+ All Categories
Home > Documents > Agenda Jandarmeriei

Agenda Jandarmeriei

Date post: 06-Feb-2017
Category:
Upload: phamquynh
View: 247 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
19
Membr ă a re ţ elei ELEMENT Membr ă a re ţ elei ELEME N T Revistă editată de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române Serie nouă / Anul V / Numărul 14 / Iunie 2011 pag. 8-9 PREMIERĂ: Afghanistan, gata pentru misiune
Transcript
Page 1: Agenda Jandarmeriei

Membră a re ţelei ELEMENTMembră a re ţelei ELEMENT

Rev

istă

edi

tată

de

Insp

ecto

ratu

l Gen

eral

al J

anda

rmer

iei R

omân

eSe

rie

nouă

/ A

nul V

/ N

umăr

ul 1

4 /

Iuni

e 20

11

pag. 8-9PREMIERĂ: Afghanistan, gata pentru misiune

Page 2: Agenda Jandarmeriei

Agenda JandarmerieiAgenda JandarmerieiŞapte unităţi militare au devenit istorieComemorarea eroilor jandarmiVizită ofi cialăRedimensionare structurală

4-54-5

Din

sum

ar

Co lec t i vu l de redac ţ i e mu l ţumeş t e co labo ra to r i l o r ca re au con t r i bu i t l a rea l i za rea aces tu i numă r a l Rev is te i “ Jandarmer ia Română ” !

Data închideri i edi ţ iei :21 iunie 2011

Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneRevista “Jandarmeria Română”

ISSN 1843 - 388XAdresa: Strada Jandarmeriei nr. 9-11

Sector 1, BucureştiTelefon: 021 409.65.01

Fax: 021 319.80.52

E-mail: [email protected]

Redactor-şef: Col. Romică MOISESecretar de redacţie: Mr. Sorin DESPINARedactor: Slt. Casandra DUŢĂTehnoredactare: Plt. maj. Florian GRIGOREFotoreporter: Plt. adj. Cristian DUMITRUAdministrator: Plt. adj. Nicoleta SANDU

Revista “Jandarmeria Română”poate fi consultatăşi pe site-ul w w w. j a n d a r m e r i a ro m a n a . ro

- fondată la 15 decembrie 1922, sub titlul “Revista Jandarmeriei“ -

Cooperare interinstituţionalăCooperare interinstituţionalăTabăra de pregătire în domeniul montan -Creasta Cocoşului - 201177

PremierăPremieră8-98-9 Afghanistan, gata pentru misiune

Cooperare internaţionalăCooperare internaţionalăOaspeţi din TurciaMicro interviu10-1110-11

Contrabandă cu ţigăriFurt de energie electricăIntervenţii prompte ale jandarmilor montaniEşuarea unei sinucideri

24-2524-25Rezultate din misiuniRezultate din misiuni

Agenda unităţilorAgenda unităţilorJandarmii sprijină protejarea mediuluiParteneriat pentru o lume fără violenţăProiect de prevenire a consumului de substanţe interzise

26-2726-27

RestituiriRestituiri“Democratizarea“ Jandarmeriei şi greutăţile “oamenilor de arme“ de la Curbura Carpaţilor

34-3534-35

SportSport32-3332-33 Campioni la fotbal în uniformă

Pe podium la Karate-DoTenis de masăUnifi ght

ReportajReportajDupă 20 de ani12-1312-13

Curier juridicCurier juridic14-1514-15 S-a modifi cat Statutul cadrelor militare

De interesDe interesProgramul “Casa verde 2011“ pentru persoane fi zicePensia anticipată şi pensia anticipată parţială16-1916-19

Pregătire profesionalăPregătire profesionalăCooperare cu structurile de Poliţie GermaneCursuri cu participare internaţională la Centrul Ochiuri

66

Mai bine pentru mai mulţiMai bine pentru mai mulţiAsociaţia “Grigore Al. Ghica“ - bilanţ 2010 şi perspectiveIn memoriam - general (r) dr. Dumitru Penciuc

20-2120-21

EuropaEuropaReuniune CIMIN - Madrid, SpaniaComisia FIEP pentru afaceri europene22-2322-23

Recunoaştere internaţionalăRecunoaştere internaţională33 Ceremonie în Kosovo

Minima moraliaMinima moralia2929 Nevoia de moralitate

Condei cu spiritCondei cu spirit30-3130-31 Kati-Claudia Blîndu

Luiza-Maria Nicoară

55

77 88

1313

33

2323

3232

Coperta 1: Plutonierul Marian-Gabriel Minea, îmbrăţişându-şi fetiţa, înainte de plecarea în misiunea din Afghanistan

Coperta 4: Jandarmii montani, alături de salvamontişti şi instructori italieni, pe Creasta Cocoşului - Munţii Gutâi

2525 2727

3

Situaţia operativă în Baza Champ Charlie s-a detensionat pentru o zi, când patrulările, escorta, şedinţele operative sau de cooperare au fost înlocuite de ceremonia de medaliere a celor 70 de jandarmi afl aţi pentru prima dată într-o misiune sub egida Uniunii Europene.

Pregătirile sunt în grafi c, ultimele detalii sunt verifi cate de 08 şi 09 (indicativele radio a celor doi ofi ţeri care răspund de această activitate), sonorizarea, drapelele, imnul, medaliile, fotograful etc. sunt trecute în revistă, totul este ok.

- 00, sunt 08, totul este pregătit, se aude în staţia comandantului, iar din acel moment ceremonia poate să înceapă. Invitaţii sunt conduşi la locurile special amenajate, iar colonelul Bernd Riemann, adjunctul şefului Departamentului de Poliţie Specială, conducătorul ceremoniei, comandă: Pentru onor, înainte! Totul decurge fără sincope, iar pentru invitaţi, punctul culminant nu este medalierea propriu-zisă, ci intonarea imnului naţional al României, de către detaşamentul de jandarmerie, fără acompaniament. În acea bază mică, afl ată la 500 de kilometri de graniţă, vocea celor 115

jandarmi face să se strecoare un fi or de admiraţie printre cei peste 200 de invitaţi, între care şi camarazi din celelalte unităţi de poliţie (FPU Italia, Polonia şi Franţa), cu care jandarmii români îşi desfăşoară zilnic misiunile.

SUNT CEI MAI BUNI!Mesajele ofi cialilor sunt întărite în cadrul discuţiilor purtate după încheierea

ceremoniei. Generalul de brigadă Udo Moeller, şeful Componentei de Poliţie a EULEX, a putut veni doar la încheierea ceremoniei, dar a precizat că a dorit, în mod expres, să ia parte la această activitate festivă pentru a-şi exprima satisfacţia de a fi comandantul unor adevăraţi profesionişti, subliniind modul excelent în care unitatea română colaborează şi sprijină celelalte unităţi ale Departamentului de Poliţie Specială, pentru îndeplinirea mandatului misiunii.

În cadrul discuţiilor pe care ofi cialul german le-a purtat cu domnul colonel Adrian Faur, reprezentatul staff-ului Jandarmeriei Române, acesta a apreciat Detaşamentul român ca fi ind de departe cea mai bună unitate de tip FPU, din cele patru dislocate în Kosovo. Este şi motivul pentru care a susţinut necondiţionat condidatura României, prin colonelul Marian Petre, pentru funcţia de şef al Departamentului de Poliţie Specială, aceasta venind ca o recunoaştere normală a meritelor obţinute de-a lungul timpului de FPU-urile române.

„Medalia pe care o primiţi astăzi este pentru a onora devotamentul dumneavoastră, pentru dorinţa de a servi (scopul misiunii Eulex, n.r.) şi pentru spiritul de echipă arătat în permanenţă.”

Colonel Bernd Reimann, medaliindu-l pe

m.m. cl.I Vasile Marjan

Recunoaştere internaţionalăRecunoaştere internaţională

Foto: Colonel Adrian Faur - împuternicit prim-adjunct al inspectorului general, şef al Statului Major al Jandarmeriei Române (stânga) şi colonel Bernd Reimann - adjunctul şefului Departamentului de Poliţie Specială EULEX (dreapta), trecănd în revistă detaşamentul.

maior Sorin DESPINA

„Îi felicit pe colegii mei medaliaţi astăzi, pentru prestaţia pe care au avut-o în cadrul Misiunii EULEX şi le mulţumesc pentru modul în care au înţeles să-şi îndeplinească sarcinile ce le-au revenit, fi ind convins că la părăsirea teatrului de operaţii, când vor preda ştafeta, se vor bucura de aprecierea unanimă a şefului Misiunii, a autorităţilor locale şi, nu în ultimul rând, a instituţiei şi a ţării pe care o reprezintă.

Vă mulţumesc şi sunt onorat să mă afl u alături de dumneavoastră!”

Colonel Adrian FAUR

PREMIERĂUn jandarm a fost ales să ocupe o funcţie cheie de comandă, în cadrul unei misiuni

internaţionale

Colonel Marian Petre (foto medalion), comandantul Centrului de pregătire Ochiuri, a fost desemnat să ocupe funcţia de şef al Departamentului de Poliţie Specială din cadrul Misiunii EULEX Kosovo, iar începând cu data de 12 mai a.c. a preluat efectiv îndatoririle, în teatrul de operaţii.

Numirea este o recunoaştere a profesionalismului jandarmilor români, prezenţi din anul 2002 în această regiune, dar şi a calităţilor personale ale ofi ţerului, care a impresionat pe timpul cât a îndeplinit funcţia de şef al detaşamentului de misiuni internaţionale.

Pregătirea solidă în domeniu (colonelul Marian Petre a absolvit două Stagii în cadrul Forţei de Poliţie Europeană, Centrul de Antrenament al Forţelor Jandarmeriei Franceze (CNEFG), Saint Astier – 2004 şi 2008, cursul de formare a ofi ţerilor participanţi la misiuni de menţinere a păcii, High level management, Centrul de Excelenţă (CoESPU), Vicenza, Italia – 2008, Cursul de pregătire a ofi ţerilor formatori în domeniul ordinii publice – Academia Turcă de Poliţie (TADOC), Ankara, Turcia, 2005 sau Curs Internaţional pentru formarea ofi ţerilor participanţi la misiuni de menţinere a păcii, Şcoala Militară de ofi ţeri carabinieri, Roma, Italia, 2001), alături de bogata experienţă internaţională în domeniu (a participat la două misiuni în Kosovo şi a fost reprezentantul României la elaborarea Doctrinei de întrebuinţare a Unităţilor de Poliţie Formate (FPU), New York, 2009) au fost unele din considerentele pentru care Capabilitatea Civilă de Planifi care şi Conducere a Misiunilor de Criză din cadrul Comisiei Europene a hotărât ca ofi ţerul jandarm să îndeplinească, pentru un an, această importantă funcţie în cadrul Misiunii Eulex.

PREMIER

Page 3: Agenda Jandarmeriei

Şapte unităţi militareau devenit istorie01 Aprilie

Agenda JandarmerieiAgenda Jandarmeriei

Primele rezultate ale procesului de reorganizare iniţiat de conducerea MAI au fost vizibile începând cu data de 1 aprilie, când şapte unităţi ale Jandarmeriei au fost desfiinţate.

Unitatea Specială 78 Pază şi Protecţie Instituţională Bucureşti a predat misiunile altor unităţi din Capitală.

La Centrele de pregătire Tăşnad, Lugoj, Câmpina şi Bumbeşti-Jiu a fost organizată câte o catedră de pregătire, în subordinea Şcolii de Aplicaţie pentru Ofiţeri, iar Centrul de pregătire Câmpulung, a rămas tot cu o catedră, aflată sub coordonarea Centrului de Pregătire Ochiuri. Baza Logistică a IGJR a devenit Serviciu Achiziţii.

Cinci Drapele de Luptă ale unităţilor desfi inţateau fost depuse la Muzeul Jandarmeriei Române

4

12 Mai Vizită de studiu laInspectoratul General al Jandarmeriei

Inspectoratul General al Jandarmeriei a fost , pentru o zi, gazda cursanţilor Colegiului Naţional de Informaţii din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”.

Vizita face parte din programul de studiu şi a cuprins întâlnirea cu comanda Jandarmeriei Române (foto jos), care a prezentat istoria, organizarea şi atribuţiile instituţiei, precum şi prezentarea unui exerciţiu demonstrativ de tragere de către Brigada Specială de Intervenţie.

Cursanţii Colegiului Naţional de Informaţii au avut posibilitatea de a se antrena în poligonul Jandarmeriei

Comemorarea eroilor jandarmi01 Iunie

„Eroii nu ne cer nimic. Ei ne amintesc de vremurile prin care Ţara şi Poporul lor au trecut. Ne-au lăsat însă un testament nescris, în care, prin faptele lor, ne îndeamnă să păstrăm Glia pentru care s-au jertfi t neştirbită”.

Sărbătoarea Înălţării Domnului este şi prilejul de comemorare a Eroilor neamului, a celor care şi-au dat viata pentru apărarea şi întregirea ţării. La Monumentul Eroilor, ridicat în Parcul Cişmigiu din Capitală a avut loc un ceremonial militar-religios de comemorare a celor 32 de tineri jandarmi, elevi ai Şcolii Militare de Subofiţeri „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani, căzuţi la datorie în timpul celui de al doilea Război Mondial, în Bucureşti, precum şi a tuturor eroilor jandarmi.

Cu acest prilej s-au depus coroane de flori, iar ceremonia de comemorare s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare a Jandarmeriei Române.

Au participat reprezentanţi ai M.A.I., M.Ap.N., conducerea Jandarmeriei Române, cadre ale Inspectoratului General al Jandarmeriei, elevi ai Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani, veterani de război, cadre militare în rezervă şi în retragere, invitaţi.Monumentul Eroilor din Parcul Cişmigiu

O delegaţie a Jandarmeriei Turce, membră FIEP, condusă de generalul Necdet Özel, comandantul general al instituţiei, a efectuat o vizită ofi cială la Jandarmeria Română, în perioada 31 mai - 03 iunie a.c.

Miercuri, 1 iunie, delegaţia a fost primită la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, de către colonelul Costel Gavrilă, împuternicit inspector general, prilej cu care acesta i-a înmânat omologului său, comandantul general al Jandarmeriei Turce, ordinul “Virtutea militară în grad de Comandor”, cu însemne militare (foto stânga), conferit acestuia de preşedintele României, Traian Băsescu.

Mai multe detalii în pagina 10-11.

Vizită ofi cială02 Iunie

maior Sorin DESPINA5

08 Iunie Apel solemn

Cel de-al treisprezecelea contingent a plecat joi, 9 iunie a.c., în provincia Kosovo, urmând să înlocuiască detaşamentul afl at

acum în teatrul de operaţiuni. În prima etapă, vor pleca 75 de jandarmi, ceilalţi 40 urmând să ajungă în teatrul de operaţiuni peste două săptămâni.

Ceremonialul Apelului Solemn al Detaşamentului de Jandarmi s-a desfăşurat la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, în prezenţa secretarului de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, chestorul de poliţie Ioan Dascălu.

În discursul său, acesta a menţionat că România este principalul contribuitor cu personal la misiunile civile

de menţinere a păcii derulate sub egida Uniunii Europene, având un număr total de 227 participanţi în cele opt misiuni. “Ţara noastră a devenit, prin Ministerul de Interne, nu numai un partener solid al ţărilor aliate, ci şi un factor important de decizie în stabilirea liniilor directoare în politica externă a Uniunii Europene.Meritul pentru această performanţă revine, în cea mai mare măsură, Jandarmeriei Române.”

În încheiere, şeful D.O.S.P. le-a solicitat militarilor români să asigure cu profesionalism, onoare şi cinste continuitatea misiunii din Kosovo, exprimându-şi convingerea că fi ecare dintre aceştia îşi va demonstra cunoştinţele, experienţa şi calităţile dobândite.

Comandanţii plutoanelor raportează comandantului de detaşamentprezenţa la Apelul Nominal

Schimb de experienţă

„Şi eu voi fi peacekeeper ca şi tăticul meu!”Căpitanul Cosmin Chesaru şi fi ul său,

la fi nalul ceremoniei

21 Iunie

Jandarmeria devine o instituţiei din ce în ce mai apreciată de partenerii europeni, astfel că acum este un reper, în cadrul activităţilor de pregătire. Ultima dovadă este vizita unei delegaţii din cadrul Şcolii de Ofi ţeri a Jandarmeriei Naţionale Franceze de la Melun (foto stânga), care s-a afl at pentru o săptămână în România pentru a se documenta asupra modului de organizare şi de acţiune a jandarmilor.

Programul a fost dens, cuprinzând în special activităţi practice - întâlniri cu specialişti, exerciţii demonstrative, prezentarea specifi cului unor unităţi operative (Brigada Specială de Intervenţie, Direcţia generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, I.J.J. Braşov), dar şi întâlniri cu profesori şi instructori militari din cadrul Şcolii de Aplicaţie pentru Ofi ţeri, Centrule de Pregătire Ochiuri şi Sinaia, prezentări şi expuneri ale unor teme teoretice.

Lecţiile învăţate pe parcursul acestei vizite vor fi folosite de elevii francezi pentru întocmirea unor referate şi lucrări.

Page 4: Agenda Jandarmeriei

Pregătire profesionalăPregătire profesională

În contextul dezvoltării cooperării bilaterale pe relaţia cu structurile de poliţie din Republica Federală Germania şi cu sprijinul nemijlocit al consilierului german al ministrului Administraţiei şi Internelor – domnul Harald Maass, în ziua de 28.04.2011, Jandarmeria Română a organizat un seminar în domeniul asigurării transporturilor speciale de materiale NRBC (n.r. - Nucleare, Radiologice, Biologice şi Chimice) şi a securităţii instalaţiilor nucleare fi xe.

Activitatea a avut loc la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi a fost condusă de către trei experţi germani, respectiv: consilier superior Martina Mampel, din cadrul Ministerului Federal de Interne, comisar de poliţie Axel Kuhn şi inspector principal de poliţie Robert Staats, ambii din cadrul Ofi ciului Federal de Poliţie Criminală (Bundeskriminalamt).

La seminar au participat 35 de ofi ţeri şi subofi ţeri din Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Brigada Specială de Intervenţie, Unitatea Specială 72 Cernavodă şi câteva inspectorate de jandarmi judeţene, cu atribuţii în domeniile de referinţă ale activităţii.

În conformitate cu programul seminarului, experţii germani au expus diferite teme, sub aspect teoretic, completate cu discuţii susţinute cu participanţii la activitate. Astfel, temele prezentate au abordat pregătirea şi desfăşurarea transporturilor de tip Castor (n.r. - transporturile de deşeuri nucleare din Franţa în R.F. Germania), securizarea instalaţiilor nucleare fi xe în R.F. Germania, precum şi structurile de poliţie cu atribuţii în domeniile de mai sus, respectiv Grupul central federal de asistenţă pentru cazurile grave în combaterea pericolelor nucleare şi Structura centrală a Ofi ciului Federal de Poliţie Criminală – Bundeskriminalamt pentru combaterea criminalităţii de tip NRBC.

Activitatea a fost deosebit de utilă, atât din punct de vedere al relaţiilor bilaterale, înscriindu-se în continuarea şi dezvoltarea legăturilor de cooperare dintre Jandarmeria Română şi structurile de poliţie din Republica Federală Germania, cât şi din cel al creării premiselor de consolidare a componentelor de protecţie instituţională a obiectivelor nucleare şi de asigurare a securităţii transporturilor de materiale speciale NRBC în instituţia noastră, prin prisma experienţei acumulate şi furnizate în domeniu de experţii germani.

maior Raul VASILACHE

În perioada 16 – 27 mai 2011, la Centrul de pregătire Ochiuri s-au desfăşurat cursurile de managementul gestionării situaţiilor de criză în domeniul ordinii publice şi cel de formare a tehnicienilor de intervenţie profesională.

Un număr de 32 de stagiari (16 ofi ţeri şi 16 subofi ţeri, dintre care doi ofi ţeri din cadrul Jandarmeriei Iordaniene) au fost antrenaţi pentru a acţiona unitar, legal şi efi cient în raport cu apariţia şi evoluţia ameninţărilor la adresa ordinii publice, dezvoltându-şi capacităţile de analiză şi estimare rapidă a diferitelor situaţii create în zona de competenţă, de organizare şi conducere a comandanţilor de subunitate pentru găsirea unor soluţii fl exibile în diferite momente ale acţiunilor.

Totodată, 67 de stagiari (25 ofi ţeri şi 42 subofi ţeri, dintre care doi ofi ţeri din cadrul Jandarmeriei Iordaniene şi doi ofi ţeri din cadrul Trupelor de Carabinieri din Republica Moldova) au obţinut brevetul de tehnician de intervenţie profesională. Brevetul certifi că faptul că stagiarii şi-au însuşit şi perfecţionat procedeele şi tehnicile pentru dominarea fără armă a adversarului, de executare corectă şi sub condiţii cât mai apropiate de realitate a tragerilor cu armamentul din dotare - în cadrul domeniului de dominare cu armă a adversarului; şi-au însuşit şi perfecţionat procedeele, tehnicile şi tacticile de acţiune, precum şi capacitatea de comunicare şi cooperare la nivel echipă şi grupă.

căpitan Ionuţ SINDILE

CooperareCooperare cu structurilecu structurile de Poliţie Germane de Poliţie Germane

Cursuri cu participare Cursuri cu participare internaţională la Centrul Ochiuriinternaţională la Centrul Ochiuri

6

În conformitate cu Protocolul de colaborare între Jandarmeria Română şi Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România (A.N.S.M.R.) şi cu Planul de activitate al Statului Major al IJJ Maramureş, pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor/turiştilor în zona montană şi îmbunătăţirea operativităţii intervenţiei la evenimentele sesizate prin SNAU 112 în zonele muntoase şi accidentate, în perioada 28 aprilie-1 mai a.c., s-a executat o activitate complexă de pregătire a efectivelor care încadrează structurile montane ale inspectoratului, în colaborare cu membri Formaţiunilor Salvamont din zona de responsabilitate.

La activităţi au participat: preşedintele A.N.S.M.R., domnul Mircea Opriş; vicepreşedintele A.N.S.M.R., domnul Resiga George; secretar A.N.S.M.R., domnul Baciu Mircea; instructori din cadrul Şcolii Naţionale de Salvamont-domnii Clim Virgil, Alexandru Nagy şi Ciprian Candea; preşedinţii şi vicepreşedinţii Serviciilor Salvamont din judeţele: Satu Mare, Bistriţa, Cluj, Gheorgheni, Harghita, Hunedoara, Braşov şi Hunedoara; 3 reprezentanţi din Italia: ing. Gianni Pasini - Directorul de producţie al fi rmei KONG, societate specializată pentru producerea de materiale tehnice pentru salvare şi siguranţă în munţi şi doi formatori ai instructorilor din cadrul Şcolii Naţionale de Salvatori Montani „Scorsa Alpina” din Italia (Zappa Maurizio şi Piazza Oscar).

Coordonarea activităţilor structurilor de jandarmi a fost asigurată de către Direcţia Ordine şi Siguranţă Publică - IGJR. Mediatizarea a fost realizată pe principiul „vocii unice”, de către purtătorul de cuvânt al IJJ Maramureş. Programul s-a desfăşurat în următoarea succesiune:

o 28 aprilie – deplasarea în Munţii Gutâi - zona rezervaţiei naturale „Creasta Cocoşului”, instalarea taberei, verifi carea locurilor pentru instalarea atelierelor de lucru;

o 29 aprilie – executarea şedinţei tehnice, a instructajului pentru prevenirea producerii accidentelor, prezentarea de către specialiştii italieni a unei proceduri privind salvarea din perete a unui accidentat, atât în mod standard, cât şi prin utilizarea unor materiale şi dispozitive s p e c i a l e fabricate de s o c i e t a t e a italienească K O N G , r e c e n t proiectate ş i

omologate la nivel internaţional. Ulterior, în cadrul atelierelor de lucru, activităţile au fost executate şi de către jandarmii din cadrul posturilor montane, împreună cu omologii din cadrul Salvamontului, sub îndrumarea şi supravegherea specialiştilor italieni;

o 30 aprilie – conferinţă de presă, urmată de o proiecţie video a echipei italiene. Cu această ocazie a fost reliefată importanţa activităţii de salvare-evacuare în zona montană, precum şi necesitatea utilizării unor materiale şi dispozitive performante, atât pentru micşorarea duratei de intervenţie, cât şi pentru creşterea gradului de siguranţă al celor care acţionează pentru salvare.

Ulterior, la telescaunul din cadrul Complexului turistic Şuior, specialiştii italieni au prezentat un exerciţiu de salvare a t u r i ş t i l o r rămaş i

blocaţi ca urmare a unei defecţiuni (pene de curent) survenite la instalaţia de transport pe cablu. La aceste activităţi au participat reprezentanţi ai mass-media, ai instituţiilor cu atribuţii în zona montană, ai administraţiei publice locale şi judeţene-prefectul judeţului, domnul Sandu Pocol, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, domnul Mircea Man, primarul localităţii Baia Sprie, domnul Paşca Dorin. Exerciţiile au continuat în zona Creasta Cocoşului, fi ind organizate ateliere pentru: tehnici de salvare din abrupt, transport persoană în teren accidentat, rapeluri stâncă, transport accidentat cu targa pe plan înclinat şi salvare persoane blocate în telescaun. Antrenamentul pe aceste ateliere s-a desfăşurat în echipe mixte jandarmi - salvamontişti.

o 1 mai – la fi nal, s-a executat un bilanţ al activităţilor desfăşurate şi s-au elaborat propuneri pentru următoarea activitate de pregătire desfăşurată în comun Jandarmerie- Salvamont.

Ca elemente de noutate, au fost prezentate de către instructorii italieni: un dispozitiv de extracţie, de tip scripete, care permite ridicarea salvatorului şi accidentatului de către o singură persoană; o targă pentru transportul persoanei accidentate, similară UT 2000, dar mai uşoară şi cu mai multe elemente de siguranţă; un dispozitiv pentru coborârea în plan vertical a 4 persoane simultan, asigurate de către un singur salvator şi un dispozitiv de blocare a mişcării de rotaţie a tărgii pe timpul ridicării acesteia în elicopter.

maior Laurenţiu COMAN

Cooperare interinstituţionalăCooperare interinstituţională

Tabăra de pregătire în domeniul montaTabăra de pregătire în domeniul montan -n -CREASTA COCOŞULUI – 201CREASTA COCOŞULUI – 20111

Pregătirea profesională - o constantă în viaţa salvatorilor montani

- Întotdeauna la înălţime -

7

Page 5: Agenda Jandarmeriei

Am participat la multe ceremonii pe platoul cazărmii Băneasa, dar aceasta a avut ceva deosebit. S-a tot vorbit despre participarea Jandarmeriei la uriaşul efort internaţional din Afghanistan, dar multele necunoscute, frânturile de informaţii, zvonurile, confi rmate sau nu, inerentele greutăţi şi piedici administrative păreau că vor contribui la amânarea sine die a acestei misiuni. Aşteptarea prelungită a luat însă sfârşit într-o joi, a 28-a zi din luna aprilie. Cei 60 de temerari erau aliniaţi pentru ceremonie, cu gândul la această nouă provocare, dar şi la cei şase camarazi ajunşi deja în Afghanistan, pentru a le asigura o intrare rapidă şi fără sincope în teatrul de război.

De câte ori îi priveam, aveam câteva fracţiuni de secundă de nedumerire – Ce caută acea formaţie în uniforme atipice între jandarmi?, dar explicaţia era simplă – sunt jandarmi deosebiţi pentru o misiune deosebită, şi tocmai de aceea întreaga ceremonie a fost diferită faţă de toate de până atunci.

Domnule secretar de stat, detaşamentul de jandarmerie este gata pentru a pleca în misiune! a raportat decanul de vârstă şi şeful contingentului afl at în ţară, locotenent-colonelul Gheorghe Ionaşcu.

Au urmat mesajele de îmbărbătare şi succes, iar îngrijorarea, susţinerea, teama de necunoscut erau prezente deopotrivă în zona vizitatorilor. Fii sau soţii erau priviţi îndelung, dar la sfârşitul ceremoniei, din ochii tuturor răzbătea speranţa. Că cele şase luni vor trece fără incidente şi toţi se vor întoarce cu bine.

Pentru copii, era doar o ocazie nouă de joacă. Erau încântaţi de mărimea platoului pe care puteau să alerge, de noua uniformă a tatălui lor, de muzica fanfarei militare, de camerele televiziunilor. Aveam o senzaţie de deja vu, dar nu puteam să-mi sau seama de ce. Brusc, mi-am amintit de anul 2002, de plecarea primului detaşament în Kosovo, de amestecul între mândrie şi îndrăzneală al celor din formaţie, de teama familiilor pentru necunoscut. Trăiam aceleaşi moment, dar în alte circumstanţe.

A urmat plecarea de pe aeroportul Mihail Kogălniceanu”, ajungerea în Afghanistan, abordarea unei noi misiuni. Au fost stabilite contactele, au fost primite sarcinile şi ....restul, într-un reportaj viitor de pe front.

PremierăPremieră

"În baza Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării numărul 29 din 22.03.2011, un contingent format din 66 de jandarmi şi cadre MAI se dislocă în Afghanistan, în cadrul misiunii de instruire NATO (NTM-A).

Contingentul de jandarmi va executa misiunile specifi ce, în conformitate cu mandatul încredinţat, în vederea instruirii efectivelor Poliţiei Naţionale Afghane. (...)"

Extras din Ordinul de Acţiune nr. I/802 din 22.04.2011

“Cu siguranţă nu va fi o misiune uşoară şi ştiu din proprie experienţă că este dificil să fi departe de familie şi de cei dragi pentru o lungă perioadă de timp. Doresc să vă asigur că înţeleg foarte bine responsabilitatea, efortul, dăruirea şi, nu în ultimul rând, sacrificiul de care va trebui să daţi dovadă în misiunea pe care o veţi îndeplini”.

Chestor de poliţie Ioan Dascălu, secretar de stat, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică-MAI

„Jandarmeria este capabilă să asigure expertiză în domeniul pregătirii profesionale a forţelor de ordine publică din alte state, în acest sens fiindu-ne încredinţat şi mandatul din Afghanistan .... Ne revine responsabilitatea de a duce la îndeplinire un mandat important, dar am convingerea că, graţie profesionalismului şi pregătirii pe care o au experţii jandarmi selecţionaţi pentru a îndeplini această misiune, vom reuşi să confirmăm investiţia de încredere a forurilor internaţionale şi a statului român”.

Colonel Costel Gavrilă, înspector general al Jandarmeriei Române

8 9

„Mircea – a fost o plăcere întâlnirea de ieri de la Centrul Wardak. A fost impresionant să văd cum atât de mulţi poliţişti profesionişti din comunitatea internaţională lucrează împreună în beneficiul Forţelor de Poliţie Afghane şi al poporului acestei ţări. Sunt mândru de fiecare dintre voi!

România a adus o contribuţie importantă la eforturile noastre de pregătire şi vă mulţumesc pentru tot ceea ce faceţi. Te rog, transmite camarazilor tăi mulţumirile mele pentru efortul şi munca prestate. Nu puteam reuşi fără lideri ca voi!”

Bill Caldwell(Mesajul transmis de generalul-locotenent William

Caldwel colonelului Mircea Olaru,după vizita de informare din data de 15 mai)

Contactul cu misiunea din Afghanistan a fost dur – la aterizarea pe Aeroportul din Kabul a fost anunţat un atentat cu bombă, iar aeronava a trebuit să parcurgă procedura specifi că. Au urmat câteva zile de instructaje şi apoi deplasarea către centrele de pregătire.

Segmentul de pregătire în cadrul ISAF şi la nivelul factorilor politici de decizie din Afghanistan este de o importanţă deosebită, mai ales sub aspectul dezvoltării unui sistem de învăţământ militar viabil, pe termen lung.

Acest interes s-a manifestat prin inspecţia ce a avut loc în data de 24 mai, la Centrul Internaţional de Pregătire Wardak, de către o delegaţie formată din 16 persoane, condusă de către dr. G. Ghani, consilierul preşedintelui Afghanistanului pe probleme de tranziţie. Activitatea s-a încheiat cu mesajul consilierului, care a mulţumit întregului personal pentru efortul depus, profesionalismul şi cooperarea fructuoasă din cadrul instituţiei.

... şi misiunea reală

În urma unor repetate reprogramări, transportul echipamentului şi al muniţiei de rezervă către Centrul Wardak a fost realizat pe cale aeriană, în data de 27.05.2011, cu sprijinul elementului logistic cehoslovac, astfel că la ora actuală instructorii jandarmi afl aţi în misiune îşi desfăşoară activitatea, având suportul logistic necesar în toate cele trei centre de pregătire.

1. Centrul de pregătire Costall Cursurile se desfăşoară cu greutate, întrucât se lucrează

pentru extinderea capacităţii la 400 de elevi. În data de 15 mai, generalul afghan Zarifi Moamar a vizitat centrul, având totodată şi o întâlnire cu cpt. Constantin Alexandru, ofi ţerul responsabil de detaşamentul jandarmilor români. La această întâlnire a fost exprimată ideea sprijinului reciproc între instructori, precum şi speranţa unei cât mai bune colaborări între instructorii afghani şi cei români.

Începând cu data de 28 mai, cpt. Constantin Alexandru a preluat comanda centrului de pregătire, având în sprijin un element logistic format din instructori americani şi un element de pregătire format din instructori estonieni şi români.

2. Centrul de pregătire Spin BoldakÎn cadrul centrului de pregătire Spin Boldak, sunt în

desfăşurare două cursuri: curs de pregătire de bază şi curs de pregătire pentru subofi ţeri. Activitatea de mentorat este difi cil de realizat, deoarece în acest moment în Centru nu există o structură de comandă afghană. Nivelul de pregătire al acestora este de începător. În consecinţă, pentru o serie de activităţi de pregătire, instructorii români vor putea fi mentori, iar pentru altele vor trebui să se implice direct ca instructori, în special la seria urmatoare de pregătire, care va fi în responsabilitatea contingentului (în special în ariile curriculare sensibile - Instrucţia Tragerii şi Tactica Specifi că).

Situaţia de securitate în zonă continuă să fi e foarte sensibilă, fi ind determinată de poziţionarea geografi că a Centrului de Pregătire Spin Boldak (la frontiera cu Pakistanul), precum şi de contextul actual (prezenţa puternică a insurgenţilor în Chaman şi Quetta, trafi cul de droguri, vecinătatea Kandaharului, “ofensiva de primăvară”, activitatea lipsită de efi cienţă a Forţelor de Securitate Afghane, situaţia economică etc).

Pentru asigurarea securităţii personalului, s-au desfăşurat activităţi de prelucrare a regulilor de securitate, exerciţii de alarmare, actualizarea Planului de Apărare a bazei şi prelucrarea cu personalul a acestuia.

3. Centrul de pregătire WardakEste cel mai încercat centru de pregătire. Au avut loc mai

multe atacuri armate cu rachete şi proiectile, iar în mai multe rânduri grupuri de insurgenţi au încercat să pătrundă în interior, iar luptătorii jandarmi au participat la întărirea sistemului defensiv de protecţie a bazei. Din fericire, nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale.

Deteriorarea situaţiei operative din zona Centrului de pregătire Wardak a determinat echipa managerială internaţională să înainteze mai multe rapoarte de informare către NTM-A şi către alte structuri responsabile ale coaliţiei pentru asigurarea măsurilor de securitate.

În urma evenimentelor produse, o echipă formată din 16 persoane (cu diferite responsabilităţi), condusă de către ministrul de interne din Afghanistan, G. Mohammadi, si gl.lt. W.Caldwell, comandantul NTM-A, au efectuat o vizită de lucru la Centrul Internaţional Wardak. Pe timpul vizitei au fost vizionate mai multe obiective din cadrul Centrului, au fost analizate activitatea de pregătire, capacitatea şi calitatea managerială a echipei de conducere afghane din cadrul şcolii şi, nu în ultimul rând, s-au făcut propuneri referitoare la creşterea nivelului de securitate a obiectivului. Problemele constatate pe timpul inspecţiei vor face obiectul unui plan de măsuri ce va fi pus în aplicare în perioada următoare.

A doua vizită la Centrul de Pregătire Internaţional de la Wardak, s-a efectuat în data de 19 mai, de către o delegaţie condusă de dl. general-locotenent John Allen din cadrul Marinei SUA, locţiitor al comandantului USCENTCOM (Comandamentului Central al Forţelor SUA), din echipă făcând parte generalul-locotenent W. Caldwell (comandantul NTM-A), generalul de brigadă S. Comitini (din cadrul Centrului Multinaţional de Pregătire a Poliţiei Afghane ), generalul de brigadă A. Smith (din cadrul NTM-A) şi generalul de brigadă Allvin (din cadrul Aviaţiei SUA). A avut loc o întâlnire cu echipa managerială a centrului de pregătire, personalul afghan şi cel internaţional, ocazie cu care au fost prezentate politicile de pregătire adoptate în cadrul şcolii, modul de desfăşurare a programului de mentorat, nivelul de pregătire al studenţilor (verifi carea unor grupe afl ate la pregătire), dotarea materială etc.

De asemenea, prezentarea situaţiei operative din zona obiectivului a constituit un subiect important al discuţiilor. La fi nalul activităţii, generalul-locotenent John Allen s-a întâlnit cu întregul colectiv de mentori internaţionali şi instructori afghani, ocazie cu care a mulţumit personalului pentru efortul depus şi modul profesionist de organizare si coordonare a activităţilor.

Primirea celor 300 de recruţi urma să aibă loc în data de 17 mai, dar doar 190 s-au prezentat la centru, după ce asupra convoiului s-au tras focuri de armă, fapt ce a dus la întreruperea deplasării şi solicitarea de sprijin.

maior Sorin DESPINAcu sprijinul Compartimentului Misiuni Internaţionale,

Acţiuni Speciale şi Antiteroriste din cadrulDirecţiei Ordine şi Siguranţă Publică

Col. Mircea Olaru, ministrul de Interne din Afghanistan G. Mohammadi (stânga), şi gl.lt. W.Caldwell, comandantul NTM-A (dreapta), alături de instructorii români din Centrul de la Wardak

Page 6: Agenda Jandarmeriei

Cooperare internaţionalăCooperare internaţională

Întâlnirea ofi cială a debutat la sediul IGJR, cu ceremonia de medaliere a domnului general Necdet ÖZEL, cu distincţia naţională Ordinul ,,Virtutea Militară” în grad de Comandor, cu însemn pentru militari, acordată de preşedintele României. Ofi cialul turc a afi rmat că se simte deosebit de onorat de distincţia primită, şi că va susţine în continuare dezvoltarea şi consolidarea permanentă a relaţiilor de colaborare, prietenie şi încredere reciprocă dintre Jandarmeria Română şi Jandarmeria Turcă, precum şi a relaţiilor de cooperare multilaterală, în cadrul Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi Poliţie cu Statut Militar Europene şi Mediteraneene, precum şi al Forţei de Jandarmerie Europeană.

În continuare, au fost vizionate fi lmele de prezentare ale Jandarmeriei Române şi Brigăzii Speciale de Intervenţie, urmat de detalierea unor aspecte referitoare la organizarea, misiunile, dotarea şi structurile de pregătire a personalului instituţiei. Programul a mai cuprins deplasarea la Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri, prilej cu care au fost prezentate organizarea, funcţionarea şi sistemul de pregătire a

efectivelor, precum şi facilităţile de cazare, instalaţiile, sălile şi pistele de antrenament. Aici a fost prezentat un exerciţiu demonstrativ, executat de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei Române, condus de general de brigadă Zoltan Balint. De asemenea, au fost vizitate Centrul Montan Sinaia şi unităţile operative din Prahova şi Braşov.

REZULTATELE ACESTEI VIZITE

În cadrul discuţiilor, distinsul oaspete a apreciat că Jandarmeria Română dispune de toate capacităţile necesare pentru organizarea unor cursuri, în mod deosebit pe linia pregătirii personalului operativ, a gestionării evenimentelor teroriste şi pentru combaterea crimei organizate. În acest context, comandantul instituţiei turce a afi rmat că în scurt timp, o delegaţie a Jandarmeriei Turce va efectua o vizită de documentare la Centrele de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi de la Ochiuri şi Sinaia, pentru a învăţa din experienţa jandarmilor români. Delegaţia turcă s-a arătat deosebit de interesată de oportunitatea şi costurile pe care le-ar

La planul instituţiei noastre de dezvoltare a cooperării cu celelalte forţe de tip Jandarmerie din lume, s-a mai adăugat o filă, la începutul lunii iunie a.c., când am primit vizita unei delegaţii a Jandarmeriei Turce, conduse de comandantul acestei instituţii, generalul Necdet Özel.

10

OaspeţiOaspeţi

Di n T urc i aDin Turcia

Membri celor două delegaţii, la momentul ceremoniei de medaliere a domnului general Necdet Özel, cu distincţia naţională Ordinul ,,Virtutea Militară” în grad de Comandor, cu însemn pentru militari, acordată de preşedintele României.

Reporter: - Vă rugăm să ne prezentaţi câteva concluzii ale vizitei la Jandarmeria Română!

General Necdet Özel: - Având în vedere că suntem prieteni şi aliaţi, vizita în România a fost un prilej de a întării relaţiile între cele două instituţii, iar acest lucru m-a făcut fericit.

Vizita a fost foarte fructuoasă, iar împreună cu domnul inspector general Gavrilă dorim ca relaţiile de prietenie să se dezvolte. Această întâlnire a reprezentanţilor celor două Jandarmerii este prilejul pentru extinderea relaţiilor dintre noi; le mulţumesc tuturor jandarmilor pentru căldura cu care m-au primit, pentru deschiderea lor. Programul a fost foarte interesant, apreciez rigoarea cu care a fost executat şi folosesc acest prilej pentru a transmite domnului colonel Gavrilă felicitările şi mulţumirile mele! Ţin să adresez urări de bine şi fericire tuturor jandarmilor şi poporului român. Mă despart de România cu amintiri plăcute.

R: - Care sunt priorităţile Jandarmeriei Turce în

perioada următoare?

N.Ö.: - Ne dorim ca Jandarmeria Turcă să participe tot mai mult la eforturile de menţinere a păcii, dar principala noastră sarcină este în Turcia, unde dorim întărirea ordinii publice. Acestea se obţin doar prin pregătirea foarte bună a personalului şi de aceea acordăm o atenţie deosebită instruirii. De asemenea, suntem membri FIEP şi împreună cu România şi cu celelalte instituţii, trebuie să facem tot ce ne este în putinţă pentru întărirea păcii şi liniştii în Europa. Suntem o putere în cadrul Forţelor militare ale Europei, îndeplinim misiuni cu NATO şi UE, de aceea suntem foarte mulţumiţi de rezultatele de până acum.

Interviu realizat de maior Sorin Despina, la plecarea delegaţiei oaspete, în salonul de protocol al

Aeroportului internaţional „Henri Coandă”

11

presupune pregătirea cadrelor Jandarmeriei Turce la Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia, în acest sens, afi rmând că Jandarmeria Turcă intenţionează să participe cu doi stagiari la cursuri în domeniul escaladei şi salvării-evacuării. De asemenea, a fost menţionat faptul că şi în acest an, în luna decembrie, un ofi ţer turc va participa, în calitate de conferenţiar, la susţinerea unor teme în cadrul Cursului Superior Internaţional, organizat la Şcoala de Aplicaţie pentru Ofi ţeri a Jandarmeriei Române.

Tot în cadrul discuţiilor a fost exprimat interesul pentru semnarea, în toamna acestui an, a Protocolului de Cooperare între Ministerul Administraţiei şi Internelor din România şi Ministerul de Interne din Republica Turcia, în domeniul pregătirii şi instruirii personalului forţelor de asigurare a ordinii publice cu statut militar.

Având în vedere deschiderea şi dorinţa de colaborare evidente arătate de oaspeţii noştri, inspectorul general al Jandarmeriei a adresat invitaţia ca un ofi ţer din Jandarmeria Turcă să participe la Exerciţiul Internaţional de Stat Major, ce se va desfăşura la CPPCJ Ochiuri, în perioada 26-30 septembrie a.c., alături de ofi ţeri din Jandarmeria Iordaniană, Trupele de Carabinieri Moldoveni, precum şi din alte instituţii similare. Domnul general Necdet Özel a mulţumit pentru invitaţie, afi rmând că Jandarmeria Turcă va participa în mod nemijlocit la acest Exerciţiu Internaţional, care se doreşte a fi unul de referinţă. În acest context, comandantul turc a adresat invitaţia ca o delegaţie a Jandarmeriei Române, să efectueze în luna iulie a.c., o vizită de documentare la Şcoala de Comando a Jandarmeriei Turce de la Izmir, în scopul consolidării relaţiilor bilaterale de cooperare.

locotenent-colonel Rodica LECU

IInterviunterviu

Prezentarea unui exerciţiu demonstrativ de către luptătorii BSIJ "Vlad Ţepeş" şi instructorii din cadrul CPPCJ Ochiuri

m icromicro

Page 7: Agenda Jandarmeriei

12

O unitate discretă, cu o misiune care rareori este prezentată publicului; chiar şi mulţi dintre jandarmi ştiu doar informaţii vagi despre ce fac colegii lor – aceasta este prima impresie, dacă pui în discuţie subiectul „celor de la BNR”, aşa cum sunt ei cunoscuţi. De fapt, este vorba despre Unitatea Specială 76 Jandarmi Protecţie Instituţională „Instituţii Financiar Bancare”, care, la 15 mai, a aniversat 20 de ani de la înfi inţare.

Istoria a începutîn vremurile efervescente ale primilor ani postrevoluţionari, când s-a luat hotărârea ca Jandarmeria să asigure paza

şi securitatea transporturilor de valori aparţinând Băncii Naţionale a României. S-a înfi inţat o structură specială - Secţia Pază şi Asigurare a Valorilor BNR, iar primul comandant a fost locotenent-colonelul Ştefan Luchian, care a avut plăcerea să rememoreze, pentru revista noastră, primele zile ale „naşterii” acestei unităţi:

„Ne-am asumat o responsabilitate deosebită. Libertatea descătuşase multe energii, informaţiile necesare îndeplinirii misiunilor nu erau complete, dotarea era destul de precară, dar am trecut peste toate greutăţile. Ţin minte că cel mai greu a fost să alegem oamenii – condiţiile impuse au fost foarte dure: înălţime minimum 1,80 m, rezistenţă deosebită la efort, studii s.a. Dar împreună cu toţi responsabilii din vremea aceea, am reuşit să îi selecţionăm pe cei mai buni şi să formăm o adevărată echipă, drept dovadă că unii sunt şi acum în unitate şi nu am avut nicio problemă pe timpul îndeplinirii serviciului”.

ReportajReportaj

Drumul a început în 1991, odată cu înfiinţarea Unităţii Militare 0813 Bucureşti; toţi veneam din orizonturi diferite, veneam acolo unde, unde…viaţa urma să ni se schimbe.

Temerarii din acea vreme, care aveau doar elanul tinereţii, au devenit adevăraţi profesionişti, au ajuns bravi comandanţi, subordonaţi şi, mai ales, buni camarazi.

plutonier-adjutant Păun Toni - dispecer

Transformările permanente ale societăţii au impus şi modifi cări ale structurii unităţii. Anul 1998 consemnează transformarea în Unitate Specială, iar anul 2000 reprezintă momentul de fuziune cu Unitatea Specială ce asigura paza şi securitatea transporturilor de valori aparţinând băncilor comerciale din România. Astfel, a luat fi inţă Unitatea Specială 76 Jandarmi Pază Bănci şi Transport Valori Bucureşti, cu misiunea de a asigura paza şi asigurarea obiectivelor fi nanciar-bancare din Bucureşti şi asigurarea transporturilor de valori pe întreg teritoriul ţării.

Treptat, se renunţă la paza sediilor băncilor comerciale, iar 1 februarie 2007 reprezintă momentul de renunţare la ultimele astfel de obiective. Dar, conform principiului „nimic nu se pierde, totul de transformă”, unitatea preia o misiune mult mai grea, aceea de pază şi protecţie, la nivelul întregii ţări, a transporturi de produse cu caracter special: armament, munţii, materiale explozive, obiecte de patrimoniu, substanţe radioactive şi chimice periculoase, documente arhivistice etc.

În cei 20 de ani, au fost multe momente difi cile, care acum sunt rememorate cu nostalgie şi detaşare, dar atunci au fost motive de insomnii, eforturi prelungite, asumare de responsabilităţi pentru evitarea oricărui risc. Restituirea aurului confi scat de către regimul comunist, prin Sucursala Municipiului Bucureşti a B.N.R., a ţinut permanent în alertă subunitatea de intervenţie a unităţii. La acea vreme, numai cu mult tact şi cu sufi ciente forţe se puteau stăpâni zecile, uneori sutele, de persoane păgubite care stăteau zi şi noapte la cozi în faţa obiectivului.

În acelaşi timp, într-o succesiune rapidă, numeroase bănci, fonduri de investiţii sau jocuri de tip piramidal, au intrat în faliment: Bankcoop, Albina, Columna, Banca Religiilor, Dacia Felix, F.N.I., Caritas, generând proteste în masă. Către cine se îndrepta furia celor care îşi pierduseră economiile? Evident, către banca centrală - B.N.R.

Peste toate acestea se simţea presiunea imensă a infl aţiei, şomajului, mineriadelor, şcolirea infractorilor în ţările vestice, ţări cu „tradiţii” în atacul transporturilor de valori.

Experienţa, căpătată din aproape în aproape, a dus la formarea unor profesionişti, care, timp de 20 de ani, au păzit banii şi valorile României, fără niciun incident.

Prezentarea unităţii este făcută de actualul comandant al unităţii, colonelul Daniel Cîrstina, într-un loc aproape familial – un apartament de la parterul unui bloc din centrul Capitalei. Nu este locuinţa comandatului, este sediul unităţii!!!

Mă întâmpină cu căldură, iar discuţia curge uşor. Sunt atâtea de spus, că am putea face un serial, dar spaţiul nu ne permite. Sunt multe cifre – misiuni, obiective păzite, rezultate cuantifi cate, dar mai presus de toate acestea sunt oamenii.

- Despre misiuni o să îţi vorbească cei care le execută, eu vreau să-şi prezint câte ceva din ceea ce este în spatele cifrelor. Pentru succesul misiunii, este nevoie de o implicare afectivă de 100%, pentru că nu avem voie să greşim. Pe lângă pregătirea tactică şi fi zică, este extrem de importantă pregătirea psihologică, pe care o facem zilnic. Benefi ciem de analize pertinente în acest domeniu şi de soluţii care s-au dovedit corecte. Trecem şi printr-un proces de împrospătare a forţelor. Am evaluat întreg personalul, iar la recenta reorganizare, subunitatea de protecţie a transporturilor a fost întinerită. Avem nevoie ca şi cei mai tineri să înveţe ...

- Cum „a fost întinerită”? - În Detaşamentul de protecţie a transporturilor de valori,

majoritatea lucrează de foarte mulţi ani, mulţi chiar de la

19

91

...2

01

1Sediul Băncii Naţionale Române impresionează şi sunt

convins că imaginaţia fiecăruia dintre noi este puternic stimulată de banii care se găsesc dincolo de porţile de acces.

Am programat întâlnirea cu detaşamentul de transport valori într-o zi de luni, când se pregăteau să plece pe cele trei rute principale. Succesiunea pregătirii unei astfel de misiuni îmi este prezentată de locotenentul Cristian Stanca:

- Primul lucru pe care îl facem este să punem cap la cap informaţiile primite despre situaţia din teren. Apoi, stabilim echipele şi întocmim documentele pentru misiune. Urmează instructajul, în care sunt stabilite toate detaliile privind misiunea – succesiunea în serviciu, punctele de alimentare cu combustibil, locurile de staţionare, indicativele radio etc. Sunt revăzute principalele proceduri de acţiune, sunt puse pe macheta improvizată dispozitivele, fiecare sucursală are particularităţile ei şi modul de acţiune este stabilit în funcţie de acestea. Nimic nu este lăsat la voia întâmplării.

Ne întâlnim apoi cu responsabilii din BNR, la un instructaj general, la care participă şi şoferii şi casierii. După stabilirea ultimelor detalii, se ia în primire transportul şi începe misiunea.

Despre misiune vorbesc cu şefii de echipaj, cei care de la ieşirea pe poartă decid 100% ce se întâmplă cu transportul.

- Este o misiune foarte grea, începe cu mândrie plutonierul-adjutant Marian Soare, pentru că lucrăm cu valori mari şi cu oameni, care teoretic pot greşi. Iar în situaţia noastră nu avem voie să greşim. Sunt multe situaţii în care trebuie să decizi repede şi să fii convins că este decizia cea mai bună. Ţinem legătura cu dispeceratele unităţilor de jandarmerie din fiecare judeţ, care ne informează despre problemele din trafic sau despre incidentele ce ar putea afecta transportul, iar noi decidem rutele şi dispozitivele de marş.

- Situaţii deosebite aţi avut?- Deosebite prin riscul existent. La noi, cel mai important

este să se mişte roata. Când staţionezi, din diferite motive, creşte riscul. Au fost situaţii când maşinile de transport s-au defectat în trafic. Am parcat într-o zonă cât mai puţin circulată, am aşteptat venirea altei maşini, a fost realizat transferul valorilor, apoi am plecat pe traseu. Au fost momente de atenţie maximă, în care, după cum vă spuneam, nu aveam voie să greşim.

...A mai fost o situaţie deosebită, la Bîrlad. Era o manifestare de protest, muncitorii blocaseră drumul. Când protestatarii au văzut maşinile, au spus că suntem de la forţele speciale, că am venit pentru represalii. După o scurtă discuţie cu liderii de sindicat, am convenit să se elibereze drumul şi să trecem, dar maşinile au fost înconjurate şi au început să tragă de ele. Şeful de echipaj a folosit armamentul, au fost trase mai multe focuri de avertisment, mulţimea s-a oprit exact cât să putem scoate coloana din zonă şi să ne îndepărtăm. Erau vremuri mai grele, nu exista telefonie mobilă sau staţiile radio actuale; acum ne este mult mai uşor în astfel de situaţii.

- Este o misiune pe care trebuie să o faci cu pasiune şi dedicaţie, îmi spune plutonierul-adjutant Florin Serafim. Avem toţi familii acasă, copii, vrem să ne întoarcem de fiecare dată cu bine. În orice situaţie trebuie să te desmeticeşti repede, nu e loc să o laşi pe tânjeală sau să crezi că”nu mi se întâmplă mie”.

Foarte mulţi dintre luptători sunt foşti sportivi, printre ei fiind şi plutonierul-major Radu Jerlăianu, antrenorul echipei de oină a Jandarmeriei şi declarat cel mai bun jucător de mai multe ori. L-am întrebat cum i se pare, din punct de vedere al solicitării fizice, această misiune:

- Este foarte solicitant psihic şi, mai ales, fizic, trei sau patru zile de misiune continuă se simt, ziua eşti întotdeauna pe drum, o noapte nu o dormi, trebuie să fim foarte rezistenţi. Infrastructura rutieră ne este cel mai mare inamic, dacă ne gândim că un drum de trei-patru ore îl facem şi în 10, cu toate materialele de protecţie pe noi (cască balistică, vestă antiglonţ etc.- n.r.).

Inevitabil, pun întrebarea care este pe buzele oricărui nou venit: tentaţii?

- Niciodată. Pentru noi, că se transportă bani sau cartofi este acelaşi lucru. Este pur şi simplu o marfă. Pentru oricare dintre noi, când ai început să te gândeşti la tentaţii, trebuie să pleci imediat, pentru că ceilalţi sunt în pericol. Suntem de peste 15 ani în această „familie”, am parcurs peste 1 milion de kilometri alături de maşinile cu bani, dar niciodată nu am fost tentaţi.

PS. Niciun jandarm nu ştie suma ce se transportă, dar, după volumul maşinii, poate reprezenta salariile din MAI pentru câţiva ani. Iar ei sunt remuneraţi cu 8-900 de lei lunar. Exceptând celebrul ordin 50!!!

13

înfi inţarea unităţii, iar acum este momentul ca unii să lase locul colegilor mai „proaspeţi” din punct de vedere fi zic şi psihic. O altă preocupare majoră a noastră este să modifi căm statutul şefului de echipaj. Acesta răspunde de întregul transport, lui i se subordonează întregul personal, inclusiv cel al băncii (şoferii şi casierul, n.r.), el ia toate deciziile pe timpul transportului, dar această funcţie nu există în nomenclatorul de funcţii. Am argumentat câteva propuneri şi sperăm să fi m înţeleşi că este nevoie ca aceşti oameni să benefi cieze de o indemnizaţie pe măsura răspunderii lor.

- Despre pregătire ce îmi puteţi spune ?- Că mi-aş dori să putem depăşi anumite bariere impuse de

condiţiile efective în care se desfăşoară pregătirea. Aplicăm proceduri standard, pe care le repetăm intens, ne pregătim şi pentru imprevizibil, dacă pot spune aşa, şi ne dorim să nu se întâmple nici o situaţie de risc luată în calcul în aceste scenarii. Totuşi, factorul uman este determinant în misiunea noastră şi îmi doresc să realizăm o pregătire în condiţii cât mai aproape de situaţiile reale.

- Pe când o misiune în afara graniţelor?- Am avut o misiune cu Banca Central Europeană, cu ocazia

expoziţiei „EURO”, care este prezentată în ţările ce urmează să treacă la moneda euro. Legislaţia actuală nu ne permite să depăşim graniţele, cu mijloacele din dotare, decât pentru urmărirea infractorilor ce au trecut graniţa cu Ungaria şi pentru care există un mandat european de arestare. Pe viitor, se poate iniţia un proiect de lege care să ne permită să asigurăm protecţia transporturilor speciale sau de valori în spaţiul european, mai ales că avem solicitări în acest sens şi că preconizata trecere la moneda europeană va impune transportul banilor de la Banca Central Europeană la BNR.

- Despre cooperarea cu ceilalţi parteneri?- Se desfăşoară fără sincope. Colaborăm foarte mult şi foarte

bine cu Poliţia, avem acces la bazele de date care ne interesează, ne sprijină ori de câte ori este nevoie pe timpul transporturilor, dacă sunt ambuteiaje etc. De asemenea, suntem în discuţii pentru semnarea unui protocol de colaborare cu structura de securitate a Aeroportului Internaţional Otopeni, pentru accesul în aeroport cu armament. Procedura noastră este diferită de cea civilă de transport valori, iar pentru preluarea acestora este nevoie să fi m pe pista aeroportului cu întregul echipament. Sunt sigur că vom reuşi să cădem de acord asupra unei proceduri comune, cu respectarea reglementărilor în materie de transport aeronautic civil.

Doresc să evidenţiez şi colaborarea excelentă cu jandarmii din teritoriu, sprijinul constant pe care îl primim pe trasee pentru a contracara orice posibil pericol la adresa transportului.

- Care sunt aceste pericole?- Infractorii. Cei care se gândesc că pot să fure valorile transportate.

Aceştia au devenit din ce în ce mai şcoliţi, sunt mai bine dotaţi, uneori mai bine chiar decât noi, şi acţionează ca şi cum ar fi forţe speciale.

- Aveţi cazuri când transporturile au fost urmărite?- Da, mai ales în ultima parte a anului trecut, au fost cazuri în

care maşini suspecte însoţeau şi supravegheau, o perioadă de timp, transporturile în trafi c, în punctele de oprire la alimentare. Infractorii caută vulnerabilităţi, dar noi credem că suntem capabili să nu le oferim nicio şansă pentru a-şi duce la capăt intenţiile.

maior Sorin DESPINA

Page 8: Agenda Jandarmeriei

14

Curier juridicCurier juridic

S-A MODIFICAT

Statutul Cadrelor

Militare

Obligativitatea participării cadrelor militarela misiuni

în afara teritoriului statului român

Până în prezent, participarea se făcea pe bază de voluntariat. Conform noilor reglementări, pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de România prin convenţii şi tratate internaţionale, se aduce o restrângere temporară exerciţiului dreptului fundamental privind alegerea profesiei, precum şi a locului de muncă, constând în interdicţia demisiei, ca modalitate de trecere în rezervă a cadrelor militare în activitate, în situaţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, precum şi pe timpul executării altor misiuni în străinătate. Drept urmare, conform art. 85 (6) din Statut, cadrele militare nu pot trece în rezervă ca urmare a prezentării demisiei pe timpul executării misiunilor în afara teritoriului statului român.

Consideraţia legiuitorului este următoarea: în cadrul unei societăţi democratice, reglementările în cauză sunt justifi cate pe de o parte de riscul periclitării misiunilor specifi ce în afara teritoriului naţional, cu consecinţe negative asupra neîndeplinirii obligaţiilor asumate de România, ca stat membru NATO şi UE, iar pe de altă parte, aceste reglementări se impun cu necesitate în vederea înlăturării consecinţelor negative, cu efecte perturbatoare asupra activităţilor esenţiale ale instituţiilor din sistemul de apărare şi securitate naţională. Măsura restrângerii este proporţională cu situaţiile care au determinat-o şi nu aduce atingere existenţei dreptului, fi ind aplicată pe o perioadă determinată, exclusiv cadrelor militare care aparţin unor instituţii din sistem, potrivit specifi cului atribuţiilor şi misiunilor din domeniul de activitate al acestora.

Poate face excepţie, la cerere, de la obligativitatea participării la misiuni internaţionale, cadrul militar care întâmpină greutăţi familiale deosebite şi se încadrează în una dintre următoarele situaţii: formează o familie monoparentală; este întreţinător unic de familie, al copilului/fratelui/părintelui; unul sau ambii părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă, şi nu mai are alţi fraţi sau surori majori, apţi de muncă, ori mai are fraţi sau surori, dar aceştia nu pot contribui la întreţinerea părinţilor deoarece sunt elevi sau studenţi la instituţiile militare de învăţământ ori sunt invalizi de gradul I sau II ori aceştia execută o pedeapsă privativă de libertate; soţul este grav bolnav, încadrat în gradul I sau II de invaliditate; ambii soţi sau fraţi ar urma să participe la misiune în aceeaşi

perioadă şi nu îşi exprimă acordul în acest sens; în caz de calamităţi naturale.

..................................................

Despre concediul fără platăşi suspendarea din activitate

Actul normativ prevede

posibilitatea acordării, în timp de pace, a concediului fără plată, pe durata a cel mult 4 ani, cadrelor militare afl ate în următoarele situaţii:

• solicită să îşi urmeze soţia sau soţul trimis în străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe, de alte ministere, autorităţi administrative autonome, organe ori alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, pentru îndeplinirea unei misiuni permanente în străinătate la misiunile diplomatice, la ofi ciile consulare sau la alte reprezentante naţionale, structuri şi comandamente din cadrul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, pentru o perioadă mai mare de 6 luni;

• au fost selectate pentru a ocupa posturi de expert cu statut de angajat temporar în structurile din cadrul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, în baza aprobării ministrului.

Pentru alte cazuri, temeinic motivate, cadrele militare au dreptul la concedii fără plată, pe durată determinată, de cel mult un an. Concediile fără plată se aprobă de către ministru sau de către comandanţii stabiliţi de acesta (angajatorii-n.r.). Prelungirea suspendării din activitate, cu cel mult un

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 290 din data de 26 aprilie 2011 a fost publicată Legea nr. 53/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

acordul în ăţi naturale..............

ă platăp

de i, a e ,

n

e e ce ea nte iunile

nsulare onale, mente aţiilor mânia

dă mai

entru a cu statut de rile din cadrul ale din care baza aprobării

i, temeinic re au dreptul , pe durată

mult un an.robă de către

comandanţii torii-n.r.). i din un

15

an, se poate face doar cu raport aprobat de către ministru. Totodată, au fost incluse norme privind calculul stagiului minim în grad în situaţia absentării de

la program, datorită incapacităţii temporare de muncă, a concediilor prevăzute la art.

15 şi a concediilor fără plată.În perioada concediului fără plată,

cadrele militare sunt suspendate din funcţie şi nu benefi ciază de nici un

drept din partea Ministerului Apărării Naţionale, cu excepţia celui privind folosirea locuinţei de serviciu, în cazul când se dispune de aceasta. Perioada concediului fără plată nu constituie vechime în serviciu pentru stabilirea

pensiei, vechime în activitate pentru acordarea Semnului onorifi c

În Serviciul Patriei şi/sau pentru acordarea gradaţiei următoare, în condiţiile legii. La încetarea concediului fără plată, instituţia are obligaţia de a numi cadrul militar pe o funcţie vacantă sau să îl pună la dispoziţie în vederea încadrării.

...................................

Alte drepturi şi obligaţii

La articolul 9, s-a introdus o nouă dispoziţie, foarte importantă, cu următorul

cuprins: „Suportarea (...) sumelor necesare pentru

asigurarea asistenţei juridice a cadrelor militare

pentru fapte săvârşite de către acestea în exercitarea, potrivit

legii, a atribuţiilor de serviciu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului Apărării Naţionale.", care se aplică şi cadrelor din MAI.

.....................................................

Cadrele militare în activitate, femei şi bărbaţi, au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului, până la împlinirea vârstei de 2 ani si, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 7 ani, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.

O altă prevedere se referă la faptul că, pe parcursul întregii cariere, cadrele militare în activitate pot benefi cia de cel mult două

înaintări în grad înainte de termen şi/sau în mod excepţional,

cu excepţia celor care execută misiuni speciale sau în afara teritoriului naţional.

........................................................................................

În vederea corelării Legii nr.80/1995 cu prevederile legii privind sistemul unitar de pensii, noua lege prevede majorarea limitelor de vârstă în grad. Limitele de vârstă în grad până la care cadrele militare în rezervă pot fi menţinute în evidenţă, sunt de 55 de ani pentru clasa I, 60 de ani pentru clasa a II-a şi 63 de ani pentru clasa a III-a. Generalii şi amiralii sunt menţinuţi în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 60 de ani sau sunt trecuţi în rezervă, la cerere, în condiţiile prevederilor legale în vigoare. În raport cu nevoile de încadrare, cadrele militare, altele decât generalii şi amiralii, pot fi menţinute în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 60 de ani, cu aprobarea anuală a conducătorului instituţiei.

........................................................................................

Având în vedere eliminarea condiţiei de vârstă pentru trecerea maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate în corpul ofiţerilor, în Ministerul Administraţiei şi Internelor, în mod evident au suferit modifi cări şi normele legale care aveau ca obiect de reglementare acordarea gradelor militare. Prin noul proiect, se urmăreşte ca, în Ministerul Administraţiei şi Internelor, persoanelor prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. e), g) şi h) din Legea nr. 80/1995, care urmează să devină ofi ţeri, să li se acorde gradul de sublocotenent. Prin excepţie, aceloraşi persoane care dobândesc calitatea de ofi ţer, li se acordă gradul militar în raport cu pregătirea lor şi vechimea în specialitate corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la atribuţiile din fi şa postului.

..................................................................................

Actul normativ completează normele existente deja, referitoare la menţinerea în activitate sau trecerea în rezervă a cadrelor militare condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, la pedeapsa amenzii penale sau cu închisoare, cu suspendarea executării ori graţiate înainte de începerea executării pedepsei. Sunt statuate dispoziţii clare privind suspendarea şi punerea la dispoziţie a cadrelor militare în activitate, atunci când sunt urmărite penal sau trimise în judecată ori sunt judecate de către parchete sau instanţe, precum şi repunerea în drepturi sau trecerea în rezervă sau în retragere, justifi cate prin respectarea prezumţiei de nevinovăţie.

..................................................................................

O altă noutate o reprezintă trecerea în rezervă a cadrelor militare ca urmare a retragerii motivate, de către autorităţile competente, a avizului de securitate specifi c clasei sau nivelului de secretizare a informaţiilor la care au acces, potrivit atribuţiilor funcţionale.

Colonel Romică MOISE

lla program, datorităde muncă, a con

15 şi a concedÎn perioa

cadrele militfuncţie şi nu

drept din parNaţionale, cu folosirea locuinţcând se dispuneconcediului fărvechime în ser

pensiei, vechacordare

În Spenturmlegcoinaoîv

s-diim

cupsum

asigjurid

pentru acestea

legii, a atrcondiţiile ministruluicare se apli

............

Cadrelefemei şi bconcediu şcreşterea împlinirea cazul copilula împlinirecondiţiile plegale în vigo

O altă faptul că, cariere, cadpot benefi c

înaintări termen şi/sau

Page 9: Agenda Jandarmeriei

Administraţia Fondului pentru Mediu (www.afm.ro) a lansat, miercuri, 1 iunie 2011, a doua sesiune a „Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire”, denumit popular Programul „Casa Verde”, care se adresează persoanelor fi zice. Începând cu data de 1 iunie, acestea pot depune dosarele de fi nanţare nerambursabilă la agenţiile de mediu din judeţele unde urmează să realizeze construcţia.

Se acordă sume fi xe, în funcţie de tipul instalaţiei, astfel:

• până la 6.000 lei pentru instalarea panourilor solare;

• până la 8.000 lei pentru instalarea pompelor de căldură;

• până la 6.000 lei pentru instalaţie de producere a energiei termice pe bază de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice.

Termeni şi expresii utilizate:a) Autoritate – Administraţia Fondului pentru Mediu; b)

benefi ciar – persoana fi zică ce depune dosar de fi nanţare şi cu care Autoritatea încheie contract de fi nanţare; c) cerere de fi nanţare nerambursabilă – document completat şi depus în cadrul sesiunii de depunere de către solicitant, în vederea obţinerii fi nanţării din Fondul pentru mediu; formularul ce-rerii de fi nanţare nerambursabilă este prevăzut în anexa nr.2; d) cerere de tragere – solicitare a benefi ciarului adresată în scris Autorităţii, în baza căreia se face decontarea; formula-rul cererii de tragere este prevăzut în anexa nr.1 la contractul de fi nanţare nerambursabilă; e) cheltuieli eligibile – cheltu-ieli efectuate de către benefi ciar cu achiziţia de produse sau lucrări necesare implementării proiectului şi care pot fi de-contate din Fondul pentru mediu, cu condiţia îndeplinirii în mod cumulativ a criteriilor de eligibilitate şi a încadrării lor în categoriile de cheltuieli eligibile; f) contribuţie proprie – parte din valoarea totala a cheltuielilor eligibile necesare im-plementării proiectului, nefi nanţată din Fondul pentru mediu, susţinută de către benefi ciar din surse fi nanciare proprii; g) dosar de decontare – cererea de tragere defi nită la lit. d), în-soţită în mod obligatoriu de documentele justifi cative a căror listă este prevăzută în anexa nr.2 la contractul de fi nanţare nerambursabilă; h) dosar de fi nanţare – cererea de fi nanţa-re nerambursabilă defi nită la lit. c), însoţită de documentaţia care trebuie depusă de către solicitant în vederea analizării şi aprobării fi nanţării de către Autoritate; i) fi nanţare neram-bursabilă – modalitate de susţinere fi nanciară a proiectului, caracterizată prin decontarea de către Autoritate a unei cote-părţi din cheltuielile eligibile realizate de către benefi ciar cu achiziţia serviciilor/produselor sau lucrărilor; j) instalator – operatorul economic specializat, care comercializează şi in-stalează sisteme de încălzire ce utilizează energie solară;

k) sistem de încălzire – complex de instalaţii, echipamente şi elemente destinate obţinerii sau producerii exclusiv de ener-gie termică; l) sistem de încălzire clasic – sistem de încălzire bazat pe arderea combustibililor fosili: produse petroliere, gaze naturale, cărbuni; m) solicitant – persoană fi zică ce de-pune dosar de fi nanţare.

Ghidul de fi nanţare al Programului Casa Verde, publicat în M.Of. (partea I), nr. 310 din 5 mai 2011, are rolul de a furniza solicitan-tului informaţii privind: Programul; eligibilitatea solicitantului, a dosarului de fi nanţare, a proiectului propus şi a cheltuielilor legate de acesta; condiţiile de depunere a dosarului proiectului.

IMPORTANT !Criterii cumulative de eligibilitate a solicitantului:a) este persoană fizică domiciliată pe teritoriul României; b) este proprietar/coproprietar al imobilului pe/în care se

implementează proiectul; imobilul trebuie să nu facă obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică; c) nu are obligaţii restante la bugetul de stat, bugete locale, conform legislaţiei naţionale în vigoare; d) în activitatea desfăşurată anterior începerii proiectului nu a încălcat dispoziţiile legale privind protecţia mediului şi nu sponsorizează activităţi cu efect negativ asupra mediului.

Nu este eligibil solicitantul care deţine în proprietate un imobil format din teren cu una sau mai multe construcţii, dintre care unele proprietăţi sunt comune, iar restul sunt proprietăţi individuale, pentru care se întocmesc o carte funciară colectivă şi câte o carte funciară individuală pentru fiecare unitate individuală aflată în proprietate exclusivă, care poate fi reprezentată de locuinţe şi spatii cu altă destinaţie, dupa caz. În cazul cumulării în cadrul aceluiaşi proiect a două tipuri de instalaţii, cuantumul finanţării solicitate nu poate depăşii valoarea cea mai mare acordată unui tip de proiect din cele doua cumulate în cadrul Programului.

PROGRAMUL

CC asa asa VV erde 201erde 20111PENTRU PERSOANE FIZICE

De interesDe interes

16

GHID DE FINANŢAREGHID DE FINANŢARE

Dosarul de fi nanţare va cuprinde:a) cerere de fi nanţare nerambursabilă, conform anexei nr.2

din Ghid, completată prin tehnoredactare computerizată şi semnată de solicitant, în original; b) declaraţie pe propria răspundere a solicitantului, conform anexei nr.3, completată şi semnată de către solicitant, în original; c) copie de pe actul de identitate al solicitantului; d) extras de carte funciară care să ateste dreptul de proprietate/coproprietate al solicitantului asupra imobilului pe/în care se va realiza proiectul, în original, sau autorizaţie de construire emisă solicitantului, în copie legalizată pentru imobilele afl ate în construcţie, valabile la data depunerii; e) certifi cat de atestare fi scală privind plata obligaţiilor la bugetul local, în original, valabil la data depunerii dosarului de fi nanţare, eliberat de către organele competente de pe raza cărora îşi are domiciliul solicitantul; f) adeverinţă privind existenţa contului bancar al solicitantului fi nanţării, emisă de o bancă comercială, în original; g) un plic pe care se va completa numele şi adresa completa a solicitantului, titlul programului: “Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire”, precum şi sesiunea de depunere.

17

Criterii cumulative de eligibilitate a proiectului: a) respectă prevederile naţionale şi comunitare privind protecţia mediului; b) proiectul vizează realizarea unei instalaţii conform cu scopul Programului şi cu prevederile prezentului ghid.

Categorii de cheltuieli eligibile (după semnarea contractului de finanţare nerambursabilă):

a) achiziţia de instalaţii pentru producerea de energie termică, inclusiv instalaţii pentru înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie regenerabilă; b) cheltuielile cu montajul şi punerea în funcţiune a sistemului, efectuarea, verificarea probelor şi încercărilor şi c) taxa pe valoarea adăugata (TVA).

Depunerea dosarului de fi nanţare:Dosarul de fi nanţare va avea ordinea prezentată la art. 12

din Ghid. Lipsa unui document sau prezentarea acestuia sub o altă formă decât cea solicitată sau ieşirea sa din perioada de valabilitate, precum şi neîndeplinirea unui criteriu de eligibilitate, determină respingerea dosarului. Solicitantul poate depune dosarul începând cu prima zi de deschidere a sesiunii de depunere. Un solicitant poate depune, în cadrul sesiunii de fi nanţare, un singur proiect. În cadrul aceluiaşi proiect, se pot cumula doua tipuri de instalaţii.

Documentele se vor depune într-un singur exemplar. Dosarul de fi nanţare se depune personal la agenţia judeţeană pentru protecţia mediului pe raza căreia domiciliază solicitantul. Personalul agenţiei judeţene, cu responsabilităţi în derularea Programului, verifi că conformitatea administrativă a documentelor şi completează fi şa prevăzută în anexa nr.1. După constatarea conformităţii, cererea de fi nanţare primeşte număr de înregistrare de la agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, în ordinea sosirii. Documentele depuse de către solicitant, însoţite de fi şa conformităţii administrative, vor fi introduse în plic de către personalul agenţiei judeţene pentru protecţia mediului pe raza căreia domiciliază solicitantul şi înaintate Autorităţii. Cererea de fi nanţare se completează prin tehnoredactare computerizata. Nu se accepta cereri de fi nanţare cu ştersături sau completări făcute manual. Verifi carea conformităţii administrative. Agenţia judeţeană pentru protectia mediului pe raza căreia domiciliază solicitantul procedează la verifi carea existenţei în dosar a tuturor documentelor solicitate, în formatul solicitat, completând fi şa conformităţii administrative prevăzută în anexa nr.1, si, ulterior, înregistrează cererea de fi nanţare nerambursabilă. Dosarele de fi nanţare conforme din punct de vedere administrativ se trimit în plic sigilat împreuna cu fi şa conformităţii administrative completată, la Autoritate.

Analiza şi selectarea dosarelor de fi nanţare.În cadrul sesiunii de depunere, Comisia de analiză

numită prin dispoziţia preşedintelui Autorităţii procedează la: a) verifi carea informaţiilor înscrise pe plicul conţinând dosarul de fi nanţare; b) deschiderea plicului conţinând dosarul de fi nanţare al solicitantului; c) analiza eligibilităţii solicitantului şi a proiectului; d) înaintarea către Comitetul director al Autorităţii a centralizatorului cuprinzând proiectele selectate, precum şi a centralizatorului cuprinzând proiectele neselectate la fi nanţare.

Comisia poate solicita documente sau informaţii suplimentare cu privire la documentele depuse, în vederea clarifi cării dosarului de fi nanţare, dacă pe parcursul analizei se constată necesitatea furnizării lor. Solicitanţii au obligaţia de a furniza, în maximum 10 zile lucratoare de la data solicitării, documentele şi informaţiile cerute; în caz contrar, dosarul de fi nanţare este respins.

Aprobarea dosarelor de fi nanţare.După avizare, Comitetul director al Autorităţii propune

spre aprobare Comitetului de avizare al Autorităţii centralizatorul cuprinzând proiectele selectate. Comitetul director al Autorităţii avizează centralizatorul privind proiectele respinse.

Comunicarea rezultatelor privind proiectele aprobate, respectiv centralizatorul cuprinzând proiectele respinse, se realizează prin postarea pe site-ul Autorităţii. Contestaţiile se pot depune la sediul Autorităţii, în termen de 10 zile de la data comunicării rezultatelor, respectiv de la postarea listei cu dosarele de fi nanţare respinse pe site-ul Autorităţii. Comisia de soluţionare a contestaţiilor, numită prin dispoziţia preşedintelui Autorităţii, analizează motivele respingerii şi înaintează Comitetului director propunerea de aprobare sau respingere a contestaţiei. Autoritatea soluţionează contestaţia în termen de 15 zile de la înregistrarea acesteia la registratura Autorităţii.

Acordarea fi nanţării.Solicitantul a cărui cerere de fi nanţare a fost aprobată

se prezintă la sediul agenţiei judeţene pentru protecţia mediului pe raza căruia domiciliază, pentru semnarea contractului de fi nanţare nerambursabilă, având asupra sa actul de identitate, în original. Se consideră renunţare la fi nanţarea aprobată neprezentarea solicitantului pentru semnarea contractului de fi nanţare nerambursabilă în termen de 60 de zile de la comunicarea aprobării dosarului de fi nanţare, respectiv publicarea pe site-ul Autorităţii a listei dosarelor de fi nanţare aprobate.

Contractul de fi nanţare nerambursabilă.Modelul contractului de fi nanţare nerambursabilă este

prevăzut în anexa nr.5 la Ghidul de fi nanţare. Contractul de fi nanţare nerambursabilă se întocmeşte în doua exemplare originale, dintre care unul pentru Autoritate şi unul pentru benefi ciar. El intra în vigoare la data semnării acestuia de către părţile contractante şi este valabil până la data de 15 decembrie a fi ecărui an.

Page 10: Agenda Jandarmeriei

18

Dosarul de decontare va fi depus la sediul Autorităţii până la data de 31 octombrie a fi ecărui an. Contractul de fi nanţare nerambursabilă se poate modifi ca cu acordul parţilor, prin act adiţional. În cazul în care solicitarea de modifi care, prin act adiţional, aparţine benefi ciarului, aceasta va fi prezentată în scris cu minimum 30 de zile lucratoare înainte de data la care se doreşte a se opera modifi carea. În condiţiile neexecutării de către benefi ciar a obligaţiilor din contractul de fi nanţare nerambursabilă, acesta poate fi reziliat, benefi ciarul fi ind înştiinţat asupra rezilierii contractului prin “Notifi care de reziliere a contractului pentru fi nanţare”. Rezilierea contractului de fi nanţare nerambursabilă din culpa benefi ciarului are drept consecinţă restituirea, în termenul precizat în notifi care, de către benefi ciar a fi nanţării primite, sub formă de plată de daune interese în cuantum egal cu suma trasă din fi nanţarea nerambursabilă acordată, la care se adaug dobânda legală pentru suma acordată, la nivelul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, calculată de la data plăţii. În cazul nerestituirii fi nanţării, Autoritatea procedează la executarea contractului de fi nanţare nerambursabilă, în condiţiile Codului de procedură fi scală. În cazul în care încetarea contractului intervine înainte de decontare, benefi ciarul nu este obligat la plata de daune interese.

Decontarea cheltuielilor eligibile.

Suma aprobată nu se poate suplimenta, benefi ciarul trebuind să asigure din surse proprii fi nalizarea proiectului. Autoritatea nu acordă plăţi în avans şi fi nanţează cheltuieli eligibile efectuate după semnarea contractului de fi nanţare nerambursabilă. De asemenea, Autoritatea nu efectuează plăţi pentru facturile reprezentând avansuri în baza contractelor încheiate între benefi ciarii fi nanţării şi furnizorii de servicii/produse/lucrări aferente proiectului. Odată cu depunerea dosarului de decontare, benefi ciarul este obligat să facă dovada achitării integrale a serviciilor/produselor/lucrărilor aferente proiectului.

Documente obligatorii necesare decontării.

Benefi ciarii fi nanţării vor depune la sediul Agenţiei judetene pentru protectia mediului unde domiciliază solicitantul, dosarul de decontare conţinând următoarele documente: a) cererea de tragere, conform anexei nr.1 la contractul de fi nanţare nerambursabilă, completată integral prin tehnoredactare computerizată şi semnată de

benefi ciar; b) contractul de execuţie, în copie legalizată; c) factura fi scală/facturile fi scale, în copie (se va/se vor prezenta şi în original, în vederea certifi cării conformităţii de către personalul agenţiei judeţene pentru protecţia mediului responsabil cu derularea Programului); d) documente bancare privind achitarea facturilor fi scale prezentate (extrase de cont cu viza instituţiei fi nanciar-bancare însoţite de O.P.-uri) şi/sau chitanţa; e) proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, în original; f) certifi catul de garanţie emis de producător pentru instalaţie, în copie; g) un plic pe care se va completa numele şi adresa completa a solicitantului, titlul programului: “Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire”, precum şi numărul şi data contractului de fi nanţare nerambursabilă în baza căruia se solicită decontarea.

Condiţii generale ale documentelor depuse în vederea decontării.

Factura depusă în vederea decontării va trebui să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fi e completată integral şi corect; b) să fi e emisă înainte de data depunerii cererii de tragere la Autoritate şi după data semnării contractului de fi nanţare nerambursabilă; c) să precizeze data şi numărul contractului conform căruia se emite şi perioada în care au fost executate lucrările aferente.

Autoritatea fi nanţează suma solicitată prin cererea de tragere, însoţită de documentele justifi cative, dar nu mai mult decât suma prevăzută în contractul de fi nanţare nerambursabilă. Ulterior verifi cării şi stabilirii conformităţii documentelor aferente cererii de tragere, personalul Autorităţii sau reprezentanţii instituţiilor desemnate pentru controlul Programului pot efectua o vizită la punctul de lucru unde se implementează proiectul. Benefi ciarul este obligat să prezinte toate documentele solicitate care au legătură cu proiectul odată cu efectuarea controlului. În urma controlului se va întocmi o notă de control, care va fi semnată de cel care efectuează controlul şi de către benefi ciar.

Monitorizarea.

Benefi ciarul este obligat să menţină investiţia realizată în cadrul Programului pentru o perioadă de cel puţin un an după fi nalizarea sa. În perioada de monitorizare, personalul Autorităţii sau reprezentanţii instituţiilor desemnate pentru controlul Programului pot efectua vizite la faţa locului, în vederea constatării menţinerii/nemenţinerii investiţiei realizate.

Finanţarea nerambursabilă acordată va fi recuperată în cazul în care obiectivele fi nanţate nu sunt folosite conform scopului stabilit, precum şi în cazul în care acestea au fost vândute, în timpul derulării proiectului şi după fi nalizarea proiectului, pe o perioada de un an.

Documentar realizat de colonel Romică MOISE

19

De interesDe interes

În perioada iulie-decembrie 2010 au fost suspendate prevederile privind pensia anticipată şi pensia anticipată parţială, acestea fi ind din nou aplicabile începând cu 01.01.2011.

PENSIA ANTICIPATĂ

Pentru a putea benefi cia de pensie anticipată, o persoană trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

1. Condiţia de vârstă – persoana trebuie să aibă o vârstă cu cel mult 5 ani mai mică decât vârsta standard de pensionare (conform tabelelor cu creşteri progresive, iar după anul 2030, 65 de ani bărbaţii, 62 de ani femeile şi 60 de ani cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale)

2. Condiţia de cotizare – persoana trebuie să fi realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea 263/2010.

Pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, în plus faţă de condiţiile de mai sus acestea trebuie să aibă îndeplinit şi stagiul minim de cotizare prevăzut pentru această categorie de persoane (acest stagiu creşte gradual, de la 15 ani, pentru ca, începând cu anul 2030, să fi e de 20 de ani) şi să se afl e în una din următoarele situaţii:

a) sunt trecute în rezervă/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzute de statutul cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare sau ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

Cu alte cuvinte, militarii/poliţiştii nu pot benefi cia de pensie anticipată decât la iniţiativa angajatorului sau din motive medicale.

La calculul perioadei de cotizare pentru stabilirea dreptului la pensie anticipată nu se iau în calcul perioadele în care persoana s-a afl at în una din următoarele situaţii (perioade asimilate):

- a benefi ciat de pensie de invaliditate;- a urmat cursurile de zi ale învăţământului

universitar, organizat potrivit legii, pe durata normalã a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomã;

- a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

- a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii

de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limitã de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate (menţionate mai sus) şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate. Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă se face din ofi ciu.

Cuantumul pensiei anticipate este stabilit în acelaşi mod ca şi pentru pensia pentru limită de vârstă.

PENSIA ANTICIPATĂ PARŢIALĂ

Condiţiile pentru acordarea pensiei anticipate parţiale sunt aceleaşi cu cele pentru acordarea pensiei anticipate, cu excepţia condiţiei de cotizare (depăşirea stagiului complet de cotizare cu până la 8 ani).

Pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale sunt în plus aceleaşi menţiuni ca şi la pensia anticipată (condiţii suplimentare pentru a benefi cia de pensie şi perioadele asimilate care nu se iau în calcul).

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limitã de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează, prin adăugarea perioadelor asimilate (menţionate mai sus) şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate. Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă se face din ofi ciu.

O diferenţă faţă de pensia anticipată apare la modalitatea de calcul a pensiei anticipate parţiale. Cuantumul acesteia se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limitã de vârstã care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fi ecare lunã de anticipare. Astfel, o persoană care va benefi cia de pensie anticipată parţială va primi o pensie diminuată cu 9% pentru fi ecare an pe care îl mai are până la împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă faţă de pensia pe care ar fi fost îndreptăţită să o primească dacă ar fi avut vârsta pentru pensie pentru limită de vârstă, calculată fără a se ţine cont de perioadele asimilate.

Atenţie! Reducerea vârstei de pensionare cu 5 ani menţionată mai sus pentru pensie anticipată sau anticipată parţială nu poate fi cumulată cu reducerea vârstei de pensionare pentru perioadele de cotizare în condiţii deosebite sau speciale sau cu orice alte reduceri.

Pentru poliţişti, prevederile referitoare la pensia anticipată sau anticipată parţială sunt aplicabile doar celor care nu au îndeplinit

stagiul complet de cotizare în calitate de poliţist sau perioade asimilate, având în vedere că celor care au îndeplinit stagiul complet de cotizare le sunt reduse vârstele de pensionare cu mai mult de 5 ani (în funcţie de condiţiile speciale sau deosebite în care şi-au desfăşurat activitatea).

Pentru o mai bună înţelegere, vom exemplifi ca printr-o situaţie ipotetică:

Femeie, născută în luna aprilie 1958, angajată ca ofi ţer în luna ianuarie 2006, iar de la angajare desfăşoară munca în condiţii speciale.

Conform Anexei 6 - vârste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare în specialitate, pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale din Legea 263/2010, vârsta de pensionare a persoanei în cauză este de 55 de ani şi 9 luni, iar stagiul maxim de cotizare (în calitate de militar) este de 21 de ani şi 6 luni.

Pentru că persoana nu are vechimea ca militar necesară ieşirii la pensie, aceasta va trebui să se încadreze în condiţiile impuse de Anexa 5 - vârste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare – Femei. Astfel, stagiul complet pentru persoana în cauză este de 31 de ani şi o lună, iar vârsta de pensionare este de 61 de ani şi o lună.

Având în vedere cele de mai sus, persoana poate benefi cia de o pensie anticipată sau anticipată parţială dacă are un stagiu de cotizare (inclusiv perioada cât a fost militar) de cel puţin 39 de ani şi o lună, respectiv cel puţin 31 de ani, o lună şi o zi, iar vârsta minimă de pensionare este de 56 de ani şi o lună.

În luna ianuarie 2014, când persoana va avea vârsta de 55 de ani şi 9 luni şi o vechime de opt ani ca şi militar, raporturile de serviciu ale acesteia vor înceta datorită atingerii vârstei de pensionare pentru cadrele militare. Persoana va putea benefi cia de pensie anticipată sau pensie parţială anticipată începând din luna mai a anului 2014, adică la împlinirea vârstei de 56 de ani şi o lună, dacă anterior angajării în armată a îndeplinit un stagiu de cotizare de cel puţin 31 de ani şi o lună pentru pensie anticipată, respectiv 23 de ani, o lună şi o zi pentru pensie anticipată parţială.

În cazul în care persoana nu îndeplineşte condiţiile de mai sus, va benefi cia de pensie la vârsta de 61 de ani şi o lună, conform stagiului de cotizare avut.

- în numărul viitor: pensia de invaliditate şi pensia de urmaş -

Consilier juridic Valentin MARIN

Page 11: Agenda Jandarmeriei

20

Mai bine pentru mai mulţiMai bine pentru mai mulţi

Asociaţia fără scop patrimonial

„Grigore Al. Ghica”

Bilanţ 2010 şi perspective

Obiective puse în practică Una din principalele preocupări ale Consiliului Director în

2010, a constituit-o sprijinirea financiară a membrilor asociaţiei şi a membrilor familiilor acestora aflaţi în situaţii dificile. În perioada la care ne referim, au fost soluţionate favorabil 79% din solicitările formulate. Au fost acordate sume cuprinse între 500 şi 10.000 lei pentru sprijinirea a 159 cazuri de îmbolnăviri grave, decese, urmarea unor tratamente medicale, achiziţia de materiale şi aparate medicale etc., suma totală ridicându-se la 295.558 lei. Nu au fost soluţionate un număr de 31 solicitări din motive procedurale sau de legalitate. Cu prilejul Crăciunului, Consiliul Director a sprijinit financiar Comitetele teritoriale şi unităţile în care asociaţia are membrii luaţi în evidenţă, oferind fonduri pentru cadouri destinate copiilor în sumă de 110.744,12 lei (20 lei/copil).

De asemenea, s-a alocat suma de 8.700 lei în vederea achiziţionării de rechizite şi alte materiale de birotică necesare (300lei/sucursală) şi s-au confecţionat 29 ştampile pentru toate entităţilele teritoriale ale asociaţiei. În baza prevederilor Protocolului de Colaborare între asociaţie şi Jandarmeria Română, am sprijinit financiar I.G.J.R., la începutul anului 2010, cu suma de 10.000 lei pentru editarea Revistei „Jandarmeria Română” şi s-a acordat Comitetului Satu–Mare suma de 2.000 lei pentru editarea unei lucrări monografice intitulată „Istoricul Jandarmeriei Sătmărene”. În baza Hotărârii Adunării Generale, a fost achiziţionat un autoturism pentru îndeplinirea operativă a atribuţiilor şi sarcinilor curente ce revin membrilor Consiliului Director. Pentru funcţionarea acestuia am obţinut o sponsorizare în valoare de 1.500 lei, în bonuri de motorină, de la S.C. PETROM S.A. Pentru buna funcţionare a Consiliului Director şi în mod deosebit a compartimentului financiar–contabilitate, au fost achiziţionate două laptopuri, cu suma de 1.700 lei/buc.

Consti tuirea a noi f i l iale ş i sucursale Consiliul director a sprijinit toate unităţile subordonate I.G.J.R.

care au solicitat să înfiinţeze filiale şi sucursale la nivelul acestora. La această dată, structura organizatorică a asociaţiei se prezintă astfel: 12 filiale la U.Sp.79 Bucureşti, I.J.J. Arad, Bihor, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Suceava, Timiş, Constanţa, Vrancea şi Gr.J.Mb.Tomis Constanţa; 30 sucursale; în 18 unităţi din Municipiul Bucureşti şi teritoriu, asociaţia are membri luaţi în evidenţa centrală.

În anul 2010, structura organizatorică a sporit cu 6 filiale şi 3 sucursale faţă de 2009. Din păcate, nu au luat fiinţă încă structuri teritoriale ale asociaţiei la: I.G.J.R., D.G.J.M.B, U.Sp.72 Cernavodă, I.J.J. Iaşi şi Vaslui, C.P.P.C.J.Câmpulung, C.P.P.C.J. Bumbeşti, Şcoala de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani, Gr.J.Mb. Timişoara şi în cele 18 unităţi în care avem membrii luaţi în evidenţă la nivel central. De asemenea în cadrul C.P.P.C.J. Câmpulung a fost constituită şi funcţionează „Asociaţia Negru Vodă”, care este independentă de asociaţia noastră.

Privind acest aspect, considerăm că demersurile noastre nu au fost destul de convigătoare şi eficiente, iar la nivelul unităţilor amintite, nu s-au manifestat atenţia şi interesul cuvenite pentru aceste activităţi menite să faciliteze construirea unei asociaţii puternice, care are ca obiective: interesul membrilor, creşterea imaginii Jandarmeriei Române şi promovarea tradiţiilor militare, cum sunt spiritul de camaraderie, de solidaritate şi întrajutorare.

Membr i to t mai pu ţ in i , buget to t mai redus În prezent, asociaţia are în evidenţă un număr de 10.946

membrii, dintre care 176 sunt cadre în rezervă, în retragere şi veterani de război. Evoluţia economiei româneşti, măsurile de austeritate luate anul trecut de Guvern - care au avut repercusiuni şi asupra situaţiei financiare a fiecăruia dintre noi, precum şi mărirea cuantumului cotizaţiei lunare la 10 lei, începând cu luna aprilie 2010, au determinat ca un număr însemnat de membri, în special din cadrul structurilor teritoriale, să solicite retragerea din asociaţie. Astfel, raportat la 01.01.2010, când aveam în evidenţă 14.260 persoane, în prezent avem cu 3.314 membri mai puţin. Este greu de înţeles o asemenea evoluţie, dar vom căuta să recuperăm terenul pierdut, printr-o comunicare mai bună cu oamenii. Cert este faptul că, această situaţie a avut efecte negative imediate asupra bugetului asociaţiei, mai ales în prima jumătate a anului 2010, şi implicit asupra îndeplinirii de calitate a celor mai importante obiective ale activităţii noastre.

Bugetul asociaţiei s-a realizat în principal din colectarea cotizaţiilor membrilor, sponsorizări ori din cota de 2% din impozitul pe venit. De exemplu, Consiliul Director a iniţiat 26 de solicitări de sponsorizare în bani şi bunuri, obţinându-se o sumă totală de 105.673,00 lei. Sumele şi bunurile obţinute din sponsorizări au fost folosite pentru sprijinirea instituţiei din care facem parte, în organizarea şi desfăşurarea activităţilor de reprezentare internă şi internaţională, a sărbătorilor legale şi aniversărilor oficiale, precum şi pentru dotarea sediului de lucru al asociaţiei.

Obiectiv esen ţ ial:recuperarea patrimoniului „Casei Jandarmeriei”

În ceea ce priveşte recuperarea patrimoniului identificat până în prezent al fostei Asociaţii „Casa Jandarmeriei” (terenuri, sedii, spaţii de odihnă şi agrement, fonduri financiare confiscate abuziv de stat după 1948 etc.), Consiliul Director a luat măsuri în primul rând pentru autentificarea documentelor aprobate în Adunarea Generală a membrilor asociaţiei din data de 26.02.2010 şi a început demersurile juridice pentru aprobarea de către instanţă a înregistrării în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, aflat la grefa Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, a modificărilor din cuprinsul statutului, cu privire la această problemă, propuse şi aprobate în Adunarea Generală.

În şedinţa Camerei de Consiliu a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, desfăşurată în data de 07.10.2010, aceste modificări au fost respinse ca neântemeiate, drept pentru care Casa de avocatură angajată de asociaţie, a depus o cerere de recurs la Tribunalul Bucureşti pentru rezolvarea acestei situaţii, care se va judeca vara aceasta la Curtea de Apel Bucureşti. Vă vom ţine la curent, prin intermediul revistei centrale, cu evoluţia situaţiei.

Activitatea Consiliului DirectorÎn perioada de referinţă, Consiliul Director a urmărit: finalizarea

acţiunii de constituire a structurilor teritoriale; consolidarea bugetului şi realizarea de economii; obţinerea unor sponsorizări pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor cuprinse în statut şi mărirea patrimoniului asociaţiei; acordarea unor ajutoare financiare membrilor asociaţiei aflaţi în situaţii deosebite; sprijinirea financiară

La începutul trimestrului II a.c., la sediul IGJR a avut loc şedinţa ordinară a Adunării generale a membrilor Asociaţiei fără scop patrimonial „Grigore Al. Ghica”, la care au luat parte şi reprezentanţii sucursalelor/fi lialelor, în sistem videoconferinţă. A fost ultima întrunire a Asociaţiei, condusă de către generalul în retragere dr. Dumitru Penciuc, în calitate de preşedinte, cel care avea să treacă la cele veşnice la sfârşitul lunii mai.

21

a I.G.J.R. pentru organizarea şi desfăşurarea unor activităţi interne, internaţionale şi cu prilejul unor sărbători legale, în baza Protocolului de Colaborare între asociaţie şi Jandarmeria Română; aprobarea sumelor necesare pentru achiziţionarea unor materiale de birotică sau rezolvarea altor nevoi la solicitarea Comitetelor de conducere ale sucursalelor teritoriale; aprobarea sumelor necesare pentru oferirea unor cadouri copiilor membrilor sucursalelor teritoriale cu prilejul Crăciunului; începerea acţiunilor în instanţă în vederea aprobării modificărilor aduse la statut, precum şi a apărării intereselor membrilor asociaţiei, în special a cadrelor în rezervă şi retragere etc.

A fost elaborat Regulamentul privind confecţionarea, evidenţa, păstrarea şi utilizarea ştampilelor în asociaţie şi periodic s-au elaborat informări asupra activităţilor desfăşurate şi a rezultatele lor. În baza Protocolului de colaborare între Asociaţie şi Jandarmeria Română, am sprijinit financiar această instituţie, pentru participarea la seminarul „Jandarmeria şi provocările din domeniul securităţii în secolul XXI”, desfăşurat în Olanda.

Membrii Consiliului Director au participat la activităţile organizate cu prilejul Zilei Naţionale a României, Zilei Jandarmeriei, Zilei Eroilor Jandarmi de la Otopeni şi la alte evenimente omagiale. Tot în această perioadă am acordat calitatea de „Membru donator” la un număr de 29 societăţi comerciale sau firme care au contribuit financiar sau cu bunuri materiale la buna desfăşurare a activităţilor organizate de I.G.J.R. sau Asociaţie.

P r o i e c t e l e a nu l u i 20 1 1 Prezentând principalele aspecte ale activităţii

Consiliului Director, vrem să reiterăm faptul că dezideratele noastre sunt: desăvârşirea unei asociaţii puternice din toate punctele de vedere, în raport cu situaţia actuală, dezvoltarea spiritului camaraderesc pe care Jandarmeria Română l-a avut în întreaga sa istorie, precum şi acela de a răspunde cât mai prompt nevoilor şi aspiraţiilor membrilor noştri şi a tuturor jandarmilor din unităţile subordonate I.G.J.R.

Având în vedere aceste aspiraţii, ne exprimăm dorinţa ca să acţionăm împreună pentru îndeplinirea următoarelor obiective:

- desfăşurarea unei intense activităţi de promovare în rândul cadrelor din unităţile Jandarmeriei Române, a imaginii asociaţiei şi a rezultatelor ce se obţin, în scopul atragerii unui număr cât mai mare de membrii;

- finalizarea acţiunii de constituire a structurilor teritoriale la nivelul tuturor unităţilor subordonate I.G.J.R. şi sprijinirea acestora sub toate aspectele;

- consolidarea/creşterea bugetului, realizarea de economii şi respectarea legalităţii în derularea tuturor operaţiunilor financiar-contabile, precum şi în luarea deciziilor;

- continuarea acţiunilor de sprijinire financiară a membrilor asociaţiei sub toate aspectele prevăzute în statut şi în raport cu situaţia fiecărui solicitant;

- continuarea acţiunilor de depistare a unor sponsori şi donatori;

- asigurarea unei colaborări şi informări reciproce continue cu I.G.J.R., în concordanţă cu prevederile Protocolului de colaborare între Asociaţie şi Jandarmeria Română;

- finalizarea acţiunilor în instanţă privind modificările aduse la statut şi apărarea intereselor cadrelor în unele procese aflate pe rol;

- desfăşurarea unor activităţi de control şi îndrumare în structurile teritoriale, conform planificării întocmite pentru anul 2011, precum şi dezvoltarea relaţiilor între asociaţie şi alte organizaţii similare sau de stat.

Consiliul Director

Personalitate marcantă şi simbol al Jandarmeriei moderne, provenit din fosta Jandarmerie Regală, generalul cu patru stele în retragere dr. Dumitru Penciuc s-a stins din viaţă vineri, 27 mai 2011, lăsând în urma sa un gol uman şi intelectual imens.

Născut la 6 august 1925, în Comuna Tudora (Botoşani), într-o familie modestă, a rămas de timpuriu orfan de tată, fi ind crescut de bunici. După absolvirea liceului, s-a înrolat voluntar în Regimentul 11 Roşiori, cu care a plecat pe fronturile de Est şi Vest, ca radiotelegrafi st la Comandamentul Diviziei 1 Cavalerie. După război, a urmat Şcoala Militară de Ofi ţeri Jandarmi, absolvind ca şef al ultimei promoţii (şcoala s-a desfi inţat în

octombrie 1948). A fost încadrat comandant de companie în cadrul Centrului de Instrucţie Botoşani, de unde a promovat şef birou la Regimentul de Securitate Bucureşti şi şef secţie la Şcoala de Ofi ţeri MAI Oradea.

În anul 1968 a fost înaintat, înainte de termen, la gradul de colonel şi numit şef serviciu operaţii la Direcţia Învăţământ a Ministerului de Interne, urmând ca, în 1970, să ocupe funcţia de şef de stat major al Trupelor de pază obiective. În anul 1971, colonelul Penciuc a fost numit şef de Stat Major al Comandamentului Trupelor de Securitate. În anul 1982 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare.

Doi ani mai târziu, fi ind suspectat de relaţii cu grupul dizidenţilor anti-ceauşişti, dar şi sub pretextul că era singurul ofi ţer în activitate provenit din fosta Jandarmerie, a fost trecut în rezervă şi supravegheat continuu de către organele securităţii. Aderând la mişcarea anticomunistă, începând din 22 decembrie 1989, s-a afl at în principalele puncte fi erbinţi ale Revoluţiei, distingându-se printr-un aport valoros în acţiunile de asigurare a ordinii şi restabilirii liniştii sociale, pentru care a fost distins cu Medalia şi brevetul de luptător cu merite deosebite în Revoluţia din decembrie. Fiind rechemat în activitate, cu gradul de general, în primele zile postrevoluţionare a fost numit şef de stat major al Poliţiei Române.

În februarie 1990, generalul dr. Dumitru Penciuc a preluat comanda Jandarmeriei Române, iar la sfârşitul lunii aprilie a fost promovat în funcţia de adjunct al Ministrului de Interne. Modifi cându-se funcţiile din conducerea Aparatului Central, a fost numit secretar de stat, şef al Departamentului Organizare, Coordonare şi Relaţii Publice, contribuind nemijlocit la demersurile de democratizare şi modernizare ale instituţiei. A participat la înfi inţarea în Ministerul de Interne a Comitetului pentru Drept Umanitar şi Drepturile Omului, fi ind ales preşedintele acestui organism. În anul 1991 a fost numit, prin Hotărâre de Guvern, preşedinte din partea României în Comisia Mixtă Româno-Iugoslavă în probleme de frontieră.

În 1992 a fost trecut în rezervă, la cerere, cu drept de pensie, ulterior fi ind ales preşedinte de onoare al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război din MI, devenind, din 1994, preşedinte executiv. În anul 2000 a fost ales şi prim-vicepreşedinte al ANVR din MApN. A fost consultant şi acerb susţinător al primei Legi a Jandarmeriei, instituţie la reînfi inţarea căreia a avut un aport deosebit, în 1990, fi ind totodată un colaborator dezinteresat la „Revista Jandarmeriei” şi editor al Revistei „Veteranul”.

A fost decorat cu: Ordinul Naţional „Serviciul Credincios”, în grad de ofi ţer; Ordinul Naţional „Serviciul Credincios”, în grad de comandor; Medalia „Crucea Comemorativă a celui de-al doilea Război Mondial 1941-1945”; Medalia „Virtutea Ostăşească”, clasa I; „Virtutea Militară”, clasa a III-a; „Bărbăţie şi Credinţă”, clasa a II-a. Prin personalitatea şi activitatea sa, generalul Penciuc a oferit un model expresiv pentru semnifi caţia lucrului bine facut şi ataşamentul fata de ţară, reuşind să îmbine performanţa profesională de vârf cu înţelegerea simplă faţă de problemele umane reale. Avea întotdeauna o vorbă bună şi un sfat competent pentru cei din jur.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

- Redacţia Revistei "Jandarmeria Română"-

IN MEMORIAM

Page 12: Agenda Jandarmeriei

EuropaEuropa

Reuniune CIMIN - Madrid, Spania

Lucrările au fost prezidate de Francisco Javier Velasquez Lopez, directorul general al Poliţiei şi Gărzii Civile Spaniole şi Preşedintele în exerciţiu al CIMIN, iar primul punct pe ordinea de zi a fost reprezentat de lecţiile învăţate după terminarea primei misiuni în care a fost angajată Forţa de Jandarmerie Europeană, şi anume conducerea Forţei Multinaţionale dislocate în Bosnia şi Herţegovina, sub egida Misiunii EUFOR ALTHEA a UE. Comandantul FJE, domnul colonel Jorge Esteves, a prezentat o analiză a activităţilor desfăşurate de-a lungul celor peste trei ani de misiune, concluzionând că primul angajament internaţional al FJE poate fi considerat, în general, un succes. Cu toate acestea, au existat şi unele neajunsuri, dintre care cel mai important este faptul că FJE depinde de disponibilitatea unei naţiuni lider pe logistică pentru a se disloca într-o anumită misiune şi că, atunci când acest suport încetează, posibilitatea ca forţa să îşi continue angajamentul este grav afectată. Până în prezent, doar două state membre ale FJE (Franţa şi Italia) posedă capabilităţi de naţiuni-lider pe logistică.

În ceea ce priveşte misiunea FJE de instruire a Poliţiei Naţionale Afghane, desfăşurată sub egida NATO Training Mission – Afghanistan (NTM-A), delegaţiile naţionale au fost informate cu privire la situaţia actuală a activităţilor desfăşurate în teatrul de operaţii şi în afara acestuia. Astfel, FJE este prezentă în Afganistan cu 411 militari din şapte ţări (doar Lituania şi România nu au contribuit până în prezent la această misiune - Jandarmeria participă în Afghanistan sub egida NATO, n.r.), fiind implicată pe trei direcţii: • ofiţeri în cadrul structurii care coordonează procesul de instrucţie la nivel naţional;• coordonarea activităţii de instruire a Poliţiei Naţionale Afghane în centrele de pregătire de la Wardak, Mazar-e-Sharif şi Adraskan;

• mentorarea şi consilierea forţelor de poliţie afghane, prin intermediul Police Operational Mentor and Liaison Teams – POMLT.

Mai mult, FJE s-a implicat şi în procesul de pregătire a POMLT înainte de a fi dislocate în teatrul de operaţii, prin organizarea şi desfăşurarea unor sesiuni de antrenament la Centrul Naţional al Jandarmeriei Franceze de la Saint-Astier.

Un subiect care a fost supus atenţiei de către reprezentanţii Franţei, este necesitatea ca FJE să îşi crească vizibilitatea în Afghanistan, propunându-se desemnarea unei persoane care să coordoneze toate

forţele dislocate şi căreia să i se atribuie şi responsabilităţi de promovare a imaginii FJE.

Pentru a răspunde pozitiv unei solicitări venite de la Comandantul NTM-A, CIMIN a fost de acord cu formarea unui comitet de experţi din ţările care au participat până acum la instruirea poliţiei afghane, care să revizuiască şi să completeze Programele de Instrucţie după care se realizează în prezent pregătirea forţelor de poliţie din Afghanistan.

Un alt punct al agendei a fost reprezentat de schimbarea comandantului FJE în vara acestui an. CIMIN a mulţumit domnului colonel Jorge Esteves, din cadrul Gărzii Naţionale Republicane Portugheze, pentru calitatea muncii depuse pe timpul mandatului său şi pentru devotamentul manifestat în vederea consolidării imaginii FJE. Ulterior, CIMIN a aprobat candidatura domnului colonel Kees Kuijs, din cadrul Jandarmeriei Regale Olandeze, care a fost desemnat viitorul Comandant al FJE.

A fost prezentat un studiu al potenţialelor misiuni la care FJE ar putea participa în viitor. Majoritatea delegaţiilor au fost de acord că forţa va trebui să se implice mai activ în misiunile aflate în derulare sub egida UE (de genul celor din Balcani, Palestina etc.). Însă, nu a fost ignorată nici situaţia din nordul Africii, unde conflictele din prezent ar putea necesita o intervenţie a FJE. Pentru a nu fi luaţi prin surprindere de o eventuală solicitare a diferiţilor actori internaţionali care sunt prezenţi în această regiune, CIMIN a solicitat Comandamentului Permanent efectuarea unui studiu de fezabilitate privind o ipotetică implicare a FJE în nordul Africii.

22

O delegaţie a României, condusă de colonelul Costel Gavrilă, împuternicit inspector general al Jandarmeriei Române, a participat la lucrările Comitetului Interministerial de Rang Înalt (CIMIN) al Forţei de Jandarmerie Europeană (FJE), desfăşurate în Spania, la Madrid, în ziua de 13 mai 2011.

Membri delegaţiilor participante la lucrările CIMIN

locotenent Dorin LUŢĂ

La activitate au participat ofiţeri reprezentând 10 din cele 11 instituţii membre ale FIEP, Jandarmeria Română fiind reprezentată de o delegaţie condusă de maiorul Nicoleta Primăvăruş, ofiţer specialist afaceri europene în cadrul Serviciului Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Schengen al IGJR.

Domnul locotenent-colonel Ali Belqaid, reprezentantul Jandarmeriei Regale Marocane – care deţine Preşedinţia Anuală a FIEP în 2011, a prezidat lucrările comisiei, iar la primul punct al ordinii de zi, Jandarmeria Regală Olandeză a prezentat o propunere de proiect în cadrul programului „Lifelong Learning Program – Leonardo da Vinci”, prin care s-ar putea asigura finanţare din partea Uniunii Europene pentru desfăşurarea unor vizite de studiu ale unor reprezentanţi din instituţiile membre ale FIEP din Europa. Obiectivul general constă în îmbunătăţirea cooperării în domeniul pregătirii şi dezvoltarea aptitudinilor manageriale ale structurilor responsabile de implementarea strategiilor naţionale privind creşterea calităţii educaţiei şi formării funcţionarilor. Bugetul estimat este de 1,2 milioane de euro.

S-a propus efectuarea unor vizite de studiu sau de lucru, cu durata de 3-5 zile, la Poliţia din Marea Britanie (obiectul acestora fiind reprezentat de modelul „Intelligence Led Policing”). Activităţile vor fi finanţate 100% din fonduri U.E., care vor putea fi accesate de 7 instituţii membre ale FIEP, în calitate de parteneri (din Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Olanda, România şi Turcia). Limita maximă a fondurilor care vor putea fi accesate este de 25.000 euro pentru fiecare partener în proiect.

Cel de-al doilea punct al agendei a constat în prezentarea situaţiei actuale a site-ului FIEP. În acest sens, reprezentanţii Jandarmeriei Regale Olandeze - în calitate de responsabilă de proiect, au informat că site-ul este operaţional, putând fi accesat pentru moment la adresa www.fiep-asso.nl, cu precizarea că instituţia olandeză a cumpărat deja şi domeniul www.fiep.org, care va deveni adresa oficială a asociaţiei. Toţi cei prezenţi s-au arătat extrem de încântaţi de aspectul şi structura site-ului, mulţumind jandarmeriilor din Olanda şi Maroc pentru efortul depus.

În continuarea discuţiilor, reprezentantul Carabinierilor Chilieni a susţinut o informare cu privire la concluziile recensământului efectuat de instituţia sud-americană, în cadrul FIEP, privind forţele de tip jandarmerie de pe mapamond. În prezent, există peste 60 de forţe de poliţie cu statut militar, care pot

fi considerate jandarmerii prin misiunile pe care le execută şi competenţele pe care le au (sunt incluse cele 11 instituţii membre ale FIEP). Din numărul total, 32 de jandarmerii de pe mapamond ar îndeplini toate condiţiile necesare pentru a deveni membre ale FIEP.

Pentru respectarea angajamentelor asumate în calitate de instituţie care asigură Preşedinţia FIEP, Jandarmeria Regală Marocană a prezentat iniţiativa de organizare a unui seminar special, cu tema „Managementul securităţii”. La seminar va fi invitată să participe câte o persoană din fiecare instituţie membră a FIEP, cu posibilitatea participării şi a unor experţi academici din aceste ţări.

În acelaşi context, Jandarmeria Regală Marocană a informat despre organizarea unei competiţii, în Maroc, pentru luptătorii din forţele speciale ale instituţiilor membre ale FIEP, cu scopul asigurării unui cadru propice iniţierii şi dezvoltării unor relaţii de cooperare pe această direcţie. Fiecare echipă naţională va fi formată din doi membri, toate cheltuielile de participare, mai puţin transportul internaţional, fiind asigurate de organizatori. Competiţia va dura cinci zile şi va avea loc în luna octombrie 2011.

23

Comisia FIEPpentru Afaceri Europene

În perioada 23-26 mai 2011, Jandarmeria Română a găzduit, la Centrul de Pregătire Sinaia, Comisia pentru Afaceri Europene a Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi Poliţie cu Statut Militar Europene şi Mediteraneene (FIEP).

Membri Comisiei FIEP pentru Afaceri Europene

maior Nicoleta PRIMĂVĂRUŞ

Page 13: Agenda Jandarmeriei

Contrabandă cu ţigări Un jandarm de la Gruparea Mobilă Timiş şi un

poliţist de la Secţia 3-Timişoara, care patrulau, noaptea, în zona “Steaua”, au observat, la un moment dat, un bărbat dormind într-o maşină. I - a u bă t u t în geam, l-au trezit şi l-au rugat să se legitimeze şi să le arate ce are în portbagaj. Când l-a deschis, mare le-a fost mirarea o a m e n i l o r legii să dea peste cutii pline cu ţigări. Şoferul nu prea a ştiut să explice cum a ajuns să doarmă în maşină. Cert este faptul că fi ind angajat al CFR, în cursul zilei de miercuri a adus din Serbia 2.500 de pachete de ţigări, pe care urma să le vândă în Timişoara, „pentru a face un ban, pe lângă salariu”, după cum a declarat.

A plecat de la muncă, şi-a încărcat autoturismul cu ţigări, iar mai apoi a tras pe dreapta, să se odihnească puţin. Bărbatului în vârstă de 54 de ani i s-a întocmit dosar penal pentru contrabandă. Iniţial a fost reţinut pe bază de ordonanţă, pe 24 de ore, însă procurorii au decis să fi e cercetat în libertate. Ţigările, în valoare de aproximativ 17.500 de lei, au fost confi scate.

căpitan Emilia FÎNAŢĂ

Incendiu pe Vârful MăguriiJandarmii montani din Piatra Fântânele, aflaţi într-o

acţiune de patrulare, s-au autosesizat că în zona numită Măgura, din satul Piatra Fântânele, Comuna Tiha

Bârgăului, pe o păşune privată, izbucnise un incendiu ce ameninţa pădurea care aparţine de Ocolul Silvic Tihuţa-

Colibiţa. Imediat, patrula alcătuită din plutonierul-major Daniel Buhai, plutonierul-adjutant Dumitru Raşca şi sergentul-major Daniel Galben, a trecut la limitarea incendiului, solicitând totodată sprijinul cetăţenilor aflaţi în zonă.

În jurul orei 18.30, cu ajutorul a 10 localnici şi 4 lucrători ai Ocolului Silvic Tihuţa – Colibiţa, s-a reuşit izolarea incendiului. Acesta a distrus peste două hectare de teren, fiind izolat însă, din fericire, la marginea pădurii.

locotenent Georgeta CĂŞVAN

Rezultate din misiuniRezultate din misiuni

iş şi un atrulau,, la un

maşină. I - a u bă t u t gitimeze şi să le arate ce

e a fost mirarea o a m e n i l o r

anum

Bârgă

Foto I.G.S.U.

Furt de energie electrică Vineri, 13 mai a.c., efective din cadrul

Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Olt împreună cu reprezentanţi ai unei societăţi de distribuţie a energiei electrice, au executat pe raza oraşului Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt, o acţiune pe linia prevenirii şi combaterii sustragerii de energie electrică.

Acţiunea s-a desfăşurat între orele 07.00-11.00, pe străzile Rampei şi Abatorului din localitate, fi ind depistate 8 persoane cu vârsta cuprinsă între 22 şi 47 ani, care sustrăgeau energie electrică prin folosirea unor instalaţii clandestine racordate direct la reţeaua electrică afl ată în imediata apropiere a locuinţelor.

Potrivit notelor de constatare întocmite de reprezentanţii societăţii de distribuţie a energiei electrice, persoanele în cauză nu aveau încheiate contracte de furnizare şi nici aparate de măsură a energiei electrice. Instalaţiile clandestine au fost sigilate şi ridicate de către reprezentanţii societăţii de distribuţie a energiei electrice.

Celor în cauză li s-au întocmit actele de constatare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de sustragere de energie electrică şi folosirea de instalaţii clandestine în scopul racordării directe la reţea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare, fapte prevăzute şi pedepsite de Legea nr. 13/2007 a energiei electrice.

Dosarele cu actele de constatare vor fi înaintate Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, pentru continuarea cercetărilor.

căpitan Emanuel BOTAN

de razalinia rică. 00, ind

24

Prinşi la braconajJoi, 19 mai a.c., în jurul

orei 22.00, o patrulă de jandarmerie din cadrul Grupei

de Jandarmi Supraveghere şi Ordine Publică Pecica, în

cooperare cu inspectori din cadrul Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură – Filiala Ardeal, executând o misiune specifi că pe linia prevenirii şi combaterii fenomenului contravenţional şi infracţional în domeniul piscicol, au prins în fl agrant 3 bărbaţi cu vârste cuprinse între 30 şi 40 de ani, care braconau pe Canalul Turnu cu trei plase de pescuit comercial de tip „setcă”. În urma interceptării şi legitimării, jandarmii i-au identifi cat pe U. Ioan din Arad, R. Rudolf şi S. Ioan din Sederhart, jud. Arad. Aceştia au fost surprinşi într-o barcă pneumatică în timp ce întindeau plase de pescuit pe Canalul Turnu, iar la controlul bagajului afl at asupra celor 3 persoane, jandarmii au găsit mai mulţi peşti din specia caras şi crap.

Câteva zile mai târziu, jandarmii arădeni, în cooperare cu inspectori din cadrul aceleiaşi Agenţii, executând o misiune specifi că, au prins în fl agrant un bărbat care avea asupra sa mai multe unelte de pescuit folosite la braconaj. În urma interceptării şi legitimării, a fost identifi cat S. Ion de 38 de ani din Semlac, care se deplasa pe malul drept al râului Mureş, având asupra sa unelte de pescuit interzise prin lege, respectiv 9 „vârşe” şi 4 plase de pescuit de tip „setcă”,

valoarea acestora ridicându-se la 2.500 de lei. În ambele cazuri jandarmii, au confi scat uneltele de pescuit şi le-au întocmit celor în cauză actele premergătoare în vederea începerii urmăririi penale, fi ind susceptibili de săvârşirea infracţiunii de ,,deţinerea la pescuit de către persoane neautorizate a tipurilor de unelte de pescuit comercial”.

Dosarele cu actele premergătoare începerii urmăririi penale au fost înaintate Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad pentru continuarea cercetărilor.

maior Florin ZAPODEAN

Eşuarea unei sinucideriÎn ziua de 18 mai a.c., în jurul orelor

14.30, plutonierul Stanciu Silviu, instructor în cadrul Centrului Jandarmi Montani Sinaia, afl at cu grupa la pregătire în poligonul alpin, a fost sunat de către o cunoştinţă din Buşteni, care i-a spus că un prieten de-al său d i n Bucureşti, în vârstă de 43 de ani, a dispărut de la domiciliu cu intenţia de a se sinucide. Ştiind că subofi ţerul nostru cunoaşte foarte bine zona, l-a rugat să îl caute, deoarece ultimele informaţii erau că persoana respectivă s-a îndreptat spre zona Sinaia-Buşteni.

Comandantul Centrului, colonel dr. Dumitru Chiriţă, cu aprobarea inspectorului general al Jandarmeriei Române, colonel Costel Gavrilă, a trimis grupa de intervenţie formată din plutonier Stanciu Silviu, plutonier-major Boltaşu Nicolae, plutonier Goran Ciprian, personal civil Marciu Florin şi personal civil Geană Sebastian, pe direcţia Buşteni-Azuga-Predeal, pentru a căuta persoana.

În jurul orelor 17.30, aceasta a fost găsită în stare de şoc, deoarece intenţionase într-adevăr să se sinucidă, dar coarda cu care s-a spânzurat s-a rupt. Din fericire!

Instructorii Centrului i-au acordat primul ajutor celui în cauză, iar şeful Postului de jandarmi montani Azuga a chemat, prin apelul de urgenţă 112, Serviciul Ambulanţă, victima fi ind însoţită de către instructorul Centrului, Marciu Florin, până la Spitalul de ortopedie Azuga, unde a fost predat pentru intervenţii medicale.

Din investigaţiile privind identifi carea persoanei, a reieşit faptul că aceasta, în vârstă de 43 de ani, are domiciliul în Bucureşti, iar motivul pentru care a recurs la gestul disperat este de natură fi nanciară, pe fondul greutăţilor cu care se confruntă familia.

plutonier Magdalena SOARE

Intervenţii prompte ale jandarmilor montani

În ziua de 8 mai a.c., în urma unei solicitări telefonice, jandarmii din cadrul Postului Montan Padina (foto) au intervenit pe traseul Cuibul Dorului – Dichiu – Zănoaga, în zona Table, pentru acordarea de sprijin unui grup de 17 elevi şi 2 însoţitori din Municipiul Slobozia, care, în t i m p ce se deplasau cu un microbuz de transport şcolar, au derapat în şanţul de pe marginea drumului, rămânând blocaţi din cauza căderilor abundente de zăpadă şi a echipării necorespunzătoare a autovehiculului, fi ind în imposibilitatea de a-şi mai continua deplasarea spre localitatea Moroieni.

În urma acţiunii jandarmilor montani, persoanele afl ate în difi cultate au fost sprijinite şi conduse în siguranţă până

în localitatea Moroieni, în prezent fi ind în afara oricărui pericol.

Tot în aceeaşi zi, jandarmii montani au fost solicitaţi telefonic de către un însoţitor pentru a acorda sprijin în zona Vârdaleş unui grup de 9 elevi din Bucureşti, care din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile şi a oboselii acumulate au fost în imposibilitatea de a-şi mai continua deplasarea spre localitatea Moroieni. În urma intervenţiei jandarmilor montani, persoanele au fost sprijinite şi conduse în siguranţă până la Sanatoriul Moroieni, de unde au fost preluate de un microbuz.

Sustragere de material ferosÎn ziua de 16 mai a.c., un echipaj din cadrul Jandarmeriei

Dâmboviţa, care acţiona pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale pe raza localităţii Cobia, a depistat la aproximativ 200m de fosta staţie de decompresare, aparţinând unei societăţi comerciale, mai multe persoane în timp ce secţionau o conductă metalică, folosind un aparat improvizat (foto).

În urma aplicării procedurilor legale de intervenţie şi a verifi cărilor efectuate, s-a stabilit că cei şapte autori, cu vârste cuprinse între 20 şi 50 de ani, au decopertat solul pe o suprafaţă de aproximativ 60 m, folosind unelte specifi ce (lopeţi, cazmale etc.) şi au secţionat două tronsoane de conductă metalică, în lungime totală de aproximativ 100 m, cu ajutorul unui aparat improvizat – tip autogen. Persoanele în cauză intenţionau să transporte materialul feros sustras la un centru de colectare a materialelor refolosibile, pentru a-l valorifi ca.

Jandarmii au întocmit autorilor actele procedurale premergătoare în vederea

începerii urmăririi penale, aceştia fi ind susceptibili de săvârşirea infracţiunii de furt califi cat, documentele fi ind înaintate Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti, pentru continuarea cercetărilor.

locotenent Ciprian VĂTĂŞELU

P

jde şi

vi

or ctor tani gonul ţă din

25

Page 14: Agenda Jandarmeriei

Agenda unităţilorAgenda unităţilor

Jandarmii sprijină protejarea mediului Mai

Zona denumită simbolic “Poiana cu Narcise” a înfl orit la propriu în această perioadă, iar numeroşi turişti s-au deplasat în spaţiul Parcului Naţional Munţii Rodnei pentru a admira frumuseţile fără seamăn ale naturii. De aceea, jandarmii montani (foto) se afl ă zilnic pe teren pentru a le explica însemnătatea păstrării intacte a zonei, mai ales în perioada înfl oririi narciselor.

Grupurile de elevi, studenţi şi alţi turişti, care vizitează Poiana cu Narcise, sunt informate de către jandarmii afl aţi în zonă despre valoarea acestor bogăţii ale naturii şi sunt îndrumate, în acelaşi timp, să păstreze şi să protejeze mediul înconjurător.

“Poiana cu Narcise” se afl ă la o distanţă de 7 km de localitatea Valea Vinului, pe versantul estic al Muntelui Saca, Masivul cristalin al Rodnei. Este un areal unic, prin aceea că se afl ă situat la cea mai mare altitudine din ţară - 1600 m; alături de specia Narcissus Angustifolius, se mai întâlnesc şi Opaiţa Multicoloră, Crucea Pământului, dar şi alte specii rare, protejate de lege.

locotenent Georgeta CĂŞVAN

26

Jandarmii montani clujeniau fost vizitaţi de copii

21 Mai În data de 21 mai a.c., Postul de Jandarmi Montan Muntele Băişorii din cadrul I.J.J. Cluj a primit vizita unui grup de copii aparţinând ,,Clubului naturii”, organizat de Asociaţia “Ecouri Verzi” şi susţinut de Hipermarket Cora Cluj. Au fost prezentate modul de intervenţie al jandarmilor montani în cazul în

care trebuie să salveze un turist care s-a accidentat căzând într-o râpă, precum şi echipamentele din dotare. Programul a mai inclus parcurgerea unui traseu scurt, alături de jandarmi, pe parcursul căruia copiii au avut ocazia să afl e multe despre munca unui jandarm montan, dar şi un exerciţiu demonstrativ cu căţelusa Linda, câinele de serviciu care îi ajută pe jandarmi în căutarea turiştilor rătăciţi pe munte, care a entuziasmat întreaga asistenţă.

Copiii au mai afl at că cele trei posturi de jandarmi montane din judeţ, previn şi combat fenomenul infracţional şi contravenţional din zona de responsabilitate, îndrumă, informează şi acordă asistenţă turiştilor şi persoanelor afl ate în difi cultate în zona montană, asigură ordinea publică cu prilejul desfăşurării unor spectacole, concerte, concursuri etc. în zona staţiunilor montane, se preocupă de cunoaşterea permanentă a stării traseelor turistice şi de informarea turiştilor şi a factorilor responsabili din zonă despre starea drumurilor, starea de întreţinere a indicatoarelor şi marcajelor montane, alunecărilor de teren şi locurile unde s-au produs, posibilitatea producerii de avalanşe şi anunţarea din timp a populaţiei din zonă şi a turiştilor în vederea evitării accidentelor şi altor evenimente negative. De asemenea, li s-a vorbit şi despre cooperarea cu formaţiunile de Salvamont.

căpitan Mariana TECARFotografi e de grup, la fi nalul unei zile inedite pentru copii

Mens sana in corpore sano5 MaiÎn cadrul unui parteneriat între Federaţia Română de Rugby - Comitetul Transilvania, Asociaţia judeţeană de rugby Cluj, Hipermarket Cora Cluj, Inspectoratul de Jandarmi Cluj „Alexandru Vaida Voievod”, Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca şi F.R.C.C.F. (Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie), la începutul lunii mai a.c., sub sloganul ,,Împreună pentru o viaţă sănătoasă!”, a avut loc inaugurarea terenului de rugby din parcarea Hipermarketului Cora şi lansarea ofi cială a noii echipe de rugby pentru copii, „Junior Cora”.

Scopul proiectului este acela de a promova jocul de rugby, ca alternativă sănătoasă de petrecere a timpului liber, şi de a oferi unui număr de 100 de copii oportunitatea de a învăţa secretele acestui sport. Echipa va avea în componenţă băieţi şi fete, cu vârste cuprinse între 8 şi 14 ani, care frecventează centrele de zi ale FRCCF. Alături de aceştia, vor face parte din echipă şi copii de aceeaşi vârstă, care practică rugbyul în cadrul unor cluburi clujene: C.S. Gens Cluj, U. Cluj, C.S. Mănăştur, C.S.S. Viitorul Cluj, A.J.R. Cluj.

Antrenamentele vor avea loc de 4 ori pe săptămână şi vor fi conduse de profesori-antrenori din cadrul Federaţiei Române de Rugby – Comitetul Transilvania, care îşi propune, pe lângă promovarea acestui minunat sport de echipă, la nivel local şi naţional, să integreze copiii din centrele de zi ale F.R.C.C.F. în comunitatea de rugby. Implicit, proiectul va ajuta la modelarea personalităţii tinerilor şi le va facilita integrarea în societate.

căpitan Mariana TECAR căpitan Ilie MILICIToţi copiii sunt pe Locul I

27

Proiect de prevenire aconsumului de substanţe interzise21 Mai

Parteneriat pentru o lume fără violenţă Mai

La sfârşitul lunii mai a.c., Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Botoşani, împreună cu Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret, a desfăşurat la Centrul de Agrement ,,Codrii de Aramă” din localitatea Agafton, proiectul ,, Jandarmii şi tinerii parteneri pentru o lume fără violenţă”. Acest proiect, implementat de I.J.J. Botoşani şi fi nanţat de Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Botoşani, a avut ca scop scăderea delicvenţei juvenile.

Cadre specializate ale I.J.J. Botoşani au prezentat, în prima parte a proiectului, celor 60 de liceeni şi profesori de la 11 colegii şi grupuri şcolare din Municipiul Botoşani, mai multe clipuri audio, video şi alte materiale, prin care auditoriul a fost informat despre o parte din misiunile şi activităţile executate de jandarmi, despre aspectele legislative, diferitele situaţii şi cazuri de delicvenţă juvenilă întâlnite în misiuni, dar şi cu aspecte psihologice ale violenţei .

În ce-a de-a doua parte a zilei, tinerii prezenţi în Centrul de Agrement de la Agafton au putut urmări un exerciţiu antitero executat de jandarmii Detaşamentului Mobil al I.J.J. Botoşani, precum şi un exerciţiu demonstrativ cu câinii de serviciu.

La fi nal, s-a organizat un concurs privind evaluarea cunoştinţelor; în urma testului, primii trei câştigători - Caziuc Sabina de Colegiul Naţional Mihai Eminescu, Bulboacă Gheorghe de la Seminarul Teologic şi Stratulat Bogdan, elev la Grupul Şcolar de Industrie Uşoară Botoşani, au primit diplome şi au fost invitaţi la sediul inspectoratului pentru a vizita unitatea şi a lua parte, alături de un echipaj de jandarmi, la o misiune de patrulare, pe raza municipiului.

maior Cristian NIŢULEAC Instantaneu din timpul prezentării materialelor de informare

Jandarmeria - prezentă la“Gun&Fun“ 2011

13 Mai

În perioada 13-15 mai a.c., la sediul Centrului Regional de Afaceri al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, a fost organizată manifestarea expoziţională “Gun & Fun”.

Printre cei peste 30 de expozanţi, care au adus în faţa publicului echipamente de pescuit şi vânătoare, de protecţie şi sport, dar şi armament, a fost prezent şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Timiş. La standul rezervat, reprezentanţi ai inspectoratului au prezentat publicului diferite echipamente şi armamentul din dotare (foto). De asemenea, au fost prezentate vizitatorilor pliante cu aspecte din activitatea jandarmilor şi publicaţia proprie "Jandarmul bănăţean".

La deschiderea manifestării, alături de mesajele participanţilor, a fost transmis şi mesajul conducerii Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Timiş. De asemenea, tot în deschiderea manifestării, jandarmii au prezentat şi un exerciţiu demonstrativ de intervenţie şi autoapărare.

Pe parcursul celor trei zile de expoziţie, publicul s-a arătat interesat de prezentarea jandarmilor timişeni, iar mulţi tineri au solicitat informaţii cu privire la posibilităţile de a accede în carieră într-o unitate a Jandarmeriei Române.

căpitan Emilia FÎNAŢĂ

Prevenirea consumului de substanţe interzise în rândul tinerilor şi a consecinţelor pe care acestea le au asupra comportamentului, sunt obiectivele proiectului de prevenire iniţiat de către Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Giurgiu.

Intitulat sugestiv “Alege doza de sănătate!”, proiectul se va derula la nivelul instituţiilor de învăţământ preuniversitar din Municipiul Giurgiu, urmărind conştientizarea elevilor asupra riscurilor la care se expun prin consumul de substanţe interzise, precum: comiterea de fapte antisociale, comportament violent, absenteism, abandon şcolar, tentative de suicid.

Proiectul se va concretiza în activităţi preventiv - educative şi prezentarea de materiale documentare care cuprind mărturisiri ale foştilor consumatori. Printre activităţile care se vor derula se numără şi întâlniri ale elevilor cu deţinuţi ai Penitenciarului de Maximă Siguranţă Giurgiu, care fi e au consumat, fi e au făcut trafi c de droguri. Prin impactul cu “lumea de dincolo de gratii”, se urmăreşte stimularea implicării elevilor în prevenirea şi combaterea fenomenului în rândul colegilor.

Obiective: promovarea unor comportamente adecvate în rândul tinerilor; evidenţierea rolului pe care îl are grupul de prieteni în prevenirea şi combaterea consumului de substanţe interzise; realizarea unui parteneriat între specialiştii participanţi la proiect şi părinţii elevilor; implicarea cadrelor didactice în acest demers prin identifi carea la timp a elevilor afl aţi în situaţie de risc; formarea unei imagini de sine pozitive şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare în rândul elevilor.

Proiectul “Alege doza de sănătate!”, iniţiat de Jandarmeria Giurgiu, prin Compartimentul Prevenirea şi Combaterea Faptelor Antisociale, se va derula în perioada mai 2011 - februarie 2012, în parteneriat cu: Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Direcţia de Sănătate Publică, Penitenciarul de Maximă Siguranţă Giurgiu, mass-media.

Activităţile vor avea loc pe timpul orelor de dirigenţie, iar jandarmii împreună cu partenerii proiectului se vor deplasa la fi ecare liceu şi grup şcolar din municipiu.

locotenent Nicoleta PÂRVU

Page 15: Agenda Jandarmeriei

28

Prevenţie, informare, educaţiePrevenţie, informare, educaţie

V E R I F I C A R E A “ C U VÂ N T U L U I D AT ”s a u

Testele de integritatevs.jurământul de credinţă

"Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să-mi îndeplinesc cu răspun-dere şi bună credinţă îndatoririle ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secre-tul profesional. Aşa să-mi ajute Dumne-zeu!" (valabil pentru poliţişti)

"Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să îndeplinesc conştiincios îndatoririle ce îmi revin în funcţia publică în care am fost numit, să păstrez secretul profesional şi să respect normele de conduită profesională şi civică. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" (valabil pentru funcţionarii publici)

"Eu, ..., jur credinţă patriei mele, România. Jur să-mi apar ţara, chiar cu preţul vieţii. Jur să respect Constituţia, legile ţării şi re-gulamentele militare. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" (valabil pentru cetăţenii români care îndeplinesc serviciul militar)

Jurământul de credinţă/jurământul militar, după caz, reprezintă un angajament solemn, făcut la „început de drum”, prin care perso-nalul Ministerului Administraţiei şi Internelor se obligă să respecte regulile profesionale. Specifi cul instituţiei face ca, pe parcursul ca-rierei, indiferent de armă sau domeniu de muncă, să apară şi unele riscuri.

În primul rând este vorba despre inevitabilul „risc al meseriei”, inclusiv de persoanele cu care intră în contact cel care aplică legea, de genul: făptuitori recalcitranţi, înarmaţi, persoane revoltate etc. Acesta este un risc extern instituţiei.

În al doilea rând este vorba de „riscul” ce provine din interiorul sistemului, de la unii oameni care îl compun şi care se manifestă prin încălcarea atribuţiilor prevăzute în fi şa postului. Faţă de aceştia, puţini la număr, în comparaţie cu marea majoritatea a celor cinstiţi, dar care afectează prin faptele lor imaginea întregului minister, se impun anumite precizări.

Să nu uităm că, în unele cazuri, nerespectarea prevederilor ju-rământului de credinţă, de exemplu la poliţişti, reprezintă abatere disciplinară, conform Legii nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul poliţistului şi poate fi sancţionată cu una dintre următoarele pedepse, în funcţie de gravitate: mustrare scrisă, diminuarea drepturilor sala-riale pentru funcţia îndeplinită cu 5-20% pe o perioada de 1-3 luni, amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare, pe o perioada de la 1 la 3 ani; trecerea într-o funcţie inferioarã până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut sau desti-tuirea din poliţie.

În acest sens, dacă analizăm cazurile de corupţie mediatizate în ultima perioadă, în care au fost implicaţi poliţişti cu funcţii de con-ducere, vom remarca discrepanţe majore între profi lul moral al aces-tora şi reperele etice pe care ar fi trebuit să le posede pe parcursul întregii cariere, precum: comportament civilizat, amabilitate, solici-tudine, dar şi fermitate, stăpânire de sine, capacitate de comunicare, abilitaţi de gestionare a situaţiilor confl ictuale şi, nu în ultimul rând, capacităţi manageriale.

Un proverb românesc spune că „Omul înţelept nu trebuie să dea crezare jurămintelor, ci faptelor”.

Ce este de făcut?Dacă ne luăm după unele voci, nu ar mai fi nimic de făcut, de-

oarece „nu putem să ne punem împotriva sistemului!”. Să rămânem optimişti! Nu trebuie, totuşi, să uităm un lucru: sistemul este făcut

din oameni şi nu din cifre sau roboţi. Un profesor mi-a explicat cu mult timp în urmă că reuşita unei

acţiuni gravitează în jurul a trei verbe: A VREA, A PUTEA şi A FACE. Tot acesta sublinia că dacă una lipseşte, atunci putem vorbi de o nereuşită sau un eşec. Concluzia era însă una singură: totul este să vrem!

Dacă fi ecare dintre noi este determinat să schimbe ceva şi are po-sibilitatea să o facă, ar trebui să o facă! Dacă nu, va pluti în aer acea stare de pasivitate a unora („egoism profesional”), fi ind şi cea mai periculoasă din punct de vedere al consecinţelor, faţă de aspectele negative din cadrul structurii în care îşi desfăşoară activitatea. Nu degeaba se spune că „somnul raţiunii naşte monştri”…

În cazul infracţiunilor de corupţie, măsurile preventive ar trebui să fi e un panaceu, la îndemâna tuturor şefi lor, dar şi a întregului personal subordonat.

Lupta împotriva corupţiei nu este o chestiune de opţiune, este o necesitate. Un singur exemplu: conform art. 19 din Codul de etică şi deontologie al poliţistului, este imperativ ca poliţistul să „ia atitudi-ne faţă de actele de corupţie manifestate în cadrul instituţiei, având obligaţia de a informa superiorii şi alte organe competente cu privire la cazurile de corupţie despre care a luat cunoştinţă”.

Acest lucru se poate vedea în practică şi din numărul sesizărilor făcute către Direcţia Generală Anticorupţie pe diferite canale, pre-cum: petiţii, plângeri, denunţuri, apeluri la linia telefonică Telverde 0800.806.806, rapoarte personale etc.

Pe de altă parte, se poate pune şi întrebarea legitimă: oare câţi dintre funcţionarii ministerului nostru ştiu şi conştientizează că le este interzis să primească sarcini, misiuni sau lucrări ce nu sunt pre-văzute în fi şa postului?

Iar aici, faptele de corupţie pot lua şi forme mai puţin clasice, cum ar fi : folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane, evalu-ări neobiective ale personalului sau emiterea de acte administrative sau de alta natură care servesc interese de grup sau clientelare, dacă prin aceste fapte se obţine un folos ilicit.

Tocmai de aceea, în unele cazuri, ar fi recomandat ca eforturi-le personalului MAI să fi e îndreptate mai mult pe analiza cauzelor ce determină creşterea unor indicatori de corupţie dintr-o anumită structură, decât pe indicatorii înşişi.

La fi nal, dar nu în cele din urmă, subliniem rolul pe care îl are res-pectarea jurământului de credinţă, în contextul ultimelor modifi cări legislative. Astfel, potrivit Legii nr. 38/2011, dobândirea calităţii de personal al M.A.I. va presupune, şi acordul implicit al acesto-ra pentru testarea integrităţii profesionale. În acest sens, dacă se va constata, în urma „picării” testului, că s-au comis fapte de natură penală, instituţia specializată – D.G.A. - va sesiza imediat organul de urmărire penală (procurorul).

Reamintim că testul de integritate reprezintă o metodă de iden-tifi care, evaluare şi înlăturare a vulnerabilităţilor şi a riscurilor care determină personalul M.A.I. să comită fapte de corupţie.

"Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării (…)”, personalul Administraţiei şi Internelor ce a săvârşit fapte de corupţie îşi mai aduce aminte astăzi de aceste cuvinte rostite la debutul în carieră …?

Comisar de poliţie Robert NEACŞU Serviciul Prevenire – Direcţia Generală Anticorupţie

Minima moraliaMinima moralia

Acum, mai mult ca niciodată

Nevoia de moralitate

În tot ceea ce ne înconjoară, numai comportamentul uman poate fi apreciat moral. Nu vom putea folosi termeni morali pentru a analiza comportamentul animalelor, insectelor şi păsărilor. Omul diferă de toate celelalte specii de vieţuitoare în virtutea raţiunii sale. Capacitatea de exercitare a raţiunii, de a căuta înţelegerea, adevărul, cunoaşterea, ştiinţa constituie înzestrarea definitorie a omului. Dar şi aici există o anume condiţie, căci numai comportamentul uman ce presupune opţiunea este socotit ca obiect potrivit pentru judecata morală.

Sunt însă, circumstanţe în care, ceea ce a făcut sau nu a făcut omul nu poate fi blamat sau lăudat, deoarece era singura posibilitate pe care o putea aborda. Aşadar, pentru ca un comportament să fie apreciat moral, e necesar să existe o regulă, un principiu etic ce condiţionează comportamentul în situaţia dată.

Zilnic, oamenii manifestă judecata celorlalţi. Se apreciază un om care şi-a riscat viaţa pentru a salva un copil, se blamează un act de huliganism sau abuzul de putere al unei autorităţi publice. Este eutanasia justificată din punct de vedere moral? Este minciuna, care astăzi stăpâneşte mintea, pentru a justifica neputinţa, o „figură” a raţionalităţii morale?

Minciuna este întotdeauna motivată, supradeterminată de dorinţe, de interese. Omul are obligaţia morală de a spune adevărul sau de a-şi ţine o promisiune, indiferent dacă acest comportament va determina, sau nu, realizarea unui bine în sine şi sub orice circumstanţe posibile.

De ce este rău din punct de vedere moral să minţi? Pentru că plăcerea umană este sporită când oamenii îşi respectă, unul altuia, dreptul la informaţia corectă. Este greşit din punct de vedere moral să minţi? Da, pentru că ducem o viaţă mult mai senină, mai fericită, când putem avea încredere în cuvântul celorlalţi.

Minciuna este dintotdeauna o cale de împlinire facilă a scopului. Optează omul pentru minciună? Azi, din nefericire, se minte lmult prea des, din motive diverse: din dorinţa de a ataca pe cineva, pentru disculpare, pentru că „scopul scuză mijloacele”, pentru ascunderea timidităţii, din nevoia de protecţie, pentru a face plăcere, pentru a ascunde un adevăr dureros, pentru autoapărare sau apărarea altuia, dar - cel mai dureros - pentru a rezista promiscuităţii, acceptând-o. Prezenţa minciunii indică nivelul calităţii relaţiilor care reglementează societatea şi evident profilul comunicării dintre diferiţii protagonişti sociali.

Nu îi minţim doar pe alţii, ne minţim pe noi înşine. Ne autoiluzionăm că nu am greşit, că suntem buni, drepţi, că suntem sau nu suntem în pericol, că iubim şi/sau nu suntem iubiţi îndeajuns. Cred că e timpul să conştientizăm că minciuna este pericolul incontestabil al moralităţii. Astfel, minciuna în mod conştient, câteodată inconştient, minciuna din interes sau nemotivat, minciuna candidă, cu vădită seninătate şi inocenţă, minciuna voită, cu sârg, cu neruşinare, minciuna vinovată sau nevinovată, pe faţă sau pe ascuns, prin exagerare, adăugare, inventare, prin diminuare, omisiune, tăcere şi mai ales prin lipsă de comunicare ne alterează zilnic viaţa, chiar şi atunci când ne opunem, detestând-o. Mincinosul se vrea astăzi un om bine situat. Unde se va opri mincinosul? Cine ar putea să-l împiedice să se servească de pârghiile trucurilor sale, de a falsifica conform bunului plac?

Minciuna nu se naşte pe un teren gol. Ea este aşteptată şi adulată de unii. Credulii îi vin în întâmpinare. În actul înşelării, se exploatează predispoziţia conştientă sau inconştientă a auditoriului către minciună. Credibilitatea şi eficienţa minciunii se nasc şi sunt asigurate prin coparticipare, încât merită a fi incriminaţi nu numai cei ce mint, ci şi cei care cred în minciună!

locotenent-colonel Carmen BĂRBULESCU

Motto:Vorbim adesea despre moralitate, apreciem comportamentul uman în termeni morali, dar care mai sunt astăzi caracteristicile sferei morale?

29

Page 16: Agenda Jandarmeriei

ati-Claudia Blîndu

KaCondei cu spirit

Profesoară de limba română şi limba franceză, pasionată de citit şi de catedră, mamă şi modestă scriitoare, autoarea unui Guide de français şi a unor Testes d'évaluation, îmi rezerv aceste câteva rânduri pentru a-i invita pe toţi foştii şi actualii mei colegi să cunoască şi o altă latură mai puţin vizibilă a omului în uniformă, cea de autor de eseuri (cu predilecţie lingvistice!), de povestiri, de monologuri şi epigrame.

Unui pseudoprofesor…Cu prima lui predare marcase un eşec,

Crezând că o dictare-i metoda cea mai bună,Ba chiar ceruse clasei şi un „atent” feed-back:Să-şi şteargă după oră cerneala de pe mână.

• născută la Sinaia, în martie 1971; • absolventă a liceului, unde avea să se întoarcă să predea limba română, în 1997, după

„trecerea”, timp de cinci ani prin Facultatea de Litere şi Istorie a Universităţii din Craiova; • profesoară de limba franceză la Şcoala Militară de Subofi ţeri Jandarmi din Drăgăşani

(noiembrie 2001- august 2006); • profesor de Comunicare şi Relaţii publice la Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Bumbeşti-Jiu, până în 2011,

cînd este mutată la IJJ Gorj.

30

DESPRE LIMBA ROMÂNĂ: CE ESTE SAU DE CÂTE FELURI ESTE?

Povestea acestei vorbe începe undeva în fabuloşii ani 70` (aşa îi resimt eu!), într-o şcoală de ţară, cu copii cuminţi şi preocupări puţine. În faţa lor, o învăţătoare la sfârşit de „mandat” (a mai dus o generaţie după ei!), care scria liniştită, pe o tablă de lemn, cu o caligrafi e de invidiat:

LUI MIHAI... şi LU` MARIA....Le-a trebuit mult să înţeleagă şi să descopere că doar prima parte a

textului era corectă, pe când adresarea „LU`”, urmat de un nume feminin, era cu totul aiurea.

„MARIEI”... doar atât.* * *

Peste zece ani... puţine vorbe şi imagini, auzite şi văzute la televizor, dar multe poveşti ascultate la radio sau citite pe viu în cărţi. Anii când din toate era câte puţin... [Păcat este că avem memoria scurtă şi tendinţa de a uita.]

Cireşarii nu erau o povară, Eminescu nu era confundat cu Coşbuc, Sadoveanu încă mai era autor de romane, iar ei, foarte tineri, iubeau scrisul şi cititul în limba română.

* * *S-au făcut mari, devenind contemporanii primului DOOM post-

revoluţionar...Aveau dubii şi începuturi, nu numai în ale scrisului. Le era încă ruşine să invite o fată la fi lm deseară (sau diseară?!). Le era încă teamă să rămână corigenţi (sau corijenţi?!). Duceau încă povara unei fi lozofi i (sau fi losofi i?!) de viaţă, care nu putea fi compensată cu (mult lipsitele cândva) ciocolate (sau ciocolăţi?!) din alimentarele (sau alimentările?!) devenite atunci, în anii 90`, boutique-uri de cartier.

* * *Puţin mai tîrziu, aveau copii cu toţii, care scriau chinuit şi fără prea

multă osteneală, care citeau din ce în ce mai puţin, dar cărora nu le lipseau telefoanele mobile şi calculatoarele. Din cititorii de excepţie se născuseră chat-uitorii de rând.

Era vremea când manualele de limba română îi renegau pe titani, când dascălii erau înlocuiţi cu profesori, iar ei, încă tineri, îşi puneau pentru prima oară întrebarea (retoric?!): Limba română de câte feluri este?

* * *Acum le e mult mai uşor... Contemporani pentru a doua oară cu un

DOOM (cel din 2005, de astă dată!) nu mai stau pe gânduri, pentru că vorbesc perfect româneşte atunci când folosesc formele paralele, corecte ambele: coperţi/coperte, cafeină/cofeină, ilar/hilar, omoloagă/omologă, fi losof/fi lozof, muschetar/muşchetar, deseară/diseară... I-a salvat limba română care nu s-a „stricat”, ci doar a suferit permanente modifi cări.

Ar mai fi acel mi-ar plăcea (corect!) şi formele pleonastice, folosite mult şi fără folos de ei toţi: sondaj de opinie, drept pentru care, calitate bună, deontologie profesională, mă repet încă o dată, remember de aducere-aminte...

* * *Nu-şi mai fac probleme, nu se mai preocupă de cariera lor, nu mai

au de făcut vreo câteva facultăţi şi masterate, nu mai aspiră la titluri şi nu îşi completează CV-uri în care profesia de profesor sau instructor devine trainer, lectura e dată pe metoda Panel, în care îşi descriu look-ul şi încearcă să devină trendy, folosind alte zeci de cuvinte pe care doar ei le înţeleg.

Ei [ai lu` Maria desigur, dacă vă mai aduceţi aminte!] iartă şi acceptă să se

scrie mult şi peste tot „vis-à-vis”, în loc de vizavi, nu se miră când le spui că locaţie nu se referă la loc, ci la „închiriere” sau „chirie plătită pentru un lucru luat în folosinţă”, iar la grea suferinţă îşi pun gips, nu ghips, cum ar fi şi fi resc...

* * *Epoca lui Yahoo! Messenger şi cea a lui Skype i-a luat prin surprindere.

Sunt totuşi prea bătrâni să prescurteze „dk”, în loc de dacă, sau „cv”, în loc de ceva. Ei încă mai scriu Moromeţii (nu Morometzii!), la ei acţiunea, nu e actziune şi nici viaţa, viatză! (Dar cum acest limbaj nu poate fi transformat în normă, nu-şi fac prea multe probleme.)

Le place în continuare să scrie cu stiloul, pun diacriticile (ă, â, î, ş, ţ) şi ştiu că alfabetul limbii române are 31 de litere, că începe cu A şi se termină cu Z. Le e mai greu cu niciun/nicio, iar mulţi dintre ei mai scriu cu sînt, în loc de sunt şi se întreabă cui îi datorează asta.

* * *Dintre „ai lu`Maria”, doar unul a devenit profesor de limba română. Se

gândeşte adesea la învăţătoarea cu o caligrafi e aproape perfectă, la doamna cu părul vâlvoi şi roşu din gimnaziu, la dirigintele din liceu (mai mult profesor de rusă!) care i-a apreciat consecvenţa în ale Daciei literare.

La facultate, l-a întâlnit pe Marin Sorescu, iar în toamna lui 2000, pe Grigore Vieru. I-a mai întâlnit pe toţi elevii cărora le-a scris repetitiv pe tabla de sticlă (cât se poate de corect!):

MARIEI! ... AI MARIEI!...

ÎN LOC DE ÎNCHEIERE(cuvântul-înainte lipseşte cu desăvârşire!)

În limba taŢi-e dor de mama,Şi vinul e mai vin,

Şi prânzul e mai prânz.Şi doar în limba taPoţi râde singur,Şi doar în limba ta

Te poţi opri din plâns.

Iar când nu poţiNici plânge şi nici râde,

[...]Tu taci atunceaTot în limba ta.

(Grigore Vieru,În limba ta din volumul Acum şi în veac)

Luiza-Maria Nicoară

FĂRĂ ARIPI

Sfârşitul e-aproape...

Iar teama unui nou început

mă sfâşie...

Ca dinţii unui lup fl ămând,

ce îşi serveşte prada...

Voi continua...

cu aripile frânte

privindu-mi sângele ţâşnind

din rana-adâncă...

Uitându-mă tot timpul spre trecut,

dorinţă mută...făr

ă aripi...

PUSTIETATETotul e alb şi eu văd îngeri,Fantasme care mă-nconjoară...Şi mi se pare că e ieriSau că trăiesc a doua oară.E-un vis ciudat, se-aud ecouri...

Sunt îngerii care se roagă.Plutesc şi caută prin nouriPe cineva să-i înţeleagă.Acum, fantasmele s-au liniştit,

Dar îngerii nu se opresc.Ei mă anunţă c-ai venitŞi trebuie să ma trezesc.Un nou tărâm de basm mi s-a ivit

În clipa când am revenit la realitate.Şi mi-am dat seama c-am trăit,Cu tine...în pustietate.

PENTRU TINE

Perle de gheaţă mi se desprind din ochişi-mi curg pe faţă...Cuvinte mute mi se topesc pe buzeşi se răcesc...Un cântec nou, cântat de o vioară veche,ce inima-mi răsfaţăE-atât de trist şi gândurile sunt confuze...Căci eu sunt tu si tu eşti eu.Şi împreună sufl ete perecheîn visul meu...Şi fără nicio rimă...eu plâng acum...Sunt singură şi-n juru-mi totul este scrum.Şi strig...şi vreau să înţelegi,Că te iubesc şi nu vreau să te pierd.Că-n viaţa mea şi-n gândul meunumai un TU există...Şi când te am şi când nu esti...tot timpul eu sunt tristă.

SCENETĂ

Un impecabil joc de roluri...aşa a fost iubirea noastră.Am râs, am plâns...ca într-o piesă proastă,care se termină şi frânge idealuri.Am fost actriţă...şi-am jucatun rol de sentimente pure şi adevărate.Iar tu...actor...ai încheiat cea mai frumoasă scenă pe neaşteptate.Acum...în spatele cortinei mutemă-ntreb ce replică-am uitat...căci teatrul s-a intitulat„Tăcerea unei amintiri trecute...”.

Nota redacţiei:Începând cu acest număr, deschidem o foaie din revistă pentru minte, inimă şi literatură bleu-jandarm.Materialele vor fi publicate în ordinea primirii la redacţie. Cele mai valoroase creaţii vor fi premiate în cadrul unei

festivităţi omagiale, în luna decembrie 2011, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la reînfiinţarea Revistei Jandarmeriei.

Am 22 de ani şi sunt încadrată la Detaşamentul 1 Jandarmi Mobil din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Argeş. Am absolvit Şcoala Militară de Subofi ţeri de Jandarmi “Grigore Alexandru Ghica”, fi ind şefă a promoţiei 2009.

În prezent, urmez cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii de Stat din Piteşti.Sunt o fi re copilăroasă, comunicativă şi romantică, dar asta nu mă împiedică să fi u fermă,

puternică şi promptă atunci când situaţia o impune.Am învăţat să acţionez cu tact şi diplomaţie, chiar şi atunci când este nevoie de folosirea forţei,

participând alături de colegii mei la cele mai diversifi cate misiuni: asigurarea ordinii publice pe timpul manifestărilor sportive sau cultural-artistice, menţinerea ordinii publice, în cooperare cu Poliţia Română, restabilirea ordinii publice, descinderi etc.

Îmi place să citesc, îmi place să scriu poezii, să mă plimb pe munte, dar şi să navighez pe internet .Cu folos.Sunt o persoană sinceră, modestă şi nu îmi plac oamenii prefăcuţi sau care se laudă.

31

Page 17: Agenda Jandarmeriei

Echipa de mini-fotbal a Jandarmeriei Române a fost invitată să participe, alături de echipe ale Statului Major General, Statului Major al Forţelor Navale, Statului Ma-jor al Forţelor Aeriene, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi Serviciului Român de Informaţii, la com-petiţia organizată de Statul Major al Forţelor Terestre, cu prilejul Zilei Forţelor Terestre Române. Competiţia s-a desfăşurat în perioada 4 – 21 mai, iar după partide in-tens disputate, echipa Jandarmeriei s-a califi cat în fi nală. Aceasta s-a disputat în ziua de 20 mai, iar adversar i-a fost echipa Serviciului Român de Informaţii, scorul fi nal fi ind de 6 - 5 în favoarea jandarmilor.

Este al doilea an consecutiv când jandarmii domină această competiţie, anul trecut câştigând în faţa echipei aparţinând Serviciului de Protecţie şi Pază. Bravo lor!

plutonier-adjutant Nicoleta SANDU

SportSport

În perioada 05-08 mai a.c., la Suceava, a avut loc faza fi nală pe MAI a Campionatului de Karate-do, unde, alături de sportivii jandarmi, au participat şi cei ai Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. Competiţia a inclus probe de KATA şi KUMITE (masculin, la categoriile 70 kg, 75 kg şi 80 kg, şi feminin – open). Lotul sportiv al Jandarmeriei Române, sub conducerea slt.Crişan Sebastian din cadrul I.J.J. Cluj, s-a clasat pe locurile II, III şi V, clasamentul fi nal fi ind următorul:

Kumite:Plt. Mocanu Diana. locul II, I.J.J.Galaţi; plt. Gal Ioan Radu, locul II, I.J.J.Covasna; plt. Urban Iuliana, locul III, I.J.J.Galaţi;

sg.maj. Ticu Ionuţ, locul III, Gr.Mb.J.Ploieşti; slt. Crişan Sebastian, locul V, I.J.J.Cluj.

Kumite echipe masculin:Locul I - Inspectoratul General al Poliţiei RomâneLocul II - Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneLocul III - Inspectoratul General pentru Situaţii de UrgenţăLocul IV - Inspectoratul General al Poliţiei de FrontierăKata:Plt.maj. Calestru Valentin, locul II, I.J.J.Prahova; sg.maj.

Torok Tivadar, locul V, I.J.J.Cluj.

locotenent-colonel Viorica NECULAIplutonier-adjutant Nicoleta SANDU

Echipa Jandarmeriei - câştigătoarea locului I

Campioni la fotbal în uniformă

Pe podium la Karate-Do

Loturile reprezentative participante la Campionat

După ce în luna martie a.c. au ocupat locurile fruntaşe la Cupa MAI la tenis de masă, p.c. Gabriela Savin şi plt.maj. Cătălin Doncea – reprezentanţii Jandarmeriei Române, şi-au demonstrat îndemânarea şi priceperea în cadrul Campionatului Balcanic la tenis de masă, desfăşurat în perioada 26-30 mai, în oraşul Varna, Bulgaria. Formând lotul Ministerului Administraţiei şi Internelor, alături de reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Sălaj, Inspectoratului de Poliţie Cluj şi Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, jandarmii români au avut ca adversari sportivi din Bulgaria, Turcia, Grecia, Cipru şi Albania. Au ocupat locurile II pe echipe, III dublu feminin şi III dublu mixt.

Felicitări şi ţineţi-o tot aşa!

plutonier-adjutant Nicoleta SANDU

Ei sunt campionii!

Tenis de masă

32

UNIFIGTH –10 jandarmi, 15 medalii

Aspect din timpul competiţiei

În perioada 18-22 mai 2011, 300 de poliţişti, jandarmi, pompieri, poliţişti de frontieră şi lucrători din sistemul penitenciar au jucat fotbal în staţiunea Băile 1 Mai, unde s-a desfăşurat ediţia a VI-a Turneului Internaţional de Fotbal „Cupa Lotus”. Organizator: Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor – Regiunea 3 Bihor, constituită pe lângă IJJ Bihor.

La startul competiţiei s-au înscris 24 de echipe din Arad, Bihor, Buzău, Braşov, Brăila, Cluj, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Sibiu, Vaslui, Vesprem (Ungaria) şi Vrancea. Echipele au jucat în prima etapă în 6 grupe, apoi au urmat fazele superioare: optimi, sferturi, semifi nale şi fi nale.

În urma jocurilor disputate, pe locul I s-a clasat Jandarmeria Braşov, locul II - Jandarmeria Harghita, locul III - Poliţia Buzău, iar locul IV le-a revenit pompierilor din Braşov. Jandarmeria Bihor a avut două echipe, care au pierdut în sferturi în faţa fi nalistelor, ocupând locurile 5 şi 6.

Pe lângă sport, oamenii legii au legat prietenii, au vizitat Oradea şi s-au relaxat la ştrandurile din Băile 1 Mai şi Băile Felix.

căpitan Bogdan IOAN

Momentul premierii - moment de bucurie

Fotbal sub egida IPA

Campionat de TIR - faza finală pe minister

În perioada 03 – 06 mai a.c., pentru al şaptelea an consecutiv, Municipiul Târgu-Jiu i-a găzduit pe cei mai buni trăgători ai Ministerului Administraţiei şi Internelor.

La ediţia din acest an, organizată de Centrul Cultural al M.A.I., Instituţia Prefectului –Judeţul Gorj, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ,,Tudor Vladimirescu” Gorj, Inspectoratul

de Poliţie Judeţean Gorj şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Lt. col. Dumitru Petrescu”, în colaborare cu Federaţia Română de Tir şi Direcţia de Tineret şi Sport Gorj, în Poligonul ,,Turcineşti” din Târgu-Jiu, au participat peste 150 de cadre din structurile MAI. În urma desfăşurării concursului, clasamentul fi nal a fost următorul:

Pe echipe, locul I pe podium a fost ocupat de echipa Inspectoratului de Jandarmi Judeţean ,,Tudor Vladimirescu” Gorj, locul II-de echipa Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, locul III -de echipa Inspectoratului General al Poliţiei Române - Direcţia Generală a Poliţiei Municipiului Bucureşti;

- individual bărbaţi, locul I a fost ocupat de plt.maj. Cozma Ovidiu din Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, echipa 2; locul II de cms. Paraschiv Vasile din I.P.J. Timiş şi locul III de mr.Dobre Alin din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean ,,Tudor Vladimirescu” Gorj;

- individual femei, locul I a fost ocupat de ag.şef pr. Taşcă Ecaterina din Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia Generală a Poliţiei Municipiului Bucureşti, locul II de plt.adj.Avram Mariana din Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, echipa 2 şi locul III de cpt. Copoeru Loredana din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Gorj.

Cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere a fost ocupată pentru prima dată de o echipă din Gorj, experienţa acumulată şi rezultatele obţinute la ediţiile anterioare ale Campionatului de Tir fi ind determinante în obţinerea acestui rezultat deosebit.

Acest gen de întrecere sportivă, specifi c în general oamenilor de arme, apărători ai legii, are rolul de a întări caractere, presupunând concentrare, dăruire şi efort psihic, iar etalarea performanţelor, în obţinerea unor rezultate deosebite, nu poate decât să ne întărească şi mai mult convingerea că exerciţiul în mânuirea armelor face casă bună cu apărarea legii, cetăţenii putându-se bucura de siguranţă şi încredere.

căpitan Alin IVAN Podiumul campionilor

Competiţie sportivă organizată pentru toate categoriile de personal al M.A.I., bărbaţi şi femei, UNIFIGHT are ca scop, pe lângă dezvoltarea fizică generală, angrenarea unui număr cât mai mare de luptători şi cadre la practicarea exerciţiilor fizice şi sportului cu caracter aplicativ – militar. Etapa finală a competiţiei, organizată în perioada 30.05-03.06.2011, în Municipiul Timişoara, a reunit sportivi din cadrul Jandarmeriei Române, Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

După parcurgerea celor două etape ale competiţiei – pista cu obstacole şi lupta din ring – lotul Jandarmeriei a obţinut 15 medalii (3 aur, 6 argint, 6 bronz) şi locul III pe echipe. Pe cea mai înaltă treaptă a podiumului s-au situat: lt.Nedişan Alin – I.J.J.Sălaj (Full contact şi Light) şi sg.maj. Kovacs Cristian – G.J.Mb.Timişoara (full contact), urmaţi fiind de plt. Matei Alexe (locul II Full contact), sg. maj. Ardelean Cosmin (locul II Full contact, II Light), sg. maj. Uscatu Ionuţ (locul II Full contact, III Light), plt. maj. Feroiu Nicolae (locul III Full contact, II Light), plt. Voicu Gabriel (locul II Full contact), sg. maj. Taloş Doru (locul III Full contact), plt. Hodorogea Vasile Ion (locul III Full contact, III Light), plt. Mihalcea Florin (locul III Light).

Profesionalism, pregătire, concentrare, rezistenţă, mobilizare fizică şi psihică, sunt doar câteva dintre atributele ce pot fi folosite pentru a cataloga aceşti sportivi. Felicitări!

locotenent-colonel Viorica NECULAIplutonier-adjutant Nicoleta SANDU

33

Page 18: Agenda Jandarmeriei

Ca şi întreaga Jandarmerie, structurile “oamenilor de arme” de la Curbura Carpaţilor nu au scăpat nici ele de calapodul „democratizării”, proces impus cu forţa de comuniştii autohtoni şi ocupantul sovietic, în special după încheierea celui de-al doilea Război Mondial.

Într-o primă fază, Comisia Aliată (Sovietică) de Control, ia măsuri de reducere a efectivelor Jandarmeriei, Armata Roşie de ocupaţie sovietică fi ind sufi cientă pentru a impune o „anumită ordine”. Dar nici Partidul Comunist nu se lăsa mai prejos. Comuniştii români, îndeosebi din primăvara anului 1945, continuă „măreaţa operă de democratizare” a Jandarmeriei, care viza de fapt destructurarea, epurarea şi politizarea aparatului său. Evident, primii sunt epuraţi ofi ţerii, iar apoi subofi ţerii cu state vechi de plată, dar şi cei cu convingeri „nedemocratice”. Cei drept, până la sfărşitul anului 1947, vechii profesionişti mai erau încă necesari. Ei nu fuseseră în totalitate eliminaţi din Jandarmerie. Abia în primăvara şi vara anului 1948 au loc din nou arestări masive în rândurile vechilor jandarmi regali, pentru a pregăti procesul de „lichidare” instituţională a Jandarmeriei, care se va şi înfăptui la începutul anului 1949 (ianuarie-februarie).

Solde insufi ciente. În unele situaţii neprimite de luni de zile. Norme de echipare reduse. Mijloace de deplasare hipo sau auto în zona de responsabilitate a posturilor sau sectoarelor, aproape inexistente. Încadrări necorespunzatoare, iar în foarte multe din aceste cazuri criteriul de studii minime a fost ignorat cu bună ştiinţă. Drept urmare şi starea de ordine şi disciplină în rândul jandarmilor a lăsat foarte mult de dorit. Acestea au fost doar câteva din greutăţile personalului formaţiunilor de jandarmi de la Curbura Carpaţilor, în plin proces de „democratizare” a structurilor lor. Iar în aceste condiţii, demisiile „pe bandă rulantă” au fost o consecinţă fi rească a stării de fapt de la momentul respectiv.

În baza Instrucţiunilor nr. 1080 din 10 august 1945 privind înfi inţarea şi funcţionarea sectoarelor de jandarmi, au fost reorganizate şi Legiunile de la Curbura Carpaţilor: Putna, Râmnicu Sărat şi Buzău. Numărul sectoarelor repartizat fi ecărei legiuni, era stabilit astfel: Legiunea Putna-6 sectoare, Legiunea Râmnicu Sărat-5 sectoare, Legiunea Buzău-8 sectoare. Reorganizarea acestora se făcuse cu „sprijinul şi sub oblăduirea” consilierilor sovietici, care monitorizau atent tot ceea ce se întampla în cadrul acestor unităti, dar şi în zona lor de responsabilitate.

Un imperativ al momentului: buna colaborare româno-sovietică

Anterior Instrucţiunilor nr. 1080 din 10 august 1945, Inspectoratul General al Jandarmeriei emisese Instrucţiunile cu nr. 44.158 din 11 septembrie 1944, prin care se prevedeau clar atribuţiile tuturor unităţilor şi subunităţilor Jandarmeriei Române în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale, respectiv identifi carea şi acţiunea, de la caz la caz, împotriva mişcarii legionare, a iredentismului maghiar (foarte prezent la momentul respectiv în Ardeal), manifestărilor ostile ale populaţiei, acţiunilor teroriste, acţiunilor paraşutiştilor şi spionajului, trecerilor frauduloase peste frontieră si incidentelor de frontieră. În fi nalul acestor instrucţiuni, se specifi ca în mod cât se poate de clar, că „(...) toate formaţiunile sunt obligate să ţină legătura permanent cu armata aliată sovietică, cu care se va colabora în toate împrejurările (...)”. De altfel, la această „colaborare” se revenea, obsesiv, iar uneori de-a dreptul

obedient, aşa cum se poate vedea şi din conţinutul unui ordin circular, prin care se atrăgea atenţia jandarmilor „din ţară”, dar şi celor de la Curbura Carpaţilor, „(...) să fi e cât mai prevenitori cu camarazii sovietici (...)”.

„Democratizarea” Jandarmeriei de Curbură şi încadrările pe criteriul politic

Ironic denumită de guvernul Groza, în martie 1945, „Jandarmerie Democrată”, instituţia „oamenilor de arme” era supusă, din primăvara aceluiaşi an, unui profund proces de „democratizare” instituit de liderii Partidului Comunist Român şi stăpânii lor sovietici. Activitatea de epurare a structurilor ei se desfăşura în paralel cu cea de politizare.

Treceri abuzive în rezervă, deblocări, încadrări şi demisii. Dar şi răpiri, arestări şi întemniţări. Aceasta a fost constanta „democratizării” Jandarmeriei de Curbură, ca dealtfel a întregii instituţii a „oamenilor de arme”, în anii 1944-1948. Cu toate că instituţia Jandarmeriei avea la conducerea ei, după 23 august 1944, pe generalul Constantin Anton, un apropiat al Regelui Mihai, cu vocaţie democratică pro-monarhistă prin excelenţă, acţiunile Partidului Comunist, de infi ltrare a aparatului Jandarmeriei cu elemente neprofesioniste şi analfabete, apropiate intereselor lui, nu au putut fi oprite.

Prin Decizia ministerială nr. 186 din 1945 a Ministerului de Război - luată mai mult ca sigur sub presiune sovietică - cu foarte rare excepţii, toţi jandarmii români originari din Basarabia au fost trecuţi în rezervă, „urmând a fi trimişi în Basarabia”. Pentru ei aveau să urmeze ani grei de temniţă rusească, întrucât fi ind născuţi - cei mai mulţi - înainte de 1918, erau consideraţi cetăţeni sovietici şi, drept urmare, acuzaţi de „trădare de patrie”. Basarabia, teritoriu românesc, încorporat în Imperiul Ţarist în 1812, revenise fi resc la patria-mamă, România, în 1918, dar devenise teritoriu sovietic în 1940, prin impunerea prevederilor Pactului Ribbentrop-Molotov.

„Democratizarea” Jandarmeriei şi„Democratizarea” Jandarmeriei şigreutăţile „oamenilor de arme”greutăţile „oamenilor de arme”

de la Curbura Carpaţilorde la Curbura Carpaţilor

RestituiriRestituiri

34

Propaganda bolşevică a penetrat şi redacţia Revistei Jandarmeriei:în numărul 6-10 din 1947, apare pentru prima dată o dublă

fotografi e - Regele Mihai, pus alături de generalissimul Stalin.După un an, avea să apară doar cel de-al doilea, iar revista

era"democratizată" după principiile ideologice ale vremii. (n.r.)

Pe fondul masivelor epurări făcute abuziv în structurile ei, o problemă deosebită cu care s-a confruntat instituţia Jandarmeriei Române în acele timpuri a fost cea referitoare la încadrarea cu personal. În decurs de numai şase luni (anul 1946), în cadrul unei singure Legiuni de jandarmi - Legiunea Putna - fuseseră angajaţi 36 de subofi ţeri jandarmi, din care 11 proveneau din încadrări directe, de „ţărani săraci” şi muncitori, 16 din Divizia „Tudor Vladimirescu” şi nouă din Divizia „Horia, Cloşca si Crişan”. Doar doi angajaţi din cei 11 proveniţi din ţărani şi muncitori îndeplineau condiţiile de angajare. Majoritatea dintre aceştia erau analfabeţi. În schimb, cei proveniţi din Diviziile menţionate anterior, îndeplineau condiţiile, deoarece îşi aveau rădăcinile în fosta armată regală, iar în prizonierat se înscriseseră în Partidul Comunist, ceea ce le dăduse un plus de credibilitate şi de siguranţă personală în noua conjunctură politică.

„ (...) îmi trebuiesc cămăşi, izmene şi multe alte lucruri (...)”

Greutăţile economico-sociale cu care se confruntă România imediat după război, l-a care s-a adăugat povara armistiţiului, s-au făcut simţite şi în cadrul Jandarmeriei Române. Legiunile de Jandarmi de la Curbura Carpaţilor nu aveau nici ele cum să iasă din acest tipar. Neprimirea soldelor la timp, şi aşa foarte mici, au fost două dintre motivele cele mai frecvent invocate, pentru care foarte mulţi jandarmi din legiunile indicate solicitau trecerea în rezervă, prin demisie. Spre exemplu, pe data de 24 aprilie 1946, sergentul major Miron Vasile, de la Legiunea de Jandarmi Putna, cerea trecerea în rezervă pe motivul că nu mai primise solda de trei luni de zile. Pe data de şase mai 1946, Grigore Constantin, de la Postul de Jandarmi Costeşti din Legiunea Buzău, cerea şi el trecerea în rezervă, susţinând imperativ că „Nu mai vreau sa fac serviciul mai departe în Jandarmerie, sub niciun motiv (...) nu am mai primit solda începând cu luna februarie, deci sunt în prezent de trei luni de zile de când muncesc degeaba (...)”. Deveniţi „jandarmi de conjunctură”, dar puternic legaţi de originea lor ţărănească, Voineag Vasile, sergent major de jandarmi la Postul Tâmboieşti, Legiunea Râmnicu Sărat, precum şi Ioan Pop, de la Postul de Jandarmi Zilişteanca, Legiunea Buzău, cereau şi ei trecerea în rezervă prin demisie, în iulie 1946, deoarece aveau greutăţi familiale şi „mici gospodării pe care nu le mai întreţine nimeni şi se prăduiesc”. Sincer, sergentul major Duţu Ion, din Legiunea Râmnicu Sărat, un subofi ţer jandarm provenit din ţărănimea rurală, scria in demisia sa din 6 martie 1946, care probabil a stârnit puţină ilaritate superiorilor, că nu-i ajung banii din soldă şi că „(...) sunt băiat sărac şi-mi trebuiesc cămăşi, izmene şi multe alte lucruri pe care din această soldă nu le pot face (...)”.

Un oponent la „democratizare” - generalul Constantin Anton

Generalul Anton s-a opus atât cât s-a putut „democratizării” instituţiei Jandarmeriei Române şi structurilor ei teritoriale. Nu degeaba liderul comunist Teohari Georgescu, care deţinea portofoliul Ministerului Afacerilor Interne în guvernul Groza, în şedinţa Biroului Politic al C.C. al P.C.R. din 14 mai 1945, afi rma despre „democratizarea” Jandarmeriei şi oponenţa lui Anton, următoarele: “În chestiunea organizării Jandarmeriei, este o

problemă care a preocupat Ministerul de Interne. Toate neplăcerile, chiar faţă de Uniunea Sovietică şi Armata Roşie, în toate sunt implicaţi jandarmii. Trebuie să lichidăm jandarmeria! Am făcut un proiect de lege pentru organizarea

şi funcţionarea poliţiei rurale. Voiu lichida jandarmeria veche şi voiu crea una nouă. Sunt însă greutăţi, căci vom rămâne o perioadă fără pază la sate. În primul rând, Inspectoratul General al Jandarmeriei, în frunte cu Anton, să fi e înlocuit cu elemente noi, fi e din armată sau rezervă, de preferinţă membri de partid şi din Divizie şi apoi de pornit imediat cu epurarea radicală a Jandarmeriei pe ţară şi înlocuirea lor cu elemente din divizia <<Tudor Vladimirescu>> şi cu elemente (…) cinstite”. De fapt, chiar înainte de alegerile din 19 noiembrie 1946, Anton este înlocuit, la propunerea lui Teohari Georgescu, în ziua de 3 octombrie 1946, cu generalul Ioan Alistar, un orientat al timpurilor, dar şi un „tovarăş de drum” al comuniştilor.

Fost comandant al Şcolii de Ofi ţeri de Jandarmi, generalul de brigadă Constantin Anton a mai îndeplinit înainte de 23 august 1944 şi funcţia de şef de Stat Major al Inspectoratului General al Jandarmeriei. Trecuse de partea forţelor care au pregătit lovitura de stat de la 23 august şi devenise Inspector General al Jandarmeriei, funcţie pe care a ocupat-o timp de doi ani, respectiv între 1944-1946. Arestat şi condamnat pentru activitatea depusă până la momentul august 1944, generalul Anton trece prin mai multe puşcării comuniste, fi ind eliberat în 1959 şi ulterior reabilitat şi înălţat la gradul de general de divizie în retragere. Generalul Anton a împărtăşit destinul nefericit al unei pleiade de ofi ţeri români jandarmi intraţi in malaxorul comunist. În 1946, neştiind încă ce-i va rezerva viitorul, generalul Anton, ofi ţer de carieră, îşi făcea conştiincios datoria, tunând şi fulgerând împotriva tot mai frecventelor abateri comise de jandarmii încadraţi după 23 august 1944, dar mai cu seamă după 6 martie 1945, într-o instituţie tot mai politizată, dar care nu-şi putea permite să tolereze pe mai departe abaterile jandarmilor.

Spre exemplu, la Legiunea de jandarmi Putna, numai în luna mai 1946 au fost pedepsiţi cu arest 11 jandarmi. Motivele invocate erau diverse, mergând de la lipsa nemotivată de la serviciu, inducerea în eroare a şefi lor, părăsirea cazărmii fără aprobare, abateri de la itinerariile de patrulare, consum de alcool în timpul servicului, lipsă de interes în pregătirea profesională, accidente prin împuşcare şi autoîmpuşcare cu armamentul din dotare şi până la mai măruntele întârzieri din permisii sau folosirea telefonului de serviciu în interes personal. Dar adevărata cauză pentru toate aceste abateri, o constituia lipsa de pregătire a jandarmilor nou încadraţi de Partidul Comunist, unii din ei analfabeţi, oportunişti şi cu un comportament care lăsa de dorit. Ei luau locul vechilor profesionişti jandarmi, instruiţi la „şcoala” Jandarmeriei Regale Române din perioada interbelică şi dinaintea evenimentelor de la 23 august 1944. Într-un ordin circular trimis la unităţile de jandarmerie teritoriale, inclusiv Legiunilor de la Curbură, generalul Anton, copleşit probabil de numărul abaterilor din întreaga ţară, îi întreba pe comandanţii - referindu-se la subordonaţii indisciplinaţi ai acestora: „Vă întreb, au uitat vreodată să semneze statul lunar de soldă?”.

Concluzionând, putem afi rma că falsul proces al „democratizării” a adus jandarmilor români mai degrabă greutăţi, decât benefi cii. De fapt, prin „democratizarea” aparatului central şi structurilor teritoriale, Partidul Comunist Român nu a urmărit altceva decât controlul Jandarmeriei, în vederea „lichidării” instituţionale a acesteia şi înlocuirii ei cu modele sovietice de import: Miliţia Populară (înfi inţată la 23 ianuarie 1949) şi Trupele de Securitate (înfi inţate la 7 februarie 1949).

Lt. col. drd. Ion LĂCĂTUŞ

Page 19: Agenda Jandarmeriei

Recommended