CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI · Prin urmare, o conferință de medicina familiei pune în...

Echilibrul delicat între știință, artă și comunicare

23-27 septembrieONLINE

cu participare internațională

CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI

Ediția a XVI-a

2020

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie

ONLINE2020

pg. 3PROGRAM ȘTIINȚIFIC

pg. 3Miercuri, 23 septembrie

pg. 7Joi, 24 septembrie

pg. 11

pg. 15

pg. 22REZUMATE

CUPRINS

CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEIcu participare internațională

1

Sâmbătă, 26 septembrie

Vineri, 25 septembrie

pg. 19Duminică, 27 septembrie

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie

ONLINE2020

BUN VENIT!

CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEIcu participare internațională

2

Dr. Sandra Adalgiza AlexiuMedic primar MF, instructor formator, Directorul Conferinței

Precum bine știți, Medicina Familiei este o specialitate deosebită. Ea circumscrie o mulțime de teme și subteme medicale, dar și numeroase noțiuni nemedicale și care la o primă vedere nu ar fi necesare în studiu. Cu toate acestea, în practica noastră ne lovim de ele zilnic și am considerat că este corect să fie aduse într-o conferință de o asemenea anvergură. La noi nu veți găsi secțiuni clar delimitate de patologie, ci mai degrabă probleme interdisciplinare, fiindcă pacientul cu multiple patologii este centrul activității noastre, dar tot în centru stau și omul sănătos și vârstnicul care are nevoie de îngrijiri speciale și copilul sănătos a cărui creștere o urmărim constant și gravida care nu este bolnavă, dar constituie o categorie aparte. Prin urmare, o conferință de medicina familiei pune în discuții teme deopotrivă de boală și sănătate, de medicină și comunicare, de om sănătos și bolnav. Iar pentru că medicul de familie este și manager, e nevoie să ne adresăm lui și în această calitate. Cu o astfel de linie directoare, Conferința adună personalități din lumea medicală, în primul rând medici de familie, care fie sunt membrii catedrelor, fie sunt instructori-formatori cu experiență îndelungată în formarea adultului, atât a colegilor medici specialiști și primari, cât și a medicilor rezidenți.

Nu în ultimul rând, invitații noștri vor intra cu familiaritate în casele și inimile noastre, într-o atmosferă de colegialitate și bună practică.

Fiți bineveniți!

În al doilea rând, numeroși colegi din alte specialități răspund invitației noastre de a conduce dezbateri sau a prezenta teme de interes. Cardiologi, infecționiști, interniști, chirurgi, diabetologi, pediatri, neurologi, otorinolaringologi, radiologi, urologi, ne adunăm cu toții în același creuzet. Fiecare dintre speakerii noștri este o personalitate în lumea medicală și ne onorează cu prezența.

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie

ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI


3

PROGRAM ȘTIINȚIFIC

Sesiunea Grupului de Vaccinologie al SNMF

09:30 – 09:45 Recomandări generale privind vaccinarea în pandemie

Dorica Sănduțu 10:00 – 10:15 Noutăți în vaccinarea sugarului, a copilului mic și adolescentului Mădălina Vesa

MIERCURI, 23 SEPTEMBRIE 2020

TELEMEDICINE IN FAMILY DOCTORS LIFE 09:00 – 09:30 SESIUNE PLENARĂ

KEYNOTE - Prof. Asoc. ANNA STAVDAL, NORVEGIA

SALA VIRTUALĂ BUCUREȘTI

09:30 – 11:30 SESIUNEA 1 - Despre vaccinare în vreme de pandemie

Moderator: Sandra Alexiu

Dana Ștefana Popescu 09:45 – 10:00 Noutăți în vaccinarea gravidei

10:15 – 10:30 Vaccinuri recomandate la adult în pandemie

10:45 - 11:00 La zi despre vaccinul Sars-CoV2 Ioana Budiu

11:30 – 12:00 Pauză

11:00 – 11:30 Chat cu participanții la sesiune: Daniela Ștefănescu, Claudia Ulieru, Maria Lup, Cosmina Berbecel, Ovidiu Covaciu, Gindrovel Dumitra

Anca Deleanu

12:00 – 13:30 SESIUNEA a 2-a Moderator: Adriana Antohe

12:00 – 13:00 Țigările și sistemele electronice de livrare a nicotinei în timpul sarcinii Oana Blaga, PhD, Departamentul de Sănătate Publică, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Cristian Meghea, PhD, Department of Obstetrics, Gynecology and Reproductive Biology, College of Human Medicine, Michigan State University, USA

10:30 – 10:45 Vaccinarea antigripală - perspective Cristina Barbu

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



4


13:00 – 13:30 Sesiunea Grupului de Sănătate Mintală al SNMF Corelații psihologice ale spasmofiliei cu deficit de magneziu. Camelia Bakri, PhD, MD

13:30 – 14:30 Pauză

Camelia Berghea

Dragoș Median

Prof. Dr. Roxana Nemeș, Inst. M. Nasta

Ioan Ancuța

Dan Jinga, Medic primar Oncologie Medicală, Doctor în Științe Medicale, Coordonator Departament de Oncologie Medicală, Clinica Neolife București

Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, București

Moderator: Rodica Tănăsescu

14:30 – 15:00 Soluții inovatoare pentru pacienții cu risc CV înalt și foarte înalt

18:10 - 18:35 Vaccinarea pacientului cu terapii imunosupresive și biologice

cu dr. Marina Pîrcălabu și moderatorii zilei

14:30 – 16:00 SESIUNEA a 3-a

15:30 – 16:00 Tumorile mamare, parcursul pacientei de la suspiciune la diagnostic- echipa multidisciplinară

16:30 – 18:35 SESIUNEA a 4-a - Panel vaccinarea adultului cu situații speciale

16:30 – 16:55 Necesitatea și importanța vaccinării adultului

16:00 – 16:30 Pauză

15:00 – 15:30 Toate-s vechi şi nouă toate: strategii terapeutice în insuficienţa cardiacă

Prof. Dr. Victoria Aramă, UMF Carol Davila București

16:55 – 17:20 Vaccinarea în patologia oncologică


17:20 – 17:45 Vaccinarea în BPOC

17:45 – 18:10 Vaccinarea pacientului cu alergii

Conf. Dr. Ruxandra Jurcuț

18.30 - 18.45 FINAL DE ZI, PUNCTUL PE I

PANEL SANOFI

Cristian Mihăilescu, medic primar medicină internă, Ambulatoriul Inte- grat al Spitalului Clinic „Al. Obregia”

(sesiune comună în sălile virtuale București și Ilfov)

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



5


SALA VIRTUALĂ ILFOV

09:30 – 11:30 SESIUNEA 1 (Realizată în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției Române) Moderator: Daciana Toma

09:30 – 09:45 Prezentarea proiectului "Gândire fresh S.O.S." pentru prevenirea primului consum de droguri în rândul adolescenților și tinerilor

Dr. Liliana Dorobăț, Agenția Națională Antidrog, CPECA sector 4

13:30 – 14:30 Pauză

Prof. Dr. Gabriela Radulian, UMF Carol Davila București

Cristian Alexandru Udroiu, SUUB

Municipiului București

11:00 – 11:30 Legislație rutieră și aspecte practice

12:00 – 13:30 SESIUNEA a 2-a

10:30 – 11:00 Servicii oferite consumatorilor de droguri

09:45 – 10:30 Legislație și tendințe în consumul și traficul de droguri (studii de caz) Comisar șef de poliție, psiholog Cătălin Țone, șeful Serviciului Antidrog din Brigada de Combatere a Crimei Organizate, Inspectoratul General al Poliției Române

Moderator: Adela Iancu

13:00 - 13:30 Probleme frecvent întâlnite în tratamentul pacientului cu ASTM sau BPOC

Comisar șef de poliție, sociolog dr. Grațiela Văduva, șeful Serviciului de Analiză și Prevenire a Criminalității din Direcția Generală de Poliție a

12:00 -12:30 Pacienții cu diabet zaharat tip 2 la intersecția între medicul de familie și diabetolog

12:30 - 13:00 Tratamentul Antiagregant în SCA: care este rolul fiecăruia dintre noi?

11:30 – 12:00 Pauză

Cătălina Panaitescu, medic primar MF, Formator MF

PANEL ASTRA ZENECA

Inspector de poliție Claudiu Costea, șeful Biroului de Educație Rutieră, Brigada de Poliție Rutieră din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



6


Dr. Cristina Anca Dăscălescu

Psih. Marius Adalberti Dăscălescu

Berghea Florian

14:30 – 15:00 Lizinatul de ketoprofen – acțiune și eficacitate superioară

14:30 – 15:30 SESIUNEA a 3-a

Prof. Dr. Roxana Maria Nemeș, Inst M. Nasta 15:30 - 15:45 Rolul medicului de familie în prevenția primară și secundară în pandemie

15:45 - 16:00 Comunicarea cu pacienții dificili în pandemie

Moderator: Marina Pîrcălabu

15:00 – 15:30 Ce putem face pentru imunomodulare și apărarea antivirală?

16:00 – 16:30 Pauză

Fața șlefuită: terapia hipolipemiantă Conf. Dr. Ruxandra Jurcuț Fața vizibilă: frecvența cardiacă

16:30 – 17:00 SESIUNEA a 4-a

Șef Lucrări dr. Claudiu Stoicescu Fața ascunsă: terapia metabolică Șef Lucrări dr. Ana Maria Vintilă

Anticoagularea – evidențe și provocări în 2020 Moderator: Rodica Tănăsescu

19:00 – 20:00 FINAL DE ZI, PUNCTUL PE I

Moderator: Prof. Dr. Dan Dobreanu

cu Dr. Marina Pîrcălabu și moderatorii zilei (sesiune comună în sălile virtuale București și Ilfov)

17:00 – 18:30 PANEL SERVIER - Paradigme în tratamentul ischemiei miocardice: “Redescoperim valoarea prin șlefuirea fețelor diamantului”

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



7


JOI, 24 SEPTEMBRIE 2020

Oana Damian

PROVOCĂRILE DIAGNOSTICULUI UNEI BOLI FARĂ SEMNE CLINICE EVIDENTE (IMPORTANȚA DIAGNOSTICULUI ÎN VEZICA URINARĂ HIPERACTIVĂ)

Rodica Tănăsescu

13:00 – 13:30 Tratamentul faringitei acute - simptomatic sau antibiotic???

11:30 – 12:00 Pauză

12:00 – 12:30 Principii de diagnostic și tratament în infecția cu Sars-CoV-2: de la ultimele ghiduri - la practica clinică curentă


Sesiunea Grupului de lucru CardioMF al SNMF

09:30 – 10:00 Complicații cardiovasculare ale terapiilor din bolile psihiatrice

10:30 – 11:00 Efecte cardiovasculare ale terapiei antiinflamatoare

Moderator: Mircea Popa

09:00 – 09:30 SESIUNE PLENARĂ

09:30 – 11:30 SESIUNEA 1 Moderator: Rodica Tănăsescu

11:00 – 11:30 Efecte cardiovasculare ale terapiilor din bolile respiratorii Șef Lucrări dr. Loredana Piloff

KEYNOTE - Dr. ANDREI MANU - MARIN, ROMÂNIA

10:00 – 10:30 Complicații cardiovasculare ale terapiei oncologice

Șef Lucrări dr. Mihaela Daniela Baltă

12:00 – 13:30 SESIUNEA a 2-a

Prof. Dr. Victoria Aramă, Boli Infecțioase, Institutul Matei Balș 12:30 – 13:00 Cum influențează pandemia actuală tratamentul ICRS. Ibuprofenul în contextul COVID 19 Conf. Dr. Claudiu Manea, ORL, UMF Carol Davila București

13:30 – 14:30 Pauză

Șef Lucrări dr. Vlad Budu, ORL, I.F.A.C.F ORL “Prof.Dr.D.Hociotă”

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



8


15:10 – 15:30 Obezitatea și astmul - implicații clinice

2. Sesiunea live de echocardiografie - real time: Cazuri clinice prezentate şi comentate din perspectiva medicului de familie.

Sergiu Chirilă, Adriana Antohe, Cristina Isar, Cătălina Panaitescu, Alice Malpass, Adela Iancu

Sesiunea Grupului RespiRO al SNMF și CNSMF

14:50 – 15:10 Diagnosticul pozitiv al fibrozei pulmonare idiopatice

Adela Iancu, Sergiu Chirilă

16.30 - 18.30 SESIUNEA a 4-a - Sesiunea Grupului de Excelență EcografiaMF al SNMF

1. Noțiuni de ecografie tiroidiană multiparametrică ca metodă de screening populațional țintit și utilizarea inteligenței artificiale în practica medicului de familie.

17:30 - 18:30 Sesiunea de ecografie tiroidiană ca metodă de screening țintit la populația cu risc crescut

Dr. Mihai IACOB, Coordonator Naţional al Grupului de Excelență Ecogra- fiaMF al SNMF, Președinte EUVEKUS, Președinte Societatea Timiș de Medicina Familiei

16:00 – 16:30 Pauză


15:30 – 16:00 Cum poate deveni o plimbare printr-un centru comercial dăunătoare pentru sănătate?

Oana Cristina Arghir

Moderator: Cătălina Panaitescu

16:30 - 17:30 Sesiunea de focus sau evaluarea cardiacă rapidă pentru non-cardiologi

14:30 – 14:50 Bolile interstițiale la copilul mic - PIG și NEHI

14:30 – 16:00 SESIUNEA a 3-a

Claudia Toma, Cătălina Panaitescu

Dr. Mihai IACOB, Senior Medical Expert-Thyroscreen Project-Spitalul Municipal de Urgenţă Timişoara, Coordonator Naţional al Grupului de Excelență Ecografia MF al SNMF, Președinte EUVEKUS, Preşedinte Societatea Timiş de Medicina Familiei

Ecografie cardiologică pentru noncardiologi, ecografie tiroidiană

1. Evaluarea cardiacă rapidă sau focus cardiac ultrasound (Focus) la persoanele cu risc cardiovascular crescut sau foarte crescut, ca studiu experimental în practica medicului de familie.

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



9


Dr. Mihai IACOB și Dr. Octavian NEAGOE


2. Perspective ecografice în patologia tiroidiană. Dr. Neagoe Octavian – Assistant Professor, MD, PhD, Victor Babeş University of Medicine and Pharmacy Timişoara, Clinica de Chirurgie Oncologică, Emergency Municipal Clinical Hospital Timişoara 3. Sesiunea live de ecografie tiroidiană - REAL TIME: Cazuri clinice prezentate şi comentate din perspectivă a doua specialităţi: Chirurgie Oncologică şi Medicină de Familie.

18.30 - 18.45 FINAL DE ZI, PUNCTUL PE I cu Dr. Daciana Toma și moderatorii zilei


09:30 – 11:30 SESIUNEA 1 Moderator: Daciana Toma

09:50 – 10:10 Sindromul Marfan - Studiu de caz privind agregarea familială Adrian Nicolae Popescu, Antonela Mihaela Cîrjan, Alina Popescu

Mucoasa faringiană sănătoasă, barieră împotriva factorilor patogeni

10:40 – 11:00 Noutate și necesitate în terapia antiinflamatorie

10:10 – 10:40 Vitamina D, pentru o viață activă!

Maria Alexandra Cucu, Adriana Giurca, Ciprian Ursu

09:30 – 09:50 Activitatea fizică la prescripție (AFP) – adaptarea modelului suedez de bună practică în România

Raluca Trifănescu

Rodica Mureșan

Cristian Mihăilescu 11:00 – 11:30 Aspecte privind influența stilului de viață asupra riscului de alergii în mediul urban Poliana Leru

11:30 – 12:00 Pauză

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



10

PROGRAM ȘTIINȚIFIC 12:00 – 13:30 SESIUNEA a 2-a

12:00 -12:50 Sisteme de sănătate: ce e bun și ce e rău? Maria Lup, Adrian Grom 12:50 - 13:30 Guerrila MF? Cursul scurt de creștere organizațională.


Maria Lup, Adrian Grom 13:30 – 14:30 Pauză

Marcela Ionescu

14:50 –15.10 Role of minimally invasive surgery for gastrointestinal cancers

14.30 - 14.50 Hodgkin lymphoma – clinical and laboratory findings, staging in pediatric patients

15:10 - 15.30 Novel personalized therapies in oncology practice

Prof. Dr. Funda Çorapçıoğlu, Departament oncologie si hematologie pediatrică Acibadem Maslak Hospital

Conf. Dr. Leyla Özer, Departament oncologie medicală,

13:30 – 14:30 Pauză

14:30 – 15:30 SESIUNEA a 3-a

Acibadem Atakent University Hospital

Moderator: Daciana Toma

15:30 – 16:00 Fitoterapia în tusea productivă

INVITAȚI DE LA SPITALUL ACIBADEM, ISTANBUL - TURCIA

Conf. Dr. Erman Aytaç, Departament chirurgie generală,

Acibadem Atakent University Hospital

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



11


Moderator: Iulia Deac

09:30 – 09:45 Abuzul de substanțe. Ce poate face medicul de familie.

09:45 – 10:00 Sesiunea Grupului de Oncologie și Îngrijiri Paliative al SNMF

18:00 – 18:30 Combinația fixă olmesartan-amlodipină: între efectul rapid și persistent și nevoia de decizie terapeutică rapidă

Daciana Toma

16:30 – 18:30 SESIUNEA a 4-a

16:45 – 17:30 O suferință ascunsă, departe de ”linia întâi”: Boala Venoasă Cronică – discuții în panel

Participanți: Alin Nicolescu, Daciana Toma

VINERI, 25 SEPTEMBRIE 2020

Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”

cu Dr. Daciana Toma și moderatorii zilei

Șef Lucrări dr. Vlad Vintilă

16:30 – 16:45 Ce rămâne important dacă dăm la o parte inima?


Sorin Băilă, medic primar chirurgie vasculară, Institutul pentru

Moderator: Daciana Toma



KEYNOTE -PROF. DR. ANGELIKA BANZHOFF, GERMANIA

17:30 – 18:00 Boala arterială periferică – Cenuşăreasa patologiei vasculare

„4CMENB IN PRACTICE: KEEPING THE PROMISE” / „4CMENB ÎN PRACTICĂ: RESPECTAREA PROMISIUNII”


09:30 – 11:30 SESIUNEA 1 Moderator: Mircea Popa

Daniel Petrescu

"Last Aid" versus "First Aid" Delia Ciucă, Elena Pavel

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



12


10:30 – 11:00 Importanța vaccinării antimeningococice complete (B+ACWY) la principalele categorii la risc

11:30 – 12:00 Pauză

10:00 – 10:30 Hepatoprotectoarele o abordare universală în afecţiunile cronice hepatice

11:00 – 11:30 Tratamentul durerii abdominale cronice la pacienții cu intestin iritabil și / sau durere abdominala cronică

Monitorizarea paraclinică în sarcină

Dan Pițigoi

Sarcina în pandemie Ana-Aurelia Chiș-Șerban, Elena Popa

15:00 – 15:15 Abordarea neoplasmului de col uterin în medicina de familie

Institutul Clinic Fundeni, București

Prof. Dr. Dan Dumitrașcu, Gastroenterologie, UMF Iuliu Hațieganu,

Anca Drăgănescu, Gindrovel Dumitra

Modificările organismului matern în timpul sarcinii: de la variații fiziologice la stări patologice

Moderator: Adela Iancu

Prof. Dr. Liana Gheorghe, Centrul de Gastroenterologie și Hepatologie -

Ginecologie și sănătatea reproducerii al SNMF

Managementul condițiilor medicale comune acute ale gravidei în cabinetul medicului de familie Elena Popa, Ana-Aurelia Chiș-Șerban, Monica Ungureanu, Mihaela Boancă, Agnes Bacusca, Adorata Elena Coman

Toth Csongor

12:00 – 13:30 SESIUNEA a 2-a

Sesiunea Grupului de lucru

Elena Popa, Ana-Aurelia Chiș-Șerban, Emma Alexa, Andrei Emilian Popa, Raluca Ioana Avram, Adorata Elena Coman

13:30 – 14:30 Pauză 14:30 – 16:00 SESIUNEA a 3-a Moderator: Mihaela Daniela Baltă

14:30 – 15:00 Abordarea simptomelor reziduale din boala de reflux gastroesofagian

Cluj-Napoca

Corina Popa

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



13


Aderența la tratamentul antihipertensiv: mit sau realitate?”

Bogdan Mincu

Andreea Ciubotaru, Călin Ciubotaru

15:15 – 16:00 Sindrom vestibular bilateral sau unilateral

16:00 – 16:30 Pauză

Conf. Dr. Elisabeta Bădilă, Șef Lucrări dr. Vlad Vintilă

Ioana Alexandra Vodă


17:30 – 18:30 SESIUNEA a 4-a

Moderator: Rodica Tănăsescu 16:30 – 17:30 SESIUNE PLENARĂ


17:30 – 18:00 Managementul exacerbărilor acute ale BPOC

18:00 – 18:30 Pupila albă la copil, ce poate ascunde?

18:30 - 18:45 FINAL DE ZI, PUNCTUL PE I cu Dr. Rodica Tănăsescu și moderatorii zilei


Invitați: Dr. Anca Hâncu, Gabriela Radulian Luiza Spiru, Mircea Mârzan, Daciana Toma, Rodica Tănăsescu

09:30 - 09:50 Lifestyle Medicine

PANEL LIFESTYLE MEDICINE

Anca Hâncu



09:30 – 11:30 SESIUNEA 1

09:50 - 10:10 Stilul de viață în abordarea obezității

10.10 - 10.30 Tehnici de stress management: exemplu din viața reală Mircea Mârzan 10:30 - 10:50 Medicina îmbătrânirii cerebrale, Medicina Longevității Prof. Dr. Luiza Spiru

Prof. Dr. Gabriela Radulian

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



14


12:00 – 12:30 Managementul pacientului cu NAFLD în cabinetul medicului de familie

Sandra Alexiu

Robert Stoica

Conf. Univ. Dr. Claudia Toma, UMF Carol Davila, Institutul de Pneumologie Marius Nasta, București

Moderator: Rodica Tănăsescu

13:00 – 13:30 Managementul pacientului cu infecţii respiratorii - provocări în vremea pandemiei

Dan Pițigoi

10:50 - 11:20 SMART BEAR – soluții tehnologice inovative, în sprijinul pacienților

12:30 – 13:00 O nouă soluție terapeutică în tulburările gastro intestinale

13:30 – 14:30 Pauză

14:45 - 15:00 Funcția hepatică – în caz de toxicitate inevitabilă sau în cazul sindroamelor metabolice Daciana Toma

11:30 – 12:00 Pauză

Moderator: Cosmina Berbecel

14:30 – 14:45 Consecințele deficitului de magneziu la pacienții cu afectare cardiovasculară Rodica Tănăsescu

Mircea Mârzan

14:30 – 16:00 SESIUNEA a 3-a Moderator: Rodica Tănăsescu

vârstnici și a medicilor de familie

11:20 - 11:30 Discuții, concluzii

12:00 – 13:30 SESIUNEA a 2-a

Dan Pițigoi

15:00 -15:15 Gadget sau mână dreaptă?! - Aplicația Mediately

15:15 – 16:00 Managementul LUTS

16:00 – 16:30 Pauză


Conf. Dr. Elisabeta Bădilă, Șef Lucrări dr. Vlad Vintilă Aderența la tratamentul antihipertensiv: mit sau realitate?”


Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



15


Daniela Sichițiu, medic primar psihiatru

18.15 - 18.30 Gestionarea stresului în pandemie

Prof. Dr. Roxana Nemeș


17:30 – 18:15 Depresia în vremea pandemiei

cu Dr. Rodica Tănăsescu și moderatorii zilei (sesiune comună în sălile virtuale București și Ilfov)

THE IMPORTANCE OF THE FAMILY DOCTOR DURING A PANDEMIC

17:30 – 18:30 SESIUNEA a 4-a Moderator: Daniela Ștefănescu

Variabile și invariabile în infecțiile respiratorii acute

Psih. Marius Dăscălescu


SÂMBĂTĂ, 26 SEPTEMBRIE 2020

KEYNOTE - PROF. DR. MICHAEL KIDD, AUSTRALIA


09:30 – 11:30 SESIUNEA 1 - Cardiologie pediatrică - ACTUALITĂȚI ÎN CARDIOLOGIA PEDIATRICĂ - PROBLEME GENERALE Moderatori: Ioana Gheorghiu, Cristina Olteanu, Mihaela Daniela Baltă Electrocardiograma normală la copil Ioana Gheorghiu Patologia cardiacă pediatrică asociată obezității Cristina Rădulescu

Hipertensiunea arterială la copil în practica medicului de familie Mihaela Daniela Baltă

11:30 – 12:00 Pauză

Cristina Carmen Olteanu Dislipidemiile la copil - de la teorie la practică

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



16


Moderatori: Ioan Mircea Coman, Eliza Cinteză, Alin Nicolescu, Mihaela Daniela Baltă

13:30 – 14:30 Pauză

14:30 – 16:00 SESIUNEA a 3-a

12:00 – 13:30 SESIUNEA a 2-a - Cardiologie pediatrică - UPDATE ÎN MALFORMAȚII CONGENITALE CARDIACE

Indicații și rezultate în cardiologia intervențională la copil

Diagnosticul în bolile congenitale cardiace Alin Nicolescu Aritmiile în patologia pediatrică

Eliza Cinteză

Cristina Filip

Malformațiile congenitale cardiace - când să operăm? Cristian Bulescu


Controlul LDL-C - Intervenţii adaptate în funcţie de riscul CV total Șef Lucrări dr. Vlad Vintilă Hipertrigliceridemiile şi dislipidemia aterogenă – actualizarea evidenţelor şi aplicarea lor în practică

14:30 – 15:15 Abordarea practică a factorilor de risc cardiovascular – controlul lipidelor

Șef Lucrări dr. Ana Maria Vintilă 15:15 – 15:45 SIMPOZION ASTRA ZENECA Urmează furtuna perfectă? Și dacă da, cum ne protejăm copiii? Sandra Alexiu 15:45 – 16:00 Tratamentul chirurgical al diastazisului mușchilor drepți abdominali indicații și rezultate George Jinescu, Cornelia Chidiosan, Andra Evtodiev, Iulia Marin, Oltjon Cobani

16:00 – 16:30 Pauză

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



17


09:30 – 10:30 SESIUNEA 1

Panel transmitere simultană - Independența profesională și siguranța pacientului

Moderator: Sandra Alexiu 16:30 – 18:30 SESIUNE PLENARĂ

Invitați: Prof. Dr. Doina Pleșca (SRPed), Andrea Neculau (AMF Bv), Roxana Ștefania Stroe (ANMDM), Prof. Dr. Alexandru Rafila (OMS), Conf. Dr. Liviu Oprea (CM Iași)

18.30 - 18.45 FINAL DE ZI, PUNCTUL PE I cu Dr. Sandra Alexiu și moderatorii zilei (sesiune comună în sălile virtuale București și Ilfov)



09:30 – 10:30 PANEL PFIZER

Mituri și Realități în Bolile Inflamatorii – o discuție interdisciplinară reumatologie, dermatologie, gastroenterologie - panel de discuții Moderator: Rodica Tănăsescu

11:00 – 11:30 Cel mai prescris vaccin varicelic la nivel mondial Victoria Aramă

11:30 – 12:00 Pauză

12:00 – 13:30 SESIUNEA a 2-a - Fragilitatea osoasă panel multidisciplinar Moderator: Sandra Alexiu Un puzzle cu toate piesele conturate, cine le așează în ordine? Sandra Alexiu

Anca Drăgănescu

Invitați: Daniela Opriș Belinski (reumatologie); Rodica Olteanu (dermatologie); Mihai Ciocîrlan (gastroenterologie)

10:30 – 11:00 Este vaccinarea împotriva varicelei necesară?

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



18


Prof. Dr. Cătălina Poiană

Fracture Liaison Service și prevenția secundară a fracturilor osteoporotice

Epidemiologia fracturii de șold în România 2008 -2019 Prof. Dr. Daniel Grigorie Algoritm de tratament în funcție de categoria de risc de fractură Prof. Dr. Mihai Berțeanu Reabilitarea după fractura osteoporotică Dan Poenaru


Q&A

Mirela Pavelescu

Terapia personalizată în tratamentul hipertensiunii arteriale


Moderator : Sandra Alexiu

Invitați: Prof. Dr. Doina Pleșca (SRPed), Andrea Neculau (AMF Bv),

13:30 – 14:30 Pauză

Conf. Dr. Liviu Oprea (CM Iași)

Panel transmitere simultană


PANEL SANOFI

Prof. Dr. Marius Vintilă

16:00 – 16:30 Pauză

15:00 – 16:00 Actualități în cardiologie

Antiagregarea plachetară în practica anului 2020

14:30 – 16:00 SESIUNEA a 3-a

Independența profesională și siguranța pacientului

Rodica Tănăsescu

14:30 – 15:00 Infecții respiratorii recurente la copil, pot fi ele prevenite?

Roxana Stefania Stroe (ANMDM), Prof. Dr. Alexandru Rafila (OMS),

18.30 - 18.45 FINAL DE ZI, PUNCTUL PE I cu Dr. Sandra Alexiu și moderatorii zilei

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



19



Are legătură prediabetul cu riscul cardiovascular?

12.00 – 13.30 SESIUNEA a 2-a

Comunicarea între specialiști - cheia unui acces mai bun al pacientului la sistemul de sănătate

DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE 2020

Definiții de termeni. Rolul sesiunilor interdisciplinare în educația medicală continuă.

Rodica Tănăsescu

09:30 – 11:30 SESIUNEA 1 Gazde: Daciana Toma, Rodica Tănăsescu, Mihaela Daniela Baltă

CURS ONLINE PREDIABETUL, RISCUL METABOLIC ȘI CARDIOVASCULAR

Ce este prediabetul? Un nou concept? O condiție metabolică? O nouă abordare? Între diagnostic și prognostic Prof. Dr. Nicolae Hâncu Cât de gravă este patologia diabetului în România?

Prof. Dr. Marius Vintilă Cât de gravă este asocierea bolilor cardiovasculare cu diabetul? Provocări pentru medicul de familie

Prof. Dr. Nicolae Hâncu

Daciana Toma

Scenariu clinic comentat (1)

Pacientul tipic cu prediabet. Când și cum se recomandă screeningul?

11:30 – 12:00 Pauză

Mihaela Daniela Baltă, Daciana Toma

Gazde: Daciana Toma, Rodica Tănăsescu, Mihaela Daniela Baltă

Prof. Dr. Marius Vintilă Ce e mai întâi, oul sau găina, riscul cardiovascular, sau prediabetul?

Ce e mai grav, riscul metabolic, riscul cardiovascular, sau facem suma? Prof. Dr. Nicolae Hâncu Importanța diagnosticării și tratării prediabetului, provocări pentru medicul de familie Daciana Toma

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



20


Definiții de termeni. Rolul sesiunilor interdisciplinare în educația medicală continuă. Comunicarea între specialiști - cheia unui acces mai bun al pacientului la sistemul de sănătate.


Daciana Toma, Șef Lucrări dr. Mihaela Daniela Baltă

14:30 – 16:00 SESIUNEA 1 - CANCERUL CERVICAL - O PROBLEMA ACTUALĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

Cum vom aborda pacienții noștri comuni, cu boli cardiovasculare și risc metabolic?

DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE 2020 Importanța abordării integrate a pacienților cu risc metabolic și risc cardiovascular


Integrarea strategiilor de prevenție cu programele de sănătate

Directori de curs: Prof. Dr. Alexandru Rafila, Dr. Sandra Adalgiza Alexiu

Cum vom aborda prediabetul în viitor?

13:30 – 14:30 Pauză

Prof. Dr. Alexandru Rafila

Cancerul cervical - problemă de sănătate publică în România și în Europa.

CURS ONLINE PREVENȚIA CANCERULUI DE COL UTERIN ȘI A ALTOR CANCERE ȘI LEZIUNI PRECANCEROASE CAUZATE DE INFECȚIILE PERSISTENTE HPV

Scenariu clinic (2)

Sandra Adalgiza Alexiu

Prof. Dr. Victoria Aramă

STRATEGII DE PREVENIRE A CANCERELOR DETERMINATE DE INFECȚIA PERSISTENTĂ CU HPV

Prof. Dr. Victoria Aramă

Prof. Dr. Alexandru Rafila

Căutăm prediabetul sau riscul cardiovascular?


Istoricul natural al infecției HPV și al cancerului de col uterin

Prof. Dr. Nicolae Hâncu

Alte patologii asociate infecțiilor HPV persistente

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



21


16:00 – 16:30 Pauză

asociate HPV

Strategii de comunicare medic - pacient în lupta cu patologiile asociate infecțiilor HPV

16:30 – 18:00 SESIUNEA a 2-a Strategii de prevenire a cancerului de col uterin și a altor cancere

Gindrovel Dumitra

COMUNICAREA CU PACIENTUL - STRATEGII, INSTRUMENTE LA ÎNDEMÂNĂ

Comunicarea eficientă cu părintele - cel mai important pas în lupta cu patologiile asociate infecțiilor HPV. Algoritmi, stiluri de comunicare Sandra Adalgiza Alexiu

Moderator Prof. Dr. Alexandru Rafila Întrebări și răspunsuri

18.00 - 18.30 Final de Conferință, PunctȘiDeLaCapăt Moderatorii Conferinței, membrii Consiliului de conducere ai AMFB

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



22

REZUMATE

2. Perez Mk, Piedimonte G. Metabolic Asthma: is there a link between obesity, diabetes and asthma? Immunol Allergy Clin North Am 2014


1,2 3 Autori: SL dr Mihaela Adela Iancu , SL dr Sergiu Chirilă

3. Facultatea de Medicină, Universitatea „Ovidius” din Constanța 2. Cabinet medical individual

Obezitatea este studiată ca boală de mai bine de jumătate de secol, fiind cea mai răspândită boală metabolică, dar și factor de risc pentru anumite afecțiuni cardiovasculare, respiratorii sau oncologice, cu impact asupra serviciilor de sănătate, mai ales în țările cu nivel socioeconomic ridicat. Impactul obezității la nivel mondial a depășit cu mult complicațiile subnutriției. Pe plan mondial, referitor la invaliditatea precoce și decesele premature, excesul de greutate este situat pe locul al treilea ca factor de risc, după fumat și hipertensiunea arterială. Excesul ponderal, în special constituirea țesutului adipos în exces la nivel abdominal, este un important factor de risc pentru bolile pulmonare cronice: bronșita cronică obstructivă, astm, sindrom de apnee în somn, sindrom de hipoventilație. În multe cazuri, managementul obezității, controlul greutății, se asociază cu o îmbunătățire simptomatică importantă în aceste afecțiuni.

Obezitatea a devenit o importantă problemă de sănătate publică la nivel mondial, dar și în Romania, nu doar prin creșterea prevalenței, cât mai ales prin implicațiile în patologie, atât la adult cât și la copil. Obezitatea este o boală cronică de nutriție, având complicații multiple cardiovasculare, respiratorii, endocrinologice, cu consecințe asupra morbidității și mortalității asociate.

OBEZITATEA ȘI ASTMUL - IMPLICAȚII CLINICE

Relația dintre astm și obezitate nu este pe deplin elucidată. Creșterea IMC este de obicei asociată cu disfuncție respiratorie având următoarele caracteristici: se înregistrează reducerea volumului expirator forțat într-o secundă (FEV1), precum și a capacității vitale forțate (FVC), capacității pulmonare totale, capacității reziduale funcționale dar și a volumului expirator de rezervă. Limitarea mișcărilor toracice asociată obezității este atribuită efectelor mecanice ale țesutului adipos asupra diafragmei și peretelui toracic: excursia diafragmei este limitată, capacitatea toracică este astfel redusă. La pacienții obezi care au asociat și astm simptomatologia poate să varieze datorită efectelor obezității asupra percepției dispneei și a toleranței la efort. Chiar dacă strategia de tratament a pacienților obezi care asociază boli pulmonare cronice acordă o importanță deosebită scăderii ponderale, recomandarea obișnuită de creștere a activității fizice este dificil de pus în aplicare la acești pacienți, deoarece au un stil de viață sedentar impus de disfuncția respiratorie. Pentru realizarea unui managementul clinic al pacientului cu obezitate și astm sunt necesare studii aprofundate privind mecanismul prin care obezitatea devine factor de risc pentru astm, astfel se va putea realiza un plan de monitorizare individualizat pentru pacienți.

1. Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București

Bibliografie1.Ghidul Gina 2019- Global Initiative for Asthma (GINA). The global strategy for asthma management and prevention

3. Yumuk V European Guidelines for Obesity management in Adults. Obez Facts.2015 Dec

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



23

REZUMATE

Întrebarea care se pune este simplă: dacă sistemele funcționează bine, indiferent de forma de organizare, există caracteristici comune care să asigure această funcționare? Există elemente comune care pot fi definite ca fiind obligatorii pentru un sistem de sănătate funcțional și eficient? Din aceste elemente comune putem extrage caracteristicile unui sistem de sănătate ideal?

Sistemele de sănătate din Europa sunt diverse, pornesc de la premise diferite privind finanțarea sau accesabilitatea pacienților la diverse paliere de îngrijire. Multe dintre ele se bazează pe principii fundamental opuse și contradictorii dar, per ansamblu, majoritatea sunt funcționale, cu palete variate de servicii medicale la orice nivel și cu o creștere a stării generale de sănătate.

SINDROMUL MARFAN – STUDIU DE CAZ PRIVIND AGREGAREA FAMILIALĂ

Autori: 1. Adrian-Nicolae Popescu, medic primar medicină de familie, C.M.I. Dr. Popescu Adrian- Nicolae, comuna Burla, judeţul Suceava;

3. Alina Popescu, asistent medical, C.M.I. Dr. Popescu Adrian-Nicolae, comuna Burla, judeţul Suceava.

DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE 2020 SISTEME DE SĂNĂTATE: CE E BUN ȘI CE E RĂU?

Dr. Grom Adrian Nicolae – Medic de familie

GUERRILA MF? CURSUL SCURT DE CREȘTERE ORGANIZAȚIONALĂ.

Dr. Lup Maria – Medic primar medicină de familie, medic formator medicină de familie

Dr. Lup Maria – Medic primar medicină de familie, medic formator medicină de familie

Problemele cu care se confruntă aceste sisteme încep să fie aceleași, indiferent de zona europeană în care se situează. Există însă diferențe semnificative privind gradul în care aceste probleme afectează funcționalitatea sistemelor și starea de sănătate generală.

Organizațiile MF, mici sau mari, se confruntă cu numeroase probleme. De la lipsa de atragere de membri la ignorarea de către autorități. Există organizații active și funcționale, există organizații un pic mai vii decât un zombi. Care e secretul primelor, care sunt greșelile celorlalte? Ce resurse putem folosi pentru a resuscita interesul medicilor pentru participare la viața organizațională?

Dr. Grom Adrian Nicolae – Medic de familie

2. Antonela-Mihaela Cîrjan, asistent medical principal, C.M.I. Dr. Popescu Adrian-Nicolae, comuna Burla, judeţul Suceava;

Ideea realizării studiului de faţă a apărut ca şi consecinţă a morţii subite a unui pacient de sex masculin, din comuna Burla, judeţul Suceava, în vârstă de 39 de ani, căsătorit, cu patru copii, lucrător în construcţii în Regatul Unit, care s-a prezentat la cabinetul medical de medicină de familie în data de 04.12.2018 acuzând episoade de tuse productivă, cu debut în urmă cu două săptămâni. La necropsie se constată prezenţa disecţiei aortei descendente (corespunzătoare nivelului II B în cadrul clasificării Stanford) pe o lungime de 40 cm, până la emergenţa arterelor renale, având punct de plecare un anevrism de aortă descendentă cu dimensiunea de 40 mm.

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



24

REZUMATE

Analizând criteriile majore şi minore (disecţia de aortă fiind considerată criteriu major), am elaborat post-mortem diagnosticul clinic de Sindrom Marfan, definit ca o boală a ţesutului conjunctiv cu transmisie autozomal dominantă, cu o mare variabilitate clinică şi manifestări pleiotrope. Defectul molecular se întâlneşte pe braţul lung al cromozomului 15, la nivelul genei care codifică fibrilina 1 (FBN1), fiind afectate în principal trei sisteme: osos, ocular şi cardio-vascular. În acest context, evaluând ascendent şi descendent membrii familiei am considerat necesar informarea acestora referitor la o posibilă agregare familială a acestui sindrom şi importanţa continuării investigaţiilor clinice, paraclinice şi imagistice. Am identificat astfel prezenţa criteriilor majore şi minore la alţi nouă membri ai familiei: bunica pacientului decedat, mama pacientului, trei fraţi şi trei dintre cei patru copii ai acestuia şi o nepoată de la frate (doi copii şi nepoata fiind practicanţi ai sporturilor de contact – kick-boxing).Imagistic (ecocardiografie şi angio – CT nativ cu substanţă de contrast) s-a constatat prezenţa unui anevrism la nivelul sinusului Valsalva la mama pacientului, iar la unul dintre fraţi în vârstă de 42 de ani a fost confirmată existenţa unui anevrism de aortă ascendentă cu diametrul maxim de 92 mm, fără fald de disecţie intraluminal. În data de 3.12.2019 (la un an de la decesul fratelui său), prin operaţia Bentall în circulaţie extracorporeală, efectuată în cadrul IuBCvT Târgu-Mureş (Institutul de urgenţă pentru Boli Cardio-vasculare şi Transplant), acestuia îi sunt înlocuite aorta ascendentă şi valva aortică cu conduct valvulat de 25 mm, cu reimplantarea arterelor coronare.Minorii au fost evaluaţi ecocardiografic, efectuându-li-se totodată şi testele genetice, ulterior fiindu-le eliberate certificate medicale (genetică medicală şi cardiologie pediatrică) de către Comisia de Expertiză Medicală. Până la momentul actual a fost finalizat buletinul de analiză genetică a unuia dintre copiii pacientului decedat, acest buletin regăsindu-se în registrul ADN al Centrului Regional de Genetică Medicală Timiş.Astfel a fost detectată o variantă missense în status heterozigot c.7343G>A, în gena FBN1 localizată la nivelul cromozomului 15q21.1 cu acoperire 48X la locul variantei. Varianta nu a fost raportată în populaţiile mari (GnomAD), indicând faptul că nu este o variantă benignă comună în aceste populaţii. Particularitatea mutaţiei constă în faptul că această variantă NU a fost raportată în literatură la pacienţii cu Sindrom Marfan, din aceste motive varianta c.7343G>A din gena FBN1 a fost clasificată deocamdată ca „incertă”, conform ghidului ACMG.


1. Niculescu Carmen, Mustafa G., Puiu Ileana, Iordache Eleonora, Sindromul Marfan – consideraţii asupra unui caz clinic. Craiova Medicală ,vol.8, nr.1, 2006, p.49-51;

Bibliografie:

2. Diagnosticul şi tratamentul disecţiei de aortă. Recomandările comitetului Societăţii Europene de Cardiologie privind disecţia de aortă. Revista română de cardiologie, vol. XIX, suplimentul B, an 2004, p.3-37;

4. http://www.marfan.org/about/marfan. Accesat în 27.01.2020;

Cuvinte cheie: Marfan, sindrom, fibrilină, anevrism, genetic

3. http://www.romedic.ro/sindromul-marfan. Accesat în 20.12.2019;

5. https://www.genome.gov/Genetic-Disorders/Marfan-Syndrome. Accesat în 27.02.2020

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



25

REZUMATE

ACTIVITATEA FIZICĂ LA PRESCRIPȚIE (AFP) – ADAPTAREA MODELULUI SUEDEZ DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ROMÂNIA

Scopul este prezentarea modelului suedez de AFP și a procesului de adaptare a acestuia în România, derulat în cadrul proiectului european EUPAP - An European Physical Activity on Prescription Model.


Dr. Adriana Giurca, Conf. Univ. Dr. Maria Alexandra Cucu, Dr. Ciprian Ursu

Introducere: În unele țări ale UE sunt utilizate diferite modele de prescripție scrisă a activității fizice de către profesioniști din cadrul sistemului de sănătate, care au o instruire adecvată și care sunt autorizați în acest scop. Evidențele științifice arată că implementarea modelului de AFP utilizat în Suedia, în care consilierea cât și prescripția sunt individualizate în funcție de starea de sănătate a fiecărui pacient, contribuie la îmbunătățirea calității vieții, la reducerea morbidității și mortalității prin boli cronice și sunt cost-eficace.

Obiectiv, proiectare și metode Metodologia suedeză de AFP prescripție se bazează pe 5 componente esențiale: · Consilierea individualizată a persoanei.· Eliberarea formularului de prescripție personalizat.· Monitorizarea pacienților prin: consultul de control, telefonic, scrisoare, email sau mesaj.Utilizarea pentru AFP a manualului FYSS, adresat profesioniștilor din domeniul sănătății, ce include recomandări specifice individualizate pentru diferite boli și diagnostice.· Colaborarea cu facilitatorii activităților fizice din afara sistemului de sănătate.În România, în cadrul EUPAP, prin intermediul Institutului Național de Sănătate Publică, se adaptează și se pilotează modelul de AFP din Suedia cu ajutorul medicilor de familie în calitate de prescriptori de activitate fizică și al asistentelor medicale comunitare cu rol în promovarea activității fizice, care vor fi instruiți conform unei curricule. Principalele rezultate așteptate sunt dezvoltarea modelul național de AFP pe baza modelului suedez și a unor instrumente de suport pentru profesioniștii din sănătate precum ghidul de AFP, manualul FYYS în limba română, formularul de prescripție a activității fizice și materialele de curs aferente instruirii.Concluzii: EUPAP prin dezvoltarea unui model național de AFP oferă premisele științifice și metodologice pentru implementarea AFP, cu scopul de a contribui la reducerea morbidității și mortalității prin boli cronice în România.ReferințeProiectul european 847174/EUPAP - An European Physical Activity on Prescription model. (www.eupap.org)

PUPILA ALBĂ LA COPIL – CE POATE ASCUNDE?

Preşedintele Societăţii Române de Strabologie și Oftalmopediatrie ANDREEA CIUBOTARU*, medic primar oftalmologie, doctor în ştiinţe medicale

* Spitalul de Oftalmologie INFOSAN- Bucureşti (www.infosan.ro) CĂLIN CIUBOTARU *, medic primar medicină de familie

Introducere. Pupila albă vizibilă “cu ochiul liber” sau în fotografii reprezintă un semn care ar trebui să alarmeze medicul de familie și părinţii, pentru că poate ascunde o patologie oculară serioasă, cel mai frecvent cataracta sau retinoblastomul (cea mai frecventă tumoră malignă intraoculară la copil).

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



26

REZUMATE

5. Yanoff M., Duker JS. – Ophthalmology, ed. Mosby, 2017

1. Medic primar pneumologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, Institutul Naţional de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”

Principala problemă pe care o ridică boala este diagnosticul tardiv, care împietează asupra beneficiilor aduse de un tratament iniţiat în fază timpurie. Soluţiile se referă la alertarea medicilor de familie, educaţia pacienţilor, întărirea sprijinului oferit de sistemul de sănătate, adaptarea legislaţiei pentru o mai bună accesibilitate a bolnavilor la metodele de diagnostic adecvate şi tratament.

Concluzii. Recunoaşterea la timp a modificărilor reflexului roşu pupilar/pupila albă şi cunoaşterea momentului optim de trimitere la medicul specialist oftalmopediatru sunt esentiale pentru salvarea funcţiei vizuale.

2. Grup RespiRO, Medic primar medicină de familie, Medic instructor formator

Scop şi Obiective. Lucrarea îşi propune evidenţierea principalelor afecţiuni oftalmologice ce asociază pupila albă sau care determină modificarea reflexului roşu pupilar (care se produce când flash-ul camerei foto luminează retina bogat vascularizată). Dacă copilul priveşte direct în camera foto şi reflexul pupilar este roşu la ambii ochi, atunci ochii nu prezintă un obstacol/opacitate care să împiedice vederea.

DIAGNOSTICUL POZITIV AL FIBROZEI PULMONARE IDIOPATICE

Fibroza pulmonară idiopatică este o boală cronică rară, de cauză necunoscută, ce afectează persoane în vârstă de 60-70 de ani. Principalele simptome sunt dispneea de efort şi tusea. La majoritatea bolnavilor se auscultă în inspir raluri crepitante bilaterale fine. Diagnosticul se pune prin tomografie computerizată de înaltă rezoluţie. Evoluţia este progresivă şi variabilă, media supravieţuirii după diagnostic fiind de 2-3 ani. Nu există tratament specific, dar sunt unele molecule noi care par să prelungească durata supravieţuirii.

Proiectare şi Metode. Sunt prezentate afecţiuni oculare ce asociază modificarea reflexului pupilar, afecţiuni care pot fi suspicionate sau chiar diagnosticate de către medicul de familie şi care trebuie îndrumate de urgenţă către medicul oftalmopediatru. Dacă pupila albă poate fi observată imediat la naştere sau ulterior de către medic sau rudele micului pacient, modificarea reflexului roşu pupilar însă poate atrage atenţia părinţilor în fotografiile digitale sau poate pusă în evidenţă de către medicul de familie, folosind teste rapide de screening (de exemplu testul Bruckner), care vor fi explicate în prezentare.

1. Basic and Clinical Science Course – American Academy of Ophthalmology, sect. “Pediatric Ophthalmology and Strabismus”, 2016-2017

DUMI

2. Friedman – Kaiser – Trattler – Review of Ophthalmology, ed. Elsevier Saunders, 2013

4. Tratat de Pediatrie, sub redacţia Florea Iordăchescu, 2020

1 2 Claudia Toma , Cătălina Panaitescu

Rezultate. Reflexul pupilar anormal poate fi alb, galben sau cu reflexii negre. Un reflex pupilar roşu asimetric (la un ochi pupila apare cu reflex roşu, iar la celălalt reflexul e mai pal, mai estompat) poate fi un semn de deviaţie oculară (strabism). Un reflex pupilar alb (leucocorie) poate fi determinat de o cataractă, dezlipire de retină sau de o infecţie intraoculară severă (de exemplu uveită). Un reflex galben pupilar poate fi un semn de boala Coats, afecţiune caracterizată prin dezvoltarea anormală a vaselor de sânge în retină şi care evoluează către dezlipire de retină exudativă.

Bibliografie

3. Langston DP – Manual of Ocular Diagnosis and Therapy, ed. Lippincott WW, 2008

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



27

REZUMATE

10. Valdes AM, Andrew T, Gardner JP, et al. Obesity, cigarette smoking, and telomere length in women. Lancet 2005; 366: 662–664; doi.org/10.1016/s0140-6736(05)66630-5

13. Raghu G, Collard HR, Egan JJ, Martinez FJ, Behr J, Brown KK, Colby TV, et al. An Official ATS/ERS/JRS/ALAT Statement: Idiopathic Pulmonary Fibrosis: Evidence-based Guidelines for Diagnosis and Management, American Thoracic Society Documents, https://www.thoracic.org/statements/resources/interstitial-lung-disease/ipf0311.pdf (accesat 24.01.2017)

8. National Organization for Rare Diseases (NORD), Idiopathic Pulmonary Fibrosis; https://rarediseases.org/rare-diseases/idiopathic-pulmonary-fibrosis/ (accesat 20.01.2017)9. Diaz de Leon A. Telomere lengths, pulmonary fibrosis and telomerase (TERT) mutations. PLoS One 2010; 5: el0680; doi.org:10.1371/journal.pone.0010680

14. Societatea Romana de Pneumologie, Ghid de diagnostic si tratament al pneumopatiilor interstitiale difuze 2015, (accesat 15.01.2017)

11. Baumgartner KB, Samet JM, Stidley CA, Colby TV, Waldron JA. Cigarette smoking: a risk factor for idiopathic pulmonary fibrosis. Am J Respir Crit Care Med 1997;155:242–248; doi.org/10.1164/ajrccm.155.1.9001319

15. Thickett DR, Kendall C, Spencer LG, Screaton N, Wallace WA, Pinnock H, Bott J, Pigram L, Watson S, Millar AB: Improving care for patients with idiopathic pulmonary fibrosis (IPF) in the UK: a round table discussion, 10.1136/thoraxjnl-2014-206284 (accesat 24.08.2017)

12. Dines DE, DeRemee RA. Meaningful clues and physical signs in chest disease. Mod Treat 1970; 7:821–839; PubMed ID: 5501067

Cuvinte cheie: fibroză pulmonară idiopatică, medicină de familie, tomografie computerizată de înalta rezoluţie, accesibilitate.Referințe bibliografice1. Caminati A, Madotto F, Cesana G, et al. Epidemiological studies in idiopathic pulmonary fibrosis: pitfalls in methodologies and data interpretation. European Respiratory Review 2015; 24: 436-444;doi.org:10.1183/16000617.0040-2015 2. Navaratnam V, Fleming KM, West J, et al. The rising incidence of idiopathic pulmonary fibrosis in the U.K. Thorax 2011; 66:462–7; doi.org:10.1136/thx.2010.148031

DUMI

3. Raghu G, Weycker D, Edelsberg J, et al. Incidence and prevalence of idiopathic pulmonary fibrosis. Am J Respir Crit Care Med 2006; 174: 810–816; doi.org:10.1164/rccm.200602-163oc 4. Coultas DB, Zumwalt RE, Black WC, et al. The epidemiology of interstitial lung diseases. Am J Respir Crit Care Med 1994; 150:967–972; doi.org:10.1164/ajrccm.150.4.7921471 5. Harari S, Caminati A. IPF: new insight on pathogenesis and treatment. Allergy 2010 May; 65(5):537-53; doi.org:10.1111/j.1398-9995.2009.02305.x 6. Armanois M, Syndromes of Telomere Shortening. Annu Rev Genomics Hum Genet 2009; 10:45; doi.org:10.1146/annurev-genom-082908-150046 7. Cottin V, Richeldi L, Neglected evidence in idiopathic pulmonary fibrosis and the importance of early diagnosis and treatment. Eur Respir Rev 2014; 23(131):106-110; doi.org:10.1183/09059180.00008613

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



28

REZUMATE

Materiale și metodeAm prezentat cancerul de col uterin în context global și în România, metodele prin care medicul de familie poate să intervină în prevenție primară și secundară, factorii de risc, principiile actualizate ale prevenției, precum și nivelul de conștientizare a semnificației infecției cu HPVla nivelul populației din România.

Referințe bibliografice

Introducere

Rezultate și discuții

Scop și obiective

Corina Popa

În România doar 86 % dintre românce au auzit de noțiunea de CCU, iar dintre acestea mai mult de jumătate nu asociază boala cu infecția persistentă cu HPV și nu cred că atât femeile cît și bărbații pot fi purtători ai virusului. 68% dintre românce nu au auzit de infecția HPV.

Medicul de familie este o verigă cheie în echipa multidisciplinară de monitorizare a morbidității prin CCU. Intervenția medicului de familie în prevenția primară, secundară, dar și terțiară este decisivă pentru evoluția afecțiunii. Prevenția primară prin vaccinare HPV și inițierea unor intervenții active pentru diagnosticul precoce sunt mijloace important eficiente și trebuie să fie atent folosite în practica medicului de familie.

Concluzii

DUMI

Cancerul de col uterin reprezintă o problemă majoră, ubicvitară de sănătate publică. În România indicele de prevalență , precum și mortalitatea în relație cu cancerul de col uterin se situează la valori înalte.

ABORDAREA NEOPLASMULUI DE COL UTERIN ÎN MEDICINA DE FAMILIE

Prevalența, precum și evoluția cancerului de col uterin pot fi important influențate prin mijloace de prevenție primară (vaccinare anti HPV) sau secundară (screening). Aceste mijloace de prevenție reprezintă o componentă importantă a activității medicului de familie. Rolul medicului de familie în diagnosticul precoce este de asemenea un element cheie în controlul morbidității și mortalității prin cancer de col. Rata ridicată a mortalității cauzate de CCU la nivel global poate fi redusă printr-o abordare cuprinzătoare care include programe organizate de prevenţie, vaccinarea anti HPV, programe eficiente de screening, diagnosticarea precoce și tratamentul de specialitate al leziunilor preneoplazice.

Incidența cancerului de col uterin se situează pe locul 4 în lume, iar mortalitatea reprezintă a treia cauză de deces prin cancer la femei. În România incidența și mortalitatea sunt de aproape 3 ori mai mari față de media europeană (32,98/100.000 vs 13,4 incidența și 10,9/100 000 vs 3,4 mortalitatea).

Cuvinte cheie: cancer col uterin, Human Papilloma Virus, vaccinare, screening

2. Global Cancer Observatory , http://gco.iarc.fr/, accesat 05.01.20202.HPV Information Centre, https://hpvcentre.net/statistics/reports/ROU.pdf , accesat 05.01.20203. Studiu GFK, Septembrie 2016, de tip Omnibus, eșantion reprezentativ rural, urban, 515 femei cu vârsta 18+

1. Centrul naţional de evaluare şi promovare a stării de sănătate,http://insp.gov.ro/sites/cnepss, accesat 05.01.2020

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



29

REZUMATE

DISLIPIDEMIILE LA COPIL

Dr. Carmen-Cristina Olteanu Spit. „Gr. Alexandrescu” București

Ghidurile actuale pentru dislipidemii la copil recomandă un screening universal (colesterol total, LDL-colesterol, HDL-colesterol, trigliceride) la grupele de vârstă 9-11 ani, respectiv 17-21 ani. LDL-colesterolul la copil este considerat normal sub 110 mg/dl, respectiv patologic peste 130 mg/dl. Tratamentul inițial și primar constă în modificarea dietei și a nivelului de activitate fizică. Copiii și adolescenții cu vârsta mai mare sau egală cu 10 ani, cu un nivel LDL-colesterol persistent crescut peste 190 mg/dl sau peste 160 mg/dl în caz de hipercolesterolemie familială și care nu au răspuns la regimul igieno-dietetic după 3-6 luni, au indicație de inițiere a tratamentului farmacologic. La adult pragul și țintele terapiei sunt ajustate în funcție de existența unui risc crescut sau de prezența factorilor de risc cardiovascular. Ghidurile din pediatrie reflectă și ele același mod de gândire, deși datele sunt mai puțin susținute prin dovezi decât la adult. Astfel, deși se știe că ateroscleroza debutează în copilărie, date importante legate de prognostic lipsesc în pediatrie, motiv pentru care preferințele părinților/pacienților sunt incluse în procesul de decizie terapeutică.

Studiile au raportat o prevalență a aritmiilor supraventriculare de 2,25/1000 de copii, cu o incidență anuală de 13/100.000 la populatia

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



30

REZUMATE

1. Universitatea de Medicina și Farmacie “Carol Davila” București

Supraponderea și obezitatea sunt recunoscute ca probleme globale de sănătate de mulți ani, cu o prevalență care s-a dublat sau chiar triplat în anumite țări din regiunea europeană OMS din anii 80 și până în prezent. Excesul ponderal este un factor de risc recunoscut pentru diferite afecțiuni cronice, în special pentru boli cardiovasculare și diabet. Problema a devenit din ce în ce mai semnificativă și în populația pediatrică – conform datelor Global Health Observatory (GHO) din 2016 în jur de 18% dintre copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani erau supraponderali sau obezi la nivel mondial.

ABUZUL DE SUBSTANȚE. CE POATE FACE MEDICUL DE FAMILIE?

PATOLOGIA CARDIOVASCULARĂ PEDIATRICĂ ASOCIATĂ OBEZITĂȚII

1 1,2 2 Cristina Ramona Rădulescu , Ioana Adriana Ghiorghiu , Alina Elena Oprescu

2. Spitalul Clinic de Copii “Dr. Victor Gomoiu” București

Hipertensiunea arterială se întâlnește mai frecvent la copilul cu exces ponderal. În plus, există din ce în ce mai multe dovezi indicând faptul că la copiii obezi se întâlnesc modificări subtile ale structurii și funcției cardiace, de asemenea disfuncție vasculară. Se pune deci problema că acești copii ar putea dezvolta patologie cardiovasculară la vârstă tânără.Se pot întâlni de asemenea modificări ale probelor biologice (glicemia a jeun, profilul lipidic, insulinemia etc.), câteodată îndeplinind, împreună cu alte modificări, criteriile de diagnostic pentru sindromul metabolic. Devine evident faptul că populația pediatrică cu exces ponderal necesită o evaluare de tip special, incluzând cel puțin probe biologice adiționale și măsurarea corectă a tensiunii arteriale. Ecografia cardiacă câștigă de asemenea teren, permițând identificarea copiilor care prezintă risc cardiovascular crescut.

Problematica substanțelor de abuz include consumul substanțelor interzise, drogurile ușoare consumate excesiv și medicamentele care necesită prescriere. În pofida măsurilor legislative adoptate și a existenței unui consens internațional cu privire la necesitatea combaterii abuzului de substanțe, amploarea în creștere a fenomenului și diversificarea permanentă a ofertei de produse ilicite impun implicarea medicilor de familie în activitatea de prevenire, prin identificarea precoce a persoanelor la risc și prin recunoșterea tipului de abuz la care acestea sunt expuse.Lucrarea începe cu rezumatul succint prevederile normative și instituțiile cu rol în aplicarea strategiei naționale în domeniu. În continuare sunt propuse dezbaterii interactive scenarii posibile, în vederea identificării acțiunilor dezirabile în asistența medicală primară.

Autor: Dr. Daniel PETRESCU, medic specialist medicină de familie

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



31

REZUMATE

PACIENTA CU FORMAȚIUNE TUMORALĂ MAMARĂ - DE LA SUSPICIUNEA DE MALIGNITATE PÂNĂ LA DIAGNOSTIC ȘI STABILIREA CONDUITEI TERAPEUTICE

Dragoș Median

O primă confirmare este adusă de examenul imagistic, respectiv ecografie și mamografie. Însă, întotdeauna, diagnosticul de certitudine este stabilit în urma unei puncții biopsii ecoghidată, obligatorie în orice tumoră cu suspiciune de malignitate, înaintea stabilirii oricărui alt pas.

Neoplasmul mamar reprezintă principala cauză de deces de cauză oncologică la femei în întreaga lume.În România anual se diagnostichează 9629 de cazuri noi de cancer mamar1, în diverse stadii de boală. Orice pacientă, în momentul în care se confruntă cu un diagnostic de cancer mamar, trăiește în primul rând un moment de derută. Este vorba despre dificultatea de a accepta diagnosticul, dar și de lipsa de informații în ceea ce privește calea optimă pe care trebuie să o urmeze pentru a completa investigațiile medicale și pentru a i se stabili conduita terapeutică. De aceea lucrarea pe care o vom prezenta își propune să vă aducă informații care să vă ajute să ghidați pacienta în călătoria ei emoțională, dar și în hățișul administrativ cu care urmează să se confrunte.La dumneavoastră, medicii aflați în prima linie de contact cu pacienții, femeile (în general), dar și bărbații (există cazuri de tumori mamare benigne sau maligne și la sexul masculin) se pot adresa în urma depistării prin autopalpare a uneia sau mai multor formațiuni tumorale la nivelul glandei mamare. Desigur că în majoritatea cazurilor aceste formațiuni sunt benigne. Acest lucru se poate suspiciona prin examenul clinic, datorită unor caracteristici generale, cum ar fi: tumorile benigne sunt în general relativ precis delimitate, au consistență fermă, poate chiar elastică, sunt mobile pe planurile superficiale și profunde, pielea supraiacenta are un aspect normal. Spre deosebire de acestea, tumorile maligne sunt imprecis delimitate, au consistență dură, aderă la planurile profunde sau superficiale, iar, în unele cazuri, tegumentul supraiacent are aspect de coajă de portocală.

Rolul fiecărui membru al echipei multidisciplinare este bine stabilit, iar intervenția fiecăruia trebuie să se producă la momentul optim, cu colaborarea și în cunoștința de cauză a celorlalți. Doar așa putem aspira la a

Acesta este motivul pentru care puncția biopsie a devenit un pas obligatoriu. Ea ne poate confirma, din punct de vedere histopatologic, diagnosticul de malignitate. În plus ne poate aduce multe informații despre caracteristicile biologice ale tumorii. Cancerele mamare sunt de diverse tipuri și, în consecință, au abordare diferită, dar și prognostic diferit. Rezultatele biopsiei ne vor aduce informații despre statusul receptorilor hormonali, statusul expresiei de HER2, gradul de diferențiere, gradul de proliferare tumorala (Ki67). Toate aceste date, corelate și cu alți parametri clinici și paraclinici, vor orienta conduita terapeutică ulterioară.Astăzi toate ghidurile internaționale recomandă cu fermitate abordarea cancerului mamar de către o echipă multidisciplinară2. Această echipă ar trebui să cuprindă cel puțin următoarele specialități medicale: imagistică, anatomie patologică, oncologie, chirurgie oncologică și radioterapie. În mod ideal, un psiholog, un nutriționist, și, în anumite cazuri, un genetician și chiar un medic chirurg estetician, specialist în reconstrucția mamară, își pot aduce aportul în tratarea unei paciente la standarde europene.

În trecut formațiunile tumorale erau supuse în primul rând intervenției chirurgicale. În continuare intervenția chirurgicală reprezintă un pas esențial și obligatoriu în terapia oncologică, dar nu neapărat primul pas. În ultimii ani, terapia sistemică în cancerul mamar a cunoscut o adevărată revoluție, iar cercetările în cancerul mamar fără metastaze la distanță au arătat că de foarte multe ori secvența terapeutică optimă este următoarea: terapie neoadjuvantă (terapia sistemică administrată înainte de operație)- intervenție chirurgicală- radioterapie și terapie adjuvantă (terapie sistemică administrată după operație).

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



32

REZUMATE

Resultate: Multe dintre medicamentele utilizate în terapia bolilor respiratorii pot determina aritmii cardiace, agravarea unei cardiopatii ischemice, creșterea tensiunii arteriale, efecte care se pot evita prin folosirea unor preparate cu administrare topică inhalatorie.

oferi fiecărei paciente cu neoplasm mamar, fără metastaze la distanță, cea mai bună șansă la curabilitate.

EFECTE CARDIOVASCULARE ALE TERAPIILOR DIN BOLILE RESPIRATORII

Scop: Obiectivele lucrării reprezintă identificarea efectelor cardiovasculare ale medicației folosite în tratamentul afecțiunilor respiratorii și a unor modalități de monitorizare de către medicul de familie a relației pacientului cu această terapie.

1. , accesat la 31.08.2020

3 Grupul de lucru CardioMF al SNMF

2. Early breast cancer: ESMO Clinical Practice Guidelines Annals of Oncology 30: 1194–1220, 2019

Nu trebuie să uităm că, în stadiile non-metastatice ale cancerului mamar, obiectivul terapiei este vindecarea.

2 Doctor în științe medicale, Șef lucrări Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București

https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/642-romania-fact-sheets.pdf

2,3 1,3 3 3 Autori: Mihaela Daniela Baltă , Loredana Piloff , Rodica Narcisa Tănăsescu , Oana Damian 1 Doctor în științe medicale, Șef lucrări Facultatea de Medicină Sibiu

Introducere: Patologia aparatului respirator este frecvent întâlnită în practica medicului de familie, fie rinite, faringite sau bronșite, astm bronșic, fibroze pulmonare, pneumonii. Medicația folosită în tratarea acestei patologii este diversă, efectele secundare fiind mai mult sau mai puțin frevente în funcție de modul de administrare, sistemic sau inhalator, topic. Patologia cardiovasculară coexistă adesea la pacientul cu afecțiuni respiratorii, de aceea cunoașterea efectelor adverse cardiovasculare a medicației aparatului respirator este importantă în practică.

Materiale și metode: Evaluarea efectelor cardiovasculare ale medicației utilizate în patologia respiratorie se va face în funcție de clasa farmacologică și tipul agențior utilizați în cele mai frecvente afecțiuni respiratorii întâlnite în practica medicului de familie.

Cuvinte cheie: boli ale aparatului respirator, efecte secundare cardiovasculare Contact: [email protected]

Concluzii: Recomandarea medicației folosite în tratarea unor afecțiuni respiratorii acute sau cronice va trebui să țină cont de particularităţile preparatelor, căile de administrare, de indicaţii și contraindicaţii. Automedicația trebuie combătută, iar complianța pacientului este esențială.

Dr. Georgiana Delia CIUCA, medic primar MF, Cluj, membru PaliO-Ro Dr. Elena PAVEL, medic primar MF, Cluj

Încă de la sfârșitul secolului 19, Crucea Roșie Română organiza cursuri de prim-ajutor în toată țara. În secolul următor, s-a conștientizat importanța acestor măsuri de prim-ajutor și acestea au fost promovate intens, la toate nivelurile, începând cu copiii de la școală.

LAST AID VERSUS FIRST AID

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



33

REZUMATE

În cultura românească autohtonă, mai ales în mediul rural, nașterea la fel ca și moartea, erau evenimente care aveau loc firesc, la un moment dat, în viața comunității. Aceste comunități (religioase, sociale, culturale) asigurau suport psihologic, emoțional, social și spiritual în situațiile în care familiile se confruntau cu boală sau pierdere, moartea nefiind considerată un tabu.

Pe lângă povara socială a îngrijirii pacienților vârstnici cu multiple co-morbidități sau a pacienților aflați înaintea sfârșitului vieții, există și un cost emoțional legat de despărțirea iminentă de o persoană dragă. Odată cu modernizarea societății și cu migrarea forței de muncă către țările vestice, ne aflăm în situația în care familiile nu mai asigură îngrijirea pacienților aflați la finalul vieții.Cu toate că decesul într-o instituție medicală pare de preferat din punctul de vedere al gestionării simptomelor fizice, majoritatea pacienților, indiferent de vârstă, doresc să moară acasă.Așa cum în secolul trecut, cursurile de prim ajutor au fost implementate pe scară largă, cursul de asistență la sfârșitul vieții se impune ca o necesitate în societatea actuală.Medicul de familie, alături de comunitățile din care fac parte pacienții, ar putea contribui la asigurarea unui sfârșit demn și cât se poate de confortabil pentru pacient și suport pentru familie.

În societatea actuală, odată cu medicalizarea fiecărui eveniment din viața unui membru al comunității, moartea este considerată un “accident”, chiar și pentru vârste înaintate.

Dar, tendința este de lărgire a listei de proceduri, către forme de manifestare dintre cele mai extreme, fie prin intervenții clasice, fie prin proceduri hibride, forme de boală în stadiu de insuficiență cardiacă și insuficiență renală, la vârste extreme - nou născutul prematur, la pacienți cu malformații cardiace duct-dependente – stentarea canalului arterial, stentarea tractului de ejecție a ventriculului drept, închiderea canalului arterial permeabil prin implantare de dispozitive de închidere la nou născutul prematur, stentarea coarctației de aortă la sugari, înlocuirea valvei pulmonare prin implantare de proteză pe cale percutană, etc.

Eliza Cinteză

Există însă limite bine definite pentru aceste intervenții cardiace pediatrice, iar respectarea acestor limite crește probabilitatea obținerii unor rezultate pozitive și reduce posibilitatea apariției unor complicații.

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”, București Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București

INDICAȚII ȘI REZULTATE ÎN CARDIOLOGIA INTERVENȚIONALĂ LA COPIL

Au trecut peste 50 de ani de când Rashkind a efectuat prima septostomie cu balon la copil. Aceasta a fost prima procedură de cardiologie intervențională. De atunci cardiologia intervențională pediatrică a fost de multe ori reinventată, în același timp păstrând ceea ce a fost descoperit de către generațiile anterioare. Procedurile indicate cel mai frecvent sunt îndeosebi cele considerate clasice - implantarea de dispozitive pentru închiderea defectelor septale atrial și ventricular, închiderea canalului arterial permeabil, valvuloplastia pulmonară și aortică, angioplastia aortică în cazul nou născuților cu coarctație de aortă și insuficiență cardiacă, stentarea coarctației de aortă la copilul cu greutate peste 20 kg și multe altele.

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



34

REZUMATE

Dr. Chidioșan Cornelia – Medic specialist Chirurgie Generală, Spitalul Euroclinic, Regina Maria, Calea Floreasca nr 14A, Sector 1 București

TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL DIASTAZISULUI MUȘCHILOR DREPȚI ABDOMINALI –

Dr. Marin Iulia - Adelina – Medic rezident Chirurgie Generală, Spitalul Clinic de Urgență București, Calea Floreasca nr 8, Sector 1 București

Dr. Jinescu George – Medic primar Chirurgie Generală, Spitalul Euroclinic, Regina Maria – Calea Floreasca nr 14A, Sector 1 București, [email protected]

INDICAȚII ȘI REZULTATE

Dr. Evtodiev Andra – Medic rezident Chirurgie Generală, Spitalul Clinic de Urgență București, Calea Floreasca nr 8, Sector 1 București

Dr. Oltjon Cobani – Medic primar Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Centrul Medical Monza, Intrarea Tudor Ștefan nr 38-40, București, Sector 1, București

Rezultate: Diagnosticul diastazisului mușchilor drepți abdominali se bazează pe examenul clinic și pe examenul ecografic al țesuturilor moi de la nivelul liniei mediane a abdomenului. Manifestarile clinice principale sunt creșterea lățimii liniei albe peste 3 cm (două laturi de deget la palparea abdomenului) și prezența unei formațiuni pseudotumorale pe linia mediană, la contracția musculaturii abdominale. De asemenea, diastazisul mușchilor drepți abdominali afectează funcționalitatea musculaturii abdominale. Astfel, pot să apară limitarea mișcărilor de flexie și rotație a trunchiului, scăderea forței și a rezistenței mușchilor abdominali, modificări posturale și dureri în regiunea lombară. Deficitul funcțional este direct proporțional cu creșterea distanței dintre cei doi mușchi drepți abdominali. Evaluarea clinică a distazisului mușchilor drepți abdominali poate fi dificilă la pacienții supraponderali sau obezi. În această situație, se recomandă efectuarea ecografiei de țesuturi moi, investigație care confirmă diagnosticul clinic și oferă informații importante în stabilirea indicației chirurgicale și a tehnicii optime. Ecografia de părți moi se realizează utilizând un transductor liniar de 7,5 MHz și măsoară grosimea liniei albe în patru puncte: la

Scop și obiective: Diastazisul mușchilor drepți abdominali reprezintă creșterea lățimii liniei albe (rafeu fibros care se întinde între procesul xifoid și simfiza pubiană), produsă prin distanțarea mușchilor drepți abdominali pe linia mediană. Aceasta reprezintă o patologie foarte frecventă, mai ales la femei, fiind asociată în special cu sarcina, dar care poate să apară și la bărbați. În timpul sarcinii, creșterea distanței dintre mușchii drepți abdominali este produsă de stresul mecanic indus de mărirea în volum a uterului gravid și de modificările hormonale, care cresc elasticitatea colagenului. Prevalența diastazisului este mare atât în timpul sarcinii (60-100% în al treilea trimestru), cât și postpartum (45% la 6 luni). Alți factori de risc pentru apariția diastazisului sunt: creșterea presiunii intraabdominale (tusea cronică, constipația habituală, tulburările de micțiune), ridicarea de greutăți, obezitatea, fluctuații ale greutății, defecte genetice ale structurii colagenului, varsta inaintată etc. Diastazisul mușchilor drepți abdominali asociază frecvent alte patologii parietale, de tipul herniilor ombilicale sau epigastrice. Acestea pot duce la complicații de tipul încarcerării, strangulării sau ocluziei intestinale. Scopul lucrării este de a îmbunătăți colaborarea interdisciplinară, creșterea calității vieții pacienților cu diastazis al mușchilor drepți abdominali, prevenirea complicațiilor asociate acestei patologii și promovarea intervențiilor chirurgicale moderne, cu rezultate estetice și funcționale excelente și recuperare rapidă a pacientului.Proiectare și metode: Lucrarea prezintă indicațiile și beneficiile tratamentului chirurgical al diastazisului mușchilor drepți abdominali. Ea include un review al literaturii de specialitate, cumulat cu experiența dobândită în ultimii 20 de ani de activitate, atât în sistemul de stat, cît și cel privat.

Ediția a XVI-a

23-27 septembrie



35

REZUMATE

Benjamin DR, van de Water AT, Peiris CL. Effects of exercise on diastasis of the rectus abdominis muscle in the antenatal and postnatal periods: a systematic review. Pysiotherapy 2014; 100: 1-8.

Referințe:

4

marginea superioară și inferioară a ombilicului, respectiv la 2,5 cm superior și inferior de ombilic . De la stabilirea diagnosticului și până la tratamentul cu viză curativă, medicul de familie va recomanda compresia elastică extrinsecă (purtarea centurii de contenție abdominală) și fiziokinetoterapie. Indicațiile de tratamentul chirurgical al diastazisului mușchilor drepti abdominali sunt: existența patologiilor parietale asociate, care pot produce complicații, deficitul funcțional important sau disconfortul estetic. Tehnicile chirurgicale utilizate includ dubla plicatură a tecii anterioare, cu apropierea mușchilor drepți abdominali pe linia mediană, respectiv procedeele aloplastice care utilizează plase din polipropilenă montate în spațiul supraaponevrotic sau retromuscular. Cura chirurgicală a diastazisului se asociază frecvent cu abdominoplastia, din cauza excesului tegumentar semnificativ, care rezultă după repararea acestuia. Această procedură se efectuează în echipă multidisciplinară, care include atât chirurgul generalist, cât și chirurgul plastician. Postoperator, medicul de familie monitorizează pacientul, urmărind eventualele complicații, cum ar fi edemul local, seroamele, echimozele, supurațiile plăgii postoperatorii sau recidiva. Se recomanda contenția elastică externă timp de 1-3 luni, iar firele de sutură tegumentară se suprimă la 14 zile după intervenție. De asemenea, este necesară reevaluarea clinică și ecografică a pacientului la o lună, respectiv la 6 luni postoperator. În activitatea noastră, nu s-au înregistrat complicații intraoperatorii, complicații infecțioase și nici recidive. S-au înregistrat doar complicații postoperatorii minime, care au inclus seroame și echimoze la locul inciziei și care s-au tratat conservator. Recuperarea postoperatorie a fost rapidă, cu mobilizare precoce, externare la cel mult 48 de ore postoperator și rezultate estetice și funcționale excelente. Concluzii: Diastazisul mușchilor drepți abdominali reprezintă o patologie foarte frecventă, în special la femei, postpartum. Diagnosticul și tratamentul acesteia necesită o colaborare interdisciplinară strânsă care include medicina de familie, imagistica, chirurgia generală, chirurgia plastică, estetică și reconstructivă, fiziokinetoterapia și recuperarea medicală etc. Tratamentul chirurgical este asociat cu un rezultat estetic excelent, reducerea durerilor lombare, îmbunătățirea imaginii și stimei de sine și creșterea semnificativă a calității vieții.

Sperstad JB, Tennfjord MK, Hilde G, Ellström-Engh M, Bø K. Diastasis recti abdominis during pregnancy and 12 months after childbirth: prevalence, risk factors and report of lumbopelvic pain. Br J Sports Med. 2016;50(17):1092–1096. Liaw LJ, Hsu MJ, Liao CF, Liu MF, Hsu AT.The relationships between inter-recti distance measured by ultrasound imaging and abdominal muscle function in postpartum women: a 6-month follow-up study, J Orthop Sports Phys Ther. 2011;41(6):435-43. Cheesborough JE, Dumanian GA. Simultaneous prosthetic mesh abdominal wall reconstruction with abdominoplasty for ventra

Date post:	20-Oct-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times