INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VASLUI
COLEGIUL ECONOMIC „ANGHEL RUGINĂ” VASLUI
str. Traian nr. 1,
Cod. 730162 VASLUI
jud. Vaslui, ROMANIA
Tel./Fax: + 40 235 321 481
Email: [email protected]
ETALAREA MĂRFURIILOR
Clasa: a X-a
Anul scolar: 2019-2020
Profilul / Domeniul de pregătire de bază: ECONOMIC, COMERȚ
Autor: Pracsiu Tinca Daniela
Cuprins CAPITOLUL 1.NORME ŞI REGULI DE PROTECŢIE ŞI SECURITATEA MUNCII ŞI P.S.I ..3
1.1. CADRUL LEGISLATIV................................................................................................3
1.2. ACTIVITĂŢI DE EVITARE A RISCURILOR PRIVIND IGIENA ŞI
SECURITATEA MUNCII ....................................................................................................4 1.3. ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE ..............................................................................6
1.4. APLICAȚII PRACTICE/ FIȘE .....................................................................................7 CAPITOLUL AL II-LEA ORGANIZAREA FLUXURILOR DE CIRCULAȚIE ÎN MAGAZIN
................................................................................................................................................. 13 2.1. FLUXUL MARFURILOR ........................................................................................... 13
2.2. FLUXUL PERSONALULUI........................................................................................ 14 2. 3. FLUXUL CUMPĂRĂTORILOR ............................................................................... 14
2.4. ECHIPAMENTUL DE PREZENTARE ȘI DESFACERE A MĂRFURILOR
ALIMENTARE ................................................................................................................... 15
2.5. TEHNICI DE PROMOVARE A MARFURILOR IN INTERIORUL
MAGAZINULUI ................................................................................................................. 15
CAPITOLUL AL III-LEA ETALAREA MARFURILOR ......................................................... 17 3.1.Etalarea mărfurilor în vitrine ....................................................................................... 17
3. 2. Etalarea mărfurilor în magazine ................................................................................ 17 3.3. PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT ................................ 18
3.4. ETICHETAREA ALIMENTELOR ............................................................................ 19 3.5.AMPLASAREA PRODUSELOR PE RAFTURI ......................................................... 19
3.6.TEHNICI DE ETALARE A DIVERSELOR GRUPE DE MARFURI ....................... 23 3.7. GRUPE DE PRODUSE ALIMENTARE ȘI NEALIMENTARE ............................... 29
APLICATII PRACTICE ........................................................................................................... 61 Bibliografie ............................................................................................................................... 71
CAPITOLUL 1.NORME ŞI REGULI DE PROTECŢIE ŞI
SECURITATEA MUNCII ŞI P.S.I
1.1. CADRUL LEGISLATIV
Cadrul legislativ privind igiena şi securitatea muncii:
Codul muncii – Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003
Legea nr. 319 / 2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, publicată în Monitorul Oficial
al României nr. 646 din 26 iulie 2006
Hotărârea de Guvern 1425/ 2006- Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/ 2006
Hotărârea de Guvern nr. 1146 / 2006 cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă
Legea nr. 307/ 2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia
mediului.
I. Instruirea personalului
(a) Instructajul introductiv general
Trebuie prezentate:
- riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii;
- legislaţia de protecţie a muncii în vigoare;
- consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de protecţie a muncii. (b)
Instructajul la locul de muncă - prezintă riscurile şi măsurile de prevenire specifice locului de
muncă.
► Include în mod obligatoriu demonstraţii practice
►Se consemnează în fişa de instruire individuală
(c) Instructajul periodic – se face întregului personal pe baza unei tematici ce cuprinde
obligatoriu demonstraţii practice, are drept scop aprofundarea normelor de protecţia muncii.
II. Utilizarea echipamentului de lucru şi protecţie
Angajatorii au următoarele obligaţii:
a) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea si sănătatea lucrătorilor;
b) să asigure echipamente individuale de protecţie;
c) să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau al
pierderii calităţilor de protecţie.”
Sarcinile agentului economic:
Munca lucrătorilor este protejată prin legi şi acte normative care au ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor
profesionale
Echipamentele individuale de protecţie (EIP) trebuie să fie etichetate cu marcajul CE de
către producător (H.G. nr. 115/2004). Dacă se anticipează accidentări sau vătămări ale sănătăţii
lucrătorilor, angajatorul trebuie să furnizeze EIP pentru:
- protecţia capului
- protecţia picioarelor,
- protecţia ochilor şi a feţei,
- măşti respiratorii,
- protecţia corpului.
Angajatorul trebuie să instruiască lucrătorii cum să lucreze în condiţii de securitate cu
mănuşile de protecţie.
Încălţămintea de protecţie trebuie să fie uşoară şi trebuie să se poată da uşor şi repede jos; în
funcţie de cerinţe, tălpile trebuie să fie protejate împotriva uzurii, a alunecărilor şi să fie
antistatice.
Angajatorul trebuie să asigure protecţia ochilor şi a feţei lucrătorilor dacă există riscul
vătămării ochilor şi a feţei;
Lucrătorii expuşi la gaze, vapori sau materii în concentraţii ce reprezintă un pericol pentru
sănătate trebuie să primească protecţie adecvată a respiraţiei.
III. Existenţa trusei de prim ajutor şi a materialelor igienico sanitare
O trusă medicală trebuie să aibă în dotare următoarele: vată hemostatică, leucoplast, garou,
bandaj, unguent contra arsurilor, substanţe dezinfectante, etc.
Atenţie ! Instruirea elevilor se va efectua atât la şcoală cât şi la agentul economic.
1.2. ACTIVITĂŢI DE EVITARE A RISCURILOR PRIVIND IGIENA ŞI SECURITATEA
MUNCII
Problema prevenirii accidentelor şi bolilor profesionale se reduce la depistarea şi
eliminarea sau anihilarea acţiunii acestora.
Factorii de risc proprii executantului:
deficienţe ale capacităţii de muncă;
acţiuni greşite, omisiuni (ex. neutilizarea mijloacelor de protecţie).
Factorii de risc proprii sarcinii de lucru pot rezulta din:
conţinutul necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerinţele de securitate: operaţii,
reguli, procedee de lucru greşite, cunoaşterea insuficientă a metodelor de lucru;
sarcină sub/supradimensionată în raport cu capacitatea executantului.
FACTORII DE RISC
proprii
echipamentelor de
muncă
proprii mediului
de muncă
proprii sarcinii
de muncă
proprii
executantului
Factorii de risc proprii mediului de muncă:
prezenţa unor gaze toxice în atmosfera mediului de lucru;
zgomot excesiv, temperatură foarte ridicată;
prezenţa unor spori sau viruşi în atmosfera mediului de lucru;
factori de risc de suprasolicitare psiho- fiziologică a executantului.
Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie care pot fi:
factori de risc mecanic, termic, electric;
factori de risc chimic (acizi, substanţe toxice, substanţe inflamabile, substanţe explozive);
factori de risc biologic (microorganisme, plante periculoase, etc.).
Rezolvarea situaţiilor provocate de accidente:
oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii;
evacuarea personalului din zona periculoasă;
anunţarea serviciilor specializate;
anunţarea conducătorilor ierarhici;
eliminarea cauzelor care au dus la apariţia pericolului.
Prevenirea incendiilor şi exploziilor
Conform normelor interne si internaţionale, incendiile sunt clasificate in clasele A, B, C, D şi
instalaţii electrice.
Clasa A: materiale combustibile solide (lemn, hârtie, haine,gunoi, plastic, etc.)
Clasa B: lichide inflamabile (benzină, petrol, gaz, vopsele, etc.)
Clasa C: gaze inflamabile (gaz metan, propan, butan, hidrogen, etc.)
Clasa D: metale inflamabile (potasiu, sodiu, aluminiu, magneziu, etc.)
Clasa E: incendii ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune.
Măsurile organizatorice de prevenire a incendiilor:
respectarea normelor şi prescripţiilor de prevenire a incendiilor, interzicerea folosirii
flăcării deschise şi a fumatului în mediile periculoase;
stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea şi combaterea incendiilor şi asigurarea
prelucrării şi a afişării lor;
prevederea unor aparate de deconectare automată în caz de avarie;
asigurarea unei bune evacuări a oamenilor şi a bunurilor din clădire în caz de incendiu;
instalarea de scări de incendiu, guri de apă, cu utilajul necesar (furtun cu lance, pompe
etc.)
marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a căilor de evacuare din clădiri;
Principalele mijloace de intervenţie în caz de incendiu sunt stingătoarele (anexa 4)
1.3. ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE
Protecţie mâini
Echipamente de protecţie – ÎNCĂLŢĂMINTE
Echipamente de lucru
Încălţăminte albă
Mănuşi
chirurgicale
Mănuşi antitermice Mănuşi anticalorice
Mănuşi electroizolante Mănuşi de protecţie din
bumbac
Mănuşi antichimice
Pantof alb Bocanc de protecţie
Bocanc din piele
cu talpă
antiderapantă
Cizme industrie
alimentară
Bocanc protecţie
cu bombeu
metalic
Costum salopetă standard Costum salopetă cu pieptar Costum salopetă
termorezistentă
Impermeabile Îmbrăcăminte reflectorizantă Halat de protecţie
alb
1.4. APLICAȚII PRACTICE/ FIȘE
I. Aplicarea Legii nr. 319/ 2006 în unităţile economice
Completaţi în tabelul de mai jos etapele aplicării Legii nr. 319/ 2006 privind securitatea şi
sănătatea în muncă, în funcţie de situaţiile concrete întâlnite la locul de muncă.
Instrucţiuni pentru practicant:
Înainte de a completa tabelul asiguraţi-vă că dispuneţi de documentaţia necesară
rezolvării sarcinilor;
Rezolvaţi toate sarcinile din fişa de lucru.
Nr.c
rt.
Etapele aplicării Legii nr. 319/ 2006 Observaţii cu privire la modul în care este
aplicată legea 319/ 2006 la locul de muncă
1. Precizează obiectul de activitate al legii.
2. Specifică articolele cu referire directă la
obligaţiile angajatorilor în vederea
asigurării condiţiilor de securitate şi
sănătate în muncă.
3. Supraveghează modul în care sunt
respectate, pe parcursul desfăşurării
activităţii, a dispoziţiilor legale din
articolele specificate.
4. Identifică deficienţele (contravenţiile) în
respectarea legii la locul de muncă.
5. Propune măsuri pentru prevenirea
cauzelor care au generat încălcări ale
dispoziţiilor legale din articolele
specificate.
6. Precizează sancţiuni care pot fi aplicate
conform Legii nr 319/ 2006 pentru
contravenţiile constatate.
II. Monitorizarea modului de aplicare a normelor de
igienă şi securitatea muncii
1. Supuneţi atenţiei una din activităţile executate în magazinul/ depozitul agentului economic în
care desfăşuraţi stagiul de practică*. Observaţi cu atenţie modul de aplicare a normelor de igienă
şi securitatea muncii.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.
Activităţile supravegheate Concluzii Recomandări
Observarea şi verificarea
echipamentelor de protecţie
Observarea şi verificarea
truselor sanitare
Observarea şi verificarea
parametrilor de lucru
Observarea şi verificarea
sistemelor de siguranţă şi a
posturilor de prevenire a
incendiilor
*Atenţie: Activităţile în cadrul cărora se poate efectua observarea: recepţia mărfurilor;
manipularea, depozitarea, desfacerea mărfurilor alimentare şi nealimentare.
Observaţii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practică: ________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
III. Apărarea împotriva incendiilor
1. Parcurgeţi instrucţiunile de comportament în caz de incendiu, detaliaţi pentru fiecare etapă
măsurile de acţiune.
1. Anunţaţi incendiul Telefon : ________________
_________________________
_________________________
2. Evacuarea în siguranţă Salvaţi persoanele aflate în pericol:
__________________________
__________________________
__________________________
3. Stingeţi incendiul Folosiţi stingătorul:
________________________
________________________
Obs. Este foarte important să cunoaşteţi unde se găsesc stingătoarele, cum se utilizează acestea,
ce tip de stingător este propriu fiecărui tip de incendiu şi ce tip de tactică trebuie utilizată.
2. a. Analizaţi indicatoarele de avertizare de mai jos şi prezentaţi semnificaţia fiecăruia.
b. Identificaţi indicatoarele de la locul de practică şi respectaţi-le.
................ ................ ................ ................ ................ ................
............... ................ ................ ................ ................ ................
Observaţii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practică: ________
______________________________________________________________________
IV Studiu de caz nr.1
1. Din analiza accidentelor de muncă înregistrate pe primul sem. al anului 2008, printre cele mai
expuse meserii se numără şi lucrătorii comerciali şi manipulanţii mărfuri. Pe lângă obligaţiile
angajatorului, fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea
şi instruire sa, instrucţiunile primite din partea angajatorului.
Scrieţi în casetele de mai jos cum trebuie să acţionaţi la locul de muncă pentru
prevenirea accidentelor?
2. Viaţa unei persoane accidentate depinde de momentul acordării primului ajutor şi
priceperea celui care intervine primul la locul accidentului.
Urmărind etapele din figura de mai jos realizaţi bandajarea braţului (unui coleg):
Obs. Când nu sunteţi pregătit pentru acordarea măsurilor de prim ajutor şi vă aflaţi la locul
accidentului, nu încercaţi să interveniţi cu orice preţ, aceasta constituie o gravă eroare.
Observaţii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practică: ________
V. Test de evaluare
1. Realizaţi corelaţiile dintre factorii de risc prezentaţi în coloana A şi bolile profesionale care
pot fi provocate de aceştia, prezentate în coloana B:
A. Factorii de risc B. Bolile profesionale
1. umiditate
2. rozătoare
3. acţiunea prelungită a zgomotului intens
4. contact prelungit cu substanţe chimice iritante
(lacuri, solvenţi, etc.)
5. mişcări numeroase şi frecvent repetate
6. substanţe toxice iritante şi pulberi iritante
a. boli parazitare
b. reumatism
c. conjunctivite
d. nevroze de coordonare
e. dermite acute şi cronice, ulceraţii
f. hipoacuzie şi surditate de percepţie.
2. a. Enumeraţi activităţile desfăşurate pe parcursul unei zile de practică în unitate.
b. Identificaţi factorii de risc corespunzători activităţilor desfăşurate la locul de muncă.
1. Să comunicaţi imediat angajatorului
orice situaţie de muncă pe care o
consideraţi un pericol pentru securitatea
lucrătorilor
2. __________________________
____________________________
___________________
5. _______________________
_________________________
___________________
4. _______________________
_______________________
_________________
3. __________________________
____________________________
_____________________
6. _______________________
_________________________
___________________
Atenţie: Nu realizaţi nici o sarcină de muncă decât după ce aţi fost instruiţi în mod
corespunzător.
TIPUL ACTIVITĂŢII PERICOLE - RISCURI
Ex. Manipulare mărfuri - transportul obiectelor grele
- poziţie ortostatică îndelungată
- manipularea manuală, în lipsa asigurării
dispozitivelor de ridicat
.......................................
.......................................
.......................................
.......................................
Observaţii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practică: ________
______________________________________________________________________
VI. Miniproiectul
Măsuri de protecţie a mediului
Realizaţi un miniproiect cu tema: „Măsuri de protecţie a mediului”, organizaţi în echipe
formate din 2- 3 elevi.
Pentru realizarea cerinţei formulate aveţi de îndeplinit următoarele sarcini de lucru:
♦ Identificaţi sursele de poluare de la locul de muncă şi din vecinătatea acestuia;
♦ Stabiliţi mijloacele pentru îndepărtarea surselor de poluare şi a efectelor;
♦ Evaluaţi activitatea echipelor privind protecţia mediului;
♦ Pe baza următoarei fişe autoevaluaţi-va miniproiectul şi munca desfăşurată pentru realizarea
acestuia.
Fişă de autoevaluare a proiectului
Organizarea propriei învăţări
Am identificat scopurile;
Mi-am definit sarcinile de lucru;
Documentarea practică
Am efectuat investigaţii pentru realizarea proiectului;
Am analizat situaţia reală la locul de muncă;
Am solicitat clarificări din partea maistrului instructor/ tutorelui de practică;
Am determinat realizarea eficientă a proiectului în echipă
Am sugerat măsuri optime pentru protejarea mediului;
M-am oferit voluntar când trebuia îndeplinită o sarcină;
Încurajarea spiritului de echipă
Am încurajat manifestarea originalităţii, opiniei personale;
Mi-am susţinut punctele de vedere şi opiniile într-un mod personal;
Rezolvarea problemelor
Am căutat soluţii alternative;
Am ajutat echipa să ia decizii corecte.
Observaţii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practică: ________
______________________________________________________________________
VII. FIȘA DE LUCRU
UTILAJE SPECIFICE UNITĂȚILOR DE VÂNZARE CU AMĂNUNTUL
Completați tabelul de mai jos:
Denumire utilaj Fotografii Caracteristici Preț
UTILAJELE SPECIFICE SECTORULUI ALIMENTAR
vitrine frigorifice
(congelator, frigider)
masini pentru taiat,
tocat (feliator, cutite)
masini de cantarit
(cantar electronic,
balanta)
masini de ambalat
/marcatoare pentru
preturi
masini de marcat
UTILAJ FIX SAU STATIONAR
gondole
rafturi
polițe
UTILAJ SUPLIMENTAR
cărucior
coșuri
CAPITOLUL AL II-LEA ORGANIZAREA FLUXURILOR DE
CIRCULAȚIE ÎN MAGAZIN
2.1. FLUXUL MARFURILOR
Procesul tehnologic al unui magazin este considerat un sistem de activităţi principale şi
secundare desfăşurate simultan sau succesiv.
Procesele principale se desfăşoară în sala de vânzare şi sunt reprezentate de toate
activităţile care contribuie în mod direct la desfacerea mărfurilor.
Procesele secundare se desfăşoară în spaţiile auxiliare ale magazinului şi sunt
reprezentate de activităţi conexe, de susţinere, facilitare a celor din prima categorie.
PROCESELE SECUNDARE sunt:
a. Recepţia mărfurilor:
- preluare de la furnizori;
- dezambalarea;
- verificarea documentelor însoţitoare,
- identificarea mărfurilor;
- controlul cantitativ (numărare, cântărire) şi calitativ (integral sau prin sondaj);
b. Depozitarea mărfurilor:
- aşezare în rafturi, pe palete, în stive;
- conservare (păstrare)
- manipulare şi transport;
c. Pregătirea mărfurilor pentru vânzare:
- sortare;
- porţionare;
- prelucrare;
- cântărire;
- preambalare şi ambalare;
- marcarea preţului;
- ştergere de praf;
- montare şi alte operaţii care asigură utilitatea produsului
- transportul mărfurilor în sala de vînzare;
PROCESELE PRINCIPALE sunt:
a. Prezentarea şi vânzarea mărfurilor:
- repartizarea sortimentului în sala de vânzare;
- expunerea mărfurilor pe mobilier;
- marcarea preţurilor la locul de amplasare pe mobilier;
- oferirea de consultanţă;
- demonstraţii practice la locul de vânzare;
- (uneori) întocmirea, ataşarea bonurilor de plată;
b. Încasarea şi eliberarea mărfurilor:
- (uneori) transportul mărfurilor spre casă;
- înregistrarea preţurilor;
- calcularea sumei de plată;
- primirea contravalorii mărfurilor;
- (uneori) ambalarea şi eliberarea mărfurilor;
c. Circulaţia ambalajelor goale:
- (uneori) preluarea ambalajelor de la clienţi;
- restituirea sumei de garanție;
- gruparea pe tipuri de ambalaje (cutii, cartoane, recipienți, etc);
- transportul ambalajelor.
Elementele generale ale tehnologiei comerciale se se adaptează la specificul fiecărui tip
de magazin.
2.2. FLUXUL PERSONALULUI
Fluxul personalului este organizat separat de fluxul cumpărătorilor, în cazul
magazinelor mari sau moderne, dar se suprapune cu fluxul mărfurilor, accesul personalului se
realizează printr-un punct controlat iar circulația personalului spre grupurile sanitare se face pe
un circuit secundar.
2. 3. FLUXUL CUMPĂRĂTORILOR
Fluxul cumpărătorilor cuprinde căile de circulaţie ale acestora de la intrarea în magazin
către locurile de vânzare a mărfurilor şi de la acestea la ieşire.
Întrucât este elementul principal de funcţionalitate a magazinului trebuie să permită
accesul comod al cumpărătorilor (intrarea în magazin, alegerea mărfurilor, achitarea, ridicarea
lor şi ieşirea din magazin) continuu, fără fragmentări artificiale sau forţate, fără să stânjenească
posibilitatea obţinerii unei viziuni de ansamblu asupra întregului sortiment de mărfuri expus în
sala de vânzare.
Realizarea culoarelor de circulaţie a cumpărătorilor poate fi considerată optimă în
condiţiile în care se respectă un paralelism cu sursele de iluminare în aşa fel încât sursele de
lumină să fie stabilite deasupra culoarelor de trecere, stabilind astfel o marcare indirectă a
fluxului şi o iluminare uniformă a mărfurilor.
Spaţiile destinate circulaţiei în marile magazine vor fi realizate fără încrucişări şi cu
posibilităţi de evacuare rapidă a cumpărătorilor şi personalului în caz de necesitate.
Necesitatea deplasării pe verticală în marile unităţi comerciale este considerată de
cumpărători ca o dificultate, deoarece scările rulante şi lifturile nu rezolvă în totalitate fluxul
acestora care are un caracter şi o intensitate neuniformă între etaje. Scările rulante sunt cele mai
indicate pentru transportul cumpărătorilor pe verticală. Ele se montează perechi şi în sens invers
şi permit un flux curent al clienţilor. Încă de pe scara rulantă cumpărătorul poate avea o privire
asupra sălii de vânzare.
Factorii care determină fluxurile clienţilor:
-forma de vânzare practicată;
-mărimea şi forma suprafeţei de vânzare;
-mărimea şi localizarea căilor de circulaţie;
-particularităţile constructive ale magazinului (dispunerea punctelor fixe - intrări, ieşiri,
scări rulante, lifturi);
-dispunerea spaţială a mobilierului comercial în sala de vânzare.
2.4. ECHIPAMENTUL DE PREZENTARE ȘI DESFACERE A MĂRFURILOR
ALIMENTARE
Echipamentul comercial indeplineste un rol important in activitatea unui magazin
contribuind la folosirea optima a suprafetei de vanzare la etalarea unei cantitati cat mai mari de
marfuri si la crearea unor conditii mai favorabile de munca pentru vanzatori.
Echipamentul comercial al magazinelor cuprinde alaturi de mobilierul de expunere a marfurilor,
o gama larga de utilaje si materiale indispensabile in procesul prezentarii si desfacerii marfurilor.
Din categorioa utilajelor fac parte urmatoarele:
a. utilajele de baza ale salii de vanzare:
- utilaje pentru calcul
- aparate pentru incercat si verificat articole electrocasnice
- generatoare (cablu pentru televizoare)
- aparate de masura
- pupitre pentru auditii muzicale
b. utilajele suplimentare ale salii de vanzare:
- dispozitivele
- aparate si masini pentru calcat
- aparate de fasonat, festonat, cusut, brodat, pentru articolele de tesaturi
c. utilajele specifice sectorului alimentar:
- vitrine frigorifice (congelator, frigider)
- masini pentru taiat, tocat (feliator, cutite)
- masini de cantarit (cantar electronic, balanta)
- masini de ambalat (marcatoare pentru preturi)
- masini de marcat (casele de marcat fac parte din utilajele de baza ale salii de vanzare avand un
rol foarte important in toate punctele de vanzare, mai ales, in supermarket-uri.
d. utilaj fix sau stationar:
- rafturi
- gondole
- carlige
- polite
e. utilaj suplimentar:
- caruciare
- cosuri
2.5. TEHNICI DE PROMOVARE A MARFURILOR IN INTERIORUL MAGAZINULUI
1. Promovarea prin marcă.
Pune pe primul plan reformatia si argumentatia. Ea urmareste valorificarea reputatiei unei
intreprinderi sau marci de renume. La locul de vanzare se va organiza un stand separat cu
buna iluminare pentru a scoate in evidenta produsele respective, mobilier special si suporti de
prezentare.
Obligatoriu va fi prezentata emblema. Se mai amplaseaza un panou cu text explicativ
asupra caracteristicilor produselor.
2. Promovarea prin ambalaj.
Ambalajul modern nu are doar rol de protectie ci si de comunicare intre produs si client.
Va informa cat mai complet clientul asupra produsului respectiv. Rolul reformativ va creste in
comparatie cu publicitatea asupra produsului respectiv. Cu cat este mai estetic cu atat va atrage
atentia si va favoriza luarea deciziei de cumparare a clientilor. Joaca rolul de vanzator mut in
autoservire.
3. Promovarea prin etichetare.
Eticheta constituie un element de informare si de mare randament estetic si comercial. Se
caracterizeaza prin: forma dreptunghiulara, de obicei, text scurt, concis, inteligent redactat, scris
corect si usor vizibil, material folosit: carton.
4. Promavare prin expozitii de marfuri in interiorul magazinului.
Expozitiile sunt manifestari ocazionale ce au drept scop informarea publicului cumparator
asupra progreselor realizate in domeniul bunurilor si serviciilor. Prezinta mai multe produse
dintr-o grupa de marfuri inrudite. Sunt organizate intr-un loc distinct cu mobilier adecvat grupei
si cu un bogat sortiment de articole si cu material informativ interesant. Organizarea unei
expozitii va tine cont de: sortimentul produselor, amplasarea de panouri informative, etichetarea
fiecarui produs, etalarea se va face sugestiv, delimitarea spatiului necesar, realizarea unui cadru
estetic.
5. Promovarea prin demonstratii practice.
Este cea mai eficienta forma de publicitate la locul de vanzare. Se practica mai ales la
marfurile electrocasnice si elecronice.
CAPITOLUL AL III-LEA ETALAREA MARFURILOR
Definţie: Etalarea mărfurilor reprezintă o componentă de bază a tehnologiei comerciale.
Rolul etalării mărfurilor:
Pune în valoare articolul realizând o legătură între mass-media şi locul de vânzare a
articolului;
Poate modifica dorinţa de cumpărare a unui client;
Furnizează anumite informaţii inedite despre utilizarea produsului.
Scopul etalării:
atenţionarea clientului;
atragerea şi oprirea clientului;
naşterea cererii de impuls;
materializarea impulsului.
3.1.Etalarea mărfurilor în vitrine
Pentru a realiza o etalare esenţială se pot combina diverse elemente pentru obţinerea de
efecte cât mai placute, cum ar fi:
Culoarea
- culorile calde “vin” în faţă
- culorile reci “se duc” în spate.
Decorul – prin modul de prezentare a produselor etalate, are un rol activ.
3. 2. Etalarea mărfurilor în magazine
Etalarea mărfurilor în magazine se caracterrizează prin:
evidenţieze caracteristicile;
peciale pentru
demonstraţii ( aparate electrocasnice şi electronice);
marfurile cu circulatie rapida vor fi expuse aproape de magazia de mana, dar si langa
marfurile cu circulatie mai lenta, pentru a fi in atentia clientilor.
in colturile magazinului pot fi expuse marfuri de cerere zilnica.
pe capetelede gandole sau standere se vor prezenta socitatie
amplasarea si expunerea marfurilor in raport cu ata – zisul complex de condum: - dupa varsta
si sex ( totul pentru tineret, totul pentru sugari, etc)
- dupa modul de viata (totul pentru menaj)
- dupa evenimente
Exemplu:
Articole cosmetice :
- se etaleaza în cadrul raionului, printr-o etalare directă, vizibilă pentru cumpărător, cu
posibilitatea citirii unor indicaţii de utilizare;
- se expun:
1. pe tipuri de produse:
de igienă
cosmetice
de parfumerie
2. pe activităţi complexe, referitoare la o anumită parte a corpului:
toate produsele pentru fardare,
toate produsele pentru îngrijirea mâinilor şi unghiilor;pe mărci de produse şi fabrici
producătoare;
expunerea se realizează în fucţie de modul de prezentare şi ambalare a produselor, cu o
grupare după criterii coloristice sau după asocierea lor în folosire, asigurându-se o etalare pe
verticală, pentru a sesiza mai uşor sortimentele;
în cadrul raionului se folosesc indicatoare de sortimente cu texte şi simboluri grafice;
pentru expunerea produselor cosmetice cu o gamă sortimentală deosebit de bogată: o rujuri
o vopsele de păr
o lacuri fixative, se va folosi un mobilier comercial sub formă de panou, asigurându-se
expunerea întregului sortiment coloristic, uşurând cumpărătorului alegerea;
exemplare dezambalate, aşezate în parte frontală a mobilierului.
3.3. PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT
Din perspectiva functiilor mai sus prezentate procesul tehnologic în cadrul unui depozit
prezinta urmatoarele trasaturi:
- este un proces de productie care a fost transferat în sfera comertului;
- se caracterizeaza printr-un grad înalt de concentrare care asigura posibilitati pentru
rationalizarea operatiilor (mecanizare si eventual automatizarea activitatilor);
- presupune dotarea locurilor de munca cu echipament tehnic adecvat ceeace realizeaza
apropierea de unele procese industriale (ambalare, sortare, instalatii de frig).
Activitatea dintr-un depozit implica efectuarea urmatoarelor operatiuni :
descarcarea mijloacelor de transport care se realizeaza mecanizat în cazurile în care
furnizorii livreaza marfurile paletizate; daca marfurile nu sînt livrate în sistem paletizat
ele vor fi asezate pe paleta în timpul descarcarii manuale a mijloacelor de transport;
transportul marfurilor paletizate de pe rampa de descarcare în compartimentul de receptie,
unde este efectuata receptia cantitativa si calitativa a marfurilor ;
transportul marfurilor paletizate din compartimentul de receptie în cel de depozitare;
depozitarea în locurile destinate este determinata în functie de o serie de factori : marimea
si tipul de constructie al cladirii, sensul fluxurilor de circulatie, proprietatile fizico-
chimice ale marfurilor depozitate (ce necesita în final respectarea anumitor conditii de
pastrare, frecventa comenzilor, viteza de circulatie etc.);
formarea comenzilor în baza notelor transmise de beneficiarii depozitului, operatiune ce
se realizeaza prin colectarea sortimentelor în cantitatile solicitate de la locurile de
depozitare - pastrare ;
transportul comenzilor executate în compartimentul expeditie ;
centralizarea pe rute de transport a comenzilor lansate de mai multe magazine ;
transportul partizilor de marfuri la rampa de expeditie ;
încarcarea partizilor de marfuri în mijloacele de transport auto.
În vederea reducerii intervalului de timp de la trimiterea notelor de comenzi si primirea
marfurilor la unitatile comerciale se va organiza astfel activitatea de primire a comenzilor si
realizarea partizilor de marfuri încît sa se elimine drumurile nerationale, manipularile
inutile,formalitatile greoaie etc.
Prin urmare, tehnologia în depozite se subîmparte în principal pe urmatoarele
grupe de operatiuni :
- primirea, receptionarea si sortarea marfurilor ;
- manipularea interioara a produselor ;
- depozitarea si pastrarea lor ;
- formarea loturilor de marfuri comandate de beneficiari;
- executarea livrarilor (expedierea marfurilor la beneficiari).
3.4. ETICHETAREA ALIMENTELOR
Etichetele alimentelor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:
a) denumirea sub care este vândut alimentul;
b) lista cuprinzând ingredientele;
c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8;
d) cantitatea netă pentru alimentele preambalate;
e) data durabilităţii minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au
un grad înalt de perisabilitate, data limită de consum;
f) condiţiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicaţii speciale;
g) denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului sau ale ambalatorului sau ale
distribuitorului înregistrat în Uniunea Europeană; în cazul produselor provenite din ţări din afara
Uniunii Europene se înscriu denumirea şi sediul importatorului sau ale distribuitorului înregistrat
în România.
h) locul de origine sau de provenienţă a alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură să
creeze confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienţa reală a
alimentului;
i) instrucţiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare
necorespunzătoare a alimentelor;
j) concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2% în volum;
k) o menţiune care să permită identificarea lotului;
l) menţiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse.
3.5.AMPLASAREA PRODUSELOR PE RAFTURI
Diferitele poliţe (nivele) ale mobilierului comercial nu au aceeaşi ”valoare"
comercială. Din acest punct de vedere se cunosc trei niveluri principale: nivelul la sol (1);
nivelul din dreptul mâinilor (2); nivelul în direcţia naturală a privirii (3).
Nivelul (3) este cel mai „rentabil", nivelul (2) are o rentabilitate medie, iar nivelul (1) are
potenţialul de vânzare cel mai slab. Ţinând cont de acest aspect se recomandă ca înălţimea medie să
fie de 180-200 cm, nivel peste care percepţia nu mai este posibilă. Doar rafturile sprijinite de
pereţii laterali ai magazinului (gondole murale) pot depăşi 2 m.
- aranjarea pe gondole va ţine cont de masa şi volumul produselor, calculându-se un grad optim de
încărcare a mobilierului;
- articolele mari să fie amplasate în locuri care să nu stînjenească circulaţia în unitate, la
eliberarea lor;
- amplasarea articolelor mici (piper, ceai, ţigări, ciocolată, cafea, bomboane, gumă de mestecat,
etc.) în apropierea caselor pentru a fi sub supraveghere;
- articolele mărunte vor fi prezentate in cutii speciale sau folosind utilaje care permit etalarea în
vrac ;
- capetele de gondolă sunt utilizate întotdeauna pentru promovarea anumitor produse deci nu pot fi
privite ca o continuare a raionului respectiv. Se recomandă schimbarea lor la 10-15 zile pentru a le
conserva impactul promoţional. Dacă organizarea interioară a unui magazin nu se poate schimba la
intervale atât de reduse, capetele de gondolă au această capacitate deoarece ele sunt mijloace care
pot sublinia reînnoirea, varietatea, ambianţa comercială.
- produsele aparţinând mai multor categorii vor fi prezentate începând cu clasa de lux, cea mai
scumpă. Aceasta trebuie vazută mereu prima şi considerată etalon; în comparaţie cu preţurile mari
pentru produsele de lux preţurile celorlalte produse vor părea accesibile;
- în sectorul alimentar etalarea mărfurilor trebuie să dea impre sia abundenţei. Acestea vor fi
grupate pe familii astfel încât să fie cât mai vizibile pentru cumpărători şi vor fi amplasate în
ordinea în care este obişnuit cumpărătorul să le aleagă
- atribuirea unui loc stabil mărfurilor pentru a se asigura o uşoară orientare a cumpărătorilor,
evitîndu-se schimbările zilnice ale locului ceeace poate crea dezorientare şi confuzie;
- produsele noi cât şi mai puţin cunoscute se recomandă să fie pre zentate pe câte o gondolă
separată (denumită gondola noutăţilor) iar cele la care se urmăreşte să se atragă atenţia
cumpărătorilor se aşează pe rafturi şi gondole la înălţimea de 1,20 — 1,60 m de la pardoseală.
- mărfurile se expun pe gondole şi rafturi fără a se crea o anumită formă geometrică a expoziţiei
(piramidă, paralelipiped etc.) pentru a nu crea reţinere din partea cumpărătorilor în alegerea
produselor. De asemenea un raft nu va fi niciodată perfect aranjat aceasta pentru că se poate
transmite ideea că produsul respectiv nu se vinde sau clienţii pot încerca un sentiment de jenă în
a strica ordinea impecabilă a aranjării;
- prezentarea unui articol (de exemplu, diferite modele de fuste) care necesită mai mulţi purtători de
mărfuri va avea linearul de expunere dispus pe ambele laturi ale unui culoar de circulaţie,
formându-se o aşa-numită”stradă sortimentală" care, într-o anumită măsură, are o atracţie
comercială similară cu aceea a unui mic ”boutique" specializat;
- articolele de sezon şi aşa-numitele mărfuri ”de efect" vor fi oferite pe suporţi speciali instalaţi în
zone cu un trafic intens al clienţilor.
- se va asigura o prezentare estetică a mărfurilor.
În concluzie, aceste reguli generale trebuie să fie luate în considerare şi să fie adaptate
fiecărui caz particular pe care-l constituie un magazin, ţinând seama de comportamentul de
cumpărare a clientului şi de structura asortimentului comercializat
Pentru utilizarea intensivă a suprafeţelor de vânzare se va folosi întreaga capacitate de
expunere a rafturilor şi gondolelor practicându-se după caz sistemul prezentării orizontale şi
verticale.
Prezentarea orizontală a mărfurilor constă în a atribuirea unei familii de produse un nivel
întreg (o poliţă) de expunere a mobilierului.
ARTICOL 1
ARTICOL 2
ARTICOL 3
ARTICOL 4
ARTICOL 5
Avantajele prezentării orizontale:
- evită dispersarea atenţiei clienţilor între diferite nivele ale gondolei;
- se poate folosi valoarea de prezentare a diferitelor nivele, localizând la nivelul ochilor şi
mâinilor produsele cele mai rentabile, iar la nivelele inferioare produsele de apel (cerere curentă),
cu preţuri scăzute pe care clienţii le caută şi pentru care vor face efortul de a se apleca. In
prezentarea orizontală produsele care se găsesc la nivelul solului sunt defavorizate, de aceea se
recomandă să fie schimbată adesea dispunerea produselor.
- facilitează observarea, mişcarea capului fiind naturală şi facilă, de la dreapta la stânga şi invers,
de sus în jos;
- raionul va fi format dintr-o suită de mici "boutique-uri" perfect delimitate, ceea ce dă impresia
de claritate şi de precizie în alegere.
- se poate realiza clasarea articolelor în ordinea crescătoare a preţurilor de vânzare în raport cu
sensul circulaţiei clienţilor; clienţii iau cunoştinţă dintr-o singură privire de întreaga familie de produse
şi pot să efectueze fără dificultate comparaţii între mărci, în funcţie de preţuri.
Prezentarea verticală constă în dispunerea unei familii de articole sau a unui singur
produs pe toate nivelurile gondolei.
ARTICOL 1 ARTICOL 2 ARTICOL 3 ARTICOL 4
ARTICOL 1 ARTICOL 2 ARTICOL 3 ARTICOL 4
ARTICOL 1 ARTICOL 2 ARTICOL 3 ARTICOL 4
Prezentarea verticală este preferabilă celei orizontale din următoarele raţiuni:
- frânează deplasarea clienţilor, căci aceştia sunt obligaţi să parcurgă cu ochii toată înălţimea
mobilierului de vânzare pentru a descoperi produsul căutat. Datorită acestui fapt, anumite produse, a
căror cumpărătură nu era prevăzută, sunt reperate,favorizându-se, astfel, cumpărăturile de impuls;
- permite prezentarea produselor din aceeaşi familie ţinând seama de gradul lor de rentabilitate; de
exemplu, se amplasează la nivelul ochilor articolele cu o vânzare relativ lentă, în timp ce pe
poliţele inferioare se vor plasa produsele de apel, pe care clienţii le caută.
- permite unui produs să fie prezent la fiecare nivel ele vânzare: clientul percepe produsul la
nivelul ochilor şi îl cumpără de la nivelul mâinii sale;
- amenajarea verticală dă impresia de ordine şi de luminozitate;
- permite o mai mare rapiditate în perceperea articolelor în linear.
Prezentarea mixtă este o combinaţie între prezentarea verticală şi orizontală având drept
scop ameliorarea rentabilităţii nivelelor extreme ale gondolelor.
Prezentarea în fereastră constă în înconjurarea unui produs nou pentru care se urmăreşte
stimularea vânzărilor de către un altul, bine cunoscut publicului, încercându-se să se creeze o
suprafaţă de atracţie vizuală globală
Prezentarea în panou constă în segmentarea suprafeţei de prezentare prin
diferenţierea volumelor şi formatelor. Articolele mici, plasate pe suporturi obligă clienţii să se
apropie de gondolă şi astfel manifestă o mai mare putere de atracţie la nivelele joase.
Prezentarea concavă constă în dispunerea produselor sub formă de arc de cerc.
În aceste prezentări moderne, discontinuităţile apărute în lungimile rafturilor sunt esenţiale,
întrucât privirea clienţilor este atrasă de aceaste lipsuri strategice.
Prezentarea în vrac poate fi ocazională, pentru a pune în valoare o promoţie sau
sistematică, pentru anumite tipuri de produse.
Prezentarea în vrac se practică pentru produse comune şi se apropie de expunerea produselor în
pieţele tradiţionale. Se folosesc mijloace de expunere la nivelul solului ceeace dă impresia de
produse naturale şi de preţuri scăzute.
Prezentarea în vrac este economică pentru comerciant, eliminându-se o serie de cheltuieli cu
materialele de prezentare şi etichetare
3.6.TEHNICI DE ETALARE A DIVERSELOR GRUPE DE MARFURI
Ca o exemplificare a celor mai sus prezentate vom încerca o descriere succintă a modului
în care se realizează expunerea pentru unele grupe de mărfuri alimentare şi nealimentare.
Conservele:
- sunt expuse pe gondole pe grupe (conserve de legume, de fructe, de carne, de peşte, pentru copii
şi consum dietetic);
- în cadrul acestor grupe conservele se aşează pe sortimente (conserve din legume în saramură, în
bulion, în ulei şi în oţet; conservele din fructe - compoturi, creme, gemuri şi dulceţuri; conservele
din carne - în suc propriu, mixte, tip haşeuri şi pateuri; conservele din peşte în ulei, în sos tomat, cu
legume, în suc propriu);
- expunerea se face pe verticală cu evidenţierea sortimentului pe orizontală;
- locul de etalare poate fi marcat cu indicatoare de grupă;
- la capetele gondolelor vor fi prezentate produsele noi, deci un colţ al noutăţilor;
- prin etichete executate estetic şi vizibil va fi menţionat preţul conservelor;
- conservele de dimensiuni mai mici se expun în vrac, în navete, coşuri, cărucioare, boxpalete;
- conservele pentru copii şi cele dietetice se expun în raioane speciale sau locuri distincte,
amplasându-se panouri cu texte privind modul de folosire sau eventuale prescripţii medicale, iar la cele
pentru copii agrementarea se face cu elementedecorative publicitare adecvate (personaje din basme,
animale, elemente figurative etc).
Băuturile
- se etalează pe verticală, ţinând seama că sticlele de vin, de exemplu, se pot aşeza şi oblic;
- se expun în rafturi, gondole grupate: băuturi alcoolice nedistilate, vinuri (de masă, de regiune,
superioare, speciale), băuturi alcoolice distilate (rachiuri naturale şi industriale simple, aromate şi
lichioruri), băuturi nealcoolice (ape minerale, siropuri, sucuri şi băuturi răcoritoare);
- se pot folosi elemente de decor, inspirate din activităţile viticole;
- fiecare produs va fi însoţit de o etichetă de preţ cu denumirea produsului;
- se pot organiza şi expuneri sub formă de expoziţie, însoţită de elemente de prezentare ajutătoare:
embleme ale producătorilor, mulaje de struguri, obiecte de artizanat (butoaie, ploscă, teasc, ştergare
şi ceramică populară).
Produsele zaharoase
- datorită unei mari varietăţi de produse prezentate în ambalaje de mărimi, forme şi culori diferite,
expunerea acestora se va face în ambalaj sau în vrac, avăndu-se în vedere gruparea pe sortimente
(produse de caramelaj, drajeuri, caramele, jeleuri, produse de ciocolată), forme, dimensiuni şi
culori;
- dulciurile fiind preferate mai ales de copii, raionul specializat va oferi o ambianţa plăcută, veselă,
cu elemente de decor pline de fantezie;
- pentru prezentarea estetică şi atractivă se valorifică decorul artistic al articolelor preambalate în
cutii, casete sau a tabletelor de ciocolată:
- realizarea unei etalări artistice se va face prin folosirea unor compoziţii de linii spirale, linii
frânte în planuri şi la înălţimi diferite;
- se amplasează în prim plan produsele de dimensiuni mai mici (bomboane, drajeuri, caramele)
expuse în vrac, în borcane, coşuri, cutii decorative, volume transparente realizate din plăci de
sticlă sau de material plastic;
- un număr de anumite cutii, cum sunt cele de bomboane de ciocolată sau de jeleuri, se expun cu
capacul desfăcut;
- produsele preambalate se pot etala şi sub forma de pachete cu cadouri:
- decorul va fi subordonat tematicii de sezon (elemente florale, simboluri din sărbătorile de iarnă
etc).
Observaţie: Celelalte grupe de produse alimentare nu presupun condiţii de expunere deosebite de cele
menţionate mai sus, cu excepţia celor uşor perisabile (produse lactate, carnea, preparatele din carne,
peşte etc.) ce se vor expune în vitrine frigorifice.
Ţesăturile
- expunerea baloturilor de ţesături se face pe rafturi şi gondole, grupându-se în funcţie de
materia primă (bumbac şi tip bumbac, lână şi tip lână. mătase şi tip mătase, in şi tip in) şi după
destinaţie (costume, rochii, pardesie, paltoane, căptuşeli etc). în cadrul acestor grupe ţesăturile se
aranjează pe culori, cele de culoare mai deschisă fiind expuse pe poliţele superioare, pentru a se
evita murdărirea lor;
- metrajele se expun rulate pe faţă, pe gondole sau mese, pe tamburi special confecţionaţi din
material plastic, având o formă plată şi cu marginea colorată adecvat ţesăturii.
- bucăţile se aşează pe gondole, rafturi sau mese aranjate oblic, astfel încât la intrarea în
magazin să se vadă latura deschisă a acestora, iar la ieşirea cumpărătorilor să se vadă capetele
rulate pe tamburi;
- baloturile groase de stofă (stofe pentru palton, pardesiu) pot fi aşezate în poziţie verticală pe
podiumuri, desfâcându-se capetele pentru observarea grosimii, pentru încercarea tuşeului;
- ţesăturile din mătase şi tip mătase rulate pe suluri se expun de regulă pe poliţe înclinate,
prevăzute cu opritor;
- ţesăturile cu imprimeuri mari care nu pot fi bine văzute de cumpărători în bucăţile rulate pe
tamburi se vor expune sub formă de eşantioane în metraj, agăţate pe suporţi speciali, în consolă;
- cupoanele de lungimi mici care, de asemenea, nu pot fi văzute bine în rafturi, ele formând doar
dungi înguste, se vor prezenta pe panouri speciale în formă de amfiteatru;
- în dreptul unui stâlp central al sălii de vânzare sau în alt loc uşor accesibil, pe podium se vor
expune ţesături într-o etalare mai liberă, cu o etichetă de prezentare care să cuprindă denumirea,
preţul, dimensiunile, dar şi caracteristicile de calitate,
- etalarea pe verticală se poate face şi în felul următor: pe un raft de perete, pe bare metalice
glisante, sunt agăţate piese de galanterie măruntă sau bucăţi de ţesături cu o lungime corespunzătoare
unei confecţii (rochii, costum etc), fiecare bucată având un număr de ordine, preţul şi unele indicaţii
pentru client, iar stocul de rezervă din fiecare bucată expusă se găseşte în spatele raftului;
- într-un loc separat se pot expune cupoanele de mărimi corespunzătoare unor confecţii (fuste,
bluze etc.) cu indicaţiile de lungime, preţ pe metru, preţ pe total bucată şi cu tiparele după care se
poate croi materialul (în acest fel se impulsionează cumpărarea).
Confecţiile
- se expună întregul sortiment în sala de vânzare;
- confecţiile se etalează separat pentru bărbaţi, femei şi copii;
- expunerea se face pe articole (costume, sacouri, rochii, pantaloni, fuste, halate, veste, jachete,
compleuri etc), iar în cadrul acestora pe mărimi, modele şi culori;
- costumele, sacourile, taioarele, compleurile, paltoanele, pardesiile şi alte articole de acest gen, se
expun pe umeraşe aşezate în stendere cu faţa spre cumpărător, fie perpendicular pe axele stenderelor, cu
una din mâneci vizibilă, la o distanţaconvenabilă între ele pentru a putea fi deplasate şi scoase pentru
probă;
- fustele se expun pe suporţi care permit agăţarea umeraşelor speciale, iar pantalonii folosind
suporţi cu clame pentru agăţarea de betelie (nu de manşetă) spre a permite vizionarea lor în poziţie
normală, precum şi consultarea detaliilor de confecţionare:
- rochiile de seară se expun în vitrine de sticlă, pe manechine sau busturi;
- pentru o expunere mai variată, cu evidenţierea mai multor modele, se vor alterna stenderele
drepte cu cele circulare sau semicirculare, precum şi stendere joase cu cele înalte ;
- indicatoarele de mărimi se vor aplica în dreptul produselor menţionând grosimea, talia şi
conformaţia (A, B, C, D), pentru a permite orientarea rapidă a clientului în cadrul raionului;
- în magazinele care desfac confecţii de foarte bună calitate, de exemplu, din blană naturală, se
vor organiza vitrine speciale şi expoziţii interioare care aduc un plus de eleganţă în prezentare,
produsele venind în întâmpinarea clienţilor, oferindu-le soluţii şi sugestii
- expunerea cămăşilor se face ambalate pe suport de carton si în pungi de polietilenă pe stendere
prevăzute cu suporţi speciali, din metal, care susţin fiecare cămaşă în parte făcând-o accesibilă
cumpărătorilor atât pentru consultare, cât şi pentru autoservire . Cămăşile sunt prezentate pe
mărimi, modele şi culori, de regulă în ordinea spectrului luminii.
Articolele pentru decoraţiuni interioare
- expunerea se face pe destinaţii de folosinţă, covoare, stofă de mobilă, ţesături decorative,
cuverturi de pat şi pleduri perdele şi draperii, garnituri de bucătărie etc.
- în cadrul fiecărei grupe produsele se aranjează pe articole, iar în cadrul lor pe modele, culori şi
dimensiuni;
- păturile, pledurile, feţele de masă, şerveţelele se expun împăturite pe faţă, suprapuse în rafturi,
gondole, podiumuri, cu accesul liberal cumpărătorilor la produsele expuse;
- covoarele şi carpetele, cu excepţia celor pluşate, se expun pe podiumuri, suprapuse unele peste
altele, cu modelul în sus, permiţând observarea modelului sau desenului;
- covoarele pluşate, lucrate mecanic sau manual se vor expune pe suporţi speciali, cu braţe în consolă,
asigurând astfel vizionarea fiecărui produs;
- stofa de mobilă,care se livrează pe suporţi metalici cu marginea zimţată, precum şi mochetele
metraj (rulate pe faţă) se introduc în rastele compartimentate în vederea sprijinirii sulurilor în
poziţie verticală,
- perdelele şi draperiile se expun sub formă de eşantioane de dimensiuni confectionabile, agăţate
pe suporţi metalici, sugerând modul în care perdeaua este agăţată în locuinţe;
- se vor organiza expoziţii interioare în cadrul cărora pe bază de tematică se va crea un decor
adecvat (paturi acoperite cu variante de garnituri; pardoseli acoperite cu diferite modele de covoare
etc).
Încălţămintea
- se expune grupată pe categorii de clienţi (bărbaţi, femei, copii) în rafturi, gondole liniare simple
sau cu dublă expunere;
- fiecare grupă de încălţăminte se etalează pe mărimi; mărimile vor fi aranjate de la stânga la
dreapta (cele mici în stânga) corespunzător paletei de culori (cele deschise în stânga); în cadrul
fiecărei mărimi se grupează pe articole (pantofi, sandale, cizme, ghete, papuci etc); articolele se
dispun pe culori şi modele, fiecărui număr i se acordă un rând de bare sau mai multe de sus până jos
pe gondolă; pantofii şi sandalele se expun pe bare înclinate, cu faţa spre cumpărători, iar în cazurile
speciale când se expune o singură bucată dintr-o pereche, unul din pantofi se aşează cu tocul şi talpa
spre cumpărători pentru a scoate în evidenţă anumite particularităţi;
- încălţămintea măruntă pentru nou născuţi şi papucii de voiaj se expun în vrac, în rafturi sau
gondole prevăzute cu coşuri de sârmă;
- locul de expunere va fi marcat cu indicatoare de număr şi agrementat cu embleme ale fabricilor
producătoare;
- se va realiza şi o etalare în expoziţii sau vitrine interioare pe baza unui decor tematic, folosind
suporţi de etalare confecţionaţi din sticlă, materiale plastice sau sârmă nichelată în diferite forme şi
dimensiuni, unde încălţămintea se va grupa pe destinaţii de utilizare (pentru sezon, de stradă, de
casă etc).
Articolele cosmetice:
- se expun în cadrul raionului printr-o etalare directă, vizibilă pentru cumpărător, eventual cu
posibilitatea citirii unor indicaţii de utilizare;
- expunerea poate fi realizată pe tipuri de produse (igiena, cosmetice, de parfumerie), pe activităţi
complexe (produse pentru fardare, toate produsele pentru îngrijirea mâinilor şi unghiilor etc), pe mărci
de produse;
- expunerea se realizează în funcţie de modul de prezentare şi ambalare a produselor, cu o
grupare după criterii coloristice sau după asocierea lor in folosire, asigurându-se o etalare pe verticală,
pentru a sesiza mai uşor sortimentele;
- pentru expunerea produselor cosmetice cu o gamă sortimentală deosebit de bogată (rujuri,
vopsele de pâr, lacuri fixative) se va folosi şi un mobilier comercial sub formă de panou, asigurându-se
expunerea întregului sortiment coloristic, uşurând cumpărătorului alegerea;
- la unele grupe de produse expuse in ambalaje proprii se va evidenţia câte unul sau mai multe
exemplare dezamblate, aşezate în partea frontală a mobilierului.
3.7. GRUPE DE PRODUSE ALIMENTARE ȘI NEALIMENTARE
A. Produse de morarit si panificatie - ambalare, depozitare, etalare –
Clasificare:
Ambalare:
Produsele de morarit se ambaleaza pentru transport in saci de 80 kg, sau in ambalaje de
desfacere, de obicei pungi de1 kg.
Pastele fainoase se ambaleaza pentru desfacere in pungi de plastic de 250 g, 400 g sau 500
g, cutii de carton, sau in pungi mai mari de 3 sau 5 kg.
Painea poate fi ambalata in folie sau punga sau, mai des, neambalata.
Biscuitii, napolitanele si celelalte specialitati se livreaza
vrac (varsate) in lazi de 10 kg captusite cu hartie, cutii de 5, 3 sau 2 kg sau preambalate in
pachete de gramaj diferit.
Depozitare:
Pentru toate produsele de morarit si panificatie depozitarea trebuie sa se
realizeze in spatii uscate, dezinfectate, deratizate, aerisite.
Lazile, cutiile sau alte ambalaje colective se aseaza in stive, pe gratare
(palete), cu intervale care sa permita aerisirea.
In cazul nerespectarii regulilor de pastrare, produsele pot capata miros
de mucegai sau de ranced.
Etalare:
Produsele de panificatie se expun pe rafturi speciale pentru vizualizarea painii si a
celorlalte produse de franzelarie sau patiserie, pe sortimente (fig.1).
Alaturi de produsele de panificatie se pot expune si produsele de morarit si pastele
fainoase.
In cazul magazinelor cu autoservire gondolele cu produse de morarit se aseaza in
apropierea celor cu paste fainoase; de regula fata in fata pe acelasi culoar.
Pentru produsele de panificatie se poate folosi mobilierul cu rafturi in spatele vanzatorului
si vitrina pentru o mai buna vizualizare a produselor de patiserie indeosebi (fig.2) sau vitrina cu
polite (fig.3) in cazul vanzarii clasice – cu vanzator.
Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3
B. LAPTELE ȘI PRODUSELE LACTATE
CLASIFICARE
AMBALARE:
Laptele de consum poate fi ambalat la pungi de polietilena, bidoane din
material plastic sau cutii Tetra-pak de 1l.
Laptele praf este ambalat fie in pungi cu folie metalica,
in pungi de polietilena care se introduc in cutii de carton, fie in cutii de
tabla lacuita. Ambalajele folosite pentru laptele praf trebuie sa fie
impermeabile la oxigen si vapori de apa pentru ca laptele sa
nu se degradeze.
Produsele lactate dietetice (lapte batut,
sana, iaurt, etc.) si smantana pot fi ambalate la bidoane si pahare de plastic de 100g, 125g, 150g,
400g, 500g, galetusa din plastic de 1kg sau Tetra-pak, iar laptele batut si la pungi de polietilena
de 250g, 500g.
Untul se ambaleaza in hartie pergament, foita metalizata simpla sau
captusita cu pergament in calupuri de 25, 200, 250g.
Branzeturile se ambaleaza in hartie pergaminata cu foita
metalica sau din material plastic, foita de aluminiu – la branzeturile topite si apoi in cutii de
carton, pelicule plastice sub forma de foi termostabile sau pungi ce se inchid prin termosudura,
parafina - pentru cascaval (ajuta la reducerea deshidratarii si prevenirea mucegairii), ambalaje
din PVC pentru ambalarea
branzeturilor proaspete.
Transport:
Transportul se efectueaza
cu izoterme speciale, curate,
aerisite, dezinfectate, fara miros
strain, in care sa se asigure temperatura optima.
PASTRARE:
Laptele de consum, lactatele dietetice si produsele de smantanire necesita temperaturi de
pastrare de 2˚-6˚C. Exceptie fac produsele ambalate in cutii Tetra-pak si prelucrate UHT si
laptele praf, care pot fi pastrate la temperaturi cuprinse intre 4˚ si 20˚C.
Branzeturile se depoziteaza in spatii cu temperatura scazuta de 0˚-10˚C, pentru a se permite
continuarea proceselor de maturare.
Toate produsele lactate se pastreaza in spatii curate, aerisite, dezinfectate, fara mirosuri
straine, verificandu-se zilnic temperatura si umiditatea din spatiul frigorific si termenul de
valabilitate.
ETALAREA PRODUSELOR LACTATE
Etalarea produselor lactate trebuie sa tina seama de respectarea urmatoarelor criterii:
expunerea se face pe subgrupe de consum: lapte , lapte batut, iaurturi, smantana,
produse lactate folosite ca desert, branzeturi, unt;
expunerea se face pe verticala, cu evidentierea sortimentului pe orizontala;
deoarece pastrarea necesita conditii speciale, etalarea se face in vitrine frigorifice,
curate, dezinfectate, fara mirosuri straine, ce asigura temperaturi de 2-8˚C;
trebuie sa se respecte vecinatatile admise, deoarece aceste produse imprumuta usor
mirosul;
este bine sa existe o abundenta de marfuri, dar care sa nu dea impresia de dezordine;
etalarea produselor pe marci. Pot exista standuri speciale ale aceleiasi marci.
Imaginea de mai jos prezinta o modalitate de etalare a produselor lactate in vitrina
frigorifica.
Laptele praf, laptele la cutii Tetra pak. nu necesita conditii speciale de pastrare si, implicit
de etalare. Acestea trebuie etalate in rafturi sau gondole, in apropierea vitrinei cu produse lactate.
C. CARNEA ȘI PRODUSELE DIN CARNE
Carnea este un produs cu o valoare nutritivă ridicată: proteine 22%, lipide, săruri minerale,
vitamine, glucide – glicogen. Se consumă sau se prelucrează în principal carnea obinută de la:
animalele de măcelărie (bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline), păsări domestice (găini,
curci, rae, gâte).
Clasificarea produselor din carne
Sortimentul produselor din carne se prezintă extrem de variat si complex, el fiind în
funcie de materiile prime și auxiliare folosite, de tehnologiile aplicate și de metodele de
conservare pretabile (sărarea, uscarea, afumarea, pasteurizarea și sterilizarea).
Semiconserve și conserve din carne
Semiconservele din carne sunt reprezentate prin sortimentul:
semiconserve de șuncă (cotlet, pulpă, spată);
semiconserve din carne de porc tocată (Chopped Pork, Chopped Ham,
Piept afumat – Slab Bacon, Roll Pork, Roll Ham, Luncheon Meat,
Mortadela etc);
semiconserve de crenvurști ;
semiconserve de limbă.
La controlul calității aceste semiconserve trebuie să îndeplinească condiiile de
gramaj, prospețime să nu aibă mai mult de 3,5% NaCl i max. 7 mg % nitrit.
Conservele de carne se realizează din carne sau carne și legume.
1.După modul de preparare, conservele de carne sunt:
conserve de carne în suc propriu;
conserve de carne tocată;
conserve de carne sub formă de pastă sau de diverse
mâncăruri gătite.
2.Din punct de vedere comercial interesează și clasificarea:
conserve sterilizate obinuite;
conserve sterilizate pentru alimentaia
copiilor;
conserve sterilizate dietetice.
Defectele tipice conservelor de carne
• Bombajul fizic – considerat un fals bombaj (nu conduce la scoaterea
conservelor din consum) care se datorează supraumplerii cutiilor, neehaustarea,
creterea volumului bucăților de carne prin absorbie de lichid,
supradimensionarea capacelor, utilizarea unei table subțiri etc. Pentru a preveni
bombajul fizic se recomandă ca în recipieni să se asigure un vid de 200300 mm
Hg;
• Bombajul chimic – mai rar întâlnit la conservele de carne, de obicei însoțește
fenomenul de coroziune. În urma reacțiilor chimice dintre recipientul metalic
și componenții produsului se degajă hidrogen care provoacă arcuirea capacelor;
• Bombajul microbiologic – are drept cauză activitatea microfibrei reziduale
rămasă după sterilizare (substerilizare), în acest caz are loc alterarea
conținutului, cu formarea în mediu a unei cantități mari de gaze (CO 2,H2, H2S)
ca urmare a descompunerii proteinelor. De regulă flora bacteriană este formată
din: bacterii termofile, micrococi, bacterii aerobe și anaerobe sporulate.
Conservele cu bombaj microbiologic sunt toxice și tr ebuie scoase din consum;
Marmorarea – constă în apariția pe suprafața internă a cutiilor, a petelor albăstrui
violacee de sulfură de staniu sau a unor pete cenușii brune de sulfură de fier.
• Îngălbenirea suprafeței conținutului – datorită oxidării peliculei de grăsime
de sub capac, defect ce poate fi însoțit și de râncezire.
D. PEȘTELE ȘI PRODUSELE DIN PEȘTE
Sortimentul este foarte diversificat.Sortimentul cuprinde:
pește proaspăt (diverse specii),
semiconserve ( pește sărat, pește afumat, pește marinat, pastă de pește,
salată de icre),
conserve din pește (în ulei, în sos tomat, în suc propriu).
SORTIMENTUL PRODUSELOR DIN PEȘTE
Nr. Tip de preparat Mod de prezentare
crt.
1. Semiconserve din pește pește sărat
pește afumat;
pește marinat;
pește în salată de icre;
pastă de pește;
pește marinat cu maioneză
2. Conserve sterilizate din pește
în ulei(obinuit, picant,
aromatizat cu fum, ulei cu sos
picant);
în sos tomat
pește tocat cu adaos de legume și sos;
organe comestibile (lapi de hering, cod, ficat de pește);
pește cu legume;
pește în suc propriu.
CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE PEȘTELUI PROASPĂT
Nr. Caracteristica Descrierea caracteristicii
crt.
1. Aspectul general Aspect metalic, strălucitor, culoare normală, specifică
speciei, corp rigid.
2. Aspectul ochilor Limpezi, bombați, umplu orbita, corneea transparentă, se
admit și ochii retrași la nivelul orbitei și corneea puțin
mată.
3. Aspectul branhiilor
Roz-roșii, fără miros, fără
mucozități.
4. Aspectul pielii și al solzilor Lucioasă, întinsă, solzi lucioși, bine fixați, care se desprind
greu, cu mucus transparent.
5. Aspectul anusului Retractant (înfundat), albicios
6. Aspectul mușchilor Bine legați de oase, elastici
7. Aspectul viscerelor Lucioase, bine individualizate, fără lichid în cavitatea
abdominală, miros caracteristic.
8. pHul cărnii 6,2 – 6,4
9. Reacia Krebs Negativă
E. ZAHÃRUL ȘI PRODUSELE ZAHAROASE
Produsele zaharoase sunt produse alimentare apreciate de cumpărători datorită
proprietăților psihosenzoriale de gust, aromă, culoare, aspect, formă. Ele au o valoare
energetică ridicată datorită coninutului ridicat în glucide ( zaharoză, glucoză, ami don,
fructoză etc.)
SORTIMENTUL PRODUSELR ZAHAROASE
Nr. Tip produs Mod de prezentare
crt.
1. Produsele de caramelaj
Bomboane sticloase neumplute (formate din masã de
caramel
simplu sau cu adaosuri) dropsuri , roxuri, rolsuri
Bomboane sticloase umplute (formate din înveli de caramel
70-80% și umpluturã 20-30%; umplutura poate fi : pastã de
fructe, miere , fondant , siropuri , cafea , ciocolatã)
2. Drajeuri Simple, cu cacao , cu aromã de mentã , cu gemuri , cu aromã
de lãmâie, de ciocolatã , cu nucleu de alune și înveliș de
ciocolatã
3. Caramele Cu lapte ,cu lapte și rom , cu fructe, cacao, cu mentã
4. Produse de laborator Bomboane fondante , jeleuri, bomboane spumoase , șerbet,
cremoze
5. Ciocolatã și produse Neumplutã Simplã :amãruie, cu vanilie , cuverturã, menaj
din ciocolatã
Cu adaosuri : cu lapte, cu cafea , alune, stafide,
arahide,fructe confiate
Ciocolatã
Cu fondant simplu aromat , cu fondant în
amestec
umplutã
cu fructe , cu marțipan, praline, cu lichior,
coniac,
whisky, cu creme de ciocolatã, sâmburi grași, cu
nuga
6. Halvaua Simplã : din pastã de semințe de floarea soarelui sau susan și
halvițã
Cu adaosuri : cacao , cafea , ciocolatã, alune, fructe, nuci
7. Rahatul Simplu: produs gelificat preparat prin fierberea unui amestec
de zahãr, glucozã, amidon , cu adaos de arome și coloranți
Cu adaos de cacao , fructe, nuci , suc de mere
CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE CIOCOLATEI
Nr. crt. Caracteristici Descrierea caracteristicii
1. Aspect exterior
Suprafață lucioasã , netedã, nestratificată, fără pete sau bule
de aer ;
se admit mici zgârieturi pe partea inferioarã a tabletei ; fără
brumã de
zahãr și brumã de grăsime(albirea grasã)
2. Aspect în secțiune Masã omogenã, matã , fãrã bule de aer
3. Culoarea Uniformă , în funcție de compoziie : de la maron deschis
până la
maron închis
4. Consistența Tare, casantã la rupere la 1618 0C
5. Miros i gust
Plăcute, cu aroma caracteristicã tipului de ciocolatã , fără
senzația de
asprime la gust
6. Conținutul în apã max. 2%
7. Conținutul în zahãr În funcție de sortiment , între 4060%
CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE ZAHÃRULUI
Nr. crt. Caracteristici Descrierea caracteristicii
1. Aspectul
zahãrul cristal : cristale uscate , nelipicioase,fãrã
aglomerãri
zahãrul bucãți :bucãți curate, fãrã pete
zahãrul pudrã :aspect de fãinã finã , uscatã, nelipicioasã,
fãrã
aglomerãri
2. Culoarea zahãrul cristal :alb lucios
zahãrul bucãți și pudrã : alb-mat
3. Miros și gust dulce , fãrã miros și gust strain
4. Grãsime lipsã
5. -0,05-0,10%
6. Conținutul în 99,75-99,60%
zaharozã
7. Conținutul în cenuã max. 0,1%
8. Solubilitatea în apã soluția de 10% zahãr trebuie sã fie clarã, fãrã sediment
ETALAREA PRODUSELOR ÎN SALA DE VÂNZARE
În cazul produselor zaharoase realizarea etalării marfurilor în interiorul magazinului
trebuie să scoată în evidență abundența de produse, ca fiind principalul punct de atracție a
consumatorilor. Această abundență nu trebuie să dea senzație de îngrămădeală sau de
dezordine, dimpotrivă, mărfurile trebuie să fie expuse cât mai estetic, în funcție de
caracteristicile lor merceologice, formă și dimensiuni.
La raioanele specializate expunerea se va face pe rafturi și pe masa de servit. Pentru
prezentarea estetică și atractivă se valorifică decorul artistic al articolelor preambalate în
cutii, casete sau a tabletelor de ciocolată. În rafturi grupurile de mărfuri se vor expune în
mod artistic, folosind compoziții în spirale, linii curbe, zig-zag, pe panouri și înălțimi
diferite. Produsele mărunte (bomboane, drajeuri, caramele ) se expun vrac, în borcane,
coșuri, cutii decorative sau în ambalajul de transport cu condiția ca să fie frumos realizat
grafic.
F. LEGUMELE, FRUCTELE ȘI DERIVATE
Legumele și fructele sunt alimente de origine vegetală cu rol deosebit în alimentaie,
datorită însuirilor organoleptice și elementele nutritive prețioase pe care le conțin. Ele sunt
consumate în stare proaspătă, dar și în diferite preparate culinare, sau în stare conservată,
asigurându-se consumul permanent.
Sortimentul de legume curprinde:
Legume bulboase: ceapă, praz, usturoi
Legume cucurbitacee: castravete, dovlecei, pepene,
Legume Solano-fructoase: ardei, tomate, vinete,
Legume frunzoase: lobodă, salată, spanac,
Legume păstăioase: fasole verde, bame, mazăre
Legume rădăcinoase: morcov, pătrunjel, ridiche, sfeclă roșie, țelină,
Legume vărzoase: varză, conopidă, gulie
Legume condimentare: cimbru, hrean, leutean, mărar,
pătrunjel.
Sortimentul de fructe cuprinde:
Fructe seminoase: gutui, mere, pere
Fructe sâmburoase: caise, cireșe, vișine
Fructele arbuștilor fructiferi: afine, agrișe, căpșune, coacăze, fragi
Fructe nucifere: nuci, castanele comestibile, migdale
Fructe subtropicale: lămâi, mandarine, portocale
Fructe tropicale: banane, ananas.
Conserve din legume și fructe
Prin prelucrarea legumelor și fructelor se obțin conservele și semiconservele.
Sortimentul conservelor de legume:
Legume și fructe conservate prin congelare: mazăre, fasole verde, spanac,
ardei,
Legume conservate prin deshidratare: radăcinoase, ceapă, cartofi, varză,
amestecuri de legume
Legume conservate prin concentrare: pastă de tomate, de ardei, bulion de
tomate, ardei
Legume conservate prin murare: castraveși, varză, gogoșari
Legume conservate în oțet: castraveți, gogoșari
Legume conservate prin sterilizare: vinete, bame, ciuperci, mazăre,
castraveți, tocană de legume.CALITATEA PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR
Sortimentul conservelor de fructe:
Fructe congelate: căpșuni, vișine, zmeură, caise
Fructe conservate prin sterilizare : creme, nectaruri, compoturi
Fructe conservate prin concentrare: marmeladă, dulceață, gem, siropuri
Fructe conservate prin deshidratare: prune, struguri, caise, vișine, cireșe
Fructe conservate prin murare.
Pentru a fi corespunzătoare din punct de vedere organoleptic, conservele din legume și
fructe trebuie să îndeplinească o serie de proprietăși organoleptice ale căror condiții de
admisibilitate sunt precizate în standardul de produs.
Proprietăile organoleptice ale conservelor de legume
Caracterisitici Descrierea caracterisiticilor
Recipient de sticlă curat, închis ermetic, cu capacul nebombat.
Aspect recipient Cutie metalică nebombată, neturtită, fără pete de rugină; se admit
la exterior ușoare deformări ale capacului cutiei. Etichetă curată,
vizibil imprimată cu toate elementele de identificare, lipită simetric în
plan, pe recipient.
Aspect recipient Cutie, capac fără pete de rugină sau exfolieri ale peliculei protectoare.
la interior Recipient de sticlă curat.
Aspect coninut Legume întregi, de aceeași varietate, apropiate ca mărime, culoare și
grad de coacere Legume divizate(cuburi, rondele, tăiei) în funcție de
varietate sau masă semifluidă în cazul piureurilor Legume întregi, de
aceeai varietate, apropiate ca mărime, culoare și grad de coacere
Legume divizate sau amestec de legume întregi și divizate
Culoarea Caracteristică legumelor fierte
legumelor
Lichidului de Limpede, ușor gălbuie Roșu deschis până la roșu cărămiziu
acoperire
Consistenă Legume sau bucăți de legume bine fierte și nedestrămate
Gust miros Specifice legumelor componente, fără gust și miros străin
Etalare
Pe rafturi conservele se expun pe verticala, bloc, folosind grupuri compacte. Se va
controla starea fizica a lor verificand sa nu fie deformate, gaurite, ruginite sau cu eticheta
rupta. Locul de etalare va fi marcat cu indicator de grupa de marfa, iar in unele cazuri cu
o reclama privind calitatea sau caracteristicile produsului. In salile cu autoservire locul de
expunere a conservelor va fi in vecinatatea produselor de bacanie.
Cu ocazia targului de toamna, conservele de fructe si legume vor fi amplu expuse,
iar elementele publicitare pot face trimiteri catre intreprinderile producatoare (embleme,
ambalaj marit) sau sublinieri asupra valorii nutritive a continutului.
Se va evita expunerea conservelor si borcanelor timp indelungat in soare, pentru a
nu se produce pierderi prin bombarea si decolorarea ambalajului.
Se vor evita constructiile masive de piramide in interiorul magazinului asigurandu-
se astfel vizibilitatea in magazin, evitarea accidentelor si blocarea unor spatii de
circulatie cu o marfa care nu poate fi manevrata. Unele conserve de dimensiuni mici se
pot expune in vrac, in navete, cosuri sau carucioare.
G. PRODUSE COSMETICE
Ambalarea, transportul si pastrarea
produselor cosmetice
Operatia
Sapun
Creme
cosmetice
Parfumuri
Ambalare preambalat in
hartie velina sau
cutii de 100g ori
flacoane din
material plastic
pentru sapunul
lichid (ambalaj de
desfacere)
preambalate in cutii sau
tuburi din material
plastic, de gramaj diferit
- preambalate in
flacoane de diferite
forme si dimensiuni,
ambalaj tip spray, apoi
in casete din carton
cerat sau metal
(individual sau
impreuna cu alte
produse)
cutii de carton sau pachete de 6, 12, 18, 24
bucati (ambalaj colectiv). Cutiile se asigura
cu banderola
lazi sau containere (ambalaj de transport)
- cutii de
carton pe
care se
marcheaza
simbolul pentru
manipulare in pozitie
verticala:
Transport cu mijloace acoperite, curate, uscate, fara mirosuri straine
manipularea se face atent, evitandu-se deplasarile bruste, loviturile
sau trantirea si, la produsele de parfumerie, rasturnarea.
Depozitare in incaperi curate, uscate, racoroase, ferite de razele
solare sau de sursele de caldura.
ambalajul trebuie sa prezinte simbolul de amplasare
departe de sursele de caldura:
temperatura: 6˚C-
25˚C, umiditate 80%
inaltimea stivelor nu
trebuie sa depaseasca
1,5m
temperatura: 10˚-15˚C
pe rafturi sau platforme la o
distanta de 1,5-2m de orice
sursa de caldura
periodic, la max.30 zile se
examineaza aspectul, culoarea,
mirosul si termenul de
valabilitate
asezate pe
rafturi, cu
busonul in sus
se verifica
integritatea si
etanseitatea
flacoanelor
Etalarea produselor cosmetice
Criterii de etalare pentru produsele cosmetice:
se expun in cadrul raionului printr-o etalare directa, vizibila pentru
cumparator;
expunerea se poate realiza in urmatoarele moduri:
expunerea se realizeaza si in functie de modul de prezentare si ambalare,
asigurandu-se o etalare pe verticala, pentru a sesiza mai usor sortimentele;
pentru expunerea produselor cosmetice cu o gama sortimentala foarte bogata
(rujuri, farduri, vopsele de par, oja) este bine sa se foloseasca mobilier special,
sub forma de panou, asigurandu-se expunerea intregului sortiment coloristic,
usurand alegerea cumparatorului.
H. MĂRFURI DIN PIELE ȘI ÎNLOCUITORI
I. ÎNCĂLȚĂMINTEA
Încălțămintea este denumirea generică a tuturor produselor care sunt confecționate
special pentru acoperirea și protecția labei piciorului. În această categorie intră: ghetele,
pantofii, cizmele, bocancii, papucii, sandalele, saboții dar nu și ciorapii.
Cea mai veche piese de încălțăminte a fost descoperită în Oregon, SUA și are o
vechime de aproximativ 10. 000 de ani și este o sanda realizată din fibrele copacului
Artemisia tridentata. În anul 2008 în situl arheologic Areni 1 din Armenia a fost găsit cea
mai veche piesă de încălțăminte realizată din piele, cusută în formă de opincă. Este bine
păstrată și are o vechime de 5500 ani. Acest obiect de încălțăminte este cu circa două sute
de ani mai vechi ca papucul omului zăpezi Ötzi care a fost găsit în Alpi și care are o
vechime de 5300 ani.
Vechii egipteni foloseau ca încălțăminte un fel de papuci realizați din palmier sau
scoarță de papirus. Grecii antici își realizau încălțămintea din plută care era legată de
picior cu ajutorul unor șnururi din piele, încălțăminte care se numea kothornos.
Există o foarte mare diversitate de încălțări, dar se pot cataloga astfel:
încălțăminte sport: adidași, teniși, bascheți, espadrile, clăpari etc.
papuci de casă: târligi, botoși, papuci de cârpă etc.
pantofi: bărbătești, de damă, cu toc, mocasini, ciocate, botine, pantofi
stiletto etc.
încălțăminte de iarnă: ghete, cizme, pâslari etc.
încălțăminte de vară: sandale, șlapi, saboți etc.
încălțăminte tradițională sau din vechime: opinci, ciubote, coturni etc.
incaltaminte de protectie SB, S1, S2, S3, S4, S5
ETALAREA INCALTAMINTEI
Criterii de etalare pentru incaltaminte:
expunerea grupata a tuturor articolelor pe categorii de clienti: femei, barbati, copii;
etalarea pe marimi, articole (pantofi, sandale, ghete, cizme, papuci, etc.), modele si
culori
marimile mici se aseaza in stanga, iar cele mari spre dreapta;
locul de expunere trebuie marcat cu indicatoare de numar si cu marca producatorului;
etalarea se realizeaza pe suporturi speciale, usor inclinate sau in rafturi, pe suport de
sticla sau materiale plastice.
Gondola pentru etalarea incaltamintei realizata din polite inclinate
J. GRUPA MĂRFURI TEXTILE
K. Țesăturile și tricoturile
Sortimentul de țesături
Țesăturile sunt produse obinute prin încruciarea perpendiculară într-o
anumită ordine, stabilită iniial, a două sisteme de fire: urzeală și bătătură.
Clasificarea țesăturilor:
1. După materia primă:
a) țesături din bumbac și tip bumbac;
b) țesături din in și tip in, tip cânepă, tip iută;
c) țesături din lână și tip lână;
d) țesături din mătase și tip mătase.
2. După sistemul de filare al
firelor utilizate:
a) țesături din fire cardate;
b) țesături din fire pieptănate;
c) țesături din fire
semipieptănate; d)
țesături din fire vigonie;
e) țesături din fire filamantare.
3. După compoziţia fibroasă:
a) țesături omogene;
b) țesături neomogene;
c) țesături pure.
4. După
caracter
ul
finisării
a) țesături crude;
b) țesături
albite; c)
țesături
vopsite;
d) țesături
mercerizate; e)
țesături
imprimate.
5. După destinaţie:
a) țesături pentru îmbrăcăminte;
b) țesături pentru uz casnic și decorativ;
c) țesături pentru ambalaje;
d) țesături pentru furnituri de croitorie;
e) țesături pentru uz industrial etc..
Sortimentul de tricotaje
Tricotajele materiale textile formate din ochiuri legate elastic între ele prin
buclarea unuia sau mai multor fire întro anumită ordine în funcie de textură.
Clasificarea tricoturilor:
1. După felul materiei prime:
a) tricoturi din bumbac și tip bumbac;
b) tricoturi din lână și tip lână;
c) tricoturi din fire chimice.
2. După numărul, poziţionarea
și mărimea defectelor:
a) clasa I de calitate;
b) clasa a IIa de calitate;
c) clasa a IIIa de calitate.
Sortimentul de confecții Confecțiile sunt produse textile folosite exclusiv ca articole de îmbrăcăminte
și se obțin în principal din țesături și tricoturi. Clasificarea sortimentului de confecţii:
1. Din punct de vedere al calităţii materiilor prime ẟi auxiliare, al calităţii execuţiei ẟi al comlexităţii produsului:
a) confecții „De masă”;
b) confecții de calitate „ Superioară”; c) Confecții de calitate „Extra”;
d) confecții de calitate”Lux”. 2. Din punct de vedere al frecvenţei cererii:
a) confecții cu vânzare sezonieră;
b) confecții cu vânzare în tot timpul anului. 3. După materia primă:
a) confecții din țesături: țesături din bumbac și tip bumbac;
țesături din in și tip in, tip cânepă, tip iută;
țesături din lână și tip lână;
țesături din mătase și t ip mătase. b) confecții din tricoturi (tricotaje): tricoturi tip bum bac;
tricoturi tip lână;
tricoturi tip mătase;
tricoturi din fire PNA. c) confecții din textile neesute;
d) confecții din materiale textile impregnate i apoi acoperite c u materiale plastice. 4) După destinaţie:
a) confecții pentru copii și adolescenți; b) confecții pentru femei;
c) confecții pentru bărbați.
Observaţie: În fiecare din aceste grupe se regăsesc articole precum:îmbrăcăminte
exterioară (paltoane pardesie etc.); costume, taioare, rochii, fuste, pantaloni, etc.;
lenjerie de corp: pijamale, halate, etc.;lenjerie de pat: cearceafuri, fee de perne,
etc.;articole pentru acoperirea capului: epci, pălării, căciuli, etc.;diverse confecții:
prosoape, etc.
Etalarea confectiilor
Criterii de etalare pentru confectii:
expunerea intregului sortiment in sala de vanzare;
confectiile se etaleaza separat pentru barbati, femei si copii;
expunerea se realizeaza pe articole: costume, sacouri, rochii, bluze, compleuri,
fuste, etc., iar in cadrul acestora pe marimi, modele si culori;
toate articolele se expun pe umerase sau suporturi speciale (cu cleme – pentru
pantaloni sau fuste);
modele mai deosebite, la moda, se expun pe manechine sau busturi;
rochiile de seara se expun in vitrine de sticla sau pe manechine;
pentru o expunere variata se vor alterna stenderele drepte cu cele circulare,
cele joase cu cele inalte.
suport
Ruleta combinata (stender) pentru fuste,
Etalare pe stendere circulare bluze, pantaloni, cămăși
Etalare pe partile laterale si Etalare combinata
vertical si circular, central pe stendere de
inaltimi diferite.
L. Mărfurile metalochimice
Mărfurile metalice se clasifică după următoarele criterii: 1. După metalul
întrebuinţat: a) mărfuri din aliaje
feroase; b) mărfuri din aliaje neferoase;
c) mărfuri din metale neferoase. 2. După prelucrare: a) mărfuri turnate;
b) mărfuri laminate (profile, benzi, etc.);
c) mărfuri trefilate (sârme, lanțuri), etc.; d) mărfuri pentru asamblare, (șuruburi, nituri, piulițe,etc.).
3. După întrebuinţare: a) articole din metal pentru construcții; b) scule și unelte de mână (clești, ciocane, burghie, chei
metalice, etc.) ; c) lacăte, încuietori, feronerie (balamale,
broaște, cârlige, zăvoare, etc.); d) articole de măsurat (metru, rulete, ubler, etc.);
e) unelte de grădinărit/gospodărie (sape, lopeți, greble, furci, etc.);
f) articole pentru apicultură (stupi, daltă apicolă, cuțit apicol, etc. ); g) articole de menaj (cratițe, oale, tăvi, etc.); h) articole diverse pentru uz gospodăresc (foarfece, inele pentru perdele, cuiere de pereți,
etc.).
Mărfurile chimice sunt produse utilizate pentru consumul casnic și pentru
consumul industrial. Clasificarea mărfurilor chimice se face în funcție de importanța și rolul acestora astfel:
1. Produse chimice de bază: acizi, săruri, baze.
Ex. acid clorhidric, acid azotic, soda caustică, amoniacul, clorura de var, etc.
2. Îngrășăminte chimice: a) naturale și chimice
b) simple și complexe Ex. crisalide de viermi de mătase, făină de pește, făină de oase, turte de
rapiă, azot, etc. 3. Insecticide și raticide
4. Mărfuri chimice de uz casnic pentru spălat ẟi curăţat a) produse chimice pentru spălarea și curăţarea rufelor: săpun de rufe, detergenți,
produse pentru apretare, produse pentru emoliere și condiționare, produse
pentru scoaterea petelor și albire, produse pentru dedurizarea apei. b) produse chimice pentru curăţat obiecte de uz casnic: pentru veselă, faiană,
gresie, instalații sanitare, tâmplărie, geamuri,etc.
c) produse chimice cu utilizări diverse: produse pentru curățat mobila, pentru curățat mochete și covoare, produse dezinfectante, produse pentru parfumarea
spațiilor, etc
ETALAREA MĂRFURILOR
Componenta majora a tehnologiilor comerciale, etalarea marfurilor constituie,
alaturi de publicitatea la locul vanzarii si reclama, o tehnica proportionala definitorie
pentru imaginea si profitabilitatea punctelor de vanzare, reprezentand totodata o variabila
principala a procesului de merchandising.
Ansamblul procedurilor si regulilor de prezentare a marfurilor, tehnologia etalarii
marfurilor reuneste procesele si operatiile desfasurate in cadrul salii de vanzare in
vederea pozitionarii produselor pe echipamente comerciale specifice si informarii
consumatorilor asupra caracteristicilor economice si tehnice ale produselor.
Scopul etalarii nu se limiteaza la oferirea unei imagini de ansamblu atractive si
stimulative, ci acopera numeroase alte aspecte. Semnificative in acest sens sunt
urmatoarele:
- Atentionarea clientilor in general si a celor care potrivit temperamentului sunt
preocupati, neatenti si visatori, in general
- Atragerea, introducerea clientilor in magazine si oprirea acestora pentru a se
informa cu privire la produsele comercializate;
- Facilitatea examinarii produselor de catre clienti;
- Seducerea si tentarea clientilor, generand nasterea unei cereri de impuls;
- Facilitarea demonstratiilor si vanzarii produselor;
- Declansarea deciziei de cumparare si materializarea impulsului intr-o cumparare
efectiva ca urmare a informatiilor furnizate cu privire la pret, calitate si modalitati de
intrebuintare a produselor oferite;
- Imbunatatirea imaginii produsului si a magazinului.
Etalarea marfurilor in interiorul magazinului
Expunerea marfurilor in interiorul magazinului are in vedere urmatoarele aspecte
majore: stabilirea criteriilor de etalare, respectarea unor principii de baza, selectarea
modalitatii de etalare - expunerea marfurilor pe rafturi; etalarea marfurilor in vitrine
(anterior analizata) sau pe alte tipuri de echipamente.
De la spatial restrans al vitrinei, etalarea marfurilor se extinde la nivelul intregului
magazine. Din acest motiv, interiorul magazinului reprezinta nu numai prelungirea
actiunii elementelor exterioare, dar si informarea cumparatorilor intr-o atmosfera de
destindere, de servire si incredere, care sa contribuie la formarea deciziei de cumparare.
Etalarea marfurilor in sala de vanzare urmareste sa asigure:
- O abundenta de marfuri;
- O varietate cat mai mare si nu evidentierea unei anumite categorii de marfuri;
- Un flux rational si o circulatie active a clientilor care sa permita acestora
cuprinderea intregii suprafete a magazinului si contactul direct cu marfa
Alte cerinte care trebuie avute in vedere la realizarea tehnica a expunerii marfurilor
in interiorul magazinului se refera la urmatoarele:
- Pentru marfurile care necesita o informare suplimentara cu privire la partea
tehnica si performante este necesar ca acestea sa fie prezentate prin panouri, afise,
etichete, in care sa se evidentieze caracteristicile si paramatrii tehnico-functionali;
- Pentru marfurile ce necesita o prezentare directa se vor amenaja spatii speciale
pentru demonstratii (aparate electrocasnice si electronice);
- Articolele din cadrul unei grupe de marfuri se expun impreuna, pentru a da
posibilitatea clientului de a gasi la un loc marfurile inrudite;
- Articolele ce urmeaza a fi vandute cu prioritate se vor etala in locurile frontale;
- Marfurile cu circulatie rapida vor fi expuse aproape de magazia de mana, pentru
ca si acestea sa fie in atentia cumparatorilor;
- In colturile salii de vanzare pot fi expuse marfuri de cerere zilnica, pentru a face si
aceste puncte atractive;
- Capetele de gondole sau stendere sa fie utilizate ca locuri pentru prezentarea
noutatilor, unde etalarea va fi fantezista si cu un caracter puternic publicitar;
- Pentru unele produse, cum sunt cele electrocasnice si electronice, expunerea este
indicat sa se faca si in starea lor de functionare;
- Amplasarea si expunerea marfurilor in raport cu asa-zisul complex de consum
dupa varsta si sex (totul pentru tineret, totul pentru sugari etc), dupa modul de viata (totul
pentru menaj), dupa evenimente si sarbatori (cadouri, jucarii);
- In expunerea marfurilor o atentie deosebita se va acorda respectarii regulilor de
asociere a culorilor; astfel, in cadrul unor grupe de marfuri (confectii, tricotaje) expunerea
se face pe marimi, in cadrul acestora pe modele, iar in cadrul fiecarui model pe nuante
coloristice.
Amenajarea de ansamblu, a magazinului depinde de numerosi factori: volumul si
structura asortimentului de marfuri; formele de vanzare, in interdependenta cu tipul si
dimensiunile mobilierului utilizat; frecventa cererii de marfuri a populatiei; obiceiurile de
cumparare; zona de amplasare a magazinului si particularitatile sale constructive.
M. SORTIMENTUL MĂRFURILOR DIN STICLĂ ȘI CERAMICĂ
Mărfurile din sticlă prezintă o importanță deosebită pentru diferite domenii de
utilizare: articole de menaj, ambalaje, geamuri, optică, etc. care nu pot fi înlocuite cu
alte mărfuri. Mărfurile din sticlă se clasifică în mărfuri din sticlă pentru construcții
(pentru geamuri și specială izolantă termic și fonic) și mărfuri din sticlă pentru menaj.
Dupa compozitia chimica, procedeul de fabricatie si domeniul de utilizare sticla se
clasifica in urmatoarele grupe :
a) Sticla comuna si cristal :pentru articole de menaj si ambalaj
b) Sticla pentru constructii:
tip obisnuit pentru geamuri (transparenta,difuza)
tip speciala (termofonoizolanta si absorbanta)
tip elemente de zidarie (placi,caramizi,profile din sticla)
c) Sticla pentru laborator:
tip chimic si termic-rezistenta, folosita la obtinerea de eprubete, pipete,
palnii, vase de cultura, fiole etc.
tip sintetizata-cu un grad de porozitate folosita pentru filtrare.
d) Sticla opaca
tip crown cu dispensie scazuta
tip flint cu dispensie ridicata
e) Sticla rezistenta la radiatii ionizate folosita la microscoape, telescoape.
f) Sticla pentru corpuri de iluminat:
pentru uz casnic-incolora, mata, opala, colorata.
pentru scopuri tehico-industriale(de protectie, dispensoare, filtre pentru
inflarosii si ultraviolete)
g) Sticla de protectie contra radiatiilor nucleare.
h) Sticla fotosensibila-tip obisnuit, cristalizata (fotoceram) si fotocromica sau
fototropa, sensibila la lumina excitanta.
i) Sticla pentru fibre si fire: tip A, C, O, S.
j) Sticla pentru acoperiri:
pentru ceramica(glazura)
pentru metal(smalt)
pentru sticla(email)
k) Sticla pentru industria electronica:
ca element pasiv(dielectric)
ca element active(semiconductori)
l) Sticla solubila.
I. Sortimentul mărfurilor din sticlă pentru menaj include:
1. Articole de menaj
a) după destinație: piese detașate: pahare, căni, platouri, etc.
servicii: de apă, lichior, vin, etc.
b) după compoziția chimică a sticlei: articole din
sticlă comună; articole din sticlă cristal;
2. Articole decorative
a) după destinație: vaze, scrumiere, bomboniere, etc.
b) după compoziția chimică a sticlei: articole din sticlă comună;
articole din sticlă cristal;
3. Articole întrebuinţate ca ambalaje: butelii, borcane, damigene, etc.
4. Articole din sticlă termorezistentă: căni și farfurii de ceai, cafea, ibrice,etc.
5. Diverse articole de menaj: storcător de fructe, răzătoare de fructe, etc.
II. Articole de sticla intrebuintate ca ambalaje
In acesta grupa intra: butelii, damigene invelite sau neinvelite cu nuiele, sifoane si
borcane care pot fi:
-tip C pentru miere, cu capacitatea de 250-1000ml
-tip F pentru dulceata
-tip G pentru compot, cu aceeasi capacitate
-tip H pentru muraturi, cu capacitatea de 850ml, 1, 3, 5, 10 litri.
III. Articole din sticla termorezistenta la variatii bruste de temperatura
Folosite la obtinerea de canite, farfurioare, ibrice, vase pentru fiert lapte sau pentru
pregatit mancarea. Ele sunt de tip Jena, Pyrom, Duran, etc.
IV. Articole decorative
Sub forma de vaze pentru flori fasonate manual sau mecanic prin presare, turnare, suflare,
cu decor slif sau din sticla suprapusa: bomboniere, scrumiere, figurine.
Mărfurile ceramice sunt articole fasonate din argilă amestecată cu alte
substanțe ajutătoare și arse apoi la temperaturi ridicate, unele având suprafața
acoperită cu un strat de glazură.
Sortimentul mărfurilor ceramice include:
1. Mărfuri ceramice pentru menaj;
a) din porțelan: piese detașate: căni, farfurii, platouri, etc.;
piese care compun servicii complete: de ceai, cafea, de masă,
etc.;
b) din faiană: piese separate: căni, farfurii, etc.
piese care compun servicii complete: de ceai, cafea, etc.;
2. Mărfuri ceramice decorative;
a) din porțelan: bibelouri, statuete, etc.
b) din faianță: vaze, bomboniere,etc.
c) articole din ceramică populară: ceramică roșie, neagră, comună
termorezistentă.
3. Mărfuri ceramice pentru construcţii;
a) produse pentru zidărie: cărămizi,țigle;
b) placaje ceramice: faianță, gresie;
c) obiecte ceramice sanitare;
d) tuburi din gresie ceramică;
Mărfuri ceramice pentru uz industrial a) recipiente pentru industria chimică;
b) produse pentru așchiere și abraziune;
c) produse pentru diferite ramuri industriale: electronică, electrotehnică, textilă,
etc.
DEFECTELE ARTICOLELOR DIN STICLĂ ȘI CERAMICĂ
Defectele articolelor din sticlă pentru menaj provin de la diferite etape ale
procesului tehnologic, precum și de la procesul de manipulare și depozitare.
1. Defecte de topitură:
incluziuni de sticlă cauzate de neomogenitatea masei sticloase: se
prezintă sub formă de aer, picături, perle etc.
incluziuni de gaze în sticlă cauzate de limpezirea incompletă: se prezintă
sub formă de goluri de aer;
incluziuni de corpuri străine; defecte de culoare.
2. Defecte de fasonare:
defecte de formă: conicitate, abateri de la verticalitatea produsului, etc.
defecte de integrare: zgârieturi, fisuri, crăpături, etc.
3. Defecte de recoacere:
deformarea produsului;
modificarea nuanței.
4. Defecte de finisare:
perete străpuns din cauza șlefuirii prea
adânci;
asimetria semnelor de decorare;
scurgeri de colorant,etc.
5. Defecte de manipulare, transport, depozitare:
crăpare, fisurare, spargeri;
voalarea suprafeței din cauza umezelii, etc.
Defectele articolelor ceramice sunt:
1. Defecte de aspect:
scurgeri de glazură, bășici, fisuri, scurgeri de colorant, decor ars, decor
asimetric,
pete, exfolieri sau lipsa glazurii, etc.
2. Defecte de formă și dimensiuni:
deformarea marginilor față de o suprafață plană,
abateri de la formă și dimensiunile corespunzătoare ale obiectului, etc.
PREGATIREA MARFURILOR DIN STICLA PENTRU VANZARE
Pregatirea marfurilor in vederea vanzarii are menirea de a contribui la reducerea
gamei de operatii tehnice in timpul vanzarii, la prezentarea mai atragatoare si mai
igienica a marfurilor la cresterea productivitatii muncii, la sporirea volumului vanzarilor
si in ultima instanta la cresterea benificiilor concomitent cu o mai buna servire a
consumatorilor.
Gama operatiilor pregatitoare variaza in functie de natura marfurilor( alimentare si
nealimentare), de gradul de pregatire a lor de catre furnizori( producator sau de societate
comerciala), precum si de formele de vanzare folosite.
Din punct de vedere tehnic, realizarea pregatirii prealabile a marfurilor pentru
vanzare presupune urmatoarea categorie de operatii(operatii comune tuturor marfurilor):
- sortarea si formarea sortimentului comercial pentru a-l prezenta cumparatorilor
pe grupe, articole, dimensiuni, sortiment, etc;
- stergerea sau curatirea de praf;
-transportul si expunerea in sala de vanzare prin asezarea in rafturi, gondole,
tonete, asigurind o informare clara cu privire la sortiment, calitate, pret, etc.
Transportul - se realizeaza cu mijloace acoperite pentru a le feri de praf, umezeala,
raze solare care influenteaza nagativ starea ambalajului si a produselor.
Depozitarea - se realizeaza pe grupe de marfuri: sticla comuna si cristal; pe marci
de fabrica, marimi, modele.
Locul de depozitare trebuie să asigure o stabilitate perfecta si o buna protectie
contra agentilor atmosferici si a socurilor mecanice, deoarece sticla este un material
foarte fragil.
APLICATII PRACTICE
Pe parcursul efectuarii stagiului de practica la magazinul KAUFLAND Vaslui,
raspundeti la urmatoarea lista de cerinte:
1. Prezentati cel putin trei modificari ale calitatii pe care le-ati observat la produsele
pastrate in conditii necorespunzatoare in reteaua comerciala, precum si factorii
care au determinat aceste modificari.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
...................................................................................................................................... ....
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
........................................................................................................................................ .
2. Prezentati doua situatii in care ati observat modificarea proprietatilor
organoleptice (gust si miros) ale unor produse alimentare in pastrarea carora nu
s-a respectat vecinatatea admisa.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
........................................................................................................................................ ..
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
.............................................................................................................................. ........... .
3. Prezentati produse la care modalitatile de inscriptionare a termenului de
valabilitate este prin:
- stampilare: ..............................................................................................................
.........................................................................................................................................;
- imprimare pe ambalaj:...............................................................................................
........................................................................................................................................;
- stantarea pe ambalaje metalice: ................................................................................
........................................................................................................................................;
- etichetare:.................................................................................................................. .
........................................................................................................................................;
- stantarea pe ambalaje din sticla:................................................................................
........................................................................................................................................ .
4. Alegeti-va un produs cosmetic si identificati elementele etichetei.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
........................................................................................................................................ ..
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
...................................................................................................................................... ....
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
5. Realizati grafic ambalajul unui produs cosmetic cuprinzand toate
informatiile.
6. Realizati eticheta unei bluze.
7. Prezentati eticheta unei posete.
8. Desenati ambalajul unui produs lactat. Precizati in ce mod este inscriptionat
termenul de valabilitate al produsului.
9. Prezentati etalarea produselor cosmetice la magazinul KAUFLAND.
10. Desenati etalarea bauturilor non-alcoolice la magazinul KAUFLAND.
STUDIU DE CAZ:
Firma “European Drinks S.A.” are un mare succes pe piata bauturilor carbogazoase din
Romania. In cadrul firmei se desfasoara toate fazele procesului de productie, de la
compozitia chimica a bauturilor racoritoare, pana la ambalaje, etichete, pungi etc.
Ambalajele PET (polietilena tereftalat) constituie, in prezent, cea mai moderna tehnica
de imbuteliere, lucru ce asigura atat protectia consumatorilor (fiind ambalaj de unica
folosinta, protejeaza sanatatea consumatorilor), cat si facilitarea manipularii, transportului,
depozitarii, fiind incasabile.
Calitatea produselor este verificata riguros in laboratoarele proprii fiind prima
companie romaneasca producatoare de bauturi racoritoare de de apa minerala ce a obtinut
Certificatul de calitate EN ISO 90001, eliberat de organismul international de atestare a
sistemelor calitatii, TVU Cert din Germania.
Cerinte:
1. Prezentati modul in care ambalajul folosit de firma “European Drinks” isi
indeplineste rolul si functiile.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
...................................................................................................................... ....................
......................................................................................................................................... .
2. Prezentati modul in care ambalajul face publicitate produsului .
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
........................................................................................................................................ ..
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
3. Prezentati caracterul ecologic al ambalajului.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
JOCURI DE ROL
Pentru fiecare exercitiu, realizati dialogul comercial1, sub forma unui joc de rol,
avand în vedere etapele discutiei de vânzare, comunicarea verbala şi non verbala şi
succesul vânzarii. Evaluati-le impreuna cu grupa şi cadrul didactic sau indrumatorul de
practica !.
EX.1. O clienta tânara este nehotărâta în faţa raftului de vânzare pe care se afla diferite
tipuri de faina. Doreste sa faca pentru prima data singura o prajitura, dar nu stie ce !
Ex.2. In raionul cu bauturi vine un client la dvs. şi are nevoie de bauturi potrivite pentru
petrecerea copiilor organizata pentru fiul său.
Ex. 3. In sala de autoservire îndrumati un client, pe care îl intereseaza uleiul de măsline
din Grecia. în momentul în care afla pretul produsului clientul spune : » Atatia bani
pentru o sticla de ulei ?! Mi se pare scumpa ! ».
Ex. 4. Sunteti ocupat în raionul de brânzeturi în care faceti practică. Vi se adreseaza o
clienta şi va solicita sprijinul pentru realizarea unui platou cu branzeturi. Nu uitati sa ii
recomandati şi produse complementare.
Ex.5. Un client intră în raionul de textile al magazinului dvs. şi se opreşte în faţa
standurilor cu cămăşi! Dupa puţin timp, se uita în jur cautând ajutor.
a. De ce informaţii aveti nevoie pentru a-i putea prezenta clientului oferta de camasi ?
b.Explicati caracteristicile articolului !
c.Comparati o camasa din bumbac cu altele în amestec!Precizati avantajele şi
dezavantajele.
d. Alegeti articole complementare potrivite.
Ex.6. In raionul de confectii îin care efectuati practica o serviti pe o clienta şi pe fiica
acesteia în vâarsta de 14 ani. Clienta doreste o rochie noua pentru fiica şi se opreste la
una colorata. Fetei ii place insa alta rochie, scurta şi de culoare neagra.
a. Cum va comportati daca se ajunge la o cearta intre mama şi fiica din cauza hainelor.
b. Descrieti cerintele pe care mama şi fiica le au fata de marfa.
b. Faceti în asa fel incat discutia de vânzare sa se incheie cu succes.
1 Un scenariu complet de vânzare cuprinzand regulile stricte de tinuta, mimica, miscare, de pezentare verbala şi de
oferire a produselor, organizate pe anumite etape şi avand ca scop declansarea deciziei de cumparare şi transformarea
cumparatorului în client.
Ex.7. Un client intra ezitând şi nesigur în raion. Se uita prin raion cautand ceva,
examineaza nehotarat un articol ici, unul colo…
Cand va indreptati spre el este vizibil usurat. Il salutati amabil şi aflati ca doreste un
cadou, dar nu stie inca exact ce. Acum incepe pentru dvs. adevarata provocare, trebuie sa
aveti în vedere două lucruri :
- motivul de cumparare ; cadouri care trebuie sa bucure, sa surprinda, din obligatie ;
- cerintele persoanei care va primi cadoul : sexul, varsta, relatia cu clientul, hobby-
urile.
Din discutie rezultă ca are o obligatie faţă de o prietena, de 35 ani, profesoara, cadou
care ar dori sa o bucure şi în acelasi timp , s-o surprinda. Cum procedati şi ce produse
oferiti?
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Ce cazuri particulare aţi întâlnit deja în activitatea de vânzare ?
Cum v-aţi comportat ? Daţi exemple !
STUDII DE CAZ
Analizaţi aceste studii de caz, atât individual cât şi în cadrul grupului. Pentru fiecare
exercitiu în parte, precizaţi :
- comportamentul vânzătorilor (atât aspectele pozitive, cât şi cele negative) ;
- tipul de client şi comportamentul acestuia ;
- cum aţi fi procedat dacă aţi fi fost dvs.vânzător(i) ?
Ex.1. O discutie intre doua prietene :
« Ieri am fost intru-un magazin de confectii.Inchipuie-ti, ca aveau un costum fantastic
pentru primavara. Era atat de frumos, incat l-as fi cumparat imediat, desi era scump !
« şi de ce nu ti-ai cumparat costumul ? Nu ti-a venit bine, sau de ce ? »
« Eh, nici nu s-a pus problema de probat. Ce crezi, stau în fata standului şi o vânzatoare
imi spune asa în trecere, ca acesta nu ar fi o alegere potrivita pentru mine, ca la varsta
mea nu as mai putea purta asa un costum. A disparut inainte sa pot spune şi eu ceva »
« şi nu ai facut nimic ? »………………………
Discutia a continuat, dar dvs. analizati-o pe cea din perspectiva clientei şi a vânzatoarei !
Ex.2. La raionul de menaj doua vânzatoare transporta şi aseaza marfa în rafturi în timp ce
o cumparatoare asteapta în fata tonetului.
C : Doamnelor va rog sa ma serviti şi pe mine.
V : Imediat, va rog sa mai asteptati putin pana terminam de aszat marfa care a venit acum
o jumatate de ora.
C : Astept de vreo 10 minute şi nu mai pot sa stau, intarzii la serviciu. Doresc doar un
serviciu de cafea, cel de 85 lei.
V : Doamna nu putem servii, pana nu asezam marfa!Veniti dupa masa, daca nu asteptati!
C : Cum sa vin dupa masa, nu am timp, dureaza foarte putin sa ma srviti, stiu exact ce
doresc. E nevoie doar de putina bunavointa.
V : Nu mai insistati, pana nu terminam de asezat marfa, nu servim !
C :Atata lipsa de amabilitate nu am mai intalnit! Am sa notez în «Jurnalul
cumparatorului»
Ex.3. La un raion de dulciuri :
C : Va rog, 2 cafea Iacobs, 200 gr.dropsuri, 3 plicuri de piper şi un 1 kg.de lamaii…..
V : Stati doamna, ca m-ati zapacit ! Va rog sa spuneti pe rand ce doriti, nu sa insirati toata
lista. Eu nu am decat un cap.
C : Scuzati-ma, mai repet odata. Doua
cafea……………………………………………………
Vânzatoarea pune pe tonet 2 plicuir de piper.
C : V-am spus 3 plicuri, nu doua şi am repetat destul de rar !
V : Va rog sa vorbiti mai tare şi mai rar ! Mi-e imposibil sa va urmaresc !
C : Asculta doamna, fii mai arenta cand ti se solicita marfa ! Parca vorbesc la pereti !
Chiar asa sa repet de zece ori un lucru şi dirajata, mai tare, mai rar. …………..
V : Sunt foarte atenta, dar nu sunt banda sa inregistrez ce debiteaza fiecare client.
Si clientul trebuie sa stie sa vorbeasca cu personalul din comert, nu sa pretinda totul
numai de la noi !
C : Controleaza-ti tonul şi comportarea, doamna ! Numai graba şi oboseala ma retin sa
nu te reclam directorului de magazin.
Ex.4. Cititi cu atentie următoarele discutii partiale de vânzare :
Situatia de vânzare 1
C : Caut o fusta !
V : La ce sa se potriveasca ?
C :Stiti, as vrea sa fie ceva mai deosebit,
ceva mai nou !
…………………………………………
V : (dupa ce clienta iese din cabina cu
fusta). » Va place cum va sta ?
C : Foarte mult ! (uitandu-se în oglinda.)
Situatia de vânzare 2
C : M-ar interesa o fusta !
V : La ce doriti sa o purtati ?
C : Ei, asa pentru fiecare zi, nimic scump, mai
degraba ceva simplu.
……………………………………………….
V : Corespunde fusta intr-o oarecare masura
asteptarilor dvs. ?
C :Da, cat costa ?
V : Fusta are o croiala deosebita, care o
face foarte la moda »
…………………………………………
V : Fusta este dintr-un amestec de lana cu
poliester, costa 230 lei, nu se sifoneaza, o puteti
purta mult timp şi astfel merita pretul. Pe termen
lung, chiar economisiti bani.
………………………………………………..
Ce motive de cumparare sunt luate în considerare ?
Cu ajutorul caror argumente este explicat clientei beneficiul produsului ?
Sunt suficiente argumentele oferite pentru a se lua decizia de cumparare? Argumentati.
Ex.6. Deseori clienţii fac reclamatii referitoare la marfa achizitionata, pentru
nemultumirile lor vis-a-vis de comportamentul vânzătorilor, serviciile prestate de
magazin şi altele. Descrieti un caz de reclamatie din raionul dvs. Aveti în vedere :
1. comportamentul clientului ;
2. comportamentul vânzătorului ;
3. problema şi rezolvarea acesteia ;
4. gradul de satisfactie al clientului.
In urma analizei, discutaţi cu colegii din grupa precum şi cu îndrumatorul de practică
concluziile şi soluţiile propuse pentru fiecare exercitiu în parte.
Bibliografie
1. Cucoş, C.: Teorie și metodologia evaluării, Editura Polirom, București, 2008
2. Cerghit I. : Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri,
strategii, Editura Aramis, 2002
3. Creţu ,C. : Psihopedagogia succesului, Editura Polirom Iaşi, 1997
4. Cristea ,S.: Dicţionar de pedagogie, Editura Litera Educaţional, Chişinău, 2002
5. Prof.univ.dr. Dumitru DIMA Prof.univ.dr. Ion DIACONESCU Prof.univ.dr. Rodica
PAMFILIE Conf.univ.dr. Roxana PROCOPIE Lect.univ.dr. Magdalena BOBE
Lect.univ.dr. Carmen PĂUNESCU Lect.univ.dr. Dorin POPESCU Asist.univ.drd. Lelia
CHIRU - Fundamentele Ştiinţei mărfurilor alimentare
