COLONEL ALEXANDRU NEDELCU, … RECRUTARE |ndrumarea tinerilor spre cariera militar` se face la ......

În perioada 30 iunie-4 iulie, militariiBrig`zii 15 Mecanizat` Podu Înalt au exe-

cutat un exerci]iu tactic cu trageri de lupt` înpoligonul Smârdan. An de an, poligonul de peValea M`linei este gazda perfect pentru finalulacestei etape de instruc]ie.

În perioada 30 iunie-4 iulie, militariiBrig`zii 15 Mecanizat` Podu Înalt au exe-

cutat un exerci]iu tactic cu trageri de lupt` înpoligonul Smârdan. An de an, poligonul de peValea M`linei este gazda perfect pentru finalulacestei etape de instruc]ie.

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIII NR. 26 (1263) 9 – 15 IULIE 2014 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

PERMANENTÎN LINIA ÎNTÂI

Pagina 16

14 IULIE – ZIUA TRANSMISIONI{TILOR MILITARI

VETERANI

CAMPIONATULNA}IONAL

DE RECRUTARE|ndrumarea tinerilor spre cariera militar` se face lacentrele militare jude]ene, unde posibilii recru]i suntorienta]i în func]ie de aptitudini.

CARIERE |N UNIFORM~

Pagina 10

INSTRUC}IE

Batalionul 313 CercetareBurebista a s`rb`torit,s`pt`mâna trecut`, împlinireaa 45 de ani de la înfiin]are.Cu aceast` ocazie, [efulStatului Major al For]elorTerestre, general-maiorNicolae Ciuc`, a înmânatDrapelul de Lupt` al unit`]ii.

45 DE ANIDE

PERFORMAN}~

Pagina 9

COLONEL ALEXANDRU NEDELCU,COMANDANTUL BAZEI SPRIJIN LOGISTIC MUNTENIA:

Pagina 5

DEVIZA ADOPTAT~, NIMIC NU SE MI{C~F~R~ NOI!, ESTE PE DEPLIN JUSTIFICAT~

FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

NU PREAMAI CRED

ÎNTR-O}AR~F~R~

ARMAT~

Pagina 24

MIHAI G~INU{~,REALIZATOR TV:

INTERVIU

Paginile 6-7

LUMEA DE AZI

UN NOU STAT ISLAMICÎN ORIENTUL MIJLOCIU

Pagina 14

CAPCANAZIMBRULUI 14

CAPCANAZIMBRULUI 14

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 26 (9 – 15 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T C

OS

MIN

JIA

N

SERBIA. Exerci]iul Platinum Wolf 14, din baza militar`Bujanovac, este în plin` desf`[urare. Al`turi de militari dinSerbia, Bulgaria, Macedonia, Croa]ia, Azerbaijan, Slovenia[i Statele Unite ale Americii, militari din Batalionul 32Infanterie Mircea execut`, cot la cot, opera]ii specificecontrolului mul]imii [i perfec]ionarea procedurilor de imo-bilizare a posibililor atacatori, în scenariile create deinstructori. (MAIOR LAUREN}IU CRISTIAN ANDRU{CO)

Delega]ie portughez` la Fete[ti. Mar]i, 2 iulie, Baza 86Aerian` a fost vizitat` de o delega]ie din Republica Portughez`.Aceasta a fost condus` de directorul programului F-16 pentruRomânia, general-maior Manuel Texeira Rolo. Din partea StatuluiMajor al For]elor Aeriene au fost prezen]i comandorul IulianPa]ilea [i locotenent-comandorul ing. Constantin Pecete, iar dinpartea Departamentul pentru Armamente, colonel ing. Ilie Ti]a.Dup` briefingul de informare, s-a f`cut un tur al unit`]ii,incluzând zona opera]ional` [i pista de decolare-aterizare. Aici,oaspe]ii s-au documentat despre stadiul lucr`rilor de modernizare[i au vizitat locurile unde vor fi derulate celelalte proiecte NATO[i na]ionale. (C~PITAN-COMANDOR GABRIELA PA{CA) Exerci]iu interna]ional. În perioada 24-27 iunie, la

Batalionul 136 Geniu Apulum, din Alba Iulia, s-a desf`[uratexerci]iul militar interna]ional IEL MILU 2014, la care au participat75 de militari din Bulgaria, Croa]ia, Georgia [i România.

Scopul exerci]iului a fost antrenarea participan]ilor îndomeniul sprijinului de geniu al opera]iilor la nivel batalion [ibrigad`, precum [i preg`tirea lor în lucrul de stat major în cadrulunei for]e multina]ionale integrate/combinate într-un teatru deopera]ii. Proiecte pentru viitor. Joi, 3 iulie, Centrul de studii [i

proiectare construc]ii militare a s`rb`torit 63 de ani de la înfiin]areaDirec]iei de Proiectare, al c`rei continuator peste timp este. Partecomponent` a actualei Direc]ii domenii [i infrastructuri [i avândo activitate cu caracter de unicitate în sistemul siguran]eina]ionale, institu]ia este proiectantul general pentru lucr`rile deinvesti]ii [i repara]ii ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. În acestan, centrul î[i continu` activitatea prin implicarea în realizareaunor obiective strategice ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, aflateîn bazele aeriene de la Fete[ti, Deveselu, Otopeni [i Câmpia Turzii,precum [i prin elaborarea documenta]iilor tehnice pentruinterven]ii la Cercul Militar Na]ional din Bucure[ti, la SpitalulUniversitar de Urgen]` Militar Central Dr. Carol Davila [i laCentrul de studii [i p`strare a Arhivelor Militare istorice de laPite[ti. (CRISTINA ANTONELA BO}OCAN) Concert în direct, la Ia[i. Un moment important în via]a

instrumenti[tilor muzicii militare ie[ene a avut loc joi, 3 iulie,când ace[tia au participat la emisiunea Var` pentru voi de pepostul de televiziune TVR Ia[i, moderat` de Carmen Târnoveanu.Evenimentul a avut loc în contextul lans`rii dvd-ului O fanfar` înistorie, virtuozii militari sus]inând, cu acest prilej, [i un scurtconcert în direct, cu piese [i compozi]ii celebre din repertoriulna]ional [i interna]ional. (C~PITAN OVIDIU P~L~MID~) Bilan]. Recent, a avut loc, în aula {tefan cel Mare a Palatului

Cercului Militar Na]ional, [edin]a de bilan] [i autoevaluare aLigii Navale Române (LNR). În conformitate cu prevederilestatutare ale asocia]iei, o dat` la patru ani, cele zece structuri aleLNR se reunesc pentru analiza perioadei trecute [i programulviitoarelor activit`]i. Totodat`, au fost alese noile organe deconducere. În func]ia de pre[edinte al LNR [i al ConsiliuluiDirector Na]ional a fost reales comandantul de curs` lung`Lauren]iu Mironescu. (ILARION BARBU)

MAIOR IONU}-DANIEL {ERBAN

STUDII DE STAT MAJOR

Vineri, 27 iunie 2014, Batalionul Instruc]ie Comunica]ii [i Informatic` Fra]iiBuze[ti din Craiova a fost vizitat de ofi]erii cursan]i din cadrul Programului

postuniversitar de formare [i dezvoltare profesional` continu` în conducerea activit`]ilor decomunica]ii [i informatic` din cadrul Facult`]ii de securitate [i ap`rare a Universit`]iiNa]ionale de Ap`rare Carol I, care au executat studii de stat major în teren, în unit`]isubordonate Comandamentului Comunica]ii [i Informaticii.

Activitatea a început cu prezentarea, pe teren, a tehnicii de comunica]ii [i informatic`din înzestrarea batalionului [i a condi]iilor de instruire, cazare, hr`nire [i recreere pe careunitatea le pune la dispozi]ia solda]ilor [i grada]ilor profesioni[ti care se instruiesc princursuri de formare [i specializare/nivel. Au fost vizionate s`lile de instruc]ie militar` general`[i de specialitate, baza sportiv`, sala de tradi]ii [i biblioteca, paraclisul, clubul [i sala cumese.

A urmat briefingul de informare al comandantului unit`]ii, unde au fost prezentate misiunea,specificul [i istoricul unit`]ii, tipurile de cursuri pe care unitatea le organizeaz` [i specializ`rileîn care se instruiesc solda]ii [i grada]ii profesioni[ti din arma comunica]ii [i informatic`.

La finalul activit`]ii, cadrelor didactice [i ofi]erilor cursan]i le-au fost înmânate materialepromo]ionale [i s-au efectuat fotografii de grup.

Luni, 7 iulie, la Centrul48 Comunica]ii [i Informa-tic` Strategice, s-a desf`[u-rat ceremonia militar` deplecare în misiune în teatrulde opera]ii din Afganistana Modulului de comunica]ii[i informatic` dislocabil alNATO, DCM E.

Aceast` structur` esteîncadrat` în totalitate cumilitari români specializa]i îndomeniul IT [i vor asigurasprijinul de comunica]ii [iinformatic` în acest teatrude opera]ii.

CEREMONIEDE

PLECARE

La exerci]iu particip` [i fregata Regina Maria, cu un elicopterla bord, în perioada 8-12 iulie, având un echipaj alc`tuit din 225de marinari. Nava este comandat` de comandorul BogdanVochi]u. În cadrul exerci]iului, din partea For]elor NavaleRomâne vor fi prezen]i patru ofi]eri de stat major.

Timp de o s`pt`mân`, militarii din Bulgaria, Grecia, Italia,Turcia, România [i SNMCMG2 (Gruparea Permanent`

NATO BREEZE 2014Dragorul maritim Alexandru Axente

particip`, în perioada 4-12 iulie, laexerci]iul multina]ional NATO BREEZE 2014,care are loc în Marea Neagr`, apele teritorialeale Bulgariei [i apele interna]ionale, cu escal`în portul Burgas (Bulgaria).

NATO de Lupt` Împotriva Minelor nr. 2) vor desf`[uraexerci]ii de cùtare [i salvare de vie]i pe mare, recuperareanaufragia]ilor, exerci]ii de monitorizare a traficului navelorcomerciale, de reac]ie la primirea unei avertiz`ri deamenin]are asimetric`, de lupt` împotriva minelor [iantisubmarin, precum [i trageri de artilerie cu armamentulde la bordul navelor.

Participarea dragorului maritim Alexandru Axente laexerci]iul multina]ional NATO BREEZE 2014 are ca scopevaluarea acestuia de partenerii NATO, în vederea puneriinavei la dispozi]ia pachetului de for]e ale Alian]ei, în perioada2015-2018, conform angajamentelor pe care România le-asemnat. Nava va participa la misiune cu un echipaj alc`tuitdin 75 de marinari [i va fi comandat de c`pitan-comandorulEmanuel Ungureanu.

JURNALI{TI CIVILI,LA INSTRUC}IE

Cei 17 reprezentan]i ai mass-media care particip la curs vordobândi, în cadrul modulului de instruire teoretic , cuno[tin]epe teme privitoare la procedurile de acreditare [i de lucru alejurnali[tilor pe timpul opera]iilor militare, riscurile [i regulile desiguran]` [i protec]ie în zonele de conflict, aspecte privindsecuritatea opera]ional [i o prezentare a modului de acordarea primului ajutor.

În cadrul modulului de instruire practic`, jurnali[tii vorparticipa la diverse antrenamente, precum dezvoltarea abilit`]ilorfizice specifice, instruc]ie alpin , acordarea primului ajutor, tehnicide supravie]uire, cunoa[terea h`r]ilor, a busolei, a GPS-ului [ilucrul practic cu acestea. De asemenea, cursan]ilor le vor fiprezentate [edin]e de trageri cu armamentul specific for]elorpentru opera]ii speciale, exerci]ii demonstrative de para[utare,tehnica de lupt [i echipamentul din dotarea militarilor brig`zii,modul de ac]iune în cazul atacului cu dispozitive exploziveimprovizate, folosirea mijloacelor de protec]ie CBRN, trecereaprin por]iuni de teren incendiate, precum [i modul de comportarepe timpul execut`rii unei misiuni specifice zonelor de conflict.

Cursul, aflat la cea de-a 11-a edi]ie, a preg`tit, din anul 2004[i pân în prezent, 178 de jurnali[ti.

Cursul pentru jurnali[tii care transmitdin zone de conflict, edi]ia 2014, se

desf`[oar` în perioada 7-12 iulie, îngarnizoana Târgu Mure[, [i este organizat deDirec]ia informare [i rela]ii publice aMinisterului Ap`r`rii Na]ionale, cu sprijinulBrig`zii 6 Opera]ii Speciale Mihai Viteazul [ial Bazei 71 Aerian General Emanoil Ionescu.

ZIUA MUZICILOR MILITARE

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R A

LIN

A C

RI{

AN

PLUTONIER ALINA CRI{AN

M uzicile militare au s`rb torit, s`pt mâna trecut , 183 de ani de la înfiin]area primei

fanfare române[ti. I-au încântat cu un concertsimfonic, defil ri [i show-uri pe to]i cei care au dorits le fie aproape în acest moment aniversar.

Mar]i seara, pe 1 iulie, Orchestra Reprezentativ a MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale al`turi de corul format din militarii muziciiRegimentului 30 Gard` Mihai Viteazul [i Corala b`rb`teascòrtodox` Te Deum Laudamus au deschis festivit`]ile dedicateîmplinirii a 183 de ani de la înfiin]area primei fanfare române[ti cu unconcert simfonic, g`zduit de Sala Radio. Au avut în program doarcompozitori români, de la muzic religioas , doine [i pân la tablourisimfonice. Sala a r`sunat pe acordurile lucr`rii Mihai Viteazul, acompozitorului Tiberiu Olah, pe Balada lui Ciprian Porumbescu sauRapsodia a II-a, scris de George Enescu.

Inedita al turare, pentru acest concert simfonic, a celor douìmportante institu]ii ale societ`]ii române – biserica [i armata – s-aîmpletit armonios, spre deliciul publicului care a aplaudat în picioarepresta]ia muzicienilor.

Festivit`]ile au continuat în a doua zi de iulie, la sediul ServiciuluiMuzicilor Militare. Cele trei fanfare din Bucure[ti (Muzica Reprezen-tativ a Armatei, Muzica Regimentului 30 Gard Mihai Viteazul [iMuzica Diviziei 1 Infanterie Dacica) au avut ca invitate Muzica Militarà For]elor Navale Constan]a [i Muzica Militar` a JandarmerieiRomâne. Împreun au sus]inut un concert de mar[uri [i au defilatprin fa]a publicului în care s-au aflat compozitori, personalit`]i militare[i civile, fo[ti inspectori ai muzicilor militare, mul]i al]ii.

|n alocu]iunea rostit` cu acest prilej, comandantulComandamentului Logistic Întrunit, general-locotenent C`t linZisu, a subliniat rolul [i importan]a muzicilor militare, de-a lungultimpului, \n p`strarea [i promovarea tradi]iilor [i valorilor autenticeale patrimoniului cultural na]ional. Totodat`, a adus un omagiuregretatului interpret Dan Sp`taru a c`rei pies` – Trecea fanfaramilitar – a devenit un adev`rat imn fredonat de genera]ii \ntregi.

MIRCEA DU{AMINISTRUL AP~R~RII NA}IONALE

Îi felicit pe absolven]ii celor trei colegiimilitare liceale, precum [i pe profesoriiacestora, pentru procentajul de sut`la sut` ob]inut la promovarea exame-nului de bacalaureat.

SURSA: WWW.FACEBOOK.COM/MINISTRUL.APARARII.NATIONALE

3Nr. 26 (9 – 15 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

CONVOCAREANUAL~

Luni, 7 iulie, ministrul ap`r`riina]ionale, Mircea Du[a, a par-

ticipat la deschiderea lucr`rilor con-voc`rii anuale a ata[a]ilor români aiap`r`rii, care se desf`[oar` la Minis-terul Ap`r`rii Na]ionale, în perioada7-11 iulie.

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

REZULTATE DE EXCEP}IE

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, atransmis un mesaj de felicitare absolven]ilor celor

trei colegii na]ionale militare, precum [i profesoriloracestora, pentru procentajul de sut` la sut` ob]inut lapromovarea examenului de bacalaureat.

În acest context, ministrul Du[a a subliniat c` rezultatul examenului na]ionaleste înc` o dovad` care certific` faptul c` institu]iile militare de înv`]`mântpreuniversitar sunt în elita institu]iilor de profil din România.

De asemenea, ministrul ap`r`rii na]ionale a transmis un mesaj de felicitarepentru rezultatele ob]inute în procesul de admitere în colegiile na]ionale militare,unde mediile generale de admitere s-au situat, [i în acest an, peste cea na]ional`.

Dintre cei 315 elevi care au absolvit în acest an colegiile na]ionale militare,peste o treime au ob]inut cel pu]in o not` de 10 la una dintre probelebacalaureatului, cele mai mari medii generale fiind de 9,86 la Colegiul Na]ionalMilitar Mihai Viteazul, din Alba Iulia, [i la Colegiul Na]ional Militar DimitrieCantemir, din Breaza, respectiv 9,73 la Colegiul Na]ional Militar {tefan cel Mare,din Câmpulung Moldovenesc.

S~RB~TOARE LA CINCU

Centrul de Instruire pentruLupt` al For]elor Terestre

Getica a s`rb`torit miercuri, 2 iulie,95 de ani de existen]`.

La manifest`rile organizate cu ocazia acestuieveniment, al`turi de personalul Centrului de Instruirepentru Lupt` al For]elor Terestre Getica au participat[eful Statului Major al For]elor Terestre, general-maiorNicolae Ciuc`, veterani de r`zboi, reprezentan]i aiautorit`]ilor publice locale [i jude]ene, ai institu]iilor localedin sistemului na]ional de ap`rare [i ordine public , cadremilitare în rezerv` [i în retragere [i, nu în ultimul rând,membri ai familiilor militarilor din CILFT.

În semn de apreciere pentru profesionalismulmanifestat de personalul militar [i civil al unit`]ii, înîndeplinirea cu responsabilitate a misiunilor încredin]ate,precum [i pentru asigurarea unei calit`]i deosebite aeduca]iei [i instruc]iei, Centrului de Instruire pentruLupt` al For]elor Terestre Getica i-a fost conferitÈmblema de Onoare a Statului Major General.

C~PITAN ANA-MARIA TAMA{FOTO: C~PITAN ANA-MARIA TAMA{

REPATRIERE

Dup` ce au participat, în perioada 12 mai–30 iunie,la exerci]iul multina]ional Combined Resolve II,

din Germania, militarii deta[amentului de instruire alFor]elor Terestre s-au întors acas`, miercuri, 2 iulie.

Ceremonia de repatriere a avut locluni, 7 iulie, la sediul Batalionului 300Infanterie Mecanizat` Sfântul Andrei.Prezent la eveniment, comandantulDiviziei 2 Infanterie Getica, general debrigad` Lucian Foca, a spus: Chiar dac`nu erau echipa]i cu cea mai sofisticat`tehnic`, militarii no[tri au f`cut dovadaunei remarcabile coeziuni de lupt` [i,surprinz`tor pentru adversari, au fostînving`tori pe timpul exerci]iilor tactice.Cel mai important este lupt`torul. Dacèste foarte bine preg`tit, poate s` schimberaportul de for]e oriunde, în orice situa]ie.

CEREMONIE ÎN CAPITAL~PLUTONIER-ADJUTANT CRISTIAN SURUGIU

La Divizia 1 Infanterie Dacica s-a desf`[urat mar]i, 1 iulie, ceremonia deacordare a Drapelului de Lupt` Batalionului 313 Cercetare Burebista.

Drapelul de Lupt` a fost înmânat comandantuluiBatalionului 313 Cercetare Burebista, locotenent-colonel Ionu] Gheorghe, de [eful Statului Major alFor]elor Terestre, general-maior Nicolae Ionel Ciuc`.

Al`turi de personalul batalionului, la activitate auparticipat reprezentan]i ai structurilor militare centrale,precum [i militari activi [i în rezerv` care au f`cut

IRINA-MIHAELA [email protected]

Secretarul general al MApN, Codrin-DumitruMunteanu, le-a primit la sediul ministerului, mar]i,

1 iulie a.c., pe cele 12 persoane înscrise pe lista de audien]e.

Cele mai multe cereri adresate ministrului ap`r`rii na]ionale au fost dinpartea persoanelor care doresc s` devin` ofi]eri în activitate. Nou` solicitan]i, dindiferite categorii de personal: caporali, salaria]i civili, mai[tri militari, subofi]eri.Cum am mai spus [i cu alte ocazii, actele normative referitoare la acest aspectsunt destul de clare. Legea nr. 80/1995 cu modific`rile [i complet`rile ulterioareprevede, la art. 36 lit. e), c` au aceast` posibilitate mai[trii militari [i subofi]erii înactivitate, absolven]i cu diplom` de licen]` ai institu]iilor civile de înv`]`mântsuperior, care au vârsta de cel mult 35 de ani. Aceast` dispozi]ie este valabil`doar pentru MApN. La alin. (2) al arti-colului men]ionat, se prevede c`, în Minis-terul Administra]iei [i Internelor, persoa-nele respective pot fi trecute în corpul ofi]e-rilor indiferent de vârst`. Prin Ordinulnr. M.30 din 21 martie 2012 pentru aprobarea Instruc]iunilor privind recrutarea,selec]ia, formarea profesional` [i evolu]ia în cariera militar` în Armata României,s-a stabilit c`, pe filiera indirect`, mai[trii militari [i subofi]erii în activitate potdeveni ofi]eri dac` au vârsta de cel mult 35 de ani împlini]i la data acord`riigradului. Ordinul mai prevede [i faptul c` pentru formarea pe filiera indirect` aofi]erilor în activitate din rândul ofi]erilor în rezerv` sau al civililor din cadrul [idin afara MApN, candida]ii trebuie s` aib` vârsta de cel mult 40 de ani împlini]iîn anul desf`[ur`rii concursului de admitere la cursul de formare. Filiera indirectà fost creat` cu scopul de a se acoperi nevoile armatei în serviciile militare pentrucare exist` un deficit major de personal [i/sau nu se asigur` preg`tirea în cadrulMApN. Am repetat prevederile actelor normative pentru c`, de obicei, aceiacare vin în audien]` solicit` derogare de vârst` sau doresc s` fie activa]i ca ofi]erif`r` a urma cursul de formare. Exemple c` precedentul s-a creat deja are fiecare.Au fost [i persoane în cazul c`rora s-a g`sit porti]a legal`. C` nu se poate canerespectarea regulilor s` devin` o regul` este adev`rat. Cum tot atât de adev`rateste c` fiecare are norocul lui, care poate fi o conjunctur` favorabil` sau opersoan` cu „trecere”.

La finalul activit`]ilor, ultimul veteran de r`zboi dinlocalitatea Cincu, caporal (ret) Ioan Cristea, [eful StatuluiMajor al For]elor Terestre, general-maior Nicolae Ciuc ,[i comandantul Centrului de Instruire pentru Lupt` alFor]elor Terestre Getica, colonel Nicolae Ioan, audezvelit o plac` aniversar`, iar ansamblul de dansuriFlorile Cincului, format din copiii {colii Generale nr.1din Cincu, a prezentat un moment artistic.

FRUNTA{ CRISTIAN [email protected]

În acest context, ministrul Mircea Du[a a reiteratideea potrivit c`reia statele membre NATO trebuie s`fie în continuare unite [i solidare, în noul context alsitua]iei din regiune. Cu aceast` ocazie, acesta a declaratc` România r`mâne un partener credibil al Alian]ei,prin proiectele [i programele comune deja asumate.Acest mesaj trebuie s` ajung` prin dumneavoastr` la to]ipartenerii no[tri, confirmând înc` o dat` c` ]ara noastr`î[i respect` angajamentele luate, a sus]inut ministrulap`r`rii na]ionale. Pe agenda discu]iilor întâlnirii, unuldintre subiectele de dezbatere a fost identificarea unornoi direc]ii de cooperare ale MApN, la nivel NATO [iUE, cu partenerii militari strategici. De asemenea,ministrul Du[a a transmis ata[a]ilor militari c` procesul

de transformare a organis-mului militar [i adaptarealegisla]iei la noile provo-c`ri de securitate trebuiecontinuate.

La activitate au maiparticipat [eful StatuluiMajor General, general-locotenent {tefan D`nil`,directorul general al Direc-]iei Generale de Informa]iia Ap`r`rii, general-loco-tenent Marian H`pù, [i,în calitate de invitat, mi-nistrul afacerilor externe,Titus Corl`]ean.

La rândul sù, comandantul Bata-lionului 300 Infanterie Mecanizat`Sfântul Andrei, colonel Adrian Popescu,a precizat: Experien]a dobândit` dupàcest exerci]iu este nepre]uit`. Am reu[its` facem tot ce ne-am propus, am avutlibertate de ac]iune [i am exersat [iîmbun`t`]it procedurile de ac]iune.Sunt mândru de militarii mei, s-audescurcat în orice situa]ie, chiar dac`vremea a fost diferit` fa]` de cea dinRomânia, am dep`[it bariera de limbaj[i pot spune c` întreg deta[amentul s-aridicat la nivelul a[teptat.

PROIECT ACADEMIC MILITAR EUROPEANÎn perioada 23-27 iunie 2014, o delega]ie condus`

de rectorul Academiei For]elor Terestre NicolaeB`lcescu (AFT), general de brigad` dr. ing. Ghi]`Bârsan, a participat la Forumul Academic MilitarInterna]ional (International Military Academic Forum- iMAF), desf`[urat în localitatea Reichenau an derRax, din Austria.

La edi]ia din acest an au fost invita]i s` participe [icade]i din cele cinci institu]ii organizatoare, care s`-[i prezinte experien]ele de mobilitate din cadrulprogramelor Erasmus+ [i Ini]iativa European` deschimb a tinerilor ofi]eri [i s` participe al`turi de cadremilitare cu experien]` în educarea [i formarea tinerilorofi]eri, la proiectarea unor module de preg`tire care

parte din efectivele acestei unit`]i de elit` a For]elorTerestre.

Dup` ceremonie, militarii din unitate au prezentatoaspe]ilor, în poligonul cerceta[ului, aspecte dinactivit`]ile specifice de preg`tire, modalit`]i de ducerea traiului în condi]ii de izolare [i tehnici de lupt` corpla corp.

s` fie incluse în curriculele educa]ionale ale institu]iilorde înv`]`mânt militare europene. Ultima parte aconferin]ei a fost dedicat` AFT, institu]ie care vag`zdui lucr`rile forumului în anul 2015. Cu acest prileja fost organizat` o ceremonie de predare a [tafetei, încare rectorul AFT a primit Placheta iMAF, de lacolonelul Wiedner Karl-Heinz, [eful DepartamentuluiLeadership Militar din cadrul Academiei MilitareThereziene din Austria. De asemenea, a fost orga-nizat` [i o sear` cu specific românesc, oportunitatepentru partenerii strìni de a ne cunoa[te portultradi]ional [i valorile culturale specifice poporuluiromân.

MAIOR DANIEL DOROBAN}U

AUDIEN}E

4 LINIA |NT@I Nr. 26 (9 – 15 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


ARMATA ROMÂN~ ÎN AFGANISTAN, ÎN 2012MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA

În anul 2012, urm`toarele unit`]i au avut efective în teatrele de opera]iidin Afganistan:- Batalionul 495 Infanterie (iulie 2011-ianuarie 2012)- Batalionul 300 Infanterie (decembrie 2011-mai 2012)- Batalionul 280 Infanterie Mecanizat` (ianuarie-iulie 2012)- Batalionul 21 Vân`tori de Munte (mai-noiembrie 2012)- Batalionul 33 Vân`tori de Munte (iulie 2012-ianuarie 2013 )- Batalionul 191 Infanterie (noiembrie 2012-iunie 2013)

Anul 2012 avea s`consemneze împlinirea unuideceniu de când România se

al`tura altor state ale lumii înîncercarea de combatere a

terorismului [i crearea unuimediu de stabilitate în

Afganistan. O perioad` în carearmata noastr` a demonstrat,

prin misiunile îndeplinite, cèste în m`sur` s` se ridice la

nivelul alia]ilor, Româniacâ[tigând astfel statutul deactor credibil [i furnizor de

securitate în sistemulinterna]ional.

Militarii români din teatrul de opera]ii dinAfganistan, prin misiunile de stabilitate [isprijin executate, acoper` un spectru larg alopera]iilor de contrainsurgen]`, finalitateaacestora constând în asigurarea condi]iiloroptime de predare a controlului opera]ionalfor]elor na]ionale de securitate afgane. Înacest context, militarii Batalionului 495Infanterie C`pitan {tefan {overth, subcomanda colonelului Dorin Toma, aflându-sela finalul misiunii, au predat misiunea în ariade responsabilitate militarilor Batalionului280 Infanterie Mecanizat`, comandat demaiorul Dumitru Colibaba. Batalionulfoc[`nean a fost dislocat pentru a treia oar`în teatrul de opera]ii din Afganistan, dup`misiunile încheiate cu brio în anii 2004 [i2009.

Comandantul Combined Task ForceArrowhead, colonelul Charles R. Webster,prezent la aceast` activitate, a amintit câtevadintre reu[itele infanteri[tilor Batalionului495, subliniind faptul c` militarii au f`cutlucruri de care doar câ]iva compatrio]i de-ailor [i-ar putea imagina c` sunt posibile. Lafinalul unor astfel de misiuni, sentimentuleste cel al datoriei îndeplinite, satisfac]iile deordin profesional fiind deosebite.

La rândul sù, comandantul Batalionului280 Infanterie Mecanizat` a apreciatnominalizarea unit`]ii din Foc[ani pentru oastfel de misiune drept un semn alrecunoa[terii valorii lor, lucru care îionoreaz` [i îi oblig` pe to]i militarii dinsubordinea sa. Suntem capabili s` îndeplinim[i aceast` nou` misiune. Avem o mareresponsabilitate fa]` de ]ar` [i de poporul dinrândurile c`ruia plec`m ast`zi s` ne facemdatoria sub faldurile tricolore ale drapelului delupt`. Vom fi to]i ca unul, uni]i [i neclinti]i înhot`rârea de a ne întoarce acas` pentru araporta, la final: Afganistan - misiuneîndeplinit`!.

Începutul lunii aprilie avea s` prilejuiasc`revenirea din teatrul de opera]ii adeta[amentului de militari apar]inândFor]elor Aeriene Române care a de]inutcomanda Aeroportului Interna]ional Kabul(KAIA). Cu acest prilej, în mesajul transmismilitarilor, ministrul ap`r`rii na]ionaleGabriel Oprea, a subliniat c` România esteprima ]ar` din NATO care [i-a asumatconducerea acestui aeroport pentru un an.Aceast` premier` în cadrul Alian]ei a fostmarcat` cu un succes notabil al For]elorAeriene Române, al Armatei României [i al]`rii noastre, care dovede[te c` are capacitatea[i determinarea s` ac]ioneze acolo unde estenevoie, al`turi de alia]i [i parteneri, pentru aasigura pacea [i stabilitatea în lume.

Diminea]a zilei de 9 mai a acelui an aveas` fie umbrit` de vestea pierderii, în pofidaeforturilor de lung` durat` a medicilor, aplutonierului Ion-Lucian Leu[tean. Acesta seafla internat în stare de com` la sec]ia deterapie intensiv` a Spitalului Universitar deUrgen]` Militar Central (SUUMC), dup` ce

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R S

ON

IA R

AIC

U

a fost r`nit grav, la 7 septembrie 2011, înurma deflagra]iei unui dispozitiv explozivimprovizat, în timp ce executa cercetareaterestr` a unui obiectiv în provincial Zabul.Militarul, de numai 25 de ani, era încadrat înBatalionul 2 Manevr`.

În fa]a casei eroului locotenent post-mortem Ion-Lucian Leu[tean s-au adunat

laolalt` militari, camarazi de arme, cadremilitare printre care [i [eful Statului MajorGeneral, general-locotenent {tefan D`nil`,[eful Statului Major al For]elor Terestre,general-maior Ariton Ioni]`, uni]i de durereapierderii unui camarad de excep]ie [i,totodat`, a unui prieten. Ambasadorul SUAla Bucure[ti, Mark Gitenstein, a transmis deasemenea condolean]e familiei îndoliate, înnumele sù [i al guvernului american.

Îns` ac]iunile militarilor români înAfganistan continu`. Militarii dinBatalionul 300 Infanterie Mecanizat`Sfântul Andrei, comanda]i de locotenent-colonelul Adrian Popescu, au ac]ionatîmpreun` cu camarazii americani [ipartenerii afgani, timp de [ase luni, în

provincia Zabul. Zi [i noapte, iarna sau pec`lduri în`bu[itoare, ei au asigurat lini[tealocuitorilor din aceast` parte aAfganistanului. În bazele de pe autostradaA1, militarii g`l`]eni au fost con[tien]i c`pericolele inerente acestor ac]iuni nutrebuie s` z`d`rniceasc` îndeplinirea cusucces a misiunii. Efortul uman a fost

imens, îns` munca în echip` [i implicareatotal` au asigurat aceast` reu[it`, în pofidaac]iunilor insurgen]ilor de a destabilizaordinea [i lini[tea din aria de responsabilitate.Dup` scurgerea celor [ase luni în careinfanteri[tii Batalionului 300 [i-au desf`[uratmisiunile aici, ace[tia au predat [tafetaBatalionului 21 Vân`tori de Munte GeneralLeonard Mociulschi. Transferul de autoritates-a desf`[urat la Camp Apache, în prezen]acomandantului Brig`zii 3-2 Stryker BrigadeCombat Team (SBCT) [i a Combined TaskForce Arrowhead (CTFAH), colonel CharlesWebster, a comandan]ilor batalioanelor [i aOMLT-urilor române[ti, a militarilor români[i americani [i a autorit`]ilor publice afganedin provincia Zabul.

Militarii Batalionului 21 Vân`tori deMunte începeau a doua misiune în teatrul deopera]ii din Afganistan. Din primele zile, ei auexecutat misiuni împreun` cu camaraziig`l`]eni. Chiar dac` erau familiariza]i cuzona de responsabilitate din ac]iunileanterioare, militarii din Predeal [tiau preabine c` nicio misiune nu seam`n` cu alta [ic` oricând inamicul poate ac]iona.Concentra]i [i devota]i, prin spiritul lorcombativ mo[tenit de la înainta[i, vân`toriide munte [i-au executat misiunile cu multcuraj, împreun` cu for]ele afgane, în efortulcomun de cre[tere a securit`]ii popula]iei dinaria de responsabilitate.

În luna iulie, la Curtea de Arge[, înprezen]a ministrului ap`r`rii na]ionale,Corneliu Dobri]oiu, [i a [efului Statului MajorGeneral, general-locotenent {tefan D`nil`, sedesf`[ura ceremonia de plecare în teatrul deopera]ii a militarilor Batalionului 33 Vân`toride Munte Posada. Cei 620 de militariarge[eni care au constituit Batalionul 2Manevr`, urmau s` ac]ioneze timp de [aseluni în provincial Zabul. Acest batalion se aflala cea de-a treia misiune în teatrul de opera]iidin Afganistan.

Transferul de autoritate, prin careBatalionul 33 Vân`tori de Munte continuamisiunile executate în Afganistan deBatalionul 280 Infanterie Mecanizat`, s-adesf`[urat la FOB Bullard Zabul, în prezen]acomandantului Contingentului Na]ional [iloc]iitor al Combined Team Zabul Arrowheadpentru opera]ii NATO, colonel CristinelCernea, a loc]iitorului comandantului brig`ziiArrowhead pentru Zona de Opera]ii Est,colonel David Sheridan, [i a altor militariromâni [i americani, precum [i a autorit`]ilormilitare afgane din aceast` provincie.

Plec`m cu încredere în aceast` misiune,pentru c` unitatea pe care o comand aîndeplinit alte dou` misiuni aici, în 2007 [i2010, a spus locotenent-colonelul FlorinCorneliu {oltuz. Vom încerca s` identific`m [is` dezvolt`m proiecte umanitare, în sprijinulpopula]iei locale. Ne a[tept`m la un drumlung, cu ac]iuni din partea for]elor insurgente,dar militarii români vor fi la datorie.

Luna noiembrie prilejuia plecarea înteatrul de opera]ii Afganistan a Grupului deComand` Românesc Zabul [i a Batalionului 1Manevra Golden Lions, compus din militari aiBatalionului 191 Infanterie Radu Golescu dinArad [i ai Batalionului 32 Infanterie Mirceadin Timi[oara. În timpul ceremoniei,militarilor care urmau s` plece li s-a înmânatun drapel tricolor pe care erau scrise mesajede sus]inere din partea unor copii, cuîndemnul: S` v` întoarce]i vii [i s`n`to[iacas`! Timp de [ase luni, militarii acestuibatalion urmau s` participe la misiunispecifice în provincia Zabul, menite sàsigure climatul de securitate oportunprelu`rii responsabilit`]ilor de For]ele deSecuritate Afgane.

Batalionul 300 Infanterie Mecanizat`, ianuarie 2012. Patrulare pe Valea Tarnakului.

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-A

DJU

NA

T L

UC

IAN

IR

IMIA

Batalionul 21 V#n`tori de Munte, octombrie 2012.EOD MRAP \n ac]iune.


Observatorul militarwww.presamil.roINTERVIU

INTERVIU REALIZAT DEIRINA-MIHAELA NEDELCU

S-a n`scut la 14 februarie 1965, în loca-litatea S`h`teni, jude]ul Buzù. Aabsolvit: Liceul industrial nr.2 din Buzù(1983), Institutul militar de intenden]` [ifinan]e Gheorghe Laz`r (1993), Facultateade comer] din Academia de StudiiEconomice (1998), Masterul de geopo-litic` [i rela]ii interna]ionale (2007),Facultatea de administra]ie public`(2008). |n 2011 ob]ine titlul de doctor\n [tiin]e militare. A lucrat la Direc]ia

Gospod`rie a MApN (1993-1998), apoi a îndeplinit urm`toarele func]ii:comandant al Complexului Militar Hotelier [i de Protocol al MApN (1998-2004), director administrativ la Clubul Sportiv al Armatei STEAUA (2004-2005), comandant al Centrului de Refacere a Capacit`]ii de Munc` Nr. 1Sinaia (2005-2007) [i comandant al Depozitului Central 138 Materiale deIntenden]` General Ioni]` Boto[ (2007-2014). La 20 februarie 2014, a fostîmputernicit pentru a îndeplini atribu]iile func]iei de comandant al Bazei SprijinLogistic Muntenia a Comandamentului Logistic Întrunit.

L a 10 iulie 1949 s-a înfiin]at Batalionul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, ce avea ca subunitate distinct`

Compania Auto. Aceasta a crescut, în cei 65 de ani, de lanivelul unei subunit`]i de transport la nivelul unei mariunit`]i de logistic` opera]ional`.

Colonel Alexandru Nedelcu, comandantul Bazei Sprijin Logistic Muntenia:

Domnule colonel, care este, ast zi,misiunea Bazei Sprijin LogisticMuntenia?În cadrul Sistemului Logistic Integrat alArmatei României, Baza Sprijin Logistic

Muntenia ocup un loc aparte, fiind o mareunitate de logistic opera]ional , în organicaComandamentului Logistic Întrunit. Aceastaasigur sprijinul logistic al structurilor centraleale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i CLÎ, avândcapabilitatea de a participa la sprijinul logistic algrup`rilor de for]e întrunite, în toate domeniilefunc]ionale, pe teritoriul na]ional [i în afaraacestuia, prin ENS, la nivelul liniei a III-a desprijin logistic [i la executarea transporturilorde materiale din stocurile operative ale CLÎ, lanivelul liniei a IV-a de sprijin logistic. Urmare atransform`rilor [i reorganiz`rilor succesive princare a trecut de-a lungul existen]ei sale, BazaSprijin Logistic Muntenia a evoluat permanentatât din punct de vedere al structuriiorganizatorice [i înzestr`rii, cât [i din punct devedere al misiunilor primite. Diversitateamisiunilor cuprinde cam tot ce înseamn`mi[care pe ro]i, de la misiuni de transportefective, tehnic [i materiale pân la misiuni detransport personalit`]i militare [i civile, la nivelulMApN. Astfel, deviza adoptat , NIMIC NU SEMI{C~ F~R~ NOI!, este pe deplin justificat .

Baza are în compunere mai multeunit ]i. Care sunt misiunile acestora?Capabilit ]ile structurilor din compunereabazei sunt date de organizarea [i dotarea

specific a fiec`rei entit ]i, neexistândsimilititudini între acestea sau misiuni comune.Astfel, misiunea de baz este îndeplinit numaiprin efortul întrunit al tuturor componentelormarii unit ]i. Comandamentul bazei asigur`managementul resurselor umane, materiale [ifinanciare necesar organiz`rii, planific`rii [iconducerii structurilor subordonate pentruîndeplinirea misiunilor ordonate sau deduse, lapace [i în situa]ii de criz . Batalionul TransportMateriale asigur sprijinul de servicii la nivelteatru de opera]ii, prin coordonarea/comanda [icontrolul unor subunit ]i de transport diferite,destinate pentru transportul mediu de materialepaletizate/containerizate sau necontainerizate,precum [i transportul de CL [i ap . BatalionulDeservire [i Asigurare de Geniu asigur`sus]inerea logistic a structurilor centrale aleMApN [i a comandamentului bazei, iarBatalionul Transport este destinat asigur`riitransportului de personal [i materiale pentrustructurile centrale ale MApN [i CLÎ. BatalionulMentenan] asigur între]inerea tehnicii caredeserve[te structurile centrale ale ministerului,tehnicii din dotarea CLÎ, precum [i, la ordin, atehnicii categoriilor de for]e, la pace [i în situa]iide criz , atât pe teritoriul na]ional, cât [i înteatrele de opera]ii. Preg tirea[i înzestrarea cutehnic [imateriale

DEVIZA ADOPTAT~, NIMIC NU SE MI{C~ F~R~ NOI!,ESTE PE DEPLIN JUSTIFICAT~

Prest`ri Servicii, desf`[oar` activit`]i derepara]ii auto [i inspec]ii tehnice periodice.

În aceast perioad de criz financiar`prelungit , întâmpina]i greut ]i înasigurarea mentenan]ei?Referitor la acest aspect, pot spune càvem dificult ]i ca urmare a faptului c`

tehnica ce compune parcul auto este învechit ,iar pentru autoturismele din gama Daewoo [iDacia 1310, precum [i a autobuzelor RD 111, vaînceta produc]ia de piese de schimb necesareîntre]inerilor [i repara]iilor. Aceasta va duceinevitabil la lipsa pieselor de schimb necesareexecut rii activit ]ilor de mentenan] , cre[tereacomplexit ]ii interven]iilor de mentenan-] (necesitatea unor lucr`ri ample detinichigerie, vopsitorie, tâmpl`rie) [i

aprovizionarea greoaie aunor repere, în

special

piese de schimb pentru autobuze, camioane [iunele modele de ARO.

Cu toate acestea, în ultima perioad , îndotarea structurilor bazei au intrat printransmitere f r plat de la alte institu]ii alestatului, prin Programul RABLA [i prinredistribuire de la alte unit ]i, 91 de autoturismede ora[, 24 de autoturisme de teren, treiautobuze, 10 autoutilitare [i 14 autospeciale.Numai 15 dintre acestea au fost noi, pentrucelelalte, în vederea aducerii la parametritehnici proiecta]i, a fost nevoie de fonduripentru executarea lucr`rilor de mentenan] .

Îndeplinirea misiunilor specificedepinde nu numai de mijloacele detransport, ci [i de oameni. Cum v`manifesta]i grija fa] de problemele lor?Comanda bazei a pus permanent unaccent deosebit pe men]inerea la un nivel

bun [i foarte bun a st rii de spirit a personaluluimilitar [i civil din subordine. În acest sens, s-aac]ionat pentru cunoa[terea [i rezolvareaproblemelor, de serviciu sau personale, cu carese confrunt personalul, un rol important avândîn aceast ecua]ie consilierea psihologic [i

juridic , dar [i asisten]a religioas asigurat depersonalul specializat din comandamentul bazei.Nivelul ridicat al ordinii [i disciplinei militare estemen]inut prin prelucrarea cu întreg personalul aregulamentelor, ordinelor [i documentelor nouap`rute care reglementeaz activitatea militar ,dar [i prin folosirea prompt [i impar]ial asistemului de recompense/pedepse [i prinpromovarea personalului dup principii strictprofesionale. Adun`rile f r ordine de zi cu toatecategoriile de personal au dus la cunoa[tereanemul]umirilor care, în general, suntdeterminate de cauze ce se refer la cumulul defunc]ii [i sarcini care genereaz dificult ]i înîndeplinirea atribu]iilor de baz [i, implicit,dificult ]i în recuperarea orelor lucratesuplimentar.

Prin realizarea [i men]inerea uneiconduceri ferme, neîntrerupte [i competente,comanda bazei a asigurat un climat psiho-socialpozitiv [i o înalt rezisten] psihic a personaluluidin subordine. În toate structurile subordonatecomandamentului bazei, activit ]ile curente [imisiunile de importan] major se desf [oar încondi]ii regulamentare, chiar dac în deserânduri acestea au necesitat un efort maxim dinpartea personalului militar [i civil.

Urmând sintagma ÎN SLUJBAOAMENILOR {I PENTRU OAMENI, comandabazei a ac]ionat permanent pentru crearea unuicolectiv închegat, profesionist, considerând c`cea mai pre]ioas resurs a bazei este ceauman , rezultatul cunoa[terii depline apersonalului din subordine ducând inevitabil laîndeplinirea cu succes a misiunilor încredin]ate.

În executarea misiunilor, apar [isitua]ii tensionate?

Diversitatea de capabilit ]i ale Bazei SprijinLogistic Muntenia face ca aceast mare

unitate de logistic opera]ional s fie inclus`într-un complex sistem de rela]ii ierarhice [i decooperare cu structuri de la toate e[aloanele [idin toate categoriile de for]e ale ArmateiRomâniei, inclusiv cu structuri care func]io-neaz în afara teritoriului na]ional, precumreprezentan]e militare, misiuni pe lângòrganisme interna]ionale, misiuni în teatre deopera]ii. Acest fapt poate duce, uneori, la apari]iade situa]ii tensionate, cu mare înc`rc tur`psihic , dar rezolvate de fiecare dat cucompeten] de comanda bazei, cu for]e propriisau cu sprijinul nemijlocit al e[alonului superior,personal al comandantului ComandamentuluiLogistic Întrunit. Dintre cauzele ce pot creasitua]ii tensionate a[ men]iona punerea înaplicare a procedurilor de sistem privindutilizarea mijloacelor de transport persoane înzilele de sâmb`t , duminic , s`rb`tori legale [iîn afara programului orar, asigurarea cuechipamente a structurilor dislocate în teatrulde opera]ii Afganistan, asigurarea cuechipament a personalului militar din StatulMajor General, dar [i recuperarea timpuluisuplimentar lucrat peste program.

Multe unit ]i militare se confrunt cudeficitul de personal, mai ales c ,în ultimii ani, posturile de civili aufost blocate. La nivelul bazei, ave]ipersonal suficient?Statele de organizare ale unor structuri deexecu]ie, transport [i deservire, din

compunerea bazei sunt subdimensionate, factorcare a dus de multe ori la suprasolicitareapersonalului [i la dificult ]i în recuperareatimpului legal lucrat peste program. Solu]iaimediat identificat a fost deta[area de personalîntre structurile bazei pentru îndeplinirea unormisiuni, stare de lucruri care se perpetueaz deo bun perioad de timp. De men]ionat este [ifaptul c la aceast stare de lucruri contribuiesubstan]ial [i deficitul de personal militar,procentul de încadrare a bazei fiind pu]in peste85%, ca urmare a mut rilor în alte structuri aleMApN, dislocate în garnizoanele de domiciliu alemilitarilor, factorul social punându-[i [i aici oamprent deosebit .

Pentru perioada urm toare,ce obiective ave]i în vedere s lerealiza]i cu prioritate?Vom continua procesul de restructurare [imodernizare a comandamentului bazei [i

structurilor subordonate, conform Strategiei detransformare a Armatei României – etapa integr riiopera]ionale depline în NATO/UE – perioada 2008-2015. O preocupare constant o reprezint \nnoireaparcului auto cu autoturisme de ora[, de teren,autobuze [i microbuze, concomitent cu retragereadin circula]ie a autoturismelor din gama Daewoo [iDacia 1310, astfel \nc#t s fim \n m`sur s`\ndeplinim misiunile de transport la standarde câtmai înalte. Unul dintre obiectivele prioritare serefer la finalizarea proiectelor de reamenajare acaz rmilor de dislocare a structurilor bazei [iconstruirea unei sta]ii moderne de alimentare cuCL. Privind echipamentele pentru executarealucr rilor de mentenan] , avem în vederemodernizarea celor existente, concomitent cuopera]ionalizarea unei sec]ii mobile de mentenan] ,capabile s se disloce pe teritoriul na]ional în situa]iide criz . Tot în perioada imediat urm toare, ne-ampropus identificarea, \n centrele de depozitare aleCLÎ, a unor echipamente pe care s lereabilit m, cum ar fi o brut rie de campanie [idiferite tipuri de autospeciale necesare asigur`riiserviciilor de campanie în situa]ii de criz . {i nuîn ultimul rând, vom continua procesul devalorificare a infrastructurii disponibilizate [i abunurilor materiale excedentare.

Toate aceste obiective sunt prev`zute înPlanul de management al Bazei Sprijin LogisticMuntenia pe termen scurt, mediu [i deperspectiv .

a Elementului Na]ional de Sprijin suntasigurate de Batalionul Sprijin TO. Avem, deasemenea, o forma]iune medical` ROL 2,subunitate de sprijin medical destinatàsisten]ei medicale secundare, centrat` peasisten]a chirurgical` primar` [i de anestezie-terapie intensiv` a r`ni]ilor [i bolnavilor, avândcapacitatea de a stabiliza r`ni]ii [i bolnavii învederea evacu`rii direct c`tre ROL 4, f`r`sta]ie la ROL 3. O structur` finan]at` integraldin venituri proprii, Unitatea Tehnic` de

Baza Sprijin LogisticMuntenia \n cifre:

Zilnic, ies în curs`130 de autovehicule pentru deservireastructurilor centrale [i aproximativ 40 de alte mijloace (autobuze,

microbuze, autocamioane, autocisterne de CL, autotractoare cu [a [isemiremorc`, diferite tipuri de autospeciale) care execut` misiuni de

transport persoane [i materiale în folosul bazei [i a altor structuri militare. |n anul 2013, au fost executate: 4.168 de misiuni, \n Bucure[ti [i peteritoriul na]ional,totalizând 834.194 km; 140 de misiuni de înso]ire acoloanelor militare oficiale [i de transport materiale, totaliz#nd 44.623

km; 22 de misiuni cu delega]ii strìne în ]ar`, totalizând 17.154km; [ase misiuni \n strìn`tate, totalizând 20.652 km.

Din ianuarie 2014, s-au parcurs 1.113.172 km (de27 de ori înconjurul planetei).

6 Observatorul militar INSTRUC}IE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.roNr. 26 (9 – 15 iulie 2014)

Aici Ursul 21, am executat Carapacea!

Preg`tirea muni]iei de AG-9 pentru tragere.Arunc`toarele calibru 120 milimetriî[i trimit bombele c`tre ]inte.

Baterie, FOC!

CAPCANA ZIMBRULUI 14CAPCANA ZIMBRULUI 14

În perioada 30 iunie-4 iulie, militariiBrig`zii 15 Mecanizat` Podu Înalt au

executat un exerci]iu tactic cu trageri delupt` în poligonul Smârdan. An de an, poli-gonul de pe Valea M`linei este gazda perfec-t` pentru finalul acestei etape de instruc]ie.

CAPCANA ZIMBRULUI 14 afost un exerci]iu în care infanteri[tii,tanchi[tii [i artileri[tii moldoveni[i-au demonstrat calit`]ile de bunilupt`tori. Este locul unde ceineini]ia]i î[i primesc botezul focului,iar pentru veteranii acestor tipuri deac]iuni reprezint examenulinstruirii.

Rând pe rând, batalioanelesubordonate marii unit`]i ie[ene auintrat în ac]iune. Poligonul a r`sunatde [uieratul gloan]elor [iproiectilelor, ziua [i noaptea.Companiile de infanterie au executatdiferite manevre. Plutoanele s-ausus]inut reciproc cu foc.Transportoarele amfibii blindate, prinmitralierele din dotare, au asiguratacoperirea necesar . Loviturilearunc`toarelor de grenade au lovitîn plin ]intele. Servan]ii au ac]ionatprecis. Instruc]ia [i experien]a î[ispun cuvântul. Din prafulpoligonului, au ap`rut artileri[tiiantitanc. Ordinele scurte [i preciseau fost urmate de execu]ie pem`sur . {i proiectilele au distrus]intele, concomitent cu bombelearunc`toarelor calibru 120 milimetri.

A venit rândul tanchi[tilor.Compania de tancuri TR-85 a intratîn ac]iune în modul sù caracteristic.În ap`rare, mon[trii de o]el au lovit,rând pe rând, carcasele vechilortancuri, acum aflate pe post de ]inte.Obuzierele calibru 122 milimetri audat loviturile finale. Timpul s-a scursrapid. Noaptea a venit pe nea[teptate.Ac]iunile au continuat cu aceea[iritmicitate.Din când în când se schimbauactorii, efectul la ]int fiind acela[i.{i a[a a continuat toat s`pt`mâna.

De apreciat a fost sprijinulacordat de militarii unit`]ii-gazd dela Smârdan, care au asigurat uncâmp de ]inte foarte complex. Deasemenea, nu se puteau respectacerin]ele exerci]iului f`r efortullogisticienilor.

Militarii Brig`zii 15 Mecanizateau fost vizita]i pe perioadadesf`[ur`rii activit`]ilorde [eful de stat majoral Diviziei 2 Infanterie Getica,colonel Oliviu Irina.

Am deplasat aici, în poligonulSmârdan, aproximativ 900 de militari[i peste 100 de mijloace tehnice. Prinaceste activit`]i urm`rim s verific`mnivelul de preg`tire atât a celor ce auplanificat, cât [i a celor ce au ac]ionatîn aceste zile fierbin]i. Vrem s` privimce am realizat cu realism, s` vedem cea fost bine, iar unde nu am ob]inut cene-am dorit, s` îmbun`t`]im înviitorul apropiat, a declaratcomandantul Brig`zii 15 Mecanizate,colonel Nicolae Tonu.

PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN [email protected]

FOTO: LOCOTENENT-COLONEL EDUARD BORHAN{I PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 7Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IENr. 26 (9 – 15 iulie 2014)

Un proiectil, \nc`rca]i!

Botezul focului pentru câ]iva tanchi[ti.

Preg`tirea muni]iei obuzieruluicalibru 122 milimetri pentru tragere.

Precizia tragerii este esen]ial` pentru reu[ita misiunii.Ursul 1,2,3 începe]i deplasarea!

Artileri[tii antitanc în lupt` cu baremele [i ]intele.

Recitalul servan]ilor tunului antitanc.

INSTRUC}IE8 Nr. 26 (9 – 15 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


SCUTUL ALBASTRUFRUNTA{ CRISTIAN LENGA

[email protected]

Luni, 30 iunie, Regimentul 53 Rachete AntiaerieneTropaeum Traiani, din Medgidia, a s`rb`torit

împlinirea a 30 de ani de la înfiin]are. În aceea[i zi, s-adesf`[urat exerci]iul tactic Blue Shield 14, în poligonul deinstruc]ie Tabia Francezului.

Înfiin]at la 30 iunie1984, Regimentul 53 Rachete

Antiaeriene KUB, cum se numeaini]ial, era subordonat Armatei a 2-a

Buzù. Odat` cu s`rb`torirea a zece ani, aprimit [i denumirea onorific` de TropaeumTraiani. De-a lungul timpului, unitatea a fostînzestrat` cu diferite categorii de tehnic` de

specialitate. Spre exemplu, în perioada 1985-2009,avea în dotare complexe de rachete antiaeriene de

tipul SA-6, SA-7, SA-9 [i mitraliere antiaeriene MR-4.Ulterior, i-au fost înmânate complexul de artilerie

antiaerian` autopropulsat Gepard [i tunurileantiaeriene de calibru 2x30 mm. Regimentul, în

ace[ti 30 de ani de existen]`, [i-a doveditprofesionalismul prin executarea tuturor

misiunilor [i sarcinilor primiteob]inând calificativul

maxim.

O ceremonie militar` [ireligioas`, acordarea de decora]ii,medalii, diplome [i înaintarea îngrad a unor militari aureprezentat reperele începutuluizilei festive de la Regimentul 53Rachete Antiaeriene TropaeumTraiani. O defilare ca la carte aînchis ceremonia militar`, dup`care tehnica din dotare areprezentat punctul de atrac]iepentru numero[ii vizitatori. Unmoment captivant pentru oaspe]ia fost [i cel care a marcatdezvelirea pl`cii comemorative1984-2014, prin care au fostreliefa]i cei 30 de ani de existen]ài regimentului.

La evenimente au participatloc]iitorul [efului Statului Major alFor]elor Terestre, general-maiorIon Ungureanu, comandantulDiviziei 2 Infanterie Getica,general de brigad` Lucian Foca,[i comandantul Flotei, comandorTiberiu-Liviu Chodan. Deasemenea, au mai fost prezen]ial]i reprezentan]i ai fiec`rei

rachete antiaeriene SA-6 KUB,complexul antiaerian Gepard [icomplexul de rachete antiaerieneSA-9, a intervenit în lupt` pentrua completa [i continua scena der`zboi. Avia]ia inamic` [i-a f`cutapari]ia, dar a fost anihilat` rapid.Cu toate acestea, un complexantiaerian a fost lovit. Înconsecin]`, s-a trecut laînlocuirea acestuia [i evacuarea

în siguran]` din zona de conflict.Militarii au înaintat încet, darsigur, [i au reu[it s` cucereasc`zona pe care insurgen]ii opreluaser`.

Un al doilea exerci]iu, rezolvatcu succes de Deta[amentul deJandarmi [i o echip` a poli]ieimilitare, a constat în eliberareaunei cì de acces blocat` de ungrup de insurgen]i. Dupìnterven]ia ferm` a jandarmilor [iun mic schimb de focuri, grupulturbulent a fost capturat [i caleade acces eliberat`.

categorii de for]e, cadre militareîn rezerv`, personalit`]i locale [ifamiliile militarilor.

Dup` încheierea acestormomente, a venit timpul ac]iunii.Poligonul Tabia Francezului a fostscena exerci]iului Blue Shield 14,în care, pe lâng` militariiregimentului, au fost implica]i [icei ai Batalionului 911 Infanterie,Batalionului 345 Artilerie [iDeta[amentului de JandarmiMedgidia. Un exerci]iuantrenant, executat cuarmamentul [i tehnica dindotarea Regimentului 53 RacheteAntiaeriene.

Scenariul exerci]iului aurm`rit interven]ia militarilorpentru contracararea ac]iunilorostile ale unui grup de insurgen]i.Totul a început cu tragerea unorsalve de tun, moment care a f`cutdeliciul publicului. U[or, u[or,tehnica militar`, complexul de

Unitatea are un colectivtân`r atât în suflet, cât [ica vârst`, iar azi am dorits` prezent`m o mic`parte a muncii noastre,posibilit`]ile de ac]iune [ide rezolvare a unor situa-]ii iminente care pot ap`-rea în lupt`. Rezultateleob]inute ne oblig` s`încerc`m s` ridic`m[tacheta.

COLONEL GHEORGHE ROTARIU(COMANDANTUL REGIMENTULUI

53 RACHETE ANTIAERIENETROPAEUM TRAIANI)

Sentimentele care m`încearc , la \mplinirea celor30 de ani ai unit`]ii, suntdeosebite, iar satisfac]iile,pe m`sur . Am întâlnit fo[ti[i actuali camarazi [i amavut pl`cerea de a vedea oevolu]ie impresionant` aregimentului.

GENERAL-MAIOR MARIN STAFIE (R)(PRIMUL COMANDANT AL

REGIMENTULUI)

Îi cunosc înc de la înfiin-]are, eram în aceea[i mareunitate, Armata a 2-a. Auf`cut eforturi pentru a semen]ine în topul specia-lit`]ilor militare dinRomânia [i nu îmi potdori decât s`-i v`d cumî[i continu` perfec]io-narea, cum î[i dau inte-resul pentru c` fac partedintr-o arm` important`.

GENERAL DE BRIGAD~ (R)MIHAI TOFAN

(FOST LOC}IITOR ALCOMANDANTULUI DIVIZIEI 2

INFANTERIE GETICA)

’’

’’

Loc]iitorul [efului StatuluiMajor al For]elor Terestre,general-maior Ion Ungureanu, aspus: 30 de ani sunt suficien]ipentru a demonstra c` e[ti bun înceea ce faci. Îi felicit`m pe colegiino[tri pentru tot ce au f`cut pânàcum [i s` îi asigur`m c` vor g`sila noi tot sprijinul necesar. Deasemenea, comandantul Diviziei 2Infanterie Getica, general debrigad` Lucian Foca, a precizat:Doresc s` v`d cum experien]a celorcare au înfiin]at aceast` unitate [icare au avut atâtea succese de-alungul anilor este transmis`genera]iei tinere. Aceasta trebuies` fie premisa dot`rii regimentuluicu noi genera]ii de tehnic`performant`, complex` [i care s`fac` fa]` oric`rei provoc`ri înmediul de securitate actual.

’’

9INSTRUC}IENr. 26 (9 – 15 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICU

Batalionul 313 Cercetare Burebista a s`rb`torit, s`pt`mânatrecut`, împlinirea a 45 de ani de la înfiin]are. Cu aceast`

ocazie, [eful Statului Major al For]elor Terestre, general-maior NicolaeCiuc`, a înmânat Drapelul de Lupt` al unit`]ii.

Cerceta[ii au fost dintotdeauna unelement primordial în reu[ita ac]iunilormilitare. Sunt pretutindeni [i nicìeri [i,ac]ionând t`cut, [tiu s` încline balan]a înfavoarea trupelor proprii. Au fost [i suntprezen]i în exerci]iile desf`[urate înfiecare an de instruc]ie [i au participat cuonoare în toate misiunile externe. Acesteasunt atributele care-i caracterizeaz` [i pemilitarii Batalionului 313 CercetareBurebista, iar mândria de a fi cei mai bunia crescut odat` cu acordarea Drapeluluide Lupt` al unit`]ii.

Suntem preg`ti]i s` îndeplinim unspectru larg de misiuni, iar în acest sens sefac progrese constante anual. Ceea ce amrealizat pân` acum este o munc` de echip`,

a spus locotenent-colonelul Ionu]Gheorghe, comandantul Batalionului 313Cercetare, la ceremonia ce a marcat 45 deani de la înfiin]area unit`]ii.

Tot cu aceast` ocazie, nivelul depreg`tire al cerceta[ilor a fost eviden]iatprin câteva exerci]ii demonstrative.

45 DE ANI DE PERFORMAN}~45 DE ANI DE PERFORMAN}~

LUPTACU GRAVITA}IA

Militarii Batalionului 26 Vân`tori de Munte Avram Iancu dinBrad au desf`[urat, de curând, tab`ra de instruc]ie alpin`.

Activitatea, coordonat` de [eful instruc]iei, locotenent-colonelMarian Petri[or, [i condus` nemijlocit de comandantul companiei,

c`pitan R`zvan Oprea, secondat de locotenentul Eugen Nistor,s-a desf`[urat în ambian]a pitoreasc` a rezerva]iei

naturale Cheile Ribicioarei, aflat` la câ]iva kilometri distan]` degarnizoana de re[edin]` a vân`torilor de munte br`deni.

Poligonul de alpinism, amenajat prin str`dania militarilor batalionului [i cu sprijinul unuiîmp`timit local al muntelui, în persoana domnului Barath Josef, a asigurat condi]ii perfecte deinstruire [i introducere în tehnicile specifice instruc]iei alpine.

Prin aportul nemijlocit al [efilor de ateliere, militarii au avut ocazia s` execute practic tehnicilede c`]`rare natural` sau artificial`, la coard` simpl` sau la coard` dubl`, înv`]ând [i exersând,totodat`, procedeele de coborâre în rapel [i travers`rile în funicular. De asemenea, militarii instrui]is-au familiarizat cu procedeele de efectuare a diferitelor tipuri de noduri folosite în alpinism, cumodul de utilizare a echipamentului specific [i, nu în ultimul rând, cu tehnicile de acordare aprimului ajutor [i realizare a transportului în cazul r`nirilor produse în mun]i sau teren accidentat.

Programul de instruc]ie a inclus, de asemenea, [i [edin]e practice de executare a traiului încondi]ii de izolare în teren muntos, pe timpul c`rora militarii au înv`]at [i exersat modurile deconfec]ionare a diferitelor tipuri de capcane, utilizarea resurselor naturale în scopul organiz`riibivuacului, precum [i identificarea [i utilizarea diferitelor tipuri de plante [i ciuperci comestibiledin flora aflat` în zona de desf`[urare a instruc]iei.

La final de activitate, toate obiectivele de instruire au fost atinse. Un lucru ce nu poatedecât s` îi bucure pe militarii br`deni, în condi]iile în care instruc]ia alpin` a fost [i r`mâne ocategorie definitorie a preg`tirii vân`torilor de munte din Armata României.

Începând cu anul 1995, Batalio-nul 313 Cercetare Burebista a

participat la misiuni în teatrele deopera]ii externe, primele în carecerceta[ii au participat fiind cele dinAngola [i Somalia.

Concomitent cu misiunile externe,batalionul s-a f`cut remarcat [i încadrul unor exerci]ii na]ionale [i inter-na]ionale, cum ar fi: NATO/COO-PERATIVE DETERMINATION (1999);BLUE DANUBE (Bulgaria) (2002);BLACK SEA ROTATIONAL FORCE(2011, 2012, 2013); AIRLIFT (2011);CARPATHIAN SPRING (2013, 2014);RAPID TRIDENT (Ucraina) (2013).

P rin Ordinul Marelui Stat Major, în anul 1969, este înfiin]at`, în

garnizoana Caracal, Compania 313Cercetare în Adâncime, ulterioraceasta fiind dislocat` în garnizoanaBucure[ti.

La 1.05.1995, Compania 313 Cer-cetare în Dispozitivul Inamiculuiprin Para[utare se reorganizeaz` cudenumirea Batalionul 313 Cerce-tare, subordonat ComandamentuluiArmatei 1.

În anul 2006, batalionul se des-fiin]eaz` [i este reînfiin]at, la1.10.2010, în garnizoana Bucure[ti,subordonat ComandamentuluiDiviziei 1 Infanterie Dacica. Unitateaa primit denumirea onorific` Bure-bista, fiindu-i aprobat semnul heral-dic, steagul de identificare, ecuso-nul, insigna, placheta [i fanionul.

Prin Decretul num`rul 407 al pre[e-dintelui României, publicat înMonitorul Oficial num`rul 348, parteaI din 12.05.2014, la 1 iulie 2014, bata-lionului i se acord` Drapelul de Lupt`.

Primul a fost prezentat de lotul delupt`tori de arte mar]iale. Pe tatami audovedit, înc` o dat`, priceperea [ist`pânirea unor tehnici specifice lupteicorp la corp, dar [i câteva exerci]ii defor]`. Instructorul lotului este sergentul-major Gabriela Bugiu, ceea cedemonstreaz`, înc` o dat`, c` militarii

batalionului desf`[oar` instruc]ia colectiv[i unitar, f`r` diferen]ieri de gen.

Mai apoi, câteva grupuri de cerceta[i audesf`[urat un exerci]iu prin care auprezentat modalit`]i de infiltrare îndispozitivul inamic, metode de cercetare aunei zone [i situa]ii în care, prin[i sub foculinamicului, trebuie s` ac]ioneze imediat,luând cele mai rapide [i corecte decizii.

MAIOR FLORENTIN LAZ~R

10 CARIERE |N UNIFORM~ Nr. 26 (9 – 15 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


CAMPIONATUL NA}IONALDE RECRUTARE

Faza cu orientarea

CMJ-urile sunt importante înorientarea tinerilor, acest adev`rfiind [i mai evident în cazulsolda]ilor/ grada]ilor profesioni[ti.Tenta]ia este mare, în cazul lor, sàleag unit`]ile unde sunt scoase laconcurs mai multe locuri pentruaceea[i specializare [i s evite s -[idepun candidatura la câte un postr`zle], sperând, astfel, c -[i m`resc[ansele de a fi selecta]i. Dac eu îlconsiliez cum trebuie pe candidat [i[tiu, de exemplu, c` din cei care [i-aufinalizat dosare la Vaslui, niciunul nuare depus dosarul într-o unitate undeeste un loc, atunci îi cresc lui [ansele peacel loc. {i nu-l pun s -[i fac` dosaracolo unde este un loc [i am deja uncandidat de la mine, îmi explic`colonelul Ioan-Teofil Costin, [efulCMJ Vaslui, unul din atributele unuibun recrutor. Din cei 121 decandida]i din jude]ul Vaslui, 40 aufost repartiza]i în urma primei faze deselec]ie pentru SGP-i[ti, care a avutloc în primul trimestru al acestui an.Foarte mul]i, ]inând cont c sunt 41de CMJ-uri, plus câte unul pentrufiecare sector al Capitalei. Nu suntemîn competi]ie cu vreun alt centrujude]ean, suntem doar pe lungime deund` cu dorin]a MApN de a acoperitoate locurile scoase la concurs, spunecolonelul Costin.

Din cele 1.000 de locuri scoase laconcurs la nivel na]ional, 51 aur`mas neocupate, adùgându-secelor 500 pe care MApN le-a propuscandida]ilor pentru faza a doua deselec]ie din 2014. La fiecare

Sunt pe drum, cu trenul, spre Ia[i. În fa]a mea, untân`r ascult muzic . La un moment dat, î[i scoate

c`[tile din urechi [i m întreab dac [tiu de unde trebuies` ia trenul spre Câmpulung Moldovenesc. Îi spun cùrmeaz s -l iau [i eu pe acela[i, pentru c am drum spreVatra Dornei. Merge la Centrul Zonal de Selec]ie [iOrientare pentru c` vrea s` dea admitere la AcademiaTehnic Militar (ATM). Este din Gala]i [i e student în anulII la Facultatea de sport. Îl întreb dac` [tie fizic` [imatematic , materii esen]iale pentru ATM. Îmi spune c`nu prea, dar se descurc el. Nu [tiu ce [anse are, dar nusunt eu omul care s descurajeze un tân`r la început de opoten]ial` carier`. |ndrumarea tinerilor spre carieramilitar` se face la centrele militare jude]ene, undeposibilii recru]i sunt orienta]i în func]ie de aptitudini.

campanie r`mân câteva locurineocupate, tocmai din cauza faptuluic nu le solicit nimeni. La nivelna]ional au fost întocmite 4.477 dedosare, admi[i la selec]ie au fost2.083 de candida]i pe 1.000 de locuri[i s-au ocupat 949 de posturi.

Faza pe CMJ

Toate CMJ-urile sunt acum înplin proces de recrutare. De fapt,mai pu]in recrutare, pentru c` dejaau baze de date cu cei care autrecut probele de selec]ie, dar nu aumai avut locuri. Cei nerepartiza]i aufost informa]i, în primul rând,pentru c` au trecut deja prin procesulde recrutare [i s-au cheltuit bani cuexamenul medical, au trecut prinprocesul de selec]ie [i au fost [i acoloconsumate resurse, cu testareapsihologic`, cazare, resurse de timp.În paralel, îi recrut`m [i pe cei carevin pentru prima dat`. Procesul deselec]ie este valabil [ase luni, spunecolonelul Costin.

Arsene Negrea Petcu are 34 deani [i este din Bârlad. Când amajuns la Biroul de informare-recrutare din Vaslui, l-am v`zutstând la un birou, cu o fi[` în fa]`.Mâna cu verigheta îi era strâns` înpumn [i în cealalt` cump`nea unpix. O jum`tate de or` mai târziueste tot acolo, nici pozi]ia pe scaunnu [tiu dac` [i-a schimbat-o. Esteunul din cei care au trecut proba deselec]ie, dar n-au prins loc în primaetap`. Acum a fost sunat pentru aveni [i a-[i exprima o nou` op]iune.Dilema lui este mare, pentru c` are

familie [i un copil. Am venit pentruun serviciu stabil, c` m-am s`turats` lucrez la firmele particulare. Amschimbat destule locuri de munc`,pentru bani, [ti]i cum e...Dar mi-arfi greu dac` ar trebui s` o iau de lacap`t în alt` parte; vreau s` fiu câtmai aproape de Bârlad [i cele maiapropiate locuri sunt în Foc[ani sauBacù... În plus, sunt [ipu]ine locuri [i trebuie s`m` orientez [i unde suntmai multe, îmim`rturise[te.Locotenent-colonelulPaul Boghiu, [efulBiroului de informare-recrutare din cadrulCMJ Vaslui, ridic` dinumeri. I-a spus deja totce era de spus, i-aexplicat c , în principiu,dac ajunge soldatprofesionist se va bucurade acelea[i drepturi ca [i ceilal]imilitari, c dac vor ap`rea locurilibere în garnizoana Bârlad î[i vaputea face raport de mutare, care,dac îi va fi aprobat...O alt jum`tatede or mai târziu, când am plecat deacolo, Arsene era tot nemi[cat înfa]a fi[ei cu posturi disponibile. E oop]iune pentru via] sau cel pu]in obun parte a ei.

Eu planific câte cinci oameni înfiecare zi [i vin, pentru c` nutrebuie decât s` aduc` un cazier [is` completeze fi[a de înscriere, spunelocotenent-colonelul Boghiu. Ceicinci ai fiec`rei zile sunt dintre ceir`ma[i f`r` locuri în prima etap`.Pe lâng` ei vin cei care au auzit delocurile nou ap`rute, sau vin, pur [isimplu, s` fie lua]i în eviden]`.

Marius Anghelu]` este unul dintreei. Are 19 ani [i este din Cre]e[ti, depe lâng` Hu[i. A renun]at la liceu înclasa a XII-a pentru c` dorea s` pleces lucreze în str in`tate. Nici acolo n-amai mers, tat`l meu s-a reîntors în]ar` [i atunci n-am mai plecat nici eu,îmi spune. Din p`cate pentru el, notade la Bacalaureat se adun` la

punctajul general, al`turi de celob]inut la probele sportive [i testareapsihologic`, maximul de puncte carepoate fi primit la fiecare din acestetest`ri fiind de 6. 6+6+X, nota de laBAC. Practic n-are nicio [ans` în fa]aunui candidat care a luat chiar [inumai [ase la examenul maturit`]ii.A[a c`, deocamdat`, a venit s` fieluat în eviden]` [i între timp s-aînscris la liceu, la f`r` frecven]`, s`-[itermine studiile. Concuren]a estemare la locurile pentru SGP-i[ti.

Faza final`

Concuren]` este [i la admitereaîn înv`]`mântul liceal, postliceal sauîn cel superior militar [i asta sedatoreaz` [i activit`]ii recrutorilor.Pentru colegiile militare liceale, pentrua avea resurs` mai mare [i a cre[tecalitatea celor care urmeaz` s`participe la examen, avem un plan derecrutare [i îndeplinirea lui estecriteriul pentru notarea de serviciupentru cei care lucreaz` în recrutare.Pentru un num`r total de 360 delocuri în toate cele trei colegii licealemilitare, am avut un num`r de 50 decandida]i în plan [i am întocmai 74 dedosare. Din ace[tia au trecut deselec]ia de la centrul zonal 29 de tineri,îmi explic` colonelul Costin.Vasluienii au reu[it s`-[i fac` planul[i pentru [colile de mai[tri [iacademiile militare. Am încheiatrecrutarea pentru înv`]`mântulmilitar. Când îl consiliezi pe tân`r,trebuie s` vezi în primul rând ceobiecte a studiat în liceu, pentru c` esteposibil s` nu aib` [anse, dac` vrea s`dea examen la o anumit` institu]ie.Anul acesta este prima dat` când amrezolvat 100% toate institu]iile. N-a

fost u[or, dar am reu[it. Mai greu afost s` g`sim mai[tri militari pentruFor]ele Aeriene, pentru c` sunt [i doiani de studiu [i trebuie s` [tiematematic`, fizic`, \mi explic`locotenent-colonelul Boghiu.Paradoxal, îns`, cel mai greu deg`sit sunt candida]ii pentru locurilede subofi]eri, de a c`ror selec]ie seocup` tot birourile de recrutare dincadrul CMJ-urilor, din rândulsolda]ilor [i grada]ilor profesioni[ti.G`sim foarte greu candida]i, pentruc` trebuie s` fi avut un contract deminim trei ani cu armata, trei not`ride serviciu de foarte bine în trei aniconsecutiv [i, în plus, s` accepte s`plece definitiv din unitate, cu care-[iînceteaz` raporturile de serviciu, iarreparti]ia este foarte posibil s` fie înalt` garnizoan`. Plus c` pierd dinbani. {i atunci trebuie s` g`simmilitari care înc` nu au familiiformate, pentru c` i se iau [i banii dechirie [i nu se mai descurc`...,precizeaz` colonelul Costin motivulpentru care este mai dificil de g`sitcandida]i pentru [colile desubofi]eri. Mai greu, dar nu

C~PITAN BOGDAN [email protected]

imposibil, pentru c` jude]ul Vasluiare armat` [i au reu[it s` descopere29 de SGP-i[ti propozabili pentruexamenul de admitere de la [colilede subofi]eri. Ce se întâmpl` maideparte, depinde doar de ei. Darpentru partea de orientare, cred càu fost bine consilia]i. Poate c` [iamicul meu din tren, tân`rulsportiv, o fi luat probele de laCentrul zonal de selec]ie [i orientaredin Câmpulung Moldovenesc. La 14iulie \ncepe examenul de admiterela Academia Tehnic` Militar`. M`duc s` v`d dac`-l g`sesc printrecandida]i. Dac` nu, poate c` anulviitor se va orienta mai bine. Biroul de informare-recrutare are activitate din plin.

Marius Anghelu]` este consiliat de plutonierul-major Nicolae Bucur.

Arsene Negrea Petcu

Locotenent-colonel Paul Boghiu

11ANIVERS~RINr. 26 (9 – 15 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


LOGISTICA,LA CEAS ANIVERSARCu 45 de ani în urm`, la 1

iulie 1969, a luat fiin]`prima [i singura institu]ie deformare continu` de logistic` dinArmata României, {coala deAplica]ie pentru Logistic` GeneralConstantin Zaharia.

|n prezent, este singurainstitu]ie militar` care formeaz`,perfec]ioneaz` [i specializeaz`

ofi]eri, mai[tri militari [i subofi]eri [iasigur instruc]ia individual debaz [i de specialitate a solda]ilorprofesioni[ti în domenii specificesprijinului logistic al ac]iunilor delupt . De asemenea, [coala asigur`preg`tirea militar general [itactic , la cursurile de formare [icarier pentru cadre de alte arme [ispecialit`]i militare (juri[ti, psihologi,

sociologi,medici), caurmare a recunoa[teriinivelului procesului deînv`]`mânt organizat [idesf`[urat aici, fapt ce determin`cre[terea importan]ei unit`]ii cainstitu]ie de înv`]`mânt militar.

Ceremonia de aniversare acelor patru decenii [i jum`tate de

la înfiin]are s-a desf`[urat la 1iulie, la sediul institu]iei. Unmoment deosebit de important l-areprezentat acordarea Drapeluluide Lupt`, înmânat comandantuluiunit`]ii, colonel Milu]` Orheanu,

de [eful Statului Major General,general-locotenent

{tefan D`nil`.Al`turi depersonalul care

î[i desf`[oar` activitatea în aceastìnstitu]ie au participatcomandantul ComandamentuluiLogistic Întrunit, general-locotenent C`t`lin Zisu, loc]iitorul[efului Direc]iei Personal [iMobilizare din Statul MajorGeneral, general de flotil` aerian`Liviu Marilen Lungulescu, [efulDirec]iei Audit Intern, general de

brigad` Teodor Incica[, general(r) Niculae Spiroiu, fost ministru alap`r`rii na]ionale, reprezenta]i aie[aloanelor superioare, fo[ticomandan]i, personalit`]i civile [imilitare [i reprezentan]i ai

autorit`]ilor publice locale.Referindu-se la momentul

acord`rii Drapelului de Lupt`,colonelul Milu]` Orheanu aprecia:Acest fapt reflect`, înc` o dat`,meritele militarilor [colii, atât înmisiunile din ]ar`, cât [i în teatrelede opera]ii, dar mai ales pentru rolulimportant în procesul de înv`]`mântlogistic din Armata României.

Certificatul de na[tere al Regimentului50 Rachete Antiaeriene Andrei

Mure[ianu a fost semnat la 30 iunie 1989,când, prin ordinul Marelui Stat Major, seînfiin]a o nou` unitate în garnizoana Flore[ti,dintr-un nucleu format din 14 cadre militare[i 140 de militari în termen, subordonatArmatei a 4-a Transilvania. Pentru dotareaunit`]ii s-a achizi]ionat complexul de racheteantiaeriene OSA-AKM, un complex cuperforman]e excelente.

La 1 decembrie 1991, prin ordin alministrului ap`r`rii na]ionale, regimentulprime[te denumirea onorific` AndreiMure[ianu, autor al versurilor care compunImnul Na]ional al României, iar la 15 august1996, prin decret preziden]ial, prime[tedrapelul de lupt`.

Despre primele zile din existen]a unit`]ii,colonelul (r) Ioan Costea, primul comandantal unit`]ii, c`pitan la acea vreme, î[iaminte[te: |nfiin]area acestui regiment aconstituit piatra de încercare a carierei mele.La vremea respectiv`, nu aveam dotarea [iînzestrarea necesar` [i ne-am trezit c`, în acestecondi]ii, în decembrie 1989, am început s`primim misiuni, pe care ne-am str`duit s` leexecut`m pe m`sur` ce continuam dotarea cuarmament [i tehnic`.

De[i se poate spune c` unitatea estefoarte tân`r`, în cei 25 de ani de existen]`regimentul are deja o istorie bogat`, trecând

25 DE ANI DE EXISTEN}~în decursul acestor ani prin reorganiz`ri [ischimb`ri, care l-au transformat într-o unitatede elit` a Armatei României.

Luni, 30 iunie, la Flore[ti, s-a desf`[urat oceremonie militar` [i religioas`. Al`turi depersonalul unit`]ii, la festivitate au participatcomandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina,general de brigad` Adrian Tonea,comandan]ii unit`]ilor din garnizoana Cluj-Napoca, reprezentan]i ai MinisteruluiAfacerilor Interne din jude]ul Cluj, aiautorit`]ilor publice locale, fo[tii comandan]iai unit`]ii [i cadre militare în activitate sau înrezerv` care au contribuit la formarea [idezvoltarea unit`]ii s`rb`torite.

Un moment inedit pe timpul festivit`]ii l-aconstituit salutul pe care militarii unit`]ii [iinvita]ii l-au primit din partea unui grup deelicoptere de la Baza 71 Aerian` CâmpiaTurzii. Ceremonia s-a încheiat cu defilarearegimentului. Dup` festivitate, invita]ii auparticipat la prezentarea tehnicii militare dinînzestrarea regimentului.

În cuvântul sù, colonelul Ioan T`rù,comandantul regimentului, preciza: Nebucur`m s -i avem ast`zi al`turi de noi pe to]i ceicare au lucrat în unitate înc din anul 1989, careau contribuit la evolu]ia acestui regiment [i lagestionarea problemelor legate de tehnica militar`sau de personal, cu care ne-am confruntat maiales în primii ani de existen] ai unit`]ii.

Cu aceast` ocazie, a fost organizat` oceremonie urmat` de exerci]ii demonstrativerealizate în colaborare cu militari ai Escadrilei713 Elicoptere SOCAT de la Câmpia Turzii,îmbarca]i în dou` aeronave IAR 330.

Istoria num`r` faptele [i nu anii, iarfaptele încununate de succes ale cerceta[ilorno[tri nu sunt pu]ine, a precizat colonelul{tefan Oniga, comandantul batalionului, îndeschiderea discursului sù.

La eveniment a participat [i primulcomandant al unit`]ii, colonelul IoanFazaca[, care s-a declarat onorat de rolul pecare l-a avut, fiind mândru de ceea cereprezint` ast`zi batalionul din Some[eni.

Activitatea a continuat cu vizitarea uneiexpozi]ii de tehnic` [i vizionarea unorexerci]ii demonstrative de alpinism [i arte

S~RB~TOARE LA BATALIONUL317 CERCETARE VL~DEASA

SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

Militarii Batalionului 317 Cercetare Vl`deasa din Some[eniau s`rb`torit, în prima zi din iulie, 45 de ani de la

înfiin]area unit`]ii din care fac parte.

mar]iale, realizate de s`rb`tori]i. Cel maispectaculos moment a fost exerci]iuldesf`[urat în colaborare cu pilo]ii Escadrilei713 Elicoptere SOCAT de la Câmpia Turzii.Militarii batalionului au coborât în rapel de labordul acestora [i au eliberat o cl`dire careera ocupat` de terori[ti, conform scenariului.

La final, comandantul Diviziei 4Infanterie Gemina, general de brigadÀdrian Tonea, i-a felicitat pe to]i cei care auf`cut sau fac parte din Batalionul 317Cercetare Vl`deasa, precizând c` acesta esteo unitate deosebit de important` în ecua]ia decomand` [i control a Armatei României.

Batalionul 317 Cercetare Vl`deasa estepurt`torul de tradi]ii al Companiei 317Cercetare în adâncime, care a fost înfiin]at`în anul 1969, în garnizoana Huedin.

MAIOR VASILE B~TINA{

12 Observatorul militar FOTOREPOwww.presamil.ro

VÂN~TOARE CU ELICOPTERUL

licopterele fac un zbor larg, de recunoa[tere, [i vin laaterizare pe aerodromul din Floreni. Echipa de cinci

militari a[teapt` în lini[te. Emo]ia este mai evident` pechipul unora, la al]ii e doar ghicit`. Dac` n-ai emo]ii, nu teconcentrezi îndeajuns, spune unul dintre ei. Se preg`tescpentru o misiune pe care n-au mai executat-o pân` acum.

Rapel din elicopter. Antrenarea echipei de cùtare-salvarea Batalionului 17 Vân`tori de Munte Drago[ Vod` este o

noutate [i pentru pilo]ii din Escadrila 952 ElicoptereSOCAT de la Bacù. Din elicopterele lor au mai coborât

militarii din Deta[amentul de cùtare-salvare prin lupt` [ialte categorii de militari, dup` cum spune comandantul

uneia din cele dou` aeronave, locotenent-comandorul AlinIanachiuc, dar VM-i[ti, niciodat`. Comandantul

Batalionului 17 VM, colonelul Adrian Tânjal`, face partedin echipa care va coborî din elicopter pe coard`. În dou`minute, pune la punct toate detaliile rapelului, ordinea la

coborâre, ac]iunile imediat urm`toare atingerii p`mântului[i întoarcerea. Tot el leag` coarda în elicopter în trei

puncte. Toat` lumea este la bord [i Puma ia altitudine.Zborul nu dureaz` mai mult de 20 de minute, dar câteva

manevre ale pilotului m` fac s` m` felicit c` am s`rit pestemicul dejun. Nu [tiu dac` e un zbor memorabil, dar de

]inut minte sigur este. Elicopterul cu vân`tori de munte s-astabilizat deasupra unei paji[ti din mun]ii C`limani; într-o

parte se vede intrarea într-o veche min`. În rest, doarcreste înce]o[ate. {i plou`. Ploaia, cea]a [i curentul f`cutde palele elicei sunt o provocare pentru fotoreporter. Sedeschide u[a elicopterului [i este lansat` coarda. În maipu]in de cinci minute, toat` echipa de cùtare-salvare a

executat rapelul. F`r` nicio problem`. Coborâtul în rapelmi s-a p`rut mult mai OK decât zborul pân` aici, spune

plutonierul Vasile Samson. Nu se simt mari diferen]e, eca [i cum ai face un rapel în surplomb`, explic` [i

plutonierul F`nic` Pascari. Plutonierul Dan Munteanpluseaz`: Ce facem pe stânc` e mai greu, trebuie s` te

ca]eri, s` escaladezi, e[ti obosit, aici te aduce elicopterul,e u[or. Echipa este format` din unii dintre cei mai

experimenta]i militari ai batalionului. Nu c` n-ar fi putut s`fac` [i al]ii acest exerci]iu, dar locurile au fost limitate.

Pentru o prim` experien]`, toat` lumea este mul]umit`.Curajul primei încerc`ri a fost suficient pentru succesulacesteia. Echipa î[i împacheteaz` r`nitul improvizat pe

targ` [i, la venirea celui de-al doilea elicopter, îl evacueaz`pe calea aerului. Vremea nu permite prea multe

digresiuni. La Bacù, este cod galben [i pilo]ii sunt presa]i.Totul se întâmpl` în vitez` [i cred c` în mai pu]in de o or`s-a [i terminat. Dac` ar fi fost real, r`nitul extras ar fi avut

[anse mari de supravie]uire.Exerci]iul a fost doar un intermezzo al taberei de

instruc]ie alpin`, care a durat 10 zile [i a fost organizat` înmun]ii Rarù. Militarii [i-au întins corturile într-o poieni]`,la un sfert de or` de mar[ de cabana Rarù, într-o zon` în

care doar ei mai primesc aprobarea de campare. Dar totulare un pre]; nimic nu poate fi mutat, rupt [i nici m`caratins, iar focul este interzis, chiar cu lemne aduse de

acas`. {i ce nevoie ar fi fost de el, pe ploaia care a fostomniprezent` în prima s`pt`mân` de tab`r` [i care a

înmuiat totul, cu excep]ia moralului! E adev`rat c` dac` aufost [i trei ore f`r` ploaie [i cu un pic de soare m`car, cât

s` zvânte stânca, VM-i[tii au profitat de ele [i s-au preg`titpentru ce au venit. Urm`rim perfec]ionarea deprinderilor[i ini]ierea tinerilor militari care au venit din centrele de

aplica]ii în cunoa[terea mediului montan, metodele dec`]`rare [i tot ce ]ine de activitatea de alpinism. Cei caresunt mai vechi [i-au continuat [i aprofundat deprinderile

de c`]`r`tori. Timpul alocat taberei este, îns`, prea scurt,10 zile... nu reu[e[ti s`-i aduci pe to]i la nivelul la care-]idore[ti. Ne str`duim s` facem ceea ce putem [i bìe]ii s`

devin` din ce în ce mai buni, a spus maiorul VasileChirap, comandantul taberei. {i ce nu au reu[it s` înve]e

sau s` exerseze în Rarù vor încerca s` completeze înunitate, pe peretele de c`]`rare pe care [i l-au amenajat pe

unul din zidurile caz`rmii. Mai greu e cu surplomba...

C~PITAN BOGDAN [email protected]

E

Plutonierul Vasile Samson coboar` în rapel cu targace va fi folosit` la extragerea r`nitului.

În a[teptarea Pumelor.

Maiorul Vasile Chirap profit` d[i preg`te[te deta[amentul pen

Maistrul militar Lucian Codù – tehnicul de bord al elicopterului pilotat de c`pitanul Ovidiu Nimigean [i locu[a aeronavei pentru ca echipa de salvare-cùtare format` din colonelul Adrian Tânjal`, locotenentul CipriSamson s` evacueze r`nitul (plutonierul Dan Muntean).

Caporalul Petric` Andronache î[i asigur` partenerul de c`]`rare.

13ORTAJ Nr. 26 (9 – 15 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Caporalul Andrei Vârlan traverseaz` culmileîn tirolian`, un exerci]iu de echilibru.

Caporalul Bogdan Nicorici coboar` liber dup` oc`]`rare dificil`. Controlul îi apar]ine parteneruluicare asigur` c`]`r`torul.

Caporalul Adrian Sacaliuc înfrunt` stânca.Experien]a de c`]`r`tor [i o alonj` bun` îlajut` în lupta cu stânca.

Caporalii Radu {alvan [i Viorel Strugari întind coardapentru funicular.

Ploaia a fost un bun motiv pentru organizarea unui atelier de exersat nodurile;plutonierul Bogdan Toader le explic` mai tinerilor sì camarazi utilizarea echipamentului.

de o bre[` într-o zi de ploaientru activit`]i.

cotenent-comandorul Gheorghi]` Brunchi – deschideian Iriciuc, plutonierii F`nic` Pascari [i Vasile

14 Observatorul militar Nr. 26 (9 – 15 iulie 2014)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ

UN NOU STAT ISLAMICÎN ORIENTUL MIJLOCIU

S IIL se înscrie în rândul organiza]iilor teroriste din Orientul Mijlociu precum Jamaat al-Tawhid, Jihad,

Al-Qaeda din }ara celor Dou` Râuri (se refer`la Irak) [i Consiliul Shura al Mujahedinilor.Fondatorul SIIL este Abu Musab al-Zarqawi,cunoscut ca fiind brutal [i imprudent, ceea cea f`cut ca al doilea lider al Al-Qaeda, Aymanal-Zawahiri, s`-i trimit` o scrisoare deadmonstare pentru felul agresiv în care câ[tigìnimile [i min]ile oamenilor. De remarcat càc]iunile lui Zarqawi – [i acum ale SIIL – auurm`rit pas cu pas recomand`rile dinscrisoarea lui al-Zawahiri care spunea: Crezulmeu a fost întotdeauna c` victoria islamului nupoate avea loc pân` când un stat musulman nuva fi creat în felul în care a precizat Profetul, înmijlocul lumii islamice. De asemenea,scrisoarea a precizat [i pa[ii care trebuieurma]i: primul pas este eliberarea de trupeleamericane aflate în Irak; al doilea pas,stabilirea unui emirat care s` fie extins la uncalifat; al treilea pas, atacarea statelor din jurulIrakului, în special Arabia Saudit`, Kuweit,Siria [i Iordania; al patrulea pas, folosireacombinat` a puterii califatului pentru a atacaIsraelul. Grupul lui Abu Musab al-Zarqawi, înpofida avertiz`rilor primite de la lideriiAl-Qaeda, a proclamat Statul Islamic în Irak [ia trecut la îndeplinirea planului în patru pa[isugerat de Ayman al-Zawahiri în scrisoareaamintit`. Proclamarea acestui stat, în 2006, afost considerat` de mul]i observatori ca oîncercare prematur` de coagulare a for]elorjihadiste. Îndat` dup` anun], [eicii careconduceau mili]iile sunite din provincia Anbarau întors armele împotriva jihadi[tilor lui AbuMusab al-Zarqawi (a[a- numita R`scoal` dinAnbar) [i acesta a pierdut controlul în regiune,de[i organiza]ia nu a fost distrus` în totalitate,r`mânând ca un factor de presiune ce putea fifolosit împotriva unui regim [iit la Bagdad.{i a[a s-a întâmplat! Arma (SIIL) s-a îndreptat

Noul Stat Islamic, ap`rut în Orientul Mijlociu, nu ar fi fost posibilf`r` largul concurs al [eicilor suni]i. La 29 iunie, Statul Islamic

din Irak [i Levant (SIIL) a anun]at restabilirea Califatului islamic, primuldup` abolirea, în 1922, a celui rezultat din Imperiul Otoman. În pro-clama]ia de constituire s-a anun]at c` sunt îndeplinite toate condi]iilede constituire, iar to]i musulmanii sunt obliga]i s` depun` un jur`mântde credin]` noului Calif Ibrahim, de fapt liderul mi[c`rii SIIL, Abu Bakral-Baghdadi. El a ap`rut pentru prima dat` într-o înregistrare video,de la moscheea Nouri din Mosul, în care le-a cerut tuturor musulmanilors` îl asculte (modul în care SIIL î[i face cunoscut` prezen]a în mass-media este de notorietate). SIIL se situeaz` în rândul multiplelororganiza]ii jihadiste din Orientul Mijlociu, îns` de data aceasta estemai mult decât o mi[care terorist`.

mai întâi împotriva regimului alawit de laDamasc, pentru ca acum s` se întoarc`împotriva lui Nouri al-Maliki.

V` propun un mic excurs despreMali. Într-un moment în carenordul Africii este marcat de

revolu]ii [i de incertitudini, când Prim`varaarab` a devenit o veritabil` Toamn` islamist`,]inînd cont [i de alte focare de instabilitate dinregiunea Africii de Vest, se poate spune c` Al-Qaeda maghrebian` a creat în zona Saheluluio veritabil` industrie a terorismului. Din 2003,de când jihadi[tii au început s` r`peascòccidentali, dar [i al]i strìni provenind dinalte zone ale lumii, ei au reu[it s` ob]in` sumeimportante pentru r`scump`rarea lor. Al]ibani au fost ob]inu]i în urma diverselor formede trafic, în special de stupefiante. Nu degeaba

unii comentatori vorbesc, în prezent, despre„narco-jihadismul" din Sahel. Respectivelegrupuri, care sunt mobile [i poart` diversenume, au dispus probabil de cel pu]in 150de milioane de euro pentru a-[i procuraarme, benzin`, hran` [i materiale învederea fabric`rii bombelor artizanale. LaTimbuktu, membrii Al-Qaeda au l`sat înurma atacului for]elor franceze o serie dedocumente care relev` strategia re]eleiteroriste în cucerirea nordului statului Mali,dar relev`, în acela[i timp, disensiuniledintre grup`rile teroriste care sunt prezenteîn Africa de Nord [i Orientul Mmijlociu.

Documentul este o fereastr` c`tre opera]iilemilitare ale organiza]iilor teroriste,înf`]i[ând planurile de ocupare a NorduluiAfricii, concesiile ideologice pe care suntgata s` le fac` în vederea apropierii a câtmai multor suporteri. Documentul estesemnat de Abu Musab Abdel Wadoud,nume de r`zboi Abdelmalek Droukdel,comandantul promovat de Osama binLaden pentru a conduce ramura african` aAl-Qaeda. Droukdel, emirul Al-Qaeda dinMaghrebul Islamic, a recunoscut c` una dingre[elile f`cute în Mali s-a datorat aplic`riibrutale a legii sharia în teritoriile ocupate.Alte dou` scrisori au fost g`site dejurnalistul Rukmini Callimachi, scrise deNasir al-Wahayshi, liderul Al-Qaeda înPeninsula Arabic`, [i adresate lui AbuMusab Abdel Wadoud. Al-Wahayshiamintea de gre[elile pe care le-a f`cut înrealizarea unui emirat în Yemen, înîncercarea de a avertiza pentru a nu firepetate gre[elile sale. Avertismentul sereferea, în principal, la posibilitateafinanciar` de a sus]ine un stat nou creat [i lafaptul c` o coali]ie interna]ional` s-ar puteaîntoarce împotriva lor. Alienarea popula]iei,adus` de jihadi[ti în Mali, prin distrugereabibliotecilor, a mormintelor [i a vestigiilorculturale, prin introducerea legii islamicesharia a f`cut din ace[tia o for]` ostil` [i denesupus, care a participat, ulterior, al`turide administra]ia central`, la înl`turarea lor.Oricum, statul creat de Al-Qaeda dinMaghrebul Islamic în nordul Mali a fostspulberat de trupele fraceze, în ianuarie

2013. Arogan]a lui al-Baghdadi, referitoarela celelalte grupuri, precum Jabhat al-Nusra, a ostilizat alte mi[c`ri jihadiste dinteatrul de opera]ii Siria-Irak. În aceast`situa]ie, s-au creat dou` centre de putere,unul aliat lui al-Zawahiri, liderul centralAl-Qaeda, [i altul condus de liderul SIIL.Într-un schimb de scrisori între al-Bagdadi[i liderul Al-Qaeda, al-Zawahiri, primul ascris c` a fost nevoit s` aleag` întrecomanda lui Allah [i un ordin venit de la unlider Al-Qaeda. A ales ordinul lui Allah.Acest r`spuns se constituie într-un atac durla pozi]ia [i legitimitatea lui al-Zawahiri încalitate de lider al mi[c`rii teroristeinterna]ionale. Încercarea de a prelua prinfor]` mi[carea Jabhat al-Nusra i-a f`cut peace[tia, la fel ca [i celelalte mi[c`ri care lupt`în Siria, s` se întoarc` împotriva SIIL. Situa]iadin nordul Siriei nu este în totalitatefavorabil` men]inerii de for]ele SIIL în acestecondi]ii. Încercarea lor de a consolida ora[elede grani]` ocupate în Siria, precum Raqqa [iDeir al-Zaour, este extrem de dificil`. În Irak,sunt deja dovezi c` [eicii care conduc mili]iileal`turate SIIL se întorc împotriva acestora(vezi mili]iile sunite din Nineve). A[adar,ofensiva mili]iilor sunnite se datoreaz`recentelor alegeri din Irak [i modului în careNouri al-Maliki conduce Irakul. Odat` cesuni]ii vor ob]ine revendic`rile lor, se vorîntoarce împotriva SIIL. Dar Bagdadul nu seconfrunt` numai cu jihadi[tii din SIIL ci [i cupropriii [ii]i radicali ai clericului [iitMahmoud al-Hasani al-Sarkhi. Acestadore[te instalarea unui regim la Bagdadsimilar cu cel de la Teheran. For]ele lui al-Sarkhi, în jur de 25.000-30.000 de militan]iînarma]i, cunoscute drept Armata luiHusayan, au r`d`cinile în Karbala. Sistemulcomunit`]ii [iite este divizat înc` de laînl`turarea regimului lui Saddam Hussein.Ce înseamn` resurgen]a acestei mi[c`ri [iite?Pericolul pe care regimul de la Bagdad îl vasuporta din sudul Irakului.

C are sunt axele rezultate în urma confrunt`rilor din Irak [i Siria?Axa sunit`Radicalii suni]i, sub comanda SIIL, vor

defini un teritoriu între râurile Eufrat [i Tigru,începând din Siria [i oprindu-se la Fallujah, pecare-l vor denumi Califat. Frontiera acestuia vafi neguvernabil de p`r]ile implicate. SIIL adovedit calit`]i deosebite de a guvernateritoriile ocupate. Cu fiecare victorie,organiza]ia câ[tig resurse umane [i financiare.Printre suporterii grupului sunt lupt`tori dinEuropa, Belgia sau Olanda, Fran]a sauGermania, dar [i suni]i goni]i de administra]iaMaliki sau lupt`tori din Siria. SIIL a demonstratcapabilitatea de a manageria terenurilepetroliere din Siria, ceea ce ne duce cu gândulc vor opera [i capacit`]ile energetice capturatede la irakieni. Un lucru trebuie re]inut: suni]ilornu le place o conducere violent [i brutal .Inima Mesopotamiei va fi foarte greude cucerit de SIIL. Ce ar trebui s fac SIILeste imposibil: s -i ]in` pe suni]i jos [i pe [ii]iafar`. Peste doi ani, centrul teritoriului sunitpoate va ar`ta ca Siria de ast`zi!

Axa [iit`Dac` axa sunit` are un centru de

gravita]ie incert [i amorf, axa [iit` r`mânedominat` de Teheran. Iranul nu numai c` aadus for]ele G`rzii Revolu]ionare Islamice –Quad, dar face presiuni asupra suni]ilor prinfor]ele din Siria [i Liban. Iranul deseneaz`grani]ele Noii Mesopotamii. For]ele Quad suntimplicate în Liban, Siria [i, acum, în Irak.

Axa kurd`Lupt`torii kurzi, denumi]i peshmerga, au

fost singurii care au contracarat lupt`torii SIIL[i au p`strat zonele petroliere de lâng`Kirkuk. Retragerea armatei irakiene a creat ooportunitate pentru kurzi de a-[i crea un viitorpropriu [i independent. De[i acest lucru nu seva întâmpla pe termen scurt, statul kurd se vaorganiza pe teritoriul actualului Kurdistanirakian. Solidificarea unei rela]ii economice cuTurcia va duce, în final, la împlinireadezideratului de secole al kurzilor. Bazat` pepetrol, apropierea turcilor [i kurzilor irakieniva fi evident` în urm`tori 2-3 ani, la fel caapropierea lui Assad de kurzii sirieni, înso]it`de deteriorarea rela]iei dintre Recep TayyipErdoðan [i kurzii turci.

Axa interna]ional`SUA are o multitudine de interese în zona

Orientului Mijlociu. Între acestea se situeaz`blocarea Iranului de a ob]ine arma nuclear ,blocarea r`spândirii radicalismului sunit, ]inereasub control a rezervelor petroliere, astfel încâtproduc]ia s creasc , iar economia global s nufie afectat [i, nu în ultimul rând, s protejezecomunit ]ile [iite [i kurde. Dar cel mai importantobiectiv care-i aduce la aceea[i mas cuamericanii pe chinezi, ru[i [i saudi]i esteprotejarea câmpurilor petroliere de o eventualpreluare a acestora de SIIL. China import dinOrientul Mijlociu peste 40% din totalul petroluluiutilizat. În condi]iile în care China nu-[i poateproiecta for]ele în regiune, ea este capabil s`fac unele compromisuri pentru ca situa]ia s`revin la normal. Dezvoltarea produc]iei în Irak,în urm torii 10 ani, este o problem . Singurazon care poate men]ine ritmul va fi zona kurd`din jurul Kirkukului. Dar [i aici sunt necesareinvesti]ii în infrastructura de exploatare [itransport. Toate r`mân în suspans pân lastabilizarea situa]iei din zon .

C oncluzia este c` Irakul pe care îl [tiam este o amintire! Noii juc`tori sunt cei care vor stabili regulile în

zon` ([ii]ii, suni]ii [i kurzii). La fel ca în Siria,]ara s-a împ`r]it în trei. Cele trei zone nu suntcapabile s` se extind` pe seama celorlalte, darpot ap`ra ceea ce de]in. Reunirea Irakului esteun efort aproape imposibil de realizat.Influen]a se reduce la a calma radicalii [ii]i [isuni]i, a p`stra capacit`]ile de produc]ie aleIrakului [i la prevenirea rev`rs`rii pestegrani]e, în Iordania sau în ]`rile din Golf, amilitan]ilor SIIL.

15LUMEA DE AZINr. 26 (9 – 15 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

FOR}E MILITARE COMUNE

Germania [i Olanda au ajuns la un nou nivel decooperare odat cu integrarea unei brig`zi aeromobileolandeze într-o divizie german de reac]ie rapid . În acestsens, comandan]ii For]elor Terestre ale celor dou stateau semnat un acord de cooperare [i s-au întâlnit cu mini[triiap`r`rii în ora[ul olandez Schaarsbergen, unde este [ibaza Brig`zii 11 Aeromobile olandeze. Înc din anul 1995a fost creat un corp de armat germano-olandez, structurcare a constituit cadrul necesar pentru instruirea în comuna diferite unit ]i din armatele celor dou ] ri.

Acest nou acord de cooperare permite pentru prima dat ca o unitate combatant olandez s`fie integrat deplin în For]ele Terestre germane. Noua structur cuprinde 9.500 de militari germani[i 2.100 de militari olandezi. Unit`]ile componente vor r`mâne în actualele baze din ]`rile lor, dar vordesf`[ura împreun toate antrenamentele [i misiunile cu scopul final, conform ministrului olandezal ap`r`rii, de a unifica procesul de planificare [i executare a misiunilor. Inten]iile sunt ca în anul 2016statul major comun al diviziei s fie opera]ional, iar din 2018 întreaga divizie s fie gata s` desf`[oareopera]ii militare concrete. De[i acordul a fost semnat luna trecut , în fapt, brigada olandez a fostintegrat în noua structur de la începutul anului.

Acordul prevede o cooperare strâns între cele dou armate în timp de pace, dar nu impune nicio obliga]ie pentru niciuna dintre p`r]i de a se al tura celeilalte, în cazul în care aceasta decide s seangajeze individual într-o opera]ie militar .

ATERIZARE INEDIT~

La finele lunii iunie, presa interna]ional a preluat un material video, dat publicit`]ii de armataamerican , în care este surprins momentul în care un pilot american reu[e[te s aterizeze la bordulunei nave, în condi]iile în care trenul de aterizare din fa] nu se deschisese.

C`pitanul William Mahoney, membru al unei unit`]i expedi]ionare de pu[ca[i marini (MEU –Marine Expeditionary Unit), a avut st`pânirea de sine [i preg`tirea necesar pentru a a[eza avionulHarrier (cu decolare [i aterizare vertical ) pe care îl pilota cu botul pe un suport special (asem`n`torunui scaun). Suportul era în dotarea navei USS Bataan (vas amfibiu de asalt, parte a Flotei a [aseaamericane) pentru a fi folosit în astfel de situa]ii. Un alt pilot care avea rolul de a asista avioanele la

aterizare pe punte (LSO – Landing Signal Officer) aluat aceast decizie de instalare a suportului pe puntedup` ce la un zbor de survol al aeronavei s-a pututconfirma c` trenul de aterizare fa]` nu era coborât.LSO a fost cel care l-a ghidat pe pilot la aterizare, avândîn vedere c din carling nu putea vedea suportul [inici pozi]ia avionului fa] de acesta.

Pilotul a reu[it astfel o aterizare deosebit` [ifoarte greu de realizat, luând în considerare faptulc` nu exist` posibilitatea de a antrena pilo]iipentru astfel de situa]ii.

GERMANIACRE{TE BUGETUL PENTRU AP~RARE

Ministrul german al Ap`r`rii, Ursula von der Leyen, a declarat recent, cu ocazia particip`rii laun eveniment al Consiliului Atlantic, la Washington, c Germania inten]ioneaz s sporeasc bugetulap`r`rii în anii urm`tori, subliniind c mai important decât procentul alocat din PIB este modul încare banii sunt cheltui]i. Nu este doar o problem` de alocare a 2% din PIB, ci conteaz` de unde [i cumvrei s cheltuie[ti ace[ti bani, a spus Leyen.

Pe m`sur ce summitul NATO din septembrie seapropie, oficialii americani [i-au intensificat presiunileasupra membrilor Alian]ei de a aloca cel pu]in 2% dinPIB pentru ap`rare, procent care corespunde [i uneirecomand`ri NATO. Deocamdat , numai SUA, MareaBritanie [i Grecia respect` aceast` recomandare.Germania aloc în prezent 1,3% pentru ap`rare. PotrivitInstitutului Interna]ional pentru Studii Strategice, înanul 2013 bugetul ap`r`rii german s-a ridicat la 44 demiliarde de dolari.

VOSTOK 2014

Ministerul rus al Ap`r`rii a comunicat recent c militarii sì vor testa, în timpul exerci]iuluistrategic Vostok 2014, desf`[urat în districtul militar de est, un nou sistem de comunica]ii mobile,

conform unei [tiri RIA Novosti.Comunicatul ministerului men]ioneaz c`

sistemul va fi montat pe un blindat u[or Tigercare se transform astfel într-un mini centrude comunica]ii superior versiunilor similareutilizate de armatele strìne. Pân` la fineleanului, for]ele armate ale Rusiei vor desf`[urapeste 300 de exerci]ii tactice [i strategice, iarVostok 2014, care se va desf`[ura în lipsa unuiscenariu elaborat anterior, este cel mai maredintre ele, în cadrul c`ruia vor fi implicate toatecategoriile de for]e.

REDUCEREA ARSENALELORNUCLEARE

Potrivit raportului anual asupra arsenalelor nucleare, dat publicit`]iirecent de Institutul Interna]ional de Cercet ri pentru Pace de la Stockholm(SIPRI), num`rul armelor nucleare la nivel mondial continu s scad ,dar într-o propor]ie mai mic decât în anii preceden]i, conform AFP.

Num`rul armelor nucleare la nivel mondiala sc`zut cu 930 anul acesta fa] de anul 2013, îns`cu mai pu]in fa] de anii anteriori. În ultimii cinciani, s-a înregistrat o reducere constant` anum`rului total de arme nucleare, în principaldatorit ac]iunilor Rusiei [i SUA care împreunàu mai mult de 93% din armele nucleare ale lumii,se arat în raport.

Autorii documentului subliniaz` c` stateleposesoare de arme nucleare au întreprins preapu]ine m`suri de diminuare pentru a fi conside-rate un indicator clar al dorin]ei lor de dezafectarea arsenalelor nucleare. Pe de alt parte, în prezent,programele de modernizare desf [urate de aceste

ECHIPAMENTINSPIRAT DE IRON MAN

Comandamentul american al For]elor pentru Opera]ii Speciale faceeforturi f`r` precedent pentru a realiza un echipament individualrevolu]ionar pentru solda]i, potrivit unui comunicat al For]elor Terestreamericane.

Obiectivul Comandamentului For]elorpentru Opera]ii Speciale este realizarea TacticalAssault Light Operator Suit (TALOS). În acestsens, reprezentan]ii industriei de ap`rare au fostprovoca]i la o conferin]` a SOCOM (SpecialOperations Command) de a veni cu idei, concep-te [i tehnologii capabile s` transforme acestdeziderat în realitate. Programul este unulcooperativ în care sunt implicate 56 de corpora]ii,16 agen]ii guvernamentale [i zece laboratoarena]ionale. Realizarea acestui echipament poatecrea un avantaj esen]ial pentru armata ameri-can`, asigurând lupt`torilor o protec]ie adecvat`mediului dur în care ac]ioneaz`.

Caracteristicile noului echipament nu suntînc` pe deplin definite, dar cese [tie este faptul c` urm`re[tes` asigure pentru lupt`tori oprotec]ie balistic` complet` acorpului, mai u[oar`, mai efici-ent` [i, de asemenea, un sis-tem de amplificare a for]eipurt`torului. Componenteleelectronice încorporate înacest costum vor asigura, tot-odat`, un flux util de informa]iiprivind situa]ia opera]ional`din teren. De asemenea, cos-tumul va avea încorporatesisteme de înc`lzire [i r`cirepentru reglarea temperaturiiîn costum, dar [i senzori carevor monitoriza temperatura corpului lupt`to-rului, pulsul, nivelul de hidratare [i pozi]iacorpului. În cazul în care lupt`torul este r`nit,costumul ar trebui s` fie capabil s` administrezesoldatului oxigen [i s` controleze hemoragiile.

Pentru a compensa surplusul de greutatedatorat tuturor componentelor, costumul va fidotat [i cu un exoschelet. Energia necesar`

state sugereaz c for]a nuclear va r`mâne unelement-cheie al abord`rii strategice a ]`rilorde]in`toare de asemenea arme. În timp ce SUA[i Rusia î[i reduc arsenalele, alte puteri nucleare,cum ar fi Marea Britanie [i Fran]a, î[i men]innivelul la 225, respectiv 300 de ogive nucleare.China, India [i Pakistan sunt singurele puterinucleare care î[i extind arsenalele, iar Israelulpare într-o stare de a[teptare, pentru a vedea cumevolueaz situa]ia din Iran.

Conform datelor furnizate de raport, la începutulanului 2014, China de]inea 250 de ogive nucleare,India, între 90 [i 110, Pakistanul, între 100 [i 120, iarIsraelul, 80. Totodat , raportul include pe lista statelor

de]in`toare de arsenal nuclear [iCoreea de Nord care ar avea [ase-opt ogive nucleare, cu men]iunea c`datele referitoare la aceast ]ar sebazeaz pe cantitatea de plutoniu carear fi putut fi produs [i nu pe abilitateastatului de a folosi plutoniul înconstruc]ia efectiv` a unor armenucleare. Practic, nu exist informa]iicerte asupra capacit ]ii statului nord-coreean de a produce arme nucleare[i sisteme asociate de rachete pentrua le transporta la ]int .

alimentarii tuturor sistemelor [i a exoscheletuluieste mai mare decât pot asigura actualeletehnologii din domeniul bateriilor, fapt pentrucare SOCOM a f`cut apel la comunitatea tehnic`s` propun` surse de energie stabile [i portabile.Solicitarea SOCOM a generat un mare nivel deinteres. Vara trecut`, la o reuniune de planificarepentru TALOS au venit reprezentan]i ai 80 defacult`]i, zece universit`]i [i patru laboratoarena]ionale. Totodat`, la o sesiune demonstrativ`,care a avut loc în iulie anul trecut, 80 de companiiau venit [i au prezentat diverse tehnologii de laarmuri de nou` genera]ie, unele utilizând lichidecare se transform` în material solid la impact,pân` la surse de energie pentru exoschelet.

Managerul proiectului din partea SOCOM,Michael Fieldson, a recunoscut c` analogia cucostumul purtat de personajul Tony Stark în filmulIron Man este exagerat`. Obiectivul SOCOM,singurul comandament combatant din armataSUA cu autoritate în domeniul achizi]iilor, estede a avea un prototip de costum TALOS gatapentru teste de teren în urm`torii cinci ani.

16 Observatorul militar Nr. 26 (9 – 15 iulie 2014)VETERANI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

PERMANENT ÎN LINIA ÎNTÂI

La 5 aprilie 1990, cândadunarea general` de constituirea filialei [i-a ales conducerea, aînceput o ampl` ac]iune deajutorare a participan]ilor la celedou` r`zboaie în procurareaactelor necesare pentru atestareacalit`]ii de veteran sau v`duv` der`zboi. A[a s-a ajuns la un efectiv,pe atunci, de 13.305 membri.Ulterior, au fost primite [i so]iilesupravie]uitoare ale celordeceda]i.

În luna august 1993, filiala ahot`rât s` poarte numelegeneralului Eremia Grigorescu,figur` legendar` a armateiromâne, cel care, în 1917, înluptele de pe teritoriul jude]uluiBacù, la Oituz, a lansat deviza cuputere de ordin de lupt`: Pe aicinu se trece! În semn de profund [ietern omagiu, veteranii dinora[ele [i comunele jude]ului auconsiderat c` exemplul poate fiextins, a[a c` subfilialele din caref`ceau parte au preluat numeleunor personalit`]i militare sau aleunor eroi din R`zboiul deIndependen]` ori din cele dou`conflagra]ii mondiale care au trìtîn localitatea respectiv`. Câtevaexemple mai semnificative:subfiliala municipiului Bacù –maior Constantin Ene, cea dincomuna Poduri – general Nicolae{ova, din Doftana – mare[alAlexandru Averescu, subfilialaPârg`re[ti – erou grenadierConstantin Mu[at, cea din One[ti– sublocotenent GheorgheDonici, subfiliala din Gura Vìi –sublocotenent GheorgheTurturic` etc.

Filiala ANVR a jude]ului Bacù este una dintre cele mai dinamice din]ar`. Ini]iativa cre`rii ei a ap`rut chiar în focul Revolu]iei din decembrie

1989, când un grup de veterani de r`zboi [i cadre militare în rezerv` [i înretragere, în frunte cu regretatul general de brigad` (r), pe atunci colonel,Pintilie Hìneal`, a luat m`suri operative de sprijinire a unit`]ilor pentruîndeplinirea misiunilor de ap`rare a revolu]iei [i a ]`rii. Concomitent, afost lansat` [i ideea constituirii unei organiza]ii a fo[tilor combatan]idin Primul [i cel de Al Doilea R`zboi Mondial [i a urma[elor celor carepieriser` în focul luptelor sau dup` cele dou` mari conflagra]ii. Suflulîntemeierii unei asemenea asocia]ii pornise de la Bucure[ti. Eravremea schimb`rii. Comitetul Fo[tilor Lupt`tori [iVeteranilor de R`zboi împotriva Fascismului era mai multun organism decorativ, devenise anacronic. Nicisupravie]uitorii Primului R`zboi Mondial, nici cei celuaser` parte la Campaniile din Est nu-[i g`seau loculîn acel Comitet.

Pentrurespectarea legii

A[a cum [i-au executat f`r`murmur [i [ovìre ordinele [imisiunile primite, chiar dac`plecau la moarte, veteranii dinconducerea filialei jude]uluiBacù, ca [i cei din toat` ]ara sefac luntre [i punte – cum seexprim` unii dintre ei – pentruca drepturile [i facilit`]ileacordate prin legi [i alte actenormative segmentului din carefac parte s` fie respectateîntocmai. În acest sens, p`streazò leg`tur` permanent` cuinstitu]ia Prefecturii, Consiliuljude]ean [i cele din localit`]i, cu

primarii [i celelalte institu]iiabilitate s` concure laîndeplinirea prevederilor legale.{i sunt sprijini]i de acestea, deunit`]ile militare de garnizoan`,de filiala cadrelor militare în

Anual, dispar peste o sut` demembri, din cauza vârstei,r`nilor, bolilor specificeb`trâne]ii, sc`derea num`ruluimembrilor filialei fiind din ce în cemai dramatic`.

Veteranii, invalizii, v`duvelede r`zboi, so]iile supravie]uitoare

ale celor pleca]i dintre noi, atâtdin jude]ul Bacù, cât [i din

celelalte jude]e, suntîngrijora]i. Pentru c` nuli se mai acord`

medicamentele, protezelegratuite prev`zute de

lege, vitale pentru ei, caaerul [i apa, biletele în

sta]iunile balneoclimatericesunt restric]ionate; transportulpe mijloacele rutiere, cupu]inele bilete speciale dec`l`torie, este aproape anulatde refuzul patronilor de a maiprimi aceste documente,

GENERAL DE FLOTIL~ AERIAN~ (R) PETRE BÂN~

r`zboi, de promovare a cultuluieroilor.

De la constituire, dinini]iativa [i prin contribu]iaveteranilor de r`zboi, au fostîn`l]ate în marea majoritate alocalit`]ilor noi monumente [iînsemne comemorative închinateeroilor din cele dou` r`zboaiemondiale.

La nivelul fiec`rei subfiliale s-ainstituit Cartea de condolean]ecu scopul de a cinsti [i eternizaimaginea veteranilor care auplecat pe calea ve[niciei. Cu unimpresionant ritual, sedesf`[oar`, la s`rb`torina]ionale, îndeosebi de ZiuaArmatei României, apelulsolemn, pentru a-i reuni, subfaldurile Drapelului Na]ional, peveteranii r`ma[i în via]`.

Poate mai mult decât în altefiliale, exist` un amplu programde excursii [i vizitedocumentare, sub genericul Peurmele eroilor. De[i afla]i lavârste foarte înaintate, merg cumult` pl`cere în institu]ii [i [colipentru a face cunoscute tradi]iilede lupt` ale poporului român [iarmatei sale, implicit ale bravilorlocuitori ai acelor meleaguri.

De bune aprecieri s-aubucurat concursurile cu elevii din[colile elementare pe tema Eroiau fost, eroi sunt înc` [i Gloriearmatei române! O activitate,devenit` deja tradi]ional`, esteconcursul de educa]ie istorico-patriotic` [i moral-civic` atineretului, desf`[urat subgenericul Glorie etern` eroilorpatriei, cinste [i onoare veteranilorde r`zboi, aflat la a XIV-a edi]ie.

La manifest`rile omagiale,precum [i la celelalte activit`]iorganizate pe plan local la careparticip` filiala, veteranii seprezint` cu expozi]ii de panouriistorice [i de carte, urmate deprograme artistice sus]inute demult apreciatul cor Oituz.

Sunt iubi]i, respecta]iveteranii [i invalizii de r`zboib`cùani de to]i cet`]enii, deorganele administra]iei de stat,de elevi. Celor mai merituo[idintre ace[tia din urm`, cum afost [i cazul olimpicilor la diferitematerii, li se ofer` c`r]imemorialistice din serialulVeteranii pe drumul onoarei [ijertfei, dar [i diplome.

În 1993 a început realizareapublica]iei periodice Veteranul der`zboi, apari]ie prestigioas`, ca [icelelalte lucr`ri de referin]`,gra]ie trudei, talentului [ipreocup`rii permanente ageneralului de flotil` aerian`(ret) Alexandru Leonov,pre[edintele filialei, domnilorIoan Poenaru, Ion Croitoru,Constantin Azoi]ei [.a.

În revist`, ca [i în AlmanahulVeteranul de R`zboi, editat, deasemenea, periodic, în Istoriafilialei. Pe urmele înainta[ilor,precum [i în multe alte lucr`ri,inclusiv în memoriile b`cùanilorg`zduite în remarcabilelevolume Veteranii pe drumulonoarei [i jertfei, ap`rute subegida ANVR, au v`zut luminatiparului [i s-au bucurat de înalteelogii faptele de arme ale fo[tilorcombatan]i ai acestui legendar]inut, care merit` toat` lauda [ipre]uirea noastr`, a tuturor.

rezerv` [i în retragere, deasocia]ia Cultul Eroilor.Necazurile vin îns` mai de sus.De la forurile superioare. Culmea,chiar de la acelea care, la timpulrespectiv, au avut un cuvânt greude spus în elaborarea [i adoptarearespectivelor legi, ordine,ordonan]e, dispozi]iuni. De lavârful piramidei administrative. {isunt mâhni]i c`, de[i modeste,acestea erau respectate, laînceput, când efectivulsegmentului lor se ridica la cifraamintit` mai înainte, acum cândacesta a sc`zut foarte mult, uneleau fost anulate, altele ciuntite.

sunt la discre]ia prim`riilor [iorganelor fiscale din localit`]i, înunele din acestea impunându-seveteranilor [i invalizilor s`pl`teasc` taxe dac` nu particip`la paza local`! La cei 90 de ani ailor! Ei, care au f`cut straj`întregii ]`ri ani [i ani în tran[ee,în fa]a gloan]elor inamicului, subimperiul mor]ii!

Ac]iuni educative

Filiala jude]ului Bacù sepoate mândri, pe buna dreptate,cu o seam` de activit`]i îndomeniul memoralisticii de

întrucât numai sunt decontate de organelefinanciare fixate. Pensiileveteranilor [i invalizilor suntimpozitate, iar ce este mai stupid,scutirile de taxe [i impozite locale

General de flotil` aerian` (ret) Alexandru Leonov,pre[edintele filialei ANVR Bacù


Observatorul militarwww.presamil.roLOGISTIC~

IRINA-MIHAELA [email protected]

LA CABANA „PLOPILOR”De patru ani, la Ren]ea urc`, pentru a executaexerci]ii tactice, [i studen]ii din anul I, care

urmeaz` masterul interarme For]e Terestre, de laFacultatea de Comand` [i Stat Major din

Universitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I. I-amînso]it [i eu anul acesta. Tot drumul, de la Bra[ov

la caban`, în timp ce camionul se leg`na pedrumul ce [erpuia prin p`dure sau traversa câte

un lumini[, conduc`torul exerci]iului (prodecanulpentru înv`]`mânt al facult`]ii), colonel Marian

Stancu, mi-a povestit despre condi]iile de acolo [idespre oamenii minuna]i pe care urma s`-i

întâlnesc. Astfel, în momentul în care am ajuns,nu am avut senza]ia c` m` aflu într-un loc strìn

sau c` m-am întâlnit cu necunoscu]i.

C abana Ren]ea, aflat la o altitudine de 1.243 m, este situat în [aua format`

de vârfurile Cl bucetul Mic [iRen]ea. A fost construit în 1925, deme[teri sa[i, din dona]iile ofi]erilor [isubofi]erilor vân`tori de munte, înscopul de a ad`posti militarii care seinstruiau în teren. {i-a schimbatnumele de mai multe ori, fiinddenumit Cabana Marelui VoievodMihai, apoi Cl bucet [i, din nou,Ren]ea. Dup desfiin]area unit`]ilorde vân`tori de munte, a fost predat`Întreprinderii de Sta]iuni ClimatericePredeal, în perioada 1952-1968, apoi aintrat în administrarea batalionuluide la Sf. Gheorghe [i, mai târziu, în1974, a fost preluat de unitatea dinGhimbav. În general, cabana estefolosit pentru cazarea militarilor dinunit`]ile Brig`zii 2 Vân`tori deMunte Sarmizegetusa din Bra[ov,care se instruiesc în tabere de schi,de supravie]uire în condi]ii demunte, cercetare, orientare etc. Încl direa principal pot fi cazate 40 depersoane, iar în anexe, aproximativ100. Deocamdat îns , acestea dinurm nu pot fi folosite. Timpul [i-a pusamprenta asupra lor.

C abanierul, plutonier- adjutant Constantin Gabriel Plop, a preluat

func]ia în 1999, de la „adjutantul”Filip, care trecea în rezerv . Era, laacea vreme, administrator desubunitate la Ghimbav.So]ia, Dorina, nu avea serviciu,lucrase, în sistemul civil, înainte dena[terea b ie]elului, Alin, apoi nu î[imai g`sise un loc de munc . Cei doiso]i s-au sf`tuit [i au decis s acceptepropunerea de a urca la munte.Despre administrarea unei cabane nuam avut de la cine înv`]a prea multe,î[i aminte[te cabanierul. Dup ce amluat în primire, adjutantul Filip a ie[itla pensie. Cel mai mare ajutor l-amprimit din partea so]iei, care doi ani alucrat f r s fie angajat . Dorina Plopspune c , la început, avea doar ovag idee despre ceea ce însemnamunca la caban . Cum erau îns`multe de f`cut, timpul trecea foarterepede. Nici nu [tie cum s-au scursanii. Alin a crescut [i ast`zi este untân`r de care p`rin]ii sunt foartemândri. A fost un copil responsabil,care nu a creat probleme, chiar dac`mama [i tata nu erau zilnic lâng el.A urmat cursurile unui liceu civil dinBra[ov [i s-a îndr`gostit de zbor.A ob]inut brevetul de pilot laaeroclubul din Ghimbav, dar visul luiera s devin pilot militar, s zboareMiG-21 LanceR. Mama a încercats -l fac s se r`zgândeasc , mai alesc [i rudele insistau în acest sens.Pân` la urm`, n-am avut ce s` maizic, m`rturise[te Dorina Plop. L-amv`zut cât de nefericit era [i am zis c`decât s` fac` un lucru care nu-i place [is` fie nefericit toat` via]a, mai bine s`fac ceea ce-i place. Pericol exist în

orice meserie, a[a c` l-am încurajats`-[i urmeze visul. În primul an, cânda sus]inut examen la AcademiaFor]elor Terestre, Alin a intrat laradioloca]ie [i a renun]at.A urmat cursurile unei facult`]icivile, dar anul urm`tor a încercatdin nou. A intrat primul.

L a început, so]ii Plop aveau ca ajutoare patru militari în termen. Au venit alte state

de organizare, au disp`rut militarii întermen, dar au avut, în continuare,sprijin din partea comenzii unit`]ii.{i ast`zi, au permanent doi militariprofesioni[ti care îi ajut la treburilegospod`riei. Ace[tia stau câte os`pt`mân la caban [i una înunitate. În zilele cât i-am înso]it pestuden]ii de la UNAp, de serviciuerau Dorel {umanschi [i GheorghePripi[i. Dorel a urcat acolo, primadat , în 1996, când era militar întermen [i, de atunci, urc [i coboar`de dou ori pe lun . Colegul luilucreaz ca soldat profesionist deaproape [ase ani [i de trei ani [ijum`tate la caban .

Dup doi ani de „voluntariat",Dorina Plop a fost încadrat înbatalionul logistic al brig`zii, lapopot . Nu a fost o perioad preau[oar . Urca [i la caban , dar lucra[i în unitate. Consider c a avut îns`noroc, pentru c , de[i a urmat o[coal de buc`tari, a lucrat cumeseria[i preg`ti]i la [coala veche, dela care a înv`]at foarte multe. Nu dela început, poveste[te zâmbind, de[icând m-am angajat am întrebatner`bd`toare unde o s` lucrez. Cel dela care am înv`]at ulterior foartemulte mi-a spus c` buc`t`ria începe deafar , a[a c , o s`pt`mân , am totf cut cur`]enie în jurul bloculuialimentar. Apoi, mi s-a spus c` am fostavansat la sp`lat vasele mari în carese preg`tea mâncarea. Oricum, eramult de lucru [i, pe vremea aceea, nuî]i f cea nimeni nicio concesie.

Cînd s-a modificat statul deorganizare de la caban , Dorina Plop

a fost încadrat aici. În timp, a înv`]ats g`teasc din ce în ce mai bine,diverse feluri de mâncare, astfelîncât, bucatele pe care lepreg`te[te acum sunt foartegustoase [i cu greu te ab]ii s` num`nânci por]ii duble. În buc`t`rie,totul str`luce[te de cur`]enie, de lamese, chiuvete, dul`pioarele încare stau frumos aliniate pahare [ic`ni, la soba ce troneaz` în mijloculînc`perii. Nici nu î]i vine s` crezi càcolo era, odat`, o magazie.

Gabriel [i Dorina Plop au f`cutmulte schimb`ri la Ren]ea. Cele maimulte, cu munc [i fonduri proprii.Dar [i cu mult suflet. Au reu[it sàlunge aerul cazon [i s transformeacel loc într-un c`min cald, primitor.O teras de la etaj, de unde se vedeprintre brazi vârful Piatra Mare, a fosttransformat într-o mic bibliotec .De[i Dorina a amenajat-o cu gândulca, în timpul liber, s -[i bea acolocafeaua, nu a avut înc r`gazul s`stea [i s contemple împrejurimile.

La pu]in timp dup instalarea laRen]ea, so]ii Plop au înlocuitconducta prin care apa ajunge de laun izvor la caban , pentru c eraciuruit de la un cap`t la altul. Aus`pat [an]ul, pe o por]iune au primitajutor de la compania geniu, [i s-aubucurat tare mult când au v`zut c`vine ap în pod, în bazinele decaptare. Bucuria nu a durat preamult pentru c ]evile din caban s-autransformat în stropitoare. Au fost [i

ele înlocuite. Dup ce am rezolvat cuapa rece, s-au gândit c` ar fi bine s`fie [i ap` cald`, ca militarii s` poat`face o baie când se întorc de lainstruc]ie. Întâi au improvizat undu[, la izvor, dar nu putea fi utilizadecât vara, a[a c` au amenajat obaie, cu dou` du[uri [i chiuvete, laparterul cabanei.

Gabi [i Dorina Plop [i-au petrecutla Ren]ea aproape toateweekendurile. S-a întâmplat s stea [i20 de zile continuu la caban . Pentruei, este greu de spus unde se simtmai acas , la caban sau în ora[.Când urc`, nu consider` c` vin laserviciu, ci acas`. Nu au unprogram fix de lucru. Tot timpuleste câte ceva de f`cut [i, cu câtr`mân mai multe zile sus, cu atât leeste mai greu s` coboare în ora[.

Nu a[ putea pune în balan]`, s`spun care sezon este mai complicat,spune Gabriel Plop, care recunoa[tec`, spre deosebire de so]ia sa,prefer` vara. Iarna este mai mult`lini[te, dar este mai greu cu captareade ap`, sunt probleme cu înghe]ul.Fiind o caban` de lemn, nu este foartebine izolat`. Înainte era o sob` în podcare o mai dezmor]ea, dar acum nuse mai poate face foc, nu se potrespecta normele PSI [i e periculos.Iarna, instala]ia trebuie golit` de ap`dup` terminarea activit`]ilor, pentruc`, altfel, risc`m s` înghe]e.

Dorina Plop spune c i-a pl cut lacaban din prima zi, c tot ce a v`zutpân acum aici este frumos [i c , de[ide 15 ani lucreaz aici, locul oemo]ioneaz în fiecare anotimp: Amprietene care zâmbesc atunci când le

spun c` prim`vara asta este maifrumoas ca aceea care a trecut, darmie a[a mi se pare. Oriunde am fost,în ]ar` sau în strìn`tate, nicìeri nuam v`zut stele ca aici. Ca anotimp,eu prefer iarna care, aici, începe dup`jum`tatea lui ianuarie [i ]ine pân`în martie. Uneori, z`pada se a[terne[i la jum`tatea lui mai. Dac` ninge os`pt`mân` [i, apoi, d` soarele, ]i-emil` s` pui degetul pe o crengu]`, estedivin, este o splendoare. Eu considerchiar c` este o onoare s` stai înlocul `sta unde odinioar` au stat destraj` solda]ii, s`-l îngrije[ti [i s`-lla[i mai departe.

A r mai fi multe de f cut, dar cabanierul î[i d seama c în aceast perioad , când

resursele sunt insuficiente pentrumulte alte priorit`]i considerate maiimportante, este greu de alocatfonduri pentru caban .

{i totu[i, a[ spune eu... Un grupelectrogen nou, care s mearg`continuu [ase zile ar permite folosireaunui frigider, de exemplu, pentrup`strarea alimentelor mai perisabile.E drept, acum au dou generatoarece pot fi utilizate alternativ, darpentru c sunt mari consumatoarede combustibil nu pot fi folosite maimult de patru ore pe zi. Un ATV [i unsnowmobil ar fi, de asemenea, foarteutile [i nu numai pentru deplasareapersonalului. Militarii de la caban arputea interveni mult mai repededecât autorit`]ile [i în cùtareaturi[tilor r`t`ci]i [i neobi[nui]i cuvremea schimb`toare de la munte.Au mai f`cut-o [i în alte rânduri.Deocamdat îns , 20% din deplas`rile fac pe jos, indiferent de vreme [ianotimp. În dou ore [i jum`tateajung la [oseaua pe care circulma[inile ce transport lemne dinzonele de exploatare. Merg prinp`dure [i, uneori, întâlnesc nu numaic`prioare, ci [i porci mistre]i sau ur[i.Gabriel Plop spune îns c ace[tia nusunt agresivi dac nu intervii brutalîn via]a lor, c vin câteodat pân lagardul care împrejmuie[te terenulaflat în administrarea MApN.

Când am coborât de la caban ,în]elesesem deja de ce colonelulStancu repeta frecvent iubesc Ren]ea!Nu numai peisajul mirific, dar [ioamenii, lini[tea, ploaia, cea]a au,acolo, o frumuse]e aparte.

Savoarea [i gustul rafinatal m#nc`rurilor se datoreaz` Dorinei Plop.

Plutonier-adjutantConstantin Gabriel Plop

Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU

AURELIA [email protected]

18 Observatorul militar Nr. 26 (9 – 15 iulie 2014)CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

CERCUL MILITAR NA}IONAL

C~PITAN CONSTANTIN PI{[email protected]~TORII

SE ÎNTORC ACAS~

Beneficiarilor unei îmbog`]iri li se cere pricepere în administrarea profitabil` a acumul`rilor recente. {i domeniul exprim`rii lingvistice este supus acestei

exigen]e.În englez`, „oligopoly”, cu utilizarea cea mai veche atestat`

în 1895, înseamn` pia]a pe care câ]iva produc`tori o influen]eaz`,f`r` s-o controleze (merriam-webster.com).

În francez`, la cuvântul echivalent s-a recurs întâi în lucrarea„L’oligopole” de Paul Chamley (Presses Universitaires de France,Paris, 1944), pentru a se desemna fie forma de pia]` unde foartepu]ine întreprinderi au monopol asupra unei m`rfi sau a unuiserviciu [i se sustrag regimului de concuren] liber , fie ansamblulacestor întreprinderi, fie doar una dintre ele (cnrtl.fr.).

Potrivit lexicografiei academice, cuvântul francez a ajuns [iîn limba român`, unde se refer` la „pia]a […] monopolizat` de unnum`r redus de mari produc`tori” („Dic]ionarul explicativ allimbii române”, edi]ia a II-a rev`zut` [i adùgit`, Editura UniversEnciclopedic, 2009 / DEX). „Oligopolul” este definit [i ca „form`de pia]` cu concuren]` imperfect` […] pe care opereaz` câtevafirme concurente, ce de]in segmente importante din oferta totalà unui bun economic într-un domeniu de activitate”, „forma depia]` dominant` pentru producerea bunurilor de consum defolosin]` îndelungat` [i a unor materii prime” (Marcel D. Popa,

OLIGOPOL

Alexandru St`nciulescu, Gabriel Florin-Matei, Anicu]a Tudor,Carmen Zg`v`rdici, Rodica Chiriacescu, „Dic]ionarenciclopedic”, Editura Enciclopedic`, Bucure[ti, 1993-2009).

Neologismul este substantiv neutru: „un oligopol […]constituit din câteva companii majore a controlat distribu]ia debenzin` timp de mai multe decenii” (rfi.ro); „pia]a […] va preluacaracteristicile unui oligopol prin achizi]iile care vor urma” (zf.ro);„încremenirea unor oligopoluri în zone sensibile precum energia”

(stiri.rol.ro); „critic` [i el oligopolul agen]iilor de rating”(money.ro); „pozi]ia consumatorului român a devenit extrem devulnerabil` în fa]a scumpirilor dictate […] oligopolurile din pia]`"(cdep.ro); „identificarea oligopolurilor din industriile primarer`spunz`toare în bun` parte de presiunile infla]ioniste” (zf.ro).

În francez`, întreprinderii aflate în situa]ia de a participa la„oligopole” sau care este „oligopole” i se spune [i „oligopoleur”.De la „oligopole” au derivat adjective referitoare la însu[irea saula caracteristica ac]iunilor sau participan]ilor la „oligopole”:

„oligopolique” [i „oligopolistique”. O familie de cuvinteasem`n`toare, neluat` înc` în seam` de lexicografi, a ap`rut [iîn limba român`: „fiecare din oligopoli[tii cooperan]i vor fiimpozita]i corespunz`tor cotei de pia]` a oligopolului cooperant”(amosnews.ro); „comportamentul de tip oligopolist”(economic.upit.ro); „analiza structurilor de pia]` oligopolistice”(ecointrep.ro).

În acela[i num`r al unei publica]ii cu preten]ii universitare,printre prea numeroasele neglijen]e în exprimare, tipicesemidoc]ilor, se ezit` între forma corect` de plural asubstantivului neutru „oligopol” [i cea incorect` cu aspect desubstantiv masculin: „în cazul oligopolurilor se manifest` o marevarietate de situa]ii de pia]` [i de stabilire a pre]urilor”; „armeredutabile în [concuren]a din] cadrul oligopolilor”. (economic.upit.ro). De altfel, utilizarea pluralului neacademic semnalat estefrecvent`: „oligopolii energetici […] ar deveni atunci la fel deobsole]i precum regimurile de pensii” (voxeurop.eu);„deschiderea spre concuren]` a unor domenii economicecaracterizate de […] structuri de oligopoli” (capital.ro).

Într-o replic` dezinvolt`, publicat` într-un forum pe internet,acestui cuvânt i se d` o form` hazlie, similar` celei în care apareun alt cuvânt intrat în uz de mult` vreme: „au tot soiu’ demonopoale [i oligopoale de cost` totu' rrrù” (agf.ro).

EXPOZI}II

Galeria Artelor: Ex-pozi]ia Arta în tran[eelePrimului R zboi Mondial

– reflectarea r`zboiului în operelearti[tilor plastici cehi [i români.

Dou expozi]ii de art plastic subnumele Arta în tran[eele PrimuluiR`zboi Mondial, organizate cu ocaziacomemor`rii a 100 de ani de la atentatul

de la Sarajevo asupra mo[tenitorului tro-nului Austro-Ungariei, arhiduceleFerdinand d’Este, [i asupra so]iei saleSofia, Duces de Hohenberg, au loc înperioada 23 iunie-10 iulie 2014 la GaleriaArtelor a Cercului Militar Na]ional.Aceste expozi]ii sunt preg tite de Amba-sada Republicii Cehe [i Centrul Ceh laBucure[ti în parteneriat cu Cercul Mili-tar Na]ional, Studioul de Arte Plasticeal Armatei, Institutul pentru StudiiPolitice de Ap`rare [i Istorie Militar [iMuzeul Militar Na]ional Ferdinand I.

De men]ionat este, de pild`, ciclulde grafic` al artistului Josef Váchalformat din [apte xylografii în culoricare evoc` într-un mod singularmomentele înspìmânt`toare aler`zboiului, pe care autorul le-a v`zutca pe o crea]ie a diavolului.

Prin lucr`rile pe care le con]ine,expozi]ia este o invita]ie la neuitareatragediei de la începutul secolului alXX-lea, a adùgat directorul Institu-tului pentru Studii Politice de Ap`-rare [i Istorie Militar`, general-maior(r) dr. Mihail E. Ionescu.

Prin aceast expozi]ie ne înscriem peagenda culturii societ ]ii contemporane decomemorare a Centenarului Primului

Locotenent-colonelC.V. C~PLESCU,

Amintiri din r`zboiu

(1877 -1878),Bucure[ti, 1908

Pag. 68-69

R zboi Mondial. Din perspectiva ceh [iromâneasc` încerc`m s` surprindempentru marele public prin formele arteiplastice povestea genera]iei pierdute în aniir zboiului plini de lipsuri, foamete [i moarte,consemna directorul Cercului MilitarNa]ional, colonel dr. Cristian Dorca.

Sala Foaier: Expozi]ia colectiv depictur a Funda]iei Colegiului Medicilordin Bucure[ti, deschis 7-20 iulie.

Sala Rond : Expozi]ia de pictur aartistei Claudia Bucur, deschis` înperioada 7-20 iulie.

Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, întreorele 11.00-19.00.

MALALA YOUSAFZAI [iCHRISTINA LAMB,

Eu sînt Malala,Editura Polirom,

2014

Malala, o feti] din Pakistan, cea mai tân`r nominalizat vreodat`la Premiul Nobel pentru Pace a spus cam tot ce a crezut ea c artrebui s se întâmple într-o societate în care talibanii preluau

puterea. Fiica unui profesor, membru de „comitete [i comi]ii”, un pa[tundevotat istoriei [i spiritului p`mântului în care s-a n`scut, Malala Yousafzainu a asistat pasiv` la ascensiunea talibanilor (la fel ca tat`l ei, care [i-ariscat via]a de multe ori aproape incon[tient). Iar când, în 2009, ei auordonat ca toate [colile de fete s` fie închise, ea nu a t`cut. A continuat s`mearg` la [coala tat`lui sù [i a dat curs invita]iei de a ]ine un jurnal, subpseudonim, pe site-ul BBC. În jurul ei, oamenii continuau s` moar`, pentrumotive extrem de absurde. {colile erau demolate, pa[tunii biciui]i în public,iar teroarea taliban` f`cea tot mai multe victime.

TRAGEDIAUNEILUMI

Într-o zi de mar]i, 9 octombrie 2012, când avea 15 ani, Malala se întorceade la [coal`. Era într-un soi de autobuz, al`turi de colegele sale, [i se aflachiar aproape de cas`, când autobuzul a fost oprit, iar un taliban a urcat [i aîntrebat care dintre ele este Malala. Dup` care a tras trei cartu[e. Unul i-aintrat în cap, deasupra ochiului stâng. Alte dou` colege au fost r`nite,iar Malala se zb`tea între via]` [i moarte. A fost dus` imediat la spitalul dinMingora, ora[ul principal din regiunea Swat, [i, dup` interven]ia miraculoasà doi medici locali, a primit [anse s` trìasc`. Numai c` nu ar fi supravie]uitîn condi]iile insalubre din spitalul acela, fapt observat de câ]iva doctori dinBirmingham, afla]i întâmpl`tor în Pakistan chiar în acel moment tragic, careau insistat ca ea s` fie dus` la un spital din Occident.

Pentru carte, Malala a fost ajutat` de Christina Lamb, o corespondent`de r`zboi extraordinar`, care lucreaz` pentru „Sunday Times” (acum vreo[apte ani, a primit Prix Bayeux-Calvados, cea mai prestigioaos` distinc]ieeuropean` acordat` coresponden]ilor de r`zboi) [i care a reu[it s` redea cufidelitate emo]ia [i [ocul prin care a trecut Malala.

Foarte important: cartea arat [i ascensiunea talibanilor, cum au reu[it eica, din ni[te înv`]a]i (ini]ial, „talib” desemna elevul unei [coli religioase) sàjung sperietori pentru întreaga lume. Surprinde lipsa de logic [i barbarismulputerii talibane, dar [i complicitatea deloc incon[tient a conducerii Pakistanului.Cartea este intens [i red foarte bine tragedia unei lumi la care, altfel, nuavem acces. Este un act de curaj extrem [i cred c` numai o persoan` deexcep]ie sau cineva care a sim]it moartea atât de aproape ar fi putut s spun`povestea asta adev`rat la fel de bine. „Drag Dumnezeu, [tiu c Tu vezi tot,dar sunt atâtea lucruri care, poate, uneori se pierd, mai ales acum, cu r`zboiul`sta din Afganistan. Dar eu nu cred c ai fi fericit dac i-ai vedea pe copiii de pestrada mea cum trìesc la groapa de gunoi. Doamne, d`-mi putere [i curaj [if`-m` perfect`, fiindc` eu vreau s` fac lumea perfect`. Malala”.

[august 1878]

De la Roman am plecat cu Escadronul la Buhu[i,unde am r`mas noaptea [i de la Buhu[i la

Piatra-Neam].Noii veni]i se d`deau lezne la obiceiurile celor vechi;

dar totu[i erau lucruri pe care nu le deslu[eau bine. Pedrum, puneam cânt`re]ii în capul Escadronului [i începeaus cânte cântece de r`zboi, dup ni[te strofe f`cute de unsergent din Escadron, anume Gaspar. Cei noi veni]i nucuno[teau acele cântece [i cântau [i ei cântecele pe carele [tiau. Numai auzeai pe cei vechi strigând: Îraa! Asteasunt cântece de la partea central , nu ne trebuie d-astea [iîncepea iar grupul celor vechi s cânte.

În râsete [i cântece, r`pìr`m drumul de la Buhu[ispre Piatra-Neam], când la cel din urm` kilometru deora[, o deputa]ie de cet`]eni veni întru întâmpinareanoastr [i ne spuse c toate autorit`]ile [i to]i or`[enii auvenit la rohatc (barier`) s ne ureze bun venit.

În adev`r, când am ajuns la barier`, o mul]ime deoameni, ora[ul întreg, ne a[teptau cu un taraf de l utari,

care la vederea noastr au început s sune Primirea sauImnul – apoi primarul, într-o scurt [i cald cuvântare, neur bun venit, întov`r`[it de uralele mul]imii. Am r`spuns[i eu primarului, în câteva cuvinte, c Escadronul jude]uluiNeam] a binemeritat de la patrie [i jude].

Mai la o parte de mul]ime, erau grupate doamnele [idomni[oarele din societate, care, dup` terminareacuvânt rii primarului, aruncar flori asupra c l ra[ilor. Mii,mii de buchete de flori c`deau asupra solda]ilor veseli [i cuochii umezi de bucuria ce sim]eau la primirea entuziast celi se f cea în capitala jude]ului lor. Invitându-m primarul s`descalec, m-am dat jos [i un grup de gentile domni[oareînaintar atunci spre mine, [i-mi puse de-a curmezi[ul pestecorp o frumoas ghirland de flori, înso]ind aceast g tealcu câteva cuvinte sincere de bun venire.


Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL- MAIOR (R)MARICEL D. POPA

„

„

PE LOC, REPAUS!

DESEN REALIZAT DELOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV

LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {[email protected]

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

[email protected]

STILUL NASTY

PRICEPU}II DE SERVICIU Oamenii cu adev`rat marisunt cei care-]i ofer` aripilelor, ca s` po]i urca pân` laîn`l]imea cerului sauorizontului lor.

Trìe[te corect. Un astfel de mod de via]` cost` pu]in. • Cerneala este ocrea]ie a istoriei; nu istoria este o crea]ie a cernelii. • Coordonatele

adev`rate ale culturii nu pot fi decât istorice. Dac` lucrurile nu stau a[a,vorbim, deja, despre un alt concept. • Buna-cuviin]` [i bunul-sim] sunt celecare ne fac s` vedem, cu u[urin]`, atunci când buna-cuviin]` [i bunul-sim]lipsesc unora din cei care se afl` în jurul nostru. • Nu exist` un domeniu alvie]ii sociale în care s` nu fie aplicabile legile lui Murphy. Dac` omenirea arinventa mâine un astfel de domeniu, din aceea[i zi i-ar fi aplicabile legilerespective. • O, patria mea! S` fim sinceri: oare când am vorbit cu ea, a[a,ultima oar`?! • Dac` n-ai timp ca s` cite[ti o carte bun`, stai de vorb` cu unom inteligent. Efectele sunt similare. • Napoleon! Lucrurile nu pot fi oprite dinmersul [i evolu]ia lor. Unii se folosesc de acest nume, pentru a-[i boteza câinii,de exemplu... • Când un lucru merge prost, s` nu dispera]i: el poate fi îndreptatsau reparat. Dar, s` nu v` îngrijora]i: cu certitudine, aceast` stare nu va durao ve[nicie... • Dac` ideile ar l`sa ni[te urme pe creier, comportându-se cani[te tatuaje, atunci unele creiere ar fi imprimate în exces, cu diferite semne[i însemne, asigurând recunoa[tere [i identificare, pe când altele ar fi uniforme,omogene, luminos de curate. • Oamenii cu adev`rat mari sunt cei care-]iofer` aripile lor, ca s` po]i urca pân` la în`l]imea cerului sau orizontului lor.• În tot ceea ce gânde[ti [i faci, caracterul tù trebuie s` dea dovad` defermitate. Dar, aten]ie: pân` la punctul în care aceasta începe s` se transformeîn inflexibilitate. • Nu-i deloc paradoxal, dar iubirea de argin]i a unei persoanepoate s-o îndep`rteze pe aceasta de adev`rata iubire, singura care conteaz`,de altfel. • Lumea arat` a[a cum este ea [i datorit` faptului c`, de-a lungulvremurilor, au fost foarte mul]i cei care [i-au pus amprenta asupra ei, prinperfec]ionarea artei r`zboiului. Ast`zi, îns`, civiliza]ia uman` are nevoie derezultate, la fel de multe [i de bune, dar materializate în arta p`cii. • Având învedere rolul pe care interesul l-a avut în istoria omenirii, acestuia i se poateridica un monument mai înalt decât Himalaya. • Nu toate nisipurile mi[c`toareau acela[i efect. Unele pot avea un efect mai dur [i mai imprevizibil. Deexemplu, nisipurile din clepsidre. • Nu-i nici o pagub` atunci când sunt destuicei care scriu mult, oricând, oricum, orice... Dar este o mare pagub`, atuncicând se cred scriitori. • În via]`, unele lucruri sunt ca remaniereleguvernamentale: pot pleca unii oameni, dar s` aib` continuitate acelea[inecazuri, gre[eli, probleme... • Nu avea cum s` fie cu mâinile curate, pentruc` era mereu cu ele pline. • Într-un domeniu oarecare, cu cât o gre[eal` serepet` de mai multe ori, cu atât mai mult ea tinde s` capete aur` decorectitudine. • Numele mari, atunci când sunt aruncate în groapa comun`,au o manier` tare în]eleapt` [i elegant` de a-[i lua revan[a: ele supravie]uiesctuturor celor care le-a asigurat acest destin. • Realitatea este a[a cum este:sunt [i religii care nu reu[esc s` se ridice la în`l]imea lui Dumnezeu! • {coalapoate produce un num`r limitat de premian]i, dar poate asigura un num`rnelimitat de oameni de valoare, de exemple, de modele pentru societate.Totul depinde de sistem. • O presoan` lipsit` de inteligen]` nu reprezint` ocatastrof`. Dar o astfel de persoan` poate deveni o catastrof`, atunci când arîncerca s` fac` dovada inteligen]ei pe care o are. • Mediocritatea se poatemanifesta prin multe feluri. De exemplu, prin arogan]` [i vanitate. • Suntunele medalii care atest` un lucru. {i sunt altele care confirm` lucrul respectiv.• O ureche care nu vrea s` aud` nu poate fi înlocuit` cu nimic altceva: nici cunas fin, nici cu ochi ageri, nici cu gur` mare... • În]elegerea este un mijlocitoral cunoa[terii; iar cunoa[terea este un element de putere. • Dumnezeu acreat u[ile la vedere, pentru acces – intrare sau ie[ire prin ele. Oamenii suntcei care le-au ascuns, le-au falsificat, le-au mascat, le-au blocat... • În lumeaasta, toate lucrurile au un sens. Inclusiv cele care nu au. • Miza]i pe adev`r.El nu poate fi învins decât de un alt adev`r. Cunosc pe cineva care, în {coala militar`, a f`cut

arest pentru c` a fost v`zut în învoire cupelerina de ploaie pe bra]. Pas`mite, stilul acelavestimentar nu figura în regulamente, dar tocmai laacest lucru m-am gândit când l-am v`zut recent pe IlieN`stase, generalul (r) Ilie N`stase, primul num`r unumondial în clasamentul ATP, cum a p`[it în hainemilitare, f`r` caschet`, dar cu ochelari [i plete, întribuna turneului de mare [lem de la Wimbledon.Sigur, cu m`duva afectat` de ceea ce, în stilul lui RaduCosa[u, a[ numi cazonism, adic` de o boal` incurabil`,care nu se prinde de oricine (dar cine se prinde de ea,evident, nu mai scap`!), n-aveam cum s` m` gândescla altceva. Regulamentul. Ce zice regulamentul?

Dar mi-am dat seama repede c` nu acesta erafondul problemei, dac`, într-adev`r, chiar era sau estevorba de o problem`. Nu aveam nevoie s` dau fuga lao carte cu articole, ca s` v`d dac` unui ofi]er în rezervì se permite s` se îmbrace a[a la un astfel de eveniment.Prin urmare, cazonismul meu incurabil are [i formeatenuate de manifestare, oarecum controlabile, pentruc`, în acest caz, m-a tentat cel mai mult s` intru înpielea lui Ilie N`stase [i s` în]eleg de ce s-a îmb`rcata[a.

În mod cert, îi place haina militar`. N-am cum sùit cum a venit la noi în institu]ie, acum câ]iva ani,îmbr`cat asem`n`tor, numai c` în kaki. Trebuia s`facem un interviu [i se gr`bise s` ajung` la timp, faptpentru care încasase [i o amend` pentru înc`lcareaunei reguli de circula]ie. Fusese un risc asumat atunci,

a[a cum, [i la Wimbledon, a [tiut c` vor urma s`ge]ile,cea mai serioas` venind din partea unor ziari[ti carel-au asemuit dictatorilor latino-americani. {i, chiardac` a [tiut c` astfel de comentarii nu vor lipsi, apreferat vestonul acela cu nasturi str`lucitori [i epole]iunuia mai scump, de la vreo cas` de mod` care teridic`, numai prin ambalaj, câteva clase sociale.

Probabil, cel de care v` aminteam la început aavut ne[ansa de a se întâlni cu omul nepotrivit, vreunpoli]ist militar zelos, care [i-a f`cut norma raportândexisten]a unui student militar care-[i permite s` seplimbe cu pelerina de ploaie pe bra]. A[a cum [i Ilie

N`stase (alintat Nasty înc` din tinere]e, datorit`teribilismului), la volan, c`tre Trustul de Pres` alMApN, a dat peste acela[i gen de persoan`, care n-a[tiut s` închid` ochii, precum arbitrul care-[i faceun titlu de glorie din cartona[ul galben acordat unuimare fotbalist.

Pe Nasty n-ai cum s`-l a[ezi între rândurile unuiregulament. Iar dac`-l compari cu nu [tiu ce dictator,s-ar putea s` consta]i c` n-ai f`cut decât s`-l amuzi [is`-l readuci în vârful ierarhiei [tirilor. Bune, rele,[tirile înseamn` marketing, iar acea dup`-amiaz`,când Nasty s-a îmbr`cat general [i a urcat în tribunade la Wimbledon, a însemnat un boom pentruac]iunile de imagine ale armatei. Poate c` reclamachiar asta înseamn`: s` fii nasty!

„Pe Nasty n-ai cum s`-l a[ezi întrerândurile unui regulament. Iardac`-l compari cu nu [tiu cedictator, s-ar putea s` consta]i c`n-ai f`cut decât s`-l amuzi [i s`-lreaduci în vârful ierarhiei [tirilor.

Încerca]i un exerci]iu:întreba]i pe cineva despre

coada înstelat` a ultimei cometesupravegheat` îndeaproape deastronomi, pentru c` traseul ei arfi putut avea consecin]eneb`nuite, printr-un impactdevastator cu Terra. S-ar putea car`spunsul pe care îl ve]i primi s`fie unul previzibil: da, [tiu, amauzit! {tim to]i, totul, despre orice.

Limitarea ariei de competen]` nise pare de neacceptat. Suntemn`scu]i spre a ne descurca, ceea cenu este în sine o meteahn`, dar carepoate fi un dezastru dac` numaidescurc`reala este singura filosofiecognitiv` la care am avut acces. S`nu [tii totul pare o infirmitate fizic`de neînf`]i[at ochilor delica]i aialtora, de care încerci s` fugi pentrua nu te molipsi, întocmai ca în bolilevirale. Pare cu des`vâr[ire interziss` spui nu, nu [tiu, nu cunosc, pentruca cel`lalt, de presupus un [ef, s` tedesconsidere [i s` te trateze ca fiindnepriceput, lipsit de performan]`,poate, mai grav, dezinteresat.

{i unii pluseaz`. „{tiu eu,[efu’!” „V` explic eu, [efu’, ìa suntni[te idio]i, cine i-a mai adus [i peìa aici?” Cu un corolar firesc, deneocolit: „Promova]i-m` pe mine,[efu’, sunt indispensabil!” Îmi

amintesc dou` replici, des utilizateîn diverse împrejur`ri, în armat`,pe care unii, în]elep]i]i în vechime,încercau s` le transmit` maideparte ca pe un tezaur de vorbede duh, din gur` în gur`, precumfolclorul: Fii de[tept cinci minute![i mai „nobila”: Orice prostie spui,f`-o cu voce tare [i hot`rât!Ambele integrate arieimotiva]ionale, chiar înainteana[terii tuturor exper]ilor de

ast`zi, pricepu]i nevoie mare înarta motiv`rii melcului la sprintvitez`.

A[a îi întâlne[ti pe cei care [tiucum se trage cu tunul, de[i l-auv`zut numai în filme, pe cei care[tiu cum se desf`[oar` un proces(juridic vorbind), de[i nu au c`lcatîn via]a lor într-o sal` de tribunal,pe aceia care [tiu cum se scrie unarticol sau se face un interviu, de[itoat` via]a lor au lipit [i capsat hârtii„mâzg`lite” de al]ii sau pe aceiacare î]i recit` cu aplomb articole deregulament, [tiind îns`, cum altfel?,cam ce presupune o opera]ie pecord deschis despre care lecturaunor fragmente extinse pe net le-audeschis, nu-i a[a, orizonturineb`nuite!

Specia exper]ilor de acest felpare conving`toare, [tie sùtilizeze cu adev`rat inteligentcele cinci minute – le simte [i lemiroase apari]ia, ca ni[te animalede prad` adulmecându-[i hrana –[i chiar [i atunci când nu arehabar despre ce este vorba,clamarea cu voce tare acompeten]ei este implicit`,agresiv`, nu las` loc de întors. Ei[tiu prea bine c` nu trebuie s` ai

dileme, cum ai putea s` adaugi laîndoielile [i întreb`rile nerostiteale [efilor propriile talenedumeriri (în cazul cu totulspecial în care ele, nedumeririle,ar exista!)?

Nu, nu v` impacienta]i, nu esteo specie pe cale de dispari]ie, aremijloace [i resurse neb`nuitepentru supravie]uire [i înmul]ire,nu este nevoie de grijadezinteresat` a vreunui ONG.Reprezentan]ii ei v` vor privimereu peste um`r, arogan]i,obraznici [i inventivi, justificândîntotdeauna presupusa voastr`nepricepere [i închipuit` vin` prinnevoia coco]`rii lor spre zonele încare priceperea lor în tot [i toatedevine de nerefuzat.

Nu, nu v` impacienta]i, nu este o specie pe calede dispari]ie, are mijloace [i resurse neb`nuitepentru supravie]uire [i înmul]ire, nu este nevoiede grija dezinteresat` a vreunui ONG.

20 Observatorul militar Nr. 25 (2 – 8 iulie 2014)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

PROMO}II

DECESE

ANUN}URI UMANITARE Colectivul Batalionului 147 R`zboi Electronic a ini]iat o campanie de colectare

de fonduri pentru a o sprijini pe colega lor, maistrul militar clasa a V-a Maria-Magdalena Florea, pentru repatrierea trupului mamei sale decedat în Spania, înurma unei boli grave. Ea a r`mas singura sus]in toare a celorlal]i [ase fra]i, dup cetat l lor a murit acum doi ani. Cei care doresc [i pot sprijini acest demers pot facedona]ii în contul deschis la banca Bancpost, sucursala Ghencea, din Bucure[ti, încontul cu num`rul RO 62BPOS 708 104 10942 RON 01. Plutonierul Leonard Ciocoiu, în vârst de 34 de ani, cadru militar la UM 01458

Bârlad, diagnosticat cu tumor malign a ]esutului conjunctiv [i alte ]esuturi moi aletoracelui, are nevoie urgent (în maxim o lun ) de o interven]ie chirurgical , pentruextirparea tumorii. Dona]iile se pot face în conturile beneficiarului, cu urm toarelecaracteristici: nume client: Ciocoiu Mihì]` Leonard; nr. cont:RO14RZBR0000060012761655, cont în lei, deschis la Raiffeisen Bank. În urma unui control medical de rutin , sergentul-major Constantin Ovidiu

Ru[anu, din Batalionul 2 Infanterie C lug`reni, a fost diagnosticat cu tumoare malign`hepatic -metastazic de 15 cm. În acest sens, colegii din unitate fac un apel c tre to]i

Promo]ia 1959 a Liceului (Cole-giului) Militar {tefan cel Mare Câm-pulung-Moldovenesc organizeaz ,în perioada 22-25 august, întâlnireaprilejuit de împlinirea a 55 de ani dela absolvire. Toate activit ]ile ce voravea loc cu acest prilej vor fi organizatela Colegiul Militar Liceal {tefan celMare din Câmpulung-Moldovenesc.Persoane de contact: Mihai Buhol],tel: 0727 704 088, 0720 574 760;Gheorghe Gogoa[ , tel: 0722 309876, 0264 582 460; Aurel Popescu(Balaci), tel: 021 317 93 25 [i 0766397 900; Vasile {tef nu], tel: 0265571 093, 0265 264 074, 0727 090598; Gh. Constantin Ni]u, tel: 0214255 634, 0724.714.110; Mihai Ceau[,tel: 031 100 67 15, 0723.048.950;Teodor Ghi]escu, tel: 0248 26 52 54,0724 680 853; Gheorghe Cre]u, tel:021 746 47 45 [i 0745 051 440. Promo]ia 1974 a Liceului Militar{tefan cel Mare Câmpulung Moldo-venesc s rb tore[te, la sediul insti-tu]iei, în perioada 29-31 august, 40de ani de la absolvire. Cei care dorescs participe vor depune, pân la datade 1 august, suma de 300 de lei depersoan în Cont aniversare deschisla Raiffeisen Bank, filiala CâmpulungMoldovenesc, num rul R014RZBR00000 60016629045, pe numeleBo]an Dumitru. Prezentarea la liceuva fi pe 29 august, pân la ora 18.00.Detalii se pot ob]ine de la CârnuF`nic , tel. 0735 806 210, ConstantinTucan, tel. 0745 121 821, Ioan Grecu,tel. 0722 380 092, Costel T taru, tel.0722 669 362, Constantin Sighinaz,tel. 0745 120 643, Nicolae T rban,tel. 0724 323 252, ConstantinAb`lìesei, tel. 0721 284 267 [iDumitru Bo]an, tel. 0744 555 535. Promo]ia 1974 de mai[tri militari(rachete terestre) a {colii MilitareGheorghe Laz r Sibiu organizeaz , înperioada 29-31 iulie 2014, întâlnireacu ocazia împlinirii a 40 de ani de laabsolvirea [colii [i dobândirea graduluide maistru militar. Întâlnirea va avealoc cu comandantul de baterie, colonel(r) Lucian Dochia, comandant depluton, colonel (r) Emil Bodea, [iloc]iitorul comandantului de baterie,maistrul militar (r) Gheorghe Mihai(tel. 0735 528 040), loc]iitorul coman-

dantului de pluton, Constantin Ene (tel.0725 318 837), comandantul de grup ,Nicolae }anc , comandantul de grup ,D`nu] Trotu[, comandantul de grup ,Constantin Ciufulic , (tel. 0723 507377), Vasile Lihor, Constantin Carp,Valentin Silaghi, Nicolae Berbec,Gheorghe Bran, Nicolae Vasile, VasileIspas, Dumitru Tru[c , Cornel Giurgiu[i Andrei Lengyel. Festivitatea se vadesf [ura în sta]iunea Moeciu de Sus,jude]ul Bra[ov. Aceast întâlnire esteposibil datorit inimo[ilor mai[triimilitari (r) Gheorghe Mihai, Constan-tin Ene, Constantin Ciufulic` [iNicolae }anc . Promo]ia 1979 a {colii Militare deofi]eri activi de artilerie Ioan Vod Sibiuorganizeaz în perioada 22-24 august2014 întâlnirea de 35 de ani de laabsolvire. Festivit`]ile prilejuite deeveniment vor avea loc sâmb t , 23august, începând cu ora 09.30 la se-diul [colii de Aplica]ie pentru Unit ]iSprijin de Lupt` General EremiaGrigorescu (fosta [coal militar deofi]eri activi de artilerie). Detalii pot fiob]inute de la membrii comitetuluide organizare: Alexandru Hampu0741 212 815, Gheorghe Opri[ 0740615 744, Gheorghe Rus 0723195218[i Sorin Vinerean 0743 020 119.Cheltuielile de participare, in cuantumde 225 lei/persoan`(450 lei/sot+so]ie) [i 160 lei/copil (dac` ecazul) vor fi achitate pân la 20.07.2014în contul RO77BRDE330SV77305803300, deschis la BRD GroupeSociete Generale, Sucursala Sibiu,titular de cont Rus Gheorghe.

Pe data de 9.08.2014, orele 9.00,va avea loc întâlnirea promo]iei 1979 –ofi]eri arma geniu, cu ocazia \mpliniriia 35 de ani de la absolvire, la Centrulde Instruire pentru Geniu, EOD [iAp rare CBRN din Rm. Vâlcea. Costulestimativ al particip rii este de 350 leipentru o familie. Confirmarea parti-cip rii se face prin virarea sumei stabiliteîn contul RO53BTRL03901201A07895XX la Banca Transilvania, penumele Seresan Vasile, pân` la20.07.2014. Persoane de contact: colo-nelul Mocan Ioan tel. 0745 [email protected], colonel (r)Verzescu Mihai tel. 0730 023 [email protected], colonel (r)Seresan Vasile tel. 0742 087 [email protected], colonel (r)

Alexandru Marin, tel. 0740 242 [email protected]. Promo]ia 1984 de ofi]eri de artilerie,rachete antiaeriene [i de radioloca]ieorganizeaz , în perioada 26-28 sep-tembrie 2014, întâlnirea de 30 de anide la absolvire. Festivit ]ile prilejuitede eveniment vor avea loc sâmb t ,27 septembrie, cu începere de la ora10.00, la sediul Academiei For]elorAeriene din Bra[ov. Detalii pot fiob]inute de la membrii comitetului deorganizare: colonel Dumitru Dinu, tel.0721 747 028, colonel Viorel Stoica,tel. 0745 510 206, general de brigad`R`du] Bîlbîie, tel. 0722 223 767.Cheltuielile de participare, în cuantumde 200 de lei de persoan , vor fi achitatepân` la 20 septembrie, în contulRO32RNCB 031800855 8370001deschis la BCR. Promo]ia 1984 a {colii Militare deOfi]eri Activi Nicolae B lcescu Sibiu(arma infanterie) organizeaz`, pe12.09.2014, întâlnirea cu ocaziaîmplinirii a 30 de ani de la absolvirea[colii [i dobândirea gradului delocotenent. Absolven]ii sunt invita]i sparticipe împreun cu cei dragi la acesteveniment, care va avea loc la AcademiaFor]elor Terestre Nicolae B lcescu,Sibiu. Pentru informa]ii suplimentare\l pute]i contacta pe colegul dumnea-voastr Gigi Fulga, tel. 0727 378 355.

Promo]ia 1989 a Liceului Militar{tefan cel Mare din Câmpulung-Mol-dovenesc organizeaz , pe 20 septem-brie 2014, Revederea de 25 ani de laterminarea liceului. Sunt a[tepta]i to]iabsolven]ii împreun cu familiile lor,al turi de profesori [i fo[ti comandan]i.To]i doritorii sunt invita]i s ob]in maimulte detalii despre organizarea eveni-mentului de la Constantin Tonegari(tel. 0722 453 354 , e-mail: [email protected]). Promo]ia 1989 a {colii Militare deOfi]eri Activi de Infanterie NicolaeB lcescu din Sibiu, plutonul comandatde locotenentul-major Petre Flori[-teanu, organizeaz revederea oca-zionat de împlinirea a 25 de ani de laabsolvire, în zilele de 6 [i 7 septembrie.Strigarea catalogului clasei se va faceîn ziua de 6 septembrie, ora 11.00, lasediul Academiei For]elor TerestreNicolae B lcescu din Sibiu. Colegii de

clas care doresc s participe la întâlnirevor depune anticipat suma de 100 delei, pentru confirmarea particip rii, încontul RO62BTRLRONCRT0045114502, deschis la Banca Transilvania,filiala Sfântu Gheorghe, pe numeleNegoi] Adrian. Diferen]a cheltuielilorse va achita de fiecare participant înparte la sfâr[itul evenimentului. Per-soane de contact pentru detalii supli-mentare: locotenent-colonel AdrianNegoi] , tel. 0745 569 120, 0720 047755, STAR 2003/147; c pitan (r) SorinFrangeti, tel. 0730 254 499, 0756 868901. V a[tept m cu drag! Promo]ia 1989 subofi]eri de trans-misiuni a {colii Militare de Ofi]eri Activide Transmisiuni s`rb`tore[te îm-plinirea a 25 de ani de la absolvire.Comitetul de ini]iativ constituit trans-mite invita]ia de a ne revedea la Centrulde Instruire pentru Comunica]ii [iInformatic` Decebal din Sibiu, înperioada 8-10 august 2014. Progra-mul anivers rii [i detaliile referitoare laaceast activitate se pot ob]ine de laplutonierul-adjutant principal CristinelDobre la telefoanele: RMNC 2103/160 sau 0745 045 695. Cei care do-resc s participe vor depune suma de50 lei/persoan` pentru luarea îneviden] , în contul Dobre CristinelRO49 BRDE 330SV18088833300. Absolven]ii {colii Militare de Ofi]eriActivi Tancuri [i Auto Mihai ViteazulPite[ti, promo]ia 1989, ofi]eri - armatancuri, anun] organizarea, în zilelede 27 [i 28 septembrie 2014, a întâlniriifestive, ocazionate de împlinirea a 25de ani de la absolvirea institu]iei.Colegii care vor s` onoreze acesteveniment sunt ruga]i s contactezecolectivul de organizare pentru a stabiliaspectele personale ale particip`rii(cazare, masa festiv , acordare plachetaniversar etc.). În scopul colect riisumelor aferente organiz rii [i desf -[ur rii evenimentului, a fost deschis labanca BRD - Groupe Societe Gene-rale, contul 410SV8349106 4100, penumele Nea] Petre. A[adar, v invit mpe data de 27 septembrie, începândcu ora 9.00, la sediul {colii de Aplica]iepentru Unit ]i de Lupt Mihai ViteazulPite[ti, s ne întâlnim, s dep`n`mamintirile frumoase al turi de profesori,comandan]i, colegi [i s ne bucur mîmpreun` de clipele minunate ale

SEMNAL Num`rul 5/2014 al revistei Frontiera,

editat` de Inspectoratul General al Poli]iei de Fron-tier`. Are, ca de fiecare dat`, un con]inut amplu,dinamic prin prezentarea misiunilor [i interven]iilorstructurilor sale abilitate s` supravegheze grani]eleterestre, aeriene [i maritime ale României.

La rubrica Eveniment g`sim un articol in-teresant care mar-cheaz` Ziua Euro-pean` a Poli]i[tilorde Frontier , reuniu-ne desf`[urat` subegida FRONTEX încapitala Poloniei,Var[ovia. Un prilejcare aduce aproapecomunitatea poli]i[-tilor de frontier , pen-tru a-[i împ`rt [i ex-perien]ele [i a ajungeîmpreun` la o maibun cooperare.

revederii. Pentru detalii suplimentareprivind organizarea [i desf [urareaevenimentului, v rug`m s contacta]icolectivul de organizare format din:colonel Marius Dumitrescu, tel. 0721242 068, e-mail marius [email protected]; colonel Sorin {tefan,tel. 0722 583 084, star 1002/155, e-mail stefansorin67@ yahoo.com; colo-nel Traian Ciupitu, tel: 0722.565.468,star 1002. 103 e-mail traianciupitu@yahoo. com; colonel C t lin Antofie,tel. 0720 035 507, star 1011/614, e-mailantofie.catalin@ yahoo.com; locotenent-colonel Petre Nea] , tel. 0721 205 380,star 1070/220, e-mail [email protected]; colonel Cornel Cucu.

Promo]ia 1994 a Institutului Militarde Intenden] [i Finan]e GheorgheLaz`r este invitat` s` participe, laSibiu, în perioada 19-21.09.2014, laîntâlnirea prilejuit de revederea dup`20 de ani de la absolvire. Pentru maimulte detalii, absolven]ii promo]ieisunt ruga]i s contacteze urm toa-rele persoane: Adrian Cicoveanu,telefon 0769754533, [i Sorin S ftoiu,telefon 0722524156.

Promo]ia 2004 {tefan cel Mare [iSfânt – 500 a {colii de Subofi]eri Sani-tari Foc[ani organizeaz revederea de10 ani de la absolvire. Strigarea catalo-gului se va face în ziua de 13 septem-brie, ora 10.00, la {coala de Subofi]eriSanitari (UM 02122 A Foc[ani). Ceicare doresc s participe sunt ruga]i sconfirme prezen]a la numerele detelefon 0762 678 091 - FlorentinaFieraru; 0732 035 712 - Corina Dinu;0756 079 243 - Cristi Lucanu [i s`depun suma de 100 de lei, pentruluarea în eviden] , în contul deschis laBanca Transilvania cu num rul RO80BTRL01001201313985XX, Fieraru{tefania Florentina.

Colegii [i prietenii din Trustulde Pres` al M.Ap.N. sunt al`turide Oprina Melcioiu, \n greauasuferin] pricinuit de trecerea la celeve[nice a soacrei sale, MELCIOIUMARGARETA. Dumnezeu s` oodihneasc \n pace!

MANIFEST~RIIMPORTANTE PENTRUVETERANII DE R~ZBOI

Anul 2014 are [i pentru ]ara noastr` [i maiales pentru osta[ii români, supravie]uitori ai celuide-Al Doilea R`zboi Mondial, o semnifica]iedeosebit`. Se împlinesc 70 de ani de la al`turareaRomâniei la Coali]ia Na]iunilor Unite [i de laeliberarea teritoriului na]ional, al Ungariei,Cehoslovaciei [i Austriei de sub ocupa]ia nazist`.

La Consf`tuirea ANVR din 23 aprilie s-a hot`râts` ne adres`m factorilor de conducere a ]`rii,organelor locale [i comandan]ilor de garnizoanes` se organizeze omagierea acestor momenteimportante, astfel:

• 23 august, la Bucure[ti: omagierea actuluiistoric care ne-a al`turat Na]iunilor Unite [i a dus lascurtarea r`zboiului în Europa, prin adunare festiv`la Palatul Parlamentului, ceremonie de depunerea coroanelor de flori la monumente [i cimitire aleeroilor români, cât [i la cele ale alia]ilor, precum [iînmân`ri de însemne, decora]ii [i avans`ri onorifice;în ]ar`, în perioada 25 august – 25 octombrie 2014,în principalele locuri ale luptelor purtate pân` laeliberarea teritoriului ocupat.

• În Ungaria, în acest an, la 19 octombrie, laDebrecen, 15 octombrie, la Szolnoc, 30 octombrie,la Nyiregyhaza, 31 decembrie, la Budapesta, iarîn 2015, în Slovacia [i Cehia, la 25 februarie, laZvolen, [i la 19 martie, la Banska Bystrica.

Datele sunt orientative [i se vor stabili exactîmpreun` cu organele locale. Aceste momentenepieritoare din istoria poporului român [i armateisale, departe de confrunt`rile politice impuse dealegerile din acest an, trebuie s` angajeze persona-lit`]i de prim rang ale României, urmând exemplulaltor popoare [i al vecinilor no[tri. S` profit`m c`mai sunt în via]` unii dintre participan]ii la ac]iunilerespective.

Revista mai prezint` un reportaj despre supra-vegherea la grani]a cu Serbia, autorii oprindu-seîn special la activitatea poli]i[tilor de frontier` dinsectoarele zonei Clisurii Dun`rii. De asemenea,g`sim un interesant articol despre sprijinul acordatde Poli]ia de Frontier` Român` autorit`]ilor dinRepublica Elen`, în securizarea frontierei maritimedintre Turcia [i Grecia, adiacent` insulei Lesvos,în cadrul opera]iunii „EPN POSEIDON 2013 –EXTINDERE”, desf`[urat` sub egida Agen]ieiFRONTEX.

Nu lipsesc paginile de istorie, psihologie,sport, precum [i informa]iile ce surprind tentati-vele [i infrac]iunile de la intr`rile [i ie[irile din]ar`. (S.M.)

Marea Noastr`, revista Ligii NavaleRomâne, a ap`rut cu num`rul 2, pentru lunile mar-tie-mai, în acela[i format elegant [i cu articoleinteresante legate de istoria marinei române.Pentru c` Nava-[coal` Mircea a împlinit anul acesta75 de ani, revista îi dedic` mai multe materiale, de

la amintiri perso-nale ale celor careau navigat cu ea,la o prezentare, cuparfum de repor-taj, a primei cam-panii de instruire,mar[ul din 1939.Opera]ia 60.000,cea mai complexòpera]ie a marineinoastre în cel de-Al Doilea R`zboiMondial, Bom-bardarea Cons-tan]ei, Maria [i Marea [i prezentarea MuzeuluiMarinei Române la 45 de ani de existen]` suntalte articole pe care vi le recomand`m dincuprinsul acestui num`r, la fel [i articolul scrisîn memoria comandorului Neculai P`durariu, opersonalitate afirmat` în domeniul istoriei navale[i lingvisticii militare.

camarazii din MApN pentru a se strânge fondurile necesare urm rii unui tratamentde specialitate.

Dona]iile se pot face în contul în lei cu nr. RO25BTRL00301201G41415XX,deschis pe numele George Ru[anu, cu men]iunea Pentru Ovidiu.V rug`m s ne ajuta]i pentru a reda speran]a unui copila[. Alexandru-Mihai

Plugariu este din Bucure[ti, are nou` ani [i este diagnosticat cu osteogenezìmperfect (maladia Lobstein-boala oaselor de sticl ). Pân în momentul de fa] , aavut 30 fracturi, majoritatea la membrele inferioare (femururi) [i antebra]. Toatefracturile survenite în perioada de sugar au fost imobilizate cu desou-uri de vat , iarodat cu cre[terea sa, a fost imobilizat cu ghips. Alexandru are nevoie, urgent, dedou tije telescopice pentru femururi, care cost circa 4.000 de euro/bucat . Maimulte detalii despre Alexandru pute]i g`si la adresa de web: http://plugariu-alexandru.wordpress.com/, la email: [email protected] sau sunând lanum`rul de telefon 0720.394.186. Cei care doresc, pot sprijini demersul umanitarprin dona]ii în conturile bancare, pe numele Plugariu Floren]a, deschise la BancaTransilvania din Bucure[ti, Sucursala Mihai Bravu, astfel: în lei-RO32BTRL-04301201C17354XX; în euro – RO07BTRL04304201C17354XX.

Promo]ia 1960 a {colii Militarede ofi]eri de infanterie NicolaeB`lcescu a primit cu nespus`triste]e vestea decesului celuicare a fost colonel dr. COJANVICEN}IU, dup` o lung` [i greasuferin]`. Îndurera]i, suntemal`turi de familia greu încercat`.Dumnezeu s`-l odihneasc`!

Fo[tii colegi din Academia Militaraduc un pios omagiu celui care a fostun bun camarad [i valoros cadrudidactic, colonel conf. dr. COJANVICEN}IU. Încuraj m familia îndep [irea momentului greu al desp r-]irii. Dumnezeu s -l odihneasc !

Cu profund triste]e am primitvestea pierderii bunului meu prieten,colonel dr. COJAN VICEN}IU, înurma unei boli necru]`toare. Îldeplâng în veci so]ia, Jeni, copiii,nurorile [i nepo]ii pe care i-a iubitnespus. Coji îmi va lipsi pentru totrestul vie]ii.

COLONEL (RET) VASILE STAN

Personalul Universit`]ii Na]io-nale de Ap`rare Carol I regret`profund stingerea din via] a colo-nelului (r) COJAN VICEN}IU, celcare a fost profesor al institu]ieinoastre la Departamentul Istoriaartei militare [i geografie militar ,om cu alese tr`s`turi morale [iprofesionale. Suntem al`turi defamilia greu încercat` [i neexprim`m sincere condolean]e.Dumnezeu s`-l odihneasc`! Colectivul SECP din UM 01023Bucure[ti este al turi de colegullor, locotenent Alexandru-OvidiuBelea, în greaua încercare prici-nuit` de trecerea în nefiin]` asoacrei sale dup` o lung` [idureroas` suferin]`. Dumnezeus-o odihneasc în pace!

Cu profund regret, camarazii dinBrigada 81 Mecanizat` GeneralGrigore B lan î[i exprim compasi-unea [i sunt al turi de familia pluto-nierului-adjutant Gheorghe Iacobanpentru pierderea suferit` printrecerea în nefiin] a socrului sù,GRIGORE IRIMIA. Dumnezeus`-l odihneasc` în pace! Sincerecondolean]e familiei îndoliate!

PRE{EDINTELE ANVR,GENERAL (RET) MARIN DRAGNEA

ÎN LUMINAASTRELOR

21CALEIDOSCOPNr. 26 (9 – 15 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PLUTONIER ELENA-IRINA [email protected]

COLONEL (R) TEODOR AMZOICRIPTOGRAFIE

VICTORIE (1,7,2,1,7,8,5,2,9)

FO

TO

: M

AR

ILE

NA

GE

OR

GE

SC

U

{TIA}I C~...

Dezlegare la careulDEFINI}II RIMATE

din Observatorul militar nr. 25/2014

Dezlegare la criptografiaCU EFORT (4,5,1,6,2,6) din Observatorul militar nr. 25/2014:

’’COGITO

ILARION BARBU

ÎN URM~ CU 55 DE ANI

Rubric` realizat` demaistrul militar principal Cristian GHIZDEANU

ORIENTAL~

...Acum 70 de ani, la 20 iunie 1954, s-a inaugurat podul peste Dun`re, Giurgiu-Russe,numit Podul Prieteniei, pe atunci cel mai mare pod combinat, de cale ferat` [i rutier, dinEuropa, construit în doi ani [i jum`tate?

...Autorul chipului celebrei statui CristoRedentor (Cristos Mântuitorul), din Rio de Janeiroeste un român? Gheorghe Leonida este numeleartistului g`l`]ean care a creat chipul lui Iisus,sculptur` la care a lucrat cinci ani, între 1926 [i1931.

...Joshua Slocum a reu[it s` încheie primulocol pe mare în jurul p`mântului? Acest periplus-a încheiat la 27 iunie 1898.

SELEC}IE REALIZAT~ DE GENERAL DE BRIGAD~ (R) MIHAI FLOCA

Prin munc` a reu[it pe deplin.

ARTA CONDUCERII• Liderul adev`rat î[i expune calit`]ile în triumful sù asupra adversit`]ilor, oricât

de mari pot fi acestea.GENERAL DE ARMAT~ GEORGE C. MARSHALL

• O macaroan` sau o unitate militar` nu poate fi condus` decât din fa]`.GENERAL GEORGE S. PATTON

• Liderii trebuie s` fie destul de aproape, pentru a intra în contact cu oamenii, darîn fa]a lor, pentru a-i motiva.

PASTORUL JOHN C. MAXWELL • Niciodat` s` nu le spui oamenilor cum s` fac` o treab`. Spune-le ce au de f`cut

[i te vor surprinde cu ingeniozitatea lor.GENERAL GEORGE S. PATTON

Înainte de NATO [i de Erasmus, au fost muncile agricole. „Ap`rarea Patriei” din 11 iulie1959 informeaz c „la chemarea comitetului raional de partid, elevii [i ofi]erii {colii MilitareN. B`lcescu au pornit cu entuziasm la munc pe ogoarele unei gospod`rii agricole de stat...Orele trec, ogorul se cur`] de buruieni, hectar dup hectar. În fa] , departe, o siluet mic`se abate de pe direc]ia sa. {i-a terminat norma [i trece s -[i ajute vecinul... C`tre amiaz ,ultimii elevi termin lucrul. To]i se îndreapt spre locul de încolonare, mul]umi]i [i veseli.Doar au pr`[it circa 30 de hectare de porumb în numai patru ore”. (C.P.)

Du[maniiserecruteaz`dintreprieteni.

GRIGORE MOISIL

ARMATA, COC, VIATA, ORAR, ISTORISIRE, AC,MAG, SAD, TARI, NET, E, I, ACRILAT, EST, AFILIA,

LASTUN, NR, FAR, AGENTI, ABIS, A, VAD.

FT

PS

EA

Macul (floarea asociat` celor n`scu]i îndatele de 6, 15, 24): este o floare care

exprim` sensibilitatea [i senzualitateaîn toate formele lor. Nativul care

reprezint` aceast` floare este intuitiv [ise ghideaz` în via]` dup` propriile

sim]iri. Se pricepe de minune s`p`trund` în psihologia min]ilor celor

care intr` în aria sa personal`, deoareceeste atent la detalii. Are tendin]a de a-[iconstrui o lume a lui pentru a se feri de

eventualele [ocuri pe care i le rezerv`destinul. Nu este deloc ordonat [i las`

în urma lui o nuan]` de hippie.Aceast` floare este compatibil` cu

trandafirul [i papucul doamnei.

Berbec (21 martie-20 aprilie): C`l`tori]i mult în urm`-toarea perioad` pentru a v` redescoperi. V` place s` da]i

impresia c` sunte]i intangibil, chiar dac` anumite persoane v`r`nesc prin comportamentul lor. Trebuie s` da]i importan]` ultima-tumurilor, altfel risca]i s` pierde]i buni colaboratori.

Taur (21 aprilie-20 mai): V` l`sa]i prad` cu u[urin]`sl`biciunilor [i nu da]i aten]ie micilor probleme de s`n`tate

decât în momentul în care acestea se acutizeaz`. Deveni]i sensibilla aglomera]ie.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Sunte]i predispus depresiilormai ales c` a]i tot încercat s` v` ascunde]i sup`r`rile pentru

a nu-i îngrijora pe cei apropia]i. Ar fi bine s` cùta]i s` vorbi]i cu opersoan` pe care o considera]i demn` de a v` deveni confident`.

Rac (22 iunie-22 iulie): Pierde]i cu u[urin]` controlulasupra unor st`ri de nervozitate [i trata]i anumite persoane

necorespunz`tor. Cânt`ri]i cu mai mult` precizie inten]iile [i vorbeleunor oameni care nu sunt tocmai binevoitori [i care ar putea s` v`dezbine familia.

Leu (23 iulie-22 august): Pl`cerea de a vorbi v` poateface s` spune]i lucruri care nu se spun [i care v` pot da o not`

de neseriozitate din partea celor care au avut încredere s` v`destìnuie anumite intimit`]i.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Viciile devinconstante [i v` afla]i într-o continu` petrecere. Sim]i]i nevoia

s` v` desprinde]i pentru câteva zile de civiliza]ie, plecând s` explora]ilocuri singuratice.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie):Înc`p`]ânarea de care da]i dovad` v` poate afecta serios [i

pute]i pierde prietenii importante. La deciziile pe care le lua]i atârn`greu [i p`rerea persoanei iubite.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Vre]i s l sa]iimpresia c sunte]i interesat de a socializa [i de a p`stra anumite

leg`turi, dar adev`rul este c` doar mima]i acest interes pentru aputea beneficia de ceea ce v` pot oferi ace[ti oameni.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Munci]ipe rupte pentru a culege roadele eforturilor [i ambi]iilor

dumneavoastr`. Deschide]i un subiect nu tocmai comod pentru orud` [i ave]i tendin]a de a pune sare pe ran`.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): V` comporta]iasemenea unui spectator care urm`re[te firul propriei

existen]e într-un mod deta[at. V` bucura]i de tot felul de surprizevenite din partea oamenilor pe care îi iubi]i.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Oboseala dinultima vreme pune st`pânire pe nervii dumneavoastr`, iar

când este cazul v` impune]i punctul de vedere, chiar dac` estetìos. Reu[i]i s` v` p`stra]i o anumit` ordine a lucrurilor la serviciu[i s` face]i fa]` provoc`rilor.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): Trebuie s l sa]i mândriadeoparte [i s deschide]i ochii [i mintea pentru criticile venite

din partea celor apropia]i. Urmeaz o perioad în care ve]i primi lec]iide via] , care v vor marca existen]a. Depinde doar de dumneavoastr`dac ve]i înv`]a ceea ce trebuie din experien]ele tr ite.

PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

22 FINANCIAR Nr. 26 (9 – 15 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Radar economicSTABILITATE PE PIA}A VALUTAR~

Leul are toate [ansele s` r`mân` stabil în urm`toarele luni,în condi]iile în care Banca Na]ional` a României (BNR) a

decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabilepasivelor în valut` ale institu]iilor de credit cu 2%.

S`pt`mânatrecut`, BNR ahot`râtmen]inereadobânzii depolitic`monetar` lanivelul de 3,5%pe an [ireducerea rateirezerveiminimeobligatoriiaplicabilepasivelor învalut` aleinstitu]iilor decredit la nivelulde 16% de la18%, începândcu perioada deaplicare 24 iulie- 23 august2014. Cea dinurm` m`surava duce laeliberarea înpia]` aaproximativ 500de milioane deeuro, potrivitguvernatoruluiBNR, MugurIs`rescu, fapt ceva asigura ostabilitate aleului pe termenmediu.

Ministerul Mediului [iSchimb`rilor Climatice prinAdministra]ia Fonduluipentru Mediu (AFM)organizeaz`, în perioada 10-25 iulie 2014, o nou`sesiune de finan]are pentruderularea de proiecte deeduca]ie [i con[tientizarepublic` în domeniulprotec]iei mediului.

Conform Ghidului definan]are, solicitan]iieligibili sunt organiza]iilenonguvernamentale,inclusiv asocia]iile saufunda]iile, înfiin]ate în bazaOrdonan]ei Guvernului nr.26/2000 aprobat` cumodific`ri [i complet`riulterioare prin Legea nr.246/2005. Suma totalàlocat` acestui programeste de 20 de milioane delei. Potrivit aceluia[i ghid,reprezentan]ii societ`]iicivile pot depune proiecteîn valoare maxim` de unmilion de lei [i pot beneficiade finan]arenerambursabil` de 90% dinvaloarea acestora.

Solicitan]ii pot accesaprogramul începând de joi,10 iulie. În cadrul sesiuniide finan]are, un solicitantpoate depune doar unsingur proiect Pentruintrarea în etapa deevaluare, dosarele trebuie

EDUCA}IE PENTRUPROTEC}IA MEDIULUI

depuse la sediul AFM [iîntocmite conform Ghiduluide finan]are.

Derularea programuluivine într-o perioad` în careComisia European` aadoptat noi propunerimenite s` stimulezereciclarea în statelemembre ale UE. Acesteaimplic`, printre altele,diminuarea efectelorasupra mediului [ireducerea emisiilor de gazecu efect de ser`. Planurileprev`d ca europenii s`recicleze 70% din de[eurilemunicipale [i 80% dinde[eurile de ambalaje,pân` în 2030, [i interzicîngroparea de[eurilorreciclabile în depozite degunoi, începând din 2025.Se prevede, de asemenea,reducerea de[eurilormarine, precum [i a celoralimentare.

Comisia Europeanànticipeaz` c` realizareanoilor obiective în materiede de[euri ar crea în plus580.000 de locuri demunc`, în compara]ie cuperforman]ele înregistrateîn prezent, crescândtotodat` gradul decompetitivitate al Europei [ireducând cererea deresurse costisitoare [ilimitate.

PRE}ULLOCUIN}ELOR,ÎN CRE{TERE

U{OAR~

Dup` ce, în 2013, pre]urile apartamentelor au înregistrato sc`dere de 8,2%, conform indicelui imobiliare.ro., primulsemestru al acestui an a adus o stabilizare a pie]ei imobiliaredin România. Totu[i diferen]ele sunt semnificative de la unora[ la altul, precum [i pe categorii de locuin]e.

Astfel, în Capital`, la finele lunii iunie, pre]ul mediu pentruapartamentele scoase la vânzare era de 1.073 de euro/mp, cu11 euro mai mult fa]` de decembrie 2013. În medie,apartamentele noi s-au ieftinit cu un euro, la 1.183 de euro/mp util, în timp ce apartamentele vechi s-au scumpit cu unprocent (nou` euro) ajungând la 991 de euro/mp util. Astfel,garsonierele noi s-au ieftinit cu patru euro/mp, pân` la 1.091de euro/mp util, iar pre]ul celor vechi a urcat cu nou` euro, la1.057 de euro/mp util. O tendin]` similar` au înregistrat înprimul semestru [i apartamentele cu dou` camere, pre]ulcelor noi sc`zând cu 25 de euro, la 1.152 de euro/mp util, iarvaloarea celor vechi urcând cu aproximativ 2% (20 de euro),la 1.032 de euro/mp util. În schimb, pentru toateapartamentele de trei camere, proprietarii din Bucure[ti [i-aucrescut preten]iile, cu [apte euro (1.236 de euro/mp) în cazulcelor vechi, respectiv cu 12 euro (963 de euro/mp) la cele noi.

În ultimele [ase luni, pre]ul mediu cerut pentruapartamentele din Cluj-Napoca s-a majorat cu 3%, de la 871 la897 de euro pe metru p`trat util. Locuin]ele din cadrulansamblurilor reziden]iale nou-construite s-au scumpit cu2,3%, de la 797 la 815 euro/mp, iar cele vechi cu 2,4%, de la970 la 993 euro/mp. O apreciere de 2% consemneaz` indicele

P re]ul mediu solicitat pentru apartamentelescoase la vânzare, la nivel na]ional, a

crescut cu mai pu]in de un procent în primajum tate a anului, de la 898 la 904 euro pe metrup trat util, potrivit indicelui imobiliare.ro.

imobiliare.ro [i pentru apartamentele disponibile la vânzare înTimi[oara, care au ajuns la 809 euro/mp. Unit`]ile locative nois-au scumpit cu 1,4%, pân` la 844 de euro/mp, avansul fiindmai accentuat pentru apartamentele vechi, de 2,4% (805euro/mp).

În Constan]a, pre]urile cerute de vânz`tori au crescut cu1% în primul semestru, de la un nivel de 839 de euro/mp, laînceputul lunii ianuarie, pân` la 847 de euro/mp, la finele luiiunie. În perioada men]ionat`, apartamentele noi au cunoscutun avans de 2,2%, de la 861 la 880 de euro/mp util, iar celevechi s-au scumpit într-o m`sur` mai mic`, respectiv cu 0,6%,de la 832 la 837 de euro/mp util. În ora[ul de la poaleleTâmpei, apartamentele s-au ieftinit în prima jum`tate a anuluicu 1,1%, la 814 euro/mp. Tendin]a de sc`dere din Bra[ov afost generat` în mod exclusiv de segmentul locuin]elor noi,care au consemnat un recul de 5,9%, de la 868 la 817 de euro/mp util. În aceea[i perioad`, pre]ul apartamentelor vechi s-amen]inut relativ constant, la 813 euro/mp (fa]` de 814 euro/mp la început de an).

Afaceri mai mari din comer]ul cuam`nuntul. În primele cinci luni din 2014,comparativ cu perioada similar` a anului trecut,volumul cifrei de afaceri din comer]ul cuam`nuntul (cu excep]ia comer]ului cuautovehicule [i motociclete) a crescut atât caserie brut`, cât [i ca serie ajustat` în func]ie denum`rul de zile lucr`toare [i de sezonalitate cu8,2%, respectiv cu 7,8%, informeaz` InstitutulNa]ional de Statistic` (INS). Aceast` cre[tere afost sus]inut`, în principal, de vânz`rile de bunurinealimentare (+12,1%), precum [i de produsealimentare, bùturi [i tutun (+7,1%). Comer]ul cuam`nuntul al carburan]ilor pentru autovehicule înmagazine specializate a urcat cu doar 2,8%. Pre]urile produc]iei industriale, în

sc`dere. Potrivit INS, pre]urile produc]ieiindustriale din România s-au redus în mai, fa]` deluna precedent`, cu 0,3%, pe fondul sc`derilorînregistrate în industria energetic`, industriabunurilor de folosin]` îndelungat` [i industriabunurilor de capital. În ritm anual, la sfâr[itul luniimai, pre]urile produc]iei industriale au fost maimari cu 0,8%, cre[teri consemnând produseleenergetice (+2,5%), industria bunurilor de uzcurent (+1,8%), industria bunurilor de capital [icea a bunurilor de folosin]` îndelungat` (ambelecu +0,7%). Sc`deri de pre]uri s-au înregistrat înindustria bunurilor intermediare (-1,8%). Energia regenerabil` câ[tig` tot mai

mult teren în România. Consumul de energieregenerabil` al ]`rii noastre a fost de 1,1 milioanetone echivalent petrol (tep), în 2013, cu 75,5%mai mare fa]` de 2012, [i a reprezentat 0,4% dinconsumul mondial de energie de pe acestsegment, conform statisticilor British Petroleum. Întopul ]`rilor cu cel mai mare consum de energieregenerabil` s-au situat SUA (58,6 milioane tep),China (42,9 milioane tep), Germania (29,7milioane tep), Spania (16,8 milioane tep) [iBrazilia (13,2 milioane tep). Trend ascendent pentru turismul

intern. Între 1 ianuarie [i 31 mai a.c., sosirileînregistrate în structurile de primire turistic` auînsumat 2.705.600, în urcare cu 6,2% comparativcu aceea[i perioad` a anului trecut, relev` datele

INS. În acela[i timp,înnopt`rile înregistrate înstructurile de primireturistic` au fost mai multecu 9,9%, ajungând la5.559.200. În schimb, înprimele cinci luni aleacestui an, sosirile vizitatorilorstrìni în România au avansat modest, cu 0,1%, la2.738.200, 64,6% dintre acestea provenind dinstatele Uniunii Europene. Cele mai multe sosiris-au înregistrat din Ungaria (30,4%), Bulgaria( 25,3%), Germania (9,2%) [i Italia ( 7,7%), Polonia(4,5%) [i Austria (4,4%). Românii nu sunt mari consumatori

de cafea. Consumul anual de cafea pe pia]alocal` este numai 2,3 kilograme pe cap delocuitor, conform datelor Organiza]ieiInterna]ionale a Cafelei, fapt ce ne plaseaz` pelocul 30 mondial în aceast` privin]`, chiar [i în

urma Bulgariei (2,9 kg) [i Poloniei (3,19 kg).Potrivit Asocia]iei Române a Cafelei, în Româniase consum` 0,5 ce[ti pe zi pe cap de locuitor, înfruntea clasamentului aflându-se Olanda (2,4 ce[tipe zi), Finlanda (1,8 ce[ti pe zi) [i Suedia (1,3ce[ti pe zi). Saab se extinde. Recent, compania

aeronautic` Saab AB a cump`rat divizia de marin`militar` din Suedia a companiei ThyssenKruppAG, pentru 340 milioane de coroane (50 demilioane de dolari), produc`torul avioanelor delupt` Gripen extinzându-se [i în domeniulfabric`rii de submarine [i nave de paz`, transmiteBloomberg.

23PORTRETNr. 26 (9 – 15 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Colonel (r) Toma-Iulian Matei, fost loc]iitor al [efului Corpului de control [i inspec]ie:

PERMANENT AM SLUJIT SISTEMUL,NU FUNC}II SAU OAMENI

Vestea trecerii în rezervà colonelului Matei m-a

cam luat prin surprindere. Mis-a p`rut c`-i prea devreme.

Apoi, la un simplu calcul, amrealizat c` este un eveniment

firesc. Ce repede a trecuttimpul! Mi-am amintit, cu

oarecare triste]e, de activit`]ileorganizate de inspectorat, la

care am participat, demomentele când i-am solicitat

puncte de vedere pe anumitespe]e. Ce vremuri! R`spunsurile

sale erau întotdeauna directe,clare, concise. De[i nu mai

colaborasem de ceva timp, amconstatat, cu prilejul dialogului

pe care îl redau în pagina defa]`, c` nu s-a schimbat...

INTERVIU REALIZAT DE IRINA-MIHAELA NEDELCU

Domnule colonel, dup` mai mult de30 de ani de activitate, care estesentimentul predominant, acum, latrecerea în rezerv`?Pot spune c` este un sentiment debucurie, pentru c` împ`carea mea cu

mine însumi este total`. Am avut o carierìnteresant`, de-a lungul c`reia am acceptat s`lucrez în structurile în care am fost repartizat,fiind mutat numai la ordin, nu la solicitareamea, a[a c` plec cu sentimentul datorieiîmplinite. La unit`]i, mari unit`]i,comandamente, în SMG [i la InspectoratulGeneral al MApN, m-am implicat total înactivit`]ile pe care le-am desf`[urat,acumulând rezultate deosebite. Acum, pot s`stau în fa]a oglinzii lini[tit [i s` m` privesc înochi, pentru c` n-am p`c`lit cu nimic armata.

De ce v-a]i alescariera militar`?O s fiu sincer [i o s v spun c nu amvrut s merg la liceul militar. Eram

sportiv, jucam fotbal, aveam alte visuri. Tat luimeu, Dumnezeu s -l ierte!, i-a fost team c o s`las cartea pe planul doi [i de aceea a consideratc liceul militar m va disciplina. A[a am ajunsla Breaza, unde am avut parte de dasc li c`rorale port o recuno[tin] deosebit . La absolvire,am vrut s dau examen la medicin , eramolimpic la anatomie, dar nu s-a putut, a[a c amajuns la Sibiu, la [coala militar , arma chimiemilitar . Din acel moment, mi-am continuatdrumul [i nu am regretat nicio clip , mai alesc am avut rezultate bune rapid.

Când privi]i în urm`, ce momentebune v` vin în minte? Care a fost ceamai frumoas` perioad` a vie]ii demilitar?Cele mai mari satisfac]ii le-am avut cândam condus batalionul. Îmi amintesc [i

acum [edin]ele de tragere, mergeam cusolda]ii [i acolo, pe linia de tragere, chemamfinanciarul [i îi recompensam pe cei curezultate bune. E drept, atunci, fiecarecomandant avea un fond de premiere ladispozi]ie, ceea ce nu se mai întâmpl` [i ast`zi.Satisfac]ii profesionale am avut [i când amajuns în SMG, unde am condus colective deelaborare a unor documente foarte utilearmatei în parcursul integr`rii. Am f`cut partedin echipa care a participat la prima ac]iuneorganizat` de NATO la Bucure[ti, în 1992,când noi nu f`ceam parte nici m`car din PfP,dar aspiram s` devenim membri ai Alian]ei.Pot spune c`, mereu, am fost în foculevenimentelor, mai ales c` mi-am desf`[uratactivitatea în perioada când armata a suferitcele mai profunde transform`ri. Lucrând laInspectorat, din 1995, am fost implicat înprocesul de reorganizare a Armatei României,pentru c` aceast` structur` a fost barometrul[i chiar garantul schimb`rilor în bine [iaplic`rii lor. Permanent, conducereaministerului a fost informat` cu privire lamodul cum deciziile erau percepute înteritoriu, la problemele ce se iveau în

Colonel (r) Toma-Iulian Matei

momentul punerii lor în practic`. Inspectorulgeneral era permanent lâng` ministrulap`r`rii, pot spune chiar „confidentul”acestuia în ceea ce prive[te problemelearmatei. A[a cred c` ar trebui s` fie [i ast`zi.

Aproape 20 de ani din carier` a]ilucrat în aceast` structur` ai c`reireprezentan]i, trebuie s`recunoa[tem, nu sunt privi]i cumult` simpatie... A]i sim]it vreodat`c` sunte]i considerat un „inamic”?Nim`nui nu-i place s` fie controlat, maiales la noi, în România. Nu am sim]it îns`

niciodat` c` a[ fi privit ca un du[man. E drept,în timp, s-a trecut la un alt tip de inspec]ie, dela cel punitiv, cum era odat`, la altul, bazat pedialog profesional [i colegial. Cel pe care îlcontrolezi trebuie s` [tie c` nu te duci s`-lar`]i cu degetul, ci s`-i ar`]i, eventual, unde agre[it. Trebuie s` aib` încredere în tine, chiardac` reprezin]i una din pu]inele structuri caremai spune, ast`zi, lucrurilor pe nume, corect [iechidistant. Timpul mi-a dat dreptate în multeprivin]e [i m` bucur c` am reprezentat pentruei nu un „inamic”, ci un prieten. Am fostrespectat în armata român` pentru ceea ceam reprezentat ca persoan` [i sunt onorat.

În ce domenii p`rerea/sugestiadumneavoastr` nu a fost luat` înseam` la vremea când a fostsemnalat`, dar s-a dovedit a fi real`dup` o anumit` perioad`?Noi am evaluat sistemic aproape toatedomeniile principale de activitate ale

institu]iei militare. Am identificat disfunc]ii [iam propus solu]ii. C` deciden]ii nu le-auimplementat este treaba lor. Poate nici nu le-afost comod s` le implementeze. Sunt problemeîn toate domeniile, îns` acestea trebuieprioritizate ca rezolvare. Cred c` în domeniulînv`]`mântului, al resurselor umane, alopera]ionaliz`rii, în cel medical, dar [i în altelesunt cu adev`rat probleme ce necesit` analize[i rezolv`ri urgente. Armata nu trebuie s` fie oinstitu]ie de func]ionari publici, ne place nu neplace, trebuie s` ne preg`tim pentru situa]iidificile. Dac` vrei s` faci reform` într-undomeniu, trebuie s` trasezi întâi liniiledirectoare, s` conceptualizezi [i dup` aceea sìntervin` speciali[tii. Orice schimbare artrebui precedat` de simul`ri. P`rerea c`vedem ce se întâmpl` dup` aplicarea uneidecizii [i apoi mai facem ceva adapt`ri nu facebine sistemului. Pragmatismul [i eficien]a sunttr`s`turi obi[nuite ale celor care, înainte de atrece la ac]iune, [tiu cu adev`rat ce au def`cut. S` lu`m exemplu de la croitor, carem`soar` de 10 ori [i taie o dat`. Ar trebui s`renun]`m la experimente e[uate de care nur`spunde nimeni. Personal cred c`, înanumite etape, în loc s` facem o incizie adânc`s` rezolv`m problema, am preferat altevariante care s` nu provoace „mi[c`ri”.Uita]i-v` ce s-a întâmplat cu Ghidul cariereimilitare. Dar, am spus-o [i o repet, nu po]i s`semeni pân` nu des]elene[ti. Înainte de a setrece la aplicarea lui, trebuiau identificate [ieliminate toate excep]iile. Nu s-a procedat a[a[i iat` c` unele excep]ii nu s-au rezolvat niciast`zi [i este nevoie de fel de fel decompromisuri. Nim`nui nu i-a fost închis`poarta institu]iei militare, dar cei care doresc oasemenea carier` trebuie s` în]eleag` faptulc` nu pot s`ri etape, c` trebuie s` parcurgànumite forme de înv`]`mânt la zi, nu la f`r`frecven]`. Din p`cate, îmi pare rù s` spun,ideile bune au fost aplicate defectuos. Unexemplu concludent în acest sens este modulcum s-a abuzat, mai ales în ultimii ani, defiliera indirect`. Înainte, nu ajungeai maiorf`r` a urma academia militar`, ce s` maispunem de colonel. Ast`zi, v`d c` se face

carier` militar` la cel mai înalt nivel, f`r` aparcurge înv`]`mântul militar superior. P`cat!

Totu[i, nu este de condamnat faptulc` oamenii vor s` ocupe pozi]ii câtmai înalte într-un sistem sau însocietate...Sunt de acord, dar nu în]eleg de ce sealearg` dup` grade [i titluri. Nu cu

diplomele [i cu titlurile convingi lumea, ci princeea ce e[ti [i ceea ce faci. Structurile militarenu se conduc în lupt` cu CV-uri, ci cu amplecuno[tin]e [i deprinderi de tactic`, artòperativ` [i strategie. {i dac` tot vorbim degrade, s-au dat [i unora care au realiz`ri înalte domenii decât în armat`. Este adev`rat càce[tia sunt în rezerv`, dar trebuiesupraveghea]i [i sanc]iona]i, dac` este nevoie,în cazul în care nu acord` respectul cuvenituniformei. Au fost asemenea cazuri, iarinstitu]ia noastr` nici m`car nu a reac]ionat.Uniforma militar` este un simbol, în niciun cazo hain` de carnaval. În asemenea situa]ii,factorii de decizie ar trebui s` ia atitudine,altfel, risc`m ca întreaga institu]ie militar` s`cad` în derizoriu.

Ce tr`s`turi definitorii ar trebui sàib` un militar?Competen]a profesional`, integritatea,demnitatea, onoarea, comportamentul

moral sunt tr`s`turi definitorii pentru oricemilitar. Cu durere, am constatat c`, acum,aceste valori încet, încet sunt cam l`sate înumbr`. De ce? Nu [tiu. R`mâne în grija celorcare sunt în sistem s` le scoat` la suprafa]`.Mie mi le-au s`dit în suflet p`rin]ii [i primii meicomandan]i. Îmi aduc aminte de vremea cânderam locotenent, proasp`t absolvent al [coliimilitare. Primul meu comandant, un maior,mi-a spus s` nu pedepsesc niciodat` ofi]erii, s`caut solu]ii pentru a rezolva problemele. De lael am înv`]at cum s` m` comport cu oamenii,pentru c`, se [tie, de cei pe care îi ai însubordine depind rezultatele bune pe care leob]ii. Dup` p`rerea mea, autoritatea nu omanife[ti sau o impui subordona]ilor prin gradsau prin func]ie, ci prin modul cum te ar`]i înfa]a lor, prin destoinicie [i profesionalism.

Din experien]a dumneavoastr`,considera]i c` este bine s` spuiîntotdeauna ceea ce gânde[ti, s` fiisincer?Important este ca atunci când sus]ii cevas` ai [i argumente. Evident c` aceia care

spun ce gândesc deranjeaz`, dar s` nu uit`mc` orice om inventiv atrage altul care îidemoleaz` ideile. De-a lungul carierei mele,

am sim]it [i eu c` sunt invidiat, dar asta m-aambi]ionat. Înseamn` c` am reprezentat cevapentru mul]i care, într-un moment sau altul,m-au pozi]ionat în centrul discu]iei lor, în binesau în rù, nu conteaz`. Eu [tiu c` permanentam slujit sistemul, nu func]ii sau oameni.

Ce v-a dezam`git cel mai mult \nultimii ani?Faptul c`, pentru unii, franche]e,camaraderie, sinceritate, punctualitate,

profesionalism reprezint doar cuvinte aflate îndic]ionar, nu le percep altfel. Pentru ei,probabil, trecerea de la „datul în gropi" la„datul în [an]" înseamn evolu]ie. Depinde [icum prive[te fiecare lucrurile. O alt`dezam`gire este aceea c , în ultima perioad ,am avut senza]ia c m bat singur. Dac ar fis -l parafrazez pe Colin Powell, a[ spune c ceamai mare înfrângere este atunci când ajungi s`te ba]i singur. Din p`cate, am avut aceast`senza]ie, de[i toat experien]a mea, indiferentde exprimare, a fost în sprijinul armatei.

Nu sunte]i dezam`git [i pentru c` nua]i trecut în rezerv` cu gradul degeneral?De 14 ani, în aprecierile mele de serviciu,a existat o asemenea propunere.

C` nu s-a materializat, nu-i de vin` armata, cioamenii care vremelnic au reprezentat-o, a[ac` nu plec sup`rat pe sistemul militar.Din 1995, am lucrat în aceast` structur` [i amîndeplinit succesiv func]iile de ofi]er specialist,[ef birou, [ef sec]ie [i [ef serviciu. În 2010, amfost numit loc]iitor al [efului Corpului decontrol [i inspec]ie, func]ie de pe care amtrecut în rezerv`. Politica de personal care afost dus` în aceast` perioad`, probabil, a avutalte ]inte fa]` de cele pe care le percepeam eu.Adev`ra]ii generali ar trebui s` fierecomanda]i de ceea ce reprezint` pentruarmat` ca profesionalism, nu de alte criterii.{i ar mai fi ceva ce v` rog s` consemna]i: nuam în]eles de ce generalii trebuie s` fie maitineri decât coloneii, c` tot vorbeam, mai sus,de experien]`.

Dup` p`rerea dumneavoastr`, cumar trebui s` fie comandantul deast`zi?S-a dus moda comandan]ilor/[efilorinfatua]i, cu orgolii, iar cine nu în]elege

asta va avea doar de pierdut. Trebuie s`trecem la un nou tip de comandant, prieten întimpul liber cu subordona]ii [i [ef la serviciu.Trebuie s` înve]e s` se adapteze. Uncomandant trebuie s` fie intuitiv, inventiv,s` [tie pe ce se bazeaz`. În fiecare om exist`ceva bun [i un bun comandant trebuie s`[tie s` scoat` acel ceva la lumin`, trebuie sàib` încredere în oameni, dar [i s` le câ[tigeîncrederea, pentru c` subordona]ii simtdac` au în frunte pe cineva pe care se potbaza. Comandan]ii trebuie s` fierecunoscu]i ca lideri, nu impu[i,ca s` nu spun pu[i de „cineva”.

Ce crede]i c` le-a]i l`sat colegilor dinInspectorat [i cum crede]i c` va fiarmata în viitor?Îmi place s` cred c` las dup` mine unanumit mod de gândire, un stil de

munc` al lucrului bine f`cut. În ceea ceprive[te armata de mâine, cred c` î[i varec`p`ta valorile care au consacrat-o.Deocamdat`, unele sunt l`sate nemeritat înumbr`, dar istoria a demonstrat c` armata aavut mereu t`ria s` treac` peste momentelegrele. Sper, de asemenea, ca transform`rile [iclarific`rile s` fie f`cute mult mai rapid, astfelîncât cei ce o compun, s` se bucure, cuadev`rat, c` au ales aceast` carier`.

24 Observatorul militar Nr. 26 (9 – 15 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 12.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT:locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87, int. 120. REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE:locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.8,7 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.145

C.865/2014Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

[email protected] de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

www.presamil.ro www.facebook.com/[email protected]: COLONEL ION CIONTEA

REDACTOR-{EFLocotenent-colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r: Irina-Mihaela Nedelcu

INTERVIU

MIHAI G~INU{~, REALIZATOR TV:

NU PREA MAI CRED ÎNTR-O }AR~ F~R~ ARMAT~

S-a n`scut la 6 noiembrie 1970, la Sibiu. Este absolvent al cursurilor {coliiSuperioare de Jurnalism, cu burse media laStrasbourg [i Paris. A fost prezentator al emisiunii „CronicaCârcota[ilor” (Prima TV) [i realizeaz`programul matinal de la radio Kiss FM.

INTERVIU REALIZAT DEC~PITAN CORNELIA MIH~IL~

Cum a fost stagiul militar pentruMihai Gìnu[`?

Am terminat un liceu, nu am intrat lafacultate [i, evident, m-au luat în armat`.

Interesant este c`, pe vremea aia, func]ionafoarte bine sistemul de… cuno[tin]e. Eu nu ar fitrebuit s dau foarte mult din coate ca s am o,,pil ”, pentru c tat l meu era ofi]er. Deci, amavut armat în cas de la na[tere, am avutcaschet` militar` în holul de intrare. Tat`l meuera maior, mi se pare, pe vremea aceea. A[a c ,ceva influen]e [i pile aveam. Numai c p`rin]iimei au fost de p`rere c` un b`rbat adev`rateste acela care face armata. A[a c , m-am dusla centrul de recrutare [i am fost recrutat. {i,uite a[a, am ajuns eu, în septembrie 1989,înainte de Revolu]ie, în armat . Urma s facstagiul de un an [i patru luni, c atât duraarmata obligatorie pe atunci. Ei bine, dup`primele trei luni de armat , în care am f`cutceva instruc]ie, a început Revolu]ia. Eram la]ar , la bunici, când am primit alarm [i eu, [itat`l meu. A[a c` ne-am îndreptat spre unit`]ilemilitare. Eu am r`mas în Ploie[ti, c acolof`ceam armata, la o unitate de rachete, laplutonul de transmisiuni. Am fost [iradiotelegrafist, am fost [i telefonist… {i, cândam ajuns eu acolo, la unitate, v`d pe colegii meiascun[i prin bosche]i [i îi întreb: Dar, ce face]iaici? Haide, repede, haide c` e alarm`… Dup`vreo dou zile, se zvonea c ne-au atacatungurii, a[a c` m-am gândit ce baft` am pututs am, s fac [i eu armata [i tocmai atunci s fier`zboi! Nu eram foarte departe, dar… {i, dupàceea, a început calvarul. Gard`! Am prinsgard cât am putut duce. {i nu este niciofericire s stai în gard , adic paz , cum ar veni,dar în care nu ai voie s faci nimic [i, totu[i,trebuia s faci ceva pentru c era foarte frig [inu puteai s stai locului. Inclusiv s -]i la[ic`ciula peste urechi nu aveai voie, c nu auzeaidu[manul… Primisem ordin c` nu aveam voies lu`m nimic de la str ini, s nu fim otr`vi]i [i,cum unitatea militar era chiar în ora[ [i eraublocuri dup` gard, oamenii veneau cu diferitepungi cu mâncare, pentru c : Armata e cu noi!Eram într-o stare de super vigilen] . Dac launa dintre primele mele zile de instruc]ie, cânda pierdut cineva un tub cartu[ [i am stat vreotrei ore s -l cùt`m, ei bine, acum s-au desf`cuttoate l zile cu muni]ie [i se aruncau trasoare [iîntr-o parte [i în alta: Cine vrea trasoare, cinevrea altceva? Chiar [i dup trei luni, dup ce amf`cut curat, înc` mai g`seam gloan]e peste tot,chiar [i în pern . A fost o perioad interesant ,dar foarte ciudat . S fii înghe]at într-un foi[or[i cu inima cât un purice, s vezi dac nu sarevreunul gardul…

Ai mai p`strat leg`tura cu vreuncoleg de-al tù din armat`?

Nu prea. Eram 16 bìe]i din Bucure[ti.Cea mai mare fericire am tr it-o când m-am

eliberat, cum se spunea. Când am plecat dinarmat`, ne-am suit în tren [i ne-am dat jos înGara de Nord. Am intrat în primul restaurantpe care l-am v`zut [i cred c` aceea a fost ceamai mare be]ie pe care am f`cut-o euvreodat`. M-am dus acas`, dar nu mai ]inminte cum am ajuns. De atunci, nu am maibùt [i nu voi mai bea a[a niciodat`. Acesta afost, pe scurt, contactul meu cu armata.

Ce alte amintiri ]i-au r`mas dintimpul stagiului militar, în afar` decele din zilele Revolu]iei?

Am amintirea faptului c` o lun` de zileam fost [i veselar, cum se spunea în

armat`, [i am sp`lat vase la buc`t`rie. O lun`

de zile am sp`lat vase, cu furtunul. Teancuri [imormane de vase. Dup` aceea nu am maimâncat de la cantin`, pentru c` am v`zut cumse prepara mâncarea, [i am încercat s`m`nânc numai de acas`. Este o amintire pecare nu o s-o uit niciodat` pentru c`, deatunci, nu mai sp`l vase, nici m`car dacìnsist` so]ia mea. Au r`mas multe amintiri.Interesant` a fost armata ca experien]` devia]`, s` [tii! Nu [tiu dac` a fost o chestie foartebun` c` s-a scos stagiul militar obligatoriu. Nueste tocmai o via]` minunat` în armat`, esteadev`rat, dar la fel este [i în civilie, în afar`.M`car acolo este ordine, cât de cât. Îmi maiaduc aminte, din stagiul militar, c` f`ceam totfelul de glume. L-am scos pe un coleg cu patulîn mijlocul careului [i l-am l`sat acolo. (Râde)S-a trezit de frig. Am prins [i un cutremur. În’90, a fost un cutremur ziua [i a avut o replic`noaptea. În timpul zilei, nu au fost probleme,am ie[it afar`, dar, noaptea, a fost un planton,care a intrat [i a strigat: De[teptarea, cutremur!Eu am avut noroc, c` aveam patul lâng` u[` [iîn trei secunde eram deja afar`, apoi s-aumplut infirmeria: s-au bulucit, s-au c`lcat înpicioare, unii au s`rit prin geam afar`…

Cum a fost copil`ria, cu tat`l ofi]er?

Eu sunt din Sibiu [i, când eram acolo,aveam o gr`mad` de prieteni pe care îi

cadoriseam cu caschete de la tat`l meu [i ne

jucam – aveam vreo cinci, [ase ani – de-aarmata, în fa]a blocului. Eram to]i o armat`. Apersistat chestia asta în jocurile copil`riei mele.{i când am venit la Bucure[ti mi-am organizato armat`.

}i s-a p`rut c` tat`l tù ar fi fost mairiguros, poate, în educa]ia ta?

Se mai folosea expresia: S` d`m milit`riajos din pod!, dar nu era milit`rie în

strictul sens al cuvântului în casa noastr`.Oricum, mama era mai artist`, s` zicem, [i eucred c` am mo[tenit-o mult. Cred c` era foartegreu s` m` îngr`de[ti pe mine. {i când eramcopil îmi pl`cea s` fac o gr`mad` de glume, nutoate bune, ca [i acum, de altfel. F`ceam totfelul de n`zbâtii.

{i în pres` cum ai ajuns? Primadragoste a fost radioul?

Prima c`s`torie cu for]a a fost telefonia,imediat dup` ce am terminat armata, [i

chiar am terminat-o mai repede. Am f`cutdoar un an de armat` pentru c` Iliescu aredus stagiul militar. Pe mine m-a bântuitfoarte mult` vreme gândul c` voi fi chemat s`

fac [i restul de patru luni de armat`. Ani dezile am visat noaptea c` trebuia s` m` întorc [is` fac restul de patru luni de armat`. Pe de-oparte, sunt bucuros c` am f`cut stagiul militar,pe de alt` parte, dac` nu-l f`ceam, cine [tie ceexperien]e aveam. Poate vindeam blugi adu[idin Turcia [i eram multimilionar. Dupàrmat`, am mai dat de dou` ori la facultate.Tot d`deam examen la ASE [i nu intram. A[ac` m-am angajat la telefoane, fiindc` trebuias` ai o meserie pe-atunci.

Chiar spuneai c` ai f`cut armata laun pluton de transmisiuni.

Cam tot în domeniul tehnic. Ca s` vezicum te arunc` via]a dintr-o parte în alta

f`r` s` [tii de ce! Toat` copil`ria mea amînv`]at matematic`, am f`cut medita]ii [i învacan]`, dar nu se lipea de mine. Mai rù estec` nu [i-a dat nimeni seama c` eu nu aveamtreab` cu matematica.

Iat` c` ]i-ai dat tu singur seama!

Da, mi-am dat seama, dar destul detârziu. Adic` am pierdut câ]iva ani buni.

Pe urm`, st`team într-o central` telefonic` [ieram foarte plafonat. M-am gândit: Bine, dar cefac eu aici? Dau la o facultate [i iau nota 2,80 lamatematic`, dar iau 8 [i ceva la economie, deciprost nu sunt! Atunci m-am hot`rât s` taimatematica de pe list` [i s` v`d ce facultater`mâne. {i mi-a ie[it pasen]a cu jurnalistica.Mi s-a potrivit facultatea asta.

Sunt multe persoane c`rora li se parec` ]i s-a potrivit facultatea asta!

Da, m` rog, când eram copil mi-am dorits` devin medic veterinar… Dar am f`cut

facultatea de jurnalism, iar în primul an destudii, m-am [i angajat la un post de radio, la

radio Delta RFI. Am b`tut la o u[` [i m-amangajat pentru c` tocmai plecase cineva. {tii,în via]`, pe lâng` faptul c` trebuie s` înve]i [is` fie ceva de capul tù, trebuie s` ai [i norocs` prinzi anumite trenuri, s` sari dintr-un trencare se pr`bu[e[te într-o pr`pastie sau se ducepe câmp [i se opre[te, dac` este la CFR, zic, [is` sari într-un tren care nu este pe o liniemoart`. Este foarte important s` sesizezimomentele astea [i eu am avut, în cariera meaocazia, [i poate o s` mai am, s` sar din trenulcare r`mânea pe linie moart`.

Nu sunt pu]ini cei care spun c`destinul ]i-l faci singur.

Eu spun c e[ti suma alegerilor tale învia] . Dac tu decizi c este bine s r`mâi

într-un loc sau s pleci, fie dintr-o rela]ie, de la unloc de munc sau s schimbi orice altceva,trebuie s -]i asumi responsabilitatea. Pân acum,eu zic c am f cut ni[te alegeri bune în via] .

Ai preferat s` mergi pe mânainstinctului?

Da, cred c` mi-am ascultat mai multinstinctul, dac` te gânde[ti, c` am plecat

de la telefoane, unde aveam o leaf` mai mare,o carte de munc` [i, probabil, un viitorasigurat, la o chestie unde eram colaborator,aveam salariul foarte mic [i putea s` m` deaafar` dup` dou` s`pt`mâni. Totu[i, am riscat.Nu [tiu ce a fost cu mine, poate nu a fost chiardecizia mea, ci a venit mai de sus, [tii? Suntîncântat de turnura pe care a luat-o via]a meadup` asta, fiindc` am înv`]at foarte multe. Amf`cut meseria de jurnalist, am terminatfacultatea, am luat licen]a [i, de[i sunt licen]iatîn pres` scris`, am lucrat mai mult în audio-vizual. Dar, practic le-am f`cut pe toate, fiindcàm [i scris la câteva ziare.

Ai scris inclusiv ni[te c`r]i.

A, da! C`r]ile le-am scris din pasiune, caun hobby.

Ce alte hobbyuri mai are MihaiGìnu[`?

Vechea mea dragoste de animale ar`mas. Nu am devenit eu medic

veterinar, dar acum îmi permit [i am, lapensiunea noastr` de la munte, o mini-ferm`de animale. Am acolo tot ce mi-a trecut mieprin cap: ponei, câini, gâ[te, gìni, pùni,iepura[i, pe[ti… de toate. Nu este o afacere,pentru c` din opt camere nu sco]i mul]i bani,dar este un loc pentru familii cu copii. Altepasiuni: citesc foarte mult, colec]ionez tot felulde prostioare… Chiar am observat, de-alungul vie]ii mele, c` femeile nu colec]ioneaz`nimic. Ai observat? Cred c` am întâlnit, pânàcum, doar femei care colec]ioneaz` [erve]ele.Dar tablouri, statuete, timbre sau, nu [tiu,cutii de chibrite, pachete goale de ]ig`ri oristicle, nu am v`zut s` colec]ioneze.

Despre colaborarea în televiziune nuam vorbit. Când a început?

În 2000, iar în radio am început în 1995;anul viitor, fac 20 de ani de radio. Am

scris pentru Chestiunea Zilei, cu FlorinC`linescu, dup` care am început s` lucrez laPrima TV [i sunt aici de 14 ani, unde scriu detoate: dialoguri, scenete, cântece, parodii,poezioare.

Te-ai sim]it confortabil în rolul deprezentator al unei emisiuni careatrage aten]ia asupra gre[elilorcolegilor din alte televiziuni?

Acesta este profilul emisiunii. Nu amnimic personal cu ei.

La emisiunile militare nu v` uita]i,în]eleg. Nu le-am v`zut la CronicaCârcota[ilor.

(Ridic din sprâncene) P i, militarii, amimpresia, nu prea au voie s gre[easc . {i,

atunci…

Ce le spui militarilor români?

Vreau s le spun c este foarte important s -]iplac [i s crezi în ceea ce faci. Dac lor le

place ceea ce fac, este foarte bine. Tat lui meu i-apl cut ce a f cut [i, atunci, jos p l ria, sau, m rog,cascheta în cazul lui! Iar în lumina ultimelorevenimente, nu prea mai cred într-o ]ar f rarmat`.

Date post:	27-May-2018
Category:	Documents
Upload:	hoangthuy
View:	255 times
Download:	0 times

COLONEL ALEXANDRU NEDELCU, … RECRUTARE |ndrumarea tinerilor spre cariera militar` se face la ......

Documents