Cuprins Partea I – Lucrare aplicativa Studiu de caz: Consiliul local al primariei comunei Garoafa, Jud. Vrancea – Analiza bugetului local si a modlitatii de intocmire a acestuia Capitolul 1 Descrierea primariei si a comunei Garoafa...............................................3 1.1 Scurt istoric al comunei Garoafa....................................................... ................................3 1.2 Organizare interna si functionalitate................................................ .................................4 Capitolul 2 Structura si evolutia principalelor venituri realizate la Primaria Comunei Garoafain perioada 2005-2007 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influenta.................................................... ............................................................. ...............10 2.1 Evolutia bugetului local in perioada 2005 – 2007................................................................... .......10 1
Transcript
Cuprins
Partea I – Lucrare aplicativa
Studiu de caz: Consiliul local al primariei comunei Garoafa, Jud. Vrancea – Analiza bugetului local
si a modlitatii de intocmire a acestuia
Capitolul 1 Descrierea primariei si a comunei Garoafa...............................................3
1.1 Scurt istoric al comunei Garoafa.......................................................................................3
1.2 Organizare interna si functionalitate.................................................................................4
Capitolul 2 Structura si evolutia principalelor venituri realizate la Primaria
Comunei Garoafain perioada 2005-2007 - tabel comentat cu identificarea factorilor de
I. VENITURI CURENTE (Rd.4+33) 3 0002 484,443 709,870 636,000
A. VENITURI FISCALE(Rd.5+25) 4 0003 419,407 574,870 586,000A1. IMPOZITE DIRECTE(Rd.6+7+17+18+21)
5 0004 371,376 516,870 524,000
IMPOZITUL PE PROFIT 6 0102 0 IMPOZITE SI TAXE DE LA POPULATIE(Rd.8 la 16)
7 0302 159,701 208,870 210,000
Impozitul pe veniturile liber-profesionistilor, meseriasilor si ale altor persoane fizice independente si asociatiilor familiale*)
8 030201 0
Impozitul pe cladiri de la persoane fizice 9 030202 105,454 188,870 188,000Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice
10 030203 20,865 20,000 22,000
Impozitul pe venituri din inchirieri subinchirieri, locatii de gestiune si arendari
11 030204 0
Impozite pe veniturile obtinute din drepturi de autor si cele cuvenite inv. si inov.
12 030205 0
Impozitul pe veniturile obtinute din premii si castiguri in bani sau in natura
13 030207 0
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice nesalariate
14 030208 0
Impozitul pe terenuri de la persoane fizice 15 030209 23,274
Alte impozite si taxe de la populatie 16 030230 10,108 TAXA PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR PROPRIETATE DE STAT
17 0402 227 1,000 1,000
IMPOZITUL PE CLADIRI SI 18 0502 7,537 5,000 8,000
9
TERENURI DE LA PERSOANE JURIDICE(Rd.19+20)Impozitul pe cladiri de la persoane juridice 19 050201 6,234 3,000 5,000
Impozitul pe teren de la persoane juridice 20 050202 1,303 2,000 3,000ALTE IMPOZITE DIRECTE(Rd.22 la rd.24)
21 0802 203,911 302,000 305,000
Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice
22 080205 0
Impozitul pe terenul agricol 23 080206 203,285 300,000 300,000
Alte incasari din impozite directe 24 080230 626 2,000 5,000A2. IMPOZITE INDIRECTE(Rd.26 la rd. 27)
25 1300 48,031 58,000 62,000
IMPOZITUL PE SPECTACOLE 26 1502 640 ALTE IMPOZITE INDIRECTE (rd 28 la rd 32)
27 1702 47,391 58,000 62,000
Taxe si tarife pentru eliberare de licente si autorizatii de functionare
28 170203 0 0 0
Taxe judiciare de timbru 29 170210 5,423 6,000 9,000
Taxe de timbru pentru activitatea notariala 30 170212 40,871 41,000 42,000
Taxe extrajudiciare de timbru 31 170213 1,097 11,000 11,000
Alte incasari din impozite indirecte 32 170230 0
B. VENITURI NEFISCALE (rd 34) 33 2000 65,036 135,000 50,000VARSAMINTE DIN PROFITUL NET AL REGIILOR AUTONOME
34 2002 0
VARSAMINTE DE LA INSTITUTIILE PUBLICE (rd 36 la rd 44)
35 2102 9,950 10,000 11,000
Alte venituri privind circulatia pe drumurile publice
36 210206 9,950 10,000 11,000
Venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal-servicii publice de protectie a plantelor
37 210208 0
Veniturile punctelor de insamantari artificiale
38 210208 0
Veniturile circumscriptiilor sanitar veterinare
39 210209 0
Contributia lunara a parintilor sau sust. legali pentru intretinerea copiilor in crese
40 210211 0
Varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si activitatilor autofinantate
41 210212 0
Contributii datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelorde ajutor social
42 210214 0
Taxe din activitati cadastrale si agricultura 43 210215 0
Alte venituri de la institutiile publice 44 210230 0
DIVERSE VENITURI (rd.46 la rd.55) 45 2202 55,086 125,000 39,000Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri
46 220202 3,690 3,000 4,000
Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale
47 220203 32,332 10,000 11,000
Restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor precedenti
48 220205 0
Impozit pe venitul din concesionarea bunurilor societatilor comerciale sau companiilor nationale la care statul este
49 220206 0
10
actionar majoritar, precum si regiilor autonomeVenituri din concesiuni si inchirieri 50 220207 17,215 22,000 24,000Penalitati pentru nedep. sau depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe
51 220208 0
Venituri realizate din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii
52 220212 0
Venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor C.A.P.
53 220217 0 90,000 0
Venituri din dividente 54 220219
Incasari din alte surse 55 220230 1,849
II. VENITURI DIN CAPITAL (rd 57) 56 3000 30,484 60,000 0VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI ALE STATULUI (rd 58 la rd 61)
57 3002 30,484 60,000 0
Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice
58 300201 30,484 60,000 0
Venituri din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului
59 300203 0
Venituri din privatizare 60 300204 Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat
61 300210 0
III. PRELEVARI DE LA BUGETUL DE STAT (rd 63+67+68)
62 3100 9,453,415 10,072,187 10,864,000
COTE SI SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT(rd.64 la rd. 66)
63 3102 4,998,915 5,647,554 6,324,000
Cote defalcate din impozitul pe venit 64 310201 564,916 1,016,000 1,010,454Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale
65 310202 3,631,599 2,786,630 3,282,469
Sume alocate de consiliul judetean pentru echilibrarea bugetelor locale
66 310203 802,400 1,844,924 2,031,077
COTE DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE SALARII
67 3202 0
SUME DEFALCATE DIN TAXA PE VALOAREA ADAUGATA (rd 69+70)
68 3302 4,454,500 4,424,633 4,540,000
Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru institutiile de invatamant preuniversitar de sta, crese si centre judetene si locale de consultanta agricola
69 330201 4,454,500 4,424,633 4,540,000
Sume defalcate din taxa pe vaoarea adaugata pentru subventionarea energiei termice
70 330202 0
SUBVENTII(rd.72+83) 71 3700 550,800 200,000 200,000SUBVENTII PRIMITE DIN BUGETUL DE STAT(rd.73 la rd. 82)
72 3702 0 0 0
Subventii primite de bugetele locale pentru retehnologizarea centralelor termice si electrice de termoficare
73 370202 0
Subventii primite de bugetele locale pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe
74 370203 0
Subventii primite de bugetele locale pentru dezvoltarea sistemului energetic
75 370207 0
Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap
76 370209 0
Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea elaborarii si/sau actualizarii
77 370211 0
11
planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanismSubventii primite de bugetele locale pentru aeroporturi de interes local
78 370212 0
Subventii primite de bugetele locale din Fondul de interventie
79 370213 0
Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea Programului de pietruire a drumurilor comunale si alimentarea cu apa a satelor
80 370214 0
Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente cu destinatie de locuinta
81 370215 0
Subventii primite de bugetele locale pentru lucrarile de cadastru imobiliar
82 370216 0
SUBVENTII PRIMITE DE LA ALTE BUGETE (rd 84+85)
83 3902 550,800 200,000 200,000
Subventii primite de la bugetul asigurarilor pentru somaj pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca
84 390202 550,800 200,000 200,000
Subventii primite de la alte bugete locale pentru sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului
85 390204 0
DONATII SI SPONSORIZARI (rd 87) 86 4002 0 0 0
Donatii si sponsorizari 87 400201 0 INCASARI DIN RAMBURSAREA IMPRUMUTURILOR ACORDATE (rd.89)
88 4200 0 0 0
INCASARI DIN RAMBURSAREA IMPRUMUTURILOR ACORDATE (rd.90+91)
89 4202 0 0 0
Incasari din rambursarea imprumuturilor temporare pentru infiintarea unor institutiii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri proprii
90 420213 0
Incasari din rambursarea microcreditelor, acordate de agentiile guvernamentale si administrate prinagentii de credit
91 420217 0
2.2 Elaborarea si aprobarea proiectului bugetului local
2.2.1. Tehnici utilizate in fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului local
Din punct de vedere juridic, asezarea si calculul obligatiilor catre bugetele publice este sustinuta de acte
normative si procedurale ca pot fi grupate in duoa categorii:
acte normative institutoare ori de baza;
acte normative completatoare (complementare in plan metodologic).
Actele normative institutoare de baza mai pot fi denumite si principale, ele referindu-se la legile fiscale
specifice (cu privire la fiecare venit, in parte asa cum este legea impozitului pe salarii, sau cu referire la
12
anumite categorii de venitui ca legea impozitelor si taxelor locale). Tot aici se incadreaza si codul fiscal de
referinta si sustinere juridica pentru mai multe categorii de venituri.
Actele normative completatoare ori sustinatoare se refera la normele metodologice ori instructiunile de
aplicare a celor dintai elaborate, de regula, de Ministerul Finatelor Publice. La acestea se pot adauga si
solutiile procedurale emise de acelasi minister, pe parcursul executiei bugetare, pentru care nu sunt
prevederi exprese ori lamuritoare in cele doua categorii de acte normative enuntate.
Principalele acte normative:
Ordonanta de urgenta a Legii 273/2006 privind finantele publice;
Legea nr. 500/2002 privind finantele publice;
Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile ulterioare.
Unitatile administrativ teritoriale au dreptul la resurse proprii pe care autoritatile administratiei publice
locale le gestioneaza, potrivit atributiilor ce le revin in conditiile legii nr.215/2001 privind Administratia
publica locala.
Aceste resurse financiare trebuie sa fie proportionale cu competentele si cu responsabilitatile ce revin
autoritatilor administratiei publice locale.
Veniturile bugetelor locale sunt formate din:
Venituri proprii;
Venituri din cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a altor bugete locale:
Transferuri cu destinatie speciala:
Imprumuturi.
Dintre toate acestea veniturile proprii au ponderea cea mai ridicata si cuprind la randul lor urmatoarele
categorii de venituri:
Venituri proprii
Venituri curente:Fiscale (directe şi indirecte)Nefiscale
Venituri cu destinaţie specială
Venituri din capital
13
I. VENITURI CURENTE
Veniturii fiscale directe:
Impozitul pe profit:
Impozite si taxe locale de la populatie;
Impozitul pe cladiri de la persoane fizice;
Impozitul pe teren de la persoane fizice;
Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice;
Alte impozite si taxe de la populatie;
Impozite si taxe locale de la persoanele juridice;
Impozitul pe cladiri de la persoanele juridice;
Impozitul pe teren de la persoanele juridice;
Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele juridice;
Taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;
Alte impozite si taxe directe.
Venituri fiscale indirecte:
Impozitul pe spectacole;
Alte impozite indirecte;
Taxe si tarife pentru eliberarea de liciente si autorizatii de functionare;
Taxe judiciare de timbru;
Taxe de timbru pentru activitatea notariala;
Taxe extrajudiciare de timbru;
Alte incasari din impozite si taxe locale.
Veniturilor curente nefiscale se includ:
varsaminte din profitul net al regiilor autonome;
varsaminte de la institutiile publice;
taxa pentru examinarea conducatorilor auto, eliberare premise auto si alte venituri privind circulatia
pe drumurile publice;
venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si bolilor din sectorul
vegetal de la centrele locale pentru protectia plantelor;
14
veniturile punctelor de insamantare artificiala;
veniturile circumscriptiilor sanitar veterinara.
Venituri diverse:
venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata ,imputatii si
despagubiri;
venituri din amenzi si sanctiuni aplicate de organele proprii;
restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti;
venituri din concesiuni si inchirieri;
incasari din valorificarea bunurilor confiscate;
incasari din alte surse.
Impozitele si taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale, ale unitatilor administrative teritoriale,
in care contribuabilii isi au domiciliul, sediul, punctul de lucru sau in care se afla bunurile impozabile sau
taxabile si sunt reglementate de Legea 571/2003 privind codul fiscal si normele metodologice de aplicare a
acesteia.
In categoria impozitelor si taxelor locale reglementate de legea 571/2003, privind Codul fiscal si
Norme1e metodologice de aplicare a acesteia sunt cuprinse urmatoarele:
impozitul pe cladiri;
impozitul pe teren;
taxa asupra mijloacelor de transport;
taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;
taxa pentru folosire mijloacelor de reclama si publicitate;
impozitul pe spectacole;
taxa hoteliera;
taxe speciale.
A. Impozitul pe cladiri
Impozitul pe cladiri reprezinta o contributie baneasca anuala ce se datoreaza bugetului local, de catre
orice persoana fizica sau juridica pentru cladirile aflate in proprietate, indiferent de locul unde sunt situate
si de destinatia acestora.
Prin cladire se intelege orice constructie care serveste la adapostirea de oameni, de animale, obiecte,
produse, materiale, instalatii si altele asemenea.
15
In cazul cladirilor aflate in administrarea sau folosinta altei persoane si care se datoreaza chiriei in baza
unui contract de inchiriere, impozitul pe cladire se datoreaza de proprietar.
1)Obiectul impozabil
Obiectul impozabil il reprezinta cladirile proprietate a persoanelor fizice sau juridice, cladirile
proprietate publica sau privata a statului, ce sunt administrate sau date in folosinta unor contribuabili.
2) Baza impozabila
Persoane fizice: baza impozabila a cladirilor ce apartin acestei categorii de contribuabili o reprezinta
valoarea lor stabilita potrivit unor criterii si norme.
In aceasta situatie valoarea impozabila a unei cladiri depinde de suprafata construita desfasurata a
cladirii si de valorile impozabile pe metru patrat de suprafata construita. Suprafata construita desfasurata a
unei cladiri, ce sta la baza calculului impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice, rezulta din actul de
proprietate sau din planul cadastral, iar in lipsa acestora, din schita/fisa cladirii sau din alte documente
asemanatoare.
Suprafata construita desfasurata a unei cladiri se determina prin insumarea suprafetelor sectiunilor
tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptand
suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta si suprafetelor scarilor si a teraselor neacoperite.
Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de amplasarea cladirii, prin inmultirii sumei
determinate anterior cu un coeficient de corectie corespunzator.
Valoare impozabila se reduce in functie de perioada in care au fost realizate cladirile, astfel:
La cladirile construite inainte de 1950 reducerea este de 15%;
La cladirile construite intre anii 1951- 1977 reducerea este de 5%.
Daca dimensiunile exterioare ale unei cladiri nu pot efectiv masurate pe conturul exterior, atunci
suprafata construita desfasurata a cladirii se determina prin inmultirea suprafetei utile a cladirii cu un
coeficient de transformare de 1.20.
Persoane juridice: baza impozabila a cladirilor proprietate a persoanelor juridice sau date in
administrarea sau folosinta acestora o constituie valoare de inventar inregistrata in contabilitatea
persoanelor juridice legale.
Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in
contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale in vigoare. Sunt supuse impozitarii toate
cladirle detinute de catre persoanele juridice aflate in functiune, in rezerva sau in conservare, chiar daca
valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii.
Cladirile aflate in functiune a caror valoare a fost recuperata integral pe cale amortizarii sunt supuse
impozitului pe cladire in functie de valoare de inventar inregistrata in contabilitate.
16
Impozitul pe cladirile ce constituie obiectul contractelor de leasing financiar se determina asupra valorii
negociate intre parti, inscrise in contract si se datoreaza de catre proprietar.
3) Cote de impozitare
Persoane fizice: Impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor fizice se calculeaza prin aplicarea cotei
de 0,2% in mediul urban si 0,1% in mediul rural asupra valorii impozabile a cladirii, determinata pe baza
suprafetei, precum si a criteriilor si normelor de evaluare.
In cazul contribuabililor care detin mai multe cladiri cu destinatie de locuinta, altele decat cele
inchiriate, impozitul pe cladiri se majoreaza astfel:
cu 15% pentru prima cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu;
cu 50% pentru cea de-a doua cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu;
cu 75% pentru cea de-a treia cladire , in afara celei de la adresa de domiciliu;
cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele, in afara celei de la adresa de domiciliu.
Ordinea numerica a proprietatilor se determina in raport de anul dobandirii cladirii, indiferent sub ce
forma a rezultat, din documentele care atesta calitatea de proprietar.
Persoanele juridice: Impozitul pe cladirile persoanelor juridice si ale altor categorii de contribuabili in
afara de Impozitul pe cladirile persoanelor juridice si ale altor categorii de contribuabili in afara de
persoane fizice, se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsa intre
0,5% si 1.5% asupra valorii de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea acestora.
Daca valoarea unei cladiri a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce
cu 15% dupa care se aplica cota de impozitare.
In cazul unei cladiri care a fost reevaluata conform prevederilor legale in vigoare, valoarea de inventar a
cladirii este valoarea inregistrata in contabilitatea proprietarului imediat dupa reevaluare la care se aplica
cota de impozitare mentionata mai sus.
In cazul in care cladirea nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta, cota
impozitului pe cladire este cuprinsa intre 5 % si 10% aplicata la valoare de inventar a cladirii, pana la
sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. Consiliul Local al Municipiului Dorohoi a stabilit cota
de impozitare in acest caz la 8 % din valoare de inventar a cladirii,
Fac exceptie cladirile care au fost amortizate potrivit legii, la care cota de impozit este cea normala.
4) Asezarea impozitului pe cladire
Impozitul pe cladire se constata si se stabileste pe baza declaratiei de impunere depusa de contribuabili
la compartimentul de specialitate al consiliului local, pe raza caruia se afla cladirea sau constructia
respectiva in termen de 30 de zile de la data dobandirii sau construirii. Persoanele fizice care detin in
proprietate doua sau mai multe cladiri au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentele de
17
specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in raza carora isi au domiciliul, precum si la cele
in raza carora sunt situate celelalte cladiri ale acestora.
B. Impozitul pe teren
Contribuabili de impozit pe teren
Sunt persoanele care detin in proprietate terenuri situate in municipii, orase si comune, in intravilanul
sau extravilanul localitatilor.
Obiectul impozabil
Este reprezentat de terenurile detinute in proprietate de contribuabili, situate in municipii, orase si
comune, in intravilanul sau extravilanul localitatii.
Asezarea si calcularea impozitului pe teren
Impozitul pe teren se stabileste anual, in suma fixa pe metru patrat de teren, diferentiata in intravilanul
localitatilor pe: rangul de localitati si zone, iar in extravilanul localitatilor pe : ranguri de localitati, pe
categorii de folosinta a terenurilor si zone.
a) In cazul unui teren amplasat in intravilan, fiind teren cu constructie , impozitul pe teren se stabileste
prin inmultirea numarului de metri patrati cu suma corespunzatoare
Terenurile se incadreaza pe zone in cadrul localitatilor si pe categorii de folosinta, in intravilan si
extravilan de catre consiliile locale, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatii, de retelele
edilitare, precum si de alte elemente specifice fiecarei unitati administrativ – teritoriale, conform
documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, registrelor agricole, evidentelor specifice
cadastrului imobiliar – edilitar sa a lor evidente agricole ori cadastrale.
Impozitul se calculeaza prin aplicarea sumelor fixe in RON /mp stabilite de Consiliul Local pe zone in
cadrul localitatilor la suprafata de teren detinuta de contribuabil.
Impozitul pe terenuri se constata si se stabileste pe baza declaratie depusa de proprietarul terenului
persoana fizica la compartimentele de specialitate ale consiliilor locale.
Impozitul pe terenuri altor contribuabili decat persoanele fizice se calculeaza de catre acestia prin
declaratie de impunere depusa la serviciile de specialitate ale consiliilor locale.
b) In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la alta categorie de folosinta
decat cea de terenuri cu constructie, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei cu un
coeficient de corectie corespunzator din tabelul de mai jos, iar rezultatul obtinut se inmulteste cu un alt
coeficient de corectie corespunzator ce se refera la rangul localitatii
c) In cazul unui teren situat in extravilan, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea numarului de
hectare ale terenului cu suma corespunzatoare .
18
C. Taxa asupra mijloacelor de transport
Contribuabilii sunt persoane fizice si juridice care detin in proprietate mijloace de transport care trebuie
inmatriculate..
Obiectul supus impozitarii il constituie mijlocul (mijloacele) de transport detinut(e) de persoana fizica
sau juridica.
Asezarea si calcularea taxei pe mijloacele de transport
Aceasta se calculeaza in functie de tipul mijlocului de transport. In cazul celor cu tractiune mecanica
taxa se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a acestora, prin inmultirea fiecarui 500 cm3 sau
factiuni din aceasta cu suma corespunzatoare .
Capacitatea cilindrica a motorului si capacitatea remorcii se constata din cartea de identitate a
autovehiculului si din factura de cumparare sau din alte documente legale.
Taxele pentru remorcile de orice fel, semiremorci si rulote apartinand contribuabililor se stabilesc in
functie de capacitatea acestora.
La autovehiculele de transport marfa cu masa totala autorizata de peste 12 tone, taxa in RON pe an este
diferentiata in functie de numarul axelor si masa totala autorizata (in tone).
Resursele financiare provenite din taxa asupra mijloacelor de transport se utilizeaza in exclusivitate
pentru lucrari de intretinere, modernizare, reabilitare si constructie a drumurilor de interes local ti judetean
si constituie venit in proportie de 60% la bugetul local si respectiv 40% la bugetul judetean.
Taxa pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului se datoreaza incepand de la data de intai a
lunii urmatoare. In cazul instrainarii sau radierii in timpul anului din evidentele autoritatilor la care sunt
inmatriculate, taxa se scade cu data de intai a lunii urmatoare.
D. Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor.
Eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor catre contribuabili sunt supuse unor taxe
diferentiate in functie de valoarea constructiilor, instalatiilor, de suprafata terenurilor si natura serviciilor
prestate.
Certificatele de urbanism se anexeaza in baza H.C.L , nivelurile lor fiind stabilite intre limite, in lei/mp,
conform Codului fiscal.
E. Taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate si reclama.
19
Contribuabilii care beneficiaza de serviciul de reclama si publicitate au obligatia sa incheie contracte si
datoreaza bugetelor locale o taxa ce poate fi cuprinsa intre 1%-3% din valoarea contractului, in functie de
H.C.L., exclusiv T.V.A
Taxa se datoreaza pana la data de 10 a lunii urmatoare, pe toata durata desfasurarii contractului incepand
cu luna in care taxa a devenit exigibila.
Pentru afisajul in scop de reclama si publicitate, la locul desfasurarii activitatii, taxa anuala se stabileste
functie de dimensiunile acestora ,functie de H.C.L, fiind in suma de pana la 200.000 lei/mp..
F. Taxa hoteliera.
Consiliile locale pot institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare asupra careia isi exercita
autoritatea ce poate fi cuprinsa intre 0,5 - 5% aplicata la tarifele unitatii de cazare.
G. Taxe speciale.
Consiliile locale pot institui taxe zilnice cuprinse intre 1.000 - 100.000 lei, pentru utilizarea temporara a
locurilor publice pentru detinerea unor utilaje autorizate sa functioneze in scopul obtinerii de venit,
vizitarea muzeelor, monumente istorice, etc. Sumele rezultate din asemenea taxe se considera ca venit la
bugetele locale.
H. Impozitul pe spectacole.
Platitorii impozitelor pe spectacole sunt persoane fizice si juridice autorizate sa organizeze permanent
sau ocazional manifestari artistice, competitii sportive, videoteca, discoteca.
Impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea de cote procentuale diferentiate, functie de
activitatile desfasurate, asupra incasarilor din vanzarea biletelor de intrare si abonamente la spectacole
astfel:
cota este de 2% pentru spectacole artistice de teatru, opera, opereta, muzicale si de circ;
cota este de 5% pentru manifest ari artistice, altele decat cele mentionate anterior.
I. Taxele judiciare de timbru, taxele notariale si taxe extrajudiciare de timbru;
Veniturile nefiscale ce se incaseaza la bugetele locale se constituie din: varsamintele din profitul net al
regiilor autonome de importanta locala, varsaminte de la institutiile publice locale, taxa de examinare a
conducatorilor auto, taxa permise de conducere, venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere
a daunatorilor si bolilor in sectorului vegetal de la centrele locale pentru protectia plante lor, veniturile
punctelor de insamantari artificiale, veniturile circumscriptiilor sanitar veterinare, varsaminte din
disponibilitatile institutiilor publice si activitatilor autofinantate.
In grupa "diverse venituri" se incadreaza venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii,
despagubiri, venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, restituiri de fonduri din anii precedenti, venituri
20
din concesiuni si inchirieri, penalitati pentru nedepunerea sau depunerea cu intarziere a declaratiei de
impozite si taxe, incasari din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii.
II. VENITURILE DIN CAPITAL
Veniturile din capital se refera la resursele banesti provenite din valorificarea bunurilor administratiei
publice locale sau institutiilor publice locale. In baza legii finantelor publice locale, sumele provenite din
valorificarea materialelor rezultate in urma dezmembrarii sau dezafectarii unor mijloace fixe sau din
vanzarea unor bunuri materiale ce apartin institutiilor si serviciilor publice locale dupa deducerea
cheltuielilor efectuate pentru aceste operatiuni, constituie venituri ale bugetului local. Din aceasta categorie
fac parte:
venituri din vanzarea locuintelor construite din fondul statului;
venituri din privatizare.
III. VENITURI CU DESTINATIE SPECIALA
Din categoria acestor venituri ale bugetului local fac parte:
taxe speciale instituite de autoritatile administratiei publice locale pentru prestarea unor servicii
locuitorilor ;
venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al unitatilor administrativ teritoriale;
venituri din fonduri pentru drumurile publice;
venituri din fondul de interventie;
venituri din amortizarea mijloacelor fixe;
donatii si sponsorizari;
sume acordate de persoane fizice si juridice in vederea participarii la finantarea unor actiuni de
interes public;
venituri din finantarea programului de pietruire a drumurilor comunale si de alimenatare cu apa a
satelor.
Codul Fiscal constituie un instrument operational atat pentru autoritatile administratiei publice locale in
realizarea atributiilor ce revin pe aceasta linie, cat si pentru cetatean in documentarea sa cu privire la actele
adoptate de autoritatile in domeniul impozitelor si taxelor locale pe de o parte, precum si actele si faptele
pe care le are de indeplinit in calitatea sa de contribuabil, pe de alta parte.
Fluxuri informationale generate de fundamentarea veniturilor din bugetele locale.
Fundamentarea veniturilor din bugetele locale presupune o succesiune de lucrari incepand cu constatarea
si evaluarea materiei impozabile, continuand cu determinarea impozitului de plata si incasarea acestuia.
PRIMIREA DECLARATIEI DE IMPUNERE LA
21
COMPARTIMENTELE DE SPECIALITATE
2.2.2 Tehnici utilizate in fundamentarea indicatorilor de cheltuieli ai bugetului local
Cadrul juridic:
Ordonanta de urgenta nr. 9/2008 privind reglementarea drepturilor salariale pentru functionarii publici
pe anul 2008;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 106/2004 privind stabilirea indemnizatiilor alesilor locali;
Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale;
Hotararea Consiliului Local nr 2/2006 privind aprobarea statutului de functii al aparatului propriu al
Consiliului Local;
Legea nr. 215/2001 republicata in 2007 privind administratia publica locala.
Bugetele de venituri si cheltuieli publice se elaboreaza si se executa avand drept coordonata esentiala
respectarea principiilor bugetare. Astfel bugetul de venituri si cheltuieli constituit la nivelul Primariei
Comunei Garoafaeste un buget autonom care beneficiaza de o larga autonomie functionala si de gestionare
a resurselor publice.
In ceea ce priveste cheltuielile publice, este necesara si o grupare a acesora dupa natura lor, adica:
salarii, contributii, deplasari, detasari, transferari, materiale, reparatii curente, apa, energie electrica, etc.
Gruparea cheltuielilor dupa felul lor este impusa de faptul ca nu este suficient sa se cunoasca doar cat s-a
cheltuit pentru fiecare dintre destinatiile principale (servicii publice generale; aparare, ordine publica si
securitate nationala; invatamant; sanatate; cultura,religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret;
asistenta sociala; actiuni economice etc). Este necesar sa se stie si care a fost structura cheltuielilor pentru 22
Transferuri din bugetul comunei, orasului, municipiului sau sectorului municipiului Bucuresti catre bugetul consiliului judetean pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului 102 3921 80,000
Alte ajutoare, alocatii si indemnizatii (rd 175) 106 4009 0
Transferuri catre caminele pentru persoanele varstnice (rd 176) 107 4010 0Contributii ale administratiei publice locale la realizarea unor lucrari si servicii de interes public local, in baza unor conventii sau contracte de asociere (rd 307+336) 108 4012 0
Plati efectuate in cadrul programelor de dezvoltare (rd 337) 109 4021 20,000
Transferuri aferente Fondului Roman de Dezvoltare Sociala (rd 398) 110 4027
Asociatii si fundatii (rd 177) 111 4041 0
Programe cu finantare rambursabila (rd 178) 112 4055 0
Transferuri pentru actiuni de sanatate (rd 179) 113 4060 0
Sustinerea cultelor (rd 180) 114 4061 0
Drepturile asistentului personal pentru copii si adulti cu handicap grav (rd 181) 115 4067 0
Contributii la salarizarea personalului neclerical (rd 182) 116 4072 0
Alte transferuri (rd 183+308+338+399) 117 4080 0
Ajutor pentru incalzirea locuintei (rd 184) 118 4090 0
Programe cu finantare rambursabila (rd 185) 119 4094 0
Alocatii si indemnizatii pentru persoanele cu handicap (rd 186) 120 4097 0
DOBANZI (rd 438) 121 49 0
Dobanzi aferente datoriei publice locale (rd 439) 122 50 0
Dobanzi, comisioane si alte costuri aferente datoriei publiceexterne (rd 440) 123 5001 0
Dobanzi, comisioane si alte costuri aferente datoriei publice interne (rd 441) 124 5002 0
Cheltuieli ocazionate de emisiunea si plasarea titlurilor de valoare si de riscul garantiilor acordate de autoritatile locale,in conditiile legii (rd 442) 125 5003 0
Diferente de curs aferente datoriei publice externe (rd 443) 126 5004 0
Dobanda datorata trezoreriei statului din cadru planului de redresare (rd 444) 127 5005 0
B.CHELTUIELI DE CAPITAL (rd 159+187+309+339+400) 128 69 2,200,000
CHELTUIELI DE CAPITAL (rd 160+188+310+340+401) 129 70 2,200,000
Investitii ale institutiilor publice (rd 161+189+311+341+402) 130 72 2,200,000
Investitii ale regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale si societatilor comerciale cu capital majoritar de stat (rd. 312+342) 131 73 0
C. OPERATIUNI FINANCIARE ( rd 410+428+452) 133 78 0
IMPRUMUTURI ACORDATE (rd 429) 134 79 0
Imprumuturi (rd 430) 135 80 0
Imprumuturi temporare pentru infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri proprii (rd 431) 136 8009 0
Imprumuturi acordate de agentiile guvernamentale si administrate prin agentii de credit( rd.432) 137 8012 0
RAMBURSARI DE CREDITE, PLATI DE DOBANZI SI COMISIOANE LA CREDITE GARANTATE SAU CONTRACTE DE STAT (rd 411) 138 84 0
Rambursari de credite externe, plati dobinzi si comisioane aferente acestora (rd 412) 139 86 0
Rambursari de credite externe din fondul de garantare (rd 413) 140 8601 0
Plati de dobanzi si comisioane din fondul de garantare (rd 414) 141 8602 0
24
Rambursari de credite externe contractate de stat (rd 415) 142 8603 0
Plati dobinzi si comisioane la credite externe contractate de stat (rd 416) 143 8604 0
Rambursari de imprumuturi (rd 453) 144 87 0
Rambursari de imprumuturi acordate din trezoreria statului (rd 454) 145 8702 0
Rambursari de imprumuturilor interne pentru investitii (rd 455) 146 8704 0
Rambursari de imprumuturilor externe pentru investitii (rd 456) 147 8705 0
D.REZERVE (rd 462) 148 89 0
REZERVE (rd 463) 149 90 0
Rezerve (rd 464) 150 91 0
I. DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR DE PERSONAL
Ca la orice institutie publica si la Primaria Comunei Garoafa, dimensionarea cheltuielilor de personal se
face pe baza normelor legale si in raport cu numarul de personal aprobat.
Baza legala este reprezentata de Legea nr. 54/1998 privind statutul functionarilor publici si Ordonanta
nr. 2/2006 din 12/01/2006 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor
publici pentru anul 2008.
De asemenea se iau in calcul :
nume si prenume;
functia de conducere sau de executie;
nivelul de studii ( superioare sau medii);
salariul de baza;
indemnizatii de conducere, daca e cazul;
spor de vechime;
sporuri suplimentare;
total salarii;
fondul de salarii;
contributia la asigurarile sociale si la fondul asigurarilor sociale de sanatate;
contributia unitatii si a personalului la constituirea fondului de somaj;
fondul de premii;
cheltuieli de deplasare, transfer, detasari.
25
Cheltuielile de personal vizeaza plata drepturilor salariale ale personalului angajat, salariile pentru
personalul de executie si pentru cei din conducere. De asemenea aceste cheltuieli vizeaza si plata
drepturilor salariale ale persoanelor ce desfasoara activitati pe baza de puncte, programe sau obiective. La
aceste cheltuieli se adauga obligatiile aferente catre diferitele bugete, drepturile de delegare, detasare si
transfer in interesul serviciului.
Cheltuielile de personal se vor stabili tinand cont de dimensionarea la strictul necesar al personalului de
specialitate, administrativ si auxiliar finantat de la buget in concordanta cu programele si atributiile pe care
le are de realizat fiecare compartiment.
CONTRIBUTIA PENTRU ASIGURARILE SOCIALE
Contributia individuala de asigurari sociale, darorate de asiguratii care desfasoara activitati pe baza de
contract individual de munca reprezinta o treime din cota de contributie de asigurari sociale stabilite anual
pentru conditii normale de munca.
Baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale pentru angajat o constituie salariile
individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile si avansurile.
Baza lunara de calcul, la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale, o constituie fondul
total de salarii brute lunare realizate de asigurati si nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul
mediu al angajitilor(asiguratilor) din luna pentru care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare
a 3 salarii medii brute lunar pe economie.
Exemplu de calcul :
CAS=Salariul brut x 10.5%
Salariul brut=Salariu de incadrare + Sporuri=977,8 RON
CAS=977,8 RON x 10.5%
CAS=102,66 RON
Pentru angajator contributia de asigurari sociale este de 20,8% x Fond Salarii Brute.
CONTRIBUTIA PENTRU ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE
Legea numarul 145 din iulie 1997, Legea Asigurarilor Sociale de sanatate prevede: “Persoanele juridice
sau fizice care angajeaza personal salariat au boligatia sa retina si sa vireze Casei de Asigurari de Sanatate 26
teritoriale contributia pentru sanatate dato-rata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea
respectiva; au obligatia sa anunte Casei de Asigurari de Sanatate orice schimbare care are loc la nivelul
veniturilor. Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat au obligatia platii contributiei
pentru asigurarile sociale de sanatate de 5,2% raportat la fondul de salarii.
In ceea ce priveste contributia individuala (a angajatului) pentru asigurarile sociale de sanatate, aceasta
este de 6,5% conform O.U.G. numarul 147 din 31 octombrie 2002, din venitul brut din salarii.
Exemplu de calcul :
Pentru angajat:
CASS=Salariul brut x 6,5% = 977,8 x 0,065 = 63,55 RON
Pentru angajator:
CASS=Fondul de Salarii brute x 5,2% = 977,8 x 0,07 = 50,84 RON
II. DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR MATERIALE SI DE SERVICIU
Fundamentarea cheltuielilor materiale se realizeaza ca si la cheltuielile de personal tot in conformitate cu
clasificatia bugetara, dupa executia anului precedent, actualizata prin indicele de inflatie.
Fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se face in raport cu indicatori specifici fiecarei actiuni
utilizandu-se formulare intocmite de Ministerul Finantelor, dar si orice alte date din baza proprie.
III DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR DE CAPITAL
Fata de celelalte categorii de cheltuieli, cheltuielile de capital se caracterizeaza prin faptul ca:
sunt utilizate in scopuri foarte bine determinate;
conduc la cresterea patrimoniului public al colectivitatii;
favorizeaza dezvoltarea locala;
au ca rezultat realizari tehnico-edilitare fara constrangeri in ceea ce priveste rentabilitatea financiara;
au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitand sume cu ponderi mari in buget;
au efecte economice si sociale propagate;
implica financiar perioade ce depasesc nu numai anul bugetar de debut dar chiar mandatul electoral
in care s-a luat decizia.
Cheltuielile pentru investitii ale orasului si ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala,
care se finanteaza din bugetele locale si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al Primariei.
Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in programul de investitii,
numai daca, in prealabil, documentatiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind
27
necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii, au fost elaborate si aprobate conform
dispozitiilor legale.
Consiliul local stabileste prioritatile in repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv inscris in programul de
investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu aceasta destinatie, asigurand, totodata,
utilizarea rationala si eficienta a acestor fonduri, precum si realizarea obiectivelor de investitii in cadrul
duratelor de executie aprobate.
Investitiile includ proiecte majore de constructii si achizitionarea de echipamente cu consum ridicat.
Propunerile de investitii trebuie sa includa urmatoarele ;
Numele, descrierea, localizarea si scopul fiecarui proiect.
Estimarea costurilor inluzand proiectarea, constructia si echipamentul.
Impactul investiei asupra costurilor materiale si de intretinere, incluzand personalul suplimentar si
echipamentul necesar, precum si potentialul de generare a veniturilor rezultat prin investitii.
Justificare si prioritati
Situatia actuala a planificari si constructia proiectului.
In programul de investitii se vor inscrie cheltuieli pe ani si etape de executie pentru investitiile in
continuare si pentru cele noi. In liste se vor inscrie cu prioritate obiectivele de investitii incepute in anii
precedenti si neterminate pentru care exista conditii de finantare pana la incheierea exercitiului bugetar al
anului in curs, precum si investitii de natura consolidarilor si interventiilor pentru prevenirea sau
combaterea efectelor produse de actiuni accidentale. Acestea sunt aprobate insa la pozitia globala ”alte
cheltuieli de investitii”.
Sumele care vor fi luate in considerare spre a fi alocate pentru aceasta destinatie se vor stabili dupa
luarea in considerare a tuturor posibilitatilor de finantare: surse proprii sau diverse surse atrase.
