Colecţie coordonată deSimona Reghintovschi

Mihaela Minulescu

Complexele. Creativitate sau distructivitate?

Editori:SILVIU DRAGOMIRVASILE DEM. ZAMFIRESCU

Director editorial:MAGDALENA MĂRCULESCU

Coperta:FABER STUDIO

Foto copertă: PRZEMEK KRET, Fallen Angel / Înger căzut, © 2015

Redactor:DOMNICA DRUMEA

Director producţie:CRISTIAN CLAUDIU COBAN

Dtp:FLORIN PARASCHIV

Corectură:LORINA CHIŢANRODICA PETCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiMINULESCU, MIHAELA

Complexele. Creativitate sau distructivitate? / Mihaela Minulescu. — Bucureşti: Editura Trei, 2015

ISBN 978-606-719-642-9

159.9

Copyright © Editura Trei, 2015 pentru prezenta ediţie

C.P. 27-0490, BucureştiTel./Fax: +4 021 300 60 90e-mail: comenzi@edituratrei.rowww.edituratrei.ro

ISBN: 978-606-719-642-9

Motto:„Avem nevoie de dificultăţile noastre;avem nevoie de ele pentru a fi sănătoşi.“

C.G. Jung, Opere Complete, vol. 8, par. 143

Dedic aceste pagini lui Petru, care mi-a însoţit drumul propriu, precum şi fiecăruia dintre studenţii cărora le-am însoţit şi le însoţesc drumul în formarea ca psihoterapeuţi jungieni, pentru a duce mai departe sensul creator al analizei jungiene.

Cuprins

13 Cuvânt‑înainte. De ce Carl Gustav Jung?

21 Capitolul unu. Repere fundamentale22 Concepte specifice53 DivergenţaJung–Freud58 Post‑jungieni:dezvoltăricontemporane

64 Capitolul doi. Complexul. Structura psihicului uman64 Întregulpersonalităţii:complexele75 Condiţianevrotică—splitareacomplexului79 Bipolaritateacomplexuluişiorganizareanevrotică100 Autonomizareacomplexelor—condiţiaposesiei

109 Capitolul trei. Conştiinţa şi dinamica libidoului: aspecte tipologice

109 Conştiinţa124 Dinamicalibidoului:tipurilepsihologice148 Jungdesprecondiţiadenormalitatevsdisfuncţionalitateîn

funcţionareatipurilor160 Falsificareatipurilor—sursăatulburărilornevrotice166 ChestionarulBezingerdeEvaluareaStilurilordeGândire,BTSA

Complexele. Creativitate sau distructivitate? § Cuprins

MIHAELA MINULESCU

10 168 Capitolul patru. Psihopatologia din perspectiva tipurilor168 Rolultipurilorpsihologiceîncondiţianevrotică174 Problemaidentităţiinegative,personalitateaopusă182 Personalitateademonică—umbrafuncţieiinferioare184 Aspectearhetipalealeposesiei:sindroamelepsihotice207 Importanţacunoaşteriitipurilorînanaliză:

analizacaevoluţieaintegrăriifuncţiilor

221 Capitolul cinci. Simboluri ale condiţiei depresive221 Depresiacastadiuînprocesuldeindividuare222 Griuldepresiv222 Simbolisticaregresivăailuzieifericiriiperfecte225 Simbolisticasperanţeicăprinvoinţăpoţiobţinefericirea228 Nuexistăunprocesdeindividuare

fărăatreceprinstadiuldepresiei231 Regresiaşitransferulînanalizadepresiei232 Contratransferulîndepresie235 Mitologemefrecventepentrucondiţiadepresivăaalienării236 Ilustraţiipentrusimbolisticalabirintuluicaluptăcudepresia

240 Capitolul şase. Funcția creativă, transcendentă şi limbajul simbolic al psihicului

242 Funcţiatranscendentă,odinamicăintrapsihicătransformatoareşiîntregulinterior

244 Transformareprinfuncţiatranscendentă248 Simbolulghiduluiinterior250 Simbolulesteînmiezulfuncţieitranscendente253 Funcţiatranscendentă,simbolulşirelaţiaanalitică

259 Capitolul şapte. Tipologia jungiană în relaţie 259 Testultipologieiînrelaţie,TTRMinulescu273 Modalităţidedescriereafuncţiilor

înTestulSinger‑Loomis,SL‑DTI

Complexele. Creativitate sau distructivitate? § Cuprins

11276 Descriereacelor16structuritipologiceînChestionarulMyers‑BriggsMBTI

286 DescriereasuccintăamodurilorcognitiveBenziger,BTSA

290 Bibliografie

Complexele. Creativitate sau distructivitate? § De ce Carl Gustav Jung?

Cuvânt‑înainte

De ce Carl Gustav Jung?

IntuiţialuiJungdesprecondiţiadevibraţiedeînaltăfrecvenţăprincareexplicăfuncţionareapsihiculuidateazădepesteunsecol,iar,înpandant,teoriastring‑urilorestepoaterăspunsulpecarefizical‑adescoperitdecurândşiprincaresperăsăpoatăjustificacondiţiaunitarăarealităţii.String‑ulesteenergie,iarpsihiculestetrăireaenergieiînmultitudineadeforme.Probabil,dacăaşaveamijloace,m‑aşîmbarcaînstudiulprivindmodelareafenomenuluinumitpsihic/sufletpebazaacestoripoteticecorzivibratoriicareconducînmoddiferitlaformareamaterieicuanticeşiapoiamate-rieipropriu‑zise.Psihiculesteconsiderat„oemergenţăamateriei“fărăca,înprezent,săsepoatăacopericeesteaceastăemergenţăşicumseproduceemergenţa.Dinperspectivafiziciicorzilorvibrato-rii,psihiculesteenergieînvibraţie,iarcreierulesteaparatulextremdecomplexprincareenergiaiaformamaterială.Complexitateafenomenuluipsihicdubleazăvirtualcomplexi-

tateauniversului,altfelnuamfiniciodatăcapabilisăpătrundemşisăînţelegemrealitateatotmaiprofund.Jungaintuitacestlucrucândainstituitprincipiulindividuării,caomodelarecomplexăadeveniriipsihiceaindividului.Dinaceastăperspectivă,atuncicândexplorămpsihicul,îndublăcalitatedeinstrumenteşiobiect

MIHAELA MINULESCU

14 alexplorării,nuputemsăavemacceslacomplexitatefărăunlim-bajcaredepăşeşteconceptulştiinţific,abstract.Recurgemlaaceeaşianalogiecufizica:fizicanewtonianăafostdepăşităprindeschi-dereaoferitădefizicarelativităţiialuiEinstein,carelarânduleiacedatloculuneifiziciîncarelimbajulştiinţificseopreşteşiintrăînconfluenţăcuimaginarul,fizicacuantică,cudenumirilesimbolicepentruparticulelecuantice.Dincolodeacestnivel,ştiinţafiziciiseocupădeimaginarulabsolut,string‑urilecarenumaisuntparti-culedematerie,cidoarenergieînvibraţie.Jung,înCartea Roşie,şiîngeneralînmodulcumconcepeterapiapsihică,afolosit,dincolodeconcepteleabstracteşi„replicabileştiinţific“,limbajulsimboliccarereprezintăunlimbajmultmaicondensatdesensuri,inclu-zândimagine,concret,abstractşiîncăceva,unniveldeenergiecarefacecasimbolulsăpoatăfidenumit„viu“.Credcăavemînprezentdouăcăiconvergenteprincareputemintuiadevărurilerealităţii,psihologiajungianăşiteoriastring‑urilor.Jungesteprobabilunuldintreaceialeşicareauîntemeiatşiaudes-

chisdrumulfiinţeiumaneredându‑idemnitateaşisensulexistenţial.Casăreuşească,apăşitelînsuşipecaleaspretransformare,

intrândîntr‑unexperimentprincare,pentruaproape16ani,s‑aconfruntatcutenebrelelumii,căutândşiabiaîntrezărindlumenul.Desenele,protocoaleleexperimentuluiconstituieaziCartea Roşie,dovezileştiinţificecarenupotfireplicatecaatare,pentrucăfiecareviaţăşiconfruntaresuntunice.Areuşitsăstructurezeoteorie,psihologiaanalitică,despreviaţa

psihicului,desprerealitateavie,extremdecomplexă,avieţiinoas-trepsihice.Dacăpsihiculesteinstrumentulviualcunoaşterii,eltrebuiesăaibăcelpuţincomplexitateastructuriişiordiniilumii.Aceastăalcătuireextremdecomplexă,extremdeindividuală,încareordineaşicreaţialumiiseperpetueazăşisereflectă,estelumea

Complexele. Creativitate sau distructivitate? § De ce Carl Gustav Jung?

15ceanouăpecarene‑arevelat‑oJung.Pemăsurăcecauţi,poartasedeschidemailargşimaibogată.Nuexistăunghidsimplu,pen-trucăţiseceresăgândeştidelabunînceputcomplex,ogândirecareadmiteparadoxulchiarînaintecadublulparadox,asemeneadubluluihelix,să‑ţifierevelat.Niciunadevărnuestesimplu,pen-trucăestemereuînsoţitdeadevărurilecomplementarecucareseaflăîntensiune;niciunadevărnuestesimplu,pentrucăestemereuînsoţitdesensulemoţionalspecific,deintuiţiacaredejaaducepro-misiuneatransformăriiacestuiadevărşideîntreagacorporalitatecaredăenergiaceinundăodatăcudescoperirea.Înseriadelucrăricaresedeschidecuacestprimvolum,Comple‑

xele.Creativitate sau distructivitate?,vomîncercasădămomăsurăaacesteicomplexităţiapsihiculuiumandinperspectivastructuriişidinamiciipsihice.Primulvolumporneştedeladelimitărileesen-ţiale,reperelefundamentale,defininddelabunînceputconcep-tele‑cadrualeperspectiveijungieneasuprastructuriişifuncţionăriipsihice.NeîntâlnimînceamaimaremăsurăcustudiilecuprinseînOpere complete 8, 7şi6,precumşicudezvoltărileacestoraînpsi-hologiapost‑jungiană—adouageneraţie,atreiageneraţie,şi,deasemenea,ceicareseconstituieastăziînurmaşiiurmaşilorluiJung.Aldoileacapitol,„Complexul.Structurapsihiculuiuman“,

seaxeazăpeintroducereaconceptuluidecomplex,modulcums‑aconstituitîntreprimaperioadăatânăruluiJungcercetător,şiapoicums‑aîntemeiatdupăîncă30deaniînscrierilecarepoartăamprentaclarificărilorinterioare.Complexulesteprezentatşidinperspectivastructuriişiaenergieicare‑lanimă,deasemeneaestemenţionatăspecificitateadiferitelorcomplexe,precumşimodurileparticularedeorganizareînsituaţiablocajelornevrotiforme.Altreileacapitol,„Conştiinţaşidinamicalibidoului“,intro-

duceconceptuldeconştiinţă,formaţiunepsihicăceseconstituie

MIHAELA MINULESCU

16 şievolueazăodatăcucomplexuleuluişialidentităţii.Camoddeorganizareaconţinuturilorpsihice,Jungcolaţioneazăşiintroduceconceptuldecomplexcamoddestructurareaexperienţeipsihice.Înplanuldinamiciienergiei,Jungdelimiteazăorientareaextravertăvsintrovertă,precumşimersulprogresivsauregresivallibidou-luiprinintermediulapatrufuncţii/modalităţiprincaresuntemîncontactşicunoaştemrealulobiectiv,exteriorsauinterior.Astfel,elvorbeştede:senzorialitate,princareintrăîncontactcupercepereaconcretăarealului,intuiţie,careneplaseazăîncondiţiadeveniriişiaînţelegeriiîntregului,afectivitate,princareevaluămrelaţianoastrăcuobiectelerealuluiîntermeniivaloriiemoţionale,şigândirea,princareinformaţiaprimităpoatefievaluatăşiorganizatăcusenslogic.Acestcapitolesteîncontinuarededicatînîntregimeînţelegeriifeluluiîncareacestemodalităţidefinescpersonalitateaconştientă,darşidife-riteleconţinuturicomplexualeîndinamicavieaconţinuturilorpsi-hiceconştiente.Sefacreferirişilacercetărilecontemporaneprivindconsecinţelecondiţieidefalsificaretimpurieatipologieinaturale.Capitolulalpatrulea,„Psihopatologiadinperspectivatipuri-

lor“,seopreştelaexplicareamodalităţilorprincare,atuncicândconţinuturilecomplexualeajungînsituaţiadesplitaresaudisoci-abilitate,iareulestemultlimitatînmodalităţilecurentedecontactcurealul,seinstaleazăcondiţiadeinflaţiepsihică,pânălapose-siaconştiinţeieuluideconţinuturicaresesuprapunşiparsănetrăiascăviaţa.Suntexplicatecondiţiileîncareseproducastfeldefenomene.PrezentareaarelabazăstudiilecontemporanealeluiDonaldSandersşiJohnBeebeprivindpsihopatologiadinprismadinamiciitipologice.Capitolulalcincilea,„Simbolurialecondiţieidepresive“,faceo

prezentareacondiţieidepresivedinperspectivanormalităţiişiapsi-hopatologiei,darşiamodalităţilordeabordareanaliticăadepresiei.

Complexele. Creativitate sau distructivitate? § De ce Carl Gustav Jung?

17Capitolulalşaselea,„Funcţiacreativă,transcendentăşilimba-julsimbolicalpsihicului“,defineştecalitateacreativăapsihiculuiuman,explorândconceptuldefuncţietranscendentă,procesuali-tateacomplexăprincareaceastăfuncţiepoatefiadusăînrelaţiadintreeulconştientşiinconştient,precumşiformareasimboluluicamiezşiprodusunificatalrezolvăriiopoziţiilor.Capitolulalşaptelea,„Tipologiajungianăînrelaţie“,esteun

ghidîncaresuntprezentatepatruperspectivedeinterpretarecareauconduslapatruinstrumentedeevaluareacondiţieirelaţio-naleasociatetipologiei,TTR‑M,graduluideconştientizareşifolo-sirelaniveluleuluiconştientafiecăruiadintretipuriledebază,SL‑TDI,tipologieicapreferinţădominantă,ChestionarulTipologicMyers‑Briggs,MBTI,precumşiinstrumentuldeevaluareamoda-lităţilorfuncţionaleconstruitdeK.Benzinger,BTSA.AmînvăţatdelaJungşidelafiicaacestuiamHeleneHoerni‑Jung,

precumşidelaanaliştiicucaremi‑amsusţinutpropriuldrum,generozitateaşiîncrederea.Astfeladucmulţumiriunoroamenipecarei‑amîntâlnitsaucucarem‑amîntâlnitdoarprinscrierilelor:IreneLusher,JoeCambreyşiAngellaConnolly,RuthAmmannşiVerenaKast,MariaEllenChiaiaşiLizaRaviz,LaurenCunnin-ghamşiRosaNapoliello,NavaTalpizşiYehudaAbramovich,darşiMarieLouisevonFranz,MarioJacobi,EricEdingerşiJamesHillman,JohnW.PerryşiMurrayStein,JohnBeebeşiJohnRyanHaule,soţiiTePaskeşiJoAnneCulman‑Koehenşilistaanaliştilorcăroralemulţumescestedefaptîncontinuăcreştere.Procesuldetransformareaceeaceesteînpotenţial,înlibertateaşiflexibilita-teazboruluifluturelui,treceprinaniiîncareîncoconseproductransformările,iarînţeleptultăcutestemereualături.

Mihaela Minulescu

Complexele. Creativitate sau distructivitate?reprezintăoediţierevă-zutăşiadăugităalucrăriiComplexele în viaţa psihică. Normalitate şi patologie.

Complexele. Creativitate sau distructivitate? § Repere fundamentale

Capitolul unu

Repere fundamentale

Înparalelcuteoriapsihanaliticăfreudiană,împreunăcueapen-truoperioadăşiapoiîndepărtându‑sesubstanţialdeopartefunda-mentalăaacesteia,s‑aconstituit,înprimajumătateasecoluluitrecut,oteorievie,„abisală“sau„analitică“,cedătributîncădelaînceputcomplexităţiipsihiculuiumanşinevoiidesens.Paradoxal,realitateaistoricăafăcutcaJungsăanticipezeşisăanalizezeînamănuntmulteaspectepecareabiaacumle‑adezvoltatteoriapsihanaliticăşipecaresesprijinăînprezent.DupăafirmaţiileluiRoazen,„puţinepersoaneresponsabiledinpsihanalizăarfiastăzitulburatedacăunanalistarprezentaopiniiidenticecucelealeluiJungdin1913“.1Deexemplu,multedintreproblemelecareauconduslarupturadintreJungşiFreudîn1913suntprezentecaafirmaţiicentraleînteorialuiKohut.Desigur,nusepotcomparacaatareabordărileterapeuticedin

psihanalizacontemporanăşiceledinanalizajungiană,înprimulrândpentrucănuexistăometodăformalizatăsauunicădeterapieînpsihologiaanalitică.Existăînsăatitudini terapeutice tipice care sunt specifice şi au fost întemeiate de Jung.Acesteanuaufostînsăniciodată

1 Paul Roazen, The Historiography of Psychoanalysis, New Brunswick (US) ; London (UK), Transaction Publ., 2001.