Comitetul Economic și Social European Observatorul Pieței Unice … · 2011-12-06 · Dl Bryan...

INT/SMO – R/CESE 1362/2011 EN – ACUCU/GBAR/ss

RO RO

Comitetul Economic și Social European

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum Observatorul Pieței Unice

http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.smo-observatory

Procesul-verbal al audierii publice pe tema

„Actul privind piața unică – este momentul să trecem la fapte! Prioritățile societății civile organizate din România” desfăşurate luni, 12 septembrie 2011, între orele 9:30 şi 13:00

la Bucureşti (România)

OPU este prezent pe următoarele site-uri (clic pe pictogramă sau copiați adresa URL):

- 1 -

INT/SMO – R/CESE 1362/2011 EN – ACUCU/GBAR/ss .../...

Sesiune inaugurală

Dl Bryan Cassidy, preşedintele Secţiunii pentru piaţa unică, producţie şi consum (INT) din cadrul Comitetului Economic şi Social European (CESE), prezintă Observatorul Pieții Unice (OPU), subliniind rolul important al acestuia în cadrul Secțiunii pentru piața unică, producție şi consum ca un instrument care permite Comitetului să evalueze progresele şi să identifice obstacolele care se ridică în calea realizării pieței unice. El îşi exprimă regretul cu privire la faptul că, în ciuda noilor perspective create de piața unică, în special pentru consumatori, procesul a încetinit de-a lungul anilor. Vorbitorul atrage atenția asupra avizului CESE pe tema Actului

privind piața unică1, căruia îi urmează avizul pe tema „Douăsprezece pârghii pentru stimularea creşterii şi întărirea încrederii – «Împreună pentru o nouă creştere»”

2 şi

solicită contribuția participanților.

Dl Edgardo Maria Iozia, preşedintele Observatorului Pieţei Unice, consideră necesar să se pună accentul pe actuala criză (crize) globală3. De asemenea, el pledează

pentru implicarea Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) în inițiativele legate de piața unică, având în vedere că Islanda, Liechtenstein şi Norvegia au pus în aplicare regulamentele privind piața unică. Totodată este esențial să se reacționeze la mişcările care urmăresc divizarea Europei, să se consolideze cooperarea, iar instituțiile UE să se apropie de cetățeni. El adaugă că rolul CESE şi al OPU este de a-i asculta pe utilizatorii finali ai pieței unice – cetățeni, lucrători şi întreprinderi deopotrivă. Dl Florian Costache, preşedintele Consiliului Economic şi Social din România şi preşedintele Patronatului Naţional Român, face referire la Actul privind piața unică şi la avizul CESE, care, ambele, menționează domeniile sau prioritățile care lipsesc şi nu sprijină separarea artificială a Actului privind piața unică în trei piloni. În opinia sa, există o singură piață unică pentru toți, dat fiind că toate măsurile sunt complementare şi interacționează. El aminteşte că tratatul solicită un echilibru între creşterea economică şi dimensiunea socială a pieței unice. Integrarea pieței unice constituie un proces pe termen lung, deşi reclamă rapid adoptarea celor douăsprezece pârghii şi consolidarea dialogului şi consultării Comisiei cu organizațiile societății civile, în calitate de beneficiari finali ai pieței unice. Subliniind nevoile societății civile din România în contextul pieței unice, dl Costache menționează consecințele crizei globale şi lentoarea reformelor naționale aplicate în ultimii 20 de ani, în ciuda eforturilor depuse de guvernul României pentru crearea de noi locuri de muncă. Într-adevăr, reformarea cadrului legislativ din România a avut efecte pozitive, iar relațiile dintre angajatori şi angajați devin mai flexibile în interesul tuturor. De asemenea, mobilitatea ar trebui să ducă la creşterea veniturilor şi la îmbunătățirea perspectivelor profesionale sau a perspectivelor de carieră. Dl Costache îi informează pe participanți că Consiliul Economic şi Social din România are intenția să îi înlocuiască pe reprezentanții guvernului cu membri ai sectorului terțiar, după modelul CESE. Această măsură ar permite Consiliului să devină mai cuprinzător şi mai interactiv, în vederea îmbunătățirii înțelegerii şi acordului reciproc 1 http://eescopinions.eesc.europa.eu/EESCopinionDocument.aspx?identifier=ces\int\int548\ces525-2011_ac.doc&language=RO. 2 Documentul COM(2011) 206 final. Avizul CESE (elaborat de OPU) va fi adoptat în sesiunea plenară a CESE din 26-27 octombrie 2011. 3 Preşedintele OPU a solicitat un minut de reculegere în memoria victimelor atacurilor teroriste asupra World Trade Center, de la 11 septembrie 2001.

- 2 -


asupra chestiunilor politice. El doreşte ca Consiliul să contribuie la aplicarea optimă a strategiei de relansare economică, conectând astfel întreprinderile româneşti la fluxul mondial al inovațiilor. El solicită o flexibilitate sporită în finanțarea IMM-urilor, reducerea birocrației şi simplificarea procedurilor contabile. O altă prioritate este creşterea eficienței energetice pentru toți – atât pentru gospodării, cât şi pentru economie. De asemenea, subliniază necesitatea simplificării legislației pentru a permite accesul IMM-urilor la piața achizițiilor publice. În concluzie, dl Costache insistă asupra datoriei statelor membre de a contribui la dezvoltarea pieței unice. Dl Niculae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, afirmă că piața unică este cel mai bun instrument pentru a face față crizei fără precedent pe care o traversează continentul nostru, întrucât va stimula creşterea durabilă şi partajată. În acest scop, Uniunea Europeană a elaborat Strategia UE 2020, stabilind

principalele priorități printr-un demers original, care implică o largă consultare – Actul privind piața unică4 – şi urmăreşte să identifice douăsprezece pârghii de

creştere care trebuie puse în aplicare până în 2012. Dl Idu se concentrează pe trei dintre aceste douăsprezece pârghii: 1) finanțarea IMM-urilor; 2) accesul întreprinderilor la piața unică; 3) proprietatea intelectuală şi inovarea. 1. Finanțarea IMM-urilor: având în vedere consecințele nefaste ale crizei asupra surselor de finanțare a IMM-urilor (de exemplu, faptul că împrumuturile bancare sunt mai greu de obținut), Comisia doreşte să dezvolte fonduri cu capital de risc la nivel european. Aceste fonduri ar putea ajuta IMM-urile inovatoare în prima fază de dezvoltare. Fondurile cu capital de risc vor furniza nu numai finanțare, ci şi expertiză şi consiliere privind gestionarea şi chestiunile juridice, dar se confruntă în continuare cu numeroase obstacole de natură juridică, administrativă sau fiscală în cadrul pieței unice. În ceea ce priveşte acest ultim aspect, se impun măsuri fiscale specifice, care să însoțească această inițiativă în scopul evitării dublei impozitări. 2. Accesul întreprinderilor la piața unică: acest aspect specific este cel mai bine exemplificat de piața de achiziții publice, ale cărei dispoziții sunt în prezent examinate

de Comisia Europeană în scopul modernizării5. În general, Comisia doreşte să simplifice cadrul juridic şi de reglementare, menținând totodată mecanismele de

salvgardare pentru evitarea fraudei şi desfăşurarea corespunzătoare a negocierilor. Reducerea birocrației – în special numărul de documente necesare pentru participarea la achizițiile publice – se înscrie în această politică generală de simplificare. 3. Proprietatea intelectuală şi inovarea: Comisia Europeană a adoptat o strategie în favoarea proprietății intelectuale (PI) care acoperă majoritatea bunurilor noastre de consum zilnic şi care trebuie considerată un element-cheie al inovației şi, în ultimă instanță, al creşterii durabile. De exemplu, brevetul UE trebuie să devină accesibil în întreaga Uniune Europeană. Acest aspect este de asemenea esențial pentru creşterea competitivității. Strategia pentru proprietatea intelectuală antrenează crearea unui cadru juridic corespunzător, care trebuie, la rândul său, să permită acoperirea nevoilor consumatorilor şi să încurajeze inovarea de care nu beneficiază numai actorii de la nivel global. Combaterea pirateriei şi a falsificării este o altă chestiune crucială.

4 Pentru mai multe informații, accesați site-ul http://ec.europa.eu/internal_market/smact/index_en.htm. 5 A se vedea avizul CESE privind modernizarea politicii UE în domeniul achizițiilor publice:

http://eescopinions.eesc.europa.eu/EESCopinionDocument.aspx?identifier=ces\int\int548\ces525-2011_ac.doc&language=RO.

- 3 -


În încheiere, dl Idu afirmă că funcționarea corespunzătoare a pieței unice – care trebuie să depăşească obstacole precum impozitarea şi să continue să dezvolte rețele – este o necesitate vitală a economiilor noastre. Comisia Europeană va furniza o analiză a situației actuale până la sfârşitul anului 2012 şi îşi va prezenta programul

pentru următoarea etapă6

.

Dezbaterea proiectului de aviz „Actul privind piaţa unică – Douăsprezece pârghii pentru stimularea creşterii şi întărirea încrederii –

«Împreună pentru o nouă creştere»”

Dna Benedicte Federspiel, raportor al avizului, dnii Martin Siecker şi Ivan Voleš, coraportori (cu toţii membri ai Observatorului pentru piața unică) prezintă principalele puncte ale proiectului lor de aviz. Dna Federspiel menționează că Observatorul privind piața unică urmăreşte îndeaproape procesul pieții unice şi este

nerăbdător să vadă modul în care Comisia va elabora măsuri politice pe baza celor trei rapoarte7. Ea insistă asupra faptului că mai multe domenii de acțiune, pe care

CESE le-a evidențiat în avizul său adoptat în sesiunea plenară din martie, nu sunt menționate în Actul privind piața unică original şi lipsesc de asemenea din comunicarea privind cele douăsprezece pârghii. Vorbitoarea subliniază că Comisia Europeană dispune de un câmp larg de acțiune pentru viitor, dar regretă faptul că

piața unică nu pune suficient accentul pe lucrători, iar unele recomandări formulate în raportul Monti8

nu au fost luate în considerare. Dna Federspiel afirmă că piața unică ar trebui să aducă avantaje tuturor părților interesate şi că, dacă responsabilizarea consumatorilor constituie într-adevăr o evoluție pozitivă, ea necesită totuşi o abordare metodologică concretă. De asemenea, este necesară protecția consumatorilor şi, în acest sens, face referire la Mecanismele de soluționare alternativă a litigiilor (SAL), în condițiile în care chestiunea recursului colectiv progresează lent. Vorbitoarea menționează comunicarea

Comisiei privind rezultatele consultării publice9

. În ceea ce priveşte serviciile financiare, ea insistă asupra necesității ca acestea să fie mai transparente pentru a favoriza o concurență reală şi adaugă că recomandările privind conturile bancare de bază nu merg destul de departe. În ceea ce priveşte drepturile pasagerilor, persistă încă o anumită confuzie, dat fiind că regulamentul Curții Europene de Justiție nu clarifică situația. Piața unică digitală constituie o pârghie esențială care necesită interoperabilitatea, neutralitatea rețelei şi noi sisteme de comerț electronic. În concluzie, dna Federspiel afirmă că OPU va urmări îndeaproape inițiativele Comisiei adoptate ca urmare a comunicării privind cele douăsprezece pârghii.

6 Prezentarea în PowerPoint a dlui Idu poate fi consultată în anexă. 7 Rapoartele Monti, Grech şi Herzog. 8 http://ec.europa.eu/bepa/pdf/monti_report_final_10_05_2010_en.pdf. 9 Comisia a publicat, la 13 aprilie 2011, un document de lucru al serviciilor sale prin care oferă o sinteză a răspunsurilor la consultarea publică înainte de Actul privind piața unică

(„Overview of responses to the public consultation”, SEC(2011) 467 final): http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=SEC:2011:0467:FIN:EN:PDF.

- 4 -


Dl Ivan Voleš, coraportor, salută decizia de a organiza o audiere publică în România, ceea ce demonstrează că acest stat membru face parte integrantă din piața unică şi recunoaşte progresele reale ale acestei țări, în special în ceea ce priveşte infrastructura. El le aminteşte participanților că au realmente posibilitatea de a-şi aduce contribuția prin intermediul CESE şi al membrilor români. Având în vedere că pune accentul pe întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), el insistă asupra facilitării accesului la piață şi la finanțare. Dl Voleš adaugă că cele douăsprezece pârghii influențează diferit IMM-urile şi că deviza „Gândiți mai întâi la scară mică” este mai actuală ca oricând. În ceea ce priveşte standardizarea, el declară că serviciile asociază nevoile pieței cu cele sociale. Dl Voleš atrage atenția asupra necesității de a lega Estul şi Vestul prin rețele integrate şi îşi exprimă adeziunea la ideea unei taxe pe energie, precum şi a unei taxe pe dioxid de carbon. În ceea ce priveşte mediul de afaceri, dl Voleš insistă asupra reducerii obligațiilor contabile în cazul IMM-urilor. El consideră că sunt necesare mai multe propuneri, mai ales în ceea ce priveşte reducerea sarcinilor administrative şi eliminarea obstacolelor inutile. Totodată, este de acord cu dna Federspiel asupra faptului că ar trebui acționat mai intens în domeniul social. Dl Martin Siecker, coraportor, regretă lipsa de echilibru dintre interesele sociale şi economice în cadrul Actului pentru piața unică şi faptul că întreprinderile pot ocoli legislația socială când este vorba de concurență. El admite că dispozițiile sociale constituie un dezavantaj concurențial pentru întreprinderile din UE, în timp ce raportul Monti subliniază contradicțiile dintre interesele sociale şi cele economice. În acest context, coeziunea socială constituie un instrument care permite soluționarea acestui conflict. El declară că Actul privind piața unică încearcă să remedieze această situație ambivalentă şi că trebuie făcute propuneri concrete pentru viitor. În concluzie, vorbitorul adaugă că calificările profesionale trebuie recunoscute, ca măsură de sprijin pentru mobilitatea lucrătorilor.

Rezumatul intervenţiei dlui Dan-Tudor Lazăr, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice din România

Dl Dan-Tudor Lazăr, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice din România, precizează încă de la început că ia cuvântul în calitate de membru al

Consiliului Economic şi Social din România10

. El menționează totuşi că guvernul român urmăreşte îndeaproape piața unică şi cele douăsprezece pârghii, dintre care o parte sunt puse în aplicare de guvern, în special finanțarea IMM-urilor, lansată în 2010. Dl Lazăr face referire la o inițiativă menită să vină în sprijinul tinerilor întreprinzători şi adaugă că statul subvenționează ratele dobânzii din septembrie 2011 pentru a facilita accesul IMM-urilor pe piață şi că au fost adoptate inițiative pentru simplificarea cerințelor administrative, de exemplu cele privind declarațiile fiscale, declarațiile sociale şi de angajare şi sistemul de contabilitate pentru microîntreprinderi (conturi recapitulative). Dl Lazăr menționează formarea profesională şi impozitarea (care necesită unanimitate la nivelul UE) ca priorități politice ale guvernului şi insistă asupra necesității trecerii de la o abordare cantitativă la una calitativă. Referindu-se la baza fiscală consolidată comună, el menționează orientările relevante ale OCDE, care implică

10 http://www.ces.ro/

- 5 -


participarea la profit şi taxa pe profit, care sunt deja operaționale în anumite state membre. Vorbitorul menționează că propunerile Comisiei ar putea face obiectul unui acord şi propune evaluarea consecințelor unor astfel de măsuri şi a răspunsurilor generate de experiența statelor membre.

Dezbatere generală

Dna Rose D'Sa, membru al Observatorului pieţei unice, declară că europenii pot manifesta solidaritatea necesară numai dacă sunt create locuri de muncă. Ea adaugă că relansarea globală sau europeană nu este garantată, astfel încât se impune cu necesitate o abordare pragmatică a crizei. Dna D'Sa pune problema celor douăsprezece pârghii de la care se aşteaptă rezultate şi atrage atenția asupra măsurilor care ar putea lipsi. De asemenea, ea face referire la rolul crucial al microîntreprinderilor şi al întreprinderilor familiale şi subliniază deosebirea față IMM-urile care pot angaja până la 200 de persoane. În opinia sa, societatea civilă ar trebui să ajute legiuitorul să adapteze politicile. Dl Ioniţă solicită ca integrarea parametrilor social în achizițiile publice să se facă în mod echilibrat. El subliniază că sistemul este vulnerabil în anumite state membre, de exemplu din cauza unor decizii discreționare. În ceea ce priveşte corupția, el declară că instrumentul introdus de comunicarea Comisiei ar trebui să contribuie la abordarea problemei la nivelul UE. Dl Ioniță salută proiectul-pilot al OLAF destinat creării unui instrument de evaluare a riscurilor de corupție, în special în sectorul achizițiilor publice la nivelul UE şi se întreabă dacă CESE va fi implicat în acest proces, ceea ce, în opinia sa, ar fi util. Dl Andreas Pavlikkas, membru al Secțiunii pentru piața unică, producție şi consum, menționează vizita comisarului european Barnier în Cipru, pentru o întâlnire şi dezbatere cu reprezentanții sindicatelor pe tema pieței unice. În opinia sa, piața nu poate rezolva problemele, astfel încât este limpede necesitatea reglementărilor pentru a asigura viitorul pieței unice. Toate aspectele pieței, respectiv competitivitatea, prosperitatea şi creşterea, dar şi discriminarea şi şomajul trebuie abordate cu fermitate. Dl Pavlikkas adaugă că succesul pieței unice se bazează pe protecția drepturilor lucrătorilor. Într-adevăr, lucrătorii trebuie să aibă încredere în integrarea europeană pentru a putea considera alte state membre ca posibile destinații profesionale. Dna Anca Vlad, vicepreşedinta Asociației Oamenilor de Afaceri din România, salută faptul că Actul privind piața unică pune accentul pe întreprinderile mici şi mijlocii. Coeziunea socială şi imigrația constituie în mod clar două domenii problematice din cauza cărora anumite state membre au adoptat o atitudine protecționistă. Ea afirmă că mobilitatea lucrătorilor români poate pune probleme în anumite state membre pentru că piața unică nu funcționează cum ar trebui. Dna Rodica Bărbuţă, preşedintele executiv al M.A.T.C.A - 2000, ridică problema accesului IMM-urilor şi al întreprinderilor din economia socială la finanțare şi la capitalul de risc. Ea atrage atenția asupra faptului că câştigarea unei achiziții publice poate conduce uneori la faliment, dat fiind că IMM-urile depind într-o mare măsură de respectarea termenelor de plată şi dețin o poziție mai slabă pe piață.

- 6 -


Dl Ioniţă face referire la o anchetă realizată de organizația sa, care a dat la iveală problemele generate de definiția economiei sociale11

, actuala definiție, inconsistentă în spațiul românesc, datând din regimul anterior. El menționează totodată dificultățile cu care se confruntă întreprinderile din domeniul social în ceea ce priveşte comunitatea romă, în timp ce cadrul juridic actual din România împiedică aceste întreprinderi să obțină avantaje pentru grupurile sociale de care se ocupă. Dl Eugen Lucan, membru al Comitetului Economic şi Social European, menționează proiectele-pilot existente în sectorul economiei sociale, pentru care băncile oferă împrumuturi cu o rată a dobânzii de 0%. El solicită să se depună eforturi pentru ca întreprinderile din economia socială să-şi garanteze singure viabilitatea. În încheiere, dl Lucan vorbeşte despre mediul digital sub aspectul protecției datelor şi al responsabilității (de exemplu, semnătura electronică). Dl Costache afirmă că criza din 2008 a fost urmată de o criză globală, prin urmare parametrii trebuie revizuiți. În ceea ce priveşte cele douăsprezece pârghii, el adaugă că fiecare stat membru trebuie să adopte propriile măsuri. În acest context, Consiliul Economic şi Social din România prevede să se întâlnească cu autoritățile publice pentru a garanta implicarea necesară a organizațiilor societății civile, în punerea în aplicare a pieței unice. În ceea ce priveşte comunicarea, el speră ca mijloacele de comunicare în masă să contribuie la sensibilizarea cetățenilor. Dl Edgardo Maria Iozia, preşedintele Observatorului pieţei unice, vorbeşte despre modul de funcționare special al Consiliului Economic şi Social din România şi solicită includerea organizațiilor societății civile, astfel încât să se garanteze implicarea tuturor părților implicate în procesul consultativ. El afirmă că astfel relațiile esențiale dintre societatea civilă şi autoritățile publice se vor putea concretiza, creând condițiile unei dezbateri cu şi în cadrul societății civile, ceea ce va genera mesaje concrete. Vorbitorul observă că este esențială adaptarea la schimbările şi nevoile societății şi că diversitatea reprezintă o îmbogățire, permițând totodată un proces decizional integrat şi partajat. Totodată, el solicită o cooperare mai strânsă între Comisia Europeană şi părțile interesate din statele membre. În încheiere, dl Iozia insistă asupra necesității interacțiunilor şi schimburilor şi face referire la rolul Comitetului Economic şi Social European în acest context, fapt ilustrat de inițiativa „Going local” (Acțiune la nivel local). El afirmă că Uniunea Europeană a făcut posibilă viața cetățenilor europeni în condiții de pace şi că acest mesaj trebuie răspândit. Vorbind în calitate de profesor universitar, dl Mihai Manoliu, membru al Comitetului Economic şi Social European, face o paralelă între romanul lui George Orwell „1984” şi fostul regim din România. El afirmă că transpunerea modelului CESE a eşuat în această țară: actualul sistem tripartit al Consiliului Economic şi Social din România se bazează pe aşa-numitul „model de la Geneva”, implicând angajatorii, sindicatele dinainte de 1990 şi guvernul. În opinia sa, modelul românesc clasic îmbunătățit nu este neapărat condamnat la eşec şi a fost deja aplicat în diferite ministere. Dacă guvernul este înlocuit în conformitate cu modelul european, se va pune întrebarea cine va prelua ştafeta şi va deschide uşa grupurilor de lobby. El adaugă că, în conformitate cu legea dialogului social, adoptată în 1994 şi bazată pe modelul european, guvernul a cedat anumite competențe. În schimb, absența guvernului a dus la o lipsă de vizibilitate. Dl Radu Nicosevici, membru al Observatorului pieței unice, afirmă că societatea civilă nu ar trebui să permită adoptarea de decizii fără dezbaterea interactivă a acestora. Societatea civilă trebuie să-şi promoveze propriile interese şi să dea dovadă de creativitate în găsirea căilor şi mijloacelor de a influența procesul legislativ. 11 Secretariatul OPU vă sugerează să consultați studiul privind economia socială solicitat de CESE în 2005, http://www.socialeconomy.eu.org/spip.php?article420.

- 7 -


Dl Manus O'Riordan, membru al Observatorului pieței unice, afirmă că, din anii '60, şi Consiliul Economic şi Social din Irlanda are o structură tripartită, compusă din reprezentanți ai guvernului (funcționari). În aceste condiții, s-a redus intervenția partidelor politice şi s-a îmbunătățit dialogul. În concluzie, el observă că implicarea guvernului nu este neapărat un lucru rău, dar depinde de calitatea dialogului şi de contribuția acestuia. Dl Eugen Lucan subliniază rolul societății civile în anumite domenii, precum serviciile sociale, şi afirmă că cele mai bune practici au fost incluse în legislația românească. Societatea civilă poate furniza o informare utilă cu privire la modul în care legislația este pusă în aplicare. În opinia sa, participarea guvernului în conformitate cu principiile modelului actual al CES din România va îmbunătăți comunicarea şi va favoriza schimbul de experiență. Dl Pedro Almeida Freire, vicepreşedintele Observatorului pieţei unice, afirmă că Consiliul Economic şi Social din Portugalia este organizat după modelul CESE şi că preşedintele acestuia este ales de Adunarea Națională. Rolul CES portughez este de a examina proiectele politice înainte ca acestea să facă obiectul dezbaterii dintre partidele politice în Parlament. Dl Ivan Voleš menționează contribuțiile interesante privind combaterea corupției care ar contribui la modelarea opiniei publice. El afirmă că punerea în aplicare a directivei privind întârzierea efectuării plăților ar trebui monitorizată de către Comisie. El solicită o definiție aplicabilă la nivelul UE a întreprinderilor din domeniul social, ceea ce ar facilita activitățile transfrontaliere în acest sector specific. Claudia Secu, funcţionară în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Departamentul piaţa unică a UE şi afaceri juridice, observă că reacțiile din partea cetățenilor demonstrează că rețeaua îşi îndeplineşte rolul. Ea face o prezentare a Sistemului de informare al pieței interne (IMI) şi a Centrului SOLVIT din România. Prezentarea PowerPoint a dnei Secu este ataşată la acest e-mail, care cuprinde prezentul proces-verbal.

Concluziile preşedintelui Observatorului pieței unice

Dl Edgardo Maria Iozia le mulțumeşte participanților şi vorbitorilor şi subliniază rolul unor astfel de evenimente locale în ceea ce priveşte crearea de legături între societatea civilă şi instituțiile europene şi posibilitatea părților interesate de a contribui în mod practic la procesul de integrare europeană. El afirmă că este perfect conştient de aşteptările organizațiilor societății civile, de aspirația acestora de a-şi vedea dorințele transformate în realități europene.

- 8 -


Anexa I 10 recomandări esenţiale

1. Mai multe domenii de acțiune, pe care CESE le-a evidențiat în avizul său adoptat în sesiunea plenară din martie, nu sunt menționate în Actul privind piața unică original şi lipsesc de asemenea din comunicarea privind cele douăsprezece pârghii.

2. Piața unică digitală constituie o pârghie esențială, care necesită interoperabilitatea, neutralitatea rețelei şi noi sisteme de comerț electronic12.

3. Cele douăsprezece pârghii influențează diferit IMM-urile, iar deviza „Gândiți mai întâi la scară mică” este mai actuală ca oricând.

4. Propunerile Comisiei privind baza de impozitare comună pentru corporații (CCTB) ar putea face obiectul unui acord şi se propune evaluarea consecințelor unor astfel de măsuri şi a răspunsurilor generate de experiența statelor membre;

5. Numai piața nu poate rezolva problemele, astfel încât este limpede necesitatea reglementărilor pentru a asigura viitorul pieței unice;

6. O definiție aplicabilă la nivelul UE a întreprinderilor din domeniul social ar facilita activitățile transfrontaliere în sectorul economiei sociale;

7. Piața unică europeană cuprinde 30 de țări, respectiv 24 de state membre şi trei țări membre ale Spațiului Economic European (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) care aplică, de asemenea, normele pieței unice;

8. Consiliul Economic şi Social din România are intenția să înlocuiască reprezentanții guvernului cu membri din sectorul terțiar, urmând modelul CESE;

9. Din septembrie 2011 guvernul român subvenționează ratele dobânzii pentru a permite accesul IMM-urilor pe piață. Au fost adoptate inițiative pentru simplificarea condițiilor administrative, de exemplu cele privind declarațiile fiscale, declarațiile sociale şi de angajare şi sistemul de contabilitate pentru microîntreprinderi (conturi recapitulative);

10. Europenii pot manifesta solidaritatea necesară numai dacă sunt create locuri de muncă.

12 La 18 octombrie 2011, OPU a organizat o audiere publică pe tema „O piața digitală unică pentru toți” (pentru informații suplimentare, a se vedea site-ul internet al OPU

http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-digital-single-market-all).

- 9 -


Appendix II The Internal Market Information System – IMI

(see http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52008DC0703:EN:NOT and http://ec.europa.eu/internal_market/imi-net/index_en.html)

IMI is a secure online application that allows national, regional and local authorities to communicate quickly and easily with their counterparts abroad. IMI is

accessible via the internet without any need to install additional software. Currently, its focus is on the Services directive (2006/123/EC: http://eur-

lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:376:0036:0068:EN:PDF) and the Professional Qualifications directive (2005/36/EC: http://eur-

lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2005:255:0022:0142:EN:PDF). However, the Regulation concerning administrative cooperation through IMI

(COM(2011) 522 final: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0522:FIN:EN:PDF)13

enlarges the scope of IMI (see appendices I and II of the

Regulation). The European Economic and Social Committee is currently finalising its dual opinion on the communication (COM(2011) 75 final:

http://ec.europa.eu/internal_market/imi-net/docs/strategy_paper_en.pdf) and on the above-mentioned Regulation14

.

The development of IMI was funded under the IDABC programme (Interoperable Delivery of European eGovernment Services to public administrations, businesses

and citizens) with a total budget of EUR 1 300 000 over a period of five years (2005-2009).

IMI helps users:

• find the right authority to contact in another country and • communicate with them using pre-translated sets of standard questions and answers.

Example: You are an authority in Ireland which needs information from a Romanian body – you can select a question in English. The Romanian authority sees the question and corresponding reply options in Romanian, but you will receive its reply in English. Because Member States have been closely involved in devising the system, IMI offers uniform working methods agreed by every EU country.

13 To switch to the Romanian version replace EN with RO. 14 Rapporteur: Bernardo Hernández Bataller. Adoption at the EESC plenary on 7-8 December 2011. Please contact the SMO secretariat for a copy of the final opinion.

- 10 -


However, should disputes arise, national or regional IMI coordinators can intervene. The European Commission runs a central IMI helpdesk. IMI is used by competent authorities at national, regional and local level in the EU, Iceland, Liechtenstein and Norway which deal with the specific legislation supported by it. Registration for IMI is only open to these authorities and has to be approved by an IMI coordinator (http://ec.europa.eu/internal_market/imi-net/contact_en.html).

- 11 -


Appendix III

The EU 2020 Strategy (more on http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm and http://ec.europa.eu/europe2020/index_hu.htm)

“The role of the social partners in the definition, implementation and follow-up of the Europe 2020 strategy”

Europe 2020: the EU strategy for smart, sustainable and inclusive growth

- 12 -


Europe 2020: 3 interlinked priorities

1.) Smart growth: developing an economy based on

knowledge and innovation

2.) Sustainable growth: promoting a more efficient,

greener and more competitive economy

3.) Inclusive growth: fostering a high-employment

economy delivering social and territorial cohesion

2

5 EU headline targets

• 75 % employment rate (% of population aged 20-64 years)

• 3% investment in R&D (% of EU’s GDP)

• “20/20/20” climate/energy targets met (incl. 30% emissions reduction if conditions are right)

• Less than 10% school drop-out rates and at least 40% of the population aged 30-34 having completed tertiary or equivalent education;

• Lifting at least 20 million people out of the risk of poverty or exclusion

EU tools in support of Europe 2020

Single marketrelaunch

Trade and externalpolicies

EU financialsupport

EU levers for growth and jobs

EU flagship initiatives

EU monitoring and guidance

Macro, thematicand fiscal

surveillance

AnnualGrowthSurvey

Annualpolicy

guidance

Innovation Union

(Sept. 2010)

New Skillsand Jobs

(Nov. 2010)

Digital Agenda

(May 2010)

Youthon the Move(Sept. 2010)

New Industrial

Policy (Oct. 2010)

Platform againstPoverty

(Dec. 2010)

ResourceEfficiency

(Early 2011)

Your role

• EESC can mobilise national EESCs network to

actively engage with their respective

governements (drafting of the NRP-

implementation of reforms)

• EESC could follow up next year to report on

progress achieved and exchange best

practices.

- 13 -

INT/SMO – R/CESE 1362/2011 EN – ACUCU/GBAR/ss

Appendix IV Photos of the event

From left to right: Claudia Secu, SOLVIT Romania, Jean-Pierre Faure, SMO secretariat, Florian Costache, President of the Romanian Economic and Social Council and President of the Romanian National Employers' Organisation, Edgardo Maria Iozia, President of the SMO, Bryan Cassidy, President of the INT Section, Dan-Tudor Lazár, Secretary of State in the Ministry of Public Finance, Benedicte Federspiel, rapporteur, Ivan Voleš and Martin Siecker, co-rapporteurs.

From left to right: Bryan Cassidy, President of the INT Section, Benedicte Federspiel, rapporteur, Ivan Voleš and Martin Siecker, co-rapporteurs, Niculae Idu, Head of the European Commission Representation in Romania.

_____________

Date post:	28-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

Comitetul Economic și Social European Observatorul Pieței Unice … · 2011-12-06 · Dl Bryan...

Documents