1

Conceptul Camerei special amenajate pentru audierea copiilor, martori ai abuzului/exploatării sexuale

Conceptul Camerei de audiere a copilului

Camera de audiere a copilului este creată pentru a reduce victimizarea secundară a copiilor, victime-martori ai abuzului/exploatării sexuale, pe durata procesului de urmărire penală şi de judecare a cauzei prin implementarea unui mecanism eficient şi durabil de protecţie a copilului, bazat pe abordarea specializată şi individuală a fiecărui caz.

Scopul audierii copilului cu statut de victimă-martor al abuzului exploatării sexuale în condiţii special amenajate, prevăzute de art. 1101 , este de a obţine de la copil mărturia într-o manieră non-intruzivă, cât mai exactă posibil, ţinându-se cont de specificul vârstei, astfel facilitând procesul de luare a deciziei în cadrul justiţiei criminale şi asigurându-se totodată respectarea interesului suprem al copilului.

Interesul suprem al copilului în condiţiile sus-menţionate este asigurat de:

evitarea prezenţei abuzatorului, care, asociativ, activează emoţiile şi trăirile specifice traumei la copil;

asigurarea unui cadru potrivit pentru verbalizarea experienţei traumatizante;

evitarea sentimentului de vină, asociat cu prezenţa în instituţiile de drept.

Audierea copilului prin intermediul unui psiholog favorizează atât procesul de luare a deciziei în cadrul justiţiei criminale, cât şi respectarea interesului suprem al copilului prin cunoaşterea particularităţilor de vârstă şi a traumei de către intervievator, ceea ce permite adaptarea actului justiţiar la nevoile şi posibilităţile copilului. Raportul ulterior, întocmit de psiholog, poate servi drept recomandare pentru reabilitarea ulterioară a copilului în centre specializate în tratarea victimelor abuzului/exploatării sexuale. Este important de menţionat că interviul investigativ nu are caracter terapeutic, respectiv, sarcina psihologului este de a adapta procedurile formale, asociate audierii în cadrul procesului justiţiar, la specificul copiilor cu statut de victimă-martor.

Interviul investigativ urmăreşte mai degrabă testarea ipotezelor decât confirmarea acestora

1. În cadrul interviului se testează ipoteza abuzului/exploatării.

2. Interviul este centrat pe posibilităţile şi nevoile copilului.

Intervievatorii generează o serie de ipoteze cu privire la sursele şi conţinutul acuzării. Pe parcursul audierii intervievatorul încearcă să excludă explicaţiile alternative pentru acuzare. De exemplu, atunci când copilul acuză că a fost atins sexual, intervievatorul va evalua înţelegerea de către copil a acelor concepte şi va explora dacă acele atingeri au avut loc într-un context de îngrijire sau medical.

Când informaţia oferită de copil este inconsistentă, intervievatorul va cere copilului clarificări pentru a determina dacă acesta descrie o secvenţă sau câteva secvenţe suprapuse, ori utilizează cuvinte, ale căror înţeles nu îl percepe în totalitate. Înainte de finalizarea interviului, specialistul trebuie să se asigure că acţiunile acuzate nu sunt subiectul interpretărilor respective şi orice abuzator acuzat este clar identificat.

Interviurile investigative ar trebui să fie axate pe copil

Intervievatorul este persoana care determină etapele interviului, iar copilul este cel care determină conţinutul celor relatate şi limbajul utilizat. Ar fi bine ca intervievatorul să evite întrebările sugestive şi interpretarea celor spuse de copil.

Abilităţile și calităţile persoanei, care realizează audierea

Calitatea audierii, în sensul mărturiilor colectate, depinde foarte mult de abilităţile specialistului care conduce audierea. Mai jos sunt listate un şir de calităţi şi abilităţi pe care trebuie să le posede persoana ce realizează audierea copilului, de care depind durata, rezultatele audierii, dar şi bunăstarea psihologică a copilului.

2

copiilor

1. Ascultarea și buna comunicare. Persoanele care audiază copiii trebuie să posede răbdare, capacitatea de a asculta şi abilitatea de comunicare eficientă.

2. Stabilirea contactului. Pentru a stabili cât mai operativ un contact eficient, este bine să i se creeze copilului convingerea că gândurile şi emoţiile sale sunt înţelese, că i se vor oferi şanse de a lua decizii de sine stătător, cu propria viteză.

3. Abilităţi de a înregistra și sumariza. Persoanele care audiază copiii pot avea nevoia de a nota careva fapte şi emoţii ale copilului. Este bine ca toate acestea să fie făcute într-o manieră care să nu deranjeze copilul, să nu-l pună în gardă. În caz contrar copilul se poate închide în sine şi relaţia de colaborare poate eşua.

4. Abilităţi de comunicare non-verbală. Este important a realiza cât de eficiente por fi expresiile verbale, gesturile, limbajul corpului în comunicarea cu alte persoane. „Mesajul” lor urmează a fi utilizat cât mai corespunzător, el completând sau „corectând” unele relatări mai confuze sau eronate.

5. Manifestarea înţelegerii și empatiei faţă de copii și adolescenţi. Persoanele care audiază copilul trebuie să se simtă în prezenţa acestuia relaxat şi să înţeleagă felul în care gândesc copiii de vârstă diferită, precum şi faptul cum influenţează vârsta asupra modalităţii de exprimare. Aceasta le va ajuta să-şi manifeste empatia faţă de copii şi adolescenţi, dar şi să obţină mai multă informaţie veridică.

6. Înţelegerea situaţiilor și persoanelor. Este important ca persoana care audiază copilul să aibă experienţă de inter-relaţionare cu persoane minore şi o cât mai bună înţelegere a diferitelor modalităţi de comportament, inclusiv neordinar.

7. Autenticitate. Una din condiţiile succesului în audierea copiilor în general şi a victimelor abuzurilor sexuale în special este autenticitatea.

8. Imparţialitate. Persoana care audiază copiii-victime trebuie să ia în calcul consecinţele pentru ambele părţi implicate în proces.

9. Autocontrol. Este bine de a conştientiza şi controla propriile sentimente şi comportamente, pentru a evita tratarea părţilor implicate într-un mod injust.

10. Creativitate. Persoanele care audiază copiii au mereu nevoie de idei mai puţin ordinare şi vor fi nevoite să încerce modalităţi de lucru cu copiii cât mai variate. Este necesar a da dovadă de flexibilitate, pentru a face faţă situaţiilor schimbătoare.

Numărul intervievatorilor

Sunt avantaje şi dezavantaje în a avea câţiva intervievatori în Camera de audiere (reprezentant legal, procuror). Pe de o parte, copilul ar putea să se deschidă mai uşor când are o singură per-soană în faţă. Pe de altă parte, prezenţa câtorva participanţi la intervievare ar putea acoperi mai multe subiecte, reducând necesitatea interviurilor adăugătoare. Având în vedere că scopul interviului investigativ este de a ajuta copilul să expună informaţia pertinentă abuzului, se recomandă a evita prezenţa mai multor participanţi la proces în Camera de audiere.

Când sunt prezenţi doi specialişti, este bine ca aceştia să înceapă prin a se introduce: numele şi funcţia (prescurtat). Este bine ca ei să convină cine va fi liderul interviului, celălalt luând notiţe şi eventual formulând întrebări numai după ce primul intervievator va epuiza întrebările sale. Este bine de asemenea ca cel de-al doilea intervievator să fie în afara contactului vizual direct cu copilul, pentru a evita caracterul de confruntare a procedurii de intervievare.

Anterior interviului, psihologul, de comun cu procurorul şi judecătorul de instrucţie, trebuie să definească scopul, temele şi întrebările ce urmează a fi abordate în cadrul interviului. Acest lucru se face în absenţa copilului.

Persoana de suport

Chiar dacă avem impresia că un părinte sau prieten ar face bine să susţină victima în timpul interviului, prezenţa acestor persoane în procesul de intervievare este descurajată. Chiar dacă la început aceste persoane par a fi utile, când vine vorba de destăinuirea detaliilor abuzului, un

3

părinte sau profesor ar putea inhiba relatările copilului. Persoanele care pot fi acuzate de influenţă asupra copilului (părinţii, terapeutul) nu ar trebui să fie admise în camera unde are loc interviul. Dacă situaţia cere prezenţa persoanei de suport, aceasta oricum ar trebui plasată în afara câmpului vizual al copilului, pentru a evita criticismul non-verbal la care copilul ar putea reacţiona. Adăugător, este bine ca intervievatorul să instruiască persoana de suport că numai copilului i se permite să vorbească.

Înregistrarea audio-video şi documentarea

Practica internaţională sugerează că cel mai bine este ca intervievarea copiilor, victime-martori ai abuzului/exploatării sexuale, să fie înregistrată în cadrul unor centre de protecţie a copiilor sau context similar.

Camera de intervievare trebuie să fie dotată cu tehnică audio-video, care ar face posibilă înregistrarea procesului de intervievare, astfel încât materialul înregistrat să fie transmis şi urmărit, în direct, de către actorii participanţi la proces, aflaţi într-o încăpere tehnică/camera de vizualizare. De asemenea, persoanele care participă în proces (procurorul, inculpatul, reprezentantul legal, avocaţii etc.) trebuie să aibă posibilitate să comunice cu judecătorul şi psihologul, pentru a adresa întrebări copilului. Pentru a satisface aceste cerinţe, Camera de audiere a copilului trebuie să fie echipată cu:

• camere video care înregistrează interviul (cu acoperire video a întregii camere şi a comportamentelor copilului în timpul interviului); înregistrarea video trebuie să asigure planul specialistului şi planul copilului;

• microfoane pentru înregistrare audio;

• echipament ce permite înregistrarea semnalului audio-video, emis din Camera de audiere, şi emiterea pe monitor a interviului în timp real, cu înregistrarea ulterioară a interviului pe purtători de informaţie (CD-R, DVD etc.);

• un microfon pentru camera de desfăşurare a procesului şi două seturi de căşti – unul pentru judecător şi unul pentru psiholog.

La sfârşitul procesului de audiere interviul este copiat în întregime pe un purtător de informaţie (CD-R, DVD etc.), care se anexează ulterior la dosar.

În procesul de audiere a copiilor este foarte importantă calitatea sunetului. Tipic victimelor abuzului sexual, de fiecare dată când copiii sunt puşi în situaţia de a relata faptele traumatizante, este că intensitatea vocii scade, din acest motiv este bine ca microfonul să fie sensibil, pentru a capta şoaptele. De asemenea, este bine ca microfonul să fie plasat în aşa fel, încât copilul să nu fie tentat să se joace cu el.

Este bine ca geamurile şi uşile Camerei de audiere să fie cu un grad sporit de izolare sonoră, astfel eliminându-se sunetele ce pot interfera cu calitatea înregistrării interviului. O posibilă sursă de zgomot, care ar putea afecta calitatea înregistrării audio a interviului, sunt lămpile de neon, care pot emite zumzet. La amenajarea Camerei de audiere este bine să se ţină cont de necesitatea eliminării oricărei surse sonore nedorite.

Persoana responsabilă pentru procedura de audiere trebuie să întocmească un act însoţitor pri-vind materialul înregistrat. Actul însoţitor va conţine informaţii despre: numele intervievatorului, numele copilului, numele observatorilor şi locaţia, data şi timpul intervievării (a se vedea Anexa).

Camera de audiere: contextul fizic

Cel mai potrivit mediu pentru conducerea unui interviu investigativ ar fi centrele specializate în lucrul cu/sau protejarea copiilor, care au camere special amenajate pentru audiere cu echipa-ment de înregistrare audio-video, cu circuit închis între Camera de audiere şi cea de vizualizare. În aceste centre adesea există spaţii confortabile de aşteptare, care prevăd condiţii corespun-zătoare nevoilor copiilor. Interviul trebuie să ofere un context relaxant, fără a distrage copilul.

Este bine ca intervievatorii care nu au acces la asemenea facilităţi să depună efort pentru a prevedea un astfel de cadru fizic, care să fie similar celor din centrele pentru copii. În primul

4

rând, este bine să se selecteze cea mai neutră locaţie posibilă, departe de părinţi, colegi de clasă. Un cabinet de logopedie este mai potrivit decât cabinetul ofiţerului de poliţie, unde asociativ sunt chemate persoanele care au făcut ceva rău. În al doilea rând, locul trebuie să fie distant de trafic, zgomot sau alţi factori ce distrag. Aparate ca telefoanele mobile, televizoarele sau alte potenţiale surse ce distrag trebuie să fie deconectate. În al treilea rând, Camera de audiere este bine să fie cât mai simplu amenajată, colorată în tonalităţi neutre, pastelate, mobilată confortabil, aşa încât să fie potrivită atât pentru preşcolari (2 - 7 ani), cât şi pentru adolescenţi (14-18 ani). Mobilierul recomandat: o masă confortabilă, de înălţime joasă, potrivită pentru preşcolari, o sofa şi unul sau două fotolii.

Camera se recomandă să fie echipată cu materiale sau obiecte menite să ajute copilul să povestească (creioane/carioca colorate, hârtie, păpuşi anatomice, planşe anatomice etc.), care nu sunt direct accesibile copilului (se află în sertarul mesei sau în dulap).

Este bine de evitat camerele de joc şi cărţile, deoarece acestea pot distrage copilul. Copiii mici de obicei sunt mai cooperativi în spaţii mai mici, ce nu sunt supraîncărcate cu mobilă. De asemenea, copiii tind să fie mai concentraţi când din cameră se exclud astfel de obiecte, cum e calculatorul.

Camera de vizualizare: contextul fizic

Camera de vizualizare este bine să prevadă spaţiu suficient, astfel încât toţi actorii interesaţi (procurorul, judecătorul, avocaţii apărării, reprezentantul legal etc.) să poată participa la interviu, urmărind procedura de intervievare. Camera de vizualizare a procesului este dotată cu un sistem electronic de comunicare (monitor, boxe), care transmite în timp real interviul din Camera de audiere minorului.

Un aspect important este comunicarea între Camera de audiere şi cea de vizualizare. Este bine de exclus circumstanţele în care copilul şi abuzatorul se pot întâlni într-un coridor sau spaţiu comun. Astfel de circumstanţe pot avea efecte de intimidare şi/sau blocare a copilului. Reieşind din aceste considerente, intrarea în Camera de audiere şi cea de vizualizare trebuie sa fie separate.

Sugestie pentru plasamentul setului de audiere în camera pentru intervievarea copilului, prietenos amenajată.

Cadrul legal Reglementările internaţionale recunosc copilul ca persoană, titular al tuturor drepturilor ce derivă din acest statut, cu sublinierea particularităţilor bio-psiho-sociale ale acestuia. Toate acestea reclamă intervenţia unor măsuri de asistenţă, protecţie şi ocrotire a copilului corespunzător stadiului său de dezvoltare ontogenetică. Această din urmă particularitate imprimă vulnerabilitate drepturilor copilului, deoarece, deşi formal identice, conţinutul lor şi formele de aplicare diferă în funcţie de procesul de dezvoltare a copilului, reclamând imperativ intervenţia principiului interesului suprem al copilului.

Documentele internaţionale în materie de drepturi ale copilului acoperă întregul set al drepturilor omului, având în schimb şi unele inovaţii importante, cum ar fi dreptul de participare, care semnifică faptul că înşişi copiii sunt informaţi asupra drepturilor lor. De asemenea, reglementările internaţionale sunt de natură a aplica reguli specifice copilului,

Camera audiere Camera de

desfăşurare a

procesului, de

vizualizare a

interviului cu

copilul

Camera de

pregătire

Masa

mobilă

Sofa

Fotoliu

Dulap

Camere video

5

indiferent de situaţia juridică în care acesta se află.1

Constanţa preocupărilor în materie de drepturi ale copilului s-a materializat la nivel european prin adoptarea unor convenţii şi recomandări, care substanţializează drepturile fundamentale ale copilului, ce acoperă integral persoana copilului care, fiinţă umană fiind, are un titlu suficient pentru a pretinde şi exercita aceste drepturi.2

Convenţia CoE pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale, fiind unul din instrumentele cele mai progresiste de protecţie a copiilor faţă de orice formă de abuz sexual, pentru prima dată introduce şi recunoaşte noile forme de exploatare sexuală a copiilor, cum ar fi acostarea on-line. Totodată, Convenţia stipulează şi proceduri de cercetare a cazurilor de abuz sexual, în care copilul este victimă. În Convenţie se menţionează că audierile copilului se desfăşoară în spaţii special amenajate, de către profesionişti anume pregătiţi pentru audierea lor. Copilul va fi supus unui număr minim de audieri, asigurându-se înregistrarea audio-video a audierilor.3

Codul de procedură penală are un articol special dedicat audierii copilului-victimă, în condiţii speciale, ţinându-se cont de vulnerabilitatea copilului. Condiţiile speciale presupun audierea copilului în spaţii special amenajate, în prezenţa psihologului. Celelalte părţi la proces se află în camera de vizualizare şi pot adresa întrebări copilului victimă prin intermediul judecătorului de instrucţie, care le va readresa copilului, utilizând mijloace tehnice speciale.

Audierea copilului în condiţii speciale poate fi solicitată la etapa de urmărire penală, la demersul procurorului, înaintat judecătorului de instrucţie.4

1 Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului.

2 Convenţie asupra relaţiilor personale care privesc copiii; Recomandarea R (85)11 privind poziţia victimei în cadrul dreptului penal şi

procedurii penale. 3 Convenţia Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale, ratificată prin Legea nr. 263

din 19.12.2011 (art. 35). 4 Codul de procedură penală (art. 110¹).

6

Anexă

ACT de predare-primire nr. _____

1. La solicitarea din __________ a _____________________________________________________ din data funcţia, organizaţia

____________________________________________________________________________________ , nume, prenume, organizaţia unde are loc audierea în camera special amenajată

a pus la dispoziţia _____________________________________ Camera de audiere a copilului. specialistul

Audierea copilului ____________________________________ a avut loc pe data de _____________ în nume, prenume (vârsta) data intervievării

Camera de audiere a copilului, dotată cu echipament de înregistrare audio-video cu circuit închis. Semnalul audio-video din Camera de audiere a copilului a fost captat în camera de observare în care se aflau ________________________________________________________________________________ judecătorul de instrucţie – nume, prenume; procurorul – nume, prenume;

____________________________________________________________________________________ , părinţii copilului – nume, prenume; avocatul – nume, prenume, etc.

şi care au urmărit în timp real mărturiile copilului. Şedinţele de audiere au fost înregistrate pe suport __________________ . tipul suportului

În scopul adaptării audierii la vârsta şi capacităţile minorului, au fost formulate o serie de întrebări care ulterior au fost adresate copilului de către __________________ , psiholog licenţiat.

nume, prenume

Audierea copilului ______________________ a început la ora ________ şi s-a sfârşit la ora ________ . nume, prenume

De facto audierea a durat ___________ minute. Interviul integral, în varianta originală, este prezentat în _________ secvenţe video înregistrate pe ___________ , mapa _______________ . număr tipul suportului nume file digital

2. Materialul integral acumulat în cadrul audierii din data de ___________________ este înregistrat data, luna,anul pe ____________ cu o capacitate de _______________ este transmis în baza solicitării _____________ tipul suportului specific tehnic nr. din ____________, în original într-un singur (1) exemplar şi un alt exemplar/copie a acestui material nu

data se păstrează la _______________________________________________________________________ . organizaţia unde a avut loc audierea în camera special amenajată

Data_____/_____/_______

______________________________________________ organizaţia unde a avut loc audierea în camera special amenajată

____________________________________________

nume, prenume responsabil, semnătura

Data____/____/_______

______________________________________ Funcţia, organizaţia solicitantă

________________________________ nume, prenume responsabil, semnătura

P.S. Vom fi recunoscători pentru sugestii şi opinii, pe care le puteţi expedia pe adresa: office@lastrada.md

7