CONSf(ătuiri) județene 3
DESPRE PROGRAMĂ MATEMATICĂ,SIBIU, 1.11.2019
După o idee preluată de la GABRIEL VRÎNCEANU
LECTURA PROGRAMEI
NOTA DE PREZENTARE
argumentare
dezvoltare de raționament
logic
spirit și gândire critică
analizare
interpretare
rezolvare de probleme
DEPRINDERI ATITUDINI
respect pentru adevăr
perseverenţa pentru găsirea celor mai eficiente soluţii
dezvoltarea de argumente şi evaluarea validităţii acestora
gândire deschisă şi creative
spirit de observaţie dezvoltat
iniţiativă și capacitate decizională
independenţă în gândire
capacitatea de a aprecia rigoarea, ordinea şi eleganţa presupse de
raționamente
exersarea obișnuinței de a recurge la modele matematice în
abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor
probleme practice
CE URMĂRIM?
PRIN CE ABORDĂRI? individual
frontal
pe grupe
CALITĂȚI
spirit de echipă
încredere în sine
respect pentru ceilalţi
toleranţă,
curaj de a prezenta o opinie
personal
spirit de iniţiativă
autonomia personală
automotivație
parte a programei care propune
modalităţi şi mijloace pentru
realizarea demersului didactic
SUGESTIILE METODOLOGICE
Anexa nr. 2 la ordinul
ministrului educației
naționale nr.
3393/28.02.2017
LECTURA PROGRAMEI
Anexa nr. 2 la ordinul
ministrului educației
naționale nr.
3393/28.02.2017
NOTA DE PREZENTARE
achiziţii de cunoaştere şi
de comportament ale
elevului comune
întregului ciclu de
învăţământ gimnazial
repere de orientare
generală a procesului
educaţional
COMPETENŢE GENERALE COMPETENŢE SPECIFICE
derivate din competenţele
generale
reprezintă etape
măsurabile în formarea și
dezvoltarea CG
ELEMENTE DEFINITORII ÎN LECTURA PROGRAMEI
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
valorifică experienţa concretă a elevului
definesc contexte de învăţare variate
reprezintă ofertă flexibilă, profesorul
poate să modifice, să completeze sau să
înlocuiască aceste activităţi cu altele
adecvate clasei
oferă posibilitatea de a se realiza un
demers didactic personalizat, care să
asigure formarea/ dezvoltarea
competenţelor prevăzute de programă, în
contextul specific al fiecărei clase
CONȚINUTURI
reprezintă mijloace
informaționale prin care se
formează și se dezvoltă
competențele specifice
sunt selectate pe principiul
continuităţii şi al coerenţei
puternic interconectate
parcurgerea lor integrală
permite elevului să realizeze
conexiuni între idei, texte cu
conţinut matematic,
reprezentări grafice și
formule, în scopul rezolvării
de probleme, de natură
teoretică sau practic-
aplicativă
Anexa nr. 2 la ordinul
ministrului educației
naționale nr.
3393/28.02.2017
75% din timpul alocat
orelor vizează programa
25% din timpul alocat
orelor reprezintă ore la
dispoziția profesorului
pentru activități
remediale, de fixare sau
de progres
75% vs 25% INTUITIV – GÂNDIRE STRUCTURATĂ
în clasele a V-a şi a VI-a, noţiunile sunt
prezentate intuitiv, evitându-se abuzul
de notații sau de abstractizare
în clasele a VII-a și a VIII-a, contextele
de învățare permit dezvoltarea unei
gândiri structurate, teoretizări sau
raționamente mai ample, corelarea cu
domenii conexe/situații practice,
inclusiv familiarizarea cu o abordare
pluridisciplinară a domeniilor
cunoașterii
ELEMENTE DEFINITORII ÎN LECTURA PROGRAMEI
ADAPTABILITATE ȘI ACTUALITATE
a fi capabil să folosească diferite
mijloace de învățare, inclusiv softuri
matematice
a fi capabil să folosească adecvat
regulile de calcul pentru a investiga
idei matematice și pentru a rezolva
diverse situații problematice
a fi capabil să transfere în viața de
zi cu zi competența matematică,
pentru a face față situațiilor
standard și non-standard
LECTURA PROGRAMEI NOTA DE PREZENTARE
cls. preg.–cls.a II-a cls. a III-a–a IV-a cls. a V-a–a VIII-a cls. a IX-a–a X-a cls. a XI-a-a XII-a
CG.1 Utilizarea numerelor în calcule
elementare
Identificarea unor relații/
regularități din mediul apropiat
Identificarea unor date, mărimi
și relații matematice, în
contextul în care acestea apar
Identificarea unor date și
relații matematice și corelarea
lor în funcție de contextul în
care au fost definite
Folosirea terminologiei specifice
matematicii în contexte variate de
aplicare
CG.2 Evidențierea caracteristicilor
geometrice ale unor obiecte
localizate în spațiul înconjurător
Utilizarea numerelor în calcule
Prelucrarea unor date
matematice de tip cantitativ,
calitativ, structural, cuprinse în
diverse surse informaționale
Prelucrarea datelor de tip
cantitativ, calitativ, structural,
contextual cuprinse în enunțuri
matematice
Prelucrarea datelor de tip cantitativ,
calitativ, structural, contextual
cuprinse în enunțuri matematice
CG.3 Identificarea unor fenomene/
relații/ regularități/ structuri din
mediul apropiat
Explorarea caracteristicilor
geometrice ale unor obiecte
localizate în mediul apropiat
Utilizarea conceptelor și
algoritmilor specifici în diverse
contexte matematice
Utilizarea algoritmilor și a
conceptelor matematice pentru
caracterizarea locală sau
globală a unei situații concrete
Utilizarea algoritmilor și a
conceptelor matematice în rezolvarea
de probleme
CG.4 Generarea unor explicații simple
prin folosirea unor elemente de
logică
Utilizarea unor etaloane
convenționale pentru măsurări și
estimări
Exprimarea în limbaj specific
matematicii a informațiilor,
concluziilor și demersurilor de
rezolvare pentru o situație dată
Exprimarea caracteristicilor
cantitative sau calitative ale
unei situații concrete și a
algoritmilor de prelucrarea a
acestora
Exprimarea și redactarea coerentă
în limbaj formal sau în limbaj
cotidian, a rezolvării sau strategiilor
de rezolvare a unei probleme
CG.5 Rezolvarea de probleme pornind
de la sortarea și reprezentarea unor
date
Rezolvarea de probleme în situații
familiare
Analizarea caracteristicilor
matematice ale unei situații date
Analiza și interpretarea
caracteristicilor matematice ale
unei situații-problemă
Analiza de situații-problemă în
scopul descoperirii de strategii pentru
optimizarea soluțiilor
CG.6 Utilizarea unor etaloane
convenționale pentru măsurări și
estimări
Modelarea matematică a unei
situații date, prin integrarea
achizițiilor din diferite domenii
Modelarea matematică a unor
contexte problematice variate,
prin integrarea cunoștințelor din
diferite domenii
Generalizarea unor proprietăți prin
modificarea contextului inițial de
definire a problemei sau prin
generalizarea algoritmilor
+ valori și atitudini
1. LECTURA PROGRAMEI
Identificarea unor date, mărimi
și relații matematice, în
contextul în care acestea apar
C.G.1. C.S.1.4.
Identificarea patrulaterelor
particulare în configurații
geometrice date
EXEMPLU DE CORELARE COMPETENȚE – ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE – CONȚINUTURI
EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Recunoaşterea patrulaterelor în cotidian (în sala de clasă, mediul
înconjurător etc.)
Identificarea patrulaterelor particulare în mediul înconjurător
Identificarea paralelogramelor particulare într-o reprezentare geometrică
dată
Identificarea pătratelor dintr-o mulțime de dreptunghiuri și romburi
C.G.2. C.S.1.4. EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Prelucrarea unor date
matematice de tip cantitativ,
calitativ, structural, cuprinse în
diverse surse informaționale
Descrierea patrulaterelor
utilizând definiții și
proprietăți ale acestora, în
configuraţii geometrice
date
Descrierea unor proprietăți ale laturilor, unghiurilor și diagonalelor unor
patrulatere particulare
Recunoaşterea paralelogramelor particulare pe baza unor proprietăţi
precizate
Recunoașterea trapezului isoscel sau a trapezului dreptunghic pe baza
proprietăților
PATRULATERUL
• Patrulaterul convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex
• Paralelogramul: proprietăţi; aplicaţii în geometria triunghiului: linie mijlocie în triunghi, centrul de greutate al unui
triunghi
• Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat; proprietăţi
• Trapezul, clasificare, proprietăţi; linia mijlocie în trapez; trapezul isoscel, proprietăţi
• Perimetre și arii: paralelogram, paralelograme particulare, triunghi, trapez
CONȚINUTURI
LECTURA PROGRAMEI
Anexa nr. 2 la ordinul
ministrului educației
naționale nr.
3393/28.02.2017
FORME DE ORGANIZARE ALE ACTIVITĂȚII CU ELEVII
INDIVIDUAL** FRONTAL*** PE GRUPE*
DEMONSTRAREA
UTILIZAREA
JUSTIFICAREA
CONSTRUCȚIA
TRANSPUNEREA
EVIDENȚIEREA
CARACTERIZAREA
RECUNOAȘTEREA
IDENTIFICAREA
DESCRIEREA
REZOLVAREA
ANALIZAREA
DETERMINAREA
OBSERVAREA
ESTIMAREA
Tratare nediferențiată a elevilor
Profesor - rol principal (organizează, conduce
şi dirijează activitatea elevilor)
Activitatea profesorului - axată pe expunere,
pe transmitere de cunoştinţe
Se reduce invăţarea la achiziţionarea pasivă
de cunoştinţe (a ști) şi limitează foarte mult
activitatea colectivă
Elevii – rol secundar (preponderent
spectatori), execută în acelaşi timp şi în
acelaşi condiții, aceleaşi sarcini, fără a se
stabili legături de interdependentă între ei
Comunicarea /colaborarea şi posibila
învăţare prin cooperare sunt minimale
Formă utilizată când se intenţioneaza
expunerea unor noţiuni fundamentale,
sintetizarea unei informaţii mai
cuprinzătoare, efectuarea unor demonstraţii,
sensibilizarea şi câştigarea adeziunii pentru o
idee
Accentul pe munca independentă, fară
supraveghere directă şi consultanță din
partea profesorului
Variante de organizare individuală a
activităţii elevilor:
cu sarcini de instruire comune
pentru toți elevii,
cu teme diferenţiate pe grupe
de nivel,
cu teme diferite pentru fiecare
elev (personalizare)
Pot fi de tip studiu individual,
efectuarea de teme, studiu în
biblioteci, lectură și înțelegere de
texte, referate, desene, scheme,
micro-cercetări, eseuri etc.
Profesor – îndrumă şi coordonează
activitatea la nivelul clasei
Se urmăresc anumite obiective
educaţionale, identice sau diferite de la o
grupă la alta
Dimensiune grupe: 3-6 elevi
Pot fi:
omogene (de exemplu, elevi cu
acelaşi nivel de pregatire la disciplina
respectivă, cu aceleaşi nevoi
educaţionale, cu aceleaşi interese sau
motivaţii)
neomogene/eterogene (de preferat,
constituite de profesor, nu în baza
preferințelor elevilor!)
Învățarea prin cooperare (în grupe): fiecare
elev are rol distinct în cadrul grupei, astfel
reușita activității implică aducerea
contribuției fiecăruia)