CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I I nr . 17 (320) 15 septembrie 2011 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Informaþia s-a transformat, înultima perioadã de timp, într-oadevãratã materie primã, indis-pensabilã deciziei ºi succesului,dominaþia ºi superioritatea infor-maþionalã devenind la fel de cri-ticã, de exemplu, ca ºi dominareaspaþiului aerian. În acest sens,este necesarã realizarea unei ca-pacitãþi eficiente de colectare,procesare, diseminare ºi utilizare

a informaþiilor. Ca sã ajung la termenul folosit dedumneavoastrã, intervenþiile mele sunt centrate pe...

A bordarea aspecte-lor militare din

poligonul Capu Midia nu arecum sã fie nepãrtinitoare, pentru cã, din punctulmeu de vedere, nu este cu putinþã sã zugrãvescprezentul fãrã a-i da conturul propriilor sentimente.Fãrã prea multã implicare afectivã ºi cu o cât maimare obiectivitate, am ºansa sã mã transform într-un statistician care, dincolo de acurateþea datelor,scapã din vedere partea sensibilã, iar mesajul trans-mis se reduce la un text fad… fãrã emoticon-uri. Voifi nevoit sã precizez unele detalii mai „tehnice”, dar,în esenþã, o sã încerc sã vã descriu un pic din atmos-fera din poligonul de la malul mãrii, de undeva dinspatele cortinei, din culise.

Piatra de temelie a performanþeiPlaja de la

Corbu nu îmieste total ne-c u n o s c u t ã ,pentru cã deacest loc mãleagã câtevaaspecte ce faco legãturã ne-vãzutã pentrualþii cu spe-cialitatea meamilitarã. Pânãsã ajung în poligon, am avut unele deja-vu-uri pe carele-am recunoscut imediat în timp ce mã apropiam dedestinaþie. Acelaºi peisaj, aceeaºi mare, dar... (pag.5)

Cercetaºii sunt peste tot ºi nu-s niciunde!

T rager i de l up tã la ma lu l mãr i i

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Joi, 25 august 2011,promoþia 1954 a Liceu-lui Militar „DimitrieCantemir”, însoþitã demembri ai familiilor,sub conducerea dom-nului general-locote-nent (r.) Raul Buliga,au vizitat cazarma Ba-talionului 21 Vânãtori de Munte „General LeonardMociulschi”, din Predeal, locaþie în care a funcþionatpe vremuri renumitul liceu militar.

Aniversarea promoþiei 1954 aLiceului Militar „Dimitrie Cantemir”

În data de 27.08.2011,la sediul Batalionului

1 CIMIC s-a desfãºurat ceremo-nialul prilejuit de sãrbãtorirea la1 septembrie a 10 ani de la înfi-inþarea primei structuri de tip co-operare civili–militari sub denu-mirea de Grupul 1 CIMIC, struc-

turã subordonatã Corpului 1 Armatã Teritorial, actua-la Divizie 1 Infanterie. Batalionul existã în aceastãstructurã de organizare de la 04.10.2004 ºi este unicîn armata românã. Ceremonialul a debutat cu intro-ducerea Drapelului de Luptã al unitãþii în formaþie.

LECÞIA DE ISTORIE

Militari de prestigiu,General Nicolae RÃDULESCU

Fiu al soþilor Ion (preot ºiînvãþãtor) ºi Dumitra,

Nicolae Rãdulescu s-a nãscut la8 februarie 1894 în localitateaCãlmãþui, judeþul Brãila. Dupãabsolvirea Liceului „NicolaeBãlcescu” din Brãila, 1913, la 1octombrie acelaºi an, s-a înrolatca voluntar t.r. în Regimentul 4roºiori, fiind apoi detaºat la ªcoala de cavalerie dinTârgoviºte, „spre a urma cursurile de ofiþeri în rezer-vã ºi, ulterior, pe cele pentru activi”; la 15 iunie 1915a devenit ofiþer activ, obþinând gradul de sublocote-nent. ªi-a început cariera de ofiþer la Regimentul 7cãlãraºi, în calitate de comandant de pluton.

KAKI 100%

Pentru MISIUNE, pentru OAMENI, pentru VIITOR!

L uni, 5 septembrie,Robonaut 2, sau

„R2” aºa cum mai estecunoscut robotul umanoidtransportat în februarie labordul Staþiei SpaþialeInternaþionale (ISS) de

nava cosmicã Discovery aflatã în ultima sa misiune,a fost branºat la sursa de alimentare a platformeiorbitale ºi activat dupã cinci luni de aºteptare. R2are ºi un cont Twitter prin intermediul cãruia þinelegãtura cu publicul.

MOZAIC

Trãieºte! Robotul umanoid de labordul ISS a fost activat

Joi, 25 august 2011, promoþia 1954 a Liceului Mili-tar „Dimitrie Cantemir”, însoþitã de membri ai

familiilor, sub conducerea domnului general-locotenent (r.)Raul Buliga, au vizitat cazarma Batalionului 21 Vânãtori deMunte „General Leonard Mociulschi”, din Predeal, locaþieîn care a funcþionat renumitul liceu militar în perioada1950-1954. Aceºtia au fost întâmpinaþi de comandantulBrigãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”, colonelCristinel Cernea, de locþiitorul acestuia, colonel ConstantinVlad ºi de comandantul Batalionului 21 Vânãtori de Munte„General Leonard Mociulschi”, locotenent-colonel OvidiuConduruþã.

Vizita acestora a început cu un ceremonial de depunerede coroane. Stimaþii domni ai promoþiei 1954, dorind sãaducã un omagiu eroilor vânãtori de munte, au depus douãcoroane de flori, una la Monumentul Eroilor Revoluþiei din1989 ºi una la Monumentul Eroilor care ºi-au pierdut viaþaîn teatrul de operaþii Afganistan, din incinta batalionului.Acest moment a fost urmat de o prezentare, susþinutã dedomnul locotenent-colonel Ovidiu Conduruþã, ce a cuprinsun scurt istoric al unitãþii,misiunea ºi obiectiveleactuale ale batalionului,imagini din activitatea deinstruire ºi din misiunileinternaþionale la care acestaa participat. De asemenea,gazdele evenimentului auavut deosebita onoare de aprezenta promoþiei arma-mentul ºi tehnica din dotareabatalionului ºi un exerciþiudemonstrativ la stânca artifi-cialã din cazarmã ce a cu-prins elemente de instrucþiealpinã executate de militariiunitãþii.

La final, domnul general-locotenent (r.) Raul Buliga ºi

domnul general-maior (r.) Valeriu Benea au lãsat amintirebatalionului câteva dintre gândurile lor bune, notând înnumele absolvenþilor promoþiei 1954 -Liceul Militar „Dim-itrie Cantemir” în Cartea de Onoare a Batalionului 21Vânãtori de Munte „General Leonard Mociulschi” urmã-toarele:

„Respect, admiraþie ºi recunoºtinþã pentru eroii vânã-tori de munte ai Batalionului 21 Vânãtori de Munte „Gene-ral Leonard Mociulschi” care ºi-au sacrificat viaþa pentruprestigiul Armatei române ºi al României în lume.

Mulþumiri conducerii Brigãzii 2 Vânãtori de Munte ºiBatalionului 21 Vânãtori de Munte pentru prezentareadeosebit de interesantã despre trecutul ºi prezentul vânãto-

rilor de munte.Apreciem în mod deosebit profe-

sionalismul acestei categorii de mili-tari, pe care noi o considerãm a fi deelitã. Cantemiriºtii, absolvenþi ai pro-moþiei 1954 a Liceului Militar„Dimitrie Cantemir”, care a funcþio-nat în perioada 1950-1954 în actualacazarmã a Batalionului 21 Vânãtoride Munte, mulþumesc tuturor militari-lor care au participat la exerciþiuldemonstrativ din incintã.”

Comandantul batalionului le-adãruit celor din promoþia 1954, înamintirea vizitei fãcute, un exemplarcu dedicaþie al cãrþii „Istoria Bata-lionului 21 Vânãtori de Munte”.

Cu emoþia revederii locurilor ado-lescenþei, aducându-ºi aminte cu dragde momentele petrecute în clãdirile ceaparþin acum batalionului - domniigenerali, coloneii, locotenenþii colonei,maiorii, în rezervã acum, elevi de liceu

militari pe atunci ... - au pãrãsit cazarma din Predeal cupromisiunea de a reveni peste 5 ani.

Noi, conducerea ºi colectivul Brigãzii 2 Vânãtori deMunte ºi a Batalionului 21 Vânãtori de Munte îi aºteptãmcu drag ºi altã datã pe cei ce au fãcut ca aceste locuri sãrãmânã veºnic în istorie.

Locotenent Beatrice MACHIDON

În urmã cu 48 de ani, la 1 septembrie1963, prin Ordinul Marelui Stat Major,s-a înfiinþat Grupa de automatizãri dinDirecþia Generalã a Înzestrãrii. Aceastaera primul organism cu atribuþii de con-cepþie, coordonare ºi înzestrare în dome-niul informaticii militare ºi automatizãriiconducerii trupelor.

Informaticienii militari sunt omni-prezenþi în cadrul tuturor activitãþilordesfãºurate în cadrul Armatei române,începând cu cele zilnice, din comanda-

mente, mari unitãþi ºiunitãþi, continuând cu proce-sele de instruire ºi învãþã-

mânt ºi încheind cu misiunile din teatrelede operaþii. Aceste activitãþi s-au mani-festat prin instalarea, configurarea ºioperarea unor aplicaþii informatice îndomeniul resurselor materiale, umane ºifinanciare ºi chiar al celor de operaþii ºiinstrucþie.

Rãzboiul cibernetic este astãzi oameninþare cât se poate de realã la adresasecuritãþii oricãrui stat din lume. Cred cãsuntem destul de pregãtiþi sã contracarãmeventualele atacuri cibernetice!

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 17 (320) din 15 septembrie 2011Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

SUA ancheteazã o ameninþare teroristã „speci-ficã ºi credibilã, dar neconfirmatã” – Statele Uniteau anunþat cã ancheteazã o ameninþare „specificã ºicredibilã, dar neconfirmatã”, înaintea împlinirii a zeceani de la atentatele din 11 septembrie 2001, provo-când îngrijorarea americanilor, relateazã AFP. Potrivitpresei americane, ameninþarea ar viza New York-ulsau Washington-ul, douã oraºe deja afectate de atenta-tele comise de al-Qaida, care s-au soldat cu aproape3.000 de morþi. Aceastã ameninþare ar lua forma unuiatentat cu maºinã sau camion capcanã, potrivit presei.„Preºedintele Barack Obama a fost pus la curent cuinformaþiile privind o ameninþare specificã ºi a primitmai multe detalii”, a anunþat un oficial de rang înalt dela Casa Albã. Obama „a cerut comunitãþii antiterorismsã-ºi intensifice eforturile în reacþie la aceastã infor-maþie demnã de încredere dar neconfirmatã”, a pre-cizat oficialul, sub acoperirea anonimatului. „Dupãcum ºtim din informaþiile obþinute dupã raidul împo-triva lui Osama ben Laden, al-Qaida a arãtat un inte-res deosebit pentru date importante ºi aniversãri, pre-cum 11 septembrie”, a explicat Departamentul deSecuritate Internã, într-un comunicat. „Este just (sãspunem) cã existã informaþii privind o ameninþarespecificã ºi credibilã”, a continuat departamentul, pre-cizând cã aceastã ameninþare nu este confirmatã.„Uneori, aceste informaþii sunt credibile (...), alteorisunt mai puþin”, a adãugat Departamentul de Securi-tate Internã. „Oricum ar fi, noi luãm în serios toateinformaþiile privind ameninþãrile ºi luãm mãsurilenecesare”. Corespondentul BBC ucis în Afganis-tan în iulie a fost împuºcat de un militar NATO -Forþa NATO din Afganistan (ISAF) a recunoscut, cãunul dintre militarii din subordine este autorul focu-rilor de armã care au provocat moartea unui corespon-dent al postului britanic BBC, în iulie, informeazãAFP. Forþa Internaþionalã de Asistenþã pentru Securi-tate (ISAF) a comunicat cã unul dintre militari l-aconfundat pe jurnalistul Ahmed Omed Khpulwak, 25de ani, cu un insurgent, crezând cã are o vestã cuexplozibil ºi cã se va arunca în aer. Ahmed OmedKhpulwak a fost împuºcat mortal la sfârºitul luniiiulie, în cursul atacurilor soldate cu 21 de morþi, înprovincia Oruzgan (sud). Tânãrul de 25 de ani lucrapentru BBC din mai 2008, el fiind ºi colaborator alagenþiei de presã afgane Pajwak. Postul BBC ceruseAlianþei Nord-Atlantice sã ancheteze circumstanþeledecesului jurnalistului. Tony Blair considerã cãrãzboiul împotriva terorismului este departe de ase fi încheiat – Fostul premier britanic Tony Blair aavertizat cã rãzboiul Occidentului împotriva extremis-mului este departe de a se fi încheiat, potrivit unuiinterviu publicat de The Times, relateazã AFP. Blairrecunoaºte, de altfel, cã fostul preºedinte americanGeorge W. Bush ºi el însuºi au subestimat dificultatearãzboaielor din Irak ºi Afganistan. Dar, potrivit lui,vina revine Iranului, care a fãcut totul pentru a pre-lungi conflictele. El acuzã regimul preºedintelui ira-nian Mahmoud Ahmadinejad cã susþine grupãrile ex-tremiste, apreciind cã „una dintre principalele pro-bleme în Irak a fost intervenþia continuã a Iranului, lafel ca în Afganistan”. O schimbare de regim laTeheran „m-ar face în mod clar mai optimist”, adeclarat Blair pentru The Times. Achiziþionarea dearme nucleare de cãtre Iran „ar destabiliza regiuneafoarte, foarte grav”, adãuga fostul lider laburist, deve-nit trimis special al Cvartetului pentru OrientulMijlociu. Prim-ministru în momentul atentatelor de la11 septembrie 2001, Tony Blair a luat decizia de atrimite trupe britanice în Afganistan ºi Irak. Într-uninterviu acordat pentru The Times, el îºi exprimãregretul cã operaþiunile se prelungesc în cele douã þãriºi cã riscul atentatelor teroriste persistã. „Mai avem undrum lung (de parcurs) pentru a ieºi din aceastã situa-þie”, afirmã el. În legãturã cu reprimarea manifestaþii-lor din Siria, Tony Blair cere comunitãþii interna-þionale sã sporeascã presiunea asupra preºedinteluiBashar al-Assad.

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneeSSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Sg.maj. Narcis Guþã Toma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV DDeeaaccuu MMoonniiccaaCCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64411C 17/2011

Aniversarea promoþiei 1954 a Liceului Militar „Dimitrie CANTEMIR”

21 august Ziua medicinei militare, o zi în care ne amintimde aceºti eroi ai neamului. În secolul XIX, pentru asigurareaasistenþei medicale ºi organizarea zonelor de carantinã de-alungul graniþelor, au fost aduºi medici din strãinãtate. Anul1853 este esenþial pentru medicina româneascã ºi mai alespentru medicina militarã, prin venirea doctorului CarolDavila. Profesionist, organizator, iniþiator, într-un timp relativscurt, a sistematizat ºi organizat asistenþa medicalã, a struc-turat învãþãmântul medical, în etape succesive, pornind de laªcoala de micã chirurgie de la Spitalul Oºtirii „Mihai Vodã”,pânã la înfiinþarea Facultãþii de Medicinã, celei de medicinãveterinarã ºi a serviciului de ambulanþã.

În perioada 1877-1878, þara a luptat pentru Independenþasa, iar medicina a dat „proba de foc” pe câmpul de luptã. Cuo dotare minimã, trebuiau sã fie salvate vieþi ºi sã se previnãepidemiile.

Geniul organizatoric, Carol Davila, s-a folosit de legãturaserviciului sanitar cu comandamentele prin organe de coor-donare-servicii de stat major. Acesta, în timpul Rãzboiului deIndependenþã, a folosit elevi ai ªcolii de Felceri de pe lângãSpitalul „Mihai Vodã” ºi studenþi ai Facultãþii de Medicinã,acceptând ºi studenþi civili pe bazã de voluntariat. În 1934,cursanþi ai Institutului Sanitar Militar au participat la stin-gerea epidemiei de tifos exantematic din Basarabia.

1900 este anul înfiinþãrii Societãþii ªtiinþifice a CorpuluiSanitar Militar Român ºi a Revistei Sanitare Militare, tradiþiecontinuatã în prezent prin înfiinþarea Societãþii Medicilor ºiFarmaciºtilor Militari din România ºi a publicaþiei „Revista

de Medicinã Militarã”. Îniulie 1921, la Bruxelles, aavut loc primul Congresde Medicinã ºi FarmacieMilitarã la care Româniaa participat cu un raportasupra organizãrii Servi-ciului Militar ºi a legã-turii sale cu CruceaRoºie. Aºa a fost deschisãparticiparea Românieimoderne, prin reprezen-tanþii medicinei militare,la sesiuni ºi congrese deprofil ºi nu numai. PrimulCongres Balcanic deMedicinã Militarã a fost organizat în România, iar primulCongres European de Medicinã Militarã al Studenþilor ºiTinerilor Medici s-a desfãºurat în 2005, tot la Bucureºti.

În perioada post-revoluþionarã, medicina militarã româ-neascã a participat cu spitale militare de campanie, sub egidaONU, la misiuni de menþinere a pãcii în: Kuwait, Somalia,Angola, precum ºi cu echipe medicale în teatrele de operaþiidin Afganistan ºi Irak. De asemenea, studenþi ai InstitutuluiMedico-Militar au participat la exerciþii sub egida EUCOM înLituania, Georgia ºi Armenia.

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

Z i u a M e d i c i n e i M i l i t a r e

Ziua Informaticienilor Militari

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 17 (320) din 15 septembrie 2011 Pagina 3

În perioada 29 august la 9 septembrie a.c., Batalionul 288 Apãrare Antiaerianã„Milcov” de la Focºani a desfãºurat un exerciþiu tactic cu trageri de luptã în

poligonul Capu Midia.Dincolo de tema exer-ciþiului ºi de anumitedetalii despre organi-zare, am încercat sã stãmde vorbã cu cei care dauviaþã „Planului de In-strucþie”.

Cãpitanul MirceaZEMÞEV este coman-dant de baterieGEPARD din anul 2008.A absolvit AcademiaForþelor Aeriene „HenryCoandã”, promoþia anu-lui 2003, de la Braºov.

În general, îi placeceea ce face pentu cã,dupã pãrerea dumnealui,este o meserie frumoasã.

De mic copil a fost fascinat de haina ºi viaþa militarã. A vrut sã ajungã în aviaþie,dar soarta nu a prea fost de partea lui. Dar, dând dovadã de o tãrie de caracterdeosebitã, nu a renunþat ºi a ales o altã armã din cadrul Statului Major al ForþelorAeriene. În momentul de faþã, dupãcâþiva ani petrecuþi în haine cazone, nuar dori sã schimbe arma în care estespecialist. Crede cã acum, cu tehnicanouã pe care unitatea o are în dotare, îºipoate testa limitele responsabilitãþii,prin tot ceea ce implicã funcþia pe careo ocupã ºi prin pregãtirea militarã asubordonaþilor. Trebuie sã se þinã contde anumite reguli de siguranþã, deoare-ce posibilele incidente pot afecta viaþasubordonaþilor. De altfel, este de pãrerecã viaþa personalului primeazã înainteatehnicii.

Plutonierul Petru BORZA are 34 aniºi încadreazã funcþia de locþiitor co-mandant secþie Complex Antiaerian

GEPARD, de anul tre-cut. Este angajat al Mi-nisterului Apãrãrii Na-þionale din anul 2002. Îiplace ceea ce face ºi estededicat meseriei pe careo practicã. A ales carieramilitarã pentru disci-plinã, statutul de militar,siguranþa unui loc demuncã ºi posibilitateaevoluþiei în ierarhia mili-tarã, lucru care l-a fãcutsã urmeze cursurileªcolii de Aplicaþii pentruUnitãþi Sprijin de Luptã„Eremia Grigorescu” dela Sibiu pentru a intra inrândurile subofiþerilor. Aales ca specialitate arti-leria antiaerianã pentrucã este o armã tehnicã,care l-a fascinat de multtimp. Funcþia pe care o ocupã implicã o mare responsabilitate, atât în poligon, undeexecutã trageri reale, cât ºi în unitate, la instrucþie.

Caporal Constantin GHEORGHIÞà are 35 ani ºieste ochitor pe Complexul Antiaerian GEPARD. Esteangajat al Ministerului Apãrãrii Naþionale din anul 2002ºi ocupã aceastã funcþie, din anul 2010. A ales armatapentru statut ºi respectul pentru haina militarã. κidoreºte sã urmeze o ºcoalã militarã pentru a trece în rân-dul cadrelor militare, considerând acest pas ca pe oreuºitã profesionalã. În prezent, funcþia pe care o ocupãimplicã atenþie sporitã la comenzi, la ochire, rãbdare,dexteritate ºi reflexe foarte bune.

Sunt gânduri ºi speranþe de viitor, sunt pasiuni pen-tru profesie ºi motivaþii personale, pe care nu le putem,nici individualiza, dar nici generaliza la nivelul întregiiechipe pe care o formeazã, din simplul motiv cã nu amstat de vorbã cu toþi.

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

A r t i l e r i a a n t i a e r i a n ã , o a r m ã c a r e r e s p o n s a b i l i z e a z ã

„Pentru MISIUNE, pentru OAMENI, pentru VIITOR... în slujba României ºi a poporului român”.

În data de 27.08.2011, la sediul Batalionu-lui 1 CIMIC, s-a desfãºurat ceremonialul

prilejuit de sãrbãtorirea la 01.09.2011, a 10 ani de la

înfiinþarea primei structuri de tip cooperare civili –militari sub denumirea de Grupul 1 CIMIC, structurãsubordonatã Corpului 1 Armatã Teritorial, actualaDivizie 1 Infanterie. Batalionul existã în aceastãstructurã de organizare de la 04.10.2004 ºi este unicîn armata românã.

Ceremonialul a debutat cu introducerea Drapeluluide Luptã al unitãþii în formaþie ºi primirea invitaþilor.Din partea comandamen-tului diviziei au participatdomnul colonel GheorgheViºan, ºef de stat major,domnul colonel EduardEfrimescu, locþiitorul ºefuluide stat major pentru operaþiiºi domnul locotenent-colonel Ion Okros.

În aceste momente deo-sebit de importante pentrumilitarii batalionului minis-trul Apãrãrii Naþionale,domnul Gabriel Oprea, le-atransmis celor prezenþi„mult succes în misiunileviitoare, multã sãnãtate ºibucurii alãturi de ceidragi”, mulþumindu-le tot-

odatã pentru proiectelepe care le-au finalizat cubine ºi pentru sprijinireaautoritãþilor locale ºi apopulaþiei civile faptece contribuie la imagi-nea foarte bunã pe careo au militarii români. I-aasigurat de faptul cãactivitatea le este cunos-cutã ºi apreciatã ºi dinmisiunile îndeplinite peteritoriul naþional.

Ceremonialul a con-tinuat prin prezentarea,de cãtre domnul locote-nent-colonelul MarianRãdulescu, comandan-tul batalionului, a gân-durilor sale, atât cãtresuperiori, cât ºi cãtresubordonaþi: „Am prile-jul de a adresa respec-tuoase mulþumiri, atâtreprezentanþilor eºaloanelor superioare care ausprijinit în mod activ ºi dedicat activitatea Batalio-nului 1 CIMIC, cât ºi personalului din subordinecare a dovedit o deosebitã pregãtire profesionalã, o

atitudine pro-activã, pozitivãºi inovatoare,dublatã de oaleasã implica-re în realizareao b i e c t i v e l o rprocesului deinstrucþie ºi aîndeplinirii cuonoare ºi suc-ces a misiunilorîncredinþate.”

În semn deapreciere pen-tru activitateadepusã ºi pen-tru modul e-xemplar în care

îºi conduce personalul spre reuºitã locotenent-colonelului Marian Rãdulescu i-a fost înmânatã, decãtre ºeful de stat major al diviziei , medalia deonoare a forþelor terestre. Acesta, la rândul lui, a ofer-it plachete cu însemnul heraldic domnului colonel (r.)Gheorghiþã Teodorescu, primul comandant al Grupu-lui CIMIC, maiorului Daniel Natu, locotenentuluiGeorge Toroi, plutonierului adjutant Sergiu Ifrim,plutonierului adjutant Aurelian Aldobriþei, plu-tonierului major Dumitru ªtefan, ºi plutonieruluiGheorghe Diniºel, gestul simbolizând recunoºtinþaconducerii faþã de cei care au pus piatra de temelie aformãrii unei astfel de structuri ºi ºi-au adus din plincontribuþia la succesul misiunilor interne ºi inter-naþionale, la evoluþia din grup în batalion.

Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea batalionuluiºi cu un scurt tur menit sã ilustreze acþiunile de tipcooperare civili – militari ce ne-a dus cu gândul lafraza finalã din mesajul comandantului „PentruMISIUNE, pentru OAMENI, pentru VIITOR... înslujba României ºi a poporului român”.

M.m. IV Monica DEACU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 17 (320) din 15 septembrie 2011Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Interviu cu domnul maior Stelian ªtefan PÃUN, locþiitorul comandantului Batalionului 313 Cercetare „Burebista”

Cerce taº i i sun t pes te to t º i nu - s n i c i unde !

- Domnule maior, statutul de locþiitor al comandantu-lui Batalionului 313 Cercetare vã stimuleazã preocupãrilepentru profesiune, randament ºi relaþii interpersonale sause limiteazã la detaliile de prefigurare normativã, planifi-care ºi altele?

- În primul rând, cred cã ar trebui sã vã mulþumesc pen-tru faptul cã îmi oferiþi din nou posibilitatea de a împãrtãºicititorilor dumneavoastrã, de altfel, colegilor noºtri, anu-mite idei, fapte, acþiuni ºi realizãri.

Am sã plec în formularea rãspunsului de la ideea prin-cipalã regãsitã în ultimul interviu, acordat în iunie 2007, ºisunt convins cã voi fi înþeles. Spuneam atunci, raportat lanivelul funcþiei îndeplinite, cã întreaga mea activitate pro-fesionalã este centratã pe idei ºi acþiune, pe soluþii ºimetode optime de îndeplinire a cerinþelor acþionale, peconsecvenþã ºi dãruire în atingerea finalitãþii dorite: certi-ficarea ºi afirmarea structurii, în primã fazã, ºi, ulterior,participarea structurii în teatrul de operaþii din Afganistan.

Astãzi, raportat la noua entitate ºi corelat cu cerinþelefuncþiei, dar mai ales cu specificitatea structurii, vã potspune cã activitatea mea este centratã pe proces ºi peoameni, ca factori determinanþi ai unitãþii militare. Dife-renþele dintre cele douã idei exprimate – ºi sper sã fiþi deacord cu mine – sunt date doar de timp (sau de timpuri) ºide sarcinile pe care le primim. În continuare, tot ceea ceîntreprind rãmâne direcþionat pe coordonatele cunoaºteriiºi performanþei, coordonate definitorii.

În acest sens, statutul de locþiitor, nu numai cã mã ono-reazã, dar ºi reprezintã un nou nivel de performanþã, o altãgamã de responsabilitãþi, în care cerinþele ºi implicaþiiledeciziilor luate se situeazã la un nivel superior de acþiuneºi trebuie sã conducã la fundamentarea deciziei comandan-tului. Sigur, responsabilitatea funcþiei îndeplinite necesitãcunoaºtere ºi experienþe acumulate, dar ºi calitãþi, aptitudi-ni, competenþe ºi acþiuni eficiente, atribute caracteristiceliderului militar. Ori, în acest sens, preocupãrile mele nupot fi altele decât cele de ridicare a nivelului de pregãtire,de îndeplinire a sarcinilor la standarde înalte.

Sunt pe deplin convins cã unul dintre aspectele impor-tante ale activitãþii mele, care reprezintã, de altfel, ºi cheiasuccesului, vizeazã realizarea unui ansamblu acþional coe-rent, în care omul, echipa ºi, în final, structura militarã sãfie cea care obþine performanþe.

- Cât de mult conteazã acum, ca membru al echipei decomandã, experienþele câºtigate ca ofiþer de stat major încomandamente de unitãþi ºi mari unitãþi, precum ºi celedin teatrul de operaþii din Afganistan?

- Conteazã foarte mult... dar, înainte de a detalia, aºvrea sã îmi arãt recunoºtinþa ºi sã îmi exprim întreaga meaconsideraþie faþã de toþi aceia care, de-a lungul timpului,ºi-au pus amprenta asupra evoluþie mele.

Cea mai mare parte a experienþei acumulate ca ofiþer destat major în comandamente de unitãþi ºi mari unitãþi – laBatalionul 33 Vânãtori de Munte, Brigada 4 Vânãtori de

Munte „Posada” ºi Divizia 1 Infanterie „Dacica” – sedatoreazã echipelor de comandã care, prin orientarea pro-fesionalã ºi claritatea cerinþelor, au reuºit sã determine înmod constant acele provocãri necesare în plan acþional.Astfel, situaþiile acþionale parcurse ºi rezolvate de-a lungultimpului nu au reprezentat decât o transpunere în practicãa cunoºtinþelor acumulate, a competenþelor formate ºi dez-voltate în pregãtirea de specialitate sau pe timpul exerciþii-lor de stat major. Câºtigul de care amintiþi dumneavoastrãprin întrebarea formulatã este dat, în planul experienþei,tocmai de capacitatea de a ºti cum trebuie acþionat, dar ºide un lucru foarte important, raportat la locul ºi rolul încadrul structurii, acela de a putea sã transferi subordonaþi-lor, prin prisma misiunilor îndeplinite, ideile ºi cunoº-tinþele care sã-i ajute sã gãseascã cele mai viabile soluþii.

Experienþele trãite în teatrul de operaþii din Afganistan,pe timpul celor douã misiuni executate, cu sarcini acþionalediferite, au adus cu sine, dincolo de o mult mai largã înþe-legere a fenomenului militar, ºi acea maturitate corelatã deacþiunea militarã. Dimensiunea evenimentelor sau a misiu-nilor de îndeplinit, în raport cu ameninþãrile existente, estecu totul alta decât cea dintr-un poligon de instrucþie. Acum,

sunt convins cã, prin cunoaºterea ambelor planuri acþionale– la pace ºi la rãzboi –, sunt în mãsurã sã dimensionez co-respunzãtor misiunilor primite cerinþele de pregãtire ºi in-struire adecvate, raportate la realitate, dar mai ales laprovocãrile unei noi generaþii de posibile rãzboaie, cepar a fi caracterizate de tot mai puþine diferenþe întresituaþia de pace ºi cea de conflict, între civili ºi mili-tari.

De altfel, la nivelul structurii, concepþia de pregã-tire/instruire este axatã chiar pe caracteristicile con-flictului armat modern, cum ar fi: informaþia ca fac-tor de putere sau creºterea exponenþialã a ritmului ºia ratei schimbãrilor pe câmpul de luptã.

Cred cã suntem de acord cu faptul cã evoluþia fe-nomenului militar se poate materializa în schimbãrisemnificative determinate de era informaþionalã,schimbãri generate de superioritatea ºi dominaþiainformaþionalã sau de o tot mai mare capacitate desupraveghere ºi avertizare timpurie. Dar, sã nu uitãmcã, indiferent de nivelul de tehnologie atins ºi de exi-genþele actuale impuse de mediul de securitate, cepot influenþa capacitatea combativã, factorii determi-nanþi într-un spaþiu sau o zonã de confruntare rãmânîntotdeauna oamenii, în speþã, luptãtorii. Ori, cu aju-torul viitoarelor (dacã nu actualelor) tehnologii, aceºti mili-tari se pot transforma în adevãrate platforme luptãtoare, cuo mare capacitate de acþiune ºi de supravieþuire, dotaþi cuechipamente ºi aparaturã specifice, cu independenþã ºi mo-bilitate, capabili sã culeagã date ºi informaþii vitale succe-sului.

- Aproape trei luni de zile din anul 2010 v-am moni-torizat, dar nu în sensul peiorativ, activitãþile de punere atemeliilor conceptuale, financiare sau materiale pentruînfiinþarea Batalionului 313 Cercetare. Sã presupunem cãv-aþi notat evenimentele din agenda de lucru. Cititoriinoºtri ar fi curioºi sã le cunoascã mãcar în parte, dacãmai mult nu se poate.

- Desigur. Venind în întâmpinarea dorinþei cititorilordumneavoastrã, cred cã nu cronologia evenimentelor des-fãºurate prezintã importanþã, cât natura ºi implicaþiileacestora. Aminteaþi de cele trei luni ale anului trecut, catermen raportat la data înfiinþãrii, pe care poate nu mulþi ocunosc. Însã, activitãþile specifice înfiinþãrii structurii audebutat cu mult mai devreme.

Începutul începuturilor, dacã îmi este permisã sintag-ma, a fost momentul în care s-a construit nucleul de oa-meni care sã punã în practicã, efectiv, elementele necesareconstruirii structurii. Pe baza precizãrilor ºi a planului demãsuri al eºaloanelor superioare, au fost demarate activitã-þile administrative ºi organizatorice, dimensionate pe do-meniile de funcþionalitate ale batalionului, având ca obiec-tive principale: organizarea activitãþilor; stabilirea respon-sabilitãþilor ºi termenelor de îndeplinit; elaborarea ºi pune-rea în aplicare a propriilor planuri sau documente necesare

intrãrii în funcþiune a structurii; verificarea, întreþine-rea (repararea) ºi luarea în primire a spaþiilor desti-nate. Mai mult, fiecare domeniu funcþional a generat,la rândul lui, o altã gamã de activitãþi ºi acþiuni speci-fice.

O altã direcþie importantã de acþiune a vizat dome-niile logistic ºi financiar, sub aspectul stabilirii nece-sarului de asigurare tehnico-militarã, al amenajãriispaþiilor necesare depozitãrii ºi a celor administrativeºi de cazare. Nu a lipsit nici întocmirea proiectului debuget ºi deschiderea evidenþei cantitativ-valorice. Cucertitudine, fie ºi numai din aceastã enumerare, în carenu am redat chiar toate activitãþile executate, cititoriipot realiza complexitatea ºi volumul de muncã, dar ºiefortul depus pentru atingerea scopului propus. Certeste cã, la termenul ordonat, prin efortul conjugat alcomandamentului Diviziei 1 Infanterie ºi al grupuluide lucru din cadrul unitãþii, Batalionul 313 Cercetare aintrat în funcþiune.

Ulterior, direcþiile de acþiune au fost urmãtoarele:încadrarea cu personal, dotarea cu tehnicã de luptã,dotarea cu materiale ºi echipamente, punerea în apli-care a prevederilor planului de instrucþie, elaborarea ºiaprobarea planurilor specifice. Astfel, la finalul anului2010, aprecierea generalã a fost cã Batalionul 313

Cercetare a realizat principalele obiective stabilite.

- La un batalion de cercetare, dinamica misiunilor esteîncântãtoare doar pentru cei care privesc. Realitatea dininterior o putem afla doar de la un lider. Am fi încântaþidacã acceptaþi sã fiþi confidentul nostru.

- Suntem încã la început de drum, astfel cã dinamicamisiunilor nu a ajuns la adevãrata dimensiune. Despre câtde încântãtoare este aceastã dinamicã, eu chiar nu încerc sãvã contrazic. Ce înseamnã sã fii cercetaº? Un amalgam dechin ºi dragoste, de încântare ºi durere, de sacrificiu ºidor... câte ceva din toate acestea sau, poate, toate la un loc.Mai bine întoarceþi-vã puþin în timp ºi veþi descoperi, înistoria sau în tradiþiile de luptã ale cercetaºilor, în faptelelor de vitejie. În primul rând, NOI, cercetaºii, militari cumotto-ul „Cercetaºii sunt peste tot ºi nu-s niciunde!”, sun-tem dedicaþi riscului meseriei, suntem cei care acþioneazã,de regulã, în grupuri foarte mici sau individual. Apoi, cer-cetaºilor militari, prin pregãtirea lor uneori durã, li se dez-voltã acele aptitudini specifice: curajul, dârzenia, spiritulde observaþie, camaraderia, arta de a improviza, de a trãi încondiþii de izolare ºi de a supravieþui, rezistenþa fizicã ºi

moralã, dar ºi capacitatea de a lua în timp scurt deciziioportune.

A fi cu adevãrat cercetaº înseamnã a fi polivalent, atât

în organizare, cât ºi în acþiune, deoarece în educarea aces-tuia se însumeazã ºi alþi factori de decizie consacraþi în for-marea caracterelor, cum ar fi: familia, ºcoala, societateacivilã. Acþionând pretutindeni ºi nicãieri, ziua ºi noaptea,în orice condiþii de mediu, vreme, timp ºi anotimp, cerce-taºii militari îºi desfãºoarã activitatea, în mod deosebit ºiconstant, în aceeaºi arenã - natura , cu întregul sãu ansam-blu de elemente: aer, pãmânt, ape, vieþuitoare.

- Vã ridicãm ºi mingea la fileu, în sensul cã tot ceea ceaþi pus în practicã pe domeniul culegerii, analizei ºi dise-minãrii informaþiilor se regãseºte în activitatea principalãa batalionului. Arãtaþi cât de mult conteazã pedagogialocþiitorului în pregãtirea informaþiilor pentru subuni-tãþile de cercetare.

- Complexitatea domeniului informaþii, sub aspectulprocesului de culegere, analizã, prelucrare ºi diseminare,necesitã, într-adevãr, intervenþii, pe diferite niveluri de co-mandã, ale factorilor de decizie cu scopul de a prioritizacerinþele de informaþii ºi de a le aºeza într-un flux optim,astfel încât sã fie relevante ºi oportune.

Informaþia s-a transformat, în ultima perioadã de timp,într-o adevãratã materie primã, indispensabilã deciziei ºisuccesului, dominaþia ºi superioritatea informaþionalãdevenind la fel de criticã, de exemplu, ca ºi dominarea spa-þiului aerian. În acest sens, este necesarã realizarea uneicapacitãþi eficiente de colectare, procesare, diseminare ºiutilizare a informaþiilor. Ca sã ajung la termenul folosit dedumneavoastrã, intervenþiile mele sunt centrate pe oameniicare executã misiunile, în sensul direcþionãrii eforturiloracestora ºi stabilirii acelor forme ºi metode practice deacþiune, care sã asigure datele ºi informaþiile relevante.

- Câtã valoare de adevãr acordaþi cunoaºterii teoreti-ce, coeziunii ºi relaþionãrii în cadrul unitãþii ca dezidera-te pentru performanþa profesionalã a Batalionului 313Cercetare?

- Am sã vã rãspund altfel decât vã aºteptaþi. Considercã doar anumite triade sunt cele care vor conduce cu certi-tudine la performanþa profesionalã a Batalionului 313Cercetare. Prima triadã este: a ºti - a cunoaºte - a face, subaspect acþional, iar cea de-a doua se referã la combinaþia:omul – echipa - mãsura, sub aspectul aplicãrii teoriilor,conceptelor ºi procedurilor. Pânã la închiderea cercului,mai sunt încã patru triade ce trebuie completate, definitefiind de experienþa în timp ºi de înþelepciune.

- Care este principiul care vã motiveazã puterea deacþiune, principiu la care nu renunþaþi niciodatã?

- Aº aminti principiul datoriei împlinite, satisfacþialucrului bine fãcut, respectul pentru om, muncã ºi adevãr,principiul valorilor ºi, nu în ultimul rând, apartenenþa la ostructurã cu un rol deosebit: Divizia 1 Infanterie „Dacica”.

Trebuie sã recunosc faptul cã întrebarea dumneavoastrãmã pune într-o oarecare încurcãturã... Îmi este foarte greusã aleg doar unul dintre principiile ce-mi guverneazã acþiu-nile. Poate cã obiectivitatea a fost ºi rãmâne definitorie, camod de a fi ºi de a exista ca militar. Modalitatea de apli-care a sistemului lege – principiu – normã – regulã militarãvizeazã modul de obiectivare a principiilor, normelor ºiregulilor în activitatea de concepþie ºi de execuþie a acþiu-nilor militare. Pe de altã parte, mãsura – echilibrul repre-zintã, cu certitudine, un alt principiu la care nu voi renunþaniciodatã. În continuare, concordanþa deplinã între idei ºifapte, între sarcini ºi performanþe, între cerinþe ºi acþiuni,între cunoaºtere teoreticã ºi aplicare practicã reprezintãelementele de bazã ce asigurã suportul consecinþei sau almãsurii, al echilibrului, ca mod de acþiune. Din toate aces-tea, cumulate cu o permanentã dorinþã de autodepãºire anivelului de performanþã, cred cã se poate deduce acelprincipiu care îmi motiveazã puterea de acþiune.

ªi pentru cã acest interviu se desfãºoarã la câteva zilede la aniversare, cu permisiunea dumneavoastrã, aº dori sãurez tuturor acelora care îºi desfãºoarã activitatea în mareafamilie a Diviziei 1 Infanterie multã sãnãtate, putere demuncã ºi noi împliniri profesionale.

Cristina FRATU

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 17 (320) din 15 septembriet 2011

A bordarea aspectelor militare din poligonulCapu Midia nu are cum sã fie nepãrtinitoare,

pentru cã, din punctul meu de vedere, nu este cu putinþãsã zugrãvesc prezentul fãrã a-i da conturul propriilorsentimente. Fãrã prea multã implicare afectivã ºi cu o câtmai mare obiectivitate, am ºansa sã mã transform într-unstatistician care, dincolo de acurateþea datelor, scapã dinvedere partea sensibilã, iar mesajul transmis se reduce laun text fad… fãrã emoticon-uri. Voi fi nevoit sã precizezunele detalii mai „tehnice”, dar, în esenþã, o sã încerc sãvã descriu un pic din atmosfera din poligonul de la malulmãrii, de undeva din spatele cortinei, din culise.

Piatra de temelie a performanþeiPlaja de la Corbu nu îmi este total necunoscutã, pentru

cã de acest loc mã leagã câteva aspecte ce fac o legãturãnevãzutã pentru alþii cu specialitatea mea militarã. Pânãsã ajung în poligon, am avut unele deja-vu-uri pe care le-am recunoscut imediat în timp ce mã apropiam de desti-naþie. Acelaºi peisaj, aceeaºi mare, dar nu aceiaºi oamenim-au întâmpinat ºi, drept sã spun, nu am depus un preamare efort pentru a mã integra printre ei. „Legãtura” fiindstabilitã, am intrat în rolul personajului ce urma sã vadãspectacolul regizat de Batalionul 288 Apãrare Antiaerianã„Milcov”, în care protagonistul principal a fost jucat de„GEPARD”.

Astfel, în baza Planului tragerilor cu artileria ºimitralierele antiaeriene în Poligonul Capu Midia în anul2011, a Planului tragerilor cu rachete antiaeriene dinacelaºi poligon ºi a Precizãrilor comandantului Brigãzii 1Mecanizate „Argedava” pe aceastã temã, Batalionul 288Apãrare Antiaerianã „Milcov” a executat, înperioada 29.08.2011 – 09.09.2011, un exerciþiutactic cu trageri de luptã.

În „Tabãra de Instrucþie ºi Poligonul deTrageri Sol-Aer” Capu Midia au fãcut act deprezenþã ºi nu numai: statul major al batalionu-lui, trei baterii de Artilerie AntiaerianãGEPARD, o baterie de Rachete AntiaerieneCA-94, o baterie Asigurare Date, precum ºi obaterie Sprijin.

GEPARDUL, de care vã aminteam un picmai devreme, era o tehnicã necunoscutã pentruBatalionul 288 Artilerie Antiaerianã „Milcov”pânã cu puþin timp în urmã, tehnicã greu deadoptat, care este încercatã pentru prima datãde batalion la malul mãrii, militarii conºtien-tizând cã procedurile pe care le-au exersat sutede ore în cazarmã au fost unele noi pentru ei. Înaceste condiþii, devine o certitudine faptul cãsporirea încrederii în tehnicã se poate realizadoar printr-o instruire intensã.

GEPARDUL a fost necunoscuta care i-a fãcut pe toþicurioºi ºi nerãbdãtori în acelaºi timp, ceea ce a surmontatgreutatea oricãrui început, însã echipajele au fãcut faþãsolicitãrilor ºi au rãspuns la cele mai mari cerinþe; audetectat corect semnalele utile ºi au luat într-un timp opor-tun deciziile adecvate situaþiilor impuse de problemele detragere. Maiorul Cristian-Silviu Roºu, ºef al Operaþiilor ºiInstrucþiei, spunea cã: „Prima tragere cu tehnicaGEPARD a fost un eveniment important pentru noi; ne-adat imboldul de a munci mai bine ºi de a ne pregãtitemeinic, astfel încât, anul viitor, obiectivele sã fieîndeplinite la parametri maximi de performanþã. Cu sigu-ranþã, vom pleca de aici mai experimentaþi, mai încrezã-

tori în forþele proprii,iar, pe lângã partea teh-nicã, am confirmat unlucru esenþial: munca înechipã constituie piatrade temelie a performan-þei!”

Batalionul a primitîn sprijin, fiind primatragere cu instalaþiaGEPARD, pe maiorulDaniel Roman de laªcoala de Aplicaþii pen-tru Unitãþi Sprijin deLuptã „Eremia Grigo-rescu”, de la Sibiu, ºi peplutonierul-adjutantVasile ªuºman de la Ba-talionul 3 Apãrare Anti-aerianã „Potaisa” dinTurda. Aceºtia au con-tribuit semnificativ labuna executare a trage-rilor batalionului ºi laîndeplinirea obiectivelor propuse, la exersarea proce-durilor de comandã – control ºi a procedurilor de conduce-re a focului, la perfecþionarea deprinderilor formate ºi ladezvoltarea capacitãþii de autoapreciere obiectivã. Ulti-mul aspect se caracterizeazã printr-o atitudine realistã ºicriticã (faþã de sine), prin raportarea adecvatã a posibilitã-þilor la cerinþe, fapt care implicã o analizã corectã a situa-þiei, dar ºi prin stabilirea unor obiective operaþionale posi-

bile de atins. În poligon, a mai fost prezent ºi domnul lo-cotenent-colonel Ion Okros din partea Diviziei 1 Infan-terie „Dacica”, a cãrui primã sarcinã notatã în agenda delucru a fost verificarea desfãºurãrii exerciþiului de con-ducere a focului.

Viaþa unui comandant este propria luioperã de artã!

10 ore de instrucþie pe zi nu reprezintã un programrelaxat, dar totuºi se gãsesc câteva breºe ºi pentru alteactivitãþi, cum ar fi, în cazul meu, documentarea pe unanumit subiect. Am stat de vorbã cu domnul locotenent-colonel Daniel Suditu, comandant al Batalionul 288

Apãrare Antiaerianã „Milcov”, aflat în aceastãfuncþie de la jumãtatea lui 2009. Înainte de ajungeaici, a petrecut ºapte ani în garnizoana Feteºti între1991 – 1998, iar din urmãtorul an, pânã în 2007, afost ofiþer de stat major la Comandamentul Opera-þional Întrunit de la Buzãu. ªi cum unui ofiþer de cari-erã nu trebuie sã îi lipseascã înaltele studii militare, aurmat cursurile Universitãþii Naþionale de Apãrare pecare le-a absolvit în 2009. Pe tot parcursul evoluþieisale în cariera militarã, nu a uitat nici o clipã de figu-ra ºi personalitatea unchiului sãu, ofiþer de infanterie,cel pe care l-a considerat un reper la care s-a raportatºi care l-a inspirat în tot ceea ce a fãcut de-a lungultimpului. Se spune cã „Viaþa unui comandant estepropria lui operã de artã!”, dar, în cazul subiectuluinostru, se pare cã aceastã sintagmã are ºi o com-pletare „... Da, este adevãrat, dar depinde foartemult de valoarea ºi motivaþia subordonaþilor sãi.”

Unitatea pe care o comandã se aflã în plin procesde operaþionalizare, care se va finaliza cu un exerciþiude certificare în toamna lui 2012. Anul acesta, planulcu principalele activitãþi a fost destul de încãrcat,subunitãþile fiind implicate în exerciþii STX, FTX,LFX, iar comandamentul a participat la STX,DEMEX ºi MAPEX. Între timp, s-a organizat încazarmã ºi un curs de mecanici conductori pentruGEPARD. În luna mai a anului în curs, unitatea a tre-cut cu bine ºi de evaluarea iniþialã a Statului Major al

Forþelor Terestre. În ceea ce priveºte procesul de mente-nanþã, au fost demarate acþiunile specifice preventive pen-tru complexele GEPARD, proces care se va întinde pânãundeva în luna octombrie. Pe linie administrativã, coman-da unitãþii s-a concentrat pe douã direcþii, pe amenajareadrumurilor de acces pentru tehnica grea în cazarmã ºi peînceperea lucrãrilor de reabilitare a blocului alimentar,acþiuni susþinute cu forþe proprii.

Tema exerciþiului LFX din poligonul CapuMidia a fost „Apãrarea antiaerianã a forþelor ºimijloacelor brigãzii mecanizate pe timpul exe-cutãrii operaþiilor de apãrare”, cu trageri anti-tanc ºi antiaeriene. Exerciþiul, pe care l-a vãzut înplinã desfãºurare, cu aceastã tehnicã germanã, sediferenþiazã de celelalte anterioare prin comple-xitatea operaþiunilor pentru tragere (faþã de cele-lalte sisteme de arme pe care batalionul le-a avutîn dotare). Iar, în poligonul Capu Midia, suntasigurate toate condiþiile pentru desfãºurareaexerciþiului, deoarece aici se aflã ºi un simulatorMTS (Mobile Tracking System) pentru CA-94 ºiCA-95, terenul aferent pentru exerciþiile cu ma-nevre de tehnicã, iar posibilitãþile pentru trageriterestre ºi antiaeriene sunt aproape nelimitate.Condiþiile de cazare s-au îmbunãtãþit faþã de aniianteriori, faþã de ceea ce îmi aminteam eu, iarhrãnirea militarilor se face în conformitate custandardele adecvate. Programul de instrucþie albatalionului în poligon a fost de 10 ore pe zi, între

orele 08:00 ºi 18:00, de luni pânã vineri, iar sâmbãta de la08:00 la 13:00. Praful, briza mãrii, valurile care se spargla mal ºi chiar ºi mlaºtina care se rãsfaþã puþin mai încoloîn soarele arzãtor sunt elemente de recuzitã indispensabilepentru o regie impusã.

Între „lupte” ºi „privaþiuni”Batalionul încã nu se gândeºte la competitivitatea cu

alte unitãþii, aflându-se la început de drum, dar ar dori careper Batalionul 3 Apãrare Antiaerianã „Potaisa” de lacare au primit un sprijin considerabil în procesul de instru-ire ºi mentenanþã. Începând cu 2012, odatã cu certificarea,militarii focºãneni îºi propun ºi obiective de „competiti-vitate”. Dar acest fapt nu exclude acea apropiere umanãce este cãlitã de „lupte” ºi „privaþiuni”. În aceastã idee,comandantul unitãþii subliniazã subordonaþilor cã valoa-rea oamenilor se probeazã într-adevãr în situaþii grele ºicomplexe, cu atât mai mult într-un sistem în care acþiuneaunui individ, la un moment dat, se bazeazã pe succesulacþiunilor anterioare sau simultane ale camarazilor sãi. Înacest sistem de constante ºi multe variabile, este normalca echipele formate sã fie mult mai coezive în urma„încercãrilor” probate, atât pe timp de pace, cât mai alespe timp de conflict.

În loc de concluziiDupã terminarea tragerilor, va fi intensificatã instrui-

rea în acele domenii care au fost determinate a fi mai slabeºi se va pune un accent mai mare pe dezvoltarea cu-noºtinþelor ºi aptitudinilor tactice ale comandanþilor desubunitãþi ºi echipelor de luptã. Pentru viitoarele exerciþiicu trageri de luptã, batalionul va face demersurile nece-sare pentru achiziþionarea unor echipamente ºi dispozitivetehnice suplimentare destinate mentenanþei corective petimpul exerciþilor LFX.

Testul final este concretizat de tragerile pentru certifi-care, ce vor avea loc anul viitor, dar, pânã atunci, mai aumulte ore de instrucþie de parcurs. Reprezentaþia de laCapu Midia s-a terminat, dar scena rãmâne deschisã pen-tru noi încercãri.

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

T r a g e r i d e l u p t ã l a m a l u l m ã r i i

N iciodatã Domnul ºi Mântuitorulnostru Iisus Hristos nu a mustrat

pe pãcãtoºi aºa de aspru ca pe cãrturari, pefarisei ºi pe legiuitorii fãþarnici ºi plini dezavistie. Cãci, pãcãtoºii, când se întorceau lapocãinþã din toatã inima, cu mare milã ºiiubire, îi primea Dumnezeu. Iar când eraînvinuit de cãrturari ºi farisei cã umblã cupãcãtoºii ºi stã la masã cu ei, El zicea: „N-am venit sã chem pe drepþi, ci pe pãcãtoºi lapocãinþã”. ªi iarãºi: „N-au trebuinþã ceisãnãtoºi de doctori, ci cei bolnavi”. Însãcãrturarilor le zicea: „Vameºii ºi desfrâna-tele merg înaintea voastrã întru ÎmpãrãþiaCerurilor”, fiindcã în inima lor Fiul luiDumnezeu a vãzut cele mai cumplite patimi,ca: mândria, zavistia, ura, viclenia, slavadeºartã, fãþãrnicia ºi alte multe de acest fel.

Zavistia este patima cea mai cumplitã,care, dupã învãþãtura Sfinþilor Pãrinþi se zice„naºtere a diavolului” ºi mai rea decât în-suºi diavolul.

Dumnezeiescul pãrinte Ioan Gurã de Aurzicea: „Zavistia este maicã a uciderii ºi mairea decât preadesfrânarea”. Aceasta stã înom cât timp este robit de ea, iar tirania zavis-tiei biserici întregi a rãsturnat ºi toatã lumeaa vãtãmat-o. Aceasta este maica uciderii,cãci a fãcut pe Cain sã ucidã pe fratele sãu,pe Isav, sã urascã ºi sã prigoneascã pe fra-tele sãu Iacov, pe diavol sã înºele pe om înRai.

Ori de miluieºti, ori de priveghezi, ori deposteºti, cu acest scop te-ai fãcut mai necu-rat decât toþi dacã zavistuieºti pe fratele tãu.Deci, sã ºtiþi cã lucru rãu este zavistia ºi lip-sitã de toatã iertarea ºi mai cumplitã ºi decât

rãdãcina tuturor rãutãþilor, cã iubitorul deargint se bucurã atunci când ia, iar zavist-nicul atunci când altul nu ia.

Diavolul zavistuieºte numai pe om, iardintre diavoli pe nici unul. Noi, oamenii,zavistuim pe oameni ºi împotriva celor de unneam cu noi. ªi ce iertare vom dobândi?Care cuvânt de îndreptare vei da tu, cel ce,când vezi pe fratele tãu în îndestulare,tremuri ºi te îngãlbeneºti în loc sã te vese-leºti? De aceea sã înþelegi cã, acela ce estezavistuit, se va trezi ºi mai strãlucit se vaface; iar zavistuitorul mai multe rele vaaduna asupra sa... „ªi ce poate fi mai ticãlosdecât sufletul acela care, ieri era prieten cuprietenul tãu ºi se împãrtãºea cu el de cu-vinte ºi de masã, apoi, îndatã, pentru cã avãzut pe fratele sãu salvându-se, a aruncatde la sine masca prieteniei ºi a intrat subfaþa vrãjmaºului, mai bine zis a turbãrii!”

ªi acum sã arãtãm câteva lucruri desprecea de-a doua patimã, despre fãþãrnicie.Mântuitorul nostru Iisus Hristos, descope-rind aceastã blestematã patimã în inimamai-marelui sinagogii, i-a zis: „Fãþarni-cilor, fiecare din voi nu-ºi dezleagã sâmbã-ta boul sau asinul sãu de la iesle ºi îl ducede îl adapã? Dar pe aceastã fiicã a luiAvraam, pe care a legat-o satana de opt-sprezece ani, nu se cãdea de a o dezlega dinlegãtura aceasta în ziua sâmbetei?” Iatãcum, ºtiutorul de inimi, Iisus Hristos,vãdeºte patima fãþãrniciei ce era încuibatã îninima mai-marelui sinagogii ºi cu câtã înþe-lepciune îi aratã lui ºi tuturor celor de faþã,datoria sfântã de a ajuta pe cei bolnavi ºi dea-i scoate din primejdiile care vor fi, fãrã aþine seama cã este sãrbãtoare sau nu.

Fãþãrnicia este un greu ºi cumplit pãcat,care are ca rãdãcinã vicleºugul, iar ca roade:minciuna, amãgirea, agoniseala cea rea,necinstea ºi vãtãmarea aproapelui. Dicþiona-rul Noului Testament spune cã „omul fãþar-nic este nesincer, prefãcut, mincionos ºi vi-clean”. În Sfânta Scripturã citim urmãtoa-rele: oamenii fãþarnici cinstesc pe Dum-nezeu „numai cu buzele”. Oamenii fãþarnicise îngrijesc numai de curãþenia cea dinafarã. Oamenii fãþarnici sunt observatorinumai la lucrurile cele mici ºi neânsemnate.

Iatã pentru ce Mântuitorul nostru IisusHristos, ca un adevãrat Dumnezeu ºi ºtiutoral inimilor, a mustrat cu asprime pe cãrtu-rari, pe farisei ºi pe legiutorii poporului luiIsrael, care erau bolnavi ºi orbiþi foarte deaceastã blestematã patimã ºi de atâtea ori cuvaiul i-a ameninþat, zicându-le: „Vai vouã,cãrturarilor ºi fariseilor fãþarnici, cã închi-deþi Împãrãþia Cerurilor înaintea oamenilorcã nici voi nu intraþi, nici pe cei ce vor sãintre nu-i lãsaþi. Vai vouã, cãrturarilor ºifariseilor fãþarnici, cã mâncaþi casele vãdu-velor ºi cu fãþãrnicie îndelung vã rugaþi.Pentru aceasta mai multã osândã veþi lua.Vai vouã, cãrturarilor ºi fariseilor, cã în-conjuraþi marea ºi uscatul ca sã faceþi unucenic, ºi dacã l-aþi fãcut, îl faceþi fiu algheenei îndoit decât voi. Cãlãuze oarbe.Nebuni ºi orbi. ªerpi, pui de vipere.” (Matei23, 13-17, 33).

Se pune întrebarea de ce Mântuitorul amustrat atât de aspru acest pãcat? Pentru cãnici un pãcat al firii omeneºti nu este maicomplicat decât alte multe pãcate, ca fãþãr-nicia. De aceea, Mântuitorul, în alt loc, acestpãcat cumplit l-a asemãnat cu aluatul, zi-

când: „Feriþi-vã de aluatul fariseilor, careeste fãþãrnicia!”, cãci precum aluatul dos-peºte toatã frãmântãtura, aºa ºi pãcatul fã-þãrniciei stricã ºi otrãveºte toatã aºezarea su-fletului celui ce se îmbolnãveºte de acest pã-cat. „Dumnezeu voieºte ca toþi oamenii sã semântuiascã ºi la cunoºtinþa adevãrului sãvinã” (I. Timotei 2,4). El ne-a învãþat, însfânta ºi dumnezeiasca Evenghelie, cum tre-buie sã vieþuim în aceastã lume ºi cum sã fiecuvântul nostru, faþã de alþii, când a zis: „Fiecuvântul vostru: da ºi nu, iar ce este maimult decât aceasta, de la cel viclean este(Matei 5, 37). Adicã ce cugetã inima ta ºisimte inima ta aceea sã grãiascã ºi gura ta.Cã dacã una gândim ºi avem în inimã ºi altafacem ºi vorbim suntem fãþarnici ºi nu vomscãpa de osândã. Acestea sunt lucruri alediavolului ºi ale fãþãrniciei, despre carezice Sfântul Apostol Iacob: „Sã vã fie vouãce este da, da ºi ce este nu, nu, ca sã nucãdeþi în judecatã” (Iacob 5, 12).

Sã ne izbãvim cu ajutorul lui Hristos ºide pãcatul ucigaº de suflet al zavistiei carerobeºte ºi omoarã multe suflete. De amân-douã aceste pãcate putem scãpa numai prinmultã rugãciune, prin deasã spovedanie, prinmilostenie ºi cugetare la moarte. Sã ceremharul lui Dumnezeu în toate, sã ne rugãmmereu, sã ne socotim mai pãcãtoºi decât alþiiºi sã ne iubim din inimã cu toþii.

Acestea înþelegându-le, sã ne rugãm dintoatã inima noastrã cãtre preamilostivulDumnezeu, sã ne pãzeascã de toate pãcatele,dar mai ales de aceste douã patimi preacumplite, adicã zavistia ºi fãþãrnicia, ca sãne mântuim sufletele noastre. Amin!

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 17 (320) din 15 septembrie 2011Pagina 6

Fiu al soþilor Ion (preot ºiînvãþãtor) ºi Dumitra,

Nicolae Rãdulescu s-a nãscut la 8februarie 1894 în localitateaCãlmãþui, judeþul Brãila. Dupãabsolvirea Liceului „Nicolae Bãl-cescu” din Brãila 1913, la 1octombrie acelaºi an s-a înrolat cavoluntar t.r. în Regimentul 4 roºiori,fiind apoi detaºat la ªcoala de cava-lerie din Târgoviºte, „spre a urmacursurile de ofiþeri în rezervã ºi,ulterior pe cele pentru activi”; la 15iunie 1915, a devenit ofiþer activ,obþinând gradul de sublocotenent.ªi-a început cariera de ofiþer la Re-gimentul 7 cãlãraºi, în calitate decomandant de pluton; a servit aici

aproape doi ani ºi 10 luni (15 iunie1915-1 aprilie 1918), probândinteligenþã, pricepere ºi conºtiin-ciozitate în îndeplinirea îndatorir-ilor sale.

Mobilizat la 15 august 1916, aparticipat la Rãzboiul de întregire(1916-1919), având o comportaredemnã de toatã lauda. Referindu-sela comportamentul sãu pe front,comandantul Regimentului 7 cãlã-raºi, colonelul I. Rãzvan, nota înfoaia calificativã rezumativã (pen-tru perioada 15 august 1916-1 apri-lie 1918) a ofiþerului: „În prima par-te a campaniei a fost cu gradul desublocotenent ºef de pluton. A luatparte cu regimentul la toate acþiuni-le din Transilvania. S-a distins înrecunoaºterea de la Selli, unde a

capturat o patrulã inamicã. În re-tragere, a distrus cu pionierii regi-mentului toate podurile de la Bozi-var ºi Ciksereda. În partea a doua acampaniei, a fost tot ºef de plutonînsã cu gradul de locotenent (a fostavansat pe data de 1 aprilie 1917-n.a.). Element foarte bun ºi de nã-dejde. A luat parte cu regimentulcãlare în urmãrirea inamicului bãtutla Mãrãºti. Apoi, plecând regimen-tul la Sticlãria, descãlecat ºi dânsulrãmânând la cai, fiind bolnav, s-agrãbit a alerga pe poziþie, numai sãfie la datorie. La Grozeºti, a doveditcuraj ºi dragoste de þarã deosebite,stând la datorie chiar bolnav de gãl-benare ºi nevoind a se evacua, cãcivãzuse cã nu mai rãmãsesem decât3 ofiþeri pe poziþie. Aici, a fost celdintâi care a ieºit din tranºee la ata-cul cotei 383 (Oituz), dând exemplusoldaþilor ce apoi l-au urmat. A þinutloc de comandant de escadron, fã-cându-ºi bine datoria. A fost propusla decoraþia „Steaua României”,pentru care n-a venit încã rezultatul,ºi caracterizat pentru viitoareaavansare cã meritã a înainta la gra-dul de cãpitan. La 1 noiembrie1938, locotenent-colonelul N.Rãdulescu a fost numit ataºat mili-tar, aeronautic ºi naval pe lângãLegaþia românã din Japonia, prinÎnaltul Decret Nr. 3367/1938. Aplecat la post la data de 5 decembrie1938, împreunã cu soþia sa, Zoica,urmând itinerarul: Bucureºti - Ca-nalul de Suez - Bombay - Singapore- Hong Kong - Shanhai - Tokio,unde au ajuns în ziua de 3 ianuarie1939; a preluat efectiv funcþia deataºat militar la Tokio, la 8 februa-rie 1939, dupã ce în prealabil lu-crase o lunã de zile împreunã cupredecesorul sãu, colonelul (ulteriorgeneralul) Gh. Bãgulescu, pentruiniþiere ºi efectuarea prezentãrilorde sosire ºi plecare. În cursul anului1939, a fost acreditat ca ataºat mili-tar ºi în Manciuko, pãstrând reºe-dinþa la Tokio. Din mai 1943, afuncþionat ºi ca însãrcinat cu afacerial României în Japonia. A îndeplinitaceste funcþii pânã la 1 noiembrie1944, când relaþiile diplomatice aleRomâniei cu Japonia au fost între-rupte, aducând reale servicii arma-

tei ºi þãrii; a trimis Marelui StatMajor român informaþii utile ºi aactivat intens. Din cauza lipsei delegãturã, prin curieri, cu Japonia,materialul informativ s-a rezumatmai mult la telegrame cifrate. Ca orecompensã pentru realele serviciiprestate în folosul oºtirii ºi þãrii, la23 martie 1944 va fi înaintat lagradul de general de brigadã. Refe-rindu-se la vizita pe teatrul de ope-raþiuni chino-japonez, în „Memo-riul” întocmit la revenirea în þarã(1946), generalul N. Rãdulescuscria: „Ca rezultat al cererii ºi almanifestãrii dorinþei câtorva ataºaþimilitari de a vizita frontul dinChina, Marele Stat Major japonezmi-a admis a face parte din grup.Vizita a durat o lunã (iulie 1939) ºia avut loc în lungul fluviuluiYangtse pânã în regiunea Hankov,cea mai înaintatã bazã la acea datã.Comandamentul japonez nu ne-apermis niciodatã sã ne apropiemprea mult de front, sub diferite pre-texte. Ceea ce era însã cert, un frontde luptã propriu-zis nu exista, cidoar pieþe de arme ºi amplasa-mente, din care se fãceau diverse in-cursiuni spre zonele centrale sauzonele în care se semnala prezenþainamicului”.

Întreruperea relaþiilor diploma-tice ale României cu Japonia, la 1noiembrie 1944, a marcat sfârºitulmisiunii sale de însãrcinat cu afa-ceri ad-interim ºi ataºat militar,aeronautic ºi naval al României înJaponia. Ulterior, timp de mai binede un an, pânã la obþinerea vizelorde înapoiere în þarã, a fost supusunui sever regim de internare, culibertate de miºcare limitatã, supra-veghere ºi control poliþienesc.

Dupã revenirea în þarã, aseme-nea altor generali ºi ofiþeri deosebitde valoroºi, a fost trecut în cadruldisponibil (9 august 1946).

În cei peste 32 de ani de presti-gioasã activitate în armatã, genera-lul N. Rãdulescu – excelent ofiþer decavalerie, strãlucit stat majorist ºiremarcabil diplomat militar – a fostdecorat cu numeroase ordine ºimedalii de rãzboi ºi de pace.

Colonel dr. Teofil OROIAN

Mi l i ta r i de p res t ig iu - d ip lomaþ i cu renumeGenera lu l N ico lae RÃDULESCU

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Z a v i s t i a º i F ã þ ã r n i c i a

„„AAvveennttuurriillee lluuii AAlliiccee îînn þþaarraaMMiinnuunniilloorr”” - cunoscutã drept„Alice în Þara Minunilor”, repre-zintã o lucrare scrisã în anul 1865de cãtre autorul englez CharlesLutwidge, care descrie aventurileinimaginabile ale unei fetiþe penume Alice într-o lume fascinantã,populatã de iepuri, cãrþi de joc ºialte creaturi de poveste.

„„CCoommooaarraa ddiinn iinnssuullãã”” - este un alt volum de Robert LouisStevenson, care ne poartã într-o lume plinã de mister, populatã cupersonaje atipice, aflate în cãutarea unei comori, poveste ale cãreidedesubturi par a fi cunoscute de un copil, Jim Hawkins. Un romancare relateazã întâmplãrile unui bãiat de cincisprezece ani, un grupde marinari ºi o bandã de piraþi care încearcã sã gãseascã o comoarã.

„„CCooppiiiiii ccããppiittaannuulluuii GGrraanntt”” - roman reprezentativ al lui JulesVerne, publicat în anul 1868, descrie peripeþiile unui grup plecat încãutarea cãpitanului de pe nava Britannia, Harry Grant, pierdut pemare dupã un naufragiu. Mesajul gãsit în burta unui rechin pare a fisingurul indiciu cãtre rezolvarea misterului. Dacã îl vor gãsi sau nupe cãpitanul Grant puteþi afla rãsfoind paginile acestui volum.

„„CCuuoorree-iinniimmãã ddee ccooppiill”” - roman semnat de Edmondo de Ami-cis, reprezintã o carte a literaturii memorialistice, povestirile incluseîn paginile sale fiind structurate pe luni ºi zile, într-un mod explica-tiv, aceastã carte fiind dedicatã tuturor copiilor de gimnaziu, dupãcum menþiona însuºi autorul ei.

„„TTooaattee ppâânnzzeellee ssuuss”” - un roman de Radu Tudoran care reprezin-tã povestea a doi prieteni, românul Anton Lupan, „un domn îmbrã-cat în haine strãine”, ºi francezul Vaillant, porniþi pe urmele secre-telor epavei corabiei L’Esperance.

Lec þ ia de i s to r i e aCartea din vitrinã „„ C ã r þ i l e c o p i l ã r i e i ”

Joi, 22 septembrie 2011, ora 19:30. Teatrul NottaraBucureºti – MOªTENIREA ………. NOROCULUI

„O lume fãrã mâine este o lume care îºi trãieºte clipã declipã ...moartea. O moarte, e adevãrat, îmbrãcatã în confortulce þi-l oferã societatea de consum. Orice se poate întâmpla, fãrãurmãri ºi fãrã mustrãri de conºtiinþã. Mãreþia rãului care seface în necunoºtinþã de cauzã este ridicolã ºi imoralã.” Celebri-tatea dramaturgilor greci, Thanaisis Papathanasiou ºi MihaisReppas constã în demascarea tãioasã a dezumanizãrii cumplite,în ridiculizarea puternicã a mercantilismului, lipsei de scrupule,specifice capitalismului sãlbatic.

Sâmbãtã, 24 septembrie 2011, ora 19:00 - La Muse Pub- O FEMEIE SINGURÃ

Un spectacol pe care sã nu-l numim a fi musical ca sã nu fiepretenþios, dar este un spectacol cu muzicã. Un spectacol despreo femeie a cãrei viaþã este datã prin rãzãtoare. Dragostea estedrumul de intrare într-o cãsnicie. Este sinucidere drumul de ascãpa?

22-25 septembrie EXPOMIL - La Centrul ExpoziþionalROMEXPO va avea loc Expoziþia Internaþionalã pentru Echipa-ment Militar, ediþia a VII-a. Programul de vizitare va fi urmã-torul:

- 22-23 septembrie, orele 10:00-18:00, pentru specialiºti;- 24-25 septembrie, orele 10:00-18:00, pentru public.

Repere culturale

l a M u s e P u b

☺Ambasadorul irakian la Naþiunile

Unite tocmai a terminat un discurs ºiiese pe hol, unde se întâlneºte cupreºedintele Bush. κi strâng mâinileºi irakianul zice:

- ªtiþi, am ºi eu o întrebare.- Excelenþã, dacã pot sã vã ajut o

sã o fac cu mare plãcere, rãspundeBush.

- Fiul meu se uitã la filmul ãsta,Star Trek, ºi acolo sunt ºi ruºi, ºinegri, ºi asiatici, dar niciodatã arabi.

La care preºedintele Bush râde, se

apleacã la urechea irakianului ºi-iºopteºte:

- Pãi asta e din cauzã cã acþiunease petrece în viitor.

☺În armatã, soldaþii sunt scoºi la

program administrativ în grãdinaunitãþii. Caporalul, cu un aer satisfã-cut:

- Aºa, toatã lumea ia câte o lopatãºi treceþi la sãpat! Dar, înainte de asta,vreau sã vã întreb… E vreunul printre

voi care se pricepe la algebrã?- Eu, sã trãiþi … Sunt student la

mate-fizicã, domm caporal.- Bravo, mã. Atunci aruncã dracu-

lui lopata aia, cã nu-i de tine.Soldatul, uºurat, aruncã lopata cu o

faþã veselã. Caporalul continuã:- ªi pune mâna pe hârleþ. Tu vei

extrage rãdãcinile!

☺ªeful cãtre secretarã:- Cine þi-a spus cã doar pentru cã

te-am sãrutat de câteva ori ai dreptulsã leneveºti toatã ziua?

- Avocatul meu.

Trãieºte! Robotul umanoid de labordul ISS a fost activat

L uni, 5 septembrie, Robonaut 2, sau „R2”aºa cum mai este cunoscut robotul

umanoid transportat în februarie la bordul StaþieiSpaþiale Internaþionale (ISS) de nava cosmicã Dis-covery aflatã în ultima sa misiune, a fost branºat lasursa de alimentare a platformei orbitale ºi activatdupã cinci luni de aºteptare. R2, care are ºi un contTwitter prin intermediul cãruia þine legãtura cu pu-blicul (este, desigur, administrat de inginerii care l-au creat, sub pseudonimul @AstroRobonaut), va fitestat riguros abia pe 1 septembrie, atunci când „co-legii” sãi astronauþi îi vor comanda sã îºi miºte, pen-

tru prima oarã în afara laboratorului, degetele, pal-mele ºi braþele. Cu aceeaºi ocazie, NASA promitesã elibereze pe Internet o filmare care va ilustra în-demânaticul robot în plinã acþiune. Momentan, R2ºi-a demonstrat buna funcþionare numai în sensulalimentãrii cu energie ºi al capacitãþii „oculare”,asiguratã de camera montatã în regiunea frontalã su-perioarã a capului.

Robonaut 2 este primul robot umanoid în spaþiulcosmic, având principala menire de a i se proba po-tenþialul de asistent al oamenilor în executarea unorsarcini complexe, fie ele pe Pãmânt sau în afara lui.

În timp ce androidul este proiectat încât sã acti-veze exclusiv în interiorul staþiei spaþiale (în actualasa configuraþie R2 este alcãtuit numai din cap, bustºi braþe ºi trebuie montat în zona taliei pe unpiedestal fix), se lucreazã deja la o pereche de pi-cioare potrivite pentru el pe care le va primi, pro-babil, în 2013. Pe viitor, versiuni îmbunãtãþite alelui R2 s-ar putea aventura în afara ISS, direct înspaþiu, alãturi de membrii echipajului uman.

Robonaut 2 reprezintã un proiect NASA realizatîn parteneriat cu producãtorul de automobile Gene-ral Motors, iar construirea sa a implicat costuri de2,5 milioane de dolari. În forma sa actualã, robotulare o înãlþime de 1,01 metri ºi cântãreºte circa 150de kilograme.

Dinozaurul care trãiaîn urmã cu 180 de milioane de ani

descoperit în ArgentinaCercetãtorii de la Muzeul de paleontologie

Egidio Feruglio din Trelew, Patagonia, Argentinaau descoperit fosilele unei specii de dinozaur uriaºcare trãia în urma cu 180 de milioane de ani.

Dinozaurul, numit „Leonerasaurus Taquetran-sis”, ar putea fi „veriga lipsã” dintre prosauropode,care trãiau în triasicul superior ºi jurasicul inferior,ºi urmaºii lor, sauropodele - erbivore cu coada ºigâtul alungite, considerate cele mai mari vieþuitoarecare au trãit vreodatã pe Pãmânt.

Fosilele dinozaurului uriaº au fost descoperite

într-un sit datând din jurasic, în munþii Taquetrendin Patagonia.

Cei mai cunoscuþi dinozauri descoperiþi înArgentina sunt Argentinosaurus Huinculensis - celmai mare erbivor descoperit vreodatã (avea o lungi-me de 40 de metri), care a trãit în urmã cu 98 demilioane de ani - ºi Gigantosaurus Carolinii - cu olungime de 13,5 metri, este considerat cel mai maredinozaur carnivor din lume, fiind mai robust decâtcelebrul Tyranosaurus Rex.

ssuurrssaa:: wwwwww..ssttiiiinnttaa..rroo

MOZAICCurierul ARMATEINr. 17 (320) din 15 septembrie 2011 Pagina 7

HP dã tonul erei post-PC HP, cel mai mare producãtor de computere personale la

nivel mondial, a anunþat sãptãmâna trecutã cã a decisanalizarea unor alternative strategice, între care separarea

parþialã sau totalã a diviziei dePC-uri. Computerele personale nuvor dispãrea peste noapte, dardecizia celor de la Hewlett-Packard (HP) de a se retrage dinsector este un indiciu destul delimpede cum cã era post-PC aînceput deja, spun analiºtii inter-

vievaþi de AFP, conform Mediafax.„Avem tendinþa de a vorbi mult despre era post-PC, dar

este evident cã odatã cu anunþul HP suntem mai aproape caoricând de aceastã realitate”, a declarat Carmi Levy, analistîn domeniul tehnologiei.

Realitatea augmentatã aduce „schimbarea la faþã”

La fel ca într-o „casã a oglinzilor” dintr-un parc de dis-tracþii, o „oglindã” electronicã ce foloseºte realitatea augmen-tatã schimbã înfãþiºarea oricãrui utilizator prin modificareasubtilã a fizionomiei acestuia. Creatã de Vlado Kitanovski ºide Ebroul Izquierdo, din cadrul grupului de cercetare Multi-media and Vision, institutul Queen Mary, Universitatea dinLondra, oglinda – care este de fapt o camerã web conectatã laPC ºi funcþionalã printr-un software propriu – metamor-fozeazã trãsãturile faciale ale individului care stã înaintea sapentru a-i reda un aspect diferit pe ecranul calculatorului. Îngeneral, aplicaþiile pentru realitate augmentatã se confruntãcu problema imaginii tremurânde, deoarece software-ul seforþeazã sã suprapunã elemente virtuale deasupra imaginilorfilmate în lumea realã; însã oglinda lui Kitanovski este mult

mai cursivã, deoareceprogramul pe care-l fo-loseºte nu trebuie sãadauge nimic sintetic, cidoar sã creeze un model3D al chipului utiliza-torului, concentrându-sepe trãsãturi fizice pre-

cum gura sau nasul, a cãror dimensiune, spre exemplu, o mo-dificã. Momentan, efectul oglinzii este unul strict amuzant,dar inventatorii ei sperã ca aceasta sã aibã ºi aplicaþii maiserioase, ca unealtã de vizualizare în chirurgia plasticã, sauchiar pentru aplicarea de machiaj virtual, astfel încât femeilesã-ºi poatã experimenta look-ul cu anumite nuanþe de ruj sau

de farduri în timp real pe PC, fãrã a ºi le aplica de fapt.

IBM prezintã cipurile bazate pe funcþionarea creierului uman

Una dintre cele mai mari provocãri în proiectarea unuicomputer care sã funcþioneze precum creierul uman esteaceea cã ordinatoarele nu sunt „inteligente”. Pot calcula mairapid decât noi ºi pot rula milioane de date în fracþiuni de

secundã, dar nu pot descifra,de pildã, un scris de mânãneciteþ sau nu pot recunoaºteun obiect într-o clipitã. Pelângã toate aceste aspecte,cele mai rapide ºi performantecomputere sunt mari consu-matoare de putere. Creieruluman nu o fi el foarte rapid,

dar utilizeazã doar în jur de un watt de putere, în timp ce unsupercomputer poate consuma 45.000 waþi, în anumite con-figuraþii ajungând sã consume energie de nivelul Mega-waþilor. IBM, în colaborare cu patru universitãþi ºi cu Agenþiade Cercetare a Proiectelor Avansate din domeniul Apãrãrii, aproiectat un cip care imitã structura naturalã a neuronilor.Proiectul este numit SyNAPSE (Systmes of NeuromorphicAdaptive Plastic Scalable Electronics). Cipurile obiºnuite alecomputerelor separã procesarea de memorie, ele lucrând prinanumite conexiuni (bus-uri). Creierul uman combinã putereade procesare cu memoria ºi lucreazã cu mai mulþi neuroni înparalel, interconectaþi prin axoni. Semnalele chimice trec dela axoni la ceilalþi neuroni prin sinapse. Arhitectura noului cipal IBM opereazã în mod similar, cu precizarea cã în acest cazsinapsele sunt cãile de date, iar neuronii sunt o combinaþie dememorie ºi unitãþi de procesare.

Echipa de cercetãtori a construit deja douã prototipuri alecipului, pe care le-a testat în probleme de recunoaºtere ºiasociere a unor modele – douã lucruri la care computerele suntrenumite pentru nepriceperea lor. Cipurile nu au fost progra-mate prin metode tradiþionale, ci „au învãþat” din experienþã,precum fiinþele umane – sunt create în aºa fel încât învaþã dinpropriile greºeli ºi ulterior îºi dezvoltã „experienþa”.

Dharmendra Modha, coordonator al proiectului, cercetãtorîn cadrul Centrului de Cercetãri Almaden al IBM din SanJose, California, declarã cã nu vede noul mod de calcul ca unînlocuitor al modurilor tradiþionale, ci ca pe unul complemen-tar acestora. Combinarea noului mod „de învãþare” cu vitezade calcul a computerelor convenþionale va duce la rezolvareade sarcini considerate în prezent prea complexe.

DE LA LUME ADUNATE...

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

Noi nu ajungem niciodatã la raþio-namente. Ele vin la noi.

Raþiunea îi este datã omului pentrua-ºi putea da seama cã nu-i serveºtela nimic.

Omul care nu este decât frumoseste frumos doar cât îl priveºti; omulînþelept ºi bun este întotdeauna fru-mos.

A avea fãrã a te bucura de ceea ceai nu înseamnã nimic.

Toþi oamenii treji nu au decât unsingur univers, pe când cei ce dormau, fiecare, universul lor.

Fiþi fericiþi; prietenii dispar cândsunteþi nefericiþi.

Cãutãm binele fãrã a-l gãsi vreo-datã, în schimb gãsim rãul fãrã sã-lcãutãm.

Esenþialul nu este sã trãieºti, ci sãtrãieºti cum trebuie.

A iubi înseamnã cãutarea jurnalu-lui întregului din care ai fãcut când-va parte.

Timpul este imaginea mobilã aeternitãþii imobile.

Prietenia înseamnã un suflet îndouã trupuri.

Selecþie realizatã deColonel (r.) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

- Mijlocul firului de pãr din blana ursului polar este gol, iar lumina estereflectatã mai tare decât prin zãpadã sau gheaþã?

- Luna noastrã se depãrteazã de Pãmânt cu 3 cm pe an?- Localitatea din România care are cea mai lungã denumire este un sat din

judeþul Braºov: Staþiunea Climatericã Sâmbãta (27 de litere)?- Un kilogram de uraniu are energie cât ºase milioane de kilograme de

cãrbune?- 75% din masa creierului este apã?- Cãmila poate pierde jumãtate din masa corpului, fãrã ca acest lucru sã

aibã consecinþe grave asupra organismului? Însã, dacã se întâmplã acestlucru cu alte animale, multe dintre ele mor.

- O singurã persoanã din douã miliarde trãieºte 116 ani sau mai mult?- Inima unui crevete este „gãzduitã” în cap?- Delfinii dorm cu un ochi deschis?- Pe parcursul întregii vieþi cantitatea totalã de apã consumatã de un om

ajunge la 40-50 tone?- O furnicã poate sã supravieþuiascã pânã la douã sãptãmâni sub apã?- Se estimeazã cã, în orice moment, 0,7% din populaþia globului este

beatã?- Ca ºi amprentele digitale, amprenta limbii este diferitã la fiecare per-

soanã?- 35% dintre cei care se folosesc de anunþurile matrimoniale sunt deja

cãsãtoriþi?- Cuvântul cel mai scurt ce denumeºte o localitate din România este Ip?- Singurele cacofonii acceptate în limba românã sunt: Ion Luca Caragiale,

tactica cavalereascã, biserica catolicã, epoca capitalistã, Banca Comercialã?- O persoanã poate trãi fãrã mâncare pânã la o lunã, dar fãrã apã numai o

sãptãmânã?- Simþul olfactiv al unei furnici este la fel de puternic ca al unui câine?- În medie, omul produce aproximativ 30.000 de litri de salivã în timpul

vieþii? wwwwww..rroommaanniiaaffoorruumm..rroo

ª t i a þ i c ã . . .

A trecut o lunã de la introdu-cerea în teatrul de operaþii

din Afganistan a Batalionului 495Infanterie „Cãpitan ªtefan Soverth”.Misiunea este la început dar militariibucureºteni s-au adaptat deja la reali-tatea teatrului de operaþii ºi au înþelesfenomenul insurgent iar pregãtireafoarte bunã executatã în þarã ºi expe-rienþa acumulatã de-a lungul altor mi-siuni a fãcut ca acest inamic sã fie þinutdeparte.

FOB Bullard, locul în care este dis-locat comandamentul batalionului,este locul în care echipa de comandãplanificã, organizeazã, comandã, con-troleazã, ºi coordoneazã toate operaþiileîn districtul Shah Joy, este locul dincare maiorul George Miron, directorulTOC (Centrul de Operaþii Tactice)conduce permanent misiunile din zonade responsabilitate. Este un ofiþer cu ovastã experienþã, este la a patra misiu-ne în teatrul de operaþii Afganistan ºi laa doua misiune în provincia Zabul,îndeplinind funcþiile de comandantpluton ºi companie.

„Situaþia în teatrul de operaþii esteuna complexã, pot spune cã districtulShah Joy este una din zonele ,,fier-binþi” ale Afganistanului, de aceea tre-buie sã fim în permanenþã concentraþi

pentru a lua cele mai bune decizii înfuncþie de situaþia realã din teren, sãaplicãm corect procedurile învãþate petimpul pregãtirii din þarã astfel încâtproblemele apãrute pe timpul exe-cutãrii misiunilor de cãtre subunitãþilede manevrã sã fie rezolvate rapid ºieficient. Cooperarea ºi lucrul înechipã este cel mai important mod deabordare a misiunii pentru militariiBatalionului 495 Infanterie “Cãpitanªtefan Soverth” care luptã sub deviza“Audaces fortuna Juvat” (Norocul îiajutã pe cei îndrãzneþi). Aceºtia împre-unã cu militarii americani din cadrulCompaniei Bravo din Batalionul 1-24alcãtuiesc echipa care planificã, orga-nizeazã, comandã, controleazã, coor-doneazã ºi executã toate operaþiile înzona de responsabilitate. Acest con-cept de parteneriat va fi menþinut petimpul întregii misiuni pe care o vomdesfãºura.”

Deºi sunt la începutul misiuniimilitarii Batalionului 495 Infanterie„Cãpitan ªtefan Soverth” s-au con-fruntat aici cu adevãrate exemple alerãzboiului asimetric. Inamicul, pe carenoi îl numim insurgent sau taliban, afost ºi este pretutindeni, poate chiaralãturi de noi pe timpul unei patrulãripe jos într-o localitate, pe timpul uneimisiuni CIMIC sau de angajare aliderilor locali, este cel care ne salutãatunci când trecem prin bazarul dinShah Joy. Este o zi normalã în Afga-nistan, o zi normalã este aceea în caretemperatura depãºeºte patruzeci degrade Celsius iar transpiraþia se usucãaproape instantaneu pe frunþile milita-rilor români care executã misiuni încooperare cu militarii Armatei Naþio-nale a Afganistanului ºi Poliþiei Na-þionale a Afganistanului. Aceasta esteziua în care începe misiunea celor cin-cisprezece militari, celor cincisprezeceîndrãzneþi din cadrul Plutonului PoliþieMilitarã. Imediat dupã primirea ordi-nului fragmentar de la statul major alBatalionului 495 Infanterie „Cãpitanªtefan Soverth” aceºtia au trecut lapregãtirea misiunii de patrulã debar-catã în bazarul din localitatea Shah Joyºi o executã în cele mai mici amãnuntechiar dacã nu sunt la prima misiune în

acest loc, un loc în care pericolulpândeºte la orice colþ, un loc în careinamicul este pestetot fãrã a putea fiobservat deoareceuniforma sa estehaina simplã aafganului iar zonasa de acþiune poatefi locul în carecomercianþii asi-gurã existenþa zileide mâine pentru ofamilie de regulãfoarte numeroasã,neþinând cont defaptul cã lupta sapune în pericolvieþile nevinovate ale unor oameni caredoar se aflã la locul nepotrivit înmomentul nepotrivit.

Comandantul plutonului, locote-nentul Constantin Mihãianu a trecut laîntocmirea documentaþiei necesareexecutãrii misiunii de patrulare înbazarul din Shah Joy fiind atent la celemai mici detalii ºi luând în calcul ºi ceamai micã ameninþare. Când soarele eraapus de mult ºi luna îndruma paºiimilitarilor care executau misiuni înzona de responsabilitate, când aerulrece rãcoarea blindajul încins al MRAP- urilor (temperatura pe timpul nopþii în

Afganistan este în jurde cincisprezece gra-de celsius) poliþiºtimilitari se aflau însala de pregãtire amisiunii, cincispreze-ce militari care pur-tau tricouri negre pecare se observa în-scrisul Poliþia Mili-tarã ºi ecusonul Ba-talionului 495 Infan-terie „Cãpitan ªtefanSoverth”, cincispre-zece militari ale cãrorcorpuri scoteau înevidenþã cã sala de

sport nu este o necunoscutã pentru ei.Atmosfera era destinsã, feþele zâm-bitoare ale militarilor îþi dãdeau impre-sia cã se pregãtesc pentru o simplãexcursie, dar ochii lor fix aþintiþi laschema prezentatã de comandantul depluton demonstra faptul cã iau în seriosaceastã misiune. Pregãtirea misiunii aconstat în stabilirea pe hartã ºi lamacheta terenului a câtorva elementeesenþiale, cum ar fi: itinerariul dedeplasare ºi dispozitivul adoptat; com-ponenþa ºi sarcinile echipelor de cerce-tare, evacuare ºi de transmitere adatelor, sectoarele de observare pentrufiecare militar astfel încât toatã zona sãfie acoperitã; modul de asigurare alegãturilor radio în cadrul patrulei ºi cubatalionul precum ºi modul de acþiuneîn diferite situaþii. În plus a fost stabilitun militar care sã execute siguranþaechipei de relaþii publice formatã dinmaiorul Sorin Constantinescu ºi capo-ralul Mihai Muºat care au participat laaceastã misiune împreunã cu poliþiºtiimilitari. În încheiere ºeful S 2 a fãcut oprezentarea a situaþiei de securitate dinlocalitatea Shah Joy. Presupun cãnoaptea a fost un sfetnic bun ºi unprilej de reculegere deoarece a doua zimilitarii din cadrul Plutonului PoliþieMilitarã s-au prezentat la locul de ple-care în misiune cu lecþia învãþatã ºidacã noi, echipa de relaþii publice nepregãteam camera video ºi aparatulfoto, militarii îºi pregãteau echipamen-tul în cele mai mici detalii: verificareaarmamentului, ajustarea cãºtii ºiochelarilor de protecþie, genunchere,cotiere, vesta antiglonþ pe care eraupuse în aºa fel încât sã fie folosite înorice moment pistolul, încãrcãtoarele,aparatura de observare, staþia radio,carneþelul pentru adnotãri, apa, trusasanitarã individualã. Dupã o scurtãverificare executatã de comandantul depluton ºi prezentarea ultimelor infor-maþii privind situaþia din bazar, preotulmilitar al Batalionului 495 Infanterie„Cãpitan ªtefan Soverth”, cãpitanulAdrian Morþun a binecuvântat mili-tarii. Un zgomot metalic care s-a auzitla locul de încãrcare a armamentului aprevestit începerea misiunii de patru-lare în bazarul din vecinãtatea FOB -

ului Bullard. Dupã o deplasare deaproximativ un kilometru pe autostrada

A 1 pe parcursul cãreia militarii auexecutat verificãri la calverturi ºi lapodul de la intrarea în localitatea ShahJoy ºi au fost atenþi la cele mai micimodificãri faþã de misiunile precedenteexecutate în acelaºi loc am pãtruns înforfota din bazar unde am fost întâm-pinaþi de copii care ne-au însoþit pe tottimpul misiunii. Aici echipaje alepoliþie afgane erau rãsfirate printretarabe ºi magazine (niºte clãdiri dinchirpici cu folie la geamuri ºi pãturi înloc de uºã care la prima furtunã denisip s-ar putea prãbuºi) unde erauexpuse legume, fructe, carne atârnatãde grinzi, lipie, dulciuri, jucãrii, bici-clete, motociclete ºi tot felul de arti-cole, ceva asemãnãtor cu un talcioc ºiimaginea acestui loc era completatã deun trafic auto haotic datoritã cãreia seridica un praf gros care face aerulfierbinte irespirabil. Dar sã-l lãsãm pecomandantul Plutonului Poliþie Mili-tarã, locotenentul Constantin Mihãianusã ne povesteascã modul de desfãºurarea misiunii.

„Aceastã misiune de patrularedebarcatã în bazar este foarte solici-tantã deoarece sunt unele riscuri asu-mate, dar suntem pregãtiþi pentru aface faþã acestor provocãri deoarece ºiîn þarã executãm misiuni asemãnã-toare. Reuºita misiunii se bazeazã peechipã, pe fiecare membru, toþi mili-tarii din subordine sunt conºtienþi deacest fapt de aceea modul de acþiunepentru noi este perfecþiunea”.

Pe timpul deplasãrii prin bazarmilitarii au fost relaxaþi dar la o obser-vare mai atentã se putea vedea pefeþele lor o concentrare deosebitã încâtera imposibil sã le scape orice detaliucare ar fi putut deveni un pericol real.Scopul acestei misiuni este de a con-tribui la consolidarea relaþiilor dintreforþele ISAF ºi populaþia localã îndomeniul asigurãrii securitãþii, stabili-tãþii, dezvoltãrii economice ºi sociale.Interacþiunea cu populaþia afganã esteunul din cele mai importante aspecteale misiunii noaste, localnicii fiind ceicare ne pot sprijini în operaþiile execu-tate, ca rãspuns al efortului nostru pen-tru a le face viaþa mai sigurã. Pe timpulexecutãrii misiunii am fost abordat deun localnic care mi-a spus cã datoritãprezenþei militarilor români în bazarsunt mai siguri ºi s-a redus numãrul deatacuri asupra comercianþilor. Aminteracþionat fãrã probleme cu popu-laþia din bazar, nu am întâmpinatgreutãþi din acest punct de vedere, suntpaºnici, coopereazã cu noi ºi au o atitu-dine pozitivã faþã de forþele ISAF.Încercãm sã ne apropiem cât mai multde comercianþi pentru a le câºtigaîncrederea îi întrebãm de problemele ºide neajunsurile cu care se confruntã, neinteresãm de preþurile cu care suntcomercializate anumite produse ºiîncercãm sã le demonstrãm cã aceastãmisiune este executatã pentru binelelor ºi al þãrii. În continuare comandan-tul patrulei a trecut pe la sediul Depar-tamentului Naþional de Securitate dinlocalitate pentru a obþine unele infor-maþii, a fost la ºcoalã ºi la spital.Reveniþi în FOB Bullard militarii audescãrcat armamentul, am vãzut uncartuº rostogolindu-se pe jos, atunci amînþeles de ce comandantul plutonuluile-a spus militarilor la pregãtirea misi-unii cã armamentul sã fie pregãtit ºiasigurat dar sã nu þinã degetul pe trã-gaci.

Paginã realizatã de:Mr. Sorin CONSTANTINESCU

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 17 (320) din 15 septembrie 2011Pagina 8

Norocu l î i a ju tã pe ce i înd rãzne þ i

Militarii Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni” exe-cutã toatã gama de misiuni cu diferite grade de complexi-tate: misiuni de patrulare pe Autostrada A1, puncte de ob-servare temporare ºi permanente, escortã ºi sprijin convoilogistic, escortã VIP, precum ºi misiuni CIMIC. Toatãaceastã gamã de misiuni este executatã în parteneriat cuForþele Naþionale de Securitate a Afganistanului din dis-

trictul Tarnak Wa Jaldak, provincia Zabul. Operaþiile auscopul de a contracara activitatea insurgenþilor în punctelecheie din zona de responsabilitate ºi sprijinirea oficialilorguvernamentali în vederea unei mai bune relaþionãri cupopulaþia localã, pentru asigurarea stabilitãþii de duratã ºipentru impunerea autoritãþii legitime a Guvernului Repu-blicii Islamice Afganistan la nivelul întregii zone. Acþiu-nile militarilor din FOB Viper sunt în conformitate cu in-tenþia comandantului Batalionului 2 Infanterie „Cãlugã-reni” de a reuºi sã fie permanent în sprijinul autoritãþilorlocale ºi al forþelor de securitate afgane, pentru a face faþãtuturor provocãrilor din în aceastã zonã de operaþii ºi, înprimul rând, pentru a reuºi sã conlucreze în vederea spori-rii nivelului de trai al populaþiei locale.

Comandantul Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni” aîncredinþat FOB-ul Viper unor militari devotaþi, cu credin-þã în Dumnezeu ºi în ei înºiºi. Comandantul acestui FOB,maiorul Florin Daniel Ciobãniþa Florin, care este ºi locþii-torul comandantului Batalionului 2 Infanterie „Cãlugã-reni”, împreunã cu militarii din FOB Viper, asigurã secu-ritatea districtului Tarnak Wa Jaldak.

„Þinând cont de faptul cã am cunoºtinþã despre ceeace a reprezentat prima misiune a Batalionului 2 Infanterie„Cãlugãreni” în Afganistan, cã am preluat provincia Za-bul în responsabilitatea forþelor româneºti, ºi cã este pri-mul pas fãcut de armata românã pentru extinderea zoneide operaþii din Kandahar cãtre Zabul, pot sã zic cã lucru-rile sunt aºa cum m-am aºteptat: în mare parte am pro-gresat cãtre sensul ºi cãtre viziunea care s-a dorit în acea

vreme pentru a implementa un mediu de securitate stabilîn aceastã provincie, iar pe de altã parte am constatat cãprovocãrile sunt de cu totul altã naturã în aceste mo-mente. În primul rând, provocãrile þin ºi de angajareapopulaþiei civile prin influenþarea acesteia sã cooperezecu autoritãþile locale pentru a reuºi în comun sã realizezeun climat de stabilitate care sã le poatã promite, în viitor,o dezvoltare economicã menitã sã dureze. În al doilearând, provocãrile þin de acþiunile de insurgenþã care s-audiversificat faþã de anul 2006 ºi au devenit mult mai com-plexe ºi mult mai bine elaborate. Militarii din acest FOB,care se aflã la jumãtatea misiunii, în acest moment, suntconectaþi în totalitate la misiunile ºi la specificul operaþii-lor din aceastã arie. Aº dori sã menþionez cã, numericvorbind, suntem la efectivele unei subunitãþi de manevrã,nu suntem numeroºi, dar suntem valoroºi. Aria de respon-sabilitate are ca principal obiectiv menþinerea securitãþiipe autostrada A1 ºi a zonei limitrofe acesteia, fapt careimplicã desfãºurarea de patrule de luptã, 24 din 24 deore, indiferent de condiþiile meteo. În sprijinul acesteioperaþii de anvergurã care dureazã, dupã cum am spus, zide zi, intervenim ºi prin influenþarea populaþiei civile în ane ajuta sã executãm aceste misiuni, cooperând cu ei înacþiuni umanitare, care de multe ori conduc la influenþa-rea în mod pozitiv a vieþii din diferite zone ºi sate. Astfel,îi ajutãm sã-ºi dezvolte propriile lor activitãþi economice,care sã conducã la o agriculturã mai eficientã, la apãcurentã, apã care, pentru Afganistan, este deja un lux.Mai mult decât atât, putem sã-i ajutãm prin diferite pro-iecte CIMIC care sunt iniþiate, atât la nivel de batalion,cât ºi la nivel de provincie.”

Aceºtia sunt militarii din FOB Viper, sunt oameni decaracter, oameni care-ºi fac datoria, oriunde, oricând,indiferent de condiþii ºi conjuncturã - „Nu sunt numeroºi,dar sunt valoroºi”.

Nu sunt numeroºi, dar sunt valoroºi!