consiliere-psihologica_note-de-curs_subiecte.doc

8/16/2019 consiliere-psihologica_note-de-curs_subiecte.doc

1/41

CONSILIERE

PSIHOLOGICA


2/41

Delimitari conceptuale

Consilierea este un proces complex ce cuprinde o arie foarte larga de interventii care

impun o pregatire profesionala de specialitate. Mai specific, termenul de consilieredescrie relatia interumana de ajutor dintre o persoana specializata, consilierul, si oalta persoana care solicita asistenta de specialitate, clientul (Egan, 1990). elatiadintre consilier si persoana consiliata este una de alianta, de participare si cola!orarereciproca ("ve#, 199$).Exista mai multe tipuri de consiliere, desi formele prezentate %n ta!elul 1.1. nu seexclud una pe alta. &e exemplu, consilierea educationala presupune elemente deconsiliere vocationala, suportiva, de dezvoltare personala sau informationala. Ce esteimportant de retinut %n acest context este faptul ca profesorul de scoala, ce poate fia!ilitat pentru consiliere educationala nu are competente %n ceea ce numim consilierede criza si consiliere pastorala. Cel din urma tip de consiliere este procesul de

asistare psi'ologica realizat de catre preot %n comunitatea sa religioasa. Consiliereade criza reprezinta un domeniu de interventie ce tine strict de competenta

psi'ologului. cest domeniu implica cunostinte, metode si te'nici de interventiede specialitate. n pedagog, un psi'opedagog, un asistent social sau sociolog, cu atatmai putin un profesor, nu poseda competentele si expertiza necesara unor astfel deinterventii. *ncecarea de asistare din partea profesorului+consilier %n scopulremedierii unor posi!ile situatii de criza psi'ologica ale unor elevi (ex. staridepresive sau de anxietate, ideatie suicidara, reactii de doliu, comportamentecompulsive sau o!sesive, consum de droguri sau dependenta de alcool) este deose!itde riscant. *n felul acesta, persoana %n cauza poate fi privata de dreptul si sansa de a

!eneficia de un tratament psi'ologic si medical de specialitate. &e asemenea,

profesorul+consilier nu are ca o!iectiv si competenta evaluarea psi'ologica aelevului. tilizarea testelor psi'ologice (cum sunt cele pentru evaluarea nivelului deinteligenta, a formelor de inteligenta, testele proiective, alte teste de personalitate),desi poate aparea ca o activitate usor de realizat, presupune vaste cunostinte de

psi'odiagnostic. ezultatul %n sine la un test, exprimat numeric, poate sa nu ai!aa!solut nici o relevanta daca este rupt de un context anume. "nterpretarea calitativa amultiplelor valente si relatii pe care le implica orice rezultat la un test poate firealizata doar de catre psi'olog. *n caz contrar, evaluarea psi'ologica poate aveaefecte negative asupra persoanei evaluate.

Tabel 1.1. Tipuri de coniliere

ξ informationala oferirea de informatii pe domenii - teme specificeξ educationala repere psi'oeducationale pentru sanatatea mentala, emotionala, fizica,

sociala si spirituala a copiilor si adolescentilor

ξ de dezvoltare personala formarea de a!ilitati si atitudini care permit o functionare personala si sociala flexi!ila si eficienta %n scopul atingerii starii de !ine

ξ suportiva oferirea de suport emotional, apreciativ si materialξ vocationala dezvoltarea capacitatii de planificare a cariereiξ de criza asistarea psi'ologica a persoanelor %n dificultateξ pastorala: consiliere din perspectiva religioasa


3/41

Caracteriticile conilierii

Consilierea psi'ologica si educationala integreaza perspectiva umanista dezvoltatade Carl ogers (191) unde pro!lemele psi'ice nu mai sunt vazute %n modo!ligatoriu %n termenii de tul!urare si deficienta, ci %n parametrii nevoii deautocunoastere, de %ntarire a Eului, de dezvoltare personala si de adaptare. *n acestsens, rolul principal nu %i mai revine doar psi'ologului vazut ca un superexpert./uccesul consilierii este asigurat de implicarea activa si responsa!ila a am!elor parti(consilierul si persoanele consiliate) %n realizarea unei aliante autentice, !azata perespect si %ncredere reciproca. ajuta si a credita persoana ca fiind capa!ila sa %siasume propria dezvoltare personala, sa previna diverse tul!urari si disfunctii, sagaseasca solutii la pro!lemele cu care se confrunta, sa se simta !ine cu sine, cuceilalti si %n lumea %n care traieste,

reprezinta valorile umaniste ale consilierii psi'ologice.

&efinirea consilierii impune accentuarea anumitor caracteristici ce o disting de altearii de specializare ce implica asistenta psi'ologica

o prima caracteristica este data de tipul de persoane carora li se adreseaza.Consilierea vizeaza persoane normale, ce nu prezinta tul!urari psi'ice sau de

personalitate, deficite intelectuale sau de alta natura. Consilierea faciliteaza, prindemersurile pe care le presupune, ca persoana sa faca fata mai eficient stresorilor sisarcinilor vietii cotidiene si astfel sa %m!unatateasca calitatea vietii

o a doua caracteristica definitorie pentru consiliere este data de faptul ca asistenta

pe care o ofera utilizeaza un model educational si un model al dezvoltarii si nu unul clinicsi curativ. /arcina consilierului este de a %nvata persoana-grupul, strategii noicomportamentale, sa %si valorizeze potentialul existent, sa %si dezvolte noi resurse

adaptative. Consilierea faciliteaza si catalizeaza atingerea unui nivel optim defunctionare %n lume

o a treia caracteristica a consilierii este preocuparea pentru preventia problemelor ce pot %mpieta dezvoltarea si functionarea armonioasa a persoanei. /trategia de preventieconsta %n identificarea situatiilor si grupurilor de risc si %n actiunea asupra lor %nainte caacestea sa ai!a un impact negativ si sa declanseze crize2 personale sau de grup./umarizand caracteristicile prezentate %n paragrafele anterioare putem spune ca

procesul de consiliere pune accentul pe dimensiunea de preventie a tul!urarilor emotionale si comportamentale, pe cea a dezvoltarii personale si a rezolvarii de

pro!leme.

Obiecti!ele conilierii/copul fundamental al consilierii este functionarea psi'osociala optima a persoanei-grupului. cest scop ultim poate fi atins prin urmarirea realizariio!iectivelor procesului de consiliere acestea sunt %n numar de trei, si anume

(1) PROMOVAREA SANATATII SI A STARII DE BINE: functionare optimadin punct de vedere somatic, fiziologic, mental, emotional, social sispiritual.

(2) DEZVOLTARE PERSONALA: cunoastere de sine, imaginea de sine,capacitatea de decizie responsa!ila, relationare interpersonalaarmonioasa, controlul stresului, te'nici de %nvatare eficiente, atitudinicreative, optiuni vocationale realiste.


4/41

(3) PREVENTIE: a dispozitiei afective negative, a ne%ncrederii %n sine,

a

comportamentelor de risc, a conflictelor interpersonale, a dificultatilor de %nvatare, a dezadaptarii sociale, a disfunctiilor psi'osomatice, asituatiilor de criza.

Consilierea este mai interesata de starea de !ine decat de starea de !oala. Cereprezinta starea de !ine3 sa cum o defineste 4rganizatia Mondiala a /anatatii,sanatatea nu este conditionata doar de a!senta !olii si disfunctiei ci se refera la un

proces complex si multidimensional, %n care starea su!iectiva de !ine este unelement fundamental.

Componentele st!"" #e $"ne:CCE56E &E /"7E atitudine pozitiva fata de propria persoana, acceptarea

calitatilor si defectelor personale, perceptia pozitiva a experientelor trecute si aviitorului. E86"" 54"6":E C CE"886" %ncredere %n oamenii, socia!il,

intim,nevoia de a primi si a da afectiune, atitudine empatica, desc'isa si calda.6474M"E independent, 'otarat, rezista presiunilor de grup, se evalueaza pe sinedupa standarde personale, nu este excesiv preocupat de expectantele si evaluarilecelorlalti.C47648 sentiment de competenta si control personal asupra sarcinilor, %si creazaoportunitati pentru valorizarea nevoilor personale, face optiuni conforme cuvalorile proprii./ E 7 / / " / C 4 5 * 7 : " 6 d i r e c t i o n a t d e s c o p u r i d e d u r a t am e d i e s i l u n g a , experienta pozitiva a trecutului, !ucuria prezentului sirelevanta viitorului, convingerea ca merita sa te implici, curiozitate.&E:486E 5E/478 desc'idere spre experiente noi, sentimentul de

valorizare a potentialului propriu, capacitate de auto+reflexie, perceptiasc'im!arilor de sine pozitive, eficienta, flexi!ilitate, creativitate, nevoia de provocari,

respingerea rutinei.r fi total eronat sa consideram ca starea de !ine este conditionata de parcurgerea unui

proces psi'oterapeutic complex. *nainte de toate, pentru elev, familia si scoala au un rolesential %n dezvoltarea si mentinerea starii de !ine. *n acelasi timp se constata ca, nude putine ori din pacate, tocmai familia si scoala sunt institutiile care genereazaconditii ce su!mineaza %ncrederea %n sine a copiilor si elevilor, %ngradescautonomia si independenta lor, sa!loneaza individualitatile, implica competitiineproductive %n detrimentul cooperarii si cola!orarii, cenzureaza !ucuriile si placerilecotidiene, induc perceptii amenintatoare asupra lumii si vietii, desfoliindu+le de oriceelement ludic si 'edonist. ;ocalizarea exclusiva a scolii pe latura intelectuala a elevilor si pe performantele lor scolare, ignorand nevoile lor emotionale si sociale, sunt caisigure de diminuare a starii de !ine si de crestere a riscului pentru disfunctii si !oli fizicesi psi'ice. *nainte de a fi o institutie care confera diplome, scoala tre!uie sa fie locul%n care se formeaza persoane armonioase cu sine, cu ceilalti, cu lumea, capa!ile astfel satranspuna %n instrumente continutul diplomei, sa opereze eficient cu ele, sa se !ucurede procesul si produsul activitatii lor.


5/41

Tabel ".". Caracteritici ale conilierii pi#olo$ice Coniliere pi#olo$ica

CINE % 5si'ologul sau consilierul scolar

&NDE % *n ca!inetul de consiliere

R&P TINTA 5ersoana (elev, parinte, profesor) sau

ru'IECTI(E &ezvoltare personala

TE)ATICA ξ Evaluare psi'ologicaξ Consilierea %n pro!leme

+ emotionale (anxietate, depresie)+ comportamentale (agresivitate, 'iperactivitate)+ de invatare (esec scolar, a!andon scolar)

ξ Consiliere vocationala

ξ &ezvolta proiecte de preventie (preventia suicidului)ξ 6erapie individuala si de grupξ ealizeaza cursuri de informare si formare pentru profesori si parinti peteme de psi'ologie educationala si promovarea sanatatii.ξ ealizeaza materiale informative pentru elevi, parinti si profesoriξ ;ormeaza elevii+consilieri pentru programele de peer counseling2ξ "nterventie %n situatii de criza (divort, !oala, decesul parintelui)ξ Materiale informative pentru mass+mediaξ Cercetare %n domeniul consilieriiξ Ela!oreaza metode de evaluare valide, standardizate si etalonate

Ce ete conilierea pi#olo$ica %

Consilierea psi'ologica este o forma de interventie psi'ologica care se adreseaza persoanelor sanatoase aflate intr+o situatie de impas cu privire la rezolvarea unor situatii de criza, sociale, profesionale sau familiale. Consilierul il ajuta pe client sacontroleze o situatie de criza si il asista in gasirea unei solutii la pro!lema cu care seconfrunta. Consilierea psi'ologica (C5) presupune un numar mai redus de sedinte fata de

psi'oterapie utilizand metode si te'nici similare acesteia, insa diferenta esentialaconsta in faptul ca in consilierea psi'ologica se vizeaza preventia aparitieitul!urarilor, respectiv C5 se adreseaza persoanelor sanatoase din punct de vedere

psi'ologic.Consilierea are un caracter formativ, se axeaza pe dezvoltarea unor a!ilitati practicesau personale, in timp ce psi'oterapia se concentreaza pe suferinta interioara (tristete,anxietate, durere, doliu sau separare, frici, compulsii, atacuri de panica, s.a.). stfel, princonsiliere psi'ologica se urmareste (a) autocunoasterea, (!) optimizarea sidezvoltarea personala, respectiv (c) adaptarea cat mai eficienta la mediul extern, aclientului de consiliere.

Conilierul pi#olo$ic intervine cu mijloace specifice psi'ologice, in scopul de a

optimiza, stimula autocunoasterea si dezvoltarea personala, a preveni anumite

pro!leme emotionale, cognitive si de comportament.


6/41

Cum poate a*uta conilierea pi#olo$ica%

"n functie de (1) tipul pro!lemelor si (


7/41

Cui +oloete conilierea pi#olo$ica%

ξ copiilor care pot avea diferite pro!leme de adaptare scolara sau de relationare

ξ adolescentilor care se simt dezorientati profesional ori au dificultati relationaleξ parintilor care se confrunta cu greutati in relationarea cu adolescentul sau copilullor

ξ adultilor care trec prin perioade dificile (presiuni profesionale sau sociale,divort, stres)

ξ mem!rilor unei familii cu tensiuni in relationareξ tuturor persoanelor (indiferent de varsta) care au nevoie de sustinere ori caredoresc sa faca sc'im!ari importante in viata lor.

Conilierul va ajuta clientul sa do!andeasca o mai buna autocunoatere ,

capacitati de comunicare mai e+iciente , sa isi modifice unele comportamente

pro!lematice sau modele dezadaptative de gandire, sa isi amelioreze emotiile

negative cat si consecintele determinate de diferite traume, sa isi insuseasca anumitestrategii de adaptare, sa previna aparitia unor pro!leme si sa isi mentina starea de sanatatementala.

Conilierea

= este o relatie de cola!orare intre consilier si cel consiliat

= este focalizata pe pro!lema= se orienteaza catre comportamentele pro!lematice ale clientului, dar si catreoptimizarea capacitatilor sale de comunicare, luare de decizii, etc.= integreaza si aplica principii si strategii specifice mai multor orientari teoretice infunctie de client

= nu este doar o interventie asupra pro!lemelor de moment, ci si o preventie a unorcomportamente neadaptative si invatarea unor strategii care vor facilita o adaptare maieficienta situatiilor de viata= este suportiva creand un cadru in care clientul isi poate exprima emotiile,conflictele

= se centreaza pe situatiile prezentului si nu pe trecut

= este o interventie de durata scurta sau medie.

Repere emni+icati!e in conilierea pi#olo$ica

Consilierea psi'ologica presupune explorarea si evaluarea simptomelor ca si

sustinerea clientului in demersul sau recuperativ.8a modul general, simptomul sau pro!lema este cauzata de distanta dintre “ceea

ce este” , adica perceptia situatiilor prezente si “ceea ce ar trebui sa fie” , respectiv

imaginea ideala construita la care se raporteaza acesta.ltfel spus trairile negative se origineaza in constientizarea diferentei dintre ceea ceexista ca traire psi'ica sau ca sentimente sau ca manifestari in social (comportamente)sau ceea ce exista ca repere de evaluare la nivel social si, pe de alta parte ce ar dori safie (imaginea ideala optima) care poate sa fie o stare de !ine afectiv sau un optimcomportamental sau sentimente de securitate in relatiile sociale. Clientul poate saspuna ma simt stresat2, am dificultati financiare, am datorii2 acestea sunt doar o

pro!lema deoarece exista o distanta intre ceea ce este2 si ceea ce ar tre!ui sa fie2 o

stare de ex'ili!ru financiar.


8/41

Problematica in consiliere este reprezentata de distanta intre ceea ce este2 si

ceea ce ar tre!ui sa fie2 si distantele pot fi diferite.

Ceea ce este intr+o situatie precizata reprezinta constientizarea sentimentelor,dorintelor, frustrarilor, ca si a unei imagini asupra a ceea ce ar fi tre!uit sa fie2concomitent cu experienta care declanseaza aceste trairi si proiectii, dar in acelasitimp si mecanisme de aparare. ceasta constientizare are ca efect imediat sau

provoaca trairi de tipul angoase, culpa!ilizari, agresivitati, refulari, somatizari, toateacestea se reflecta in plan comportamental prin ne'otarare, ezitare, si uneori

!locaje. "n fapt, semnifica incapacitatea de integrare a experientei su!iective,dificultati de constientizare a situatiei in totalitate, dificultatea de a accepta aceastasituatie si de a reactiona in consecinta.

Ex clientul poate sa spunaξ ma simt foarte !ine cu aceasta femeie, dar este mai in varsta, are o

profesie si nu poate renunta la ea, desi ii pot oferi o viata comoda si nu vrea nicicopii.2

ξ parintii mei s+au sacrificat pentru mine si eu nu pot sa le fac asa ceva.2

ceste exemple arata incapacitatea de a integra elementele situatiei la nivel su!iectiv.ceasta incapacitate genereaza simptome disfunctionale angoasa (sunt speriat si nu

le pota face parintilor asa ceva), imo!ilism sau incapacitatea de rectie (nu stiu ce safac, iu!esc totusi aceasta femeie) sau agresivitate (sa mi+o spuna mie direct).Clientul ar tre!ui sa fie apt sa integreze realitatea in totalitatea sa, sa oconstientizeze, sa si+o asume si sa reactioneze in consecinta, fara ca sa se simtaangoasat, fara a fi agresiv si fara sa somatizeze.4perationalizand, clientul are o pro!lema reala atunci cand apare aceasta distantaintre ceea ce este2 si ceea ce ar tre!ui sa fie2. 8a nivel su!iectiv discutam despreexperienta su!iectiva si nu de o situatie su!iectiva. 4 experienta poate fi atemporalasi este su!iectiva pentru ca discutam de trairile unei persoane, de modul in care sereflecta la nivel su!iectiv, afectiv o situatie contextuala./ilogistic, o situatie care poate fi a!ordata prin consiliere presupune, pe de o parte, acelceea ce este2 care reprezinta datul unei experiente su!iective, astfel clientul nu poateintegra realitatea, nu poate reactiona adecvat si, ca urmare dezvolta o serie desimptome disfunctionale pe de alta parte, acel ceea ce ar tre!ui sa fie2, in aceeasisituatie, clientul ar tre!ui sa fie apt sa integreze toate datele realitatii, sa reactioneze inconsecinta ceea ce ar face ca simptomele disfunctionale sa nu existe.Cauzele acestei separari pot fi multiple, cum ar fi sistemul de valori si credinte,mentalitatile cu valoare de comanda, caracteristici ale modelului familial si cultural (ex + aavea o relatie cu o femeie mai in varsta este contrar convenientelor nu o sa meargarelatia voastra2, nu este de dorit sa iu!esti un !ar!at de o alta religie, de altfel esteinterzis2).ceste mentalitati cu valoare de comanda, intr+un fel idei preconcepute, includelemente punitive sau autopunitive, elemente fataliste, si sunt in fapt etic'etecognitiv+ afective induse de modelele partentale si sociale.4 strategie utilizata in consiliere pentru a a!orda o pro!lema de nonintegrare,

presupune constientizarea elementelor prezente la nivel su!constient si inconstient,elemente care nu permit integrarea experientelor sociale si a comportamentelor corespunzatoare. "n momenul in care clientul ar spune o iu!esc pe aceasta femeieasa cum este si vom ramane impreuna2, el apeleaza la o formula prin care seindeparteaza de


9/41

impunerile si prescriptiile existente la nivel su!constient sau inconstient si integreazatotalitatea experientelor su!iective ceea ce+i va permite sa reactioneze in consecinta,adaptat, ec'ili!rat."n cazul in care distanta dintre cele doua formule de traire a experientei su!iective nuse reduce, asistam la o consolidare a pro!lemei, a conflictului si a simptomelorimplicit, ceea ce va favoriza distorsionarea realitatii prin apel la mecanisme de aparare.Clientul asa cum stie apeleaza inconstient sau involuntar la aceste mecanisme deaparare care ii permit sa deformeze propriile trairi, dar totodata ii asigura o stare de

!ine, deoarece reduce efectele negative ale simptomelor disfunctionale.

Problema sau simptomul in consiliere este cauza genereaza distanta dintre

comportamentul dezvoltat si comportamentul adecvat."ntr+un sens, pro!lema este cauza eficienta a unui disconfort psi'ic sau tul!urare, inlimitele unei personalitati accentuate, iar disconfortul este efectul imediat al

pro!lemei existente. 5rin urmare, nu poate exista traire negativa fara sa existe o pro!lema la nivel su!iectiv.Comportamentele neadecvate prezente la o persoana constituie fenotipul uneidinamici interne, adica a tot ceea ce reprezinta experienta persoanei, sentimente,tre!uinte, comportamente, simptome fizice, mecanisme de aparare, toate fiindincompati!ile cu imaginea ideala. 5ro!lema reprezinta genotipul aceleiasi dinamiciinterne in sensul in care ea este cauza sa generatoare a unei pro!lematici.Este important sa retinem ca o simptomatologie sau o pro!lematica analoga poateavea la !aza pro!leme diferite.

Relatia dintre coniliere i pi#oterapie

n u m i t i a u t o r i p r i n t r e c a r e s i C . o g e r s s u s t i n c at e r m e n i i d e c o n s i l i e r e s i psi'oterapie sunt mai mult sau mai putinsinonimi deoarece se refera la aceiasi metoda fundamentala o serie de contacteindirecte cu individul care %ncearca sa %l ajute sa %si modifice atitudinile si conduita.&intr+o astfel de perspectiva C. ogers spune ca termenii de consiliere si psi'oterapiesunt ec'ivalenti sau aproape ec'ivalenti. *n sc'im!, alti autori %ncearca sadiferentieze consilierea de psi'oterapie prin compararea definitiilor. nalizanddefinitiile C.>. 5atterson discuta asemanarile si deose!irile prin prisma a $ criterii A. /everitatea pro!lemei + multi autori considera consilierea o activitate care %iajuta pe indivizii normali sa depaseasca o!stacolele aparute %n calea dezvoltarii

personalitatii lor iar psi'oterapia este o activitate de sprijin pentru persoane cu

pro!leme mult mai grave, persoane a caror dezvoltare emotinala a fosta grav afectata. 4astfel de distinctie a fost sustinuta teoretic de M.E. >a'n si acceptata %n 19? decatre sociatia 5si'ologilor mericani. &upa opinia celor doi autori consiliereavizeaza oamenii normali, iar psi'oterapia pe cei care deviaza de la normalitate.B. 7atura pro!lemei acestuia @ natura pro!lemei poate sa ne spuna daca ceea ce seface %n mod practic este consiliere sau psi'oterapie, din aceasta perspectivaconsilierea se ocupa %n principal de pro!leme orientate spre realitate, de pro!leme alemediului si, deci, de natura situationala, %n timp ce psi'opterapia are ca o!iectsentimentele si diversele stari emotionale ale persoanei, atitudinile acesteia. sadar,consilierea este centrata pe pro!leme cognitive, iar psi'oterapia este centrata pe

pro!leme afective ale


10/41

0

persoanei, dar aceasta distinctie nu este solida deoarece nu toate pro!lemele orientatespre realitate sunt de natura cognitiva.C. /copurile urmarite %n cadrul celor doua activitati @ unii autori considera ca

pro!lematica scopurilor celor doua activitati este relativ confuza, %n timp ce 8.E.

6#ler %ncearca sa demonstreze ca psi'oterapia este directionata spre o sc'im!arede personalitate iar consilierea urmareste sa %l faca pe individ sa foloseasca sansele

pe care le are pentru a face fata pro!lemelor vietii.D. Metodele si te'nicile utilizate @ majoritatea specialistilor sustin ca nu exista te'niciutilizate numai de consilieri sau numai de psi'oterapeuti ci am!ele apeleaza lametode si te'nici similare.*n concluzie, desi exista numeroase asemanari %ntre consiliere si psi'oterapie cele douaactivitati nu pot fi confundate. Consilierea este un proces diferit si nu un caz limitat al

psi'oterapiei, cei care sustin acest lucru reduc consilierea la dimensiunea sa pur psi'ologica.

*n realitate, consilierea si psi'oterapia au atat asemanari cat si deose!iri dupa

finalitate, adresa!ilitate si metodologie./u! aspectul +inalitatii cele doua activitati urmaresc sa ajute prin mijloace

psi'ologice si pedagogie o persoana %n rezolvarea unor pro!leme critice.Cand pro!lema este de dificultate mare accentul se pune pe psi'oterapie, iar cand pro!lemaeste de dificultate mai redusa se va apela la consiliere. *nsa am!ele activitati au la

!aza stailirea unei relatii interpersonale %ntre cel care solicita asistenta psi'ologica sicel care o ofera. &e o!icei consilierea urmareste rezolvarea unor pro!lemespecifice care nu pot fi %ncadrate %ntr+o unitate nosologica anume, cum ar fi%nlaturarea unor atitudini si sentimente negative. 5si'oterapia intervine %nrezolvarea unor pro!leme de mai mare profunzime si amploare, cum ar fi %ntarirea

personalitatii la indivizii anxiosi, angoasati si 'ipersesni!ili %ntarirea constiintei prin

dezvoltare sentimentului de !ine %n caz de !oala dezvoltarea sferei afective %nnevroze si !olile somatice.

&in punct de vedere al adreabilitatii si consilierea si psi'oterapia se adreseaza

niveluilui constient al organizarii psi'ice si se preocupa de pro!lemele actuale ale persoanei. 6otusi unele modele psi'otarapeutice cum ar fi cele de tip psi'analiticmerg mai %n adancime efectuand sondaje %n trecutul si inconstientul individului.

&in punct de vedere al metodolo$iei utilizeaza modalitati asemanatoare uneori

c'iar identice cum ar fi comunicarea ver!ala, persuasiunea si convingerea, cooperarea, precum si majoritatea te'nicilor specifice celor trei a!ordari generale ale consilieriisi psi'oterapiei psi'odinamica, comportamentala si umanista. 6otusi %n unelecazuri psi'oterapia are coordinate metodologice mai riguroase spre deose!ire de

consiliere care are un caracter mai li!er deoarece este de cele mai multe ori situationala.

Caracteritici ale inter!entiei in coniliere

5entru a reduce sau anula disconfortul cu care se confrunta clientul, terapeutul seafla in situata de a orienta2 demersul de vindecare, demers care are o evolutie

procesuala si presupune trei faze distincte

- explorare

- evaluare

- terapie


11/41

1

A. E,plorarea

Clientul se prezinta pentru consiliere si isi va expune cel mai frecvent pro!lemeleintr+un mod vag+imprecis sau foarte tintit pe ultima situatie care ii provoaca

disconfort (element 'otarator de a se prezenta la terapie).Exemple- tot ce fac in acest moment este un esec, nu stiu cum sareac tionez , ma si mt panicat, temator2.

- imi este constant frica, iar atunci cand sunt intr+un examen sau o situatie

care seamana cu un examen sunt incapa!il sa fac ceva, este ingrozitor2.- nu stiu ce+i cu mine, totdeauna ma indragostesc de persoaneincaccesi!ile, iar daca sunt la distanta mare parca reprezinta un al doilea atu2.

Cand clientul expune dificultatile cu care se confrunta apare tendinta de ageneraliza (tot ce fac2, niciodata2, totdeauna2), tendinta de a exagera (nu stiucum sa reactionez2, ma !loc'ez2, este ingrozitor2) si tendinta de a se descrie

neajutorat (nu stiu ce sa fac2, nu pot2, sunt incapa!il2).Ca urmare, in aceasta faza de explorare, terapeutul tre!uie sa asigure clientuluiatmosfera propice pentru a+si descrie si defini prin operationalizare pro!lematica.stfel, terapeutul poate utiliza o te'nica care presupune raportarea la trei instanteantecedente, comportamente, consecinte.Explorarea pro!lematicii prin prisma antecedente, comportamente, consecinte,o!liga la un demers terapeutic care se desfasoara in ? etape

1. etapa de precizare a pro!lematicii (generale)

2. identificarea si sta!ilirea (prin selectie) pro!lematicii tinta pe care se va lucra

3. descrierea comportamentului actual asociat pro!lematicii selectionate

4. descrierea antecedentelor comportamentelor actuale asociate

pro!lematicii tinta selectionate5. descrierea consecintelor comportamentelor actuale asociate si

determinate de pro!lematica

1. P!e%"&!e p!o$lemt"%""'/e realizeaza in primele sedinte, sedinte in care terapeutul explica clientuluiimportanta indentificarii pro!lematicii si faptul ca in acest demers el nu este singur sica va fi insotit fara a i se oferi insa solutii la pro!lemele sale. /e intampla frecvent ca

pacientul sa astepte solutii de la terapeut, de aceea terapeutul tre!uie sa+i explice casolutiile pro!lemelor sale se afla la el (client).6erapeutul va folosi ca discurs propozitii de tipul astazi vom incerca sa

sta!ilim2- voi incerca sa sta!ilesc impreuna cu tine ceea ce te preocupa in prezent sieste- reprezinta cauza nemultumirilor, necazurilor tale.2, in acest scop iti voi pune oserie de intre!ari care ne vor permite sa precizam pro!lemele cu care vom lucra.2 "ncontinuare se mentioneaza de catre terapeut ca va tre!ui sa raspunda la intre!ari careaparent nu au o succesiune logica. Este recomanda!il sa se utilizeze in discurstermeni de tipul nemultumiri2 in loc de dificultati2 pentru a reduce anxietatileclientului si rezistentele la actul terapeutic.


12/41

<

2. I#ent""%!e s" st$"l"!e p!o$lemt"%"" t"nt pe %!e se l*%!'/copul acestei etape este de a permite clientului sa+si identifice pro!lematica si sa opteze

pentru un segment al acesteia, segment care devine tinta in demersul terapeutic.

6erapeutul se asigua ca va realiza acest scop respectand un demers care presupuneidentificarea pro!lematicii, selectarea segmentului, precizarea antecedentelor determinatesi a celor corelate.

a. Identificarea problematicii o!liga la o serie de intre!ari de tipul ce te face in prezent sa te simti tensionat32, care sunt situatiile in care apare o tensiune32,ce te preocupa in prezent32, etc. cest tip de intre!ari ii ofera clientului

posi!ilitatea de a vizualiza, de a avea o imagine generala asupra pro!lemelor sale. 6erapeutul va utiliza in acest demers te'nicile unei ascultari active(reformularea raspunsurilor si clarificarea).

b. Selectarea segmentului.Clientul si terapeutul incearca sa ordoneze2 pro!lemele cu care se confrunta si

sa sta!ileasca de comun acord de ce anume se vor ocupa pe parcursul terapiei.6erapeutul in scopul selectionarii pro!lematicii va pune intre!ari de genuldintre nemultumirile cu care te confrunti, care pare a fi cea mai urgenta si cucare ai vrea sa lucram impreuna pentru inceput32. "n continuare se va preciza

pro!lema cu care se va lucra si faptul ca rezolvarea acesteia s+ar putea sareprezinte o solutie partiala pentru celelalte trairi negative.

c. Precizarea antecedentelor determinate si a celor corelate segmentului problematic decupat.

"n acest moment, terapeutul urmareste sa dirijeze2, sa conduca2, sa sustinaclientul pentru a+si preciza clar situatia care a generat sau sta la !aza trairiinegative (angoasa post divort, angoasa a unui posi!il divort, etc.). /e

urmareste atat descrierea situatiilor inductoare cat si a frecventei cu care apar aceste situatii. 5entru descrierea situatiei inductoare, terapeutul va folosiintre!ari de tipul mi+ai spus ca resimti a!senta sotiei- sotului, cel maisperiat esti seara cand ajungi acasa32, aceeasi senzatie de disconfort mai aparesi in alte situatii, in alte momente ale zilei32. n raspuns posi!il ar fi amacelasi sentiment de singuratate cand sunt la s l u j ! a , i n m a s i n a 2 c a n d s u n t c u p r i e t e n i i n u m a s i m t ! i n e s i a ms e n z a t i a c a gresesc2. 5entru determinarea frecventei, terapeutul va puneintre!ari de genul aceste trairi, sentimente sunt frecvente, sunt mai pregnantein anumite momente sau apar si in momente de relaxare32, aveti si momente derelaxare32. pare un raspuns de tipul apar ca din senin, de


13/41

A

Comportamentele intrinseci reprezinta totalitatea trairilor, a interioritatii invizi!ile pentru ceilalti si care pot sa fie- sa nu fie intr+o relatie de determinare cu celeextrinseci (ex nodus 'istericus). 5entru a investiga comportamentele intrinseci, se

pun intre!ari de tipul cum te simti in aceste situatii32 raspunsurile sunt majoritatea

descrieri complexe, relativ neprecizate de tipul uneori sunt disperat si apatic, alteorisunt furios2, totul este amestecat, greu de explicat2, alteori ma simt vinovat sau imiinc'ipui ca sotia- sotul este plecat-a intr+o excursie mai lunga2. "n fata acestor raspunsuri este necesar sa avem o descriere mai nuantata a trairilor ce vrei sa spuiatunci cand spui ca te simti vinovat32. Ma simt vinovat2, o!liga la un monolog interior care tre!uie sustinut fie apeland la o situatie cand te+ai simtit vinovat32, in acelmoment ce+ti venea in minte32, ce te gandeai in momentul acela32. 5entru a+l sustinese poate cere si descrierea reactiilor fiziologice ce simti atunci cand te simtivinovat32, te doare capul32, ai ameteli32.

4. Des%!"e!e nte%e#entelo! %ompo!tmentelo! %t*le so%"te

p!o$lemt"%"" t"nt sele%t"onte'"n aceasta etapa scopul este explorarea evenimentelor care preced trairile negative,

altfel spus, se incearca a se preciza existenta factorilor declansatori care pot fi

extrinseci sau intrinseci. &aca vizam factori extrinseci “imi poti spune daca exista o

situatie, o anumita persoana, activitate care se asociaza cu declansarea sentimentelor de

vinovatie?”. &e asemenea, pot exista si factori declansatori intrinseci si pentru a precizaoriginea sau existenta unor trairi similare se pun intre!ari de genul au mai existat- aimai trait altadata in alta situatie, aceleasi sentimente32

5. Des%!"e!e %onse%"ntelo! %ompo!tmentelo! %t*le so%"te s"

#ete!m"nte #e p!o$lemt"%'

5e parcursul acestei etape vom incerca sa identifica impreuna cu clientul urmarileintrinseci- extrinseci asociate pro!lematicii. 5entru identificarea urmarilor extrinsecise pun intre!ari de tipul ce au perceput ceilalti32, se poate vedea de ceilalti32.5entru constientizarea consecintelor intrinseci, se pun intre!ari de tipul cesimti32, ce gandesti32.;aza de explorare permite clientului sa descopere diferite fatete ale pro!lematicii cucare se confrunta. "n mod o!isnuit in aceasta faza nu se ajunge la identificarea

pro!lemei generatoare de disconfort.

B. E!aluarea

Evaluarea reprezinta sta!ilirea distantei dintre functional sau comportamente adaptate sauceea ce ar tre!ui sa fie2 si disfunctional sau comportamente dezadaptate sau ceea ceeste2./e sta!ileste, se defineste pro!lema cu care se confrunta clientul si cu care se va lucrain faza de terapie.&emersul terapeutic ulterior acestei faze de evaluare, poate avea o evolutie diferita infunctie de teoria la care adera terapeutul. ceasta aderare tine de o optiune su!iectiva infunctie de structura psi'ica a terapeutului cel mai frecvent se lucreaza intr+o a!ordare'eteroclita (com!inare de te'nici).


14/41

$

1. Con%ept*l"&!e *n%t"onl + #"s*n%t"onl #"n pe!spe%t" !t"onl

Comportamentul functional se defineste in aceasta perspectiva prin a!senta ideilorirationale care ar putea determina modificari la nivel cognitiv, afectiv, motivational,atitudinal si comportamental.Comportamentul disfunctional se defineste ca generand o serie de rationari ilogicenimeni nu ma iu!este2, toata lumea are ceva cu mine2, etc.

2. Con%ept*l"&!e *n%t"onl + #"s*n%t"onl #"n pe!spe%t" #e%!""l !el"tte

Comportamentul functional se defineste prin a!senta actiunilor, gesturilor sauatitudinilor divergente sau neaccepta!ile din punct de vedere al regulilor sicutumelor comunitatii sociale, actiuni si atitudini care ca urmare nu au consecinteantisociale sau amorale.

Comportamentul disfunctional indica prezenta unor actiuni cu incarcatura posi!il psi'opata (ex nu vreau sa mai vad pe nimeni, voi vedea ce o sa fac, daca este nevoieo sa fur asa cum au facut cei care acum sunt !ogati2, etc).sa cum rezulta din aceasta perspectiva, comportamentele disfunctionale suntgenerate de o intentionalitate contrara prescriptiilor sociale si au consecinte asociale(nu vreau sa vad pe nimeni2) si- sau antisociale (o sa fur2, o sa !at2, o sa facrau2).

3. Con%ept*l"&!e *n%t"onl,#"s*n%t"onl #"n pe!spe%t" e-"stent"l&in aceasta perspectiva, functionalul presupune a!senta sentimentelor de vid, dea!surditate a propriei existente pe de o parte si, pe de alta parte, in contextdisfunctional inseamna prezenta acestor trairi (viata mea nu are sens2, sunt un ratat2,

etc).4. Con%ept*l"&!e *n%t"onl+#"s*n%t"onl #"n pe!spe%t"e-pe!ent"l non"nte.!t"

;unctionalul se defineste prin a!senta experientelor neintegrate la nivelul

personalitatii ceea ce permite o reprezentare de sine structurata, unitara.&isfunctionalul presupune experiente neintegrate, neinteriorizate (eu nu pot acceptaacest esec2, nu este vina mea2, ma enerveaza si ma face sa fiu violent, dar ma facesa ma simt si vinovat2).

7eintegrarea experientei este un esec2 consta in tendinta de negare si proiectie

(mecanisme de aparare).

5. Con%ept*l"&!e *n%t"onl + #"s*n%t"onl #"n pe!spe%t" ps"/nl"t"%

;unctionalul consta in a!senta mecanismelor de aparare, iar disfunctionalul consta in prezenta acestor mecanisme de aparare.

Relatia terapeutica

elatia terapeutica este o relatie dintre doi parteneri, dintre care unul solicita iar celalaltacorda ajutorul psi'ologic. ceasta relatie contine %n sine elementele pe care le aduceatat cel care are nevoie de ajutor cat si cel care %l ofera.Contri!utia majora a clientului consta mai ales %n motivatia acestuia. firmatia

psi'ologiei umaniste, ca omul poseda %n el %nsusi impulsul interior spre sanatatefizica si mentala face ca psi'oterapia si consilierea psi'ologica sa devina posi!ile. &esi

aceasta nevoie este uneori greu de identificat la clienti foarte sever tul!urati,majoritatea


15/41

?

oamenilor derutati sau anxiosi sunt suficient de descurajati pentru a fi dornici de ocooperare care le permite o ameliorare. n anumit nivel de cola!orare din parteaclientului este a!solut necesar pentru succesul consilierii."mportante sunt si expectatiile clientului de a o!tine ajutor. ceste asteptari sunt adesea

prin ele %nsele suficiente pentru a produce unele ameliorari. sa cum un preparat place!o %nlatura durerea la su!iectii sugesti!ili, care cred acest lucru, tot asa, persoanele care se asteapta sa fie ajutate, vor fi ajutate, uneori c'iar indiferent demetoda aplicata de consilier. *n cadrul relatiei terapeutice consilierul vine cu o seriede metode si te'nici foarte precise. cestea au %n comun mai ales menirea lor de acontri!ui la ajutorul psi'ologic dat oamenilor aflati %n suferinta. ceste te'nici %i fac

pe clienti sa se cunoasca mai !ine, sa+si priveasca pro!lemele mai o!iectiv, dintr+onoua perspectiva.

6re!uie precizat %nsa faptul ca anumite particularitati ale relatiei consilier + client, catsi modul de manevrare a acestei relatii, difera de la o scoala la alta. "n literatura de

specialitate sunt descrise trei tipuri de relatii terapeutice

1. relatia centrata pe realitate si obiect.

2. contractul sau alianta terapeutica.

3. relatia de tip transferential.

1. Relt" %ent!t pe !el"tte s" o$"e%t implica o atitudine calma, atenta,interesata, empatica din partea consilierului, care se straduieste sa+i creeze clientuluiun mediu !azat pe caldura si %ntelegere, mediu care %l va ajuta pe acesta din urma saatinga o!iectivele pe care si le propune interventia psi'ologica. cest mediu %l ajuta peclient sa mentina contactul cu realitatea %nconjuratoare urmarind %n acelasi timp

o!iectivele consilierii./arcina principala %n cadrul acestui tip de relatie este castigarea %ncrederiiclientului, ajutandu+1 pe acesta sa vada %n consilier o persoana cu un comportamentconstant, previzi!il, pe care te poti !aza.

2. Cont!%t*l s* l"nt te!pe*t"% ia in considerare faptul ca succesuloricarei terapii implica o cola!orare a doua persoane. cest tip de relatie este denatura constienta, rationala si non+regresiva, %n care consilierul face apel la ego+ulde adult al clientului, pe care %l trateaza ca pe un partener.lianta terapeutica este !azata pe acordul de implicit sau explicit al celor doi

parteneri de a lucra %mpreuna %n situatia terapeutica. tunci cand relatia centrata perealitate interfereaza cu alianta terapeutica, specialistul poate oscila %ntre cele douatipuri de relatie.

3. Relt" #e t"p t!nse!ent"l .Este mult accentuata ca instrument terapeutic de psi'analiza. Ea implica fixatia afectiva a clientului asupra persoaneiterapeutului-consilierului pe modelul relatiei parinte+copil. 7evoia afectiva a clientului,satisfacuta prin intermediul relatiei centrate pe realitate, este deli!erat frustrata deconsilier prin interpretarea transferului, clientul fiind confruntat cu relatia sainfantila. Multi specialisti in interventii psi'ologice moderne, non+analisti, sunt de

parere ca numai %n anumite situatii specialistul tre!uie sa %ncurajeze relatia de tiptransferential si anume cand intuieste ca o asemenea relatie cu aspect regresiv nu va%mpiedica testarea realitatii de catre client, capacitatea sa de a diferentia realitatea defantezie. 4ricum, interventia nu


16/41

se %nc'eie pana cand specialistul nu+1 ajuta pe client sa lic'ideze dependenta de tiptransferential. "ntr+o interventie psi'ologica de orientare eclectica, cele trei tipuri derelatii terapeutice tre!uie sa fie !ine conduse de catre consilier-terapeut si ec'ili!rateca pondere.

"n litaeratura de specialitate se considera ca toate sistemele terapeutice au, indiferent deorientarea teoretica, unele elemente comune care stau la !aza lor

= prezenta unei descarcari de natura emotionala;

= existenta rationalizarilor n cadrul interactiunii client!specialist;= ve"icularea unor informatii noi care sunt transmise clientului sub forma unor

precepte, reguli de conduita, exemple de viata, sau pe care le descopera clientul nsusi prin intermediul unei ntelegeri de natura intuitiva #$ insig"t%& ;= intarirea expectatiilor clientului ca va obtine suport afectiv si a'utor din parteaconsilierului(terapeutului;

= intarirea experientelor incununate cu succes;

= facilitarea deblocarilor emotionale.

Empatia

Cele mai atente i pro+unde dicutii i anali-e depre conceptul de empatie auderulat i e derulea-a in conte,tul pi#oterapiei. Din acet moti! !om +acere+eriri in cadrul acetui capitol in pecial la pi#oterapie/ conilierea pi#olo$ica

+iind inte$rata aici in anali-a empatiei. "n plus, amintim ca diversele a!ordari dinconsilierea psi'ologica (si c'iar din consiliere in general) sunt preluate din scolile de

psi'oterapie.

*n general, exista un consens al cercetatorilor cu privire la faptul ca empatiareprezinta un factor important %n psi'oterapie, dar difera modul %n care diverselescoli terapeutice definesc acest termen.

&e pilda, psi"oterapia existentialista, mai mult decat oricare alta scoalaterapeutica, sustine ca empatia reprezinta o deprindere centrala a

psi'oterapeutului-consilierului.cesta evita orice %ncercare de a emite judecati cu privire la clientul-pacientul sau.4!iectivul major al psi'oterapiei este acela ca terapeutul sa se proiecteze pe sine %ninteriorul lumii sentimentelor clientului sau. &efinitia existentialista a empatiei pune

accent pe capacitatea terapeutului de a simti . 6erapeutul nu tre!uie sa %ncerce sa+lmodifice pe client, ci sa+i ofere un mediu plin de caldura si de %ntelegere %n care acesta

poate sa %si actualizeze posi!ilitatile latente. Psi"oterapia psi"analitica defineste empatia %ntr+un mod similar. Capacitatea

psi'analistului de a simti ceea ce pacientul simte este descrisa ca o regresie a )goului n

slu'ba procesului psi"oterapeutic . /. ;reud afirma ca Bempatia este mecansimul care face

posi!il ca un individ sa preia unele atitudini %n toate directiile, cu privire la viata mintala

a altuia2. lterior, /. /tar (19) defineste empatia ca un proces al unei identificari

scurte prin care, cu o fantezie constienta sau neconstienta, cineva s+ar contopi pe sine cu

o alta persoana pentru ca sa %nteleaga si sa %mpartaseasca sentimentele si atitudinile altuia.


17/41

D

&upa . M. 8eFis (19DG), diferenta dintre conceptul psi'analitic si celexistentialist cu privire la empatie se refera mai degra!a la scopurile empatiei decat la

procesul %nsusi. 5si'analistii pun accent pe a!ilitatea psi'oterapeutului Bde a gravita n

'urul empatiei 2, %n vederea o!tinerii unei analize cat mai o!iective cu privire la pacient.

6ipul de empatie definit atat de psi'oterapia existentialista, cat si de cea psi'analiticavizeaza Bempatia afectiva2.

&efinitia lui C. ogers, autorul psi'oterapiei centrate pe client, cu privire la rolulempatiei %n psi'oterapie se refera atat la capacitatea terapeutului de a percepe %n mod

acurat ceea ce simte clientul, cat si la comunicarea partenerului sau de relatie a acestei

%ntelegeri. 6ruax si Car'uff (19D) pun un accent mai mare pe capacitatea terapeutului

de a percepe cadrul intern de referinta al pacientului (empatia cognitiva2), decat pe

propriile sentimente ale terapeutului.

C. ogers (19?9), considerat cel mai influent teoretician al empatiei in domeniul psi'oterapiei, considera ca a fi empatic %nseamna a percepe cu acuratete cadrulintern de referinta al altuia, cu toate componentele sale emotionale si semnificatiilecare+i apartin

ca si cum2 ai fi cealalta persona, dar fara a pierde conditia de ca si cum 2.

5erceperea

acestui cadru intern de referinta al altuia presupune un amplu proces cognitiv,emotional, motivational, ca si profunde reactii vegetative. ogers considera ca suntnecesare trei conditii de %ntelegere empatica

1. Cu cat terapeutul va fi mai congruent in relatiile sale, cu atat modificarea

personalitatii clientului va avea sanse sa se produca.2. Cu cat terapeutul manifesta o consideratie pozitiva neconditionata fata de client, cuatat terapia are sanse mai mari de reusita %l apreciaza %n totalitate, are sentimente

pozitive fata de client pe care le exteriorizeaza fara rezerve, nu emite judecati devaloare.

3. &aca terapeutul g"iceste2 sentimentele si reactiile personale %ncercate de client %n fiecare clipa, daca stie sa le perceapa din interior 2, asa cum %i apar clientului si daca

reuseste sa %i comunice aceasta %ntelegere, atunci conditia va fi %ndeplinita.

&in punctul de vedere al psi"oterapiei cognitive , empatia reprezinta o

caracteristica importanta a comunicarii psi'oterapeut+pacient. Cele trei functii de !aza ale

empatiei sunt a+l asculta pe celalalt cu atentie, a+i repeta ceea ce %ntelegem (a reformula

),

a+i cere, eventual, precizari, informatii %n plus sau o confirmare. ccentul este, deasemenea, pus pe dimensiunea cognitiva a empatiei. Mai recent, M. >. &avis (19GA)

c o n s i d e r a c a e m p a t i a e s t e o c o m ! i n a t i e % n t r e a s u ma r e ac o g n i t i v a a r o l u l u i c e l u i l a l t s i activarea preluarii experientei de su!stituireemotionala %n starile altuia. cest punct de vedere sintetic ofera o interpretaremultidimensionala a fenomenului empatic, prin

com!inarea directiei cognitive si a celei emotionale.

*n opinia cercetatorului roman /. Marcus (199D), empatia reprezinta un atare mod

de adaptare, propriu oricarui individ %n relatia cu ceilalti si diferita de la o persoanala alta, putand tinde spre valente %nalt performantiale2. r fi greu de presupus o

persoana adaptata la %mprejurarile de viata care sa evite un comportament empatic

fata de

parteneri, exceptandu!se formele de neadaptare sociala care frizeaza patologicul. ;aptulca se vor!este %n sfera normalului de gradiente empatice si nu de tipuri neempatice,%l %ndreptateste pe autorul mai sus mentionat sa considere empatia drept trasaturacomuna de personalitate.ealizand o sinteza a studiilor care vizeaza modelele tipologice ale empatiei aflate %nrelatie cu unele varia!ile de personalitate, se constata urmatoarele aspecte


18/41

G

+ persoanele empatice sunt caracterizate prin prezenta unei atitudini optimiste,caldura, emotionalitate, altruism, generozitate, flexi!ilitate, extraversiune, tendintaascendent afiliativa si sociala, comportament prosocial !ine dezvoltat, a!ilitateinterpersonala, manifesta ratiuni umaniste pentru alegerea profesiunii medicale

+ persoanele slab empatice apar ca fiind mai rigide, retrase, intolerante, adoptavalori egocentrice, singuratice, revendicative, centrate pe sine, introverte, nu acordaatentie sentimentelor altora.*n contextul actual, exista numeroase programe de training a acestui fenomen psi'ic

considerat drept o conditie necesara optimizarii relatiilor interpersonale. 5rin urmare,empatia apare drept un fenomen perfecti!il care poate fi supus unor antrenamentedirijate.

Re&"stente t #e empt"e*n literatura de specialitate sunt descrise doua modalitati distorsionate derelationare a psi'oterapeutilor cu pacientii lor

+ patologizanta2, !azata pe modelul medical, cu accente puse pe o!iectivitate si peevitarea pe cat posi!il a introspectiei. ceasta tendinta de a patologiza reprezinta o%ncercare a terapeutului de a mari distanta fata de pacient, prin accentuarea diferentelor

dintre pacientul Bbolnav 2 si terapeutul sanatos2

+ normalizanta2, !azata pe %ncercarea terapeutului de a minimaliza aspectele patologice

evidente ale pacientului. cesta este tratat ca si cum ar fi o persoana normala, supus %nsa

unor B mpre'urari sociale 2 c a r e l + a u t r a n s f o r m a t % n v i c t i m a .

*ormalizarea2 reflectadorinta terapeutului de a nega patologia de !aza, %n scopul prevenirii unei cresterisemnificative a propriei sale anxietati (%n cazul %n terapeutul ar raspunde %n mod empatic

pacientului sau).

ELE)ENTE SI P&NCTE DE REPER PE PARC&RS&L PROCES&L&I DECONSILIERE PSIHOLOGICA

&in punct de vedere al etapelor procesului de consiliere, se poate discuta despre

cateva faze de !aza

1. faza de initiere @ in care clientul intra in mediul de consiliere, afla despreregulile jocului2, dar incepe sa si constientizeze ca poate identifica metode

practice pentru rezolvarea pro!lemei (initiation p'ase)2. faza de mijloc @ in care clientul si consilierul lucreaza asupra

pro!lemei identificate (middle p'ase)

3. faza de inc'eiere @ care presupune pregatirea clientului pentruinc'eierea demersului si actiunile specifice inc'eierii (ending p'ase).5entru o a!ordare cat mai eficienta a procesului de consiliere cele trei faze amintitetre!uie continuate de ceea ce multi specialisti considera a fi a patra faza si anumefaza de urmarirea a progreselor si sc'im!arii clientului (folloF+up p'ase)."n unele a!ordari se considera ca exista si o faza introductiva inainte de faza deinitiere.6oate aceste faze sau etape ale procesului de consiliere psi'ologica sunt caracterizatede cateva puncte de reper, care sunt extrem de importante pentru o a!ordare

profesionista. 8e enuntam rand pe rand in continuare


19/41


20/41

0

5. fii atent si, daca este cazul, raspunde adecvat posi!ilelor amenintari laadresa aliantei terapeutice datorate sedintelor de consiliere anulate sau de la care

clientul

a a!sentat.

Incura*area c#imbarii prin teme pentru acaa

1. explica+i clientului motivul pentru care ii dai teme de rezolvat intre

sedintele de consiliere psi'ologica

2. gandeste+te la o arie larga de potentiale sarcini

3. rezerva+ti timp pentru negocierea temei in cadrul sedintei de consiliere

4. explica+i clientului motivatia alegerii unei teme specifice

5. negociaza tema, nu o impune

6. asigura+te ca tema apare ca o continuare a sedintei de consiliere

7. continutul temei tre!uie sa tina seama de a!ilitatile-aptitudinile

clientului, stilul acestuia de a invata din experienta, istoricul clientului in indeplinirea

sarcinilor

8. verifica daca clientul a inteles in ce consta sarcina si care este scopul acesteia9. sta!ileste, impreuna cu clientul, unde si cand isi va indeplinisarcina-tema 10.fa distinctie intre incerc2 si fac2

11.identifica potentialele o!stacole in indeplinirea sarcinii1


21/41

1

0a-a de inc#eiere

1. initiaza pregatirea pentru finalizarea demersului de consiliere psi'ologica

2. promoveaza sc'im!area autonoma a clientului3. respecta dorinta clientului, daca acesta doreste sa termine !rusc consilierea

4. pe parcursul demersului anunta si reitereaza ideea ca procesul de

consiliere psi'ologica se va finaliza cu siguranta

5. incurajeaza feed!acul final al clientului6. ia in considerare avantajele si dezavantajele diverselor moduri definalizare a demersului de consiliere7. comunica+i clientului ca finalizarea consilierii psi'ologice esteacompaniata cateodata (dar nu inevita!il) de sentimentul unei pierderi

8. ajuta clientul sa foloseasca ceea ce a invatat pentru a privi pozitiv catre viitor9. evalueaza progresul clientului la finalul procesului de consiliere si retine

ceea ce ai invatat in fiecare demers in parte.

ORIENTARI IN CONSILIEREA PSIHOLOGICA. PRINCIPALELE SCOLI

sa cum am vazut, exista aspecte comune si diferente intre demersul psi'oterapeutic si cel al consilierii psi'ologice. nul dintre principalele aspectecomune consta in originea consilierii psi'ologice si a psi'oterapiei istoricul consilierii

psi'ologice se confunda cu cel al psi'oterapiei in privinta a!ordarilor teoretice siintegrarii in marile curente din psi'ologie, dar nu si in privinta toturor te'nicilor simetodelor utilizate sau-si a profunzimii-amplitudinii interventiei. &e asemenea, exista

diferente mari in ceea ce priveste cazuistica."n continuare vom prezenta cateva mari a!ordari ale consilierii psi'ologice si

psi'oterapiei, strans legate de mari curente ale psi'ologiei introspectionismul, !e'aviorismul si psi'ologia umanista.

ORIENTAREA DINA)ICA2 PSIHANALI3A

5unctul de vedere dinamic in psi'ologie isi are originea in fizica si pomeste de laideea ca orice fenomen psi'ic este rezultatul interactiunii unor forte. Conform acesteiconceptii, fiinta umana este o structura complexa, determinata de jocul agitatiei

tur!ulente a unor forte intrapsi'ice aflate in conflict. Consilierea si terapia dinamicareprezinta o forma de interventie psi'ologica ce a!ordeaza personalitatea din perspectiva psi'odinamica, exemplul cel mai ilustrativ reprezentandu+l psi'analiza lui;reud. Exista unii autori care includ in cadrul consilierii si psi'oterapiilor de orientaredinamica nu numai psi'analiza si terapiile derivate din aceasta, ci si alte sisteme deinterventie psi'ologica, ca de pilda, cele de orientare existentiala. 8azarus a numitaceste interventii terapii dinamice sau terapii !azate pe insig't."nterventiile psi'odinamice pun accent pe descoperirea de catre client a variatelor

procese psi'ologice de natura inconstienta, procese ce stau la !aza structurii personalitatii sale si a formarii mecanismelor sale adaptative. ceste descoperiri !ruste siintuitive ale


22/41

<

clientului sunt cunoscute su! denumirea de Hinsig'tH sau iluminare. 5rin intermediulinsig't+ului clientul descopera de fapt surse1e si motivele ascunse care stau la !azacomportamentelor si pro!lemelor sale. "n teoria freudiana se presupune ca acesteelemente s+au structurat in copilarie, sunt de natura inconstienta si relativ

inaccesi!ile persoanei. /arcina principala a consilierii dinamice este sa+l ajute pe pacient sa descopere ce se intampla cu el, sa o!tina insig't+ul propriilor sale pro!leme si sa utilizeze intelegerea o!tinuta pentru a+si modifica stilul pertur!atde a reactiona si de a se comporta.ceasta a!ordare isi are originea in teoriile si practica psi'analizei freudiene, dar afost modificata si structurata si in diverse alte sisteme de interventie psi'ologica,fiecare din acestea avand o anumita conceptie despre natura umana si apartinandunui anumit intemeietor de scoala (cum ar fi, de pilda, Carl ung sau Eric' ;romm,care au considerat sistemul lui ;reud inadecvat sau incomplet). "n ciuda diferentelor,aceste sisteme diverse de interventie psi'ologica se asemanau prin aceea ca suntde parere ca interventia-asistenta tre!uie sa re1eve pacientului ce nu este in regula cu

viata sa psi'ica si pomind de la aceasta, tre!uie sa+l ajute sa ela!oreze noi modelecomportamentale mai eficiente. ceste scoli au cel putin doua trasaturi comune1. 6oate utilizeaza discutia cu pacientul ca instrument de !aza in cadrulinterventiei psi'ologice si pacientul este cel care decide in general despre ce anumese va vor!i. Consilierul-terapeutul poate influenta deciziile sale in mod direct sau indirect,dar majoritatea interventiilor !azate pe insig't rninimalizeaza rolul consilierului

punand clientul in centrul procesului.2. &esi exista si exceptii, in majoritatea interventiilor traditionale de tip

psi'odinamic, cum ar fi, de pilda, psi'analiza, specialistul tinde sa adoptemai curand o atitudine profesionala decat una cu caracter personal, solicitand de laclient date cu privire la viata sa personala, fara a se comporta ca un prieten sau ca o

cunostinta apropiata.Exista numeroase diferente in ceea ce priveste strategia sau tactica a!ordariiinterventiei. stfel, de pilda, psi'analiza ortodoxa impune pacientului intre A si ?sedinte pe saptamana, sedinte ce se intind pe mai multi ani. 7eo+freudienii consideraca este necesara o perioada mai scurta de tratament, ajungandu+se uneori la catevasaptamani sau luni, doar cu o singura sedinta saptamanal. "nterventiile

psi'ologice de orientare psi'odinamica plaseaza deci responsa!ilitatea continutuluidespre care se va vor!i in cursul consilierii pe umerii su!iectului, consilierulintervenind cu rezerva in cadrul acestui proces si numai pentru a g'ida continutulcomunicarii.

P!"n%"p""le #e $& le "nte!ent""lo! ps"/olo."%e ps"/o#"nm"%e5rincipiul de !aza al acestor interventii il reprezinta notiunea de Hinsig'tH. 6oateaceste interventii iau in considerare incapacitatea clientului de a urma preceptul lui/ocrate + Hcunoaste+te pe tine insutiH. Clientul poseda o serie de scopuri de viata,atitudini, motive, opinii in legatura cu sine insusi de care este constient si pe care sestraduieste sa le urmeze, cat si un set de motivatii si conflicte inconstiente care isi auoriginea in relatiile si experientele din copilaria sa. 5rezenta acestor continuturi de naturainconstienta in perioada adulta poate fi nociva pentru client din cel putin douamotive= ele sunt specifice relatiilor din copilarie, care nu mai exista. Cu alte cuvinte acesterelatii sunt caracterizate prin imaturitate si egocentrism


23/41

A

= i n a l d o i l e a r a n d , n e f i i nd c o ns t i e nt i z a t e , e l e o p er e a z a d i nu m ! r a , d a r e f i c i e n t a s u p r a clientului aflat in perioada prezenta, scapandcontrolului rational al acestuia. stfel, clientul nu mai poate sa fie acea persoana carear dori sa fie, pentru ca, fara a fi capa!il sa si+o marturiseasca desc'is, el de fapt

doreste sa faca in acelasi timp lucruri incompati!ile, se afla in permanent conflict cusine insusi si din acest motiv se simte mereu amenintat si frustrat. /olutiile pe care legaseste clientul la aceasta situatie sunt ineficiente pentru ca ele pun in actiunemecanisme defensive care reprezinta moduri nerealiste de adaptare, generatoare detul!urari. ceste tul!urari se pot exprima su! forma unor tul!urari de naturaemotional a cum ar fi anxietatea, depresia, comportamentul simptomatic,functionarea neadecvata sau acuzele somatoforme. ceste simptome il aduc laconsilier sau psi'oterapeut caruia ii solicita ajutorul. "n viziunea clientului acesteasunt tul!urarile pentru care el considera ca are nevoie de tratament. "nsig't+ul serefera la descoperirea acestor forte inconstiente care opereaza din um!ra,impiedicand clientul sa duca o existenta la nivelul posi!ilitatilor sale reale.

Este deci necesar un procedeu care sa+i permita clientului intelegerea acestor mecanisme, astfel incat acesta sa gaseasca solutii mai rationale de viata si sa adoptedecizii mai corecte. "nterventiile psi'ologice !azate pe insig't considera ca in cadrultul!urarilor nevrotice simptomele ca atare sunt mai putin importante decat forte1ecare le genereaza. "n aceasta situatie apare un paradox clientul se prezinta laspecialist (consilier) pentru a se de!arasa de simptomele sale dezagrea!ile, iar acestadin urma le considera ca fiind secundare, manifestari de suprafata ale unor procesenevrotice mai profunde. /imptomele pot fi reduse si prin intermediul altor procedee,dar daca nu se ataca radacinile lor, ele pot ra!ufni din nou su! alta forma. &eci,conform acestei a!ordari, cele mai frecvente dificultati ale oamenilor, cum ar finefericirea, ineficienta, comportamentul defensiv, anxietatea nu pot fi eliminate cu

adevarat decat prin insig't. &oar dupa ce acesta a avut loc se pot intreprindemasuri eficiente de corectare a comportamentului.Conform principiilor psi'analitice interventia psi'ologica are in fata doua o!iectiveam!itioase a) sa modifice viziunea clientului asupra propriei sale pro!leme si de faptintregul sau mod de viata !) sa+i formeze acestuia un nou mod de inte1egere a

propriei sale persoane.

Pi#anali-a5si'iatria modema si psi'ologia c1inica au fost in mare masura influentate de teoriasi practica psi'analizei. "n sensul strict, psi'analiza se refera la sistemul conceptual si

psi'oterapia inspirate direct din lucrarile si te'nica terapeutica ale lui /igmund ;reud

si ale urmasilor sai, grupati in institute si asociatii care utilizeaza aceasta metoda.Multi autori considera ca acest sens este prea restrictiv tinand seama mai ales defaptul ca au aparut o serie de variante inspirate din lucrarile unor psi'ologi de

prestigiu cum ar fi ung, dler, >ome#, an sau /ullivan, discipolii acestoraautonumindu+se tot psi'analisti. &atorita acestei situatii a fost delimitat conceptul de

psi'analiza freudiana. 5si'analiza poate fi considerata in ace1asi timp o teorie psi'ologicaasupra dinamicii naturii umane si o metoda de cercetare si a!ordare

psi'oterapeutica. 5si'oterapia psi'analitica nu poate fi inteleasa daca nu esteinteleasa conceptia teoretica asupra dinamicii naturii umane care sta la !aza ei.


24/41

$

+azele teoretice ale psi"analizei

5entru teoria psi'analitica este centrala distinctia intre motivele inconstiente si celeconstiente care stau la !aza conduitei umane. /unt cunoscute in psi'ologie

experimentele care se refera la studiul influentei sugestiilor post+'ipnotice in cadrulcarora su!iectul executa comenzi de a caror sursa acesta nu este constient.&esi psi'ologii s+au ocupat mai ales de studiul fenomenului constient, clinicienii nu potnega prezenta la pacientii lor a unor motivatii de care acestia nu+si dau seama.5si'analiza pune accent pe influenta unor forte inconstiente in dezvoltarea simentinerea unor tul!urari psi'ice sau a unor pertur!ari in afara personalitatii.Conform teoriei psi'analitice fortele inconstiente influenteaza in fiecare clipacomportamentul uman, ele interferand cu elementele constiente ale psi'ismului.6e'nica terapeutica a psi'analizei clasice isi propune sa aduca la nivelul constiinteiemotiile, motivele si experientele de care su!iectul nu este constient. 4 data ce acestea auatins nivelul constiintei, individul isi extinde controlul constient asupra lor sau seeli!ereaza de energia psi'ica pe care aceste continuturi psi'ice o contin.5entru psi'analisti sanatatea mintala depinde (macar partial) de gradul in care viata

psi'ica este condusa de forte de natura constienta si de constientizarea efectului unor forte inconstiente. 5rivit din alta perspectiva, acest o!iectiv poate sa insemne de faptintarirea eului, comportamentul fiind adus su! controlul ego+ului. "n felul acestadinamica fortelor psi'ice este modificata, su!iectul psi'analizat reusind sa+si rezolvemai !ine propriile conflicte intrapsi'ice si sa faca fata dificultatilor existentei intr+un modmai matur si mai realist. Conform psi'analizei, structura personalitatii cuprinde treiinstante psi'ice Ego, "d si /uperego. Ego+ul (sau eul) are drept functii percepereaevenimentelor interne sau externe, integrarea diferitelor continuturi psi'ice, cat si ofunctie executiva. "d+ul se refera la impulsuri inconstiente, persistente de cautare a

placerii si de ostilitate, impulsuri pe care ego+ul le poate restructura conform datelor

realitatii. /uperego+ul (sau supraeul) se compune din continuturi psi'ice de naturasocial+valorica, idealuri, principii morale si elemente de autocritica in raport cu

primele, care stimuleaza ego+ul in actiunea sa de com!atere a fortelor "d+ului. Ego+ul,entitate psi'ica de natura constienta, se afla in contact permanent cu mediulinconjurator si este capa!il de judecata independenta. 8a adultul normal Ego+ul are deregula suficienta forta pentru a face fata tendintelor inconstiente ale "d+ului printransformarea si su!limarea acestora. 8a nevrotic, de regula, aceste tendinte suntreprimate (refulate) deci nu sunt accesi!ile constiintei. Mai mult, ego+ul se opune aduceriilor in constiinta, punand in aectiune diferite mecanisme de aparare. &atorita acestuifapt, in decursul consilierii, consilierul si clientul au de luptat nu numai cu tendinteinconstiente ci si cu mecanismele de aparare ale eului.

n alt aspect important al psi'analizei este postulatul conform caruia experientele dincopilarie joaca un rol deose!it de important in formarea personalitatii adulte. ceastaafirmatie de natura ontogenetica are o importanta deose!ita in modul cum este manevratarelatia client @ specialst.4 opinie acceptata intr+o masura ceva mai redusa este afirmatia referitoare laconceptul de sexualitate, care ar cuprinde nu numai experiente legate de sfera genitalaci o larga varietate de experiente agrea!ile din copilarie, cat si faptul ca aceasta ar

pune o amprenta de nesters asupra personalitatii adulte. &e pilda, complexul lui4edip sau complexul de castrare care ar reprezenta fenomene normale in cursuldezvoltarii copilului, atunci cand nu sunt !ine integrate, pot predispune adultul ladificultati de


25/41

?

adaptare. 6re!uie su!liniat faptul ca ;reud a avut o conceptie determinista asupra psi'icului uman, accentuand mult asupra cauzalitatii unor tul!urari psi'ice. Elsu!linia insemnatatea unor fenomene ca actele ratate si lapsusurile, a asociatiilor li!ere si a analizei viselor in descoperirea unor continuturi ascunse ale psi'icului

uman, oricat de neinsemnate ar parea aceste fenomene la prima vedere. 5utem spune,in concluzie, ca perspectiva psi'analitica are la !aza urmatoarele principiifundamentaleI. "deea ca omul poseda o serie de impulsuri si tendinte instinctive + pulsiuni denatura inconstienta si preocuparea pentru modul in care aceste impulsuri suntexprimate-transformate sau refulate. efularea se produce pentru a nu permitegandurilor, dorintelor si afectelor peni!ile sa atinga pragul constientului.2. Convingerea ca refularea are la !aza in principal tendintele sexuale si catul!urarile psi'ice au la origine o dezvoltare li!idinala (psi'osexuala) defectuoasa.3. "deea ca dezvoltarea psi'osexuala defectuoasa isi are originea in conflictele si

psi'otraumele din copilaria timpurie, mai ales in complexul lui 4edip (Electra), care

in forma sa clasica se manifesta in dorinta sexuala fata de parintele de sex opus.4. Convingerea in caracterul universal si persistent al complexului 4edip, careramane activ si neconstientizat.5. "deea ca omul se confrunta cu conflictele dintre pulsiunile !iologice instinctive("d), su!stitutele acestora, mecanismele primare de aparare ale ego+ului care incearca

o mediere cu realitatea externa (ego) in acord cu standarde1e si principiile moraleela!orate de societate (superego).6. 5si'analistii sunt partizanii determinismului sau cauzalitatii psi'ice, dupa carefenomenele psi'ice si comportamentele umane nu apar intamplator, ci suntdeterminate strict de evenimente anterioare, care daca nu sunt constientizatedetermina su!iectul sa repete mereu aceleasi tipuri de comportamente. 5ornind de la

aceste principii, pentru consilierea de factura psi'analitica, sarcina principala estesa aduca in constiinta inconstientul, adica sa+l ajute pe client sa constientizeze si sainteleaga continutul pulsional din zonele profunde ale psi'ismului. stfel specialistulanalizeaza continuturile refularilor, instinctelor si pulsiunilor de natura sexualacautand sa inlature rezistentele naturale ale pacientului, rezistente care tind sa seopuna acestui demers.

)ecanime de aparare

sa cum am aratat mai sus, pentru evitarea tensiunilor provocate de contradictiadintre cele trei instante psi'ice ("d, Ego si /uperego) sau pentru mentinerea tensiuniiinterne la un nivel accepta!il, in sistemul psi'ic uman isi fac simtita prezenta

mecanismele de aparare. &escriem in continuare cateva dintre acestea, consideratefundamentale.

1. P!o"e%t"5roiectia reprezinta atri!uirea inconstienta a altor persoane, sentimente, idei, tre!uinte,fantasme ce apartin propriei experiente su!iective, care sunt incompati!ile cuexperienta posi!ila (adaptata) a aceleiasi situatii.

2. Rt"onl"&!eationalizarea reprezinta atri!uirea inconstienta a unor autojustificari logice dar ireale

unor situatii, reactii, comportamente. ceste explicatii, autoexplicatii reducdistanta


26/41

dintre ceea ce este2 si ceea ce ar tre!ui sa fie2, dintre comportamentul real sicomportamentul adaptat.

ationalizarea negativa este asocierea unei explicatii negative cauzelor care

determina un comportament pentru a justifica neadecvarea acestuia comportamentul

se justifica prin cauze, reprezentarea sinelui este pozitiva, realitatea estereationalizata, reprezentata negativ.

ationalizarea pozitiva este asocierea unei explicatii pozitive efectelor

comportamentului comportamentul se justifica prin efecte, reprezentarea sinelui este

pozitiva, realitatea este rationalizata, repreprezentata negativ.

3. Re*l!e s" o!mt" !e%t"onl

efularea consta in inlaturarea de la nivel constient a trairilor negative, sau alungarea

in inconstient a trairilor negative constiente, astfel se impiedica constientizare

tre!uintelor, a sentimentelor, a gandurilor care se asociaza experientelor su!iective.

-ormatia reactionala este un mecanism de inlaturare a tre!uintelor, sentimentelor,

fantasmelor periculoase2 prin atitudini si comportamente opuse celor resimtite si

refulate la nivel inconstient si utilizarea acestora ca !ariere.

4. Ne.!e 7egarea consta in refuzul realitatii intr+un mod radical si primar, experienta, traireasu!iectiva existenta este a!solut incompati!ila cu cea adaptata, cu ceea ce ar tre!ui safie2.

5. Cone!s"

Conversia consta in dezvoltarea inconstienta a unor simptome psi'osomatice atunci cand

comportamentul, experienta su!iectiva este incompati!il-a cu cel-cea adaptat-a.

6. Re.!es"egresia consta in adoptarea inconstienta a unor comportamente si atitudini asociatesau adaptate unor stari anterioare de dezvoltare sunt comportamente primare,imprevizi!ile, neanticipate si neanticipa!ile, cum ar fi reactii ver!ale, plans, violenteextreme, etc.

7. S"mpt"sm*l /impatismul reprezinta adoptarea inconstienta a unor comportamente confuze,nonresponsa!ile, aceste comportamente au ca efect focalizarea asupra persoaneirespective a atentiei celorlalti si un grad de simpatie, de ajutor. ceste simpatii permit

dezvoltarea unor relatii, a unor tranzactii de tip victima+tiran ceea ce ii permitevictimei sa ii manipuleze pe ceilalti culpa!ilizandu+i.

8. S*$l"m!e/u!limarea consta in deplasarea comportamentelor neadaptate unor situatii catre altesituatii.


27/41

D

9. D"so%"e!e s* "&ol!e&isocierea sau izolarea consta in separarea, distantarea mintala si afectiva dintre ceea ceeste2 al unei situatii si ceea ce ar tre!ui sa fie2 provoaca o ruptura totala sau partiala cu

realitatea.

ORIENTAREA COGNITI(CO)PORTA)ENTALA

6ermenul de terapie cognitiv+comportamentala isi are originile atat in domeniul psi'ologiei cognitive, care pune accent pe rolul ideilor asupra comportamentului, cat

si al psi'ologiei comportamentaliste, cu orientarea sa riguros centrata peo!tinerea unor performante.Exista o multitudine de demersuri cognitiv+comportamentaliste pare au in comunmai ales doua aspectea. convingerea conform careia procesele cognitive influenteaza atat motivatia cat si

comportamentulb. utilizarea te'nicilor de modificare a comportamentului intr+o maniera pragmatica. "n cursul sedintelor de psi'oterapie terapeutul si pacientul recurg la principiile invataturii pentru a o!tine modificarea structurilor cognitive ale pacientului, evaluand permanent efectele pe care le au aceste modificari incomportament si in stilul de gandire. 5entru exemplificare prezentam cateva date inlegatura cu psi'oterapia cognitiv+ comportamentala in depresii, apartinand lui Iec,19DG.5rincipiul de !aza al acestui demers psi'oterapeutic consta in aceea ca stareadepresiva rezulta din modul lipsit de logica in care pacientii gandesc despre ei insisi,despre lumea exterioara si despre viitor. ceste idei lipsite de logica au tendinta de a

se mentine c'iar si in contradictie cu realitatea, deoarece indivizii se angajeaza incomportamente auto!locante si autodestructive prin intermediul urmatoarelor mecanisme

a. perceperea selectiva a lumii ca fiind amenintatoare, ignorand situatiile contrariib. mecanismul suprageneralizarii, prin care o experienta limitata este generalizataasupra tuturor sectoarelor vietii si activitatii (m+a respins o fata, inseamna ca nu sunt !unde nimic)

c. amplificarea semnificatiei unor evenimente negative (am fost dat afara din

serviciu + aceasta inseamna sfarsitul vietii mele)

d. punerea in functiune a unor moduri de gandire a!solutiste de tipul Btotul sau

nimicH (de pilda, comentariul rautacios al unei persoane este o dovada a lipsei

noastre de valoare)."n cursul psi'oterapiei cognitiv+comportamentale a lui Iec, pacientii nu sunt

solicitati sa+si sc'im!e ideile, ci sa culeaga informatii despre propria persoana inurma unor experiente directe, informatii menite sa infirme conceptiile lor gresite

despre ei insisi.6erapeutul impreuna cu pacientul identifica parerile, credintele si expectatitle gresite aleacestuia din urma si le formuleaza su! forma unor ipoteze ce tre!uie verificate. /edesemneaza apoi modalitatile concrete de verificare a lor in viata cotidiana. cesteexperimente, menite sa infirme opiniile eronate si auto!locante, sunt astfel

planificate incat sa fie incununate de succes. /arcinile sunt ierar'izate in functie degradul de dificultate, astfel incat sarcinile mai usoare vor fi duse la !un sfarsit inainte

de a!ordarea unora mai dificile. desea pacientul si terapeutul noteaza si analizeazaactivitatile


28/41

G

cotidiene ale pacientului. 7otarea activitatilor este deose!it de utila pentru depresivi pentru ca reduce tendinta la inactivitate a acestor pacienti cat si tendinta lor de a ruminaganduri in legatura cu ei insisi.n loc important il ocupa notarea evenimentelor pozitive pentru ca multi depresivi

si+au pierdut capacitatea de a se !ucura de ceea ce fac, de a o!tine placere in urma propriilor activitati.tat notarea evenimentelor pozitive cat si administrarea unor recompense tind sasporeasca gradul de satisfactie si !una dispozitie a su!iectilor.5acientii sunt incurajati, de asemenea, sa descopere afirmatiile implicite sigandurile automate care contri!uie la formarea atitudinilor autodestructive. Eisunt instruiti sa+si monitorizeze continutul ideativ si apoi sa verifice permanentvaliditatea acestuia.

De+ormari de rationament 4ditoriuni co$niti!e5Jandurile noastre sunt %n aceeasi masura influentate de propriile sentimente, asa

dupa cum sentimentele sunt influentate de propriile noastre ganduri. Cognitia siemotia s u n t p r i v i t e c a d o u a f e t e a l e a c e l e i a s im o n e d e ( E l l i s , 1 9 ? ? ) . C o g n i t i a , % n t o a t acomplexitatea ei, nu este decat o veriga a unui %ntreg lant cauzal.6ul!urarile de dispozitie sunt provocate de un lim!aj interior descurajant. Existastereotipuri de distorsiuni ale rationamentului, dintre care amintim aici cateva

= radicalizarea su!iectul vede totul, fie in negru, fie in al!

= suprageneralizarea su!iectul dramatizeaza o dificultate o!isnuita, generalizand+o

in mod excesiv= deformarea selectiva su!iectul nu retine decat partea negativa a lucrurilor sauminimalizeaza ceea ce este pozitiv, amplificand ceea ce este negativ

= autodeprecierea su!iectul crede ca toate calitatile si succesele lui n+au nici ovaloare si nu servesc la nimic

= inferenta su!iectul crede ca stie gandurile altora, g'iceste viitorul, face deductii pripite

= emotivitatea su!iectul isi proiecteaza starile sufletesti asupra realitatii

= prezenta lui Har tre!uiH su!iectul considera ca viata si lumea tre!uie totdeauna sa

raspunda unor norme foarte precise

= etic'etarea su!iectul identifica persoanele cu actiunile si comportamentele lor = personalizarea su!iectul pune intreaga raspundere pentru o pro!lema in sarcinauneia si aceleasi persoane

ORIENTAREA CO)PORTA)ENTALA

4rientarea comportamentala a aparut ca o reactie fata de psi'oterapiile !azate peBinsig'tH (iluminare) care puneau un accent deose!it pe fortele ascunse, de naturainconstienta ale psi'icului uman.Iaza teoretica a terapiilor comportamentale isi are originea in teoriile invatarii, careconsiderau ca personalitatea umana se structureaza si functioneaza in raport destimulii exteriori, de situatiile, rolurile si interactiunile sociale si nu de fortele psi'iceinterne, a!isale, fn formele sale extreme, orientarea comportamentala neaga totalexistenta factorilor psi'ologici de natura interioara. 6erapeutii comportamentalisti seocupa de comportamentul o!serva!il si de conditiile de mediu care il modeleaza,


29/41

9

psi'oterapia fiind inteleasa ca un proces de invatare. Conform acestei orientarinevroza este considerata ca un fenomen invatat si prin aceasta isi pierde caracterulmisterios. eactiile, emotiile si deprinderile dezadaptative au fost ac'izitionate incursul vietii individului si ele s+au fixat deoarece au permis candva su!iectului sa evite

anumite experiente traumatizante. Ele tind sa fie repetate nu numai in prezentastimulilor aversivi care le+au generat ci si intr+o serie de situatii cu caracter similar.ceste reactii nedorite fac o!iectul psi'o+terapiei care isi propune sa le elimine.&eci, in conceptia comportamentalistilor psi'oterapia nu mai vizeaza orestructurare si reconstructie a personalitatii, ci doar reducerea si eliminareasimptomelor.Conceptele de !aza ale psi'oterapiei comportamentale sunt cele de intarire sociala side control al comportamentului. 5rincipiul intaririi se refera la utilizarea si manipulareastimulilor am!iantei astfel incat anumite categorii de comportamente sa fierecompensate si in felul acesta sa creasca pro!a!ilitatea lor de manifestare.5si'oterapia devine astfel un proces logic de control al comportamentului !azat pe

cunoasterea conditiilor care permit modificarea acestuia.&econditionarea ca principiu terapeutic nu reprezinta o noutate in terapie, fncainainte ca teoriile invatarii sa capete in psi'ologie o amploare atat de mare, a fostutilizata asa+numita te'nica a Bpracticii negativeH in tratamentul logonevrozelor sinevrozelor motorii (mai ales in terapia ticurilor). ceasta te'nica solicita pacientul sa

practice in mod deli!erat deprinderea gresita astfel incat aceasta sa se supunacontrolului vointei. ceste procedee sunt cunoscute su! denumirea dedeconditionare, desensi!ilizare sau reeducare.&upa anul 19?0 aceste practici psi'oterapeutice au luat amploare, astfel incat la oraactuala orientarea comportamentalista a devenit una din directiile prioritare in

psi'oterapia contemporana.

6erapeutii de orientare comportamentalista citeaza adesea unul din cele!releexperimente ale lui Katson si a#ner (19


30/41


31/41

1

+ terapia imploziva

+ te'nica expunerii (flooding).m!ele te'nici utilizeaza principiul stingerii reactiilor conditionate de evitare astimulilor anxiogeni si din acest motiv sunt indicate in tratamentul tul!urarilor anxioase.Metodele sunt asemanatoare in esenta, diferenta constand in aceea ca in cursulterapiei implozive pacientul se confrunta cu situatia anxiogena in plan imaginar, intimp ce in cursul celei de+a doua te'nici confruntarea cu stimulul anxiogen are locc'iar in realitate, in cursul terapiei implozive pacientului i se cere sa+si imaginezesituatii care ii produc anxietate terapeutul, in loc sa+l linisteasca, manevreaza astfelsituatia, incat sa se produca o crestere masiva a anxietatii. 5rin expuneri repetate lasituatii anxiogene in conditii de securitate afectiva stimulii anxiogeni isi pierd forta sicomportamentul de evitare a respectivelor situatii are tendinta sa se stinga. >ipnoza simedicamentele psi'otrope pot fi utilizate pentru a creste sugesti!ilitatea su!iectului si afacilita demersul psi'oterapeutic. Confruntarea reala cu situatiile anxiogene (flooding)se utilizeaza cu succes mai ales la su!iectii cu capacitati imaginative limitate. stfel, un

pacient cu fo!ie de locuri inalte poate fi dus de terapeut in astfel de locuri (peacoperisul unor !locuri, pe poduri etc). "ntr+ un studiu pe pacienti cu agorafo!ie(teama de spatii desc'ise), s+a demonstrat experimental ca expunerea prelungita lastimuli anxiogeni in vivo s+a dovedit superioara celei imaginative. Cu toate acestea,exista si su!iecti pentru care expunerea reala la stimuli anxiogeni este prea dura. /eciteaza si cazul unui pacient agorafo!ie, care s+a ascuns in pivnita de teama de a nufi o!ligat sa se plim!e pe strada impreuna cu terapeutul.&atele clinice au demonstrat ca desi marea majoritate a pacientilor raspundfavora!il la aceste te'nici, unii su!iecti nu o!tin rezultate, iar la un numar foarte micse poate produce c'iar o exacer!are a simptomatologiei.

2. Te/n"% #esens"$"l"&!"" s"stemt"%eceasta te'nica s+a dovedit utila in reducerea unor modele de comportamentnedorite, prin punerea in actiune a altor modele comportamentale antagoniste. 5rinte'nica desensi!ilizarii su!iectul este invatat sa se relaxeze sau sa se comporte intr+unmod care este incompati!il cu aparitia anxietatii in prezenta unor stimuli anxiogeni realisau imaginari.6e'nica desensi!ilizarii nu se adreseaza in exclusivitate comportamentelor fixate prinintarirea negativa, ci unei game mult mai largi de situatii.6ermenul de Bdesensi!ilizare sistematicaH ii apartine lui Kolpe. 5ornind de la principiulca modelele de comportament !azate pe anxietate nu sunt altceva decat raspunsuriconditionate, autorul a ela!orat o metoda prin care pacientul este invatat sa ramana

calm si relaxat in situatii anxiogene.Metoda cuprinde urmatoarele etape

= "nvatarea relaxarii

ceasta se realizeaza in primele sase sedinte de psi'oterapie, dupa metoda relaxarii

musculare progresive a lui aco!son (19AG). "n unele situatiii se poate apela si la altete'nici de relaxare, 'ipnoza, meditatie si c'iar la medicamente, pentru a facilitadestinderea su!iectului.

= /ta!ilirea ierar'iilor


32/41

<

6ot in cursul primelor sedinte de psi'oterapie se sta!ileste o ierar'ie a situatiilor generatoare de anxietate pentru su!iect, in ordine descrescatoare de la situatia cea maianxiogena pana la cea mai putin anxiogena. &e pilda, in cazul unui copil cu fo!ie decaini, contactul direct cu animale mari poate reprezenta stimulul cel mai anxiogen,

pozele cu caini un stimul mai putin anxiogen, iar prezenta altor animale mici cu !lana @ un stimul si mai putin anxiogen.

= 5rocedeul desensi!ilizarii&upa ce su!iectul stapaneste !ine te'nica de relaxare i se cere sa se relaxeze cu oc'iiinc'isi, in timp ce terapeutul ii descrie tot felul de scene, incepand cu unele neutre siinaintand progresiv pe linia ierar'iei stimulilor generatori de anxietate. 5acientul,aflat in relaxare, este solicitat sa+si imagineze fiecare situatie descrisa de terapeut, fnmomentul in care pacientul afirma ca simte anxietatea, sedinta se inc'eie.6ratamentul continua pana cand pacientul devine capa!il sa ramana relaxat in timp ce isireprezinta scene care inainte ii trezeau o reactie anxioasa de amploare. &urata mediea unei sedinte de desensi!ilizare este de A0 minute, sedintele avand loc de


33/41

A

pacientul se va a!tine de la comportamentul nedorit in situatia psi'oterapeutica incare este sanctionat, el continuand insa sa le manifeste in situatiile reale, unde se simte insiguranta.

4. Meto# mo#el!"" ceasta metoda presupune insusirea unor modele dezira!ile de comportament prinimitarea altor persoane cum ar fi terapeutul sau parintele.5acientul este confruntat cu anumite tipuri de comportament realizate de catreterapeut si incurajat sa le imite.stfel, de pilda, modelarea s+a dovedit eficienta inacumularea unor deprinderi de alimetare independenta la copiii deficienti mental.

5. Meto# se!t"ntrenamentul asertiv a fost utilizat atat ca metoda de sensi!ilizare cat si de formare aunor a!ilitati de a face fata diverselor situatii de viata. ceasta te'nica s+a dovedit

eficienta mai ales in cazul persoanelor care au dificultati in sta!ilirea unor contacteinterpersonale datorita anxietatii accentuate care ii impiedica sa se exprime li!er si c'iar sa+si manifeste sentimentele de afectiune. 5si'oterapia asertiva este indicata si incazul su!iectilor care in mod constant ii lasa pe ceilalti sa+i manipuleze sau sa profitede pe urma lor. ntrenamentul asertiv are menirea de a+l invata pe su!iect sa+siexprime desc'is si adecvat gandurile si sentimentele. cest antrenament se desfasoara inetape, comportamentul asertiv fiind practicat initial in ca!inetul de psi'oterapie sia!ia ulterior in viata reala. /e acorda o atentie sporita dezvoltarii unor deprinderi sia!ilitati de relationare interpersonala. 5acientii timizi sunt invatati sa adreseze altor

persoane remarci directe si mai putin conforta!ile, fara ca in spatele lor sa se aflesentimente de ostilitate sau agresivitate (de pilda, se pot adresa partenerului remarci

de tipul Bnu+mi place cum te+ai pieptanatH sau Baceasta roc'ie nu+ti sta !i

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	nelea-ursu
View:	216 times
Download:	0 times

consiliere-psihologica_note-de-curs_subiecte.doc

Documents