipsa imputabila la inventar461 = 758601 = 301



Se trimit spre pastrare tertilor351 = 301

Se retrage aportul in natura456 = 301

Se dau spre vanzare371 = 301

Unitatea se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori 1.000 lei – TVA 19%% = 401 1.190 lei 301 1.000 lei4426 190 lei

Se cumpara fara factura% = 408 1.190 lei 301 1.000 lei4427 190 lei

Soseste factura408 = 401 1.190 lei4426 = 4428 190 lei

302 MATERIALE CONSUMABILECu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materiale consumabile.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile intrate in unitate.Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile scoase din unitate.Soldul Final este DEBITOR si reflecta materiale consumabile aflate in stoc.

Aprovizionare conform facturii cu TVA% = 401 1.190 lei

T.V.A. TVAd = 19%, 9% VBSFP 4426 (A)

TVAc = 19%, 9% VBSFE 4427 (P)TVApl = TVAc – TVAd 4423 (P)TVAr = TVAd – TVAc 4424 (A)

TVAa = 19%, 9% VBSC(V) 4428 (A/P)- cu plata in rate- fara factura- pret vanzare cu amanuntul

PVA = PA + AC + TVAa

19%

302 1.000 lei4426 190 lei

Aprovizionare fara factura% = 408 1.190 lei 302 1.000 lei4428 190 lei

Soseste factura408 = 401 1.190 lei4426 = 4428 190 lei





Se aduc de la terti302 = 351

Se cumpara din import materiale consumabile cu accize si taxe vamale302 = %

401446/TV

Se utilizeaza produse finite si semifabricate pe post de materiale consumabile302 = %

341345









303 MATERIALE DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTARCu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materiale de natura obiectelor

de inventar.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar intrate in

unitate.Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar scoase

din unitate.Soldul Final este DEBITOR si reflecta materiale de natura obiectelor de inventar aflate in stoc.

Aprovizionare conform facturii cu TVA% = 4013034426

Aprovizionare fara factura% = 4083034428

Soseste factura408 = 4014426 = 4428






Se utilizeaza produse finite pe post de obiecte de inventar303 = 345

Se cumpara din import cu taxe vamale si accize303 = %

401446/TV









341 SEMIFABRICATECu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de semifabricate.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea semifabricatelor obtinute din productie proprie constatate plus la inventar sau

aduse de la terti.Se crediteaza cu valoarea semifabricatelor vandute, trimise spre pastrare tertilor, constatate lipsa la

inventar, donate, distruse in urma unor calamitati naturale sau date spre vanzare prin magazinele proprii de desfacere.

Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea semifabricatelor aflate in stoc.

345 PRODUSE FINITECu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de produse finite.

Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea produselor finite obtinute din productie proprie constatate plus la inventar sau

aduse de la terti.Se crediteaza cu valoarea produselor finite vandute, trimise spre pastrare tertilor, constatate lipsa la


Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea produselor finite aflate in stoc.

346 PRODUSE REZIDUALECu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de produse reziduale.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea produselor reziduale obtinute din productie proprie constatate plus la inventar

sau aduse de la terti.Se crediteaza cu valoarea produselor reziduale vandute, trimise spre pastrare tertilor, constatate lipsa la


Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea produselor reziduale aflate in stoc.

Se obtin din productie proprie produse% = 711341345346

Se aduc de la terti% = 354341345346

Se constata plus la inventar% = 711341345

Se vand produse unor clienti conform facturii cu TVA411 = %

7017027034427

Se descarca gestiunea711 = %

341345346

Se trimit spre pastrare tertilor354 = %

341345346

Se constata lipsa la inventar711 = %

341345

Se dau sub forma de donatie658 = %

341345

Se distrug in urma unor calamitati naturale671 = %

341345

Se retrage aportul in natura456 = %

341345

Se dau spre vanzare prin magazine proprii de desfacere371 = %

341345

371 MARFURICu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de marfuri.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor intrate in unitate.Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor scoase din unitate.Soldul Final este DEBITOR si reflecta marfurile aflate in stoc.








Se cumpara din import cu taxe vamale si accize371 = %

401446/TV

Se dau spre vanzare bunuri de natura stocurilor371 = %

301302303345341







Se vand marfuri unor clienti conform facturii cu TVA si se descarca gestiunea411 = %

707

4427607 = 371

378 ADAOSUL COMERCIALCu ajutorul acestui cont se tine evidenta adaosului comercial sau a marjei comerciantului.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu adaosul comercial aferent marfurilor intrate in unitate.Se debiteaza cu adaosul comercial aferent marfurilor iesite din unitate.Soldul Final este CREDITOR si reflecta adaosul comercial aferent marfurilor aflate in stoc.

Unitatea se aprovizioneaza cu marfuri conform factura la un pret de achizitie de 1.000 lei si practica un adaos comercial de 20%.

% = 401 1.190 lei (pret achizitie)371 1.000 lei4426 190 lei

371 = 378 200 lei (adaos comercial)

Se vand aceste marfuri unor clienti conform facturii cu TVA 19% :

411 = % 1.428 lei 707 1.200 lei4427 228 lei

Descarcarea gestiunii :

% = 371 1.200 lei 607 1.000 lei378 200 lei

O unitate de desfacere cu ridicara (EN GROS) se aprovizioneaza cu marfuri in suma de 1.000 lei, TVA 19%, conform facturii si practica un adaos comercial de 30%.

PVR = PA – AC PVR – pret de vanzare cu ridicataPA – pret achizitieAC – adaos comercial

% = 401 1.190 lei 371 = % 1.300 lei (PVR)371 1.000 lei 401 1.000 lei (PA)4426 190 lei SAU 378 300 lei (AC)

371 = 378 300 lei 4426 = 401 190 lei

D 371 C

PA 1000

AC 300

PVR 1300


411 = % 1.547 lei 707 1.300 lei4427 247 lei

Descarcarea gestiunii :

% = 371 1.300 lei 607 1.000 lei378 300 lei

O unitate de desfacere cu amanuntul (EN DETAIL) se aprovizioneaza cu marfuri in suma de 1.000 lei, TVA 19%, conform facturii si practica un adaos comercial de 30%.

PVA = PA + AC + TVAa PVA – pret de vanzare cu amanuntul 19% PA – pret achizitie

AC – adaos comercialTVAa – TVA in asteptare

% = 401 1.190 lei 371 = % 547 lei (PVA) 371 1.000 lei 378 300 lei (AC)4426 190 lei 4428 247 lei (TVAa)

SAU

371 = % 1.547 lei (PVA)401 1.000 lei (PA)378 300 lei (AC)4428 247 lei (TVAa)

4426 = 401 190 lei

D 371 C

PA 1000

AC 300

TVAa 247

PVR 1547


5311 = % 1.547 lei (PVA)sau (411) 707 1.300 lei (PA + AC)

4427 247 lei (TVAa)Descarcarea gestiunii :% = 371 1.547 lei 607 1.000 lei378 300 lei4428 247 lei

ATENTIE : TVA neexigibil sau in asteptare aferent marfurilor scoase din evidenta este intotdeauna egal cu TVA colectat din documentele fiscale emise la vanzare.

O unitate de desfacere cu amanuntul prezinta la inceputul lunii urmatoarea situatie

D 371 C D 378 C D 4428 C

SID= 1000 SIC=300 SIC=247

2000 600 494

1094

RD= 3094 RC= 0 RD = 0 RC= 600 RD =0 RC=494


SFD=4094 SFC=900 SFC=741

In cursul lunii unitatea se aprovizioneaza cu marfuri 2.000 lei si practica un adaos comercial de 30%% = 401 2.380 lei 371 2.000 lei4426 380 lei

371 = % 1.094 lei 378 600 lei (AC)4428 494 lei (TVAa)

In cursul lunii unitatea vinde marfuri unor clienti 800 lei – TVA 19% si se descarca gestiunea411 = % 952 lei

707 800 lei (PA + AC)4427 152 lei

% = 371 952,00 lei (PVA) 607 585,36 lei (PA)378 214,64 lei (AC) = 800 lei4428 152,00 lei

COEFICIENT MEDIU DE ADAOS COMERCIAL

300 = 600K = X 100

(1.000 – 247) + (3.094 – 424)

K = 26,83%

AC = 800 X 26,83% = 214.64PA = 800 – 214,64 = 585,36

381 AMBALAJECu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de ambalaje.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor intrate in unitate.Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor scoase din unitate.Soldul Final este DEBITOR si reflecta ambalajele aflate in stoc.







SIC 378 = RC 378K = X 100

(SID 371 – SIC 4428) + (RD 371 – RC 4428)



Se opresc ambalaje dintre cele care circula in sistem de restituire381 = 409

Se dau spre vanzare 371 = 381


Se constata lipsa imputabila la inventar si se descarca gestiunea461 = 758608 = 381




Se retrage aportul in natura (RAR)456 = 381

CLASA 4 - CONTURI DE RELATII CU TERTI40 FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE

401 MATERII PRIMECu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu furnizorii interni sau externi privind

aprovizionarea cu bunuri, executie de lucrari sau prestari de servicii.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu cresterea obligatiei fata de furnizori.Se debiteaza cu stingerea acestor obligatii prin plata lor.Soldul Final este CREDITOR si reflecta obligatii neachitate fata de furnizori.

Unitatea se aprovizioneaza cu bunuri de natura stocurilor conform facturii cu TVA% = 4013013023033713814426

Se cumpara alte valori conform facturii% = 4015321532253235328/BCF

Se inregistreaza consum de energie electrica, apa si materiale nestocate conform facturii% = 4016056044426

Sa se inregistreze cheltuieli cu bunurile si serviciile executate de terti conform facturii% = 401611, 612, 613, 614623, 624, 625, 626, 6284426

Se cumpara marfuri in suma de 1.000 lei, TVA 19% fara factura% = 408 1.190 lei 371 1.000 lei4428 190 leiSoseste factura

408 = 401 1.190 lei4426 = 4428 190 lei

Se factureaza de catre furnizori ambalaje care circula in sistem de restituire409 = 401

Se restituie aceste ambalaje furnizorilor401 = 409

Se cumpara materii prime de la furnizori 1.000 EUR. Cursul EUR in momentul cumpararii este de 3,55 lei iar in momentul achitarii cursul EUR este

a) 3,60 leib) 3,45 lei

301 = 401 3.550 lei a) % = 5124 3.600 lei

401 3.550 lei665 50 lei

b) 401 = % 3.550 lei 5124 3.450 lei765 100 lei

Se achita obligatii fata de furnizori401 = %

5121, 51245311, 53145411, 5412542403

403 EFECTE COMERCIALE DE PLATITCu ajutorul acestui cont se tine evidenta efectelor comerciale de platit (bilet la ordin, cambia, trata).Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu valoarea efectelor comerciale acceptate de catre funizori.Se debiteaza cu platile efectuate la scadenta.Soldul Final este CREDITOR si reflecta valoarea efectelor comerciale neachitate.

Se achita obligatii fata de furnizori cu un efect comercial401 = 403

Se efectueaza platile la scadenta403 = 5121

404 FURNIZORI DE IMOBILIZARICu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor fata de furnizorii de imobilizariEste un cont de PASIV.Se crediteaza cu cresterea obligatiei fata de furnizorii de imobilizari.Se debiteaza cu stingerea acestor obligatii prin plata lor.Soldul Final este CREDITOR si reflecta obligatii neachitate fata de furnizorii de imobilizari.

Unitatea achizitioneaza imobilizari conform facturii cu TVA% = 404201, 203, 205, 207, 2082111, 2112212, 213, 214231261, 262, 263, 2654426

Se achita obligatiile fata de furnizorii de imobilizari404 = %

5121, 51245311, 53145414, 5412542

4055414, 5412542405

405 EFECTE COMERCIALE DE PLATIT PENTRU IMOBILIZARICu ajutorul acestui cont se tine evidenta efectelor comerciale de platit pentru furnizorii de imobilizari.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu valoarea efectelor comerciale acceptate de catre funizorii de imobilizari.Se debiteaza cu platile efectuate la scadenta.Soldul Final este CREDITOR si reflecta valoarea efectelor comerciale neachitate.

Se achita obligatii fata de furnizorii de imobilizari cu un efect comercial404 = 405

Se efectueaza platile la scadenta pe baza de efecte comerciale405 = 5121

408 FURNIZORI FACTURI NESOSITECu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor fata de furnizorii de la care unitatea nu a primit inca

factura.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu cresterea obligatiilor fata de furnizorii facturi nesosite.Se debiteaza cu valoarea facturilor sosite.Soldul Final este CREDITOR si reflecta obligatiile fata de furnizorii facturi nesosite.

Unitatea se aprovizioneaza cu bunuri, se executa lucrari si se presteaza servicii cu TVA, fara factura% = 408301, 302, 303, 371, 381605, 604, 611, 612, 614, 113622, 623, 624265, 626, 6284428


409 FURNIZORI DEBITORICu ajutorul acestui cont se tine evidenta ambalajelor care circula in sistem de restituire dar si a

avansurilor platite furnizorilor.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea avansurilor platite furnizorilor dar si cu valoarea ambalajelor care circula in

sistem de restituire facturate de catre furnizori.Se crediteaza cu valoarea avansurilor decontate cu furnizorii dar si cu valoarea ambalajelor care circula

in sistem de restituire, restituite furnizorilor, oprite de unitate sau distruse.Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea avansurilor nedecontate cu furnizorii.

Se achita din contul de la banca 300 lei reprezentand un avans acordat furnizorului pentru executarea unor lucrari

409 = 5121 300 lei Furnizorul executa lucrari de intretinere si reparatii conform facturii in suma de 1.000 lei – TVA 19%

% = 401 1.190 lei 611 1.000 lei4426 190 leiSe decontraza avansul platit furnizorului iar restul se achita prin banca401 = % 1.190 lei

409 300 lei5121 890 lei

Se factureaza de catre furnizori ambalaje care circula in sistem de restituire in suma de 1.000 lei409 = 401 1.000 lei

din aceste ambalaje care circula in sistem de restituire : se restituie furnizorului ambalaje in suma de 700 lei, unitatea opreste ambalaje in suma de 200 lei iar restul de 100 lei sunt ambalaje sparte.

% = 409 1.000 lei 401 700 lei381 200 lei608 100 lei

411 CLIENTICu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu clientii interni sau externi privind vanzarile de

bunuri, executarilor de lucrari sau prestarile de servicii, catre acestia.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu cresterea drepturilor de creanta fata de clienti.Se crediteaza cu stingerea acestor drepturi prin incasarea lor.Soldul Final este DEBITOR si reflecta drepturi de creanta neincasate de la clienti.Este un cont sintetic de gradul 1 care se dezvolta pe 2 conturi sintetice de gradul 2 :

- 4111 – CLIENTI- 4118 – CLIENTI INTERNI, DUBIOSI, RAU PLATNICI SAU AFLATI IN LITIGIU

Se vand bunuri, se executa lucrari si se presteaza servicii conform facturii cu TVA411 = %

701, 702, 703704, 705, 706, 7074427

Se vand unor clienti marfuri in suma de 1.000 lei - TVA 19%, fara factura411 = % 1.190 lei

707 1.000 lei4428 190 lei

Se emite factura411 = 418 1.190 lei4428 = 4427 190 lei

Se vand unor clienti marfuri in suma de 1.000 lei - TVA 19%, cu factura, iar clientii se dovedesc a fi rau platnici

4111 = % 1.190 lei 707 1.000 lei4428 190 lei

4118 = 4111 1.190 leia) Se incaseaza de la clientii rau platnici

5121 = 4118 1.190 leib) Datorita insolvabilitatii se scot din activ

% = 4118 1.190 lei 654 1.000 lei4428 190 lei

Se factureaza clientilor ambalaje care circula in sistem de restituire411 = 419

Se restituie ambalajele clientilor419 = 411

Se vand unor clienti marfuri in suma de 1.000 EUR. Cursul EUR in momentul vanzarii este de 3,55 lei iar in momentul incasarii cursul EUR este :

a) 3,60 leib) 3,45 lei

411 = 707 3.550 lei a) 5124 = % 3.600 lei

411 3.550 lei765 50 lei

b) % = 411 3.550 lei 665 3.450 lei665 100 lei

Se incaseaza de la clienti% = 411

5121, 51245311, 5314413

413 EFECTE COMERCIALE DE PRIMITCu ajutorul acestui cont se tine evidenta efectelor comerciale de primit : cambia, biletul la ordin, trata.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea efectelor comerciale de primit, acceptate de unitate de la clienti.Se crediteaza cu platile efectuate la scadenta.Soldul Final este DEBITOR si reflecta drepturile de creanta neincasate pe baza de efecte comerciale.

Se primeste de la client un efect comercial413 = 411

Se incaseaza la scadenta pe baza de efect comercial5121 = 413

418 CLIENTI FACTURI DE EMISCu ajutorul acestui cont se tine evidenta drepturilor de creanta fata de clientii carora unitatea nu le-a

emis inca factura.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu cresterea drepturilor de creanta fata de clienti – facturi de emis.Se crediteaza cu valoarea facturilor emise.Soldul Final este DEBITOR si reflecta drepturile de creanta fata de clienti – facturi de emis.

Se vand unor clienti bunuri, se executa lucrari si se presteaza servicii conform facturii cu TVA418 = %

701, 702, 703704, 705, 706, 7074428

Se emite factura411 = 4184428 = 4427

419 CLIENTI CREDITORICu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor incasate de la clienti precum si evidenta

ambalajelor care circula in sistem de restituire.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu valoarea avansurilor incarate si cu valoarea ambalajelor care circula in sistem de

restituire facturate clientilor.Se debiteaza cu valoarea avansurilor decontate cu clientii si cu valoarea ambalajelor care circula in

sistem de restituire, restituite de catre clienti sau oprite de acestia si care se fac venituri pentru unitate.Soldul Final este CREDITOR si reflecta valoarea avansurilor nedecontate cu clientii.

Se incaseaza prin banca 400 lei reprezentand avans de la un client pentru executarea unor lucrari5121 = 419 400 leiClientului I se executa lucrari conform facturii in suma de 1.000 lei, TVA 19%411 = % 1.190 lei

704 1.000 lei4427 190 lei

Se deconteaza avansul primit de la client iar restul se incaseaza prin banca% = 411 1.190 lei 419 400 lei5121 790 lei

Se factureaza clientilor ambalaje care circula in sistem de restituire in suma de 1.000 lei411 = 419 1.000 leiDin aceste ambalaje se restituie de catre client in suma de 800 lei iar restul de 200 lei reprezinta

ambalaje oprite de catre client si care se fac venituri pentru unitate

419 = % 1.000 lei 411 800 lei708 200 lei

42 PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE

421 PERSONAL SALARII DATORATECu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu personalul privind plata drepturilor salariale.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu salariile datorate personalului.Se debiteaza cu retinerile din salarii, cu sumele nete achitate si cu sumele neridicate in termenul legal (3

zile calendaristice).Soldul Final este CREDITOR si reflecta salariile neachitate.

Sa se inregistreze salariile cuvenite personalului in suma de 1.000 lei641 = 421 1.000 leiSe retin pe stat din salarii : avans 200 lei, impozit salarii 300 lei, CAS 9,5%, CASS 6,5%, CPFS

1%, retineri in favoarea tertilor 100 lei, retineri in favoarea unitatii 100 lei421 = % 870 lei

425 200 lei444 300 lei4312 95 lei4314 65 lei4372 10 lei427 100 lei428 100 lei

Se achita restul de plata421 = 5311 (5121) 130 lei

Se inregistreaza salarii neridicate in termen legal (3 zile calendaristice)421 = 426

423 AJUTOARE MATERIALE DATORATECu ajutorul acestui cont se tine evidenta concediilor medicale, concediilor prenatale, concediilor pentru

ingrijirea copilului, ajutorului de deces, ajutorului de somaj tehnic etc.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu ajutoarele materiale datorate personalului.Se debiteaza cu retinerile din ajutoarele materiale. Soldul Final este CREDITOR si reflecta ajutoarele materiale neachitate.

Sa se inregistreze ajutoare materiale suportate de unitate6458 = 423

Sa se inregistreze ajutoare materiale suportate de la bugetul asigurarilor sociale de stat4311/CAS = 423

Sa se inregistreze retinerile din ajutoare materiale423 = %

425, 444, 427, 4284312, 4314, 4372

Se achita suma neta a ajutoarelor materiale423 = %

53115121

Se inregistreaza ajutoare materiale neridicate in termen legal423 = 426

425 AVANSUL ACORDAT PERSONALULUICu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansului acordat personalului.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea avansului achitat personalului si cu valoarea avansului neridicat in termen

legal (3 zile lucratoare).

Se crediteaza la sfarsitul lunii cu avansul retinut din salarii si din ajutoare materiale.Soldul Final este DEBITOR si reflecta avansul achitat.

Se achita in cursul lunii avansul chenzinal421 = %

53115121

La sfarsitul lunii se retine din salariu si din ajutoare materiale avansul chenzinal% = 425421423

Se inregistreaza avansul neridicat in termen legal425 = 426

426 DREPTURI DE PERSONAL NERIDICATE IN TERMEN LEGALCu ajutorul acestui cont se tine evidenta drepturilor de personal neridicate in termenul legal - 3 zile lucr.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu salarii, ajutoare materiale si avansuri neridicate in termenul legal.Se debiteaza cu drepturile de personal neridicate in termenul legal achitate sau dupa expirarea

termenului de prescriptie (3 ani), cu trecerea lor la venituri.Soldul Final este CREDITOR si reflecta drepturile de personal neridicate in termenul legal.

Se inregistreaza salarii, ajutoare materiale, avansul chenzinal neridicate in termen legal% = 426421423425Se achita aceste drepturi de personal pe baza unei cereri de solicitare426 = %

53115121

Dupa expirarea termenului de prescriere, se fac venituri pentru unitate426 = 758

427 RETINERI IN FAVOAREA TERTILORCu ajutorul acestui cont se tine evidenta retinerilor in favoarea tertilor, reprezentand: rate, chirii, popriri ..Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu sumele retinute in favoarea tertilor.Se debiteaza cu sumele achitate tertilor.Soldul Final este CREDITOR si reflecta sumele retinute in favoarea tertilor si neachitate.

Se inregistreaza retineri in favoarea tertilor din salarii si ajutoare materiale% = 427421423

Se achita sumele datorate tertilor427 = 5121 (5311)

428 ALTE DATORII SI CREANTE IN LEGATURA CU PERSONALULCu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor datorii si creante in legatura cu personalul nedecontate

pana la sfarsitul exercituilui financiar.Este un cont BIFUNCTIONAL.Se crediteaza cu alte datorii in legatura cu personalul, cu garantiile gestionare retinute si cu sumele

incasate evidentiate anterior in acest cont.Se debiteaza cu garantiile gestionare restituite, cu sumele achitate evidentiate anterior in acest cont si

cu alte creante in legatura cu personalul.Soldul Final CREDITOR reflecta alte datorii in legatura cu personalul.Soldul Final DEBITOR reflecta alte creante in legatura cu personalul.Este un cont sintetic de gradul 1 care se dezvolta pe 2 conturi sintetice de gradul 2 si anume :

- 4281 ALTE DATORII IN LEGATURA CU PERSONALUL (P)- 4282 ALTE CREANTE IN LEGATURA CU PERSONALUL (A)

Se inregistreaza garantii gestionare retinute din salarii si din ajutoare materiale% = 4281/gart. gestion

421423Se restituie aceste garantii4281/g.g. = 5121

5311 Se inregistreaza indemniz. pt concediu de odihna neefectuate pana la sfarsitul exercitiului financiar

641 = 4281/CO

Se achita obligatiile pt concediu medical4281/CO = %

53115121

Sa se inregistreze alte creante in legatura cu personalul cum ar fi : chiria pt locuinte de serviciu, debite, avansuri nejustificate in termen legal

4282 = %706758542

Se incaseaza drepturi de creanta5311 = 4282

43 ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE

431 ASIGURARI SOCIALECu ajutorul acestui cont se tine evidenta contributiei unitatii si a personalului la asigurarile sociale de

stat, la asigurarile de sanatate precum si contributia unitatii la fondul de accidente si boli profesionale.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu cresterea obligatiilor sociale.Se debiteaza cu stingerea acestor obligatii prin plata lor.Soldul Final este CREDITOR si reflecta obligatiile neachitate.Este un cont sintetic de gradul 1 care se dezvolta pe 4 conturi sintetice de gradul 2 si anume :

- 4311 CAS – UNITATE- 4312 CAS – PERSONAL- 4313 CASS – UNITATE- 4314 CASS – PERSONAL

Sa se inregistreze salariile cuvenite personalului in suma de 2.000 lei, CAS 22%, din care C.M. suportate de la asigurarile sociale 200 lei, CASS 7%, FA 0,5%. Se retin pe stat din salarii CAS 9,5%, CASS 6,5%. Se achita obligatiile sociale.

641 = 421 2.000 lei6451 = 4311/CAS 440 lei4311/CAS = 423/CM 200 lei6453 = 4313 140 lei6451 = 4311/FA 10 lei421 = % 320 lei

4312 190 lei4314 130 lei

% = 5121 710 lei 4311/CAS 240 lei4313 140 lei4311/FA 10 lei4312 190 lei4314 130 lei

437 AJUTORUL DE SOMAJCu ajutorul acestui cont se tine evidenta contributiei unitatii si a personalului la fondul de somaj.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu cresterea obligatiilor sociale.Se debiteaza cu stingerea acestor obligatii prin plata lor.Soldul Final este CREDITOR si reflecta obligatiile neachitate.

Este un cont sintetic de gradul 1 care se dezvolta pe 2 conturi sintetice de gradul 2 si anume :- 4371 CONTRIBUTIA UNITATII LA FONDUL DE SOMAJ (CUFS)- 4372 CONTRIBUTIA PERSONALULUI LA FONDUL DE SOMAJ (CPFS)

Sa se inregistreze CUFS6452 = 4371

Se retine pe stat din salarii si din ajutoare materiale CPFS% = 4372421423

Se vireaza aceste obligatii% = 512143714372

44 BUGETUL STATULUI SI CONTURI ASIMILATE

441 IMPOZIT PE PROFIT SAU VENITCu ajutorul acestui cont se tine evidenta impozitului pe profit, respectiv pe venit.Este un cont BIFUNCTIONAL.Se crediteaza cu impozitul pe profit sau venit datorat.Se debiteaza cu impozitul pe profit sau venit achitat.Soldul Final CREDITOR reflecta impozitul pe profit sau venit datorat.Soldul Final DEBITOR reflecta impozitul pe profit sau venit achitat in plus.

O unitate a realizat un venit brut impozabil de 10.000 lei. Se cere sa se calculeze si sa se vireze impozitul pe profit la bugetul statului

PBI = 10.000 leiIP = 16% x 10.000 lei = 1.600 lei691 = 441 1.600 lei441 = 5121 1.600 lei

O microintreprindere a realizat venituri brute in suma de 1.000 lei. Se cere sa se calculeze si sa se inregistreze impozitul pe venit. Se vireaza la bugetul statului

VB = 1.000 leiIV = 3% x 1.000 lei = 30 lei698 = 441 30 lei441 = 5121 30 lei

442 TAXA PE VALOARE ADAUGATA (T.V.A.)

4426 T.V.A. - DEDUCTIBILA (TVA /d ) Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta T.V.A. – deductibila.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu TVA din facturile sau alte documente fiscale primite si cu TVA neexigibila devenita

exigibila in cursul lunii.Se crediteaza cu TVA colectata si cu TVA de recuperat de la bugetul statului.NU PREZINTA SOLD.

4427 T.V.A. - COLECTATA (TVA /c ) Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta T.V.A. – colectata.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu TVA colectata din documentele fiscale emise, cu TVA neexigibila devenita colectata in

cursul lunii si cu TVA aferenta lipsurilor la inventar .Se debiteaza cu TVA deductibila, cu TVA de plata la bugetul statului si cu TVA aferenta clientilor

insolvabili scosi din activ.NU PREZINTA SOLD.

4423 T.V.A. - DE PLATA (TVA /pl ) Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta T.V.A. – de plata la bugetul statului.Este un cont de PASIV.

Se crediteaza la sfarsitul lunii cu diferenta intre TVA colectata mai mare si TVA deductibila.Se debiteaza cu TVA de plata virata la bugetul statului precum si cu TVA de recuperat compensata din

lunile anterioare.Soldul Final este CREDITOR si reflecta TVA de plata.

4423 T.V.A. - DE RECUPERAT (TVA /r ) Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta T.V.A. – de recuperat de la bugetul statului.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza la finele lunii cu diferenta intre TVA deductibila mai mare si TVA colectata.Se crediteaza cu TVA de recuperat incasata de la bugetul statului precum si cu TVA de plata

compensata in lunile urmatoare.Soldul Final este DEBITOR si reflecta TVA de recuperat de la bugetul statului.

4428 T.V.A. - NEEXIGIBILA SAU IN ASTEPTARE (TVA /a ) Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta T.V.A. – neexigibila.Este un cont BIFUNCTIONAL.Se crediteaza cu TVA aferenta bunurilor vandute, executiei de lucrari sau prestarilor de servicii, cu plata

in rate sau fara factura, cu TVA neexigibila devenita deductibila in cursul lunii; precum si cu TVA aferenta marfurilor intrate in cazul unitatilor de desfacere cu amanuntul.

Se debiteaza cu TVA aferenta aprovizionarii cu bunuri, executarii de lucrari si prestarilor de servicii, cu plata in rate sau fara factura, cu TVA neexigibila devenita colectata in cursul lunii si cu TVA aferenta marfurilor vandute in cazul unitatilor de desfacere cu amanuntul.

Soldul Final CREDITOR sau DEBITOR reflecta TVA neexigibila la plata sau la incasat.

O unitate se aprovizioneaza cu marfuri 1.000 lei, fara factura% = 408 1.190 lei 371 1.000 lei4428 190 leiSoseste factura408 = 401 1.190 lei4426 = 4428 190 lei

Se vand unor clienti marfuri fara factura418 = % 1.190 lei

707 1.000 lei4428 190 lei

Se emite factura catre clienti411 = 418 1.190 lei4428 = 4427 190 lei

Cu ocazia inventarierii se constata o lipsa imputabila de materii prime 100 lei, TVA 19%. Se descarca gestiunea

461 = % 119 lei (4282) 758 100 lei

4427 19 lei601 = 301 100 lei

Acelasi exemplu pentru lipsa neimputabila601 = 301 100 lei635 = 4427 19 lei

Se vand unor clienti marfuri 1.000 lei, TVA 19%, conform facturii. Clientii se dovedesc a fi rau platnici si datorita insolvabilitatii se scot din activ

4111 = % 1.190 lei 707 1.000 lei4427 190 lei

4118 = 4111 1.190 lei% = 408 1.190 lei 654 1.000 lei4427 190 lei

Unitatea se aprovizioneaza cu marfuri 1.000 lei, TVA 19% conform facturii% = 401 1.190 lei D 4426 C371 1.000 lei4426 190 lei 190 190Se achita obligatiile fata de furnizori din contul de la banca

401 = 5121 1.190 leiIn aceeasi perioada, unitatea vinde clientilor marfuri 600 lei, TVA 19% conform facturii411 = % 714 lei D 4427 C

707 600 lei4427 114 lei 114 114

Se incaseaza de la clienti5121 = 411 714 lei

% = 4426 190 lei 4427 114 lei4424 76 lei

Unitatea se aprovizioneaza cu marfuri 500 lei, TVA 19% conform facturii% = 401 595 lei D 4426 C371 500 lei4426 95 lei 95 95Se achita obligatiile fata de furnizori din contul de la banca401 = 5121 595 leiIn aceeasi luna, unitatea vinde clientilor marfuri 2.000 lei, TVA 19% conform facturii411 = % 2.380 lei D 4427 C

707 2.000 lei4427 380 lei 380 380

Se incaseaza de la clienti5121 = 411 2.380 lei

4427 = % 380 lei 4426 95 lei4423 285 lei

a) TVA de plata se vireaza la bugetul statului4423 = 5121 285 leib) TVA de plata se compenseaza cu TVA de recuperat din lunile anterioare4423 = 4424 285 lei

Caz in care se incaseaza TVA de recuperat pe baza unei cereri de rambursare5121 = 4424

Unitatea se aprovizioneaza cu marfuri 1.000 lei, TVA 19% conform facturii, cu plata in 10 rate% = 401 1.190 lei 371 1.000 lei4428 190 lei

1 luna 401 = 5121 119 lei4426 = 4428 19 lei-------------------------------------------------

10 luna 401 = 5121 119 lei4426 = 4428 19 lei

Acelasi exemplu pentru cand se vand clientilor cu plata in rate411 = % 1.190 lei

707 1.000 lei4428 190 lei

1 luna 5121 = 411 119 lei4428 = 4427 19 lei-------------------------------------------------

10 luna 5121 = 411 119 lei4428 = 4427 19 lei

444 IMPOZITUL PE SALARIICu ajutorul acestui cont se tine evidenta impozitului pe salarii.

TVAd > TVAc = TVAr

TVAc > TVAd = TVApl

Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu impozitul pe salarii retinut din salarii si din ajutoare materiale.Se debiteaza cu impozitul pe salarii platit.Soldul Final este CREDITOR si reflecta impozitul pe salarii datorat.

Se retine pe stat din salarii si din ajutoare materiale impozitul pe salarii iar apoi se vireaza la bugetul de stat

% = 444421423444 = 5121

446 ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATECu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor impozite, taxe si varsaminte asimilate cum ar fi : accizele,

impozitul pe dividende, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, taxa de drumuri, taxe vamale etc.

Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu impozitul pe dividende retinut si cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate datorate .Se debiteaza cu sumele schitate.Soldul Final este CREDITOR si reflecta obligatiile neachitate.

Se retine impozitul pe dividende 10% din brut 500 lei457 = 446/ID 50 lei

Unitatea se aprovizioneaza din import cu materii prime 1.000 lei, accize 20%301 = % 1.200 lei

401 1.000 lei446/accize 200 lei

Se cumpara din import un mijloc de transport in valoare de 20.000 lei, taxe vamale 30%2133 = % 26.000 lei

404 20.000 lei446/TV 6.000 lei

Se inregistreaza impozitul pe cladiri, terenuri, taxa de drum635 = 446 / IC / IT / TD

Se vireaza aceste obligatii446 = 5121

447 FONDURI SPECIALECu ajutorul acestui cont se tine evidenta contributiei unitatii pentru constituirea unor fonduri speciale,

cum ar fi : comisionul pentru camera de munca.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu cresterea obligatiei.Se debiteaza cu stingerea obligatiei.Soldul Final este CREDITOR si reflecta obligatiile neachitate.

Sa se inregistreze CCm 0,75% si sa se vireze la bugetul de stat635 = 447/CCM

447/CCM = 5121

457 DIVIDENDE DE PLATACu ajutorul acestui cont se tine evidenta dividendelor de plata.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu dividendele acordate din profitul anilor precedenti.Se debiteaza cu impozitul pe dividende retinut si cu sumele nete achitate.Soldul Final este CREDITOR si reflecta dividendele datorate.

Unitatea a inregistrat in anul curent un profit de 1.000 lei pe care il reporteaza in anul urmator121 = 117 1.000 lei

In anul urmator AGA hotaraste ca din profitul reportat sa se acorde dividende117 = 457 1.000 lei

Se retine impozitul pe dividende 10% din brut iar restul se achita457 = % 1.000 lei

446/ID 100 lei

5211 900 lei

46 DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI

461 DEBITORI DIVERSICu ajutorul acestui cont se tine evidenta drepturilor de creanta fata de dibitori.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu cresterea drepturilor de creanta fata de debitori.Se crediteaza cu stingerea drepturilor de creanta fata de debitori prin incasarea lor.Soldul Final este DEBITOR si reflecta drepturile de creanta neincasate.

Se vand imobilizari conform facturii cu TVA si se descarca gestiunea461 = %

7584427

658 = %2111, 2112212, 213, 214208, 205 …

Cu ocazia inventarierii se constata o lipsa imputabila de materii prime 100 lei – TVA 19%461 = %(4282) 758

4427601 = 301

Se incaseaza de la debitori cu numerar si prin banca% = 46153115121

In cazul in care debitorii sunt insolvabili, se scot din activ% = 4616544427

462 CREDITORI DIVERSICu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor fata de diversi debitori.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu cresterea obligatiilor fata de creditori.Se debiteaza cu stingerea acestor obligatii prin plata lor.Soldul Final este CREDITOR si reflecta obligatii neachitate.

Se incaseaza prin banca 1.000 lei, necuvenita unitatii5121 = 462 1.000 lei

Se achita obligatiile fata de creditor462 = %

51215311

Se efectueaza cheltuieli de constituire dintr-un credit sau ajutor financiar201 = 462

47 CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE

471 CHELTUIELI PLATITE IN AVANSCu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor platite in avans.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea cheltuielilor platite in avans.Se crediteaza cu repartizarea cheltuielilor platite in avans la cheltuieli ale lunii curente in mod esalonat

pe baza unui scadentar.Soldul Final este DEBITOR si reflecta cheltuieli platite in avans si nerepartizate.

Se achita din contul de la banca suma de 2.400 lei reprezentand chiria in avans pe un an471 = 5121 2.400 lei

In lunile urmatoare cheltuielile platite in avans trec in mod esalonat la cheltuieli ale lunii curente

1 luna 612 = 471 200 lei----------------------------------------------------------------------12 luna 612 = 471 200 lei

472 VENITURI INREGISTRATE IN AVANSCu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor incasate in avans sau de ridicat.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu veniturile incasate in avans.Se debiteaza cu repartizarea acestor venituri incasate in avans la venituri ale lunii curente.Soldul Final este CREDITOR si reflecta veniturile incasate in avans si nerepartizate.

Se incaseaza prin banca suma de 2.400 lei reprezentand chiria in avans pe un an5121 = 472 2.400 lei

In lunile urmatoare aceste venituri incasate in avans trec esalonat la venituri ale lunii curente1 luna 472 = 706 200 lei----------------------------------------------------------------------12 luna 472 = 706 200 lei Acelasi exemplu si pentru : contracte de service, cheltuieli capitale, abonamente de presa etc

CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE

50 INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

501 INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT502 ACTIUNI PROPRII503 ACTIUNI505 OBLIGATIUNI EMISE SI RASCUMPARATE506 OBLIGATIUNI508 ALTE INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT SI CREANTE ASIMILATE

- 5081 ALTE TITLURI DE PLASAMENT - 5088 DOBANZI LA OBLIGATIUNI SI TITLURI DE PLASAMENT

Toate aceste conturi au functia contabila de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea titlurilor de plasament cumparate.Se crediteaza cu valoarea titlurilor de plasament cedate sau vandute.Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea titlurilor de plasament existente.

509 VARSAMINTE DE EFECTUATCu ajutorul acestui cont se tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru titluri de plasament

cumparate.Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu valoarea titlurilor cumparate urmand ca plata sa se faca ulterior.Se debiteaza cu platile efectuate la scadenta.Soldul Final este CREDITOR si reflecta varsaminte de efectuat. Se cumpara titluri de plasament cu plata in numerar sau prin banca; urmand ca plata sa se faca

ulterior sau la scadenta% = 5311 % = 5121501 501502 502503 503505 505506 506508 508509 = % 461 = %

5121 5015311 -----

508 Se vand titluri de plasament si se incaseaza cu numerar sau prin banca

5311 = % 5121 = %501 501----- -----508 508

Unitatea cumpara cu plata in numerar actiuni la un pret de achizitie de 1.000 lei503 = 5311 1.000 lei

Aceste actiuni : se vand la un pret de 1.500 lei / 900 lei5311 = % 1.500 lei % = 503 1.000 lei

503 1.000 lei 5311 900 lei764 500 lei 664 100 lei

51 CONTURI LA BANCI

512 CONTURI CURENTE LA BANCICu ajutorul acestui cont se tine evidenta disponibilitatilor banesti in lei si in devize pastrate in conturile

bancare.Este un cont BIFUNCTIONAL.Se debiteaza cu incasarile efectuate prin banca.Se crediteaza cu platile efectuate prin banca.Soldul Final CREDITOR reflecta creditele primite.Soldul Final DEBITOR reflecta disponibilitatile in lei si in devize existente.Este un cont sintetic de gradul 1 care se dezvolta pe 4 conturi sintetice de gradul 2 si anume :

- 5121 CONTURI LA BANCI IN LEI - 5124 CONTURI LA BANCI IN DEVIZE- 5125 SUME IN CURS DE DECONTARE- 5129 DISPONIBILITATI ALE CLIENTILOR

5121 = % % = 51214111 401706 471581 4314------- -------

519 CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURTCu ajutorul acestui cont se tine evidenta creditelor bancare pe termen scurt (pana la 1 an).Este un cont de PASIV.Se crediteaza cu valoarea creditelor primite de la banca finantatoare inclusiv dobanda aferenta.Se debiteaza cu valoarea creditelor rambursate.Soldul Final este CREDITOR si reflecta valoarea creditelor primite si nerambursate.Este un cont sintetic de gradul 1 care se dezvolta pe 8 conturi sintetice de gradul 2 si anume :

- 5191 CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURT - 5192 CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURT NERAMBURSATE LA SCADENTA- 5193 CREDITE EXTERNE GUVERNAMENTALE- 5194 CREDITE EXTERNE GARANTATE DE STAT- 5195 CREDITE GARANTATE DE BANCI- 5196 CREDITE DE LA TREZORERIA STATULUI- 5197 CREDITE INTERNE GARANTATE DE STAT- 5198 DOBANZI AFERENTE CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT

Unitatea primeste un imprumut pe termen scurt de 10.000 lei cu o dobanda de 30%% = 519 13.000 lei 5121 10.000 lei666 3.000 lei

Se ramburseaza creditul si se achita si dobanda519 = 5121 13.000 lei

a) in cazul in care dobanda creste cu 500 lei :666 = 519 500 lei

b) in cazul in care dobanda scade cu 500 lei666 = 519

531 CASA

500 lei

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta numerarului aflat in caseria unitatii.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu numerarul incasat in caseria unitatii.Se crediteaza cu platile efectuate cu numerar.Soldul Final este DEBITOR si reflecta numerarul existent.Este un cont sintetic de gradul 1 care se dezvolta pe 2 conturi sintetice de gradul 2 si anume :

- 5311 CASA IN LEI - 5314 CASA IN DEVIZE

532 ALTE VALORICu ajutorul acestui cont se tine evidenta timbrelor postale si fiscale, a biletelor de odihna si tratament, a

tichetelor si biletelor de calatorie, a bonurilor de consum cu valoare fixa combustibil (BCF), a tichetelor valorice de masa (TVM).

Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu alte valori achizitionate.Se crediteaza cu alte valori consumate.Soldul Final este DEBITOR si reflecta alte valori existente.Este un cont sintetic de gradul 1 care se dezvolta pe 4 conturi sintetice de gradul 2 si anume :

- 5321 TIMBRE FISCALE SI POSTALE - 5322 BILETE DE TRATAMENT SI ODIHNA- 5323 TICHETE SI BILETE DE CALATORIE- 5328 ALTE VALORI

Se achizitioneaza alte valori conform facturii / cu plata in numerar% = 401 % = 53115321 53215322 53225323 53235328/BCF 5328/BCF

Se achizitioneaza alte valori cu plata in numerar% = 53115321532253235328/BCF

Se dau spre consum timbre postale626 = 5321

Se dau spre consum bilete de odihna si tratament6458 = 5322

Se dau spre consum tichete si bilete de calatorie% = 5323624625

Se dau spre consum BCF si TVM6022 = 5328/BCF

Se dau spre consum TVM6458 = 5328/TVM

54 ACREDITIVE

541 ACREDITIVECu ajutorul acestui cont se tine evidenta acreditivelor in lei si in devize.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea acreditivelor deschise din conturile bancare.Se crediteaza cu valoarea acreditivelor consumate si cu restul acreditivului necheltuit depus din nou in

contul de la banca.Soldul Final este DEBITOR si reflecta valorea acreditivului necheltuit.Este un cont sintetic de gradul 1 care se dezvolta pe 2 conturi sintetice de gradul 2 si anume :

- 5411 ACREDITIVE IN LEI - 5412 ACREDITIVE IN DEVIZE

Se deschide din contul de la banca un acreditiv581 = 5121 10.000 lei5411 = 581 10.000 lei

Se achita obligatii fata de furnizori din acreditiv in valoare de 9.500 lei401 = 5411 9.500 lei

Restul acreditivului neachitat se depune din nou in cont581 = 5411 500 lei5121 = 581 500 lei

542 AVANSURI DE TREZORERIECu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor de trezorerie.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu valoarea avansurilor de trezorerie acordate.Se crediteaza cu valoarea avansurilor de trezorerie cheltuite sau depuse din nou in caserie.Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea avansurilor de trezorerie necheltuite.

Se acorda un avans de trezorerie din caseria unitatii542 = 5311

Se cumpara bunuri, se executa lucrari si se presteaza servicii cu plata dintr-un avans de trezorerie% = 542

301 611 623302 612 624303 613 625371 614 626381 622 628

Restul avansului necheltuit se depune din nou in caserie5311 = 542

581 VIRAMENTE INTERNECu ajutorul acestui cont se tine evidenta viramentelor intre contul de disponibilitati si conturile de

trezorerie.Este un cont de ACTIV.Se debiteaza cu sumele virate.Se crediteaza cu sumele intrate.NU PREZINTA SOLD.

Sa se inregistreze sume ridicate / intrate581 = % % = 581

5121 51215124 51245311 53115314 53145411 54115412 5412

CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI

Toate conturile din CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI au functia contabila de ACTIV.Se debiteaza cu cheltuielile efectuate.Se crediteaza la sfarsitul lunii cu repartizarea soldului conturiolr de cheltuieli asupra contului 121 – profit

si pierdere.NU PREZINTA SOLD.

CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI

Toate conturile din CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI au functia contabila de PASIV.

Se crediteaza cu veniturile efectuate in cursul lunii.Se debiteaza la sfarsitul lunii cu repartizarea soldului conturiolr de venituri asupra contului 121 – profit si

pierdere.NU PREZINTA SOLD.

Exceptie de la aceasta regula face :

711 VARIATIA STOCURILOR

Este un cont BIFUNCTIONAL.Indiferent de felul soldului, DEBIT sau CREDIT , contul se soldeaza.NU PREZINTA SOLD.

Date post:	30-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	roxi-roxana
View:	465 times
Download:	0 times

Contabilitate

Documents