Constructie solarDocument Transcript
1. un solar in suprafata de circa 100 m², pentru a putea produce legume
timpurii, ce se pot recolta mai devreme decat cele din camp cu circa 3
saptamani.Solarul se poate folosi intensiv din toamna, prin cultivarea cu
salata, spanac, ceapa verde sau usturoi pentru stufat.Culturile de baza vor
fi cele pretentioase la caldura, cum sunt tomatele, ardeii, vinetele si
castravetii.Pentru construirea unui solar, se aleg terenuri plane, adapostite
natural, dar care sa nu fie umbrite de constructii sau pomi cu talie
inalta.Putem recurge la doua tipuri constructive in functie de materialele pe
care le putem procura.Intr-o prima varianta ne putem construi un solar
simplu, tip tunel, din cercuri din fier beton sau teava de otel, eventual
rebutata (fig. 1).Latimea solarului va fi de 4 m, iar lungimea de 25-30 m,
deci cu o suprafata de 100-120 m². Inaltimea la coama se recomanda a fi
de 2-2,20 m.Se folosesc arcuri din fier beton cu diametrul de 16 mm sau
din teava cu diametrul de 3 cm.Acestea se pot indoi dupa un sablon in asa
fel incat sa rezulte o constructie suficient de inalta in care omul sa poata
lucra si, totodata, sa permita si cultivarea speciilorcu inaltime de 1,5-2
m.Arcurile se vor fixa la distanta de 1,3-1,5 m, fie cu tarusi de lemn, fie cu
suporti de fier sau in pahare de beton, pentru a avea mai multa
rezistenta.In partea superioara (coama), se fixeaza o vergea din fier beton
sau din teava, legata strans de fiecare arc.Urmeaza apoi sa se fixeze mai
multe sarme galvanizate, cu diametrul de 3 mm, la interval de 35-40 cm,
care au rolul de a sustine folia si a se evita formarea pungilorde apa din
precipitatii.Peste acest schelet, se fixeaza folia de polietilena cu grosimea
de 0,2 mm.Fixarea foliei se face pe lateral cu pamant si cu ajutorul unor
benzi ce se trag peste folie si ancorate lateral cu tarusi (amanunte in unul
din numerele viitoare cand se vatrata pregatirea solariilor).Intr-o a doua
varianta, putem sa ne construim un solar din lemn, cu panouri demontabile
(fig. 2).Latimea este de 3-4m, lungimea de 30-40 m, inaltimea la dolie este
de 1,6-1,7 m, iar la coama de 2,2-2,3 m.Dolia se confectioneaza din doua
scanduri din lemn, de preferinta de conifere (brad), cu latimile de 75 mm si
respectiv 200 mm, imbinate sub un unghi de 120°.De asemenea, se
executa o coama formata din doua scanduri, cu laturile de 50 mm si,
respectiv, 75 mm.Atat coama, cat si dolia vor servi la sprijinirea panourilor,
care au lungimea de 280 cm, latimea de 165 cm si grosimea de 3
cm.Pentru partile frontale se confectioneaza si panouri triunghiulare.Folia
de polietilena se fixeaza pe panouri cu ajutorul unor sipci, groase de 5 mm
si late de 20-30 mm, folosind in acest scop si cuie.Fixarea panourilor pe
schelet se face cu ajutorul unor cuie mai mari.Asemenea tip de solar
permite utilizarea unor bucati mai mici de folie de polietilena si o aerisire
mai usoara.Pe scheletul acestui tip de solar, se pot fixa si prelate mai mari
din polietilena, cu ajutorul sipcilor si cuielor.Pe margine, folia se poate
ingropa in pamant.La capete se recomanda sa se faca usi de acces, din
panouri de polietilena, folosite si pentru aerisirea solariilor.Amanunte cu
privire la pregatirea foliei si acoperirea solurilor vom prezenta intr-un articol
viitor.Cum va puteti amenaja un solar. Folie pentru solarii.Autor: - Dragos
Serban - publicat in: Articole -Publicat: 11 July 2009 si revizuit pe: 06 April
2011 Daca aveti o curte mare si va plac legumele proaspete primavara
devreme, constructia unui solar este solutiala indemana. Este mai putin
costisitor decat o sera si nu aveti nevoie de autorizatii speciale.Cele mai
multe sunt construite din folie speciala din material plastic; cele cu pereti si
acoperis din sticla, sau placi de policarbonat, mai suntnumite sere reci, sau
sere-solar. Solariile sunt incalzite doar prin actiunea razelor soarelui, cu
avantajul unor costuri zero legate de energie.Dezavantajul este eficienta
redusa si dependenta de conditiile meteo. Din acest motiv, ele sunt
recomandate mai ales in regiunile cu clima blanda,unde temperaturile sunt
moderate toamna si primavara.Cel mai adesea, in drumurile prin tara veti
intalni solarii in judetele Ialomita si Buzau, in comunele adiacente DN2
(Sinesti, Movilita, Cosereni,etc.), in toata Oltenia, sau in judetele Ilfov si
Giurgiu. Cu alte cuvinte, zona de sud a Romaniei.Solarul potrivit, la locul
potrivitLocul pe care va fi amplasat un solar trebuie sa fie insorit, terenul
plan, cu o usoara panta pentru a facilita scurgerea apei in exces.
Gandindu-ne lainundatiile care, an de an, produc necazuri in tot mai multe
judete, e bine ca locul respectiv sa il alegem, pe cat posibil, la o cota
superioara. Solulpotrivit este nisipos sau luto-nisipos, cu un bun drenaj. Un
astfel de substrat va permite eliminarea apei provenite din udari succesive,
se va zvanta
2. mai repede. In acelasi timp el se lucreaza mai usor, veti depune mai
putin efort. Este de asemenea ideal pentru cultivarea radacinoaselor –
morcovi, telina, pastarnac.Orientarea solarului se face, pentru a profita la
maxim de lumina soarelui, pe directia nord-sud. Pentru ca legumicultura
presupune un consumridicat de apa, o fantana sau alta sursa de apa este
ideala in apropiere. Apa este necesara pentru irigatia culturii, dar si pentru
aplicareatratamentelor fitosanitare.Protectia fata de intemperiiCel mai mare
dusman al solarului este vantul puternic. Pentru ca este o constructie
usoara, lipsita de rigiditate, incarcarile din vant trebuie luate inseama inca
din faza de proiectare. Fie ca va fi construit in apropierea unor cladiri
existente, care vor atenua forta vantului, fie ca va fi asezat inraza de
protectie a unei livezi sau a unei perdele de copaci, este bine sa luati si
masuri suplimentare cum ar fi: ancorarea solida pe toate laturile,ingroparea
si fixarea marginilor laterale ale foliei, impletirea unor paravane din coceni,
rogojini, crengi uscate.Foliile de acoperire AgrilSunt folii din material plastic
cu insusiri specifice, dintre care cea mai importanta este permeabilitatea
pentru apa. Permite trecerea luminii sischimbul de gaze si, din acest motiv,
folia se poate aseza direct peste plantele cultivate. Asigura o timpurietate
de circa 10 zile prin pastrarea lanivelul plantei a caldurii acumulate in sol
pe timpul zilei, diferenta de temperatura fiind de circa 7 grade intre
temperatura masurata sub agril sitemperatura masurata deasupra ei.
Protejeaza plantele impotriva brumei si a inghetului in cazul unor
temperaturi de -2 pana la -4 grade Celsius.anunt promovatECO
AGRI.ROSuntem reprezentantii exclusivi ai firmei TOP SEEDS – Israel, cel
mai mare producator de seminte de legume de marerandament, fara a fi
modificate genetic. Am obtinut productii deosebit de atractive de
rosii,castraveti si fasole verde. Aducem solarii si echipamentele aferente
din Israel, oferim proiecte lacheie, inclusiv consultanta tehnologica si
agronomica si, preluam productia integral daca seplanteaza rasadurile
produse de firma noastra.Modelul de solar (tunel ) expus pe site
(http://www.eco-agri.ro) poate fi vizionat in orasulVoluntari, jud. Ilfov.Pentru
relatii: Dan Ghitescu : 0743 337 286, Andrei Mirea : 0743 337 300Daca
aveti o gradina sau o curte mare si va plac legumele proaspete primavara
devreme, constructia unui solar este solutia la indemana. Este mai putin
costisitor decat o sera sinu aveti nevoie de autorizatii speciale.
3. Cele mai multe sunt construite din folie speciala din material plastic; cele
cu pereti si acoperis din sticla, sau placi de policarbonat, mai sunt numite
sere reci, sau sere-solar. Solariile suntincalzite doar prin actiunea razelor
soarelui, cu avantajul unor costuri zero legate de energie.Dezavantajul
este eficienta redusa si dependenta de conditiile meteo. Din acest motiv,
ele sunt recomandate mai ales in regiunile cu clima blanda, unde
temperaturile sunt moderate toamna siprimavara.Locul pe care va fi
amplasat un solar trebuie sa fie insorit, terenul plan, cu o usoara panta
pentru a facilita scurgerea apei in exces.Solul potrivit este nisipos sau luto-
nisipos, cu un bun drenaj. Un astfel de substrat va permite eliminarea apei
provenite din udari succesive, se va zvanta mai repede. In acelasi timp el
selucreaza mai usor, veti depune mai putin efort. Este de asemenea ideal
pentru cultivarea radacinoaselor - morcovi, telina, pastarnac.Orientarea
solarului se face, pentru a profita la maxim de lumina soarelui, pe directia
nord-sud. Pentru ca legumicultura presupune un consum ridicat de apa, o
fantana sau alta sursa de apaeste ideala in apropiere. Apa este necesara
pentru irigatia culturii, dar si pentru aplicarea tratamentelor
fitosanitareABC-ul gradinii de legume ecologice sau Cum sa culegeti bani
din gradina dvs.!Stiati ca din agricultura ecologica va puteti imbogati?
Ganditi-va numai ca un kg de legume ecologice se poate vinde la un pret
dublu fata de cel pentru legume "de rand".
4. Domnul Mircea Burde, primul cultivator atestat de legume ecologice din
Lupusel - Maramures, ne spune: "Am inceput in 2000, iar acum am 1.700
de mp de solarii cu legume si ceva pamant in curte. In fiecare an cheltuiesc
catevasute de milioane pentru cultura de legume: tomate, castraveciori,
ardei si vinete. Sunt lider de piata la ridichi. Ies cu legume pe piata de patru
ori pe an ( patru sezoane).Strainii care au inceput sa ma caute pentru a-mi
cumpara marfa, legume de calitate, sunt impresionati de ridichea uriasa. O
ridiche poate ajunge sa cantareasca chiar si un kilogram! Pretul ei variaza
intre 1 si 3,5 lei, in functie degreutate. Pacat ca productia de legume nu
este atat de mare pe cat ar vrea ei sa cumpere!" Iata cum a reusit Mircea
Burde in afaceri bazate pe agricultura ecologica.Omul de afaceri
maramuresan cultiva si alte legume: spanac, castraveti si leustean. Este
axat pe legume pentru care cererea este foarte mare. Iarna, un kilogram
de spanac costa 10 lei, iar vara 3 - 4 lei. Vinde cinci fire de leusteancu 1
leu, iar un kilogram de castraveti cu 8 lei inainte de Paste. Este un om de
afaceri care a realizat ca din agricultura ecologica poate scoate multi
bani.Incercati si dvs. sa aplicati agricultura ecologica si veti vedea ca aveti
toate atuurile necesare unui castig frumos in afaceri din cultura de legume.
Nu va temeti de greutatile inerente oricarui inceput, deci si in agricultura
ecologicacaci Ghidul practic - cultivarea de legume ecologice va indruma
pas cu pas.Aflati care este drumul, care sunt obstacolele acestei afaceri si
cum trebuie sa le ocoliti pentru a obtine bani frumosi din agricultura
ecologica. Dar pana la profit sa vedem cam ce ar insemna investitia initiala
in agricultura ecologica.Cultura de legume ecologice va insemna un mic
efort din partea dvs. Intrarea tarii noastre in U.E. impune respectarea unor
standarde de calitate necesare in agricultura biologica. Deci, daca tot este
sa faceti afaceri, orientati-vaspre cultura de legume ecologice! De ce? A
cultiva legume naturale insemna afaceri aducatoare de bani si de sanatate.
Cultivarea de legume este cea mai potrivita pentru o familie care iubeste
pamantul si roadele lui.Bugetul initial in agricultura ecologicaPentru 1 ha de
pamant, investitia initiala se reduce la aprox. 5.000 de euro, bani cu care
va puteti procura cateva mijloace fixe necesare unei munci usoare pentru
cultura de legume, dar eficiente: rotosapa, cultivator, freza delegume,
unelete pentru legume, ladite pentru transport si stocat legume, depozit
pentru stocarea de legume etc. Date amanuntite gasiti in planul de afaceri.
In afaceri cu legume ecologice puteti beneficia de fonduri structurale!
Avantajele unei afaceri in agricultura ecologicaCultura de legume ecologice
este una dintre cele mai profitabile afaceri familiale care se poate
desfasura intr-o ferma agricola relativ mica (2-10 ha);Alimentatia noastra
trebuie sa contina legume! Cine nu mananca legume are de-a face cu
doctorul! Astazi, din ce in ce mai multa lume se orienteaza catre o
alimentatie sanatoasa cu legume naturale;72% din piata europeana cere
produse naturale! Putem fi chiar noi furnizorii de legume, nu? Agricultura
ecologica asigura o piata sigura de desfacere, un atuu perfect pentru
afaceri rentabile! In plus, puteti beneficia defonduri structurale.Conditiile
pedo-climatice din tara noastra avantajeaza agricultura ecologica pentru a
obtine legume variate si atat de dorite de piata europeana! Indiferent ca
sunt tomate, ardei, vinete sau pep eni, se pot obtine legume de calitate.Ce
inseamna agricultura ecologica pentru dvs.? Bani, foarte multi bani!Profit
initial din agricultura ecologicaPrimele trei recolte de legume nu pot fi
valorificate ca fiind ecologice, deci profitul initial este de cca. 6.000 de
euro/an. Dupa aceasta profitul din agricultura ecologica se poate ridica la
20.000 de euro! In plus, o afacere culegume ecologice poate beneficia de
fonduri structurale!O afacere in agricultura ecologicaConsta in cultivarea
de legume, a caror puritate biologica sa corespunda standardelor in
vigoare. Nu este usor sa faci agricultura ecologica, dar poate deveni,
deoarece ghidul practic - cultivarea de legume ecologice va ghideazapasii
pe acest drum.O imagine clara asupra unei afaceri in agricultura
ecologicaPrimul lucru asupra caruia trebuie sa luati o decizie este cultura
de legume de care vreti sa va ocupati. Ajutorul dvs. de nadejde, Ghidul
practic - cultivarea de legume ecologice descrie tipurile de legume cele mai
cautate pe piata,subliniind conditiile necesare obtinerii unei productii
semnificative de legume prin agricultura ecologica. Studiati, cantariti si
decideti ce legume va avantajeaza. Structurata in trei parti distincte, Ghidul
practic - cultivarea de legumeecologice raspunde tuturor intrebarilor dvs.
legate de agricultura ecologica.Despre legume in agricultura ecologica - de
la A la ZDaca v-ati hotarat sa faceti agricultura ecologica, Ghidul practic -
cultivarea de legume ecologice este cel mai bun sprijin cu putinta. Va
invata totul de la A la Z cu privire la culturi de legume cu mare cautare pe
piata. G rupate pefamilii, aceste legume sunt prezentate detaliat: conditii
necesare, perioade de infiintare a culturii de legume, scheme de plantare,
lucrari de intretinere, recoltare, riscuri, avantaje� ce mai! Absolut tot ce va
interesaza pentru a aveaculturi exceptionale de legume in agricultura
ecologica.Plan de afaceriAfaceri cu legume ecologice = bani. In Ghidul
practic - cultivarea de legume ecologice beneficiati de un plan de afaceri
pe care se sprijina intreaga initiativa legata de agricultura ecologica.Acest
plan de afaceri va ajuta sa aveti in vedere, inca din start, aspecte
importante de care depinde succesul dvs. in agricultura ecologica. In plus,
cultivatorul de legume ecologice poate beneficia de fonduri structurale!
Structura de ansamblu a acestui plan de afaceri este urmatoarea:Sumar
executiv de afaceri ;- descriere afaceri cultivarea de legume (din punct de
vedere juridic, al produselor si serviciilor);- planificare de marketing;-
planificarea productiei de legume si a operatiunilor;- planificarea resurselor
umane;- planificarea financiar-contabila;- managementul riscurilor in
agricultura ecologica;- implementarea planului de afaceri.Sunt vizate
aspecte din cele mai variante, in scopul de a asigura inceperea si
continuarea acestei afaceri cu legume in cele mai bune conditii. Piata de
legume in agricultura ecologica, concurenta, puncte tari, puncte slabe,
riscuri,oportunitati de afaceri, obiective de marketing, totul pentru ca
viziunea dvs. asupra unei afaceri in agricultura ecologica sa fie cat mai
ampla.Aveti la dispozitie un plan de afaceri cu toate planificarile, pentru
afaceri profitabile inca din start. Aflati care sunt investitiile pe care trebuie
sa le faceti in agricultura ecologica si care este profitul estimat a se realiza
in primii 6 anidin cultura de legume, cu toate tipurile de cheltuieli
eferente.Legislatie pentru agricultura ecologicaPentru a cultiva legume in
legalitate, si vorbim aici de agricultura ecologica, asigurati-va ca tot ceea
ce faceti este in perfecta concordanta cu legea. Aceasta sectiune va
prezinta actele necesare pentru ca activitatea dvs. inagricultura ecologica
sa fie legala. In plus, aflati ce sa faceti pentru a va certifica si eticheta
produsele (legume) ca produse ecologice.Deci, sa recapitulam:- aveti la
indemana idei de afaceri cu profit garantat - cultivarea de legume;-aveti la
dispozitie o lucrare practica privind cultivarea de legume, cu toate
informatiile necesare demararii cu succes a unei afaceri cu legume in
agricultura ecologica;- sfaturi, secrete, atentionari care va feresc de
riscurile unui esec si va ajuta sa aveti afaceri infloritoare cu legume
ecologice;- lucrarea va pune la dispozitie, pe langa informatia de natura
tehnica (agricultura ecologica) elaborata de specialisti si toate informatiile
financiar-contabile (plan de afaceri) de care aveti neaparata nevoie pentru
a reusi in afaceri.Pentru profitul dvs.! Achizitionati acum Ghidul practic -
cultivarea de legume ecologice si in plus beneficiati de:Adrese ale
furnizorilor si clientilor. Nu trebuie sa pierdeti timp pentru a va crea relatii
cu furnizori seriosi de materiale pentru insamantare sau rasaduri de
legume. Va oferim adresele unor firme recunoscute pentru
calitateaproduselor furnizate.Adresele sunt actualizate periodic astfel incat
dvs. sa beneficiati de cele mai bune oferte de cumparare-vanzare legate
de agricultura ecologica.Cadoul: Primele 100 de zile ale unei afaceri de
succes, in format PDF.Garantie 100% a lucrarii. Conform O.G. nr.
130/2000, aveti dreptul sa renuntati la cumparare, printr-o notificare scrisa,
fara a plati penalitati si fara a invoca un motiv, in termen de 30 zile
lucratoare de la primirea produsului.Va garantam restituirea integrala a
sumei achitate.Va reamintesc ca aceasta lucrare este unica pe piata din
Romania. Singura posibilitate de a intra in posesia Ghidului practic -
cultivarea de legume ecologice este prin comanda directa. Nu mai
asteptati! Acum este sansa dvs. de aface afaceri in agricultura ecologica!
Aveti la dispozitie toate parghiile necesare constructiei unei afaceri de
succes. Inceputul poate fi dificil. Nu insa si atunci cand aveti un asistent in
agricultura ecologica. Comandati acum Ghidul practic - cultivarea de
legume in sistemecologic si primiti un set unic de instrumente, destinat
exclusiv posesorului unei "Afaceri la cheie". Fiecare brosura in format PDF
contine aprox. 30 de pag de cunostinte de baza, vitale oricui vrea sa
porneasca cu dreptul afaceri de
5. succes.Afaceri cu legume - Constituirea si functionarea firmei- care este
cea mai avantajoasa forma juridica pentru dvs.- care sunt actele necesare
constituirii- la ce tarife de infiintare trebuie sa va asteptatiAfaceri cu legume
- Sediul firmei- cum sa va alegeti cel mau bun sediu- ce echipamente va
sunt necesare la inceputul afaceriiAfaceri cu legume - Initiere in
contabilitate si fiscalitate- care sunt documentele contabile, cum se
intocmesc si care este circuitul lor- cum trebuie sa organizeze si sa
conduca contabilitatea o asociatie familiala, o persoana fizica sau o
societateAfaceri cu legume - Personalul firmei- cum sa va construiti relatii
solide cu angajatii dvs.- cum sa va platiti salariatii- cum sa incheiati
contracte de munca avantajoase pentru dvs.Afaceri cu legume - Relatia cu
banca- cum sa va alegeti banca- cum sa obtineti un credit- norme si
proceduri bancareAfaceri cu legume - Marketingul afacerii- cum sa
intocmiti rapid un plan de marketing de succes- care sunt cei mai buni
clienti ai dvs.- cum sa va vindeti produsele sau serviciile cu minimum de
efort si maximum de profitAfaceri cu legume - Asigurarea afacerii- de ce
este necesar sa va asigurati afacerea- ce tipuri de asigurari puteti incheia-
care este procedura de asigurareAfaceri la cheie - Cultivarea legumelor in
sistem ecologic
DuSolarii cum sa construimDocument Transcript
1. Legume si Solarii Du-te la cuprins Meniu principal:o Salata
VerdeSpanaculVarza
albaConopidaGuliaTomateArdeiulVineteleCastravetelePepenele galben
Solarii Solariile sunt adaposturi pentru cultura legumelor sau a florilor
avand invelitoare din materiale plastice transparente sau translucide si o
structura de rezistenta realizata din lemn, beton armat, metal, tevi din
material plastic sau o structura mixta obtinuta prin asocierea acestor
materiale. In practica horticola se intalnesc numeroase tipuri de solari, iar
clasificare acestora se poate face in functie de mai multe criterii: tipul
constructive, inaltimea totala, forma acoperisului, materialul folosit la
schelet, materialul folosit la acoperire, regimul de caldura, profilul activitatii,
insusirile foliei, durata de exploatere si altele. Din punct de vedere al
tipurilor constructive se disting adaposturi joase si adaposturi inalte (solaria
propriu-zise). In cazul solariilor exista o gama larga de tipuri constructive,
in cele ce urmeaza fiind prezentate cateva tipuri de solarii des intalnite.
Solariul individual tip tunel este alcatuit din arce din otel-beton cu diametrul
de 16mm, in forma de arc de cerc.Arcele se incastreaza cu splinturi in
fundatii tip pahar realizate din stalpisori din beton-armat in care se
inglobeaza, la turnare, stuturi de teava cu diametrul de 1 inch si lungimea
de 15 cm. Prinderea arcelor de sol se mai poate realiza si prin intermediul
unor tarusi de lemn sau metal. Invelitoarea din folie de polietilena, cu
grosimea de 0,2 mm, se aseaza pe o retea din sarma galvanizata cu
diametrul de 2mm infasurata pe fiecare arc, distanta intre 2 sarme
alaturate find de 35 - 40cm. Rezistenta si deci durabilitatea foliei de
polietilena este conditionata intr-o masura insemnata de modul de asezare
si prindere de elementele de sustinere. Prinderea foliei cu sarma sau
sfoara se va evita pe cat posibil, iar coaserea ei este interzisa categoric.
2. In scopul prelungirii duratei de serviciu al foliei, se recomanda
consolidarea zonelor supuse unor solicitari mecanice mari, cum ar fi
suprefetele supuse rafalelor puternice devant, partea superioare supusa
socurilor datorate ploii si grindinei sau zonele unde se produc frecari mari
intre folie si elementele de sustinere si prindere. Aceste consolidari potfi
facute prin aplicarea la cald a unor fasii din folie avand latimea de 5 -8cm.
Fasiile se aplica pe folie inaintea de montare pe scheletul de sustinere prin
presare cu fierul decalcat incalzit la 120 ° C. Pentru a se evita lipirea pe
talpa fierului de calcat, peste folie se va aseza in timpul operatiei un strat
de hartie de celofan sau hartie din ziar.Un alt mod de consolidare a foliei
se poate realiza cu ajutorul unei retele din sfoara de canepa, sfoara din
polietilena, fasii din polipropilena, fasii din PVC.
3. Aceeasi retea daca se aplica si la fata dinspre interior a invelitorii
asigura o durabilitate mult mai mare a foliei ferind-o de efectele daunatoare
a actiunii vantului. In acest cazsfoara nu mai poate fi prinsa de elementele
de sustinere ale solarului si deaceea pe ambele laturi lungi ale solarului se
bat tarusi din lemn sau carlige din otel-beton cudiametrul de 16-18mm,
bine ancorate in sol care vor servi la prinderea retelei din sfoara ce
serveste la consolidarea invelitorii.Intrucat in unele cazuri apare
necesitatea folosirii foliei de polietilena recuperata, este bine sa se
cunoasca faptul ca innodare simpla sau dubla se realizeaza prin
procedeulamintit mai nainte cu precizarea ca in cazul imbinarii duble fierul
cald se aplica pe ambele fete.
4. O alta varianta de solar este tipul Buzau 77 la care sectiunea
transversala indica faptul ca arcele semicirculare, cu raza de 2,70m sunt
confectionate din teava de otel cudiametru de 1 1/4 inch iar elementele
longitudinale de rezistenta, longeronii, sunt alcatuiti din teava de otel cu
diametrul de 1 inch.Tot in lungul solarului, la mijlocul distanteidintre
longeroni, se fixeaza cae o sarma zincata cu grosimea de 1,8mm care are
rolul de a sprijini folia si de a prelua de la aceasta eforturile provenite, in
special din actiuneavantului. La contactul cu solul, folia este fixata cu
pamantul rezultat din saparea santului de garda, practicat pe laturile lungi
ale solarului.Santul de garda are rol de a prelua apa colectata de
invelitoarea solarului si de a o evacua la un colector din apropiere,
evitandu-se astfel inundarea culturilor din interior.Accesul in salarii cu
mijloace hipo sau mecanizate, precum si operatia de aerisire se realizeaza
in bune conditii cu ajutorul celor 2 burdufuri de capat.
5. Arcele semicirculare, cu raza de 2,70 m, care constituie ostatura
solarului sunt de 3 tipuri:- arce curente, confectionate din teava de otel cu
diametru de 1 inch- arce de capat , confectionate din teava de otel cu
diametru de 1 ½ inch, prevazute cu arc-contrafisa din teava de acelasi
diametru;- arc dublu din zona de mijloc, din teava de diametru de 1 ¼ inch
si rigidizat cu mintanti din teava cu diametru de 1 ½ inch.Curbarea tevilor
se poate face la rece cu ajutorul masinilor de indoit tevi la rece, pentru
controlul curburii utilizandu-se un sablon trasat pe o scandura sau din
beton.Folia de polietilena este sustinuta de sarme zincate din otel zincat ci
diametrul de 2,8 mm dispusa la distante variabile, judicios stabilite, in
functie de variatia distributieiincarcarilor.Si in acest caz, pentru fixarea foliei
se sapa santuri longitudinale cu adancimea de 30 cm, panantul rezultat din
sapatura depozitandu-se temporar pe marginea dinspre exteriora
santului.Folia, inainte de a fi montata pe schelet, se decupeaza in
tronsoane, care trebuie sa aiba lungimea desfasurata a arcului, in cazul de
fata de 8,50m la care se mai adaugalungimea necesara fixariii prin
ingropare si acoperire cu pamanat, respectiv 70 cm (35 cm de fiecare
parte) astfel incat, dupa decupare, folia va masura pe conturul arcului
9,20m lungime.
6. Fixarea foliei se incepe din directia opusa din care bate vantul dominant,
avandu-se grija ca zona de suprapunere sa masoare 25-30 cm.La
contactul cu solul, folia se acoperacu pamantul rezultat din saparea
santului.Pamantul se aseaza cat mai aproape de peretele solariului si se
compacteaza bine.Aerisirea si circulatia masinilor agricole si a mijloacelor
de transport in solar se asigura prin usile de la capat. Important de subliniat
este faptul ca usile din frontoane pot fimanevrate pe balamale pentru
aerisire si circulatia oamenilor, iar pentru circulatia masinilor agricole si a
mijloacelor de transport portile pot fi indepartatecu usurinta
prindesprinderea montantului central al usii din imbinarea cu surub de la
partea superioara si ridicarea de pe stutul fixat in beton.
7. Solariile tip tunel, prezentate pana aici, beneficiaza de numeroase
avantaje, dintre care trebuie subliniate forma curba, aerodinamica a
invelitorii avantajoasa pentru scurgereaapelor meteorice si rezistenta la
solicitarea dinamica a vantului, gabaritului suficient pentru accesul
masinilor agricole specifice si a mijloacelor de transport hipo si
mecanizat.Indiferent de forma de solar tunel adoptata consolidarea la
extrados a foliei cu banda de propilena cu sfoara din polietilena sau cu alte
mijloace similare prezinta o importantamajora in mentinerea in timp a
constructiei si implicit in apararea culturilor de factorii meteorologici
daunatori.Un alt tip de solar este acela la care acoperisul este alcatuit din
doua pante. Scheletul de rezistentaal acestui adapost se poate realiza din
lemn sau metal iar acoperirea sepoate asigura cu folie din polietilena sau
cu panouri demontabile alcatuite dintr-o rama di lemn pe care se fixeaza
folie transparenta.Stalpii acestui tip de solar se pot realiza din lemn de
constructie rurala cu diametrul de 8- 12 cm care vor avea lungimea de 2,30
m din care 60 cm se vor ingropa in pamantbupa o prealabila carbonizare
sau carbolinizare. Capriorii se executa din rigle de brad cu sectiunea 48 X
75 mm si vor fi consolidati in apropiere de coama cu clesti din scanduride
brad de 24mm grosime. Atat pe stalpii cat si pe capriori se intind sarme
zincate cu diametrul de 1,8 mm la 30 cm distanta una de alta care vor servi
ca suport pentru fixareafoliei de polietilena. La coama si la muchiile facute
de intersectia peretilor cu pantele acoperisului se vor fixa sipci de 48 X 75
cm care servesc atat la rigidizarea constructiei cat
8. si la fixarea foliei de polietilena. In cazul in care nu se dispune de
material lemnos pentru fixarea foliei cu sipci profilate se pot utiliza saibe
sau fasii din covor PVC cu grosime de1,8 -2,2 mm.Solariul din sticla
denumit si sera solar este o constructie mai pretentioasa cu fundatii
continue pe tot conturul, cu elementele de structura si de sustinere din
profile metalice sicu invelitoare din sticla de geam.Deschiderea serei-solar
este de 6,00m, inaltimea la streasina de 2,77m iar la coama de 4,30m.
Aceste adaposturi, datorita complexitatii lor pot fi realizate pe unitati de
profilsau pe unitati agricole ce beneficiaza de personal calificat si de
ateliere de lacatuserie cu dotare corespunzatoare.
Principalele lucrari de ingrijire la legumeDocument Transcript
1. Principalele lucrari de ingrijire la culturile de legume |In perioada de
vegetatie, culturile de legume necesita efectuarea unor lucrari deingrijire
pentru a mentine terenul afanat, lipsit de buruieni, suficient irigat si
fertilizat.Foarte importante sunt si lucrarile „in verde”, realizate direct
asupra plantelor. In cele ceurmeaza, veti gasi descrierea principalelor
lucrari care se realizeaza in vedereaasigurarii unor conditii optime de
dezvoltare a legumelor.Distrugerea crustei se poate realiza cu unelte de
mana (sapa, sapaliga,scormonitor,afanator, etc.) sau cu mijloace
mecanizate (prasitoare, freze, sapa rotativa,etc.). Crusta se formeaza
frecventa datorita udarilor aplicate sau a precipitatiilor. Pentrudistrugerea
crustei, solul se lucreaza la adancimea de 3-4 cm , cand solul este
reavan(nu umed) si nu se lipeste de uneltele de lucru.Distrugerea crustei
mareste capacitateade drenare si permite o buna aerisire a solului.Plivitul
presupune indeparatrea buruienilor, cu mana sau cu ajutorul unei scafe
pentruburuieni. Plivitul se practica in zonele unde nu se poate utiliza sapa
sau alte unelte dedimensiuni mai mari. Este recomandat ca aceasta
operatie sa se realizeze in momentulin care pamantul este umed (dupa
ploaie sau udare), pentru a putea smulge buruienilecu radacina cu
tot.Prasitul are ca scop distrugerea buruienilor, spargerea crustei formate
dupa udare sauploi si mentinerea unui strat afanat la suprafata solului.
Aceasta lucrare se aplica de maimulte ori in cursul perioadei de vegetatie a
legumelor. Se poate realiza cu ajutoruluneltelor de mana sau cu mijloace
mecanziate.Erbicidarea se poate realiza pentru culturile de legume
imburuienate frecvent saupentru cele care se intind pe suprafete mari de
teren. Buruienile constituie un concurentimportant al plantelor, in procesul
de asimilare a apei si a substantelor organice din sol.Musuroirea se
executa cu sapa si consta in acoperirea bazei tulpinii cu pamant
afanat.Scopurile principale ale realizarii operatiei de musuroire sunt:
protejarea planteiimpotriva frigului, sustinerea tulpinii, dezvoltarea
sistemului radicular prin emiterea unorradacini adventive pe
tulpina.Fertilizarea reprezinta aplicarea in culturile de legume a
ingrasamintelor organice siminerale, in vederea asigurarii elementelor
nutritive necesare dezvoltarii plantelor.Fertilizarea se poate face pe toata
perioada de vegetatie a legumelor, dar trebuie tinutcont de faptul ca o
fertilizare in exces poate sa determine scaderea calitativa
aproductiei.Irigarea. Datorita faptului ca precipitatiile nu sunt repartizate
uniform si nu corespund cuperioadele cand plantele au cerinte mari fata de
apa, cantitatea de apa care nu poate fiobtinuta din natura sub forma de
ploaie trebuie inlocuita prin irigare. Perioda potrivita
2. pentru irigare este dimineata devreme sau spre seara. Pentru a nu
favoriza aparitiabolilor, seara trebuie evitata stropirea cu apa a
frunzelor.Sustinerea plantelor cu ajutorul aracilor sau a spalierilor, este
necesara la culturile cutulpina ierboasa sau semilemnoasa, care nu-si
mentin singure tulpina in pozitieverticala.Completarea golurilor se
realizeaza in special la culturile infiintate prin plantarea derasaduri si mai
rar la cele infiintate prin semanat direct. Completarea goluriklor
serealizeaza imediat dupa ce apar, cu rasad din acelasi soi (mentinut ca
rezerva) sau cuseminte de acelasi fel.Raritul se aplica culturilor infiintate
prin semanat direct si in care plantele sunt preadese. Raritul se efectueaza
prin smulgerea plantelor mai putin dezvoltate, astfel incat saramana
distante uniforme intre plantele pastrate in cultura.Carnitul consta in
ruperea varfului de crestere al tulpinii, la 2-3 frunze deasupraultimului
ciorchine de fructe. Aceasta lucrare se executa in special la culturile de
tomatesi are drept scop oprirea cresterii vegetative si maturarea mai rapida
a fructelor.Copilitul reprezinta operatia de indepartare a lastarilor care
cresc la subsuoarafrunzelor (copili), in scopul dezvoltarii mai viguroase a
tulpinii principale. Se aplica inspecial culturilor de tomate.Defolierea
presupune indeparatarea frunzelor de la baza tulpinii. Aceasta operatie
sepractica in culturile de tomate, castraveti si vinete. Scopurile pentru care
se realizeazadefolierea sunt: indepartarea frunzelor bolnave sau
imbatranite de la baza tulpinii,asigurarea unei aerisiri mai bune la nivelul
solului, coacerea mai rapida a fructelor prinpaturnderea mai buna a
radiatiilor solare la fructe.Combaterea bolilor si a daunatorilor se realizeaza
cu ajutorul fungicidelor si apesticidelor, ori de cate ori se observa ca
plantele sunt bolnave sau sunt atacate dedaunatori. Bolile si daunatorii pot
produce pagube insemnate din punct de vederecalitativ si cantitativ asupra
culturilor de legume.
Cultura legumelor in solariiDocument Transcript
1. Cultura legumelor in solarii si sere Cateva soiuri de legume ce se pot
cultiva in solar cu rezultate foarte bune: rosii: Marita 15; Marita 25; Vidra
14; Isalnita 50; Delicates; Vemone ardei gras: Export; Urias de California;
De Dunarea; Solaris vinete: Delicia; Bucurestene; Pana Corbului; Lidia;
NarcisaDupa ce s-a incalzit pamantul in solar (10-15 zile de la montare si
acoperire cu folie), se ierbicideaza si se modeleaza terenul in straturi
ridicate pe rand, lasand distantele specifice fiecarei culturi intre randuri.
Plantarea rasadurilor in solar se face intre 20-25 martie la rosii, 5-15 aprilie
la ardei, 1-15 aprilie la vinete.Trebuie ca temperatura in sol la adancimea
de plantare sa nu fie mai mica de 10-12 gr C. La plantare se folosesc
rasaduri viguroase, sanatoase, produse in ghivece sau cuiburi nutritive.
Inainte de plantare, rasadurile se uda si se trateaza contra daunatorilor.
Lucrari de intretinere in solar Dupa plantare, in locul plantelor care nu s-au
prins, se planteaza alte rasaduri din acelasi soi. Se afaneaza solul prin
prasile, prima oara la 10-12 zile de la plantare, apoi la 2 saptamani.
Legumele se iriga functie de cultura, de obicei intre randuri, aducand apa
pe santuri. Fertilizarea se face uniform, in apropierea randurilor,
incorporand ingrasamantul in sol odata cu prasilele.De mare importanta
este dirijarea temperaturii si umiditatii, realizata prin aerisirea solarului si
irigare corecta. Aerisirea se face prin deschiderea usilor din capete, sau
prin ridicarea foliei la mijlocul solarului in zilele foarte calduroase. Daca nu
se respecta aceste conditii, apar bolile la plante si cultura poate fi
periclitata. Combaterea bolilor se face prin masuri de igiena a culturii
(indepartarea plantelor bolnave) si tratamente fito-sanitare. Lucrari
speciale: La rosii: - sustinerea plantelor pe sarme sau sfori cat mai din timp
(20 zile de la plantare) - copilitul (vezi ingrijirea rosiilor) - carnitul plantei la
3-4 inflorescente pentru culturile extratimpurii si 8-10 inflorescente pentru
culturile prelungite - defolierea frunzelor de la baza, imediat dupa plantare,
si a celor ingalbenite La ardei: - lucrari de formare a tufei, lasand 3-4
ramificatii; lastarii de rod se lasa in exterior si se ciupesc la 1-2 flori, iar
lastarii interiori si cei sterili se suprima - carnitul varfului lastarilor la 2
frunze deasupra ultimului fruct - defolierea frunzelor batrane La vinete: -
ciupirea lastarilor pana la aparitia primelor flori; se lasa 1-3 copili care se
carnesc dupa 2-3 fructe ; daca apar mai multe flori la un loc se raresc,
lasand numai una - se defoliaza frunzele de la baza si cele care umbresc
florileCultura legumelor in camp
2. Insamantarea directin camp se face pentru obtinerea de productii
timpurii la legumele care suporta mai bine temperaturile mai scazute, ca
morcovul, patrunjelul, mazarea, ceapa, salata, spanacul, etc. Unele
seminte (morcov, patrunjel) rasar mai greu, la 20-25 zile. Perioada de
semanare la legumele de baza Cultura Distanta intre randuri/cm Distanta
pe rand/cm Perioada de semanare 1-15 III Morcov 20-40 7-8 25 V-25 VI
Patrunjel 20-40 7-8 1 III-5 IV Ridichi de luna 15-20 6-7 1 III-15 IV Ridichi de
vara 30-40 15-18 25 IV-30 V Ridichi de iarna 30-40 15-18 20 VI-10 VII 1-10
IV Sfecla rosie 30-40 18-20 25 V-5 VI 10-30 IX Ceapa de consum 30-40 7-
8 20 II-10 III Ceapa de arpagic 30-40 7-8 25 III-15 IV 1-10 XI Ceapa verde
15-20 5-6 20 II-20 III 1-10 XI Usturoi 30-40 5-6 20 II-10 III 1-15 VIII Spanac
20-25 - 20 II-10 III 20 II-10 III Salata 20-25 15-20 1-20 VIII Fasole pastai
40-50 7-8 20 IV-10 V Fasole uscata 40-50 7-8 25 VI-5 VII 25 IV-10 V
Castraveti 80 30-50 20 VI-10 VII Dovlecei 70-100 40-60 25 IV-10 V
Plantarea rasadurilor in camp Rasadurile trebuie sa fie viguroase,
sanatoase, cu frunze de culoare verde-inchis si cu radacini puternice.
Perioada de plantare este in functie de specie. La plantare, pamantul se
indeasa bine in jurul radacinilor astfel incat sa nu ramana goluri in care sa
patrunda aerul uscat de afara. Daca terenul nu a fost ingrasat, e bine sa se
puna 300-400 gr mranita la cuib, amestecandu-se cu pamantul.De mare
importanta este adancimea de plantare; daca e prea adanc, cresterea
plantelor va fi incetinita de lipsa aerului, iar daca plantarea se face prea la
suprafata, rasadurile se vor usca. Udarea se face conform cerintelor culturii
respective.
3. Tipuri de solarii Culturile de legume timpurii si extratimpurii se pot obtine
inrasadnita, in solarii de diferite tipuri si in sere-solar. Ne vom ocupa inmod
deosebit de obtinerea legumelor in solarii, care sunt mai usor de amenajat
si necesita mai putine investitii. Solariile sunt constructii simple, acoperite
cu folie de polietilena de 0,1-0,2 mm grosime si in care se planteaza
legume sau se produc rasaduri, primavara foarte devreme, in vederea
obtinerii de productii extratimpurii (trufandale). Ele se monteaza cu minim
10-15 zile inainte de data plantarii, pentru ca pamantul sa se incalzeasca.
Solarul simplu de tip tunel este usor de realizat.Pentru construirea acestui
solar se folosesc tije de plastic flexibile sau de fier-beton de Ø 6, lungi de
1,6-1,8 m. Tijele se asaza arcuit la distanta de 1- 1,5 m intre ele, infigand
cele 2 capete in pamant, constituind astfel scheletul solarului.Deschiderea
arcului va fi de 70 cm, iar inaltimea de 40-50 cm. Pe schelet se fixeaza
folia lata de 1,5 m asa fel incat sa treaca cu 15 cm peste marginiletunelului,
pentru ca folia sa fie fixata prin asezarea unor brazde de pamant peste
margini. La cele 2 capete ale tunelului folia se prinde in manunchi de cate
1 tarus-ancora. Intr-un astfel de solar se pot planta 2-3 randuri de rasaduri
de talie mica: salata, varza, conopida, etc. Dupa ce timpul s-a incalzit,
solarul se desfiinteaza, iar cultura ramane in camp deschis. Orientarea
tunelului trebuie facuta astfel incat vanturile puternice sa bata in lungul
acestuia. Un alt tip de solar este solarul inalt de tip tunel. Acesta are
scheletul de fier-beton de Ø 14-18, cu deschiderea la baza de 5-7 m. Tijele
din fier sunt sudate intre ele cu bare de fier, iar de o parte si dealta a
coamei se intind cate 3 randuri de sarma galvanizata pentru sustinerea
foliei. Fiecare picior al arcadei se introduce intr-un locas din teava fixata
inbeton, pentru o mai buna stabilitate. Folia de polietilena de 0,2 mm
trebuie sa depaseasca marginile solarului pentru ancorare sau acoperire
cu pamant pe margini. Dupa ce s-a acoperit solarul cu folie, peste acesta
se intinde prin incrucisare sarma de 3 mm care se fixeaza cat mai bine si
mai strans pentru a impiedica ruperea foliei de catre vant.
4. Daca exista posibilitatea, acest tip de solar poate fi prevazut in interior
cu tevi pentru incalzire (sere-solar). Solarii joase duble Acest tip de solar
se confectioneaza frecvent dintr-un schelet de lemn sau fier-beton. Pentru
acoperire se folosesc doua folii de polietilena late de 1,4 m, lipite intre ele
pe latura lunga. Solarii inalte cu acoperis in 2 pante Se construiesc din
lemn. Fixarea foliei se face prin sipci de lemn late de 2-3 cm care se prind
de schelet cu cuie de tabla. Se pot alatura 2 sau mai multe asemenea
solarii, in care se pot cultiva toate speciile de legume .Daunatorii legumelor
Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la
suprafata.Combatere: momeli toxice Limax (melcul fara cochilie) ataca
varza, morcovul, ardeii, vinetele, castravetii, salata, etc.Combatere: terenul
infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra vanata pisata fin, praf de
var nestins, 15 gr la mp.
5. Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in
frunzele de ceapa.Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; la
aparitia primelor gargarite, primavara devreme, se stropeste cultura cu
Carbetox 0,1%, Sinoratox0,15%, la care se adauga ca adeziv aracet 0,2%.
Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are 2-3 generatii pe an; prima
generatie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a doua si
atreia ataca bulbii, in care sapa galerii. Frunzele se ingalbenesc si se
usuca.Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; samanta si
arpagicul se trateaza inainte; la aparitia primelor larve se stropeste cultura
cu Sinoratox0,15% si Carbetox 0,1%. Molia si musca morcovului si a telinei
sunt daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunze.Combatere:
strangerea si arderea resturilor vegetale; tratamente la aparitia primelor
larve cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,1%, Basudin 0,08%. Gargarita verzei
: larvele sapa galerii in tulpina si frunze.Combatere: lucrari repetate ale
solului (araturi, prasit); la aparitia adultilor, inainte de a depune oua, se
stropeste cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,15%,Diazinon 0,15%. Buha
verzei este periculoasa pentru culturile de varza; omida colorata in verde
pana la brun-cenusiu, poate atinge 4-5 cm lungime; face gauri incapatana
ajungand pana la cotor. Ataca si conopida.Combatere: inainte de formarea
capatanii se trateaza cultura cu Carbetox 0,4%, Sinoratox 0,15%, Decis
0,04%, 0,6-0,8 litri solutie la mp. Cu 20 zileinainte de recoltare se stopeaza
tratamentul. Fluturele alb al verzei este de asemenea un daunator
periculos. Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre, rotunde.
Larvele (omizile) suntgalben-cenusii cu trei dungi galbene pe spate.
Omizile rod frunzele de varza pana la nervura principala. Daca atacul este
puternic si nu se iau masuri decombatere, cultura poate fi distrusa. Ataca si
conopida.Combaterea se face la fel ca la buha verzei. Gandacul de
Colorado adult este de 8-12 mm lungime, de forma ovala, bombat pe
spate; pe fiecare aripa are 5 dungi negre. Larvele rosii-caramiziise hranesc
cu frunzele de cartofi, vinete, rosii, ardei. Daca nu se iau masuri de
combatere tufele pot ramane fara frunze.Combatere: stropirea culturii la
aparitia primelor insecte cu Decis 0,05%, Hostation 0,1%, 0,7-0,8 litri la
mp. Pe suprafete mici insectele pot fi adunatecu mana inainte de a depune
oua.Bolile legumelorCaderea rasadului este o boala care apare in
rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta
prin aparitia unor pete brune labaza tulpinii. Planta se ofileste, cade la
pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot
mari si in cateva zile toate rasadurilepot fi distruse.Combatere: se smulg si
se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste
cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie desulfat de cupru 2,5% (2
litri solutie la mp), ferind plantelesanatoase.Prevenire: se stropeste patul
germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol
0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotrivaaltor boli, se repeta
tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte
produserecomandate de magazinelede specialitate.BOLILE LA ROSII
6. Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase
pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul
acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede,
putand cuprinde toate rosiile, mai ales dacaplantele nu sunt ridicate de la
sol prin sustinere pe araci sau spalieri.Combatere:Rasadurile trebuie
obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se
dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apaincalzita la 45-50
gr C timp de 10 minute.Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane
0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%- Zeama bordeleza este o
substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie
astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la100 litri apa se foloseste
1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in
proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) inraport de 1:1 sau 1:2;
piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra
vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare,solutiile se amesteca
si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama
bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cuhartia de
turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru,
se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vasede
lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea
mult timp, cel mult de la o zi la alta. Ofilirea bacteriana
(cancerulbacterian)Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se
vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un
punct brun-negricios inmijloc.Combatere: se face prin smulgerea si arderea
plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante
ramase dupa recoltare.Semintele folosite se trateaza cu acidacetic 0,8%
timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se
stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sauDithane
0,5%. Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in
locurile cu leziuni.Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere
a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se
stropeste cuCaptadin 0,3%, Rovral 0,2% Alternarioza se manifesta sub
forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite
pe fructe.Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%,
Dithane 0,2%. Septorioza (patarea alba a frunzelor)Pe frunze apar pete
circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare
alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brunintunecata, in dreptul
petelor observandu-se puncte negre.Atacul incepe pe frunzele de la baza.
In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte
numeroase, putand determina uscarea partialasau totala a
frunzelor.Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-
10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama
bordeleza 0,75-1%,Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa
aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate
resturile. Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe
apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita
fructului. Cutimpul se formeaza rani adancite.Combatere: zeama bordeleza
0,75%, Turdacupral 0,5%.BOLILE LA ARDEI Mozaicul se manifesta prin
pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate.
Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar
pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata
oculoare albicioasa.Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea
culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de
frunze (afide) care transmitvirusul, cu Fernos 0,05%. Putregaiul negru
Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.Combatere: la
aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2%
Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete
negre, adancite, pe fructe.Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2%
si rotatia culturii.
7. BOLILE LA VINETE Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete
circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe
fructe boala se manifestaprin pete brune, infundate in pulpa fructului.
Tesuturile atacate putrezesc.Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si
fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.BOLILE LA
VARZA Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in
terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc
umflaturialungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn.
Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in
crestere, nu maiformeaza capatana, se ofilesc si mor.Combatere: folosirea
de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele
bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca siconopida. Putregaiul
uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii.
Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoarebrun-
deschisa.Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de
20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa
3-4 ani.Boala ataca si conopida.BOLILE CEPEI Mana cepei este boala cea
mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe
vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate
se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.Combatere:
Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1
kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%,Captadin 0,3%,
Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se
fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda binede frunzele
ceroase se va adauga aracet 0,3%. Arsura frunzelor se manifesta cand
vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase.
Extremitatea frunzei se usuca si serasuceste.Combatere: se va inlatura
apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si
inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral0,5%.BOLILE
CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR Mana castravetilor ataca frunzele, pe
care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-
violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prinmarire iar frunzele se
usuca.Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil
0,15%). Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un
strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.Combatere: la
aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%.
Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile.Dupa recoltare
se strang si se ard toate resturile.BOLILE FASOLEI Antracnoza fasolei: pe
frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor.
Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunzaramane gaurita. Pe pastai
apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic
pastaile putrezesc.Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii
la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa
recoltare semintele sevor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi. Arsura
bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi
ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-
rosiaticeinconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune.
Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.Combatere: stropirea frunzelor cu
Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire.
Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele
capata un aspect mozaicat si se incretesc.Combatere: distrugerea afidelor
prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.
8. BOLILE MAZARII Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga
cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se
ingalbenesc si se brunifica, iarpe partea inferioara se formeaza un puf
violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se
brunifica in locul atacat.Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte
sanatoase si tratate.Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.BOLILE
SALATEI Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de
temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei .
Atacul apare pefrunze, unde pe partea superioara se produc pete
decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.Combatere:
evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%. Putregaiul
cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata
capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu
siputrezeste.Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii,
stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de
la plantare.BOLILE CARTOFULUI Mana cartofului apare mai ales in verile
ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire,
care apoi devin brun-negricioase. Pefata inferioara a frunzelor, in dreptul
petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub
forma de pete brune.Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi
sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-
1%, primul stropit inainte deinflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa
2-3 saptamani.Despre rosii (sau tomate)
9. Rosiile reprezintã una din principalele culturi din grãdina de legume,
datoritã fructului care e un aliment foarte valoros, ce contine însemnate
cantitãti de substante hrãnitoare. Într-un kg de rosii se gãsesc cca 30-40 gr
zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30
mg fier. Ce soiuri se cultivã? Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri
autohtone, ca Arges 400", "Arges 408" sau "Arges 450" care sunt foarte
precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rãsãrire, de asemenea se
folosesc "Export" sau "Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot
folosi soiurile bulgaresti ?Marita 15? si ?Marita 25? Pentru culturile de vara
se pot folosi soiurile: ?Aurora?, cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile
de la rasarire; ? de Tulcea?, cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice,
produce la 130-135 zile de la rasarire; ?Campbell? produce rosii de 150-
160 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130-140 zile de la
rasarire. Alte soiuri bune sunt din grupa ?Heinz? Trebuie mentionat ca
ameliorarea soiurilor de legume în general, si a celor de tomate în special
progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte
valoroase pentru culturile de buna calitate . Tomatele cer multa lumina, mai
ales în rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea trebuie
cultivate în soluri fertile, îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale , mai
ales. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu
rezultate bune si prin semanare direct în câmp. Rasadul pentru culturile
timpurii se produce în rasadnite calde, în care se seamana în luna
februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. La 2-3 saptamâni de la rasarire,
când apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 10/10
cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Mai
bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive.
Pentru cultura de vara, semanatul în rasadnita se face la începutul lunii
martie. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara, începând cu
mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai, rasadurile de tomate se pot planta
în gradina.Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu
portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru
soiurile mai mari. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de
mranita care se amesteca cu pamântul din cuib. Dupa plantare rasadul se
uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri. Nu se stropesc direct
plantele! Cum se îngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare, rasadurile
trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 1-1,2 m
lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre nord . Sau se
instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând,
pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime. În afara prasilelor repetate
pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueaza
urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe
masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. Legarea se face cu
sfori, fâsii de cârpe sau alt material textile, imediat sub frunze, înconjurând
tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca.
10. Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face
imediat ce acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa
1-2 lastari la tufa, din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe ,
pentru cresterea productiei. Udarea se face la 6-7 zile, functie de gradul de
uscare al pamântului. Primavara si la începutul verii, rosiile se uda
dimineata, pentru ca pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei, iar plantele
sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Vara, udarea se face seara si
noaptea, când solul s-a mai racorit. La udare trebuie urmarit ca apa sa
ajunga la radacini si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci
trebuie lasata la soare pentru a se încalzi un pic. Îngrasarea pamântului se
face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor, apoi la 2 saptamâni. În
acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale, precum
gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa), 10-15 litri la 1
mp, sau mranita, care se împrastie printre plante si se îngroapa prin prasit
în sol. Cârnitul este o lucrare foarte indicata, atât pentru culturile timpurii
cât si pentru cele târzii. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze
deasupra ultimului ciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasa 4-5
ciorchini de fructe, iar la cele târzii 6-8 ciorchini. Prin aceasta lucrare se
grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari
si carnoase la cultura de vara, iar la cea târzie se accelereaza coacerea
înainte de caderea brumei. Recoltarea tomatelor se face pe masura
coacerii lor, în mai multe rânduri.Despre ardeiÎn cultura se gasesc 4 feluri
de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca rosiile si
vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru
a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat într-un
pamânt bogat, afânat, lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd.
11. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben
urias, Urias de California, Românesc, Calincov verde, etc. Gogosar:
Timpuriu de Bucuresti , Superb, Urias dulce, Splendid, Rubin, etc. Ardei
lung: Kapia, Lung românesc, Medaliat, Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu
(ciusca), Iute de Arad, etc. Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre
sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie
pentru culturile de vara. Pentru culturile târzii de toamna (ardei, gogosari si
ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul
lunii aprilie. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre
sfârsitul lunii aprilie. În celelalte cazuri, ardeii se planteaza la începutul lunii
mai. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punând câte 1 fir la
cuib. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se
face pe straturi înaltate, distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei
gras si gogosar. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea
din rasadnita. Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat,
îngrasare suplimentara). Important este cum se face udarea, si anume:
apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3
saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine; apoi udatul se face
odata la 6-8 zile; în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. Odata cu
prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la
udat. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitateeste bine sa se
cârneasca ramurile fiecarei plante, lasând doar 5-6 ardei la tufa. De la o
tufa se pot obtine 0,5-0,75 kg ardei, gogosari sau ardei lungi.Despre varza
12. Exista mai multe feluri de varza: alba, rosie, creata, de Bruxelles, etc.
Ne vom ocupa de tipurile de varza mai populare la noi, anume cea alba si
rosie.Varza este o planta destul de rezistenta la frig, suporta în faza de
rasad temperaturi de -3 grade C, iar când e dezvoltata pâna la -7 grade C.
Are însa nevoie de multa apa si lumina. Pe un teren bogat, arat adânc din
toamna si îngrasat corespunzator se obtin recolte foarte bune. VARZA
ALBA Soiuri timpurii (formeaza capatâni la 90-110 zile de la rasarire)
Dittmark este un soi foarte productive care formeaza capatâni mici,
îndesate si rotunde. Prima recolta face capatâni mici si putin lunguiete cu
greutate de 1-1,2 kg. Daca se întârzie recoltarea, verzele crapa. Alte soiuri
timpurii sunt: Timpurie de Vidra, Veta Soiuri de vara (recoltare la 110-130
zile) Gloria, Victoria ? capatâna ovala, de 1,5-2 kg Soiuri de toamna
(recoltare la 145-160 zile) De Buzau este un soi cu capatâni mari si foarte
mari (5-6 kg), îndesate si care nu crapa. Licurisca ? soi cu capatâni
rotunde, bine îndesate, de cca 3 kg, foarte pretabil la murat. Larex este alt
soi productiv. VARZA ROSIE Soiuri: Cap de Negru este soiul cel mai
cultivat; capatâna rotunda de cca 1 kg. Alte soiuri: De Ertfurt, Zenit, Topaz,
etc. Rasadul de varza timpurie se obtine în rasadnite calde din seminte (7-
10 gr la 1,5 mp) semanate la începutul lunii februarie. Varza de vara se
pune în rasadnite semicalde la începutul lunii martie. Varza de toamna si
cea rosie se seamana direct pe strat la mijlocul lunii mai.Plantarea
rasadurilor în gradina, pentru culturile timpurii se face la 50-55 zile de la
rasadire, în martie sau începutul lui aprilie. Pentru culturile de vara
plantarea se face în aprilie sau începutul lunii mai. Înainte de plantare
rasadurile se fasoneaza, se scurteaza vârful radacinilor si jumatate din
lungimea frunzelor. Distantele de plantare sunt 70-30 cm pentru varza
timpurie si 70/40, 70/50 cm pentru varza de vara sau toamna (inclusiv cea
rosie). La plantare rasadurile se îngroapa pâna la prima frunza adevarata.
Dupa plantare se uda obligatoriu. ÎngrijireLucrarile obisnuite sunt
completarea golurilor (3-4 zile de la plantare); prasilele pentru spargerea
crustei si combaterea buruienilor; musuroitul (odata la 2-3 saptamâni de la
plantare, apoi la primul prasit); udatul; îngrasarea suplimentara. Udatul (în
timpul primaverii se face dimineata, iar vara dupa amiaza) se face la 10-14
zile, cu volum mare de apa. Odata cu udatul se poate aplica si îngrasarea
suplimentara, îngropat între rânduri sau în solutie cu apa de udat, la 15-20
zile de la plantare. Când leaga capatânile se face îngrasarea a 2-a.
Recoltarea se face când capatânile sunt bine îndesate (se constata prin
apasare cu degetul). La varza timpurie se poate obtine si a 2-a recolta de
la aceleasi plante . Pentru aceasta se taie capatâna mai sus, lasându-se
frunzele verzi de la baza. Verzele vor fi mai mici ca cele din prima
productie.
13. Despre castraveti Cultura timpurie de castraveti se produce prin
rasaduri, fie in ghivece, fie pe brazde (rasaduri reci). Semanatul in ghiveci
sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau
brazda). Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai, la 1 m
intre randuri si 0,5 m pe rand. Tot in scopul obtinerii de productii timpurii,
castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel. Cultura de vara a
castravetilor se face prin semanarea direct in camp, la sfarsitul lunii aprilie,
inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre randuri si 0,6 m pe rand. In
fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul,
apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. Peste cuib
se presara strat de 1-2 cm de mranita. De retinut: terenul destinat culturii
de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de
grajd, 3000-4000 kg la 1000 mp. Soiuri: Delicates, Cornison, Bistrita,
Levina, Lang, Ileana, Famosa, Marina. Pentru productia de toamna, care in
general este destinata la murat, semanatul se face pe brazde la inceputul
lunii iulie, la distanta de 70/30 cm. De regula se foloseste soiul Cornison.
Ingrijire: Daca plantarea se face prin rasaduri, imediat dupa plantare se
uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). Daca plantarea s-a facut prin
semanare directa, dupa ce rasar, plantele se raresc lasand cate 2 la cuib.
Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama
radacinile. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc. Udarea se face
numai la radacina, ferind vrejii de umezeala, deoarece acestia pot putrezi.
O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul", care contribuie la
obtinerea unor recolte mari si timpurii. Cand plantele au format 4-5 frunze li
se ciupeste (rupe) varful. De la baza plantei vor creste noi lastari, pe care
se vor forma mai multe flori femeiesti, acestea producand castraveti. Cand
si acesti lastari au format 5-6 frunze, se ciupesc, repetand operatia si la
lastarii de ordinul 3. Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita.
Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire, iar a doua la 15-20 zile
de la prima. Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Pentru
murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. Recoltarea se repeta la
2-3 zile, deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate
. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii, deoarece planta are de suferit. Daca
se lasa neculese si imbatranesc, plantele nu mai leaga rod. De pe 1000
mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii, 2000-3000 kg
castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna.
14. Despre dovlecei Se cultiva pentru fructele tinere ce se folosesc la
prepararea diferitelor mancaruri sau conserve. Cultura dovleceilor este
asemanatoare culturii timpurii a castravetilor. Se seamana la inceputul lunii
mai, la distanta de 1 m intre cuiburi pe rand si 0,7 m intre randuri. La
fiecare cuib se pun 4-5 seminte. Dupa rasarire se vor lasa numai 2 plante
la cuib. Lucrarile de ingrijire sunt asemanatoare cu cele de la cultura
castravetilor, exceptand ciupitul, care nu este necesar la dovlecei. Pentru
obtinerea de productii timpurii, dovleceii se pot cultiva in cuiburi incalzite cu
gunoi de grajd sau in cultura protejata cu folie de polietilena. Cel mai
raspandit soi de dovlecel la noi este asa-zisul "Fara vrej", soi timpuriu care
da primele fructe de consum la 70-75 zile de la semanat. Dovleceii au
culoare alba-verzuie, marmorata, ca dimensiuni fiind mari si alungiti.
15. Despre ceapa CEAPA Contine multe substante hranitoare: zaharuri,
vitamine si substante active care omoara microbii. Ceapa de arpagic Se
obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în
primavara; samânta de ceapa se seamana în martie (0,8-1 kg la 100 mp),
în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime, lasând poteci de 50 cm
la 10-15 rânduri. Pentru a grabi rasarirea, samânta se înmoaie în apa 2-3
zile. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se
stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei.Recoltarea se face în luna
august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate.
Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Cel mai
bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se
pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr
C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C, pentru a nu forma fusti anul
urmator. Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De
Zittau, De Vinga, De Darasti, De Lovrin, De Filiasi, etc. Ceapa de consum
(bulbi) La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între
rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând, pe terenul pregatit corespunzator.
La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. Îngrijirea consta în 4-5
sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 îngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu zeama
bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali.
Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la
plantare. Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si
mai mult de jumatate au cazut la pamânt, prin smulgere sau cu sapaliga,
cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la
soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp.
16. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul,
care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm.
Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din
600-800 gr samânta. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze. La
plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se
planteaza cu plantatorul, la sfârsitul lunii mai, la 25-30 cm între rânduri si
10-15 cm pe rând. Dupa plantare se uda, apoi se îngrijeste la fel ca ceapa
de arpagic. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de
teren. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola Ceapa verdePentru a
obtine ceapa verde (stufat) în primavara, se planteaza toamna târziu sau
primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm
sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10
cm pe rând.Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze
peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri
bulbii de înghet. Acest strat se aduna cu grebla în primavara. Recoltarea
se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm.
17. Despre fasole Fasolea pentru pastai (sau fasole verde) Se seamana in
primavara, mai tarziu, cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul lunii
aprilie, inceputul lunii mai). Exista doua feluri de fasole verde: pitica si
urcatoare. Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in
cuiburi la 40/40 cm, cate 3-4 seminte la cuib. Fasolea urcatoare se
seamana in cuiburi la 80/50 cm. La fiecare cuib se infige un arac de 2 m.
Vara, cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta. Recoltarea
pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire. Culesul se repeta la cateva
zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina atoase.
Daca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia
scade. Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de
toamna. De pe 1000 mp se obtin 400-500 kg pastai. Soiuri de fasole pitica:
Beste von Allen, Galbena Untoasa, Galbena de Moldova, etc. Soiuri de
fasole urcatoare: Grasa de Transilvania, Pestrita de Moldova, Bogdana,
Aurie de Bacau.
18. Despre vinete Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante
pretentioase la caldura, apa, lumina si hrana. Samânta încolteste numai la
temperaturi ce depasesc 14- 15 grade C, iar la temperaturi sub 0 grade C
plantele mor. Cer mai multa apa, deci se uda mai des. Daca nu au
suficienta lumina în rasadnita, plantele se îngalbenesc si se alungesc.
Daca sunt umbrite în teren, nu leaga rod. Ce soiuri cultivam? Sunt
recomandate urmatoarele soiuri: ?Delicia? pentru culturi timpurii, ?
Danubiana? pentru culturi de vara, ?Pana Corbului? si ?Bucurestene?
pentru culturi târzii. Cum se produce rasadul de vinete?
19. Vinetele se cultiva numai prin rasad. Semanatul în rasadnite se face la
sfârsitul lui februarie, începutul lui martie. Repicatul se face la 7-7 cm sau
8-8 cm cu mult pamânt la radacina sau în ghivece nutritive. Plantarea
rasadurilor se face la începutul lunii mai, la 60 zile de la semanare, când
au 6-7 frunze, la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând, la aceeasi
adâncime la care au stat în rasadnita. La plantare se pun la cuib 50-100 gr
mranita. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1,5 litri apa si se trage
pamânt maruntit în jurul plantei. Cum se îngrijeste? În general, îngrijirea se
face asemanator cu cea de la tomate, cu anumite specificatii: se fac 4-5
prasile, se uda mai des ca rosiile (4-5 zile), iar îngrasarea se face de 3 ori,
prima data la 10-15 zile, iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile.
Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice,
daca se strâng usor între degete si podul palmei. Fructele îmbatrânite
devin amare. La recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe
racoare. Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile. O planta poate produce 5-6
vinete, aproximativ 1-1,5 kg.Despre praz
20. PRAZUL Se cultiva prin rasad, care se produce în rasadnite reci, pe
straturi, sau in ghivece, prin semanare, la sfârsitul lunii martie sau
începutul lui aprilie. Pentru 1000 mp de cultura trebuiesc 45000-55000 fire
de rasad care se obtin din 600-800 gr samânta. Plantarea rasadului în
gradina se face la începutul lunii iunie, la 30 cm între rânduri si 15-20 cm
pe rând, dupa ce s-a fasonat (se scurteaza cu 1/3 radacinile si frunzele).
Îngrijirea se face prin prasile, udari, îngrasare suplimentara (ca la ceapa).
Plantele se musuroiesc pentru a favoriza albirea si fragezirea bazei
tulpinilor. Pentru consum în timpul verii, recoltarea începe la sfârsitul lunii
iulie, iar prazul pentru iarna se recolteaza toamna târziu (noiembrie). Se
poate pastra peste iarna în pivnite, prin îngroparea radacinilor si o parte din
tulpina în nisip. La 1000 mp de cultura se pot obtine 1500-4000 kg praz.
Soiuri: cel mai raspândit soi este Camus, cu tulpini lungi si viguroase, de
60-70 cm; alte soiuri sunt Carentan, Parox, Pelux, etc.Despre salata Salata
este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana, alungita, de foi si
salata aurie. In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile: Pentru cultura
timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa Pentru cultura
semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges
21. Pentru semanare in toamna: Polul Nord Salata se cultiva prin rasad
sau prin semanare directa in gradina. Terenul trebuie lucrat si ingrasat,
2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp, inca din toamna. Pentru cultura
timpurie de primavara salata se insamanteaza in gradina intre 20 august-
10 septembrie. Pentru culturile de la sfarsitul primaverii, inceputul verii,
salata se seamana in februarie-martie. Pentru cultura de toamna
semanarea se face la inceputul lunii august.Semanatul se face pe straturi
de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta, la
adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt
necesare 200-300 gr samanta. Salata timpurie se protejeaza in tunele de
folie impotriva inghetului. Cultivata prin rasad, salata face capatani mai
mari. Se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite semicalde sau in
solar. Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta
de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa
plantare rasadurile se uda. IngrijireDaca semanarea s-a facut din toamna
este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau
gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii.
Cultura se praseste in primavara, se rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa
suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze.
Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de
tipul de cultura. La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000
capatani.Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la
seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita in plus fata
de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand
frunzele au crescut mari si se formeaza capatana, pentru ca inima salatei
sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine
capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior .
22. Despre spanac Spanacul este o planta legumicola foarte valoroasa
datorita continutului ridicat in substante nutritive - saruri de fier, calciu,
vitamina C - precum si faptului ca se poate consuma intr-o perioada cand
lipsesc alte legume . Soiuri mai raspandite: Viroflay, soi timpuriu care se
recolteaza la 40-50 zile de la semanare, este mai sensibil la ger; semanat
din toamna, trebuie protejat cu frunze uscate, gunoi paios sau paie;
Matador este un soi mai rezistent la frig, dar se recolteaza mai tarziu; Alte
soiuri: Smarald, Nores, etc. Semanatul din toamna se poate incepe din
august pentru productia de toamna, iar pentru cea din primavara, spanacul
se seamana in septembrie- octombrie. Semanatul de primavara se face cat
mai devreme, in martie - inceputul lui aprilie. Se seamana la 20-25 cm intre
randuri si 2-4 cm adancime. Pentru 1000 mp sunt necesare 2-2,5 kg
samanta. Ca lucrari de ingrijire mentionam plivitul pe rand, 1-2 prasile, o
ingrasare suplimentara (, si udarea in caz de seceta. Recoltarea se poate
incepe cand plantele au 5-6 frunze de 10-12 cm si se face fie prin ruperea
frunzelor de la exteriorul rozetei, fie taindu-se rozeta cu frunze de la baza.
De pe 1000 mp se pot recolta 1200-2000 kg de frunze.
23. Despre mazare De la mazare se recolteaza pastaile, care contin
boabele folosite pentru consum la conserve sau mancaruri. Semanatul se
face primavara devreme, imediat ce se poate lucra pamantul ("in mustul
zapezii"), mazarea fiind o planta destul de rezistenta la frig. Pamantul
trebuie afanat, dar nu se ingrasa cu gunoi de grajd. Semanatul se face in
randuri la 20-25 cm distanta sau in cuiburi la 30-35 cm distanta intre
cuiburi, in care se pun cate 5-6 boabe de mazare. Adancimea de
semanare este de 5-7 cm. Daca vrem sa obtinem pastai verzi in toamna,
se poate semana in iunie. Pentru 1000 mp sunt necesare 15-20 kg
samanta. Cultura se praseste o data sau de doua ori, la nevoie.
24. Recoltarea se face cand boabele au o marime normala si sunt inca
dulci. Daca se intarzie recoltarea, boabele pierd din gustul dulce, devin
fainoase si se sfarama la fiert. De pe 1000 mp se obtine o productie de
400-500 kg boabe verzi. In cultura se gasesc numeroase soiuri, dintre
care: soiuri cu crestere mica: Fina verde, Delicioasa, Pitica de Rin,
Minunea Americii, Timpurie de Craiova, Prima, Isalnita soiuri cu crestere
inalta si semiinalta: Conserva, Expres, s.a.Despre cartofi Ne vom ocupa in
special de cultura cartofilor timpurii in gradina. Este necesar sa se
foloseasca numai soiuri care formeaza tuberculi cat mai devreme, dintre
care mentionam: Ostara, Sirtema, Resy, Desiree, Semenic, s.a. Terenul:
cartoful are nevoie de un pamant usor si bogat in substante hranitoare.
Terenul ales se lucreaza din toamna printr-o aratura adanca la 25-
25. 30 cm, cand se si aplica gunoiul de grajd (15-20tone la 5000 mp. In
primavara solul se niveleaza si se ingrasa suplimentar pe tot terenul sau la
cuib, cu un amestec de mranita si cenusa. Pentru obtinerea de productii
mari si timpurii, tuberculii trebuie sa fie sanatosi, iar la plantare sa fie deja
incoltiti. Plantarea se va face cat mai devreme, lainceputul lunii martie in
zonele mai calde si pana la 10 aprilie in zonele mai reci. Se vor folosi
adaposturi din folie de polietilena pentru protejarea culturii de brumele tarzii
de primavara. Distanta de plantare este de 60-70 cm intre randuri si 30-35
cm pe rand, cuiburile facandu-se la adancimea de cca 10-15 cm. Tuberculii
incoltiti se asaza cu grija pe o parte pentru a nu li se rupe coltii, cei mari
putand fi taiati in doua, astfel incat fiecare parte sa aiba cate 2-3 colti.
Ingrijirea cartofilor Cand lastarii au ajuns la 10-12 cm se praseste, apoi
dupa 2-3 saptamani se mai face o prasila, cand se musuroiesc plantele .
Pentru obtinerea de productii mari, cultura trebuie udata si ingrasata
suplimentar, prima oara la 10- 15 zile de la rasarire, apoi dupa 10-20 zile.
Cand plantele infloresc se formeaza si tuberculii. Pentru prima recolta se
desface cu grijapamantul din jurul tufei si se culeg numai tuberculiimai mari
(de marimea unui ou). Pamantul se trage la loc, se uda si se reface
musuroiul pentru a se forma noi tuberculi.De pe o suprafata de 5000 mp se
pot obtine 7500- 10000 kg cartofi timpurii.
26. Despre conopida Se cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati.
Este o planta destul de pretentioasa, mai ales la temperaturi sub 0 grade
C, când se pateaza si nu mai produce recolte de calitate . Când s-a format,
inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. Se cultiva pe
soluri fertile, bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd. Soiuri Timpurie de
Ertfurt, cu perioada de vegetatie de 90-100 zile, cu inflorescenta mica,
rotunda si îndesata de 300-500 gr Bulgare de zapada (115-120 zile), cu
inflorescenta mare, de 600-1000 gr, cu productie mare la cultura în câmp si
care se pastreaza bine mai mult timp. Alte soiuri: Timpurie de Arad, etc.
Rasadul Soiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3.5 gr la 1,5 mp) în
februarie. Soiurile târzii se seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai.
Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii
(50-50 cm) si în luna iulie pentru cele târzii (70-70 cm). Rasadul poate fi
plantat putin mai adânc decât a fost în rasadnita. Pamântul se amesteca
cu 300-500 gr mranita la planta, iar la baza se aseaza pleava, paie sau
frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. Dupa plantare se
uda si se trage pamânt în jurul plantei. Îngrijirea se face în general la fel ca
la cultura verzei, în ce priveste prasilele, musuroirea, udarea si îngrasarea
suplimentara. Suplimentar, inflorescenta trebuie ferita de lumina prin
legarea frunzelor la vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste
capatâna. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatâna.
Recoltarea se face treptat, când inflorescentele sunt îndesate si albe,
înainte ca acestea sa se resfire, la 15-20 zile de la formarea lor. Capatânile
se taie de la baza, cu tot cu frunze.
27. Despre usturoi USTUROIUL Cultura de usturoi se face într-un teren
însorit care nu se îngrasa cu gunoi de grajd. Se planteaza bulbisorii (catei)
de usturoi toamna (septembrie-octombrie) sau primavara (martie-aprilie), la
distanta de 25-30 cm între rânduri si 12- 15 cm pe rând. La plantarea de
toamna, cateii se introduc la cca 3 cm adâncime în pamânt, iar la cea de
primavara la 1,5 -2 cm. Pentru protejarea de ger, culturile de toamna se
acopera cu un strat subtire de gunoi paios. În perioada de vegetatie cultura
se praseste si se îngrasa suplimentar ca la ceapa, se iriga dupa necesar si
se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. Recoltarea bulbilor se
face în iulie-august, când frunzele s-au uscat. Pentru usturoiul verde
(stufat) se procedeaza la fel ca la ceapa verde, indicat fiind ca plantarea
cateilor sa se faca din toamna. Soiuri: De Isalnita, De Moldova, De Cenad,
De Ciolpani, De Bucovina, De Teleorman, etc.
28. Despre ridichi Sunt de 3 feluri: de luna, de vara si de iarna . Ridichi de
luna - soiuri: Rosii Timpurii, Rosii cu varful alb, Saxa, Tepuse de gheata
Ridichi de vara - soiuri: Din Tara Bîrsei, Bere de Munchen Ridichi de iarna
- soiuri: Negre rotunde (se pastreaza cel mai bine peste iarna) Ridichiile de
luna Terenul ales trebuie sa fie adapostit si insorit pentru a se incalzi usor.
Semanatul se face in luna martie, dupa ce terenul s-a zvantat, si se poate
repeta la interval de 10-12 zile pentru productii esalonate. Pentru a avea o
recolta de ridichi de luna mai tarziu in toamna, semanatul se poate face la
sfarsitul lunii august. Se seamana in randuri distantate la 10-12 cm, la
adancimea de 1,5-2 cm. Pentru 1000 mp se folosesc 0,8-1 kg samanta.
Dupa rasarire, se plivesc buruienile si se raresc plantele la 5-6 cm pe rand.
Daca primavara e secetoasa, se uda cultura pentru ca ridichiile sa nu se
iuteasca. La aparitia primelor frunze adevarate se face o ingrasare
suplimentara. Recoltarea se face la 4-6 saptamani de la insamantare.
Daca se lasa prea mult timp, ridichiile devin seci, cu goluri de aer in interior
. Pe 1000 mp se obtin 1000-2000 kg de ridichi. Pentru productii
extratimpurii ridichiile de luna se pot cultiva in rasadnite calde sau in solar,
semanandu-se in perioada 15 ianuarie-1 februarie. Ridichiile de vara se
insamanteaza in luna mai, la distanta de 30 cm intre randuri si 15-18 cm pe
rand si la adancimea de 1,5-2 cm. Lucrarile de ingrijire sunt plivitul,
prasitul, raritul, udarea dupa nevoi si ingrasarea suplimentara. Ridichiile de
iarna se seamana la inceputul toamnei, pentru a nu forma flori. Se
recolteaza la 110-120 zile de la insamantare.
29. IngrasaminteleFertilizarea terenului este bine sa se faca folosind numai
ingrasaminte organice, deoarece este mai sanatossi pentru Dvs., cat si
pentru clientii amatori de legume proaspete, care vor aprecia acest
lucru.Solul bogat in substante hranitoare va da o recolta mai mare, iar
legumele vor fi mai gustoase si mai bune calitativ. De aceea gradina de
legumetrebuie fertilizata in fiecare an.Cel mai bun ingrasamant este
gunoiul de grajd putrezit, care se aplica de regula toamna, la pregatirea
terenului. In functie de posibilitati, gunoiul se dain primul rand la culturile de
castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei.Un alt
ingrasamant organic este mranita , care se obtine in amestec din gunoi de
grajd foarte bine putrezit (2-3 ani) si resturi vegetale descompuse.Aceasta
se foloseste in cantitati mai mici, aplicandu-se in special la cuiburile
vegetale, la plantare, insamantare sau la ingrasarea
suplimentara.Compostul se prepara destul de usor, din resturi vegetale,
paie, frunze uscate, buruieni smulse la plivit, cenusa, resturi alimentare.
Toate acestea se asaza in gramada intr-un loc mai izolat. Coama gramezii
va forma o scobitura pentru ca apade ploaie sa se stranga si sa patrunda
in interior. In lipsa ploilor gramada se va uda periodic cu apa sau cu urina
de la animale. Odata la 3 luni, gramada de compost se intoarce si se muta
alaturi,straturile de sus asezandu-se la baza, iar cele de jos la coama.
Dupa 2-3 ani se va obtine un ingrasamant foarte valoros d.p.d.v. nutritiv,
care sefoloseste la fel ca mranita.Amanunte despre folosirea
ingrasamintelor pentru fiecare tip de leguma in parte puteti afla in paginile
referitoare la aceste legume.Obtinerea rasadurilor de legume Legumele ce
se cultiva mai frecvent prin rasaduri sunt rosiile, vinetele siardeii, care au
cerinte mai mari in ce priveste caldura si necesita o perioada mai mare de
vegetatie pana la recoltare.Prin rasaduri se cultiva si plante mai putin
pretentioase, ca varza, conopida,gulia, in scopul de a obtine productii
timpurii, de asemenea si prazul, ceapa de apa , telina, castravetii, si
dovleceii, tot in acelasi scop. Realizarea rasadnitelor presupune
urmatoarele materiale: gunoi de grajd proaspat, nefermentat; pamant de
rasadnita (de "telina"); tocuri de lemn; geamuri; rogojini. Gunoiul de grajd
se foloseste pentru incalzire (rasadnita calda). Cel mai bun este gunoiul
proaspat de cal, care intra repede in fermentatie si da cantitatea cea mai
mare de caldura. Se poate folosi si gunoi proaspat de vite, fiind indicat sa
se amestece cu gunoi de cal. Avantajele folosirii gunoiului de grajd sunt
mai multe, printre care costul scazut, nu necesita instalatii speciale, iar
dupa ce s-a folosit poate fi intrebuintat la producerea de mranita sau ca
ingrasamant suplimentar. Pamantul de rasadnita, sau de telina, cum mai
este denumit, se pregateste inca din timpul verii, in felul urmator: - dintr-un
loc intelenit (inierbat), pajisti, izlazuri, etc., se fac brazde groase de 10-12
cm si lungi de 20-30 cm. Acestea se asaza in gramezi, unele peste altele,
cu iarba la iarba, intr-un loc umbrit, udandu-se din timp in timp pentru a
putrezi mai usor. Dupa putrezire rezulta pamantul de telina care se
amesteca in anumite proportii (vezi mai jos) cu mranita si nisip.In lipsa unui
loc intelenit se pot taia brazde dintr-un camp de lucerna sau trifoi. Nisipul
se foloseste pentru a face pamantul de rasadnita mai permeabil si mai
usor.
30. Proportii de amestec pentru diferite legume : Cultura Mranita %
Pamant de telina % Nisip % Rosii 50 25 25 Ardei, vinete 40 50 10
Castraveti 40 40 20 Varza, conopida 50 25 25 Salata 25 75 - Tocul de
rasadnita Exista mai multe variante de rasadnite (ex.: cu 2 pante,
ingropate, etc.), insa cea mai simpla este cea cu toc pe care o vom
prezenta in continuare. Tocul este format dintr-o rama de lemn de 25-30
cm inaltime, 4 m lungime si 1,5 m latime, avand prinsa din metru in metru
cate o stinghie pentru sprijinirea foilor de geam, cu dimensiunea de 1 pe
1,5 m. Rama se asaza pe un strat de gunoi de grajd amenajat pentru
rasadnita, mai lat decat tocul, si gros de 40-70 cm. Geamurile au rol de
mentinere a caldurii degajate. In interiorul tocului se mai pune un strat de
gunoi de grajd proaspat, de cca 5 cm grosime, dupa care rasadnita se
acopera cu foile de geam si rogojini.Dupa cateva zile, daca se constata
inceperea fermentarii (apar picaturi de apa pe interiorul geamului), se
asaza amestecul de pamant intr-un strat de 12- 15 cm. Pamantul se
grebleaza, dupa care se acopera iar rasadnita. Semanatul in rasadnita se
face cand pamantul s-a incalzit, lucru ce se constata prin aparitia
buruienilor. Inainte de semanat, pamantul se niveleaza cu grebla,
distrugand astfel si buruienile. Semanatul in rasadnita se poate face in
randuri sau prin imprastiere cat mai uniforma. Peste seminte se presara un
strat de mranita gros de 1-2 cm. Se batatoreste usor pamantul si se uda cu
o stropitoare cu sita fina, cu apa calduta.Rasadurile se pot planta si in
ladite, in ghivece sau in paharele din plastic, in lipsa tocurilor de lemn. Pe
fundul laditelor se fac cateva gaurele prin care sa se scurga excesul de
apa. Se asaza un strat de nisip de 1 cm grosime, dupa care se pune
amestecul de pamant. Semanatul se face in randuri, la 4-5 cmdistanta.
Laditele se tin intr-o incapere incalzita, iar dupa rasarire se asaza langa
geam, la lumina. Cand rasadurile au atins perioada optima, se planteaza in
gradina. Rasadirea in ghivece se aplica la legume care suporta greu
transplantarea in gradina (ex. castraveti, dovlecei), asa fel incat acestea sa
fie plantate in gradina cu pamantul din ghivece, fara a fi afectate radacinile.
Se folosesc ghivece mici de pamant ars cu diametrul de 6-8 cm sau
paharele de plastic gaurite la fund. Ghivecele se umplu cu pamant pana la
jumatate, apoi se seamana cate 2 seminte la ghiveci prin apasare cu
degetul, dupa care se uda cu apa calduta si se tin la lumina si caldura. La
ghivece se mai pot produce rasaduri si de la alte legume
31. Rasadirea in ghivece Rasadirea in ladite Ingrijirea rasadurilor Pana la
rasarire, rasadnita se tine acoperita cu geam si rogojini. Imediat ce plantele
incep sa apara, se inlatura rogojinile pentru patrunderea luminii. Rasadnita
se va aerisi zilnic, chiar si pe timp mai racoros, ridicand brusc geamul si
lasandu-l imediat la loc. Pe masura ce timpul se incalzeste, aerisirea se va
face tot mai des.Daca pamantul din rasadnita tinde sa se usuce, se uda
usor cu apa calduta. Nu trebuie sa fie nici prea multa umezeala, deoarece
rasadurile se alungesc prea mult, se imbolnavesc si cad. Daca se intampla
acest lucru, se aeriseste bine rasadnita, iar plantele bolnave se smulg.
Daca apar coropisnite, se ingroapa la 2-3 cm din loc in loc momeli.
Combaterea coropisnitelor prin momeli se face dupa urmatoarea reteta: se
fierb 15 minute 100 gr boabe de grau; dupa racire se amesteca cu 5 gr
insecticid (Aldrin, Detox, Duplitox, Sintox, Sinoratox, etc.) si 1 gr
untdelemn.Calirea rasadurilor se face cu scopul ca acestea sa se
obisnuiasca cu conditiile climaterice mai aspre, la plantarea in camp.
Pentru aceasta, cu 10-15 zile inainte de plantare se ridica geamurile, la
inceput numai ziua, apoi si noaptea. Udatul in acest timp se reduce la
minim sau se suprima total. Plantarea rasadurilor se va face tinand cont de
perioadele specifice fiecarei legume, tinand cont de caracteristicile culturii
respective.10 sfaturi pentru rasadnite
32. Una din placerile gradinaritului este cresterea plantelor din seminte.
Este uimitor cat potential defrumusete se concentreaza in fiecare samanta
mica. Cum aceasta munca nu este foarte usoara, trebuiesa urmam o serie
de pasi astfel ca semintele pe care le plantam sa devina plante mature si
sanatoase.1. Notati lucrurile importanteUn aspect deseori uitat este
necesitatea notarii evenimentelor sau datelor importante. Fie ca
plantaticateva plante pentru propria dvs. gradina, fie ca lucrati la o scara
mai mare, este de dorit sa tineti un felde condica a datelor importante.
Acestea pot fi: data cand au fost culese semintele, data la care
augerminat, numarul de seminte incoltite din totalul disponibil si data la
care rasadul este gata pentrutransplantare. La sfarsitul fiecarui an puteti
face o evaluare a productiei proprii de plante, puteti notagreselile si
elementele pozitive, astfel ca in anul urmator sa oferiti semintelor un mediu
mai bun dedezvoltare. De asemenea puteti nota, daca este cazul, de unde
ati cumparat anumite seminte, daca aufost bune, pretul pachetului si puteti
lipi chiar plicul respectiv.2. Pastrati semintele corespunzator, pentru a nu
se degradaSemintele sunt fragile si daca nu sunt tratate cum trebuie,
viabilitatea lor va scadea. In timp ce uneleseminte pot supravietui sute de
ani in conditii prielnice, altele se degradeaza repede, chiar daca
suntconservate in conditii optime. Pentru a le mentine in starea de latenta,
semintele trebuie tinute in locurireci si intunecoase, cu un grad de
umiditate scazut, cum ar fi frigiderul. Este recomandabil ca pe fiecareplic
cu seminte sa fie insemnate numele plantei, data la care au fost culese
semintele si eventual sursa.Cand vine momentul sa puneti la incoltit
semintele e bine mai intai sa faceti un mic test pentru a vedeacare mai
sunt bune si care nu - puneti semintele in apa, pentru cateva ore; cele
bune se vor scufunda, pecand cele stricate, seci, vor pluti. Testul este bun
in general pentru semintele mai mari.3. Folositi vase late, joase, pentru
evita ingramadirea rasadurilorGhivecele sau vasele de plastic sunt de
preferat ghivecelor de teracota cand vine vorba de rasadnite,pentru ca ele
retin pentru mai mult timp umezeala. Folosirea unor vase largi, nu foarte
adanci, previneingramadirea semintelor si mentinerea umezelii in jurul
radacinilor tinere, firave. Plantele carora nu leplace sa le fie deranjate
radacinile e mai bine sa fie cultivate de la inceput in ghivece mici,
individuale. Cavase in care pot fi puse la incoltit semintele pot fi folosite si
paharele de plastic, cele de iaurt sau cutiile demargarina; nu uitati sa le
faceti gauri prin care sa se scurga apa. Indiferent de vasele pe care le
vetifolosi, acestea trebuie sa fie foarte curate, sa nu fie infectate cu nici un
agent patogen. O metoda pentru arealiza acest lucru este sa scufundati
vasul timp de 15 minute intr-o solutie cu 10% inalbitor, dupa care sail lasati
sa se usuce.4. Tasati semintele in pamantCu o sita de bucatarie sau, mai
simplu, cu mana, imprastiati in mod egal semintele pe pamant.
Semintelemici si cele care au nevoie de lumina directa pentru a germina nu
trebuie acoperite cu pamant. Fie caacoperiti vasul, fie ca nu, semintele
trebuie putin tasate, pentru a intra in contact cu suprafata umeda
apamantului, ca sa germineze. Pentru asta folositi o lingura sau fundul unui
pahar.5. Preveniti bolile cu drenaj si aerisire corectaInfectiile provicate de
fungi (ciuperci) sunt cauzate de umezeala excesiva si de proasta circulatie
aaerului, asa ca aveti grija la aceste doua elemente.6. Acoperiti vasele
pentru a pastra constant nivelul de umiditateSemintele sunt foarte sensibile
la situatiile extreme precum udarea din abundenta sau lipsa apei. In
pus,udarea directa distruge semintele germinate. Daca asezati o folie de
plastic peste rasadnita veti mentinela acelasi nivel gradul de umiditate.
Totusi, vasul va trebui verificat zilnic. Daca observati ca este timpul
saudati, atunci plasati vasul intr-un bazin (sau o tava mai mare de ghiveci)
cu apa calduta si lasati pamantulsa absoarba cata apa are nevoie. Daca
suprafata pamantului este uscata, dati la o parte folia de plastic sistropiti cu
apa. Imediat ce semintele au germinat, folia de plastic trebuie inlaturata de
tot.
33. 7. Tineti semintele la cald pentru a incuraja germinarea
semintelorMajoritatea smeintelor au nevoie de temperaturi intre 18-23
grade Celsius pentru a germina. Plasarearasadnitelor langa o sursa de
caldura sau intr-o camera in care in general este mai cald va fi o
mutarebenefica. In plus, puteti folosi lampi speciale - in acest caz (cand
folositi surse alternative de caldura)verificati des gradul de umezeala din
vas, pentru ca acesta va scadea mai repede decat in alte conditii.8. Rotiti
vasele cu semintePlantutele au nevoie de multa lumina, ideal intre 12-16
ore de lumina zilnic. In interior, asezati rasadnitelein locuri insorite, la
ferestre orientate spre sud si rotiti vasele in fiecare zi, cate un sfert, pentru
ca plantelesa nu se intoarca dupa lumina si sa-si formeze, astfel, tuplini
deformate, lungi si fragile.9. "Hraniti" bine planteleNutritia corespunzatoare
si la perioade constante este importanta si la plante, pentru ca acestea
vorcreste mai puternice. Cand embrionul din samanta se dezvolta, el
depinde de cantitatea de substantehranitoare stocate inauntru. Pe masura
ce planta creste din pamant, acele depozite sunt deja peterminate, asa ca
este nevoie de tratarea cu substante fertilizatoare. Majoritatea
amestecurilor de pamantspeciale au mici cantitati de astfel de substante
nutritive pentru a face tranzitia cat mai usoara si pentru anu lasa radacinile
sa se usuce. Totusi, odata ce apar primele frunze adevarate, este timpul
sa incepeti saudati plantutele saptamanal cu o solutie fertilizatoare
preparata la jumatate din concentratie.10 . Obisnuiti plantele cu lumina
directa a soareluiInainte de a le planta afara, plantele trebuie mai intai
obisnuite cu lumina puternica a soarelui sauaclimatizate cu temperaturile
fluctuante de afara. Cel mai bine este sa faceti aceasta operatie pe
operioada de trei zile, plasandu-le in bataia directa a soarelui, dimineata,
apoi marind perioada deexpunere in celelalte zile, pana cand devin destul
de viguroase pentru a fi transplantate.Calendarul gradinii de
legumeFEBRUARIE- Se incearca semintele sanatoase punand cateva din
ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.- Livada doarme sub
amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate -
in ele seascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la
radacina si se pune gunoi, se acoperacu pamant sapat, sau se aduna
zapada la radacina lor.- si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica
sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casase pune gunoi de
pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului.MARTIE- replicatul
rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de
camp (tomate, ardei,vinete)- insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite
biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza,tomate)- plantarea
in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei
timpurii si gulioarelor- plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si
conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, austuroiului de
primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc.- in a
doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii- se
pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete- se continua protejarea
verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat
34. - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin
despicatura, copulatie sautriangulatie- fertilizarea suplimentara cu azot-
dezgropatul si demusuroitul vitei de vie- se face taierea radacinilor pornite
din altoi (taierea de rodire si copcitul)- in legumicultura se continua
dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru;-
pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste
2 saptamani se mai face ostropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza
de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenulpentru plantarea de noi
pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre
sfarsitul lunii,se pot planta.APRILIE- pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot
planta in gradina:- radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri,
distanta de 25 cm; salata, spanacul;- se seamana soiuri de mazare tarzie,
sfecla rosie si samanta de ceapa;- de la mijlocul lunii incepe:- plantatul
varzoaselor, guliei si conopidei;- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta
de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, laadancimea de
10 cm;- semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;- se mai
poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;- plantarea telinei la
distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;- semanatul porumbului;-
semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor,
crinilor;- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;-
Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate
alternativ; ceapa-morcov, semanatealternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie;
cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu
fasolea.Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole;
castravete-cartof;- �n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in
primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor.MAI- incepe plantarea
rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti,
varza, gulie,conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;-
inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului
cu urmatoarele substante:Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De
asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie deCarbetox 0,4% sau
sulfat de cupru 2-3%.- plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida,
broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed,la o temperatura de
7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se
repeta sidupa plantare;- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp
in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in10 zile. Controlati
mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide
daca vor apareaparaziti: purici, fluturi, muste.IUNIE- daca nu ai reusit sa
termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la
inceputul luniiiunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;- pe soluri
fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna,
varza rosie, varza deBruxelles, gulia de toamna si broccoli;- foloseste
culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac,
mazare si gulioare.�n vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de
resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poticultiva fasole, ridichi de
toamna, castraveti de toamna;- este perioada pentru palisarea, copilirea si
carnatirea rosiilor timpurii;
35. - daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul
(indepartarea varfurilor tuturorlastarilor mai vigurosi). Daca ai timp
suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aibamai multa
lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;-
intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate
pe sfoara, castravetii nu voravea lumina si nu se vor coace;- continua
prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si
daunatorilor la legume.IULIE- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot
fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartareafructelor
stricate.AUGUST- grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare
pastreaz-o la soare cateva zile;- continua recoltarea castravetilor pentru
muraturi;- strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui
copilitul si carnitul lor;- spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor,
dupa o prealabila verificare daca s-au maturatsuficient;- fasolea uscata
pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva
zile inainte dedepozitare;- pentru o productie sporita de ardei vei continua
fertilizarea cu azot si potasiu;- continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei
de vara, pepenilor galbeni si verzi;- in livezi incepe adunarea merelor de
vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltareapiersicilor si
a caiselor tarzii;- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu
se recolteaza decat daca sunt complet copti,caci altfel sunt acri;- nu uita sa
semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la
inceputul luniioctombrie;- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si
groasa, indeparteaza radacinile laterale;- pe terenuri eliberate se poate
semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de
primavara.SEPTEMBRIE- acum este momentul strangerii semintelor
pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specificesoiului,
sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa,
unde se spala bine.Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte
resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca.Semintele bune se lasa
la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se
spalabine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o
culoare albicioasa-argintie. �n mediela 10 kg tomate se obtin 30-50 g
samanta ( in functie de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor setaie
fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza
pe un ziar si cu mana sedesprind semintele). Acestea se spala in apa, se
separa semintele bune de cele seci prin punerea lor inapa si decantarea
apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2
cm). Din candin cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede.
Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie.Se pastreaza pana in
primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g
samanta.La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se
toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-unvas cu apa, unde se freaca bine
cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune suntgrele
si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la
suprafata. Cele bune sespala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi
de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene,care au ajuns la
maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie
longitudinalfructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in
apa. Apoi, dupa cateva ore acestea sedesprind usor de mucilagiile care le
inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, seusuca la
soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La
salata, seminteleajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele
se taie, se fac snop, se duc la umbra pentruuscare. Dupa o saptamana
snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane
samantabuna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele
se recolteaza dimineata, pe roua, pentrua nu se scutura. Se taie cu tija
intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura
36. capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura
semintele si se pun la uscat in stratsubtire.OCTOMBRIE- se scot cartofii de
toamna;- morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se
zvanta, se curata de frunze si sedepoziteaza in pivnita;- se recolteaza
ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;- rosiile necoapte se pot
smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc;- se
recolteaza varza si se pune la murat;- se recolteaza vinetele, ardeii, guliile,
morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;- se recolteaza gogonelele, care
pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi
maicalduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii
coapte. Se vor depozita numaigogonelele sanatoase; pivnita inainte de
depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata;- se defriseaza terenul
de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii;- se sapa
terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;- Nu uita! Pentru a
avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam -
ceapa verde(de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate
acestea rezista bine la temperaturi joase: seplanteaza rasadul de salata
pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii,
patrunjelul,mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul
viitor;- se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;- se aduna
porumbul care este copt;- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;-
pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze
moarte in jurul lor si le vomacoperi tulpinile cu saci.NOIEMBRIE- pe
masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;- sfecla rosie mai
poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita;- se mai
culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;- zarzavaturile vor fi
recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;- varza se recolteaza tot
acum;- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi
viata. O lucrare care da bunerezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat
taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceastalucrare se face
fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea
pomilor invegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul
proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cmsi lat de 60 cm. Toate
radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera
cupamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg
gunoi de grajd bine putrezit, 3 kgsuperfosfat si 1 kg sare potasica. santul
se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajdsubtiata cu
apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu
pamant. La pomiibatrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de
schelet astfel incat jumatate din lungimea lor setaie. Trebuie insa sa
respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face
scurtarearamurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a
unei ramuri laterale; 2) in locul unde seface taierea, ramura nu trebuie sa
fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normalede
fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca
distanta normala intre eleeste de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de
rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele maibune.
37. Ce ingrasaminte naturale putem folosi in gradina delegume?Afla mai
multe despre:aplica, in gradina, toate, plante cultivate, plante de gradina
cultivate toamna, gradina toamna, plante de gradina Legumele produc mult
daca sunt cultivate in pamant bogat; de aceea in gradina trebuie sa se
aplice ingrasaminte. Vom enumera principalele ingrasaminte organice ce
pot fi folosite in gradina de legume. Gunoiul de grajd putrezit In mod
obisnuit, acest ingrasamant se aplica toamna, odata cu sapatul terenului.
La culturile care se insamanteaza primavara tarziu, gunoiul de grajd bine
putrezit se poate da si primavara timpuriu. Ce cantitate se foloseste ? Daca
culturile care se fac pe terenul respectivse vor uda, se imprastie 4-5 kg de
gunoi pe fiecare mp. In cazul in care plantelecultivate nu necesita udarea,
atunci sunt suficiente 2 kg pe fiecare mp. Gunoiul de grajdse da in special
la castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi,
dovlecei.MranitaSe obtine gunoi de grajd foarte bine putrezit (2-3 ani). Ea
se foloseste in cantitati maimici (1-2 kg/mp). Se poate da si la cuib cu
ocazia plantarii (la tomate, cartofi) sau cuocazia insamantarii (la castraveti,
pepeni, dovlecei).CompostulEste un ingrasamant care se poate prepara
usor chiar in gospodarie din gunoaie dincurte, frunze uscate, buruieni
smulse, vrejii de legume, cenusa. Toate acestea seaseaza gramada intr-un
colt al gradinii ; coama gramezii va avea forma de covata, incare se fac
gauri cu un tarus, pentru ca apa de ploaie sa patrunda in adancime. In
lipsaploilor, gramada se va uda din cand in cand cu apa. Din 3 in 3 luni,
gramada decompost se lopateaza, straturile de la baza punandu-se in varf
si invers. Dupa 2-3 ani
38. se obtine un ingrasamant valoros care se foloseste la fel ca
mranita.Gunoiul de pasariEste un ingrasamant mai bogat in substante
nutritive decat gunoiul de grajd. Modul celmai indicat de folosire a acestui
ingrasamant este in forma de solutie, aplicata in timpulperioadei de
vegetatie a plantei. Cu cateva zile inainte de intrebuintare, gunoiul
maruntitse amesteca cu apa, o parte de gunoi si doua parti de apa. In ziua
in care se facetratarea plantelor se adauga iarasi apa in proportie de 1 :10
daca se foloseste pentrutomate, dovlecei, gulii, ceapa si de 1 :20 daca se
foloseste pentru castraveti, morcovi,praz. La o planta se da 0,3-0,5 l de
solutie.CenusaSe aduna cenusa lemnelor, paielor, cocenilor, etc. Atentie !
Nu se foloseste cenusa dincarbune de pamant deoarece contine substante
daunatoare pentru plante. Se folosetemai ales pentru varza, vinete,
castraveti, cartofi. Se da cu aproximativ 15-29 g decenusa, preferabil
amestecata cu mranita, la fiecare cuib.PLANIFICA GRADINA DE
LEGUMEPlanifica gradina de legumeO gradina de legume ar trebui sa
faca ceea ce vrei tu sa faca, asa ca atunci cand planifici o gradina de
legume intreaba-te intai ce anume doresti de la ea.Vrei salate de sezon?
Poate o multime de radacinoase, sau rosii, sau un pic din toate?Esti o
persoana care vrea sa cultive in gradina tot ce se poate sau aspiri doar la o
cultura bogata de sparanghel?Este foarte usor sa iesi in gradina si sa te
murdaresti de noroi, asa ca fa-ti o favoare si planifica-ti intai designul
gradinii de legume.De exemplu, pentru a hrani o familie de patru persoane
pe tot parcursul anului, va trebui sa iti planifici o gradina de aproximativ
100m², fara a pune la socotealaaleile dintre culturi.Tineti minte ca in cazul
in care locuiti intr-un climat rece, acesta va va impiedica sa mentineti
culturile pe tot parcursul anului. In acest caze poate fi necesara
oplanificare a gradinii de legume care sa fie mult mai mare decat in mod
obisnuit si sa faceti provizii (cititi despre conservarea legumelor ) din
recolta obtinuta.Una dintre cele mai bune idei de planificare a gradinii de
legume este sa se ia inconsiderare clima zonei in care vreti sa faceti
gradina de legume.Fie ca este vorba de temperaturi foarte calduroase sau
friguroase clima poate fi impartita in trei regiuni de baza: rece, temperata si
tropicala/sub-tropicala.Dupa ce ati decis ce si unde vreti sa cultivati in
gradina voastra de legume puteti trece laurmatoarele etape:
39. - Trebuie sa gasiti o sursa foarte buna pentru seminte. Comandati
seminte cu mult timp inainte sa inceapa sezonul cultivarii, mai ales daca
locuiti intr-o zona cuun climat mai rece cu perioada de vegetatie scurta;-
Gradinile fara sapaturi, utilizeaza metode organice de gradinarit si de cele
mai multe ori este mai bine sa faceti rasaduri pe care sa le plantati ulterior
ingradina;- Utilizati acest ghid de germinare pentru a va orienta mai usor.
Daca vreiti sa realizatii o plantare de mari dimensiuni, este bine sa luati in
considerare ogerminare in etape, pentru a nu ajunge toata recolta la
maturitate in acelasi timp.;- Daca locuiti intr-un climat rece, sau chiar unul
temperat, trebuie luat in considerare realizarea rasadurilor la interior,
folosind o sera, in cazul in care sezonul degerminare este scurt sau daca
exista pericol de inghet .Ce si unde veti creste in gradina de legume?Cand
planificati o gradina de legume trebuie sa luati in considerare ca diferitele
plante au nevoi si conditii diferite. Plante ca fasolea, brocoli, varza
deBruxelles, conopida, napi, ceapa si mazare, cresc cel mai bine la
temperaturi intre 10-200C(50-700F). Aceste plante prefera un timp mai
racoros al anului pentrua creste si in general tolereaza inghetul.Legume
precum varza, morcovi, ridichi, pastarnac, praz, salata verde si telina au
cerinte de temperatura intermediara. Ele vor creste cel mai bine
latemperaturi cuprinse intre 15-250C(60-800F).Cresteti-le in afara
sezonului si vor produce doar seminte.Legumele din sezonul cald cresc cel
mai bien la temperaturi de peste 200C(700F) si se prabusesc sau mor
daca sunt expuse la inghet. Acestea includ legumeprecum porumb, ardei
gras,cartofi, tomate, vinete, fasole, culturile de vita de vie. Deci asigurativa
ca marea majoritate a sezonului lor de crestere este in lunilemai calde.Cu
cat stiti mai bine ce legume vreti sa cultivati, cu atat veti avea mai mare
succes. De aceea planificarea initiala va poate salva de griji si
nelinisteCateva sfaturi finale pentru planificarea gradinii de legume.
40. - Verificati predominanta vantului si protejati plantele de vanturile
puternice. Vanturile reci vor opri crestera; cele calde vor usca pamantul si
vor ofili plantele iarvanturile puternice vor rupe plantele. Daca nu aveti un
colt insorit protejat natural in gradina , pregatiti paravane de protectie din
zabrele de lemn sau gratare delemn.- Unde ajunge lumina soarelui in
gradina si pentru cat timp? Asigurati-va ca gradina de legume primeste
foarte multa lumina naturala directa, cel putin 5 ore pezi. In zonele cu mai
putin soare pot fi plantate legume cu frunze si plante aromatice.- Asigurati-
va ca plantele mai inalte nu blocheaza lumina soarelui pentru plantele mai
mici ca inaltime. Urmariti miscarea soarelui in gradina de legume..
Inemisfera nordica luati in considerare plantarea legumelor pe randuri de la
nord la sud, cu plantele mai inalte pozitionate catre nord. In emisfera
sudica, pozitiaplantelor se inverseaza astfel incat plantele inalte sa fie
pozitionate la sud. In acest fel, toate randurile vor primi o cantitate egala de
lumina solara.- Daca planificati plantarea de culturi succesive, practicati
rotatia plantelor. Diferite plante iau diferite lucruri din pamantul de gradina.
Acest lucru va reducepotentialul de a se dezvolta al anumitor daunatori din
gradina. Continuati completarea cu compost si mulci!- Apa, apa si iarasi
apa! Legumele au nevoie de apa foarte multa pentru a creste. Unu dintre
cele mai bune sfaturi pentru acest aspect este folosirea unui sistemcu
picurator.Setati sistemul de picurare la inceputul planificarii gradinii si
acesta va asigura plantelor o buna absorbtie a apei si va descuraja
cresterea ciupercilor defrunze. Acest lucru va incuraja cresterea
radacinilor. Nu lasati patul de gradina uscat. Gradina fara sapaturi are un
drenaj bun asa ca mentineti-o umeda si siasezati mulci deasupra pentru a
se mentine asa.- Petreceti ceva timp pentru a lucra la cea ce vreti sa
creasca, sa studiati climatul, soarele, umbra, vantul, adapostul.. Tineti cont
de obstacole, cum ar fi copacii,canalizarea, drumurile de acces etc. Luati in
considerare si imprejurimile casei si anume animale de casa, copii,
animale salbatice precum iepuri, veverite si altidaunatori "draguti" dar
nedoriti.Urmand aceste sfaturi de baza, atunci cand planificati gradina de
legume, veti avea un start impresionant si veti reusi sa produceti o gradina
cara va va oferimulte ore de satisfactie si incantare si nu in ultimul rand o
recolta bogata.Buruiano-leguma. Tehnologia de cultivare a papadieiEste
atat de raspandita la noi in tara incat ai crede ca nimeni nu si-a pus
problema sa ocultive. Cu toate acestea, este una dintre cele mai gustoase
plante intrate, pe nedrept, incategoria buruienilor. Si totusi…
41. Papadia poate fi cultivataIn 1982, profesorul Gh. Valceanu afirma ca
“luata in cultura, papadia devine o planta cu frunzemari si carnoase mult
mai gustoase, iar daca se inalbesc din ele se poate prepara o
salatadelicioasa”.Papadia se seamana pe straturi inaltate la 32 de cm
distanta intre randuri, iar plantele se vor rariapoi la 10-12 cm distanta intre
plante pe acelasi rand. Un strat are latimea de 140 de cm.Semintele se
seamana la adancime mica, jumatate de centimetru. Perioada optima este
primavaradevreme, la sfarsitul lunii februarie.Respectand schema propusa
de Valceanu, pentru initierea unei culturi de 1 hectar se vorconsuma 1,3 kg
de samanta. Pana in vara, cultura nu are nevoie decat de controlul
buruienilor,prin mai multe prasile mecanice, sau de irigare la nevoie.El
propunea si o schema de infiintare a culturii de papadie, reprodusa astfel:
42. In luna august, pentru a obtine inalbirea frunzelor, randurile de plante
se acopera partial cupamant. Acest lucru se poate realiza atat manual, cu
sapaliga, dar si mecanizat cu ajutorul unuicultivator caruia i se sudeaza o
aripa laterala, pentru a impinge pamantul inapoi pe brazda.Oportunitate de
desfacere in supermarketuriPapadiile se recolteaza apoi taind rozeta de
frunze de la colet, la sfarsitul toamnei. Din radacinavor rasari alti lastari, in
acest fel cultura de papadie se poate exploata timp de 3-4 ani. In
conditiioptime, de pe un hectar se pot recolta anual 16-20 de tone de
frunze.Frunzele se spala bine in flux continuu si se pot ambala la caserole
de plastic pentru a fi vanduteprin lanturile de supermarketuri.Salata de
papadie“Papadia se recomanda ca medicament in toate bolile unde exista
un dezechilibru glandular.Astfel, ceaiul de papadie se recomanda in
obezitate, in boli de ficat, marind secretia biliara,normalizeaza circulatia
sangelui, mareste pofta de mancare, are actiune diuretica si face
catoxinele din corp sa se elimine”, scria cu ani in urma farmacistul Corneliu
Constantinescu.Tot el afirma ca frunzele tinere de papadie se consuma
obligatoriu in fiecare primavara, facandparte dintr-o cura de vitamine si
detoxifiere care ajuta organismul sa faca trecerea de laalimentatia
sezonului rece la cea a verii.
43. Calitatea şi verificarea seminţelor înainte de semănat,în agricultura
ecologicăCalitatea seminţelor este foarte importantă dacă dorim ca
răsadurile să fie sănătoase şi ecologice,iar recoltele mari.În agricultura
ecologică, materialul de înmulţire (seminţe, răsaduri, butaşi, stoloni) trebuie
să fieobţinut prin tehnici de producţie ecologice. Seminţele nu trebuie să
provină din organismemodificate genetic sau derivate ale acestora şi nu
trebuie să fie tratate la însămânţare decât cuproduse admise în agricultura
ecologică.Putem avea o primă garanţie în privinţa calităţii seminţelor dacă
le procurăm din magazinespecializate, pentru că acestea sunt obligate să
vândă numai seminţe de bună calitate, eventualînsoţite de un buletin de
analiză sau de informaţii care sunt scrise pe ambalajul acestora.Seminţele
trebuie să provină de la un producător care practică tehnicile de producţie
ecologică.Pentru ca seminţele să fie de bună calitate, trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii: să corespundă soiului dorit; să nu fie
amestecate cu impurităţi;
44. să aibă un aspect sănătos; să aibă o germinaţie bună (să încolţească
majoritatea seminţelor procurate); să încolţească la scurt timp după
plantare (în funcţie de specie, desigur şi în condiţii propice).În cazul în care
sunt obţinute chiar din gospodăria proprie, seminţele trebuie să provină
depreferinţă de la recolta precedentă, pentru că în timp ele îşi pierd
calitatea de a germina rapid.Gradul de germinaţie al seminţelor este un
indicator al calităţii seminţelor şi se poate verificacu uşurinţă chiar acasă.
Într-un vas se pune un strat subţire de vată (sau nisip, pentru
seminţelemari precum cele de pepene), care se udă şi pe care se presară
câte 100 de seminţe.Vasul se acoperă cu o coală de hârtie şi se ţine într-o
încăpere care să îndeplinească condiţiile detemperatură necesare pentru
ca soiul respectiv să încolţească. Substratul trebuie udat periodic,chiar
zilnic, astfel încât să fie mereu umed, dar fără ca seminţele să fie înecate
de apă. După ce atrecut perioada necesară pentru ca seminţele să
încolţească, ne putem da seama dacă lotul deseminţe e de calitate bună în
funcţie de procentul de seminţe încolţite. Important este şi caplăntuţele să
fie sănătoase, nu răsucite, groase sau pătate, acestea fiind semne că
seminţele dincare au ieţit nu au fost bune.- durata germinativă, perioada de
încolţire şi temperaturile propice pentru câteva specii delegume -
45. Investiţia totală într-un solar de 500 de metri pătraţicomplet echipat
este de 35.000 lei Tinerii care aleg să-şi facă o firmă de legumicultură cu
cei 10.000de euro primiţi de la guvern pot ajunge la venituri duble după
numai un an, dacă optează pentruproducţia de legume într-un solar.
Lucrurile nu diferă mult în cazul florilor.Investiţia totală într-un solar de 500
de metri pătraţi complet echipat (irigaţie prin picurare şimicroaspersie
pentru tratamente, umidificare/ceaţă) poate ajunge la numai 35.000 de lei,
potrivitspecialiştilor de la NaanDanJain irigaţii.„Din sprijinul oferit de stat,
mai rămân suficienţi bani pentru acoperirea altor capitole din planulde
afaceri cerut de program, precum transportul, asigurările, marketing-ul,
distribuţia, etc. Înfuncţie de tipul şi randamentul culturilor (patru culturi pe
an), investiţia se poate amortiza chiar şiîntr-un an“, a declarat Ileana
Stanciu, director general NaanDanJain.Un solar de 500 mp poate fi lucrat
de o singura familie. Posibilitatea de avea un asolamentcorespunzator al
culturilor in vederea obtinerii unei recolte mai mari in spatiul protejat devine
unatu.Planul poate fi dezvoltat şi de grupuri de tineri producători, pe
suprafeţe mai mari, de câteva miide metri pătraţi. Investitia creste in cazul
solariilor tip sera dotate cu sisteme de incalzire si foliedubla de acoperire,
la fel si in cazul echiparii cu plase antiinsecte pentru cei care doresc
saproduca bio.Pentru proiectele mai mari, fermierii pot apela la fondurile
nerambursabile europene şi, dacă seasociază în grupuri de producători
recunoscute oficial, mai pot primi sprijin de sute de mii deeuro.
46. Doar până în 2013, grupurile şi organizaţiile de producători
recunoscute preliminar pot primisprijin financiar, atât pentru constituire şi
facilităţi administrative, cât şi pentru realizarea deinvestiţii.Prin Pilonul I al
Politicii Agricole Comune, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
acordăsprijin financiar grupurilor şi organizaţiilor de producători din sectorul
legume fructe. Modul deaccesare a sprijinului financiar este prevăzut în
Hotărârea de Guvern nr. 1078 din 10 septembrie2008 privind acordarea de
sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute preliminar
şiorganizaţiilor de producători în sectorul fructe şi legume, act normativ
elaborat în bazaRegulamentelor (C.E) 1234/2007,1580/2007 şi
1182/2007La sfîrşitul anului trecut, în România erau înregistrate conform
Regulamentului ComisieiEuropene doar 17 grupuri de producători
recunoscute preliminar şi o organizaţie de producători.Corectarea valorii de
pH a solurilor Solurile prea acide si cele prea alcaline necesita corectarea
pHului invederea atingerii unui domeniu optim dezvoltarii plantelor. In
functie de specia cultivata, uneleplante prefera solurile alcaline (pH peste
7) – de exemplu rozmarinul, altele din contra, vorprefera soluri acide (pH
sub 7). Valorile pot sa varieze intre anumite limite, peste care daca se
47. trece solul va deveni impropriu culturii. Exista anumite specii care
rezista chiar si pe astfel desoluri, insa acestea sunt cazuri izolate.De aceea
solurile cu pHul peste 7 – 7,5, precum si cele a caror valoare de pH scade
sub 5-6, aunevoie de corectii prin aplicarea unor amendamente. Astfel,
pentru cresterea valorii de pH sefoloseste piatra de var, var stins, dolomita,
moloz maruntit, iar pentru scaderea lui sulful saufosfogipsul.Pentru a spori
eficacitatea amendamentelor, genul de ingrasamant pe care il administram
va ficorelat cu tipul de amendament, astfel: in cazul aplicarii calcarului,
varului sau dolomitei, se vorutiliza in urmatorii 2-3 ani exclusiv
ingrasaminte naturale, compuse din: cenusa de lemn, faina debazalt,
compost fermentat. In cazul amendamentelor acidifiante, de sulf sau
fosfogips, terenul seva ingrasa cu must de gunoi de grajd
nefermentat.Mraniţa este un compost descompus, utilizabil în agricultura
organică atât în culturile de câmp,cât şi în cele înfiinţate în sere şi solarii.
Nu există pericolul infestării cu buruieni sau a generăriide amoniac şi
arderii plantelor.Mraniţa este un îngrăşământ bogat în elemente nutritive
decât acesta, aplicabil în cantităţi de 6-10 t/ha. Poate fi utilizată şi în
răsadniţe pentru obţinerea de răsaduri pentru specii precum:
menta,busuiocul, cimbrul de cultură.Turba este deopotrivă îngrăşământ cât
şi ameliorator de sol. Îngrăşământul este extras dinzonele umede unde se
formează şi se păstrează în grămezi circa 6 luni, după care se
utilizeazădrept îngrăşământ în acelaşi mod cu gunoiul de
grajd.Îngrăşămintele verzi provin de la plante cultivate ce se încorporează
prin arătură în sol, înmomentul în care ajung la maximum de cantitate de
masă verde. Ele se descompun în sol şireprezintă o sursă deosebită de
elemente nutritive. Bine reprezentate de plante precumleguminoasele
(lupinul, sulfina, măzărichea, trifoiul) sau altele precum rapiţa şi muştarul,
carelasă în sol o mare cantitate de azot şi alte elemente nutritive. De
asemenea, sunt recomandate pesolurile nisipoase, sărace în humus, şi
unde nu există alte posibilităţi de fertilizare organică,pentru a crea o
structură stabilă solului, a reduce eroziunea solului prin vânt şi apă, a
prevenilevigarea elementelor nutritve, în special a nitraţilor.
Substante nutritive pentru pamantDocument Transcript
1. A-PDF OFFICE TO PDF DEMO: Purchase from www.A-PDF.com to
remove the watermark Substante nutritive pentru pamant Afla mai multe
despre: scoici, seminte, ciment, magazin, aplica, bucatarie mica, in
gradina, verde, toate, animale, gips, bucatarie, seminte in,
umezeala,culoarea verde In acest articol veti afla care sunt aceste
substante si ce puteti adauga in pamant pentru a-l face mai bun din punct
de vedere calitativ. Substantele nutritive de baza Plantele au nevoie de
aceste substante intr-o cantitate echilibrata pentru a creste si a se dezvolta
sanatos. Substantele fertilizatoare sau hrana completa pentru plante contin
toate aceste elemente de baza: nitrogen (N), fosfor (P) si potasiu (K).
Nitrogen - pentru dezvoltarea frunzelor si a tulpinii. Fosfor - pentru
dezvoltarea radacinii, culoarea florilor si rezistenta la boli. Potasiu - pentru
producerea de fructe si seminte. Iata cateva materiale organice care,
adaugate in pamant, dau substantele nutritive specifice de care au nevoie
plantele: Surse de nitrogen (N): balegar transformat in compost, compost
din ciuperci, oase de peste macinate, teci de orez. Surse de fosfor (P):
oase macinate, fosfat. Surse de potasiu (K): var, dolomita, scoici
sfaramate, alge, talas si aschii de lemn. Ingrasamantul pentru pamant
Toate solurile din gradina beneficiaza de ingrasaminte adaugate regulat de
gradinari (sau ar trebui...). Acestea se aplica individual sau in combinatii, in
fiecare sezon si de cate ori plantati cate ceva in gradina. Compostul,
balegarul sau pietrisul trebuie imprastiate intr-un strat gros de 7,5 cm, dupa
care se sapa pana la o adancime de 15 cm. Stratul de nisip, vermiculita,
perlita sau gips trebuie sa aiba 1 cm, dupa care se sapa si mai adanc,
pana la 20 cm. Iata in continuare materialele care va vor ajuta sa
imbunatatiti calitatea si fertilitatea solului din gradina dvs., precum si
capacitatea acestuia de a retine umezeala.
2. 1. Compost - format din frunzedescompuse, frunze taiate, resturide
ierburi folosite in bucatarie si altemateriale organice. Este uningrasamant
bugat in humus, bineechilibrat din punctul de vedere alcelor trei substante
nutritive (NPK) sicu eliberare inceata. Transformasolurile grele in soluri
usoare, iar pecele lipsite de substante nutritive leimbogateste.2. Nisip -
folositi nisip cu grauntemai mari, dar in cantitati mai mici,pentru a
imbunatati drenajul sipentru a aerisi pamantul lutos. Preamult nisip va
transforma unele tipuride pamant in ciment. Nu continenutrienti, dar
dureaza foarte mult.3. Balegar - fie ca e proaspat sauinvechit, putrezit (de
la vaci, oi, cai,gaini sau alte animale), crestecantitatea de nitrogen din
pamant.Aeriseste pamanturile grele siimbunatateste retentia de apa in
celeusoare. Balegarul proaspat ardeplantele, asa ca acesta trebuie sastea
un an inainte de a fi folosit.
3. 4. Turba - absoarbe umezeala, lucruimportant mai ales
pentrupamanturile nisipoase. Aerisestesolurile lutoase sau grele. Daca
estelasat sa se usuce va forma o crusta,se va intari si va fi dificil de
umezit.Turba sau muschiul de turba sepoate cumpara din magazin
sauprocura din locuri bogate in acestelement.5. Vermiculita - retine
umezeala siaeriseste pamantul. E buna pentruorice tip de pamant si, la fel
canisipul, dureaza foarte mult timp.6. Perlita - este reziduu vulcanic
deculoare alba care aereaza pamantulsi dureaza la nesfarsit. O
cantitatemica este buna pentru toate tipurilede sol.
4. 7. Nisipul verde - este un amestec special preparat care contine potasiu
si alte elemente nutritive. Micsoreaza gradul de compactare al pamantului
(acesta nu se mai stange la fel de repede in bulgari) si ajuta la retentia de
umezeala. 8. Gips - este un minereu macinat care usureaza solurile grele
si lutoase. De asemenea, ajuta la imbunatatirea drenajului.Pregatirea
gradinii pentru iarnaAfla mai multe despre:plante perene, aplica, in gradina,
toate, animale, vara, umezeala, plante de gradina, nivelaPregatirea gradinii
pentru iarna este mai mult o problema de curatenie si "acoperire". Odata
cuapropierea iernii si cu scaderea temperaturilor, plantele care nu au murit
de inghet intra in perioada destagnare. Curatati florile anuale si legumele
de frunzele si tulpinile uscate pentru ca in ele se pot adapostipeste iarna
boli si oua de insecte. Vremea rece e o perioada potrivita si petru a face
reparatii.Desi in aparenta toata activitatea din gradina a incetat, se petrec
multe la nivelul solului pana cand acestaingheata. Copacii sau tufele nou
transplantate, florile perene care au fost divizate, bulbii, toate isi
dezvoltaradacini noi si trag din pamant substante nutritive si umezeala.
Unele vietati din pamant inca maiproceseaza materialul organic pe care il
gasesc si fara indoiala ca o parte din ingrasamantul pe care l-atiaruncat pe
pamant in perioada de vara s-a descompus deja. Acum este foarte
important sa maiimprastiati ingrasamant in gradina - un strat mai gros,
pentru iarna - pentru a proteja pamantul si plantele.Scopul nu este numai
de a mentine pamantul "cald", ci mai ales de a mentine o temperatura
constanta.
5. - taiati tulpnile uscate ale plantelor perenepana la nivelul solului dupa
primul inghet,pentru a nivela gradina si a inlatura oualedaunatorilor sau
sporii purtatori de boli; putetilasa netaiate tulpinile interesante.- adunati
partile uscate ale plantelor ca safaceti din ele ingrasamant natural
pentrugradina dumneavoastra. Gramezilede frunze si tulpini uscate pot
ucide semintelede buruieni si bolile patogene, insa in ele nutrebuie sa se
afle parti de plante bolnave.- indepartati foliajul bolnav al plantelor
mereuverzi si al tufelor, si aruncati-l la gunoi.Greblati si aruncati
ingrasamantul vechi,purtator de boli.
6. - pentru ca rozatoarele sa nu isi faca cuib inpamantul din gradina
dumneavoastra,asteptati pana cand ingheata solul si de abiaapoi
imprastiati un strat de material organic(gros de cca. 15 cm), pe post de
ingrasamantde iarna.- straturile de plante perene, si tufe pitice potfi
acoperite cu frunzemaruntite sau crengi debrad (acolo unde e posibil).
Acest lucruprotejeaza atat radacina plantelor cat sipamantul si modereaza
efectele schimbarilorde temperatura din timpul inghetului sidezghetului. De
asemenea, si straturilor debulbi li se pot aplica acelasi tratament pentruca
pamantul sa nu crape iarna. Altfel, plantelemici si bulbii plantati la mica
adancime ies lasuprafata.
7. - imprejmuiti trunchiurile fragile ale copacilortineri cu un gard de sarma
sau alte produsede acest gen pentru a-i feri de animale. i- protejati plantele
mereu verzi, mai ales pecele care au frunze mari, de vantul uscat carebate
iarna si de soare.Calendarul gradinii de legumeAfla mai multe
despre:distanta de plantare, pomi fructiferi, spanac, seminte, sfecla rosie
samanta, patrunjel, lumina, hartie, in gradina, verde, fructe si legume,
toate, incaperi, seminte in rosie, incaperiFEBRUARIE- Se incearca
semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau
nisip umezit.- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot
curata pomii de frunzele uscate - in ele se ortireaascund dusmani din
primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se
acoperacu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor.- si
pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi.
Pe straturile de langa casa lse pune gunoi de pasari, cenusa pentru
ingrasarea pamantului.MARTIE- replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece
nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei,vinete)-
insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor
destinate culturilor de vara (varza,tomate)- plantarea in prima jumatate a
lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarel
gulioarelor
8. - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a
cepei din arpagic si samanta, austuroiului de primavara, a morcovului,
patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc.- in a doua jumatate a lunii se
planteaza in rasadnite castravetii, ardeii- se pregatesc solariile pentru
tomate, ardei, vinete- se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si
recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat- se practica supraaltoirea
pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie
sautriangulatie- fertilizarea suplimentara cu azot- dezgropatul si
demusuroitul vitei de vie- se face taierea radacinilor pornite din altoi
(taierea de rodire si copcitul)- in legumicultura se continua dezinfectarea
rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru;- pomii fructiferi se
pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se
mai face ostropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in
aceasta luna putem pregati terenulpentru plantarea de noi pomi fructiferi:
se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii,se pot
planta.APRILIE- pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:-
radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm;
salata, spanacul;- se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si
samanta de ceapa;- de la mijlocul lunii incepe:- plantatul varzoaselor, guliei
si conopidei;- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre
randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, laadancimea de 10 cm;-
semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;- se mai poate
semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;- plantarea telinei la
distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;- semanatul porumbului;-
semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor,
crinilor;- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;-
Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate
alternativ; ceapa-morcov, semanatealternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie;
cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu
fasolea.Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole;
castravete-cartof;- � n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in
primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor.MAI- incepe plantarea
rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti,
varza, gulie,conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;-
inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului
cu urmatoarele substante:Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De
asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie deCarbetox 0,4% sau
sulfat de cupru 2-3%.- plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida,
broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed,la o temperatura de
7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se
repeta sidupa plantare;- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp
in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in10 zile. Controlati
mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide
daca vor apareaparaziti: purici, fluturi, muste.IUNIE- daca nu ai reusit sa
termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la
inceputul luniiiunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;- pe soluri
fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna,
varza rosie, varza deBruxelles, gulia de toamna si broccoli;
9. - foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde,
salata, spanac, mazare si gulioare.� n vederea infiintarii culturilor duble
cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poticultiva
fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna;- este perioada pentru
palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii;- daca ai vita de vie,
continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor
tuturorlastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele
vitei in asa fel incat ciorchinii sa aibamai multa lumina, mai mult soare.
Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;- intinde castravetii
timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara,
castravetii nu voravea lumina si nu se vor coace;- continua prasitul. Plivitul,
raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la
legume.IULIE- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin
ruperea regulata a frunzelor si indepartareafructelor stricate.AUGUST-
grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare
cateva zile;- continua recoltarea castravetilor pentru muraturi;- strange
rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor;-
spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila
verificare daca s-au maturatsuficient;- fasolea uscata pentru consum se
aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte
dedepozitare;- pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea
cu azot si potasiu;- continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara,
pepenilor galbeni si verzi;- in livezi incepe adunarea merelor de vara
(imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltareapiersicilor si a
caiselor tarzii;- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu
se recolteaza decat daca sunt complet copti,caci altfel sunt acri;- nu uita sa
semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la
inceputul luniioctombrie;- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si
groasa, indeparteaza radacinile laterale;- pe terenuri eliberate se poate
semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de
primavara.SEPTEMBRIE- acum este momentul strangerii semintelor
pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specificesoiului,
sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa,
unde se spala bine.Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte
resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca.Semintele bune se lasa
la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se
spalabine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o
culoare albicioasa-argintie. n medie �la 10 kg tomate se obtin 30-50 g
samanta ( in functie de soi). Laardei, pentru extragerea semintelor setaie
fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza
pe un ziar si cu mana sedesprind semintele). Acestea se spala in apa, se
separa semintele bune de cele seci prin punerea lor inapa si decantarea
apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2
cm). Din candin cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede.
Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie.Se pastreaza pana in
primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g
samanta.La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se
toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-unvas cu apa, unde se freaca bine
cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune suntgrele
si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la
suprafata. Cele bune sespala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi
de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene,care au ajuns la
maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie
longitudinalfructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in
apa. Apoi, dupa cateva ore acestea sedesprind usor de mucilagiile care le
inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, seusuca la
soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La
salata, seminteleajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele
se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru
10. uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar,
se vantura si ramane samantabuna, care se pastreaza in pungi de hartie.
La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentrua nu se
scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa
care se scuturacapsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra.
Se vantura semintele si se pun la uscat in stratsubtire.OCTOMBRIE- se
scot cartofii de toamna;- morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp
uscat, se zvanta, se curata de frunze si sedepoziteaza in pivnita;- se
recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;- rosiile necoapte
se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se
coc;- se recolteaza varza si se pune la murat;- se recolteaza vinetele,
ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;- se recolteaza
gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in
incaperi maicalduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca
rosii coapte. Se vor depozita numaigogonelele sanatoase; pivnita inainte
de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata;- se defriseaza
terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii;-
se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;- Nu uita!
Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le
cultivam - ceapa verde(de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda,
toate acestea rezista bine la temperaturi joase: seplanteaza rasadul de
salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii,
patrunjelul,mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul
viitor;- se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;- se aduna
porumbul care este copt;- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;-
pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze
moarte in jurul lor si le vomacoperi tulpinile cu saci.NOIEMBRIE- pe
masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;- sfecla rosie mai
poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita;- se mai
culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;- zarzavaturile vor fi
recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;- varza se recolteaza tot
acum;- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi
viata. O lucrare care da bunerezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat
taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceastalucrare se face
fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea
pomilor invegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul
proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cmsi lat de 60 cm. Toate
radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera
cupamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg
gunoi de grajd bine putrezit, 3 kgsuperfosfat si 1 kg sare potasica. santul
se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajdsubtiata cu
apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu
pamant. La pomiibatrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de
schelet astfel incat jumatate din lungimea lor setaie. Trebuie insa sa
respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face
scurtarearamurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a
unei ramuri laterale; 2) in locul unde seface taierea, ramura nu trebuie sa
fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normalede
fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca
distanta normala intre eleeste de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de
rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele maibune.Insecte
benefice pentru gradinaAfla mai multe despre:plante perene, daunatori, in
gradina, verde, negru, pete, casa din busteni, casa ecologica, covor, plante
de gradina, pentru casa,covor
11. Una din cele mai bune metode de a tine sub control insectele
daunatoare pentru plante este sa fim"prieteni" cu inamicii lor naturali.
Plantarea in gradina a unor speci de flori cu polen si nectar precum
siprotejarea insectelor sunt unele din principiile de baza ale gradinaritului
organic si in acelasi timp un modde a mari diversitatea ecologica din
gradina dvs. Mai jos am adunat informatii referitoare la cele mai
desintalnite insecte benefice, precum si cateva sfaturi pentru a le atrage in
gradina.Gargaritafoto: www.freedigitalphotos.net Chrysopa foto:
www.uky.eduGargaritaBine-cunoscuta insecta mica, rotunda, rosie sau
portocalie si cu pete negre este numai una din cele maimult de 400 de
specii de coleoptere. Majoritatea gargaritelor adulte, dar si larvele, se
hranesc cu afidesau alte insecte asemanatoare musculitelor. Adultii sunt
atrasi de florile cu mult polen si nectar, pe caretrebuie sa il consume pentru
a se reproduce.ChrysopaAdultii de culoare verde-pal sau maronii au aripi
deosebite, mari, cu vinisoare si se hranesc mai ales cunectar de flori.
Larvele insa sunt pradatori avizi ai afidelor, fluturilor, puricilor de plante,
tripsului, oualelorde molii si omizilor mici.SyrphidaGaza adulta arata ca o
albina mica, pentru ca abdomenul e negru cu dungi galbene; larva se
aseamanacu limaxul si are capul ascutit. O caracteristica dupa care este
foarte usor de recunoscut este ca eapluteste in aer deasupra/in jurul
plantelor sau florilor, pe care le cauta pentru nectar si polen. Larvele
deSyrphida se hranesc cu afide. Odata ajunsa la maturitate, Syrphida ajuta
la polenizarea soiurilor decapsuni.
12. sus: Carabide stanga: SyrphidaCarabideAceste insecte coleoptere sunt
destul de mari, au picioare lungi si culoare maro sau negru-albastruie; casa
va dati seama despre care gandaci este vorba, va mai spun ca ei se
ascund in timpul zilei sub pietre,lemne sau busteni si, atunci cand sunt
deranjati fug repede in orice directie. Carabidele se hranesc culimax, melci,
omizi si larve de gandaci de Colorado. Pentru a-i atrage in gradina, plantati
un covor verdeperen sau asezati pietre sau busteni.PaianjenulToti
paienjenii se hranesc cu insecte si din acest punct de vedere sunt ideali
pentru a stapani o invazie dedaunatori. Paienjenii care se gasesc in
gradina nu sunt veninosi si nici nu se muta in casa, asa ca nutrebuie sa ii
alungati. Zonele cu flori perene si straturile de mulci (mai ales daca au si
paie) ofera unadapost bun si acolo ii veti gasi, cel mai
probabil.TachinideMustele din famia Tachinidae arata la fel ca mustele de
casa, insa sunt arme foarte importante in luptaimpotriva omizilor, viermelui
verde de varza, etc. Sunt atrase de plantele cu polen si nectar. musca din
familia TachinidaeScoarta de copac maruntita reprezinta un strat protector
pentru pamantul din gradina si ofera multeavantaje. Daca este utilizat
corespunzator, ingrasamantul naturalusureaza munca din gradina si
scadeconsumul de apa, destinata udarii plantelor.Ce gradinar nu-si doreste
sa ude mai putin sau sa smulga buruiana mai rar? In anotimpurile calde
crescatat legumele si florile cat si ierburi si buruieni nedorite. Imediat dupa
ce terminam de curatat gradina,
13. trebuie sa o luam de la inceput pentru ca acestea isi fac din nou
aparitia. Impotriva acestor "plagi" existasi solutii, iar cuvintele magice
sunt:ingrasamantul natural.AvantajeIn general, in natura pamantul este
rareori "liber" sa respire. Aceasta problema o regasim in special inpadure,
astfel sub brazi crescand foarte putine plante. Un efect asemanator este si
in cazulingrasamantului. Scoarta de copac maruntita reprezinta un strat
protector si are mai multe avantaje:cresterea plantelor nedorite este vizibil
diminuata din cauza substantelor si a rasinii lemnului. Astfel,plivitul este
necesar doar din cand in cand. Aproape ca nici nu mai trebuie efectuat. In
acelas timp, stratulprotector mentine umiditatea in pamant, astfel ne mai
fiind nevoie de udatul zilnic, doar daca afara sunttemperaturi extrem de
ridicate. Astfel puteti economisi apa si timp. Iarna, aceasta "patura" din
scoartacopacilor protejeaza pamantul impotriva inghetului.In cazul in care
in anumite perioade ale anului exista caderi masive de ploaie, scoarta
maruntitaimpiedica aparitia eroziunii. Prin descompunerea materialului
care acopera pamantul se formeaza si maimulte microorganisme, astfel se
formeaza mai mult humus, iar pamantul respira mult mai
bine.DezavantajePe langa multele avantaje, ingrasamantul are si un mare
dezavantaj: nu toate plantele suporta acest stratcare acopera pamantul.
Acest lucru este valabil in special pentru plantele cu radacina plata (mac).
Inaceste cazuri este indicat sa folositi scoarta maruntita de copac in locul
ingrasamantului natural. Deasemenea, evitati ingrasamantul daca aveti in
gradina zmeura, legume sau capsuni, in schimb trandafiriisi diferitele
plante si tufe cu tulpina lemnoasa suporta excelent acest strat.Mod de
utilizareInainte de a aduce si imprastia ingrasamantul natural, pamantul din
gradina trebuie sapat, iar buruianadeja crescuta taiata imediat, altfel mai
tarziu va veti lovi din nou de ea. Pentru ca plantele sa nu sufere de"foame",
iar cresterea si dezvoltarea lor sa fie optima, este bine sa adaugati
ingrasamant pamantului.Acesta se gaseste in bulgari mari,iar la inceput nu
are un aspect sau miros placut. In schimb, scoartacopacului se gaseste
gata maruntita, dar se strica, se mucegaieste mult mai repede. Ar trebui sa
fieasternut un strat cel putin la fel de gros cat un pumn, cu alte cuvinte 5 - 7
cm. Bucatile de ingrasamantnatural nu se dizolva atat de repede, astfel
raman mai mult pe suprafata pamantului. Partea negativa esteca acest
strat protector reprezinta un bun adapost pentru melci.Chiar si cand este
vorba despre calitatea ingrasamantului natural se vorbeste despre
diferente. In cazulin care exista multe resturi de lemn are o influenta
negativa asupra plantelor, deaoarece in procesul demucegaire retine foarte
mult azot. Foarte important este ca acest produs sa nu fie tratat chimic.
Bolile la tomate si tratamenteDocument Transcript
1. Bolile tomatelor |Mana tomatelor (Phytophthora infestans)Atacul se
manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze, tulpini, flori şi
fructe.Primele simptome ale bolii apar pe frunzele bazale ale plantelor, sub
forma unor petemai mult sau mai putin circulare sau de forma neregulata.
La început ţesuturile petelorsunt de culoare verde-gălbui, apoi se brunifica
treptat. Mana este produsa de ciupercaPhytophtora infestans var.
lycopersici si apare in special in ani cu precipitatii abundentesi temperaturi
moderate, care favorizeaza producerea infectiilor.In cazul atacurilor
intense, boala apare si pe tulpini sub forma unor pete, la început mici,de
culoare bruna, care apoi se extind si inconjoara tulpina pe portiuni mari, de
10-20cm. De regula, tulpinile putrezesc, se rup sau se indoaie.Masuri de
prevenire si combatere:- printre fungicidele cele mai eficiente în
combaterea manei la rosii se numara: Ridomilplus (25 gr/10 l apa),
Turdacupral (50 gr/10l apa) , Dithane M 45 (20 gr/10l apa), Bravo500 SC
( 20 ml/10l apa), Topsin. Aceste produse se aplică mai ales preventiv şi
laintervale de 6-7 zile.- rasadurile trebuie obtinute numai din seminte
sanatoase, tratate. Samanta folosita sedezinfecteaza inainte de rasadire
prin scufundare in apa incalzita la 45-50 °C timp de 10minute.- se evita
cultivarea tomatelor invecinatatea cartofilor si nu se cultiva tomate
peterenurile unde au fost cultivati cartofi in anul anterior- toamna se aduna
si se ard resturile vegetale.Virusul mozaicului tutunului (Tobacco mosaic
on tomato)
2. Boala este produsa de virusul mozaicului tutunului se manifesta prin
aparitia pe frunzea unor pete decolorate dispuse in mozaic. Frunzele
atacate sunt de dimensiuni mai micidecat cele sanatoase, au un aspect
usor incretit iar culoarea este verde mată cu petegalbui. Fructele plantelor
atacate sunt reduse ca număr şi dimensiune.Masuri de prevenire si
combatere:- se vor folosi numai seminte de la plante sanatoase sau tratate
termic- se recomanda de asemenea cultivarea de soiuri rezistente-
resturile vegetale se strang si se ard- daca ati atins o planta bolnava,
spalati-va foarte bine pe maini, intrucat mozaicultomatelor se transmite
foarte usor la plantele sanatoase prin atingere- dezinfectati semintele pe
care doriti sa le plantati permanganat de potasiu 1%, timpde 5 minute,
dupa care se spalati-le bine in mai multe ape- tratati termic semintele la o
temperatura de 50°C timp de 24 de ore- plantele din cultura, care prezinta
simptomele bolii, trebuie distruse imediat.Virusul mozaicului castravetilor
sau filozitatea la tomate (Marmor cucumerisHolmes)Virusul mozaicului
castraveţilor este o boala ce se intalneste mai rar tomatele din seredar
frecventa in camp unde se produc infectii puternice, mai ales in culturile
tarzii detomate. Frunzele plantelor atacate, devin filiforme prin reducerea
suprafetei foliolelor,capatand aspectul de feriga, boala fiind cunoscuta si
sub numele de ”boala frunzelor deferiga la tomate”. De asemenea pe
marginea frunzelor sau in apropierea nervurilor aparpete galbui, cu aspect
mozaicat. Productia acestor plante este mult diminuata sau chiarpierduta.
3. Masuri de prevenire si combatere:- pentru prevenirea infecţiilor cu acest
virus se recomanda evitarea cultivariicastravetilor în aceleasi sere cu
tomate si ardei- in camp se vor amplasa culturile de cucurbitacee şi alte
plante susceptibile la atac,izolat de culturile de tomate- se recomanda
cultivarea si soiuri rezistente- se vor folosi numai seminte de la plante
sanatoase sau tratate termic si chimic- plantele din cultura, care prezinta
simptomele bolii, trebuie distruse imediat- resturile vegetale se strang si se
ard.Ofilirea bacteriană a tomatelor (Clavibacter michiganensis
ssp.michiganensis)Ofilirea bacteriana este una dintre cele mai pagubitoare
boli ale tomatelor si este oboala caracteristica tomatelor cultivate mai ales
in sera si solarii. In conditii favorabilepentru infectie, se poate intalni si in
culturile din camp deschis.Boala se manifesta pe organele aeriene si
radacini, in toate fazele de dezvoltare aleplantelor. Simptomul caracteristic
consta in ofilirea necrotica a plantelor careprogreseaza de la baza catre
varf.Pe cotiledoanele rasadurilor apar pete circulare de 1-5 mm.,
albicioase, in dreptulcarora tesuturile se necrozeaza, la plantele dezvoltate,
boala se manifesta prin ofilireafrunzelor incepand de la cele bazale si
inaintand treptat spre cele superioare, petulpinile plantelor atacate apar din
loc in loc dungi cenusii negricioase, in dreptul caroratesuturile se crapa, iar
la fructe infectia se produce prin peduncul sau uneori local, pesuprafata
lor.In cazul infecţiilor prin peduncul, fructele au aspect normal, secţionând
însă un fruct seobservă brunificarea vaselor din interior, iar semintele sunt
si ele brune sau negre.In cazul infecţiilor locale fructele afectate prezintă la
exterior simptomul caracteristic“ochi de pasare” (un punct brun negricios
cu inconjurat de un inel de culoare albicioasasi usor proeminente).
4. Raspandirea bacteriilor de la o planta la alta se face cu ocazia copilitului
sau defolierilor,mai ales daca aceste lucrari se executa pe timp umed. De
la un an la altul boala setransmite prin resturile ramase in camp sau in
sera, sau prin seminte infectate undebacteria este localizata intre tegument
si endosperm. Infecţia este favorizata detemperatura de 28°C si de
umiditate relativ ridicata a aerului.Masuri de prevenire si combatere:-
culturile de tomate se vor amplasa pe terenuri neinfestate unde nu s-au
observatplante cu simptome de vestejire bacteriana- in sere si rasadnite
este necesara dezinfecatarea terenului pe cale termica (cu vaporifierbinti)-
semintele vor fi recoltate numai de la plante sanatoase. In cazul în care nu
secunoaste originea lor, semintele se dezinfecta cu acid acetic 0,8% timp
de 24 de ore- in perioada de vegetaţie plantele atacate se smulg si se ard-
combaterea chimica se face prin tratament cu Dithane M45, zeama
bordeleza, TopisnM70, sau Ridomil gold MZ- dupa recoltare se strang
resturile vegetale şi se distrug prin ardere.Fainarea tomatelor (Leveillula
solanacearum)Pe fata superioara a frunzelor apar la inceput pete de
decolorate de dimensiuni mici,care ulterior se maresc, capata forme
neregulate si acopera partial sau total suprafatafrunzelor. Pe fata inferioara
a frunzelor, in dreptul petelor se formează o pqslq finq,cenuwiu albicioasq,
prafoasa. In urma atacului frunzele se ingalbenesc si se usuca intotalitate.
Fructele plantelor puternic atacate raman mai mici si se vor dezvolta
anormal.In culturile din sera factorii favorizanti sunt temperatura cuprinsa
intre 18ºC si 24ºC siumiditatea relativa a aerului ce variaza intre 70 si 82%.
Ciuperca se transmite de la unan la altul prin resturile vegetale.
5. Masuri de prevenire si combatere:- in sere,solarii si camp se va respecta
rotatia culturilor(se exclud ardeii si vinetele,carepot fi de asemenea
atacate)- se face dezinfectia solului cu fungicide pe baza de cupru
(CuSO4-1%) sau din grupadecarboximide (Captan, Captadin, Foldin,
Folpan, Merpan0,8%)- in sera dupa aparitia bolii, temperatura se va ridica
cu 2-3ºC peste 24ºC,iar umiditatearelativa se va reduce sub 75%- la
sfarsitul ciclului de cultura,resturile de plante se aduna si se ard- se
recomanda cultivarea de soiuri si hibrizi cu rezistenta genetica- masurile
prezentate anterior, vor fi completate cu tratamente chimice : Topsin M
70WP, Aliette 80 WP, Dithane M45, Tilt 250 EC, Topas 100 EC.Patarea
cafenie a frunzelor de tomate (Fulvia fulva)Boala este specifica mai ales
tomatelor cultivate in spatii protejate. Boala ataca numaifrunzele, care
prezinta pete de culoare galbuie, care evolueaza, se extind si sebrunifica,
iar pe fata inferioara apare un puf de culoare cafenie. Frunzele se usuca,
darnu se desprind de pe planta. Datorita infectiei, plantele stagneaza in
crestere, la fel sifructele.Factorii favorizanti ai aparitiei acestei boli sunt:
temperatura de peste 22ºC, corelata cuumiditate relativa ridicata (peste
95%) si circulatia redusa a aerului la nivelul plantelor.
6. Masuri de prevenire si combatere:- folositi doar samanta tratata- defoliati
etajele inferioare ale plantelor pentru a asigura ventilatie mai buna a
aerului lanivelul solului- irigarea prin brazde sau cu picatura reduce atacul-
cultivati soiuri si hibrizi cu rezistenta genetica- la aparitia primelor pete se
recomanda tratamente chimice cu: Bravo 500 SC, DithaneM45, Topsin
M70 Wp, Merpan 50 WP.Patarea alba a frunzelor de tomate sau
septorioza (Septoria lycopersici)Boala se manifesta prin aparitia pe frunze
a unor pete circulare de 1-4 mm. La inceputpetele sunt brune, apoi capata
o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dungabrun intunecata,
in dreptul petelor observandu-se puncte negre. Atacul incepe pefrunzele
de la baza. Frunzele atacate se brunifica, se usuca si cad de timpuriu.
Vara, încondiţii de umezealã suficientã şi de temperaturi cuprinse între 15-
28°C, se potinregistra atacuri puternice dupa legatul fructelor.Masuri de
prevenire si combatere:
7. - adunarea si arderea resturilor vegetale infectate- rotatia culturilor :
tomatele nu trebuie sa revina pe acelaşi teren mai devreme de 3 ani-
indepartarea de la plantare a rasadurilor cu atac incipient pe frunze-
combaterea in timpul perioadei de vegetatie se face prin aplicarea a 2-3
stropiri lainterval de 7-10 zile cu: zeamã bordelezã 0,75%, Dithane M45,
Topsin M70 PU, Ridomilgold MZ, Bravo 500 SC. Primul stropit, se face
imediat dupã apariţia primelorsimptome.Patarea bruna a frunzelor de
tomate sau alternarioza (Alternaria solani)Plantele pot fi atacate in toate
fazele de dezvoltare, incepand chiar din faza de rasad.Cea mai frecventa
forma de atac produsa de aceasta ciuperca se constata pe frunzelebazale,
sub forma unor pete izolate, circulare, brune, cu zone concentric mai
inchise laculoare. De la frunze, infectia se va transmite treptat pe tulpina si
ulterior pe fructe.Infecţiile pe fructe se manifestă prin pete mici, de formă
circulară, mai frecvente în jurulpedunculului.Masuri de prevenire si
combatere:- arderea resturilor vegetale contaminate- tratarea termica sau
chimica a semintelor inainte de semanare- dezinfectia termica sau chimica
a solului.- tratamente chimice in timpul perioadei de vegetatie, la intervale
de 7-10zile, cu: Bravo500 SC, Ridomil gold MZ 68, Rovral 500 SC, Dithane
M45.Ofilirea fuzariana sau fuzarioza tomatelor (Fusarium oxysporum)Este
o boala vasculara, produsa de ciuperca Fusarium oxysporum care prezinta
maimulte forme specializate. La tomate boala este produsa de varianta
f.spec. lycopersici.Primul semn de boala este reprezentata de ingalbenirea
frunzelor de la baza plantei siofilirea acestora, dupa care boala
progreseaza treptat catre varful plantelor. In sectiunepe tulpina plantelor
bolnave, se poate observa brunificarea tesutului vascular.
8. Temperaturile situate intre 28-32 de grade Celsius, umiditatea ridicata,
PH-ul solului de5- 5,6, nivelurile crescute de azot si scazute de potasiu
sunt factori care favorizeazaevolutia fuzariozei tomatelor. Sub 20 si peste
34 de grade Celsius fuzarioza nu semanifesta.Metode de prevenire si
combatere:- pentru culturile de tomate in camp deschis, realizati un plan de
rotatie a culturilor si nuplantati tomate in acelasi loc mai devreme de 4 ani-
distrugeti sau ardeti toate resturile vegetale- cultivati soiuri rezistente- in
cazul culturilorde tomate in sera, se va dezinfecta solul cu aburi la o
temperatura de92-95ºC timp de 45 de minute- pe terenurile infectate, se va
evita irigarea pe rigole- tratamente chimice in perioada de vegetatie cu
Topsin, Dithane M-45 sau Mirage F-0,5%.Stolburul tomatelor (Potato
stolbur MLO)Boala se manifesta in toate fazele de vegetaţie, în funcţie de
momentul produceriiinfecţiei. Primele simptome se manifestă prin
ingalbeniri marginale ale frunzelor tinere,în timp ce nervurile capătă o
nuanţă violacee. Plantele bolnave se recunosc prinfrunzişul sărăcăcios şi
poziţia mai erectă a lăstarilor, frunzelor şi inflorescenţelor. Florileformate
după infecţie rămân sterile iar deja legate la apariţia bolii rămân mici şi
când secoc au o culoare portocalie.
9. Masuri de prevenire si combatere:- in scopul distrugerii focarelor de
infecţie se vor lua măsuri de distrugere a volburei,care este buruiana
purtatoare de virus si a insectelor vectoare. Pentru aceasta se vorefectua
tratamente in culturile plantelor gazda cu insecticide de mare eficacitate-
cultivarea de soiuri si hibrizi cu rezistenta la stolbur.Putregaiul coletului
tomatelor (Didymella lycopersici)Este produsa de ciuperca Didymella
lycopersici, iar aparitia bolii este favorizata detemperaturi cuprinse intre 13
si 30 de grade Celsius, umiditate atmosferica de 80-90%si un sol
umed.Boala se manifesta atat la rasaduri, cat si la plantele mature din sere
sau din camp,atacul cel mai frecvent fiind prezent insa pe plantele ajunse
într-o faza mai avansată dedezvoltare. Prinele simptome apar la baza
tulpinii, sub forma unor pete brune-cenusii,care treptat pot cuprinde tulpina
de jur imprejur. Tulpina se subtiaza, scoarta putrezeste, se crapa, se
exfoliaza si duce intr-un final ofilirea plantei. Pe fructe, boala apare
sprefaza de maturitate si se manifesta prin aparitia unor pete brune care se
adancesc ininteriorul pulpei si care pot duce intr-un final la putrezirea
completa a fructului.Masuri de prevenire si combatere:
10. - dezinfectarea solului din sere si rasadnite, pe cale termica sau
chimica- tratamentul in perioada de vegetatie cu :Dithane M45, Mancozeb,
Captadin,sauBavistin- folositi numai samanta certificate sau dezinfectata
termic prin introducerea acesteia inapa calda de 50°C timp de 15minute-
smulgerea si arderea plantelor atacate, la primul semn de imbolnavire-
adunarea si arderea resturilor vegetale in toamna.Putrezirea varfului
fructelor de tomateEste o boala neparazitara a tomatelor iar simptomele
acestei boli sunt reprezentate deaparitia unor pete mici, imbibate cu apa la
capatul inferior al fructelor, care cu timpul selargesc si se transforma in
pete mari imbibate cu apa, de culoare brun-negricioasa. Intr-un final
acestea pot duce la putrezirea totala a fructului.Aceasta boala este cauzata
de tulburari fiziologice determinate de udari cu cantitati deapa cu variatii
mari intre udari, la intervale de timp neregulate, combinate cu lipsacalciului
din sol.Masuri de prevenire si combatere:- aplicati pe sol piatra de var, cu o
luna inainte de plantarea rasadurilor, pentru a atingeun nivel al pH-ului din
sol de 5.8-6.8- mentineti cantitatea de apa cu care udati la un nivel
constant. Prea multa apa sau apaprea putine la intervale neregulate pot
crea conditiile necesare dezvoltarii bolii- stropiti plantele in faza de inflorire
si fructificare cu un fertilizant pe baza de calciu.Caderea florilor la
tomateDe multe ori, rosiile nu reusesc sa produca o cultura normala de
fructe, deoarece florilese scutura cu putin inainte de maturizarea completa
a acestora. Acest lucru se poateintampla in toate culturile de tomate din
urmatoarele cauze:
11. - umiditatea solului este scazuta,- existenta unor temperaturi ridicate
sau schimbari bruste de temperatura- lipsa sau surplus de azot in sol-
infectarea cu bacterii sau ciuperci parasite- lipsa polenizarii- producerea
unui numar prea mare de fructe pe o singura planta, lucru care duce
laepuizarea acesteia.Masuri de prevenire si combatere:- folositi soiuri
potrivite climatului in care infiintati cultura de tomate- nu fertilizati in exces
cu azot- udati plantele in profunzime, cel putin o data pe saptamana- intr-o
zi insorita, efectuati o polenizare manuala a florilor de tomate, prin
scuturareausoara a plantelor care au dezvoltat flori. Este cunoscut faptul
ca tomatele au nevoiede polenizare pentru a produce fructe, iar in zilele cu
temperature extreme, insectelepolenizatoare isi fac rara aparitia.Formarea
crapaturilor pe fructele de tomate.Crapaturile aparute pe fructele de tomate
sunt rezultatul unei perioade de crestere sidezvoltare rapida a fructelor,
determinata de perioade de ploi abundente urmate deperioade cu
temperaturi ridicate sau invers, atunci cand dupa o seceta
prelungitaurmeaza o perioada de ploi abundente. O alta cauza a aparitiei
crapaturilor pe fructe,poate fi variatia mare intre temperaturile din timpul
zilei si cele din timpul noptii, lucrucare duce la dilatarea respectiv contractia
celulelor epidermei si provoaca aaparitiacrapaturilor.Crapaturile apar mai
intai la pedunculul fructelor si se extind treptat, ranind fructele sifavorizand
atacul ciupercilor si bacteriilor. Fructele care stau in soare direct si nu
suntprotejate de frunzele plantei, sunt mai predispuse la aparitia
crapaturilor decat cele caresunt umbrite de frunzis.Masuri de prevenire si
combatere:
12. - incercati sa irigati cultura de tomate la intervale de timp regulate si
fara fluctuatii mariprivind cantitatea de apa- in momentul in care defoliati
plantele de tomate, aveti grija sa nu lasati in totalitatefructele expuse
razelor solare (pastrati cateva frunze deasupra fructelor)- puteti planta
soiuri rezistente la aparitia crapaturilor, dar acestea au coaja mai groasa.
Boli la legume si combaterea lorDocument Transcript
1. Bolile legumelorCaderea rasadului este o boala care apare in rasadnita,
si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin
aparitia unorpete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant
si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si
incateva zile toate rasadurile pot fi distruse.Combatere: se smulg si se ard
rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf
(50 gr la mp) sau se stropeste cusolutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri
solutie la mp), ferind plantelesanatoase.Prevenire: se stropeste patul
germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol
0,2%. Pentru protejarea rasadului siimpotriva altor boli, se repeta
tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte
produserecomandate de magazinelede specialitate.BOLILE LA ROSII
Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase
pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul
acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede,
putand cuprinde toate rosiile, maiales daca plantele nu sunt ridicate de la
sol prin sustinere pe araci sau spalieri.Combatere:Rasadurile trebuie
obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se
dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apaincalzita la 45-50
gr C timp de 10 minute.Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane
0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%- Zeama bordeleza este o
substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie
astfel: pentru o concentratie uzuala de0,75-1%, la 100litri apa se foloseste
1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in
proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins(pasta) in raport de 1:1 sau 1:2;
piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra
vanata si de var se prepara separat;dupa dizolvare, solutiile se amesteca
si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama
bordeleza sa aiba o reactie neutrasau slab alcalina, verificand cu hartia de
turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru,
se mai adauga lapte devar. Prepararea trebuie facuta numai in vase de
lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea
mult timp, celmult de la o zi la alta. Ofilirea bacteriana
(cancerulbacterian)Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se
vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un
punct brun-negricios in mijloc.Combatere: se face prin smulgerea si
arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de
plante ramase duparecoltare. Semintele folosite se trateaza cu acidacetic
0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute.
Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral0,5% sau
Dithane 0,5%. Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos
in locurile cu leziuni.Combaterea se face avand grija ca lucrarile de
intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele
sunt ude; sestropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2% Alternarioza se
manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe
frunze si adancite pe fructe.Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin
0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%. Septorioza (patarea alba a
frunzelor)Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt
brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o
dungabrun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte
negre.Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata
(mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand
determinauscarea partiala sau totala a frunzelor.Combaterea se face prin
aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb
0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul
stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se
vor strange si se vor arde toateresturile. Basicarea fructelor ataca tulpinile,
frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai
numeroase langa coditafructului. Cu timpul se formeaza rani
adancite.Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.BOLILE
LA ARDEI
2. Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe
apar pete brune denivelate. Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele
raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna.
Tesutul din dreptulpetelor capata o culoare albicioasa.Combatere: folosirea
de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi
loc; combaterea paduchilor de frunze (afide)care transmit virusul, cu
Fernos 0,05%. Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si
negre pe fructe.Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele
cu Dithane 0,2%, Captan 0,2% Antracnoza se manifesta la temperatura si
umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.Combatere: stropiri
preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.BOLILE LA VINETE Patarea
bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie.
Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala semanifesta prin
pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate
putrezesc.Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate.
Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.BOLILE LA VARZA Hernia
radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si
acide. Sunt atacate radacinile, pe care se producumflaturi alungite de
diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se
innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza increstere, nu mai formeaza
capatana, se ofilesc si mor.Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si
cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si
se vor arde. Boala ataca si conopida. Putregaiul uscat al verzei se
manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate
apar pete ovale, usor adancite,de culoare brun-deschisa.Combatere:
dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute.
Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa3-4 ani. Boala
ataca si conopida.BOLILE CEPEI Mana cepei este boala cea mai
frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe
vreme umeda petele se acopera cupuf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate
se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.Combatere:
Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1
kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb0,3%, Captadin 0,3%,
Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se
fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutiasa se prinda bine de frunzele
ceroase se va adauga aracet 0,3%. Arsura frunzelor se manifesta cand
vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase.
Extremitatea frunzei se usuca sise rasuceste.Combatere: se va inlatura
apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si
inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%,Turdacupral 0,5%.BOLILE
CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR Mana castravetilor ataca frunzele, pe
care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-
violaceu. Petele se inmultesc, seunesc prin marire iar frunzele se
usuca.Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil
0,15%). Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un
strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.Combatere: la
aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%.
Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de7-10 zile. Dupa recoltare
se strang si se ard toate resturile.BOLILE FASOLEI
3. Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui,
de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iarfrunza
ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in
centru. La un atac puternic pastaile putrezesc.Combatere: seminte tratate
si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin
0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltaresemintele se vor tine la soare 7-10 zile,
cate 3-5 ore pe zi. Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se
dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar
pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete
brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.Combatere: stropirea
frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de
inflorire. Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele.
Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.Combatere:
distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri
rezistente la virus.BOLILE MAZARII Mana mazarii se produce dupa o
perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara
frunzele se ingalbenesc si sebrunifica, iar pe partea inferioara se formeaza
un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si
se brunifica in loculatacat.Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte
sanatoase si tratate.Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.BOLILE
SALATEI Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de
temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul
zilei.Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete
decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.Combatere:
evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%. Putregaiul
cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata
capatana este atacata, se acopera cu un prafcenusiu si
putrezeste.Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii,
stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de
laplantare.BOLILE CARTOFULUI Mana cartofului apare mai ales in verile
ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire,
care apoi devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul
petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub
forma depete brune.Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi
sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-
1%, primulstropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa
2-3 saptamani.
4. Bolile legumelorCaderea rasadului este o boala care apare in rasadnita,
si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin
aparitia unor pete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant
si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si
in cateva zile toate rasadurile pot fi distruse.Combatere: se smulg si se ard
rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf
(50 gr la mp) sau se stropeste cusolutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri
solutie la mp),ferind plantele sanatoase.DITHANE M 45(20 GR/10 L
APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L
APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L
APA) Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa
semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea
rasadului si impo 454b13e triva altor boli, se repeta tratamentul si dupa
rasarirea plantelor. Se pot folosi sialte produse recomandate de
magazinele de specialitate, DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M
70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD
MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA ROSII
Mana Tomatelor: Atacul se manifesta pe toate organele aeriene ale
plantelor: frunze, tulpini, flori si fructe. În câmp primele simptome ale bolii
apar spre mijlocul lunii iulie, pe frunzele bazale ale plantelor, sub forma
unor pete mai mult sau mai putin circulare sau de forma neregulata, de 3-
15 mm în diametru. La început tesuturile petelor sunt de culoare verde-
galbui, cu aspect umed, apoi devin cenusii brunii , fiind înconjurate de o
zona îngusta decolorata. În conditii favorabile, petele se maresc,
conflueaza si acopera întreaga suprafata a foliolelor. Pe fata inferioara a
frunzelor, în dreptul petelor se observa un puf fin, albicios care reprezinta
fructificatiile ciupercii, conidioforii cu conidii.În cazul atacurilor intense,
boala apare si pe tulpini sub forma unor pete, la început mici, ovale,
cenusii brunii, care apoi se extind si înconjoara tulpina pe portiuni mari, de
10-20 cm. De regula, tulpinile se putrezesc si se rup sau se îndoaie în caz
ca sunt palisate, productia de fructe fiind astfel ratata.
Combatere:Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase,
tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin
scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.Se recomanda
aplicarea unui asolament rational;se va evita cultivarea tomatelor în
vecinatatea cartofilor, deoarece boala trece usor de la acestia la tomate,
seva evita recolatarea semintelor din fructele atacate, toamna se vor
aduna si se vor arde toate resturile de plante, dupa care se va face o
aratura adânca; în sere se vor distruge resturile de plante, iar pamântul se
va schimba sau se va dezinfecta termic sau chimis. Culturilor de tomate li
se vor administra îngrasaminte minerale, în special doze mari de potasiu,
care intensifica rezistenta plantelor.
5. Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama
bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%, DITHANE M 45(20 GR/10 L
APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L
APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L
APA- Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se
prepara foarteusor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de
0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru),
care se neutralizeaza cu varnestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var
stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2;piatra vanata se dizolva in apa calda
cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa
dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie.
Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab
alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca.
Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea
trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal.
Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta. Ofilirea
bacteriana (cancerul bacterian) Boala se manifesta prin rasucirea
frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa
pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc. Combatere: se face
prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugereaprin ardere a
tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Semintele folosite se
trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2%
timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%,
Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%., DITHANE M 45(20 GR/10 L
APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L
APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L
APA Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in
locurile cu leziuni. Pe frunze, tulpini si fructe apar pete brune, acoperite cu
puf cenusiu. Fructele putrezesc la zona de insertie a pedunculului, in
anumite conditii apar pete albicioase cu un punct necrotic in centru.
6. Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii
(plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste
cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2% , DITHANE M 45(20 GR/10 L
APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 LAPA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L
APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L
APA Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase,
situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.Combatere: stropiri pe
frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%.DITHANE M
45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72(20
GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20
ML/10 L APA Septorioza (patarea alba a frunzelor)Pe frunze apar pete
circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare
alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata, in dreptul
petelor observandu-se puncte negre. Atacul incepe pe frunzele de la baza.
In conditii de umiditate ridicata (mai ales insolar), petele sunt foarte
numeroase, putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor.
Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu:
Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%,
Dithane 0,4%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10
GR/10 LAPA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25
GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA)Primul stropit se va aplica
imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor
arde toate resturile. Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele.
Pe fructe apar pete de 5- 8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa
codita fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite. Combatere: zeama
bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%. DITHANE M 45(20 GR/10 L
APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L
APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L
APA
7. BOLILE LA ARDEI Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile
dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate. Piticirea se manifesta
prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari , concentrice,
de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa.
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive
deardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care
transmit virusul, cu Fernos 0,05%. DITHANE M 45(20 GR/10 L
APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 LAPA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L
APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L
APA Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe
fructe. Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane
0,2%, Captan 0,2%, DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU
(10 GR/10 LAPA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25
GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Antracnoza se manifesta
la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.
Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii. DITHANE
M45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72
(20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500
SC(20 ML/10 L APA
8. BOLILE LA VINETE Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete
circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe
fructe boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului.
Tesuturile atacate putrezesc.Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si
fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%. DITHANE M
45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72
(20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500
SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA VARZA Hernia radacinilor de varza este o
boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate
radacinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi,
ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate seinnegresc si
putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se
ofilesc si mor. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe
acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde.
Boala ataca si conopida. Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin
zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete
ovale, usor adancite, de culoare brun- deschisa.Combatere: dezinfectia
semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute.Adunarea si
arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si
conopida. BOLILE CEPEI
9. Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete
decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu
puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar
bulbii nu se mai formeaza.Combatere: Tratarea arpagicului inainte de
plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva
a culturii cu Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama
bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac laintervale de 7-12 zile.
Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga
aracet 0,3%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10
GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25
GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Arsura frunzelor se
manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici,
albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste.Combatere: se va
inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese
si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral 0,5%. DITHANE
M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72
(20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500
SC(20 ML/10 L APA BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR Mana
castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata
interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prin
marire iar frunzele se usuca.Combatere: stropire cu solutii cuprice sau
sistemice (Ridomil 0,15%). DITHANE M45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70
PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD
MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Fainarea pe
frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb.
Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.Combatere: la aparitia
primelor pete se stropeste cu TILT 250EC (4 ML/10 L APA), Rubigan 0,02-
0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile. Dupa
recoltare se strang si se ard toate resturile. BOLILE FASOLEI
10. Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-
galbui, de-alungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar
frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate
roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc. Combatere: seminte
tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%,
Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. DITHANE M 45(20 GR/10 LAPA),TOPSIN
M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL
GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Dupa
recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi. Arsura
bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi
ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice
inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi
pierd foarte mult din calitate. Combatere: stropirea frunzelor cu
Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire.
DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU(10 GR/10 L
APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L
APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Virusul mozaicului se raspandeste
in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se
incretesc. Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%.
Cultivarea de soiuri rezistente la virus. BOLILE MAZARII Mana mazarii se
produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe
fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea
inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar
pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat. Combatere: rotatia
culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate. Alte boli la mazare:
antracnoza si fainarea. BOLILE SALATEI
11. Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de
temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei.
Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete
decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb. Combatere:
evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%.DITHANE M
45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72(20
GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20
ML/10 L APA Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La
un atacputernic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf
cenusiu si putrezeste. Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea
capatanii, stropirea cuRovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o
saptamana de la plantare. DITHANEM 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70
PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD
MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE
CARTOFULUI Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si
racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi
devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se
formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de
pete brune.Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi;
stropiri cu Captadin0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul
stropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3
saptamani. DITHANE M 45(20 GR/10 LAPA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10
L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L
APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA
12. Daunatorii legumelor Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza
tulpina de la suprafata. Combatere: momeli toxice Limax (melcul fara
cochilie) ataca varza, morcovul, ardeii, vinetele, castravetii, salata,
etc.Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra
vanata pisata fin, praf de var nestins, 15 gr la mp. ,OPTIMOL 4 G(4 %
Metaldehida) 15 kg/ha Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale
care sapa galerii in frunzele de ceapa.Combatere: se strang si se ard
resturile vegetale; la aparitia primelor gargarite,primavara devreme, se
stropeste cultura cu MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), la care se
adauga ca adeziv aracet 0,2%,ACTARA 25 WG(1,5 GR /10 L APA)
Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are 2-3 generatii pe an;
primageneratie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a
doua si a treia ataca bulbii, in care sapa galerii. Frunzele se ingalbenesc si
se usuca. Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; samanta si
arpagicul se trateaza inainte; la aparitia primelor larve se stropeste cultura
cu MOSPILAN 20
13. SG(1,5 GR/10 L APA );DECIS 2,5 CE(5 ML IN 10 L APA),ACTARA 25
WG (I,5 GR IN 10 L APA) Molia si musca morcovului si a telinei sunt
daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunze. Combatere:
strangerea si arderea resturilor vegetale; tratamente la aparitiaprimelor
larve cu FASTAC,FASTER(2 ML/10 L APA ),ACTELLIC 50 EC(10 ML/10
LAPA), MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN
10 L APA) Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si frunze.
Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi, prasit); la aparitia adultilor,
inainte de a depune oua, se stropeste cu FASTAC,FASTER(2 ML/10 L
APA),ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 L APA), MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L
APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L APA) Buha verzei este periculoasa
pentru culturile de varza; omida colorata in verde pana la brun-cenusiu,
poate atinge 4-5 cm lungime; face gauri in capatana ajungand pana la
cotor. Ataca si conopida. Combatere: inainte de formarea capatanii se
trateaza cultura cu Decis 0,04%, 0,6-0,8 litri solutie la mp, cu
FASTAC,FASTER(2 ML/10 L APA ),ACTELLIC 50EC(10 ML/10 L APA),
MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L
APA) Cu 20 zile inainte de recoltare se stopeaza tratamentul. Fluturele alb
al verzei este de asemenea un daunator periculos. Fluturii au corpul negru
cu aripi albe cu pete negre, rotunde. Larvele (omizile) sunt galben- cenusii
cu trei dungi galbene pe spate. Omizile rod frunzele de varza pana la
14. nervura principala. Daca atacul este puternic si nu se iau masuri de
combatere, cultura poate fi distrusa. Ataca si conopida. Combaterea se
face la fel ca la buha verzei. Gandacul de Colorado adult este de 8-12 mm
lungime, de forma ovala,bombat pe spate; pe fiecare aripa are 5 dungi
negre. Larvele rosii-caramizii se hranesc cu frunzele de cartofi, vinete,
rosii, ardei. Daca nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara
frunze.Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu .
MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L
APA)