Mihai JIGAU (redactor)

CONSILIEREA CARIEREI

COMPENDIU DE METODE $I TEHNICI

Editura SIGMA

Bucuregti,2007

pste I ac€stei lucreri nu poate fi

CUPRINS

lntroducere (Mihai JIGI.U) .............. ......................7

Aspecte metodologic e (Mihai JIGI.U) .................. 13

I:nventareleHolland (MihaiJIGlU) ...........,.. .......33

lnventarul de interese ocupa{ionale Kuder (Mihai JIG{U) .......,...... ..........49

Inventarul canadian de interese ocupafionale (Mihai JIG&U) .............. ......63

lnventarul de interese Strong (Mihai JIGI\ .........,..., ............71

lnventarul de interese profesionale Jackson (Mihai JIGilU) .....,......,. ........77

Procesarea informafiilor cognitive (Mihai JIG,{Q ............,. .......................91

Bateria de teste de aptitudini generale (Mihai JIGi.U) .............. ,..............107

Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive (Mihaela PORUMB)...................117

Sortarea cardurilor (Gabriela LEMENI, Mihaela PORUMB) ...................135

Curriculum Yitae (Angela MUSCL) ..................151

Scrisoarea de prezentare (Angela MUSCil)

Clarificarea valorilor (Angela MUSCL) .............171

Bilanful competenfelor (Angela MUSCL) ..........185

Analiza SWOT (Luminifafl.SlcA) ...................199

Interviul (Andreea ST,ILAGYD .........zts

Autobiografia gi Auto-caracteizarca (Adina IGNAT) ............22g

Auto-cunoagterea asistatd de calculator (Petre BOTNARIUC) .,...............245

Narafiunea (Mihaela CHIRU) ,.........261

Incidentul critic (Mihaela CHIRU) .....................271

Observafia (Andreea-Dtana UlntfTnSCU) .............. ............283

Ancheta (Luminila TISICA) ...........295

Studiul de caz (Speranla TIBU) ......305

Focus grup (Irina COzuA) ..............319

Discu{ia in grup (Irina COZMA) ......335

lnformare gi orientare asistate de calculator (Petre BOTNANUC) ...........351

Brainstorming gi Brainwriting in consiliere (Speranla TIBU) ..................373

Consilierea prin telefon (Mihaela CHIR! .................:..........389

Consilierea multiculturald" (Petre BOTNAMUC) ...................401

Sisteme integrate de consiliere asistati de calculator (Petre BOTNANUC) ...............419

Metafora in consiliere (Gabriela LEMENI, Carmen AVMMESCU) ..........................437

Media in consiliere (Luminila T,{SICA) ..............453

Managementul informa{iilor asistat de calculator (Petre BOTNANUC) .........;...........465

Rezolvarea de probleme (Domnica PETROVAI, Bogdana BURSUC) .....481

Tehnici de luarea deciziei (Mihaela CHIRU) ......497

Planificarea gi dezvoltarea carierei (Irina COZMA) ...............511

Aria curricular[ Consiliere gi orientare (Angela MUSC4., Speranla TIB! .................525

Jocul de-adevdratelea (Andreea-Dtana M,{fuUTESCU) ...........................;...................545

Figa gcolarl (Luminila T,{.SICA, Marcela MARCNSCI-il C,iltUACD .....561

Scenariul (Luminila fiSICA) ...........579

Jocul de rol (Angela MUSC,I) ..........593

Simularea (Luminiya f,trSICA)

Proiectul personal (Mihaela CHIRU) ..................615

Profilul ocupa{ional (Luminila f,[.UC,eS .............625

Tdrgul ofertelor de educafie (Marcela MARCINSCHI C.ILINECD ..........639

Job Club (Luminila DANE$) ............655

Organizarea congreselor, conferinfelor gi seminariilor profesionale (Mihai JIG'{(D ..669

I

Com

lntroduction (Mihai JIG4I

Methodological aspects (iHolland's Inventories (SD

Kuder Occupational Intere

Canadian Occupational Int

Snong Interest Inventory (

Jackson Vocational Interes

Cognitive Information Pro

General Aptitude Tests Ba

Psychological tests battery

Card sort (Gabriela LEME

Curriculum Y itae (A n gela

Presentation letter (Ange la

Values clarifi cation (Anget

Competencies screening (z

SWOT analysis (Lumini{a

Interview (Andreea SZILA,

Autobiography and autocl

Computer-based self assest

Narration (Mihaela CHIR(

Critical incident (Mihaeh r

Observation (And re e a- D ia,

Investigatio n (Luminila TA

Case study (Speranla IIBL

hilscry ..........63e

655

Gsionale (Mihai JIG,{Q,.669

I

CAREER COUNSELLING

Compendium of methods and techniques

Content

lntroduction (Mihai JIG,I!',.. ........'...7

Methodological aspects (MihaiJIG,Iq .............'.'.13

Holland's Inventories (SDS) (Mihai JIG,{Q ...'....33

Kuder Occupational Interest Survey (KOIS) (Mihai JIG'IQ ............'.........49

Canadian Occupational Interest Inventory (COII) (Mihai JIG,IQ .............,........,..........63

Strong Interest Inventory $lI) (Mihai JIG,IQ .........r.;..!.... .",.'71

Jackson Vocational Interest Survey (JVIS) (Mihai JIG'{\ ..'..,...,'.'.'.........77

Cognitive lnformation Processing (CIP) (Mihai JIGI\ .........91

General Aptitude Tests Battery (GATB) (Mihai JIG' U) ,............, ......,.....107

Psychological tests battery for cognitive aptitudes (BTPAC) (Mihaela PORUMB) .....117

Card sort (Gabriela LEMENI, Mihaela PORUMB) .........".'...135

Curriculum Yitae (Angela MUSCA) ...,..............'.151

Presentation letter (Angeta MUSC,I ..................163

Values clarification (Angela MUSCA) ................171

Competencies screening (Angela MUSCI) .........185

lnterview (Andreea SZILAGYI) .........215

Autobiography and auto-characterisation (Adina IGNAT) ......229

Computer-based self assessment techniques (Petre BOTNARIUC) ...........245

Narration (Mihaela CHIRU) ........,...,261

Critical incident (Mihaela CHIRU) ......................271

Observation (Andreea-Diana l,tInfJTnSCU) ............ .............283

Investigation (Luminila fiSICA) ......295

Case study (Speranla TIBU) ...........305

Focus group (Irina COZMA) ............319

Group discussion (Irina COZMA) .....335

Computer-assistedinformationandguidance(PetTeBOTNANUC) .........351

Brainstorming and Brainwriting in counsellin g (Speranya TIBU) .............373

Telephone counselling (Mihaela CHIRU) ...........389

Multicultural counselling (Petre BOTNANUC) .....................401

Integrated computer-based counselling systems (Petre BOTNANUC) .....419

Metaphor in counselling (Gabriela LEMENI, Carmen AVMMESCU) .......................437

Mass-media in counsellin g (Luminila f.trSICA) ......................453

Computer-based information management (Petre BOTNANUC) .............465

Problem solving (Domnica PETROVAI, Bogdana BURSUC) ...................481

Decision making techniques (Mihaela CHIRU) .....................497

Career planning and development (lrina COZMA)

Cunicular area Counselling and guidance (Angeta MUSC,{, Speranla TIBU) .............525

Real game (Andreea-Drana MilRUTESCU)

Student record (Luminila TASICA, Marcela MARCINSCHI C,nLINECD ....................561

Scenario (Luminila T,{SICA) ............579

Role-play (Angeta MUSC,, ..............593

Simulation (Luminila T,{SICA) ........603

Personal project (Mihaela CHIRU) ......................615

Occupational profile (Luminila T,{SICA)

Education faft (Marcela MARCINSCHI CALINECD .............639

Job Club (Luminifa DANE$)

Organisation of professional congresseso conferences and seminars (Mihai JIG'{Q ...669

Ac€st Compendiu de metrprezentare sintetica a pri:orientirii.

O asffel de lucrare (alEnlobiectivele 9i atribugile ccieatErii, utilizarea tebnospecificul consilierii p€tcsnsilierului gi institufiilce&cafie etc.), marcheazi u

Est€ de a$teptat caprinpur

o s[ identifice cspecificutui mrproblmelacr

. se aleagi - princare au tnrneffisntuilmdel- faciliteaze tusugereaze diraintocmirea unin,telegerea lunsocio-profesior

. si identifiaepofts*mte&

Aspecte metodologice

Mihai JIGAU

Institutul de $tiinfe ale Educafiei, Bucuregti

Consilierea carierei este un proces de abordare globalE a individului sub ioate aspectele

vit4ii sale personale, profesionale gi sociale gi are drept confinut acordarea de servicii de

idoRnare, consilierE gi orientare in scopul sprijinirii acestuia - in orice etapd a vietii -pcntru dezvoltarea carierei personale prin luarea unor decizii potrivite pentru sine in sfera

odrca1iei, muncii gi viegii comunitare.

llomeniul consilierii carierei,a cunoscut etape de av0nt gi recul in utilizarea diferitelormetode gi tehnici de evaluare (la inceput, dominant teste psihologice, in prezent, inmajoritate, chestionare gi inventare de interese, preferinfe, aptitudini, atitudini, valori).Daci la inceputurile activit[tii de orientare gcolarl gi profesionald din Romdnia

identificim o fazd accentuat psihometricd, acesteia ii urmeazi una dominant educativi 9i

ryoi - cea actualE - care pune accent pe aspecte ce fin de managementul qi procesarea

mgnitivd a informa{iei cu finalitate cenffat[ pe consilierea globald a carierei clientului, pe

in activitatea de consilierea carierei - ca mijloace ajut[toare in acest proces - identificfunci sunt utilizate teste, chestionare sau inventare:

o de aptitudini (intelectuale, verbale, numerice, de rafionament, vitezd a

reactiilor, pentru evidenlierea talentelor speciale etc.);

o de personalitate;

o de interese gi nevoi speciale;

o despre valori gi atitudini;

o de evaluare a achiziliilor academice (deprinderi gi stiluri de inv[!are);

o de relafionare interpersonall;

l3

. cu privire la imaginea de sine;

. cu privire la luarea deciziei;

o pentru dezvoltarea carierei (antrenarea I maturizarea pentru luarea deciziei);

o pentru categorii speciale de populalii.

Testul este o modalitate de m[surare / evaluare sistematici qi obiectiv[ a unor eqantioanede comportament (din ariile: aptitudini, tr[sdturi de personalitate, atitudini, cunoqtinteetc.) ale indivizilor prin oferirea de rdspunsuri corecte sau incorecte la anumite sarcini delucru. Aceste secvenle fixe de caracteristici personale investigate sunt considerate a firelevante pentru definirea qi identificarea respectivelor aspecte la diferite persoane.

Inventarele standardizate sunt, de asemenea, mijloace obiective de m[surare ale unorsegmente comportamentale ale indivizilor, insl r[spunsurile subieclilor nu suntconsiderate bune sau eronate, ci sunt apreciate prin compararea cu cele ale altor indivizi,care constituie, astfel, o normd de grup (Brown qi Brooks, 1991).

Practica activitilii de consiliere arutd c5, in cele mai multe cazuri, consilierii utilizeazdinventare de interese gi aptitudini gi, mai pufin, teste psihologice de performanlI qi depersonalitate. De fapt, balansul intre un tip de instrumente qi altul vine din rolul asumat deconsilier in activitatea sa: este acesta centrat pe sprijinirea indivizilor in dezvoltareacarierei lor gi luarea deciziilor sau pe interpretarea informafiilor despre aceqtia, cu ofinalitate, insi, tot in beneficiul clienlilor s6i. DupE cum se observd, finalitdlile suntidentice, dar ciile prin care se ajunge la acestea sunt diferite in situalii particulare.

Iatd ce pot face inventarele gi testele psihologice in procesul de consilierea carierei:

o identificd ariile de interese / preferinfe din sfera ocupafiilor;

o identificd aptitudinile, abilitllile, deprinderile, cdt gi nivelurile deperformanfi ale acestora, utile in diferite arii ocupafionale;

o identificd aspecte ale personalitilii compatibile sau nu cu anumite domeniiocupalionale;

o identificd - in cazul celor deja angajali - cauzele insatisfacliei sau lipsa deprogres profesional;

o identifici blocajele personale qi stereotipurile existente in luarea deciziilordin domeniul ocupalional al clienlilor etc.

Interpunerea intre consilier gi client a testelor qi inventarelor nu este scutitd de critici.Printre acestea, cele mai pertinente se referd la faptul c[:

o actul de consiliere nu presupune testare, cu necesitate;

o evaluarea prin teste se interpune I bruiazd,relafia consilier - client;

o testele sporesc dependenfa clienfilor de sursele exteme de luarea deciziei saude auto-evaluare, auto-conducere, inserfie socio-profesionali auto-asumati;

r testele nu surculturald gi de

r imele rezultatede clienti. unde sine in loc s

S ;\*e:e O'rten a CU UyUfir:E-- L*!:I\tl de utihzare intrjst-tr sl nu ingumenle

l-- :: .rcsc;=:L c ;:ffi- is;m ;:em p ;r.:r*;-:qtnli lega =f:a*--*ia ;ii s: ,t ancr-: ::tl ;rer:,Lri :C-'trEr- -- --4--^3 -: :r -

-r-:rEai'-S4- =-3a E.I-1

p r:*.i;:de * d-EniSmlr-;---* rot s&*: :;:c ee ;

o ;.:i}ilcw *s3'- --5a1s33

r gEsha ffilcr.e:res.usele icr;

r idendfrcrea i

hterese. aFcrru

. conruxarea po2

r identificarea sin aria ocupap

r manrrizrrea d

o compensaea i

atenuarea $ffE

r identificareil s

dificulEfii de r

C,onsilierii utilizeazi tesre I

o atunci cind l'oii solicira:

o cind vor sd coi

Despre mulgi cliengi, conintilniri prin inten'iul can

t4

csantioaneannoqtinlesarcini de

afi

ale unornu sunt

dnor indivizi,

uirilizeazdqi de

asumat deb dezvoltareaGttr4 cu o

fodiElile sunt

r nn-elurile de

miFnlte

sau lipsa de

@. fl&Irea

qn siutita de critici.

.c luarea deciziei sau

auto-asumatd;

. testele nu sunt infailibile gi sunt, adesea, ,,responsabile" de categorisire

cultural[ gi de gen;

o unele rezultate la testele psihologice qi inventare au, pentru anumite categorii

de clienfi, un impact negativ, ii descurajeazd,le afecteazd negativ imaginea

de sine in loc s[ le-o imbundt[]easci etc.

Se poate observa cu uqurin!6 cd multe din observaliile de mai sus vizeazd, totuqi, modul

nepotrivit de utilizare in consiliere a rezultatelor testelor qi inventarelor administrate

clien,tilor gi nu instrumentele in sine.

Tine, in consecinfi, de consilier modul in care se aleg testele qi inventarele potrivite

pEntru fiecare client qi categoriile de probleme pe care le are, de felul in care se

adrninistreazd aceste instrumente gi, mai ales, de modalitatea in care se interpreteazd

rezultatele, cdt qi de normele de etici profesionall pe care acesta le aplici in practici.

in fond, consilierul foloseEte anumite teste qi inventare pentru a ajuta clienlii s[ se

auto-cunoasci, s6-qi auto-evalueze resursele personale, s[-i faci pe aceqtia apli de

auto-decizie gi planificarea carierei personale. Cu alte cuvinte, amintitele instrumente de

esaiuare pot s6-i ajute pe clienti in:

. cunoa$terea mai deplin[ a aptitudinilor personale, abilit[1ilor, deprinderilor

sau cunoqtinfelor;

o glsirea filierei de educa{ie gi formare profesionald in consens cu proiectele 9i

resursele lor cu privire la carieri in contexte concrete de via!6;

o identificarea alternativelor ocupalionale complementare structurii lor de

interese, aptitudini gi caracteristici dominante de personalitate;

o conturarea pozitiv[ qi realisti a imaginii de sine;

o identificarea cauzelor, natura qi amploarea barierelor / blocajelor decizionale

in aria ocupafiilor;

maturizarea decizionald gi a autonomiei in planificarea dezvoltdrii carierei;

compensarea lipsei de informa{ii, a informaliilor incomplete sau eronate 9i

atenuarea stereotipurilor cu privire la lumea muncii;

r identificarea surselor de insatisfacfie profesionald, a incompatibilitl1ii sau

dificultdlii de relalionare social[ qi de asumare a diferitelor roluri etc.

Cmsilierii utilizeazdteste psihologice pi inventare, in principal, in doui cazuti'.

r atunci cAnd vor sI economiseasci timp, in cazul c[ sunt numeroqi clienli care

ii solicit6;

o cAnd vor sd compenseze lipsa de informalii despre noii clienli.

]cslre mulEi clienfi, consilierul poate obline suficiente informalii cu prilejul primei::sa:ri prin interviul care are lor in astfel de situafii. Acest lucru este valabil in cazul

a

a

l5

persoanelor mai avizate cu domeniul consilierii; in aceste situalii, evaluarea prin testepsihologice gi inventare este neeconornicd in termeni de timp, informalii noi oblinute saucosturi.

Alli clienfi cer in mod direct qi explicit si fie evaluali prin teste psihologice qi nu au oimagine de sine bune conturatd sau proiecte alternative pentru dezvoltarea carierei nicimdcar vag conturate. Aceste persoane au qi cele mai nerealiste agteptiri din partea testelorpsihologice qi inventarelor administrate, cdt gi din partea consilierilor la care au apelat.

in situalii particulare, consilierii utllizeazl unele teste sau inventare pentru ,,a spargegheafa" in procesul de comunicare cu unii clienli sau recurg la acestea in qedinleleulterioare de consiliere, in urma unei ,,negocieri" avizate cu clienfii, ca ,,argumente"suplimentare penffu susfinerea unor decizii, urnarea unor filiere de formare, alegereaocupaliei.

Prioritl{ile clienfilor constituie reperul fundamental in utilizarea sau nu in consiliere aunora sau altor teste psihologice Ei/sau inventare.

Mai importanti dec6t administrarea in sine a testelor psihologice sau inventarelor este,fbrd indoiald, interpretarea acestora.

Orientativ, iatd care ar fi pagii pe care consilierul trebuie s[ se asigure cE i-a urmat inacest proces:

o a ales cel mai potrivit instrument care poate avea maxim de impact inrezolvarea problemelor clientului;

o a fost inleles pe deplin de c[tre subiect scopul testului qi/sau inventarului careurmeazd a fi administrat, sarcinile pe care le are de indeplinit, rnodul decompletare, aqteptirile pe care poate sd le aib6;

o a verificat la sfhrgitul administririi instrumentului cd toate datele cerute aufost oferite de subiect;

. a luat note personale asupra comportamentului clientului pe durataadministrdrii testului;

o a efectuat in mod riguros verificarea rdspunsurilor, confruntarea cu grilele derispuns, codarea, sumarea rezultatelor (la subteste);

o a raportat acurat performanfele la etaloane;

o a revizut datele oblinute qi a pregitit clientul pentru interpretarea rezultatelor(in aceeagi qedinli sau in alta, de preferat). Iati gi cateva intrebiri care se potpune clienlilor de cltre consilier inainte de inceperea interpretdriirezultatelor: Ce pirere aveli despre test? ce performanfe credefi ci a{iobfinut? cum vi s-au p6rut conditiile de testare? ce intrebiri v-au atrasatenfia gi aqteptafi sd vd clarifice intrebdrile?

o a obtinut toate informaliile pentru a infelege performanlele la probeleadministrate in relalie cu viala reali a clientului (cu un anumit nivel de

eg*cane. nned:personailuie E

:ndlrereni de cl

r a inr€rat loaxrexpenend Fanicuiar iu \eremelanure:

e t,rto*dati i:. t:;,. il :rr-:c

iri;e rc: :,'n;er€jg

r ulilizezetermenicunoscu!

. aibd o ar

rezultatecapaciarpersonal,

sau esecr

scdzufe s

nu a clie;

r fie con51

psihologrii sprijinner-oia c

negari\-isaparare e

}.n::r:a a dovedit cd in ac:.-a.5; soiicita gi accepti o i;:.:.: la chestiuni legate de ac::-,: taprul cd indir"izii co:e :::e le indepiinesc simul: rere se implic5 pe deplinrs:e considerente, consilir*:e-cgiuni Ie intra-personal,i:::aFe concreti de r iaia.

r::-ornagiile .,tehnice". minit",:zeaza:

o fidelitatet (relirpsihologic4 apri

t6

Ps: sirua1ii, evaluarea prin testeo *-p, informafii noi oblinute sau

lpln teste psihologice gi nu au oE F€ntru dezvoltarea carierei nici:erisre agtept[ri din partea testelorlccrsilierilor la care au apelat.

I sau inventare pentru ,,a sparge: recurg la acestea in qedinleleirare cu clienlii, ca ,,argumente"nor filiere de formare, alegerea

r inriizarea sau nu in consiliere a

pihologice sau inventarelor este,

nie sd se asigure ci i-a urmat in

lmte avea maxim de impact in

ni testului gi/sau inventarului caree le are de indeplinit, modul deba;

rcnrului ci toate datele cerute au

rmentului clientului pe durata

surilor, confruntarea cu grilele debteste);

ul pentru interpretarea rezultatelorIati gi cdteva intrebiri care se potinte de inceperea interpretdriiI Ce performanle credefi c[ alitestare? Ce intrebiri v-au atras

I

,telege performanlele la probelelientului (cu un anumit nivel de

educafie, mediu socio-cultural gi econornic, gen, anumite caracteristici depersonalitate etc.; acelaqi scor nu are in mod rnecanic, aceeaqi semnificafie,indiferent de clientul care le-a oblinut);

o a integrat toate informaliilor pe care le areexperienli personal[ etc.) intr-un tablouarticulat cu viafa real6 a acestuia, careexemplaritate;

despre client (educafie, farnilie,interpretativ dinamic, realist,si aibi sens Ei valoare de

r totodati, in procesul propriu-zis de interpretare consilierul trebuie si:

' il implice activ pe client in a da sens rezultatelor (de ex.: ,,La scalcrinterese mecanice aSi obsinut performanle foarte ridicate, iar lainterese artistice sub medie. De ce credeli cd este aSa in cazul clv.? ");

t utilizeze in oferirea explicafiilor un limbaj nu foarte tehnic, incircat cutermeni psihologici de specialitate, care pot fi necunosculi saucunoscu{i eronat / in mod vag de clien{i;

' aibd o atitudine de neutralitate binevoitoare gi si nu ,,cosmetizeze"rezultatele la anumite subteste: unii subiecli vor fi surprinqi decapacitatea testului gi consilierului de a dezvdlui anumite luciuri foartepersonale din viala lor sau vor fi contrariali de anumite performan{esau eqecuri (,,Dificultatea Si disconfortul interpretdrii perfornanlelorscdzute sau rezultatelor negative la teste este problema consilierului Sinu a clientului" (Tinsley qi Bradley, l9g6);

' fie conqtient de atitudinea clienfilor fafd de ,,posibilitdlile" testelorpsihologice qi inventarelor de a le ,,rezolva" problemele personale, siii sprijine sd aibi agteptiri realiste (de ex.: incredere exagerata dinnevoia clientului de rdspunsuri sau solulii magice; scepticism saunegativism din catza dificultdJilor de introspecfie sau ca mecanism deapdrare etc.).

P-ctica a dovedit cd in activitatea de informare, consiliere gi orientare pentru carieri:':en1ii solicitd qi accepti o abordare mai largd a problemelor loi qi nu ..

"untoneazi strict

::'ar.la chestiuni legate de alegerea unei ocupalii. Acest fapt ii determind pe consilieri sd3*rim faptul ci indivizii considerd - a$a cum este gi firesc-, de altfel - ce iiferitele roluri- care le indeplinesc simultan qi/sau alternativ de-a lungul viefii alcituiesc un continuu:- ;are se implicd pe deplin, cu toati fiin{a gi sub toate aspectele personalitd}ii lor- bin3;este considerente, consilierii trebuie sd in{eleagl in exercitarea cu succes a profesiei'-Ieracliunile intra-personale ale indeplinirii diferitelor roluri de cdtre individ intr-os:ragie concreti de viald.

':formaliile ,,tehnice", minimale, de bazd, care insolesc orice test psihologic de calitate";ieazd:

o fidelitatea (reliabilifl): se referi la lipsa erorilor de mdsurarea in evaluareapsihologicd, apreciati prin consisten{a internd a testului gi constanla in timp a

I7

scorurilor obfinute in urma re-aplicirii testului; coeficientul de Jidelitate (carcla cele mai multe dintre testele de calitate are valori cuprinse intre 0,80-0,90)se estimeazd prin:

consistenla internd a instrumentului, care rezultl dintr-un calculstatistic de corelalie qi se apreciazd a fi ridicat daci toate sarcinile /itemii testului mdsoari aceiaqi variabild psihologici; verificarea sepoate face qi prin metoda administrdrii jumdtdlilor testului gi

calcularea coeficien{ilor de corelalie ale scorurilor celor doud p[r1iale testului;

stabilitatea in timp a performanlelor obfinute de clienli gi se

apreciazd, prin re-aplicarea testului psihologic (test-retesl) dup6 unanumit interval de timp (cele doud pirli trebuie s[ confini acelaqinum[r de itemi qi de dificultate echivalentd, iar selec{ia se poate facealeg6nd itemii numerotafi cu numere fbrd so!, de exemplu); uncoeficient de stabilitate a scorurilor este considerat a fi bun cu cdt se

situeazi mai aproape de l.

validitatea (validity): este cea mai important[ calitate a unui test qi se referila adecvarea conlinutului testului la problema investigatd (cu alte cuvinte, se

poate rlspunde pozitiv la intrebarea: mdsoard testul cu adevlrat ceea ceintenlioneaz6 / pretinde ci mdsoari?). Aceasti calitate a unui test estenecesarl pentru cd in multe situalii mdsurarea directl a caracteristicilorpsihologice nu este posibild (de ex.: interesele, atitudinile, tris[turile depersonalitate etc.).

Existd trei categorii mai importante de teste de validitate:

validitatea de conlinut: se referd la proporfia de itemi ai testului caresunt semnificativi I relevanli pentru a acoperi obiectivul misuririipsihologice (cazurile cele mai frecvente sunt ale testelor decunogtinle academice);

validitatea criteriald se referd la furnizarea de dovezi / prediclii cuprivire la existenfa unei relalii intre rezultatul la test gi un anumitcomportament, luat drept criteriu (de ex.: in situafia in care avem deevaluat performanla in muncd, problema este sd includem in testulrespectiv acei itemi care sd ne asigure cd evalu[m exact acele aspectecare definesc respectivul criteriu); se identific[ in aceast[ situalie,doud tipuri de validitate criterialS: predictivd qi concurentd, in funcliede relalia temporald intre rezultatele la test gi confirmarea in realitatea mdsuritorilor efectuate;

validitatea de construcl se referl la gradul in care un test prin itemiisli mdsoari o anumitd k[slturd psihologicd doritl a fi evaluat[(constructul / conceptul reflect[ in acest caz operalionalizarea unuianumit cadru psihologic teoretic,pebaza cdruia se dezvolti testul).

L-E lahei $nreFcufiru detcrmx Frgecn- 199

ILdrrrfu& J!&uEtr

q+dJs

.t:ma&f predictir-t

concurentE

obiectivitatea: r

rezultate simila:(testele relariv ..

sunt cele ce so.

adevlrat I fals sa

caracterul prarcotidiand a evalrgrile, testul in :

18