Comuna Horoatu Crasnei
„Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.Aici orice gând e mai încet,
Şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,Ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,
Ci adânc în pământ undeva”
L. Blaga
2
CUPRINS:
A. Prezentare generală ...................................................................... 3
I. Istoricul localităţii. Atestare documentară. ..................................... 3II. Coordonate fi zico-geografi ce ........................................................... 4III. Coordonate economico-sociale ....................................................... 6IV. Coordonate cultural – religioase ..................................................... 10V. Fişa Comunei Horoatu Crasnei ...................................................... 18
B. Obiective turistice.......................................................................... 21I. Biserica reformată - monument istoric ........................................... 21II. Traseul Valea Ragului – Poiana Stârciu .......................................... 22III. Fântâna Leacurilor ........................................................................ 25IV. Pescăria şi ferma de bovine de la Şeredeiu ..................................... 26V. Crescătoriile de capre şi mistreţi din Hurez .................................... 26
3
A. PREZENTARE GENERALĂ
I. Istoricul localităţii. Atestare documentară.
Comuna Horoatu Crasnei este situată în partea de sud-vest a judeţului Sălaj, iar din punct de vedere hidrografi c în bazinul superior al râului Crasna, la obârşia râului în apropierea vârfului unghiului format de culmile cristaline ale Munţilor Meseş şi Plopiş. Comuna este situată în Depresiunea Şimleului, la poalele Munţilor Meseş, are o suprafaţă de 8194 km2 şi este formată din satele: Horoatu Crasnei, Şeredeiu, Stârciu, Hurez şi cătunul Poic.
Localitatea Horoatu Crasnei, în anul 1270, este amintită sub denumirea de “Huruath” şi aparţinea cetăţii Crasna, an în care regele Ştefan separa acest teritoriu stabilindu-i hotarele. În anul 1808 în Horoat au fost recenzate 18 familii de “nemesi” (nobili). Numărul locuitorilor în 1847 a fost de 796, în anul 1850 a scăzut la 632.
În această perioadă istorica satul Horoat a primit mai multe denumiri: Choroat (1205- 1235), Huruath (1270), Horvathy (1733).
Strada principală s-a numit Heleşteu (Halasto),denumire provenită de la o baltă mare peste care treceau mai multe punţi, apa scurgându-se spre valea Crasnei.
Denumiri de străzi erau: Chişuta (strada mică), Uliţa morii, Cioroca, Uliţa Cimitirului numită azi “Hostat”.
Înainte de construirea şoselei matca văii Crasna servea circulaţiei. Părţile de hotar aveau denumiri din care unele sau păstrat până azi cum ar fi : “Malomter” (şesul morii), Suai, Cosbilt, Pusta, Majar, Catrici, Sub Carpini – la poalele unei păduri de carpen.
În locul zis “Groapa” (Vermek) locuitorii ascundeau averile şi animalele când venea duşmanul.
Satul Stârciu, are de asemenea un trecut interesant. Din documentele vechi
reiese că satul Stârciu se găsea în vecinătatea castrului roman - Buciumii de azi.
Pe valea Ragului, drumul de comunicaţie cu castrul roman, la locul numit “Cetăţuie” s-au găsit diferite obiecte de uz casnic care datează de pe vremea dacilor: fragmente şi vase din ceramică, toporaş de piatră. Fortifi caţia dacică este de tip promontoriu barat din două sensuri. Materialele arheologice descoperite încadrează fortifi caţia în intervalul cuprins între sfârşitul secolului II i.C – I d.C.
Primele aşezări au apărut după plecarea romanilor, prin retragerea locuitorilor mai spre şes unde au găsit pământuri mai fertile.
Din documentele existente la muzeul de istorie din Zalău reiese că la sfârşitul secolului XVII era în satul Stârciu familia lui Bogdan Gheorghe ţăran iobag care prin faptul că a făcut parte dintr-o garnizoană de ostaşi moldoveni condusă de Ştefan cel Mare, a devenit liber pentru meritele sale în lupta
4
împotriva turcilor. El a primit titlul de nobil pe o diplomă scrisă pe piele de căine, dar neprimind şi pământ i se spunea în deradere “nobil în opinci”.
În jurul anilor 1800, satul Stârciu,fi ind sub ocrotire austro-ungară a primit denumirea de “Bogdanhaza” (casa lui Bogdan). Originea şi provenienţa denumirii de Stârciu nu se cunoaşte.
Satul ŞeredeiuPârâul Şeredei este amintit în anul 1270 de regele Ştefan al Ungariei într-
o scrisoare familială când spune că pârâul Şeredei este pe teritoriul cetăţii Crasna. Pe acest pârâu care izvorăşte din munţii Meseş ia fi inţă localitatea Şeredeiu.
Satul este amintit pentru prima dată în documente în anul 1413, locuitorii se ocupau cu creşterea vitelor, agricultura. În secolul al XIV-lea se aminteşte că Şeredeiu era împărţit în două: Şeredeiu de Sus şi Şeredeiu de Jos, fapt care a rămas până azi cu denumirea de Satul de Sus şi Satul de Jos.
În anul 1556, venind moldovenii şi muntenii în ajutorul lui Sigismund de Zapolyai, aceştia au devastat acest ţinut. Comitatele din “Partium” din care făcea parte şi comitatul Crasnei de care aparţinea satul Şeredeiu, sunt transformate în paşalâcuri turceşti.
În anul 1561, Paşa de la Buda, a pustiit întreg ţinutul Crasnei. În 1890, numărul locuitorilor era de 951 de sufl ete din care 916 români, 13 germani, 9 maghiari şi 13 alte etnii.
Satul Hurez-Poniţa îşi are existenţa în trecutul îndepărtat şi se afl ă situat nu departe de tunurile de apărare din N-V Transilvaniei ale Daciei Porolissensis. El a făcut parte din zona dacilor liberi şi după cum reiese din unele documente din “zona libra” lăsată pe baza unor înţelegeri dintre romani şi dacii liberi ca o “zonă a pacii”.
II. Coordonate fi zico-geografi ce
II.1. Aşezare geografi că. Drumuri. Distanţe între localităţi Comuna Horoatu Crasnei este situată în partea de sud-vest a judeţului
Sălaj, iar din punct de vedere hidrografi c în bazinul superior al râului Crasna, la obârşia râului, în apropierea vârfului unghiului format de culmile cristaline ale Munţilor Meseş şi Plopiş. Comuna este situată în Depresiunea Şimleului, la poalele munţilor Meseş, are o suprafaţă de 8194 Km2 şi este formată din satele: Horoatu Crasnei, Şeredeiu, Stârciu şi Hurez şi cătunul Poic.
Localităţile comunei sunt situate, în latitudine, între 46,58’ şi 47,08’ latitudine nordică, iar în longitudine se situează între 22,52’ şi 23,01’ longitudine estică.
Horoatu Crasnei se învecinează la nord-est cu comuna Meseşenii de Jos, la sud-est cu comuna Buciumi, la sud-vest cu comuna Cizer, la nord-vest cu comuna Bănişor, iar la nord cu comuna Crasna, spre sud comuna se învecinează cu comuna Ciucea care aparţine de judeţul Cluj.
5
Cândva satul Horoatu Crasnei era aşezat la şosea dar în urma atacurilor hoardelor străine s-a mutat pe lângă valea Crasnei iar în vechiul loc au rămas doar câteva case, majoritatea fi ind cârciumi, cel mai vechi şi mai renumit dintre ele fi ind Hanul “Berbeci”.
Cea mai apropiată staţie CFR se găseşte în Zalău, oraşul reşedinţă de judeţ sau Ciucea, un important nod de cale ferată. „În partea de sud-est de Stârciu peste deal este Plesca, un sat mic, dar destul de bogat şi cu oameni la locul lor. Prin acest sat trece drumul care era şi principal pentru noi şi de acolo se lua autobusul, ziceam noi «cursa» pentru a merge la Ciucea, unde era gara CFR şi de unde se lua trenul să mergi în toate oraşele României” notează Vasile Pintea în cartea sa „Cam aşa a fost” (…în Stârciu - din aducerile aminte).
Cel mai apropiat aeroport cu posibilitate de zboruri internaţionale este aeroportul din Cluj-Napoca, la distanţa de 100 de km.
Comuna Horoatu Crasnei este la o distanţă aproximativ egală de cele două ora şe mai importante din judeţ: Zalău şi Şimleu Silvaniei, aproximativ 25 km. Satul Stârciu se afl ă la o distanţă de 5 km de centrul comunei, iar satul Hu rez la aproximativ 8 km. Satul Şeredei este la o distanţă de 4 km de satul Horoat.
În comună există o şosea pe o distanţă de 2 km – drumul judeţean Ciucea – Zalău, care este asfaltată cu fi nanţare nerambursabilă. Principalele drumuri comunale sunt asfaltate cu ajutorul fi nanţării nerambursabile, prin FEADR, Măsura 322. Drumurile vicinale sunt pietruite şi întreţinute. Drumul de legătură între localităţile Stârciu şi Buciumi este în perfectă stare, acesta fi ind reabilitat cu fonduri europene, prin FEADR, Măsura 125a.
Suprafaţa totală a comunei este de 6649 ha din care: 4710 ha teren agricol, 1079 ha păduri, 89 ha cursuri de ape, 1639 ha neproductiv, 82 ha construcţii, 114 ha drumuri.
II.2. Relieful. ClimaComuna este situată într-o zonă colinară la vest de Munţii Meseşului, se
întinde până la cătunul Poic situat la o altitudine de aproximativ 600 m - cătun ce aparţine de satul Hurez. Pe teritoriul comunei regăsim o gamă variată de soluri de la cele nisipoase, frecvente pe valea râului Crasna până la soluri argiloase şi podzoluri.
Clima în general blândă, cu ierni cu îngheţuri nu prea puternice, a suferit modifi cări în ultimii ani. Temperaturile minime din timpul iernii ajungând până la minus 20 – 22 grade Celsius, cele maxime din timpul verii ajungând la 36 grade Celsius. Ceea ce caracterizează ultimii ani este trecerea într-un interval de timp foarte scurt de la iarnă la vară.
Clima este temperată cu precipitaţii 600 – 700 mm pe an cu temperaturi medii multianuale de 12- 15 grade Celsius.
Brumele târzii de primăvară şi cele timpurii de toamnă nu sunt caracteristice pentru această zonă, se întâmplă accidental în special pe cursul văilor sau în zonele cu păduri de la altitudini mai mari.
Precipitaţiile iarna sub formă de lapoviţă şi ninsoare nu sunt de obicei însoţite de vânturi puternice. Vara nu este frecventă grindina, doar accidental în anii cu condiţii deosebite de climă.
6
II.3.Hidrografi aComuna se afl ă în bazinul Crasnei, râul Crasna izvorăşte din Munţii
Meseşului sub denumirea de Valea Sfântă şi străbate intreaga comună. În Stârciu regăsim Valea Ragului, Valea Gumbii, Valea Satului, Valea Blidiresii.
În Şeredei izvorăşte pârâul Şeredenca de unde şi denumirea localităţii. În Horoatu Crasnei mai putem aminti pârâul Kisbogar după denumirea locului de unde izvoreşte. Toate aceste ape curgătoare se varsă în râul Crasna. Din cauza exploatării neraţionale a balastului de pe văi, tot mai multe terenuri agricole sunt distruse de ape iar podurile şi podeţele sunt într-un real pericol.
II.4. Vegetaţia. Fauna. Arii protejateComuna se afl ă în zona colinară, la etajul montan inferior, unde sunt
caracteristice pădurile de stejar, fag, cer, carpen, paltin,mesteacăn. Pe văi creşte salcia şi arinul. La altitudini de peste 800m (Măgura Priei) regăsim coniferele şi tufele de alun. Animalele sălbatice caracteristice acestei zone sunt: lupul, vulpea, mistreţul, căprioara, iepurele.
Unele din aceste specii s-au înmulţit considerabil în ultimii ani datorită faptului că nu sunt vânate, se aventurează şi în zonele locuite producând pagube în culturile agricole sau efectivul de animale.
În zona comunei nu au fost indentifi cate arii care ar intra sub incidenţa ariilor protejate.
III. Coordonate economico-sociale
III.1. Situaţia socio-demografi căPopulaţia stabilă după datele recensământului din 2002 a fost de 2779
locuitori. În realitate populaţia care efectiv locuieşte pe teritoriul comunei este mult mai mare, dar o parte din locuitori au domiciliul stabil în alte localităţi, în special pensionarii care după pensionare s-au stabilit la casele părinteşti dar au rămas cu domiciliul stabil în localităţile unde au trăit şi lucrat până la acea vârstă.
Structura pe vârste şi sexVÂRSTA B F TOTALSub 14 ani 150 166 316Între 14 - 20 ani 77 107 184Între 21 - 40 ani 496 348 844Între 41 - 60 ani 296 373 669Între 61 - 70 ani 176 180 356Peste 71 ani 200 210 410TOTAL 1 395 1 384 2 779
Cea mai mare densitate a populaţiei se regăseşte în satele Stârciu şi Horoatu Crasnei. În satele Hurez şi Seredei populaţia este îmbătrânită, tinerii au plecat
7
în căutarea unui loc de muncă la oraş sau în străinătate, sporul natural în aceste sate fi ind foarte redus.
În satele Stârciu, Horoatu Crasnei şi Hurez se găseşte un număr mare de cetăţeni de etnie rromă la care sporul natural este mai ridicat.
Populaţia comunei în procent de aproximativ 80% este de etnie română, 11,5% de etnie maghiară, 7,5% rromi, 1% alte etnii.
Populaţia activă în mare parte este ocupată cu agricultura şi creşterea animalelor, o parte lucrează în oraşul Zalău, făcând zilnic naveta.
Populaţia ocupată total. ramurivârsta agricultura industrie servicii total B F B F B F B F18 - 24 ani 40 35 16 13 5 9 61 5725 - 30 ani 68 72 12 8 15 19 95 9931 - 40 ani 292 301 80 68 20 23 392 39241 - 50 ani 180 210 18 10 22 23 220 24351 - 60 ani 110 123 - - 15 14 125 137TOTAL 690 741 126 99 77 88 893 928
Populaţia inactivă Sex TOTAL B F- pensionari 326 200 526- casnice - 160 160- copii, elevi, student 227 273 500- altă situaţie - - -TOTAL 553 633 1 186
Migraţia înainte de 1989 a fost puternică de la sat la oraş dar după 1989 situaţia s-a schimbat, o parte din populaţie s-a reîntors la sate. O parte din pensionari îşi completează veniturile lucrând în agricultură şi zootehnie, o parte din tineri îşi găsesc ocupaţii în servicii, învăţământ sau înfi inţând o afacere.
III.2. Economia locală. Dezvoltare rurală. Din numărul total de gospodării (1380) majoritatea sunt preponderent
agricole. O parte din membrii familiei sunt ocupaţi în industrie, servicii, învăţământ sau sănătate dar pe lângă aceste activităţi membrii familiei se ocupă şi de cultivarea pământului şi creşterea animalelor.
Agricultura, înainte de 1989 a fost cooperativizată, satul Horoatu Crasnei fi ind unul din primele sate cooperativizate. În 1950 s-au făcut primele G.A.C., iar în anii 1958-1962 s-a trecut la cooperativizare pe tot teritoriul comunei.
8
Terenurile se încadrează în zone de fertilitate inferioare fi ind favorabile culturilor agricole pe valea Crasnei, valea Gumbii, Şeredenca. Terenurile din zona colinară sunt favorabile înfi inţării livezilor de măr şi prun, specie care se regăseşte pe suprafeţe mari în această zonă.
Suprafaţa agricolă totala a comunei este de 4710 ha din care:• 2624 ha teren arabil;• 1098 ha păşuni;• 840 ha fâneţe;• 50 ha vii;• 98 ha liveziPe teritoriul comunei sunt suprafeţe destul de mari de păşuni şi fâneţe
dând posibilitate locuitorilor comunei de a-şi asigura furajele pentru efectivele de bovine, ovine şi caprine existente.
Numărul de animale.Rasa Numărul de animale Numărul gospodăriilor posesoareBovine total 1 080 900 Bălţata Românească d.c. vaci + juninci 770 900 Cabaline 350 280 Porcine 2 300 1 010 Marele alb, BaznaOvine total 3 200 210 Turcanad.c. oi + mioare 2 600 210 Caprine 460 180 Măgari + catări 9 5 Păsări 18 000 1 300 Albine 600 11 Animale de blană - - Bovinele se scot la păşune în păşunea comunală afl ată la distanţa mică de
sat. Ciurda iese în fi ecare zi iar seara se reîntoarce în sat. În fi ecare primăvară proprietarii ale ciurdar sau gules care are grijă de animale, le scoate zilnic la păscut, de obicei de la 1 mai până la 25 noiembrie. Ciurdarul ia plata la sfârşitul perioadei în bani şi cereale.
Gruparea gospodăriilor în funcţie de suprafaţa agricolă deţinută.GOSPODĂRII CU: NUMĂR DE GOSPODĂRII- fără teren agricol -- sub 1 ha 215- 1 - 3 ha 480- 3 - 5 ha 320- 5 - 10 ha 280- 10 - 25 ha 17- peste 25 ha 8Structura culturilor agricole – 2003.
9
CULTURA SUPRAFAŢA PROD.MEDIE/haGrîu + secară + triticale 280 2 200Orz de toamnă 20 2 000Ovăz de primăvară 200 1 800Porumb boabe 1 200 2 200Floarea soarelui 30 1 500Cartofi de toamnă 160 12 000Legume 40 8 000Vii 50 5 000Livezi 93 8 000
Dotări agricole. DOTĂRI AGRICOLE NUMĂRTractoare - până la 45 CP 48 - 46 – 65 CP 43 - peste 65 CP 2Motocultoare 4Motocositori 3Pluguri pentru tractor 87Pluguri cu tracţiune animală 68Cultivatoare 7Grape cu tracţiune mecanică 60Combinatoare 4Semânători cu tracţiune mecanică 12Semânători cu tracţiune animală 80Maşini pentru plantat cartofi 6Maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte 1Maşini de stropit şi prăfuit -Maşini de erbicidat 6Combine autopropulsate pentru recoltat 12- cereale paioase 9- porumb 2- furaje 1Batoze pentru cereale paioase -Maşini pentru recoltat cartofi 4Cositiri cu tracţiune mecanică 4Remorci pentru tractor 38Autovehicule pentru transp. Mărfuri -Care şi căruţe 258Motopompe pentru irigat 1Instalaţii pentru muls mecanic 1Instalaţii pentru prepararea furajelor -Instalaţii pentru evacuarea dejecţiilor -Instalaţii /cazan fabricat ţuică 10Alte utilaje agricole -Grajd penru animale mari 880
10
Spaţii de depozitare produse agricole 1 100Fânar 110Adăpost ovine 80Adăpost porcine 1 300Adăpost păsări 1 300Alte anexe 200
Fostele SMA-uri, după desfi nţare au vândut o parte din tractoare şi utilaje agricole cetăţenilor comunei. Ele s-au transformat în societăţi pe acţiuni, la care sunt acţionari locuitorii comunei şi au luat denumirea de AGROMEC.
AGROMEC–urile au păstrat o mică parte din utilaje cu care prestează servicii la populaţie sau lucrează pământ în arendă de la cetăţeni.
Suprafeţele de teren agricole, între cele două războaie mondiale au fost lucrate în devălmaşie, s-au dat în arendă sau în parte, dar s-au constituit şi composesorate la păşuni şi păduri unde membrii au folosit în comun terenul respectiv, fi ecare primind cota parte în funcţie de suprafaţa deţinută.
Intreprinzători privaţi:- 11 societăţi comerciale - 9 persoane fi zice autorizate
III.3. Infrastructura socială şi de sănătateÎn comună funcţionează un singur cabinet medical cu un singur medic de
familie şi două cadre medicale cu studii medii. O parte din cetăţenii comunei sunt înscrişi la medici de familie din Crasna sau Zalău. Consultaţiile medicale se fac la cabinetul din satul reşedinţă de comună, dar uneori medicul, în cazuri de urgenţă, se deplasează şi în satele aparţinătoare.
Prin proiectul depus pe PNDR măsura 322 s-a construit un Centru de îngrijire copii în satul Stârciu.
IV. Coordonate cultural – religioase
IV.1. Spiritualitate locală. Viaţă artistică. Societate civilă. Personalităţi
O componentă importantă a spiritualităţii locale o constituie circulaţia cărţii româneşti de cult. Începuturile „scrisului şi cetitului” la românii din Depresiunea Şimleului, se situează cu mult înainte de atestarea prezenţei în zonă a primelor cărţi tipărite în Provinciile Române. Multă vreme, cartea manuscrisă a ţinut locul celei tipărite, iar în aceste condiţii se poate vorbi chiar despre o tradiţie a cărţii manuscrise pe aceste locuri, dovedită cu prezenţa, încă din prima jumătate a secolului XVII-lea, poate chiar mai înainte. Printre primele biserici de lemn atestate istoriorigrafi c în Depresiunea Şimleului, în majoritate azi dispărute, se numără şi cea din localitatea Horoatu Crasnei, din anul 1749. Dascălul Pavel este unul dintre copiştii peregrini importanţi ai primei jumătăţi a secolului al XVIII-lea, între 1737-1740, perioadă în care a stat în ţinutul Silvaniei. Prin amploarea activităţii de manu-copiere repetată
11
a aceleiaşi cărţi, Mineiul, acesta a impus această scriere liturgică pe o arie însemnată, printre care şi Horoatu Crasnei. Acest manuscris este păstrat în Depozitul Eparhial Catedrala „Sf. Vinere” din Zalău, ca donaţie particulară.
Din cele peste 1100 exemplare afl ate în inventarele depozitelor de concentrare din judeţ, o pătrime, adică peste 250, sunt aduse aici de la bisericile aparţinătoare Protopopiatului Ortodox Român din Şimleu Silvaniei. Redăm mai jos inventarul titlurilor, ediţiilor, ofi cinelor tipografi ce şi a deţinătorilor colectivi de carte veche românească din Depozitul Eparhial Şimleu Silvaniei: Antologhion, Bucureşti, 1760, 1766 (Stârciu), Apostolier, Blaj, 1802 (Horoatu Crasnei, Hurez, Stârciu), Biblia, Blaj, 1795 (Stârciu), Bolb, Ioan, Carte de învăţături creştineşti, Blaj, 1793 (Hurez), Cazanii, Bucureşti, 1768 (Horoatu Crasnei, Hurez, Stârciu), Chiriacodromion, 1732 (Hurez),Liturghier, Bucureşti, 1747 (Horoatu Crasnei); 1807 (Petenia), Penticostar, Blaj, 1768 (Hurez), 1743 (Stârci), Strastnic, Blaj, 1753 (Horoatu Crasnei), 1817 (Hurez, Stârciu – 3ex. Şeredeiu) Triod, Bucureşti, 1761 (Stârciu).
Până în ultimii ani în unele sate ale comunei populaţia şi-a păstrat porturile şi obiceiurile. În satul Horoatu Crasnei, în jurul anilor 1924 – 1930, se purta îmbrăcămintea moştenită din strămoşi.
Bărbaţii purtau iarna sumane făcute din lână de oaie Ţurcana, pantaloni (cioareci) tot din lână, căciuli din blană de miel, iar ca încălţăminte opinci din piei sau pânză cauciucată.
Femeile purtau rochii largi din pânză de lână ţesută de ele şi sumane asemănătoare celor bărbăteşti.
Vara, în zilele de sărbătoare, bărbaţii purtau izmene largi din pânză de bumbac sau cănepă, laibăre (veste) cu nasturi metalici, pălării de paie. Femeile purtau poale largi, albe, cu diferite modele populare, zadii (şorturi), spacele (bluze).
Acest port, la femei, se mai păstrează şi astăzi cu ocazia diferitelor sărbători, pe când la bărbaţi, portul a dispărut suferind infl uenţa portului de la oraş.
Cu ocazia nunţilor sau petrecerilor se folosea ca instrument de cântat fl uierul, clarinetul mai târziu vioara şi acordeonul. S-au păstrat şi unele strigături de pe la nunţi mai ales în satele Şeredei şi Hurez.
„La nuntă se chiueşte, „Multe sate am umblat,Cui nu-i place nu primeşte, Lat c-aiesta n-am afl at,La nuntă se descântă, Case făcute din bârne,Cui nu-I place nu ascultă” Şi atâtea fete bătrâne”
„Căci aceea nu-i muiere, „Fetele pâna ce-s fete,Care n-are la brâu cheie, Nu le vezi la crâşmă bete,Să mănânce şi să beie, D-apoi dacă se mărităa,Pe bărbat dracul să-l ieie” Câte două la o litră”
Uneori cu ocazia muncilor agricole se practică claca. Vecinii şi neamurile ajută pe cel în cauză, singură lor plată fi ind mîncarea şi băutura consumată.
12
Măsura laptelui la oi – măsurişul – se practică primăvara la scoaterea oilor la păşunat când se măsoară cantitatea de lapte de la fi ecare oaie. În funcţie de laptele obţinut se stabileşte numărul de „lăpţi” ce revine proprietarului pe timpul verii.
Un obicei vechi şi tradiţional care s-a păstrat până în zilele noastre este colindatul. Cu ocazia sărbătorilor de iarnă tinerii se adună în grupuri şi pleacă la colindat, cei mici cu „steaua”, „irodul”, „pluguşorul” iar tineretul cu „dansul căluşarilor”.
La nivel de comună funcţionează o bibliotecă comunală cu un număr de 11 000 volume şi un număr de 1 200 cititori. La nivelul şcolilor din satele comunei funcţionează câte o bibliotecă şcolară de unde elevii îşi pot procura cărţile necesare.
În fi ecare sat al comunei există un cămin cultural, care însă din cauza neglijenţei şi lipsei de bani, nu sunt în stare de funcţionare cu excepţia Căminului Cultural din satul Horoatu Crasnei, unde s-au făcut unele reparaţii şi se ţin spectacole.
În satul Horoatu Crasnei există un monument al eroilor în curtea bisericii ortodoxe, monument ridicat în amintirea eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale.
De numele comunei se leagă numele primei trupe de rock din România. În satul Stârciu s-au născut doi dintre membrii fondatori ai formaţiei SINCRON – Tony si Coco Cobârzan. Formaţia a devenit rapid un adevărat fenomen cultural în România, nume celebre precum Cornel Fugaru sau Anda Călugăreanu fi gurând alături de numele celor doi fi i ai comunei Horoatu Crasnei.
Antoniu Cobârzan a emigrat în America de unde în 2006 a revenit pe meleagurile natale, s-a întâlnit cu vechi prieteni din sat şi a scris şi publicat o carte: „Un ardelean în America”.
IV.2. Monumente, clădiri istorice, locaşuri de cultStructura religioasă a comunei este structurată astfel:ortodocşi 1908 locuitori; reformaţi 351 locuitori; penticostali 287 locuitori;
greco-catolici 169 locuitori; baptişti 48 locuitori; creştini după evanghelie 31 locuitori; milenişti 5 locuitori; martori ai lui Iehova 3 locuitori; romano-catolici 3 locuitor.
13
LOCAŞURI DE CULT
Biserica ortodoxă din Horoatu Crasnei
A fost zidită pe cheltuiala credincioşilor (a fost greco-catolică), dar şi cu un ajutor de la judeţ – în valoare de 50.000 lei – din cărămidă arsă (s-a ars chiar în sat în anul 1925), începând cu anul 1931, preot fi ind Victor Cristea, iar epitrop Nicolae Mândrutiu. Sfi nţirea s-a făcut de către Preasfi nţia Sa Valeriu Traian Frenţiu, Episcopul Oradiei, în anul 1937 (Greco-catolic).
Biserica are o lungime de 18,40 m, lăţimea de 7,40 m şi înălţimea în interior, până la boltă, de 6,80 m. Intrarea se face din pridvor în tindă. De aici se intră în pronaos şi în naos, acestea alcătuind o singură încăpere. Altarul bisericii este spre răsărit. Tot din tindă se urcă în cor, iar din cor în turnul clopotniţa. Turnul este prevăzut cu trei clopote: mare, mijlociu şi mic. Clopotul mare a fost turnat în anul 1937. Cel mijlociu provine de la biserica veche şi nu se cunoaşte anul fabricaţiei. Clopotul mic este tot de la biserica veche şi a fost donat de către Roman Filip în anul 1832.
Între anii 1992-1995 a fost renovată complet: s-a tencuit interiorul, s-a pictat în stil bizantin, tehnica frescă, s-a pictat iconostasul, s-au executat şi montat lambriuri, s-au făcut unele reparaţii exterioare. Toate cheltuielile au fost suportate de către credincioşii ortodocşi (134 familii – 12.000.000 lei vechi). Preot a fost ic. Ioan Coste, iar epitrop domnul Sălăjan Grigoriu. A fost resfi nţită de către Preasfi nţia Sa Dr. Ioan Mihălţan, Episcopul Oradiei, în anul 1995.
În anii 2002-2003 a fost renovată complet în exterior: s-a înlocuit ţigla de pe acoperiş cu tablă de aluminiu, s-a tencuit în terasit, s-a realizat încălzirea centrală; toate veşmintele liturgice şi obiectele de cult au fost înnoite. Cheltuielile au fost suportate în totalitate de către credincioşii ortodocşi (110 familii – 180.000.000 lei vechi). Preot a fost ic. Dan Haiduc, iar epitrop domnul Holhos Octavian. Slujba de sfi nţire s-a făcut în data de 20 iulie 2003, de către Preasfi nţia Sa Dr. Petroniu Florea, Episcopul Sălajului, alături de un numeros sobor de preoţi şi câteva sute de credincioşi.
Preoţii parohi ai bisericii au fost: Victor Cristea, între anii 1911-1945 (greco-catolic), Aurel Pop – 1945-1984 (Greco-catolic,ortodox), Alexandru Horvat – 1984-1990, Ioan Coste – 1990-1997, Dan Haiduc – 1997-prezent.
Amintim în cele din urmă, faptul că cel mai important eveniment actual din viaţa Parohiei şi a bisericii este sărbătoarea hramului bisericii, Sf. Prooroc Ilie, pe data de 20 iulie a fi ecărui an, când se săvârşeşte Taina Sf. Maslu de obşte, cu participarea mai multor preoţi şi a numeroşi credincioşi.
14
Biserica ortodoxă Petenia
A fost ridicată pe cheltuiala credincioşilor (Greco-catolici la acea vreme), în anul 1931, preot fi ind Victor Cristea, epitrop Marian Teodor, iar maistru zidar Victor Păuşan. Potrivit unor documente din arhiva Parohiei, biserica de lemn a fost adusă din satul Bogdana, Jud. Cluj, dar dintr-o monografi e parohială alcătuită de către preotul Horvat Alexandru, şi potrivit mărturiei credincioşilor vârstnici ai Parohiei, afl ăm că biserica a fost adusă cu carele cu boi, peste deal, din localitatea Meseşenii de Sus, fi ind cumpărată de către credincioşii din Petenia.
Biserica are o lungime de 14 m, lăţimea de 5 m, iar înălţimea interioară, până la boltă, de 5 m. Fundaţia este din piatră şi beton, peste care s-a turnat o cunună de beton până aproape la nivelul geamurilor (pentru a câştiga înălţime faţă de biserica veche). Peste cununa din beton sunt aşezate bârnele şi acoperişul, de la biserica cumpărată şi adusă din Meseşeni. Intrarea se face dinspre apus, în pronaos, apoi în naos, acestea fi ind despărţite printr-un perete din lemn de aproximativ un metru înălţime. Altarul este spre răsărit. Din pronaos se urcă în cor, iar de aici în turnul clopotniţă. Biserica are două clopote: mare şi mic. Clopotul mare a fost turnat la Sibiu, în anul 1921, iar cel mic tot la Sibiu, în anul 1931.
Din anul 2004 fi lia Petenia a devenit Parohie, şi după doi ani au început ample lucrări de renovare interioară şi exterioară a bisericii. S-a înlocuit acoperişul, s-a renovat complet exteriorul (tencuiala minerală), s-a tencuit interiorul, s-au montat lambriuri, urmând să se execute pictura în anii ce urmează. S-a primit un ajutor fi nanciar de 10.000 lei, din partea Consiliului Judeţean Sălaj, toate celelalte cheltuieli fi ind suportate de către credincioşii ortodocşi (Pr. Puşcaş Laurian Mihai, paroh)
Biserica greco-catolică Horoatu-Crasnei
Din 1990 cultul greco-catolic căreia nu i s-au retrocedat bisericile vechi şi-a desfăşurat activitatea în capele improvizate, în casa D-nei Burcus Irina până în 1999, şi de atunci până azi în casa parohială cumpărată în acelaşi an. În septembrie 2007 s-a început construirea noii biserici, în centru lângă casa parohială. Biserica este după modelul mănăstirilor din Moldova, proiectul a fost făcut gratuit de D-l arhitect Arboreanu (Cluj), calculul de rezistenţă (de asemenea gratuit) de d-na inginer Gribovski Lucia (Cluj). Parohia numără azi 35 de familii structurată pe procente aproximativ egale ca vârstă (preot paroh Romulus Avram).
15
Biserica ortodoxă Sf.Nicolae din Stârciu - monument istoric
Satul Stîrciu este atestat documentar încă din 1341, având o populaţie majoritar românească. Aceasta a trecut la biserica gre co-catolică de la începutul secolului al XVIII-lea. În acest context apare surprinzătoare prezenţa bisericii ortodoxe Sf.Nicolae cons truită între 1904-1911. Noua biserică se construieşte într-o poziţie relativ centrală.
Biserica a fost sfi nţită de către Miron Cristea, primul Patriarh al României Mari, pe atunci Episcop al Caransebeşului la 12 septembrie 1912.
Clădirea surprinde prin calitatea arhi-tecturală în contextul în care satul este unul sărac.
Biserica are o singură navă la care s-au ataşat două hore semicirculare la interior şi poligonale la exterior. Turnul clopotniţă constituie un volum separat alipit faţadei vestice. Biserica este acoperită cu o boltă de lemn fi nisată cu stuc ce devine suport pentru pictură.
Un colectiv al Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din cadrul Universităţii Tehnice Cluj a alcătuit la cererea primăriei Horoatu Crasnei un studiu amănunţit despre biserica care să servească ca argument pentru includerea acesteia în rândul monumentelor istorice.
Preot paroh este dr. Florian Onica.Biserica ortodoxă (fostă greco-catolică) Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril din
StârciuBiserica este construită în anul 1945 şi până în 1948 a fost greco-
catolică.
Biserica ortodoxă din lemn din Poiana Stârciului
Biserica este construită din lemn în anul 2006, în locul numit Poiana Stârciului şi este netarnosită. Hramul propus de donatori este „Sfi nţii Ciprian şi Justina”. Are în apropiere „Izvorul Leacurilor”, considerat miraculos, dato-rită numeroaselor vindecări din ultimii 50 de ani.
16
Biserica Reformată (calvină) Horoatu Crasnei
Biserica reformată este aşezată pe strada Horoat care este locuită îndeosebi de populaţie de etnie maghiară. Pe locul actualei biserici reformate se aminteşte în documente istorice de existenţa unei biserici romano-catolice, construită din lemn pe la anul 1470. Actuala biserică a fost construită pe la sfîrşitul secolului al XVII–lea din piatră cu acoperişul din şindrilă, având o arhitectură în stil gotic şi renascentist. Biserica de piatră care a înlocuit pe cea de lemn a
fost tot romano-catolică, dar din anul 1567 când populaţia maghiară a tecut la calvinism, datează ca biserică reformată. Pe lângă biserică a funcţionat o şcoală confesională până în 1869 când a trecut sub tutela statului, iar în 1919 s-a redeschis şi a funcţionat până în 1923.
Dimensiunile bisericii sunt: lungime 25 m, lăţime 10 m, înălţime 8 m. Atât în interior cât şi în exterior biserica este zugrăvită în alb. Conform tradiţiei reformate în biserică sunt: masa domnului, amvonul şi 30 de bănci. Orga din biserică datează din 1875, făcută de Kalonics Istvan din Odorheiul Secuiesc. Biserica a intrat în circuitul monumentelor istorice din România. Pastor este Galambfalvi Judit.
IV.3 Educaţie, sport, agrementÎn comună există în fi ecare sat aparţinător şcoală sau grădiniţă. Astfel, în
satul Horoatu Crasnei funcţionează o grădiniţă pentru preşcolari cu limba de predare română şi o grupă mixtă cu limbă de predare maghiară.
Sunt trei învăţători califi caţi la ciclul primar cu limba de predare română şi o învăţătoare suplinitoare la ciclul primar cu limba de predare maghiară unde învaţă patru clase simultane.
În satele Stârciu şi Horoatu Crasnei funcţionează ciclul gimnazial cu limba de predare română. La Şeredei şi Hurez nu sunt copii sufi cienţi pentru funcţionarea şcolilor.
În instituţiile de învăţământ din comună învaţă aproximativ 320 de elevi şi preşcolari.
Alte două proiecte s-au depus pentru reabilitarea şi modernizarea a două şcoli (Horoatu Crasnei şi Stârciu) prin POR. Acestea au fost câştigate fi ind în faza de implementare.
17
Nivelul de şcolarizareNivelul de şcolarizare Sex B F- sub 4 clase 85 81- 4 clase 81 63- gimnaziu 180 250 - liceu agricol 42 48- liceu neagricol 60 80- şcoala profesională neagricolă 81 88- şcoala profesională/tehnică agr. 36 19- facultate agricolă 10 2- facultate neagricolă 23 16- în curs de absolvire (elev, student) 340 348
18
V. Fişa Comunei Horoatu Crasnei
Prezentare generală
Primar: Sur FlorianViceprimar: Tulbure OctavianSecretar: Chirila Elisabeta
Aşezare geografi că: - sud-vestul judeţului Sălaj;- suprafaţa este de 8439 ha; din care 926 ha intravilan şi 7513 ha extravilan;- distanţa între centu comunei şi reşedinţa de judeţ este de aproximativ 30 km;Număr de sate - 4 sate şi 1 cătunPopulaţie - 2850 locuitori;- bărbaţi 1379 - femei 1471Structura demografi că aferentă anului 2001:- 0-19 ani = 585 locuitori;- 19-65 ani = 1547 locuitori;- peste 65 ani = 686 locuitori;Structura etnică - români – 85% - maghiari 12% - romi 3%Structura religioasă:- ortodocşi 1908 locuitori;- reformaţi 351 locuitori;- penticostali 287 locuitori;- greco-catolici 169 locuitori;- baptişti 48 locuitori;- creştini după evanghelie 31 locuitori;- milenişti 5 locuitori;- martori a lui Iehova 3 locuitori;- romano-catolici 3 locuitori;Consiliul local este format din 11 consilieri
Bugetul comunei pe anul 2009 - 2 584 910 ron Întreprinzători privaţi: - societăţi comerciale 11 - persoane fi zice autorizate 9Servicii de uitilitate publică: - serviciu social; - serviciu gospodărire comunală; - serviciu poştal; - serviciu medical uman; - serviciu medical veterinar; - serviciu de pază; - serviciu de cosărit;Infrastructura: - drumuri judeţene 108G = 5 km; - drumuri comunale = 20 km; - drumuri vicinale; - drumurile comunale şi vicinale sunt în cea mai mare parte din pământ, porţiuni pietruite si 1.6 km covor asfaltic;Utilităţi: iluminat publicAgenţii: poştă Internet da, site da
Proiecte din fonduri de preaderare Nu - Obiectiv – anul Valoarea investiţiei (din care
fonduri nerambursabile)Proiecte din fonduri guvernamentale
Obiectiv drum pietruit ord 577 – anul 2008 330000 lei
Proiecte din fonduri structural
FEADR Măsura 322 «Îmbunătăţirea infrastructurii de bază în comuna Horoatu Crasnei, comuna Horoatu Crasnei, judeţul Sălaj» FEADR Măsura 313 «Costruirea unui centru de informare şi marketing turistic în comuna Horoatu Crasnei, judeţul Sălaj»POR DMI 3.4. «Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale - Şcoala Gimnazială Horoatu Crasnei, comuna Horoatu Crasnei, judeţul Sălaj»POR DMI 3.4. «Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale - Şcoala Gimnazială Stârciu, judeţul Sălaj»FEADR Măsura 125a «Drum de acces la exploataţii agricole»
13.634.664 lei
959.326 lei
4.066.090,75 lei
4.431.249,19 lei
4.966.704 lei
Investiţii din fonduri proprii - Valoarea investiţiei (din care
fonduri nerambursabile)
Strategie da
Acreditare pe servicii sociale da
19
SF-uri, proiecte, alte studii (prefezabilitate,oportunitate)
Da pentru investiţiile:- SF Îmbunătăţirea drumurilor de interes local în comuna Horoatu Crasnei- SF Reabilitare cămin cultural Şeredei- SF Alimentare cu apă potabilă în satul Şeredeiu- SF Reţele canalizare menajeră şi staţie de epurare în localitatea Şeredeiu- SF Reţele de canalizare menajeră în Horoatu Crasnei, Stârciu şi Hurez şi staţie de epurare în localitatea Horoatu Crasnei- SF Alimentare cu apă potabilă în localităţile Horoatu Crasnei, Stârciu şi Hurez- SF Înfi inţare centru pentru îngrijirea copiilor în localitatea Stârciu- SF Modernizare drum vicinal între comuna Horoatu Crasnei şi comuna Buciumi- SF Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice a cetăţenilor de etnie romă din comuna Horoatu Crasnei ca urmare a îmbunătăţirii infrastructurii de drumuri
Avize obţinute
Investiţia: Îmbunătăţirea drumurilor de interes local în comuna Horoatu Crasnei- aviz mediu; aviz electrica; aviz romtelecom; aviz inspectoratul de stat în construcţii;Investiţia: Reabilitare cămin cultural Şeredeiu - aviz mediu; aviz electrica; aviz ASPInvestiţia: Alimentare cu apă potabilă în localitatea Şeredeiu - aviz romtelecom; aviz electrica; aviz mediu; aviz ASP; aviz inspectoratul de stat în construcţii;Investiţia: Reţele de canalizare menajeră şi staţie de epurare în localitatea Şeredeiu- aviz mediu; aviz ASP; aviz electrica; aviz romtelecom; aviz inspectoratul de stat în construcţiiInvestiţia: Reţele de canalizare menajeră în Horoatu Crasnei, Stârciu şi Hurez- aviz mediu; aviz ASP; aviz electrica; aviz romtelecom; aviz inspectoratul de stat în construcţii;Investiţia: Alimentare cu apă potabilă a localităţilor Horoatu Crasnei, Stârciu şi Hurez- aviz mediu; aviz Asp; aviz electrica; aviz romtelecom; aviz inspectoratul de stat în construcţii;Investiţia: Înfi inţarea centrului pentru îngrijirea copiilor în localitatea Stârciu- aviz mediu;Investiţia: Modernizare drum vicinal între comuna Horoatu Crasnei şi comuna Buciumi- aviz electrica; aviz mediu; aviz inspectoratul de stat în construcţii;
20
Situaţia terenurilor şi clădirilor care intră în proiecte
Proprietate (concesiune)- domeniu public
Ferme de subzistenţăFerme de semisubzistenţă
Număr de ferme de subzistenţă1100
Număr de ferme de semisubzistenţă (măsura 1.4.1)200 -300
Proiecte depuse şi respinse Nr proiecte depuse 1 Respinse 1 pe Phare
Situaţia romilor- număr, asociaţii, şcolarizare, proiecte dedicate
Nr. de locuitori romi – 212 - din care copii. 83Nr.benefi ciari ai ajutorului social: -dosare 85, persoane benefi ciare 268.Nr. persoane fără acte de identitate. NU
Asociaţii ale romilor - NU.
Situaţia spaţiilor verzi Amenajare din fonduri proprii NU- aşteptare Prin proiecte NU
Comuna se afl ă în arie naturală protejată POS Mediu Nu
Comuna se afl ă în zona defavorizată Nu
Gradul de sărăcie al comunei Conf. Anexa 11, măsura 322 PNDR 39%
Comuna se afl ă în zona LEADER Conf. anexa 2, PNDR Valea Someşului
Atractivitate turistică şi cultural-religioasă
Obiective turistice:Izvorul Fântâna leacurilorBiserica de lemnBiserica reformată - monument istoric Morminte tumulareLimesul RomanVestigii romaneCheile Văii Sfi nte şi Văii TodiMăgura PrieiPietrocul Ileni
Obiective culturale.Biserica ortodoxă din Stârciu sfi nţită de Miron Cristea 100 de aniCămine culturale 4Manifestări culturale - Festivalul Plaiuri SălăjeneZilele comunei (sau Fii satului). Biserica Reformată din Horoatu Crasnei
Societatea civilă (Fundaţii, asociaţii, grupuri profesionale)
Asociaţia de dezvoltare inter comunitară Horoatu Crasnei - BuciumiAsociaţia de dezvoltare intercomunitară Meseşenii de Jos - Horoatu Crasnei
21
B. OBIECTIVE TURISTICE
I. Biserica reformată – monument istoric
Biserica reformată din Horoatu Crasnei construită la cumpăna dintre secolele XV şi XVI era de fapt catolică la origini. Ferestrele gotice cu grilaj de piatră şi vitralii, precum şi sculpturile de pe contraforturi se mai păstrează sub forma lor originală.
Rozeta sculptată este de factură renascentistă. Graţie suportului material al familiei grofului Teleki şi al altor moşieri, biserica a înfl orit. După ce în urma curentului reformator biserica a devenit reformată au început să apară şi elemente specifi ce.
Tavanul a fost îndreptat şi acoperit cu casete în 1741 de către un meşter necunoscut. Orga a fost realizată la Târgu Secuiesc, de meşterul Koronics István, în 1875. un meşter necunoscut. Orga a fost realizată la Târgu Secuiesc, de meşterul Koronics István, în 1875. Exită şi o clopotniţă de lemn separată de biserică, ce adăposteşte două clopote, cel vechi fi ind turnat în 1669.
Interior- casetele de pe tavan
22
Interior -ansamblu
Clopotniţa din lemn
II. Traseul Valea Ragului – Poiana Stârciu
Este situat la ieşirea din satul Stârciu spre satul Buciumi. Acest traseu este cunoscut în istorie fi ind cea mai facilă trecere spre podişul Transilvaniei, motiv pentru care armatele romane şi-au instalat o parte a trupelor sale în vecinătate, la Buciumi. Circula legende la Stârciu din perioada trecerii peste Meseş a ungurilor şi secuilor spre Voievodatul lui Gelu. Localnicii şi armata lui Gelu au organizat o ambuscadă în vinerea mare şi i-au înfrânt în bătălia de pe Dealul Secuiului care la fel ca şi pârâul din apropiere (pârâul Secuiului) poartă acest nume în urma confruntării militare. În prezent Valea Ragului este de o frumusete deosebită, de o parte şi de cealalta fi ind înconjurată de dealuri golaşe sau de dealuri acoperite de păduri de foioase şi conifere.
Valea Ragului
23
Valea Ragului
Localnic cu căruţa pe Valea Ragului
Urmând Valea Ragului, după trecerea de „Poptipleu” se face o deschidere imensă formată din dealuri acoperite cu iarbă sau păduri care poartă denumirea de Poiana. Aici este un deal numit „Dealul Găunos” datorită exitenţei mai multor găuri unde legendele locale spun că trăiau uriaşii.
24
Poiana Stârciu
Poiana Stârciu
25
III. Fântâna leacurilor
De asemenea în Poiana ar fi fost o mănăstire numită mănăstirea Meseş,aceasta fi ind atestată documentar în sec. XI-XII. Pe vechea locaţie s-a construit o bisericuţă de lemn iar în apropiere este un izvor binefăcător numit „Fântâna Leacurilor” sau „Izvorul Îngerului”.
Aceasta iese la suprafaţă în fi ecare an în preajma sărbătorilor de „Înălţarea Domnului” şi „Pogorârea Sfântului Duh”, iar credincioşii se duc în număr mare, chiar şi din localităţile foarte îndepărtate afl ate la zeci de kilometri, să ia apa binefăcătoare.
Biserica de lemn
IV. Pescăria şi ferma de bovine de la Şeredeiu
În Şeredeiu, la cca. 8 km de centrul de comună o familie care se trage din Şeredeiu a amenajat în zona numită „La ic” o pescărie pe care a populat-o cu mai multe specii de peşte.
De asemenia în Şeredeiu un tânăr fermier a accesat fonduri nerambursabile pe măsura 112 şi a înfi inţat o fermă de bovine în număr de 50 de capete, ferma care la această dată este populată.
V. Crescătoria de capre şi mistreţi din Hurez
În satul Hurez o familie care locuieşte de mai mulţi ani în Belgia a dorit să se întoarcă în satul natal unde să-şi amenajeze o crescătorie de capre originare din Germania, care sunt pe cale de dispariţie. Pe lângă pământul moştenit de la familie au mai cumpărat, în prezent având cca. 8 ha. În prezent ţarcul în care stau cele 20 de capre şi 2 ţapi este înconjurat cu gard electric şi dotat cu sistem de alarmă şi cameră video, suprafaţa este de 2.000 m. Investitorul doreşte să crească efectivul de capre şi să amenajeze întreaga suprafaţă avută în proprietate.
Tot în satul Hurez o altă familie care iubeşte natura şi fauna acesteia s-a hotărât să îngrădească o suprafaţă de 7 ha unde creşte porci mistreţi iar pe viitor ar dori să înfi inţeze un fond de vânătoare.
26
