Comunicare, participare, experimentare.Comunicare, participare, experimentare.
1
Asist. Drd. Arh. Mihaela GrigorescuAsist. Drd. Arh. Mihaela Grigorescu
Peisaj – Arhitectură - Tehnologie – Ambient -9 iunie 2011-Simpozioanele UAUIM în cadrul târgurilor internaţionale ConstructExpo şi Ambient 2011
PROBLEMA SPATIULUI PUBLICPROBLEMA SPATIULUI PUBLIC
TEMA PERFECTA PENTRU O ABORDARE INTERDISCIPLINARA
TEMA PERFECTA PENTRU O ABORDARE INTERDISCIPLINARA
-arhitecti-filosofi-sociologi-psihologi
-arhitecti-filosofi-sociologi-psihologi
•Ce inseamna societatea contemporana?•Care sunt tendintele actuale si cum poate raspunde arhitectura la ele?•Care este CEREREA din partea societatii si care este RASPUNSUL pe care poate sa il dea arhitectura?
•Ce inseamna societatea contemporana?•Care sunt tendintele actuale si cum poate raspunde arhitectura la ele?•Care este CEREREA din partea societatii si care este RASPUNSUL pe care poate sa il dea arhitectura?
Ce inseamna COMUNITATE?-legatura dintre individ si comunitate-
Ce inseamna COMUNITATE?-legatura dintre individ si comunitate-
2
Spatiul public Spatiul public „„e suspect astazi de deficit ontologice suspect astazi de deficit ontologic””..
„„Spatiul public inceteaza sa mai existe, adica sa mai Spatiul public inceteaza sa mai existe, adica sa mai functioneze, cel putin potrivit descrierilor sale din teoriile functioneze, cel putin potrivit descrierilor sale din teoriile clasice ale modernitatiiclasice ale modernitatii””..
„„Publicul isi gaseste astazi refugiul in Publicul isi gaseste astazi refugiul in „„intimismintimism”” si comunitate si comunitate incivila, fratricidaincivila, fratricida””..11
1.Ciprian Mihali, Despre spatiul public, doar de bine.(Arta, tehnologie si spatiu public), p. 8.
3
Cuvinte cheiespaţiu public (azi), spaţiu privat (azi), spatiu intermediar,spaţiu conceput „non-finit”, comunitate, comunicare, participare, experimentare.
Problema spatiului publicspatiului public-dificila in zilele noastre
•efemeritate•viteza•lipsa de timp
•publicitate
•spectacol
•imagine
4
AUTOMATISM ALIENANT
5SCENARIU HALUCINANT DE VIATA PENTRU OMUL SECOLULUI XXISCENARIU HALUCINANT DE VIATA PENTRU OMUL SECOLULUI XXI
LIPSA DE TIMP-amana contactul real, fizic cu tine, cu celalalt si cu toti
•Publicitatea, mass-media si internetul- ne indeparteaza de cele mai multe ori de noi.• Facilitatile oferite de internet in comunicare amana la nesfarsitintalnirea cu un prieten bun la o cafea, cu fostii colegi de facultate, etc.
„„Omul zilelor noastre,ultimul om ca si utilizator integral al lumOmul zilelor noastre,ultimul om ca si utilizator integral al lumii este ii este individul care nu se reproduce,dar care se bucura de el insusi, individul care nu se reproduce,dar care se bucura de el insusi, ca de o ca de o stare finala a evolutiei,intrstare finala a evolutiei,intr--o stare de autism ontologic de origine socioo stare de autism ontologic de origine socio--psihologicapsihologica”” 3 3 ((Ciprian Mihali, Ciprian Mihali, Imagine si mediere socialaImagine si mediere sociala, p. 5, p. 5).).
VIATA OMULUI CONTEMPORANVIATA OMULUI CONTEMPORANVIATA OMULUI CONTEMPORAN
6
•ASISTAM LA CRIZA LUI “FATA IN FATA”„„Intalnirea presupune existenta a cel putin doi subiecti capabiliIntalnirea presupune existenta a cel putin doi subiecti capabili sa se sa se recunoasca reciproc si sarecunoasca reciproc si sa--si recunoasca unul altuia autonomia, si recunoasca unul altuia autonomia, diferenta. Ea este una dintre conditiile prime ale articularii udiferenta. Ea este una dintre conditiile prime ale articularii unui nui spatiu publicspatiu public””. . Ciprian Mihali, Despre spatiul public, doar de bine.(Arta, tehnologie si spatiu public), p.6
•Fiinta contemporana-strivita, asaltata de progres, de tehnologie
•In Romania si alte tari post-comuniste-situatie acuta•Societate de consum•D.p.d.v. al spatiului public-mall-urile ne-au invadat
7
8
EPOCA MALLEPOCA MALL--ULUIULUI
““subcomunicare subcomunicare generalizatageneralizata”” (Debord)(Debord)
•Centrele culturale intelese strict sub acest aspect-mediatic, muzee si biblioteci ar fi pustii.
MEDIERE INTRE CENTRU CULTURAL SI MALL
SOLUTIE ARHITECTURALA VIABILA PENTRU A VORBI IAR DE COMUNITATE
9
SOCIETATEA DE AZI- SOCIETATEA SPECTACOLULUI, A BANALIZARII
10
COMUNICAREAû un mod fundamental de interactiune psihosociala a
persoanelor , realizata prin limbaj articulat sau prin alte coduri in vederea transmiterii unei informatii , a obtinerii stabilitatii sau a unor modificari de comportament individual sau de grup.
11
EMITATOR RECEPTOR
MESAJ
comunicare
comunicare
comunicare
comunicare
Comunicarea interdisciplinara si o treapta mai sus cea transdisciplinara reprezinta o componenta de baza a societatii contemporane .
••Un dialog intre emitator si Un dialog intre emitator si receptor in forme organizate , receptor in forme organizate , institutionalizate institutionalizate ••Un dialog spontan , in forme Un dialog spontan , in forme adad--hochoc••Un dialog intimUn dialog intim
Casa pentru o persoana-trebuie sa cunoasca setul de valori ale persoanei respective
Casa pentru o familie-trebuie sa cunoasca setul de valori individuale si comune ale membrilor familiei
Casa pentru o comunitate –rezultatul depinde de dimensiunile comunitatii
Mecanisme de control ale fenomenului socio-cultural-studii de prognoza-investigatii socio-culturale
ARHITECTULARHITECTUL
12
EDIFICIU PUBLIC-centru comunitar-EDIFICIU PUBLIC-centru comunitar-
-spatiu public al tuturor (al tuturor membrilor unei comunitati extinse)-spatiu public al tuturor (al tuturor membrilor unei comunitati extinse)
-ansamblu pentru comunitate in care aceasta sa se poata exprima liber, sa favorizeze largirea relatiilor, schimburile de idei, sa dezvolte personalitatea individuala si de grup
-ansamblu pentru comunitate in care aceasta sa se poata exprima liber, sa favorizeze largirea relatiilor, schimburile de idei, sa dezvolte personalitatea individuala si de grup
„Forum al colectivitatii” (Le Corbusier)„Forum al colectivitatii” (Le Corbusier)
„Mijloc de comunicare” (Hans Hollein)„Mijloc de comunicare” (Hans Hollein)
„Sursa de viata, un izvor de viata,viata insasi” (Emille Biasini)„Sursa de viata, un izvor de viata,viata insasi” (Emille Biasini)
COMUNITATEA=un grup de oameni cu interes si norme de viata comune,
reprezinta totalitatea locuitorilor unei
localitati , a unei tari .
COMUNITATEA=un grup de oameni cu interes si norme de viata comune,
reprezinta totalitatea locuitorilor unei
localitati , a unei tari .
-un simbol pentru comunitate; este reprezentativ-un simbol pentru comunitate; este reprezentativ
13
•Ambianta spatiilor interioare- in concordanta cu obiceiurile si reactiile sociale ale comunitatii
•Centrul comunitar se incarca de semnificatii, simboluri
14
Adaptabilitate-flexibilitate-multifunctionalitate
û Anacronizarea arhitecturii standardizate-importanta dorintelor societatii, comunitatii
û Efemerizarea imaginilor artistice
15
Eliberarea prin arta
CONCEPEREA NON-FINITA A SPATIULUI-in permanenta evolutiv-
Risc-caderea in distopie
CENTRU COMUNITARCENTRU COMUNITAR--organism hibridorganism hibrid
-comasare-concomitenta -polivalenta
centru multifunctional
con
cept
ul
de
spa
tiu
arh
itec
tura
l m
ult
ifu
nct
ion
al
1. SPATIUL MULTIFUNCTIONAL- in cadrul teatrelor, centrelor comerciale, de loisir, a hotelurilor, in centre de invatamant
Scoala de Arhitectura Marne la Vallee-Bernard Tschumi, Paris, 1994-1999
16
TEATRE EXPERIMENTALE
Teatrul din Düsseldorf
Teatrul Experimental al Universitatii din Illinois, Chicago
17
Marele ansamblu cultural stiintific din parcul Villette
“Nebuniile” lui Tschumi-Spatii polivalente, transformabile 18
2. SPATIUL MULTIFUNCTIONAL-genereaza cladiri de sine statatoare
TEATRE EXPERIMENTALE
varianta elisabetana
varianta libera pentru expozitii
Varianta tip arena Varianta italiana
Sala adaptabila de la Vitry-arhitectul Pierre Bralaski, scenograf Bernard Guillaumot .
Teatrul din Nanterre- arhitect Jean Darras, scenograf Bernard Guillaumot 19
Dimensiunea comunitara
û COMUNITATEA=grup de oameni cu interese si norme de viata comune
û INDIVID=unitatea ireductibila a oricarei societati
û LOISIR=ansamblu de activitati la care individul adera din proprie vointa, fie pentru a se recrea, fie pentru a se distra, fie pentru a-si dezvolta formatia sau informatia in mod dezinteresat
20
UPGRADE-conversii in interes comunitarDatorita suprapopularii din anumite zone se ajunge la depersonalizare.De aceea se simte nevoia formarii unor comunitati restranse la un numar suficient de persoane care sa suporte formarea de legaturi afective si sa dezvolte sentimentul de apartenenta .
Club Paradiso-Amsterdam-conversie a unei biserici datand din sec. XIX-din 1967-transformata in club pentru comunitatea hippie-una din primele locatii in care a fost permis consumul de droguri usoare
21
22
23
Sala Studio-teatrul Bulandra
amenajata in 1968 intr-o veche sala de festivitati a “Scolii Centrale de Fete “ construita de Ion Mincu , transformata ulterior in 1945 de catre Haralambie Georgescu in cinematograf . Ultima conversie care a avut ca rezultat realizarea “Salii Studio “ este un exemplu de ingeniozitate .
UPGRADE teatru experimental
24
TEATRUL MASCAteatru de gest, pantomima si expresie corporala
- “comunitatea de la metrou”-o posibila comunitate ad-hoc?
UPGRADE metrou25
Cluj Community CenterStimuleaza activitatile de voluntariat, antreprenoriala si culturale in cadrul comunitatii clujene
26
LAVEZZORIO COMMUNITY CENTERSTUDIO GANG ARCHITECTS, 2008
27
CONCLUZII: Cum poate fi un edificiu public, un spatiu public al tuturor, al comuntatii extinse?
28
•Spatiul interior trebuie conceput flexibil, adaptabil in timp;
•Diferentiere, diversitate, heterogenitate, efemeritate;
• Spatiul interior trebuie sa traiasca, sa fie cald, sa „zumzaie”;
•Spatiul public-anabolic si catabolic .
•Spatiul trebuie conceput „non-finit”,in permanenta evolutiv, schimbabil;
•Un edificiu public- identitate culturala ,sa fie un „loc” pentru comunitate, sa aibe functiune simbolica;
•Un edificiu public-un centru al comunitatii cuprinde si spatii heterotopice (ex. spatii polivalente, sali de cinematograf, teatru experimental, biblioteci).
•Un centru comunitar este un centru multifunctional prin comasare, concomitenta dar si prin polivalenta.
•Trebuie lucram cu SPATII INTERMEDIARE. Un centru comunitar poate fi intr-o prima faza un spatiu „intermediar” care „are rolul de a spune ceva oamenilor sau de a-i ajuta sa spuna ori sa se spuna pe ei insisi, nici intimi cum sunt acasa, nici functionali ca la serviciu, nici anonimi ca in strada” (Ciprian Mihai, Despre spatiul public, doar de bine”, p. 19).
•instrumentalul de lucru „spatiu public-spatiu privat” trebuie reconsiderat in upgradarea spiritului comunitar.
29
