CONFERINȚA DE LA RIO – AGENDA 21

Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cu siguranță cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi".

Dezvoltarea durabilă urmărește și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport de tipul om - mediu, fie ca e vorba de mediul înconjurător, mediul economic sau mediul social.

DEZVOLTARE ECONOMICA DURABILA

Discuțiile prin care s-a ajuns în final la dezvoltarea durabilă au început la începutul anilor '70. 1972 - Conferința privind Mediul Ambiant care a avut loc la Stockholm 1983 - Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED), condusă de Gro Bruntland1985 - Convenția de la Viena 1986 - Raportul Brundtland

Astfel, în 1992, are loc la Rio de Janeiro „Summit-ul Pamântului”, la care au participat reprezentanți din aproximativ 170 de state. În urma întâlnirii, au fost adoptate mai multe convenții, referitoare la schimbările de climă (reducerea emisiilor de metan și dioxid de carbon), diversitatea biologică (conservarea speciilor) și stoparea defrișărilor masive. De asemenea, s-a stabilit un plan de susținere a dezvoltării durabile, Agenda 21.

Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare – UNCED, care a avut loc la Rio de Janeiro în iunie 1992, a fost un eveniment decisiv care a reunit şefi de state şi personalităţi guvernamentale de pe întreg globul, împreună cu delegaţi ai agenţiilor Naţiunilor Unite, ai organizaţiilor internaţionale şi cu mulţi reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale.

Conferinţa a arătat în mod deschis că mediul şi dezvoltarea economică şi socială sunt domenii care nu pot fi gândite separat. Declaraţia de la Rio cuprinde principiile fundamentale pe care statele trebuie să-şi fundamenteze viitoarele lor decizii şi politici, ţinând seama de implicaţiile pentru mediu ale dezvoltării economice.

Agenda 21, care este un vast program pentru secolul 21, reprezintă consensul realizat la Rio de 179 de state. Ea este un program de parteneriat care urmăreşte punerea de acord a cerinţelor unui mediu de calitate ridicată şi ale unei economii sănătoase pentru toate popoarele lumii.

CELE CINCI DOCUMENTE DE LA RIO

DECLARAŢIA DE LA RIO ASUPRA MEDIULUI ŞI A DEZVOLTĂRII

DECLARAŢIA DE PRINCIPII REFERITOARE LA PĂDURI

CONVENŢIA CADRU A NAŢIUNILOR UNITE REFERITOARE LA SCHIMBAREA CLIMEI

CONVENŢIA PRIVIND DIVERSITATEA BIOLOGICĂ

AGENDA 21

DECLARAŢIA DE LA RIO ASUPRA MEDIULUI ŞI A DEZVOLTĂRIICuprinde 27 de principii care definesc drepturile şi responsabilităţile naţiunilor în realizarea dezvoltării şi bunăstării umane.

Principiile cuprind următoarele idei:- Popoarele au dreptul la o viaţă sănătoasă şi productivă în armonie cu natura;- Dezvoltarea de azi nu trebuie să submineze dezvoltarea şi necesităţile de mediu ale generaţiilor prezente şi viitoare;- Naţiunile au dreptul suveran de a-şi exploata propriile lor resurse, dar fără a provoca prin aceasta daune mediului de dincolo de frontierele lor;- Naţiunile trebuie să elaboreze legi internaţionale care să prevadă compensarea daunelor pe care activităţile de sub autoritatea lor le provoacă în zone din afara graniţelor lor;- Naţiunile trebuie să aplice a abordare precaută pentru protecţia mediului. - Pentru realizarea unei dezvoltări durabile, protecţia mediului trebuie să constituie o parte integrantă a procesului de dezvoltare şi nu trebuie să fie considerată izolat de aceasta;- Pentru realizarea unei dezvoltări durabile şi pentru satisfacerea nevoilor majorităţii oamenilor, sunt esenţiale eradicarea sărăciei şi reducerea inegalităţilor nivelului de trai din diferite părţi ale lumii. - Naţiunile trebuie să reducă şi să elimine căile de producţie şi de consum neviabile şi să promoveze politici demografice adecvate;- Problemele de mediu sunt administrate optim cu participarea tuturor cetăţenilor implicaţi. Informaţiile referitoare la mediu trebuie să fie accesibile, iar naţiunile trebuie să încurajeze participarea publică;- Naţiunile trebuie să adopte legi eficiente cu privire la mediu şi să elaboreze legi naţionale asupra garanţiilor pentru victimele poluării şi pentru alte daune aduse mediului. etc.

DECLARAŢIA DE PRINCIPII REFERITOARE LA PĂDURI

Consensul global cu privire la păduri se bazează pe protejarea pădurilor din motive culturale, de mediu sau ca resurse pentru dezvoltarea economică. Ele reprezintă: sursă de lemn, hrană, medicamente, sunt depozite bogate pentru produse biologice încă nedescoperite, sunt acumulatoare de apă şi carbon, sunt căminul multor specii, satisfac nevoile culturale şi spirituale ale omului.

Toate ţările vor participa la acţiunea de „înverzire a planetei”, prin împăduriri şi conservarea pădurilor existente;

CONVENŢIA CADRU A NAŢIUNILOR UNITE REFERITOARE LA SCHIMBAREA CLIMEI

Activităţile umane degajă o cantitate mare de gaze, în special dioxid de carbon, care măreşte efectul de seră natural din atmosfera Pământului, ceea ce are ca efect: încălzirea suprafeţei Pământului, modificarea ecosistemelor naturale şi umane, creşterea suprafeţelor afectate de secetă şi deşertificare, degradarea unor ecosisteme montane, inundarea unor zone etc.Controlul emisiilor de gaze impune cea mai largă colaborare internaţională, într-un interval de timp foarte scurt, pentru a permite ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările de climă, în special a celor care vizează producţia agricolă. Obiectivul principal este reducerea emisiilor de gaze la nivelul anului 1990. Ţările responsabile de emisii mari de gaze sunt ţările dezvoltate şi o parte din ţările în curs de dezvoltare care folosesc tehnologii poluante.

CONVENŢIA PRIVIND DIVERSITATEA BIOLOGICĂ

Diversitatea biologică (variabilitatea organismelor vii) este deosebit de valoroasă din următoarele raţiuni: ecologice, genetice, sociale, economice, ştiinţifice, educaţionale, culturale, estetice, recreative etc.

Conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice au o importanţă deosebită în asigurarea nevoilor de hrană, sănătate şi a altor necesităţi pentru populaţia în creştere a globului. Deoarece diversitatea biologică este redusă de diferitele activităţi umane, este necesar anticiparea, prevenirea şi combaterea cauzelor care duc la reducerea diversităţii biologice.

Lumea are nevoie să conserve diversitatea biologică şi să utilizeze durabil componentele ei, în mod corect şi echitabil. Utilizarea durabilă înseamnă utilizarea într-un mod şi la o cotă care să nu provoace scăderea pe termen lung a diversităţii biologice.

AGENDA 21

Agenda 21 prevede alternativa de combatere a degradării solului, aerului şi apei, de conservare a pădurilor şi a diversităţii speciilor de vieţuitoare. Ea se preocupă de sărăcie şi de consumul excesiv, de sănătate şi educaţie, de oraşe şi de cultivatorii de pământ. Există misiuni pentru toţi: guverne, oameni de afaceri, sindicate, oameni de ştiinţă, profesori, populaţiile indigene, femei, tineret şi copii. Agenda 21 nu ocoleşte afacerile. Ea afirmă că dezvoltarea durabilă este calea de stopare atât în ce priveşte sărăcia cât şi distrugerea mediului.Agenda 21 reflectă un consens global şi voinţa politică la cel mai înalt nivel pentru dezvoltare şi cooperare în probleme de mediu.Obiectivele Agendei 21, impun un nou şi substanţial ajutor pentru ţările în curs de dezvoltare. O atenţie deosebită trebuie acordată naţiunilor ale căror economii se află în tranziţie, unde există tensiuni sociale şi politice considerabile.

Cooperarea internaţională

Combaterea sărăciei

Schimbarea modelelor de consum

Populaţia şi viabilitatea

Protecţia şi promovarea sănătăţii umane

Aşezări umane viabile

Adoptarea deciziilor pentru dezvoltarea durabilă

Protecţia atmosferei

Gospodărirea viabilă a terenurilor

Combaterea despăduririlor

Combaterea deşertificării şi a secetei

Dezvoltarea montană durabilă

Dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a localităţilor rurale

Conservarea diversităţii biologice

Managementul biotehnologiei

Protecţia şi gospodărirea oceanelor

Protecţia şi gospodărirea apelor dulciUtilizarea în siguranţă a produselor chimice toxiceGospodărirea deşeurilor periculoaseGospodărirea deşeurilor solide şi a apelor uzate orăşeneştiGospodărirea deşeurilor radioactivePreambul la: consolidarea rolului principalelor grupuri socialeFemeile şi dezvoltarea durabilăCopiii şi tineretul în cadrul dezvoltării durabileConsolidarea rolului populaţiei indigeneParteneriatul cu organizaţii neguvernamentaleAutorităţile localeMuncitori şi sindicateComerţul şi industriaOamenii de ştiinţă şi tehnologiiConsolidarea rolului fermierilorFinanţarea dezvoltării durabileTransferul de tehnologieŞtiinţa pentru dezvoltare durabilăEducaţia, instruirea şi conştientizarea publiculuiCrearea competenţei pentru dezvoltare durabilăOrganizarea pentru dezvoltare durabilăLegislaţia internaţionalăInformare factorilor de decizie