CODUL PENAL AL REPUBLICII FEDERALE...

DE DE

CODUL PENAL AL

REPUBLICII FEDERALE GERMANIA

Codul penal al Republicii Federale Germania 3

E

DE

DE

CODUL PENAL AL REPUBLICII FEDERALE GERMANIA

Tudorel TOADER

Codul penal este structurat pe două părţi: Partea generală (§ 1 - § 79b) şi

Partea specială (§ 80 - § 358).

Partea generală (§ 1 - § 79b)

Principalele particularităţi în raport de Codul penal român, se referă la

următoarele:

Momentul săvârşirii faptei. Fapta se consideră săvârşită la momentul la care a

acţionat făptuitorul sau participantul sau, în cazul omisiunii, ar fi trebuit să

acţioneze. Nu este relevant momentul la care se produce rezultatul.

Infracţiuni şi delicte. Infracţiunile sunt faptele ilegale care se pedepsesc cu mini

mum un an de închisoare sau mai mult. Delictele sunt faptele ilegale care se

pedepsesc cu închisoarea pe o perioadă mai mică de un an sau cu amendă.

Răspunderea penală pentru tentativă. Tentativa de săvârşire a unei infracţiuni se

pedepseşte întotdeauna, iar tentativa de săvârşire a unui delict doar atunci când

legea o prevede în mod expres.

Răspunderea penală individuală a participantului. Fiecare participant se pedepseşte

conform propriei vinovăţii, indiferent de vinovăţia celorlalţi.

Conspiraţia. Fapta persoanei care încearcă să determine o altă persoană să

săvârşească o infracţiune sau să o instige în acest sens se pedepseşte conform

dispoziţiilor aplicabile pentru tentativa la infracţiunea respectivă.

Neimputabilitatea declaraţiilor şi rapoartelor din Parlament. Membrii Parlamentului

Federal, ai Adunării Federale sau ai unui organ legislativ de la nivel de land nu

pot fi niciodată traşi la răspundere în afara acestor instituţii pentru votul exercitat

sau pentru o declaraţie făcută în cadrul acestor instituţii sau al unor comisii ale

acestora. Aceasta nu se aplică afi rmaţiilor calomnioase.

Durata pedepsei cu închisoarea. Limita maximă a pedepsei cu închisoarea este 15

ani, iar limita minimă o lună.

Dispunerea amenzii în zile-amendă. Amenda se dispune în zile-amendă. Amenda

este de minimum 5 zile-amendă şi, dacă legea nu prevede altceva, de maximum

360 zile-amendă pline. Cuantumul unei zile-amendă este stabilit de instanţă cu

luarea în considerare a circumstanţelor personale şi materiale ale făptuitorului.

În acest sens, de regulă, se are în vedere venitul net mediu pe zi pe care

făptuitorul îl are sau l-ar putea avea. O zi-amendă se stabileşte la suma de

minimum un euro şi maximum 30.000 euro.

4 Codex penal

DE

Facilităţi la plata amenzii. Dacă se consideră că făptuitorul nu poate achita

imediat amenda, având în vedere circumstanţele personale şi materiale ale

acestuia, instanţa îi acordă un termen de plată sau îi permite achitarea amenzii în

anumite tranşe.

Pedeapsa cu închisoarea pentru neplata amenzii. În locul pedepsei amenzii

necolectate se aplică pedeapsa cu închisoarea. O zi-amendă corespunde unei zile

de pedeapsă cu închisoarea.

Tranzacţia judiciară, repararea prejudiciului. Dacă făptuitorul, în eforturile sale de a

ajunge cu partea vătămată la o înţelegere (tranzacţie judiciară), a reparat în tot sau

în cea mai mare parte prejudiciul produs prin săvârşirea faptei sau s-a străduit în

mod serios să repare prejudiciul sau într-un caz în care repararea prejudiciului a

necesitat eforturi personale considerabile sau renunţarea personală, a despăgubit

partea vătămată în întregime sau în cea mai mare parte, instanţa poate reduce

pedeapsa.

Probaţiunea. Pe durata termenului de încercare sau pe o parte a duratei

termenului de încercare, instanţa plasează persoana condamnată sub

supravegherea şi îndrumarea unui consilier de probaţiune, dacă această măsură

este de natură a împiedica persoana condamnată să săvârşească alte fapte penale.

Principiul proporţionalităţii. O măsură de siguranţă din categoria celor dispuse de

instanţă la pronunţare nu poate fi dispusă dacă este disproporţionată în raport de

importanţa faptelor săvârşite de făptuitor şi de cele care ar putea fi săvârşite de

făptuitor, precum şi de gradul de pericol social al acestuia.

Indisponibilizarea extinsă a produselor infracţiunii de la făptuitori şi participanţi. Dacă a

fost săvârşită o faptă ilegală, instanţa dispune indisponibilizarea bunurilor

făptuitorului sau participantului şi atunci când aceste bunuri au fost obţinute prin

sau pentru săvârşirea altor fapte ilegale.

Partea specială (§ 80 - § 358) Continuarea unui partid declarat neconstituţional. Persoana care, în interiorul

domeniului de aplicare teritorială a prezentei legi, în calitate de conducător sau

susţinător, menţine existenţa organizaţională a unui partid declarat

neconstituţional de către Curtea Constituţională Federală sau a unui partid în

legătură cu care Curtea Constituţională Federală a constatat că este organizaţie

înlocuitoare a unui partid interzis se pedepseşte cu închisoarea.

Defăimarea preşedintelui federal. Persoana care, în public, în cadrul unei adunări

sau prin diseminarea de materiale defăimează preşedintele federal se pedepseşte

cu închisoare.

Defăimarea anticonstituţională a organelor constituţionale. Persoana care, în public, în

cadrul unei adunări sau prin diseminarea de materiale defăimează un organ


E

DE

DE

legislativ, guvernul sau curtea constituţională a Republicii Federale Germania sau

a unuia din landurile acesteia sau a unuia dintre membrii acestora, în această

calitate, într-un mod de natură să pună în pericol respectul faţă de stat şi prin

aceasta se implică în mod intenţionat în aspiraţii împotriva existenţei Republicii

Federale Germania sau împotriva principiilor constituţionale se pedepseşte cu

închisoare. Jignirea. Jignirea se pedepseşte cu închisoarea sau cu amendă. Fapta este mai

gravă dacă jignirea este săvârşită prin umilinţe. Defăimarea. Persoana care afi rmă sau răspândeşte în legătură cu o altă

persoană un fapt de natură a defăima persoana sau a afecta modul în care aceasta este percepută public se pedepseşte, dacă se probează că acest fapt nu este adevărat, cu pedeapsa cu închisoarea sau cu amendă. Fapta este mai gravă dacă a fost săvârşită în public sau prin diseminarea de materiale.

Calomnia. Persoana care cu bună ştiinţă afi rmă sau răspândeşte cu privire la o altă persoană un fapt neadevărat de natură a defăima persoana sau de a afecta modul în care aceasta este percepută public sau de a pune în pericol credibilitatea acesteia se pedepseşte cu închisoarea sau cu amendă. Fapta este mai gravă dacă este săvârşită public, într-o adunare sau prin diseminarea de materiale.

Defăimarea şi calomnia contra persoanelor din viaţa politică. Dacă contra unei persoane implicate în viaţa politică a ţării în mod public, într-o adunare sau prin diseminarea de materiale se săvârşeşte o faptă de defăimare din motive care ţin de funcţia persoanei jignite în viaţa politică şi dacă fapta este de natură să îngreuneze considerabil activitatea publică a acesteia, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 5 ani.

Publicarea hotărârii de condamnare. Dacă jignirea s-a produs în mod public sau prin diseminarea de materiale şi dacă instanţa dispune o pedeapsă pentru fapta respectivă, instanţa va dispune ca hotărârea de condamnare pentru jignire la cerere să fi e făcută publică, la cererea persoanei vătămate sau a altei persoane care are dreptul de a face plângere prealabilă.

Căsătoria forţată. Persoana care constrânge o altă persoană, în mod ilegal, prin violenţă sau prin ameninţare cu un rău considerabil, să încheie o căsătorie se pedepseşte cu închisoarea.

Suspiciunea politică. Persoana care, printr-o plângere penală sau printr-un denunţ, expune o altă persoană pericolului de a fi persecutată pe motive politice şi de a-i cauza, contrar principiilor statului de drept, prin măsuri violente sau arbitrare, suferinţe fi zice sau moartea, precum şi pericolului de a fi privată de libertate în mod ilegal sau de a fi grav afectată în ceea ce priveşte cariera profesională sau situaţia fi nanciară se pedepseşte cu închisoarea.

Manipularea competiţiilor de sport profesionist. Persoana care, în calitate de sportiv sau antrenor, pretinde, lasă să i se promită sau acceptă un folos pentru sine sau pentru un terţ în schimbul infl uenţării parcursului sau rezultatului

6 Codex penal

DE

unei competiţii de sport profesionist în mod necompetiţional în favoarea adversarului se pedepseşte cu închisoarea.

Falsifi carea înregistrărilor tehnice. Persoana care, în scopul inducerii în eroare în cadrul unor raporturi juridice, produce o înregistrare tehnică falsă sau falsifi că o înregistrare tehnică sau utilizează o înregistrare tehnică falsă sau falsifi cată, se pedepseşte cu închisoarea.

Înţelegeri neconcurenţiale în cadrul licitaţiilor publice. Persoana care, în cadrul unei

licitaţii publice cu privire la mărfuri sau servicii, depune o ofertă care are la bază o

înţelegere ilegală care urmăreşte să determine autoritatea contractantă să accepte

o anumită ofertă se pedepseşte cu închisoarea.

Darea şi luarea de mită în cadrul actelor de comerţ. Se pedepseşte cu închisoare sau

cu amendă persoana care în cadrul actelor de comerţ în calitate de angajat al unei

companii solicită, lasă să i se promită sau acceptă un folos material pentru sine

sau pentru un terţ în schimbul promisiunii de a favoriza în mod neconcurenţial

un competitor în ceea ce priveşte achiziţia de mărfuri şi servicii sau fără

aprobarea companiei solicită, lasă să i se promită sau acceptă pentru sine sau

pentru un terţ un folos material în schimbul promisiunii de a face o acţiune sau

omisiune în ceea ce priveşte achiziţia de mărfuri şi servicii, încălcându-şi în acest

mod obligaţiile faţă de companie.

Luarea de mită în domeniul medical. Persoana care, în calitate de practician al unei

profesii medicale care, în scopul exercitării profesiei sau purtării denumirii

profesionale necesită o formare recunoscută de stat, solicită, lasă să i se promită

sau acceptă în legătură cu exercitarea profesiei un folos material pentru sine sau

pentru un terţ în schimbul promisiunii de a favoriza în mod neconcurenţial un

competitor în ceea ce priveşte prescrierea de medicamente, remedii sau adjuvanţi

sau produse medicale, achiziţia de medicamente sau adjuvanţi sau produse

medicale care sunt concepute pentru utilizarea nemijlocită de către reprezentanţii

profesiilor medicale sau de către un îngrijitor medical sau furnizarea de pacienţi

sau materiale utilizate pentru consultaţii se pedep seşte cu închisoarea.

Cursele interzise de maşini. Persoana care, în trafi cul rutier aranjează sau

organizează o cursă interzisă de maşini, participă la o cursă interzisă de maşini în

calitate de conducător auto sau în calitate de conducător auto, se deplasează cu

viteză neadaptată condiţiilor de trafi c şi în mod fl agrant neregulamentar în

scopul de a atinge o viteză cât mai mare se pedepseşte cu închisoarea.

Pretinderea de onorarii excesive. Funcţionarul public, avocatul sau alt apărător care

are dreptul de a pretinde în favoarea sa onorarii sau alte tipuri de prestaţii în

schimbul serviciilor profesionale prestate se pedepseşte, dacă pretinde onorarii

sau prestaţii despre care cunoaşte că persoana plătitoare nu le datorează sau le

datorează doar în sumă mai mică, cu închisoarea.


E

DE

DE

Încălcarea obligaţiilor de reprezentare a părţilor. Avocatul sau un alt apărător care, în

această calitate şi în cadrul aceleaşi cauze, îşi pune serviciile în slujba ambelor

părţi se pedepseşte cu închisoarea.

8 Codex penal

DE

CUPRINS

Partea generală ...................................................................................895

Secţiunea I. Legea penală .................................................................................895

Titlul I. Domeniul de aplicare ......................................................................895

Titlul II. Terminologie ..................................................................................899

Secţiunea II. Fapta ............................................................................................901

Titlul I. Bazele răspunderii penale ...............................................................901

Titlul II. Tentativa ..........................................................................................903

Titlul III. Autorul şi participanţii ................................................................903 Titlul IV. Legitima apărare şi starea de necesitate .....................................905

Titlul V. Caracterul neimputabil al declaraţiilor şi rapoartelor

din Parlament ..............................................................................................906

Secţiunea III. Consecinţele juridice ale faptei ...............................................906 Titlul I. Pedepsele ...........................................................................................906 Titlul II. Individualizarea pedepsei ..............................................................909 Titlul III. Individualizarea pedepsei în cazul mai multor

încălcări ale legii ........................................................................................913

Titlul IV. Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere .................914

Titlul V. Avertismentul şi amânarea aplicării pedepsei;

renunţarea la aplicarea pedepsei ..............................................................919

Titlul VI. Măsuri de siguranţă ......................................................................921

Titlul VII. Confi scarea ..................................................................................941

Secţiunea IV. Plângerea prealabilă, împuternicirea, cererea

de urmărire formulată de un stat străin ....................................................948

Secţiunea V. Prescripţia ....................................................................................951

Titlul I. Prescripţia urmăririi penale..............................................................951

Titlul II. Prescripţia executării pedepsei .....................................................954

Partea specială .....................................................................................955

Secţiunea I. Infracţiuni contra păcii, înalta trădare şi punerea

în pericol a statului de drept democratic ........................................................955

Titlul I. Infracţiuni contra păcii .....................................................................955

Titlul II. Înalta trădare ...................................................................................955

Titlul III. Punerea în pericol a statului de drept democratic ....................956

Titlul IV. Dispoziţii comune .........................................................................965


E

DE

DE

Secţiunea II. Trădarea de ţară şi punerea în pericol

a siguranţei externe ...............................................................................966

Secţiunea III. Fapte penale contra statelor străine ......................................971

Secţiunea IV. Fapte penale contra organelor constituţionale,

precum şi infracţiuni electorale .......................................................971

Secţiunea V. Infracţiuni contra apărării naţionale .........................................975

Secţiunea VI. Infracţiuni contra autorităţii de stat ........................................977

Secţiunea VII. Infracţiuni contra ordinii publice ...........................................980

Secţiunea VIII. Falsifi carea de monedă şi timbre .........................................992

Secţiunea IX. Declaraţia mincinoasă şi sperjurul ...........................................995

Secţiunea X. Acuzaţiile false .............................................................................997

Secţiunea XI. Infracţiuni care aduc atingere libertăţii religioase

şi ideologiilor despre lume .............................................................................998

Secţiunea XII. Infracţiuni contra unor relaţii de familie ...............................999

Secţiunea XIII. Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală .................................1000

Secţiunea XIV. Insulta .....................................................................................1012

Secţiunea XV. Încălcarea vieţii private ..........................................................1015

Secţiunea XVI. Infracţiuni contra vieţii ..................................................1021

Secţiunea XVII. Infracţiuni contra integrităţii corporale ..........................1025

Secţiunea XVIII. Infracţiuni contra libertăţii persoanei ............................1028

Secţiunea XIX. Furtul şi delapidarea ............................................................1036

Secţiunea XX. Tâlhăria şi şantajul .................................................................1039

Secţiunea XXI. Favorizarea şi tăinuirea .......................................................1040

Secţiunea XII. Înşelăciunea şi abuzul de încredere .....................................1044

Secţiunea XXIII. Falsul intelectual ................................................................1051

Secţiunea XXIV. Infracţiuni privind procedura insolvenţei ......................1055

Secţiunea XXV. Infracţiuni comise în interes personal ..............................1058

Secţiunea XXVI. Infracţiuni la regimul concurenţei ...................................1061

Secţiunea XXVII. Distrugerea ........................................................................1063

Secţiunea XXVIII. Infracţiuni de pericol pentru siguranţa publică ..........1065

Secţiunea XXIX. Infracţiuni contra mediului înconjurător ........................1078

Secţiunea XXX. Infracţiuni săvârşite în exercitarea

unei funcţii publice ...................................................................................1087

10 Codex penal

DE

CODUL PENAL AL REPUBLICII FEDERALE

GERMANIA1)

SECŢIUNEA I

Legea penală

TITLUL I Domeniul de aplicare

§ 1. Nicio pedeapsă fără lege

O faptă poate fi pedepsită ca infracţiune doar dacă era incriminată prin lege

înainte de săvârşirea sa.

§ 2. Aplicarea în timp

(1) Pedeapsa şi consecinţele acesteia se stabilesc conform legii în vigoare la

data săvârşirii faptei.

(2) Dacă limitele de pedeapsă se modifi că în timpul săvârşirii faptei, se va

aplica legea în vigoare la data consumării faptei.

(3) Dacă legea în vigoare la data consumării faptei se modifi că anterior

pronunţării instanţei, se va aplica legea penală mai favorabilă.

(4) Legea temporară se aplică faptelor săvârşite pe perioada în care legea a

fost în vigoare chiar şi după ieşirea ei din vigoare, cu excepţia situaţiilor în care

legea prevede altfel.

(5) În cazul măsurilor de confi scare în vederea recuperării, confi scare sau

confi scare în vederea scoaterii din uz se aplică dispoziţiile alineatelor 1 şi 4 în

mod corespunzător.

(6) Măsurile de siguranţă, vor fi stabilite, în lipsa altor prevederi legislative,

conform legii în vigoare la data pronunţării.

§ 3. Aplicarea la fapte săvârşite pe teritoriul Republicii Federale Germania

Legea penală germană se aplică faptelor săvârşite pe teritoriul Republicii

Federale Germania.

1 ) Codul penal în versiunea publicată la data de 13 noiembrie 1998 (BGBl. I pag.

3322), ultima modifi care a fost realizată prin articol 1 din Legea din 30 octombrie 2017

(BGBl. I pag. 3618).


E

DE

DE

§ 4. Aplicarea la fapte săvârşite la bordul navelor sau aeronavelor germane

Legea penală germană se aplică, independent de legea aplicabilă la locul

săvârşirii faptei, faptelor săvârşite la bordul unei nave sau aeronave germane care

are dreptul de a arbora drapelul federal sau simbolul apartenenţei la statul

Republica Federală Germania.

§ 5. Fapte săvârşite în străinătate, cu legătură specială cu Republica

Federală Germania


săvârşirii faptei, următoarelor fapte săvârşite în străinătate:

1. abrogat;

2. înaltă trădare (§ 81-83);

3. punerea în pericol a statului de drept democratic:

a) în cazurile prevăzute la § 89, 90a alin. 1 şi § 90b dacă făptuitorul este cetă-

ţean german şi cu domiciliul în aria de aplicare teritorială al prezentei legi şi

b) în cazurile prevăzute la § 90 şi 90a alin. 2;

4. trădarea de ţară şi punerea în pericol a securităţii externe (§ 94-100a); 5.

fapte penale contra apărării ţării:

a) în cazurile prevăzute la § 109 şi 109e-109g şi

b) în cazurile prevăzute la § 109a, 109b şi 109h dacă făptuitorul este german

cu domiciliul în aria de aplicare teritorială a prezentei legi;

6. fapte penale contra libertăţii persoanei

a) în cazurile prevăzute la § 234a şi 241a dacă fapta este îndreptată

împotriva unei persoane care la data săvârşirii faptei este cetăţean german şi îşi

are domiciliul sau reşedinţa obişnuită în Republica Federală Germania,

b) în cazurile prevăzute la § 235 alin. 2 punctul 2 dacă fapta este îndreptată

împotriva unei persoane care la data săvârşirii faptei îşi are domiciliul sau

reşedinţa obişnuită în Republica Federală Germania,

c) în cazurile prevăzute la § 237, dacă la data săvârşirii faptei făptuitorul este

german sau fapta este îndreptată împotriva unei persoane care la data săvârşirii

faptei îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită în Republica Federală

Germania;

7. violarea secretului comercial sau industrial al unei întreprinderi sau

companii care îşi are sediul în domeniul de aplicare teritorială a prezentei legi

sau al unei companii cu sediul în străinătate care depinde de o companie care

îşi are sediul în domeniul de aplicare teritorială a prezentei legi şi formează cu

aceasta un concern;

8. fapte penale contra libertăţii sexuale în cazurile prevăzute la § 174 alin.

1, 2 şi 4, § 176-178 şi § 182 dacă la data săvârşirii faptei făptuitorul este

12 Codex penal

DE

german;

9. fapte penale contra vieţii:

a) în cazurile prevăzute la § 218 alin. 2 teza 2 punctul 1 şi alin. 4 teza

1 dacă

la data săvârşirii faptei făptuitorul este cetăţean german şi

b) în celelalte cazuri prevăzute la § 218 dacă la data săvârşirii faptei

făptuitorul este cetăţean german şi cu domiciliul pe teritoriul Republicii

Federale Germania;

9a. fapte penale contra integrităţii corporale:

a) în cazurile prevăzute la § 226 alin. 1 punctul 1 coroborat cu alin. 2 dacă se

ajunge la pierderea capacităţii de reproducere când la data săvârşirii faptei

făptuitorul este cetăţean german şi

b) în cazurile prevăzute la § 226a dacă la data săvârşirii faptei făptuitorul este

cetăţean german sau dacă fapta este îndreptată împotriva unei persoane care la

data săvârşirii faptei îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită pe teritoriul

Republicii Federale Germania;

10. mărturia mincinoasă, sperjurul şi declaraţiile false date pe propria

răspundere (§ 153-156) în cadrul unei proceduri care se încadrează în domeniul

de aplicare teritorială a prezentei legi, pendinte la o instanţă sau la o altă entitate

germană competentă să ia declaraţii sub jurământ sau declaraţii pe propria

răspundere;

10a. înşelăciunea la pariuri sportive şi manipularea competiţiilor de sport

profesionist (§ 265c şi 265d), dacă fapta se referă la o competiţie care are loc în

Republica Federală Germania;

11. fapte penale contra mediului înconjurător în cazurile prevăzute la § 324,

326, 330 şi 330a, săvârşite în zona economică exclusivă germană, în măsura în

care convenţiile de drept internaţional din domeniul protecţiei mărilor permit

sancţionarea acestora ca fapte penale;

11a. fapte penale prevăzute la § 328 alin. 2 punctele 3 şi 4, alin. 4 şi 5, inclusiv

coroborat cu § 330, dacă la data săvârşirii faptei făptuitorul este cetăţean german;

12. fapte săvârşite de un funcţionar public german sau de o persoană din

serviciul public cu statut special în timpul unei deplasări în interes de serviciu sau

în legătură cu serviciul;

13. fapte săvârşite de un cetăţean străin în calitate de funcţionar public sau de

o persoană din serviciul public cu statut special;

14. fapte săvârşite de o persoană împotriva unui funcţionar public sau a unei

persoane din serviciul public cu statut special sau împotriva unui militar al

Armatei Germane Bundeswehr în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în

legătură cu serviciul;


E

DE

DE

15. fapte penale prevăzute la § 331-337 dacă:

a) la data săvârşirii faptei făptuitorul este cetăţean german,

b) la data săvârşirii faptei făptuitorul este funcţionar public european şi

ofi ciul său îşi are sediul în Republica Federală Germania,

c) fapta este săvârşită împotriva unui funcţionar public sau a unei persoane

din serviciul public cu statut special sau împotriva unui militar al Armatei

Germane Bundeswehr sau

d) fapta este săvârşită împotriva unui funcţionar public european sau arbitru

care la data săvârşirii faptei este cetăţean german sau fapta este săvârşită de o per

soană asimilată conform § 335a, care la data săvârşirii faptei este cetăţean

german;

16. darea şi luarea de mită în legătură cu persoane mandatate (§ 108e), dacă

a) la data săvârşirii faptei făptuitorul era membru al unui parlament german

sau cetăţean german sau

b) fapta este săvârşită împotriva unui membru al unui parlament german sau

împotriva unei persoane care la data săvârşirii faptei era cetăţean german;

17. trafi cul de organe sau ţesuturi (§ 18 din Legea transplantului) dacă la data

săvârşirii faptei făptuitorul era cetăţean german.

§ 6. Fapte săvârşite în străinătate contra valorilor ocrotite la nivel

internaţional


săvârşirii faptei, şi următoarelor fapte săvârşite în străinătate:

1. abrogat

2. infracţiuni privind materialele nucleare, substanţele explozibile şi

radioactive în cazurile prevăzute la § 307 şi 308 alin. 1-4, § 309 alin. 2 şi § 310;

3. Infracţiuni contra trafi cului aerian şi naval (§ 316c);

4. trafi cul de persoane (§ 232);

5. distribuirea neautorizată de substanţe narcotice;

6. distribuirea de materiale pornografi ce în cazurile prevăzute la §

184a, 184b alin. 1 şi 2 şi § 184c alin. 1 şi 2, fi ecare şi coroborat cu § 184d alin.

1 teza 1;

7. contrafacerea de monedă şi falsifi carea de titluri de valoare (§ 146, 151 şi 152), falsifi carea de carduri de plată cu funcţie de garanţie şi formulare de eurocecuri (§ 152b alin. 1-4), precum şi punerea lor în circulaţie (§ 149, 151,

152 şi 152b alin. 5);

8. înşelăciunea în legătură cu subvenţiile (§ 264);

9. fapte care, în temeiul unui tratat interstatal semnat de

14 Codex penal

DE

Republica Federală Germania, sunt sancţionate penal şi atunci când sunt

săvârşite în străinătate.

§ 7. Aplicarea pentru fapte săvârşite în străinătate – alte cazuri

(1) Legea penală germană se aplică faptelor săvârşite în străinătate împotriva

unui cetăţean german dacă şi la locul săvârşirii faptei fapta se pedepseşte sau dacă

locul săvârşirii faptei nu se supune niciunei jurisdicţii penale.

(2) Legea penală germană se aplică altor fapte săvârşite în străinătate dacă şi la locul săvârşirii sale fapta se pedepseşte sau dacă locul săvârşirii faptei nu se supune niciunei jurisdicţii penale şi dacă făptuitorul

1. la data săvârşirii faptei era cetăţean german sau a devenit după săvârşirea

faptei sau

2. la data săvârşirii faptei era cetăţean străin, este descoperit pe teritoriul

Republicii Federale Germania şi, deşi Legea privind extrădarea ar permite

extrădarea sa având în vedere tipul faptei, nu este extrădat ca urmare a faptului că

nu se solicită în termen extrădarea sau cererea de extrădare este respinsă ori

extrădarea nu poate fi efectuată.

§ 8. Momentul săvârşirii faptei

Fapta se consideră săvârşită la momentul la care a acţionat autorul sau

participantul sau, în cazul omisiunii, la care ar fi trebuit să acţioneze. Nu este

relevant momentul la care se produce rezultatul.

§ 9. Locul săvârşirii faptei

(1) Fapta se consideră săvârşită în fi ecare loc în care făptuitorul a acţionat

sau, în cazul omisiunii, ar fi trebuit să acţioneze sau în care s-a produs rezultatul

ca element constitutiv sau în care acesta ar fi trebuit să se producă conform

reprezentării făptuitorului.

(2) Participaţia se consideră săvârşită atât la locul săvârşirii faptei, cât şi în fi

ecare loc în care participantul a acţionat sau, în cazul omisiunii, ar fi trebuit să

acţioneze sau în care fapta urma să fi e săvârşită conform reprezentării acestuia.

Dacă participantul a acţionat pe teritoriul Republicii Federale Germania în cadrul

unei fapte săvârşite în străinătate, pentru participaţie se va aplica legea germană,

chiar dacă fapta nu se pedepseşte conform legii aplicabile la locul săvârşirii faptei.

§ 10. Dispoziţii speciale aplicabile adolescenţilor şi tinerilor

Prezenta lege se aplică adolescenţilor şi tinerilor doar în măsura în care Legea

pentru minori nu prevede altceva.

TITLUL II Terminologie


E

DE

DE

§ 11. Defi niţii

(1) În sensul prezentei legi:

1. membri de familie sunt:

a) rude şi afi ni în linie directă, soţul/soţia,

partenerul/partenera, logodnicul/

logodnica, inclusiv în înţelesul Legii privind parteneriatul civil, fratele/sora,

soţul/soţia sau partenerul/partenera fratelui/sorei, fratele/sora soţului/soţiei sau

partenerului/partenerei, inclusiv atunci când căsătoria sau parteneriatul civil pe

care se întemeia relaţia nu mai există sau atunci când relaţia de rudenie sau afi

nitate a încetat,

b) părinţii adoptivi şi copiii adoptivi;2.

funcţionar public este:

persoana care conform dreptului german a) este

funcţionar sau judecător,

b) deţine o altă funcţie publică sau

c) este mandatată să exercite în cadrul unei autorităţi sau în cadrul altei

instituţii sau în numele acestora activităţi de administraţie publică, indiferent

de forma de organizare aleasă pentru îndeplinirea prerogativelor; 2a.

funcţionar public european este:

persoana care

a) este membru al Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene, Curţii

de Conturi sau a unei instanţe a Uniunii Europene,

b) funcţionar sau alt tip de angajat al Uniunii Europene sau al unei instituţii

create în temeiul dreptului Uniunii Europene sau

c) este mandatată să exercite activităţi în cadrul Uniunii Europene sau al

unei instituţii create în temeiul dreptului Uniunii Europene;

3. judecător este:

persoana care conform dreptului german este judecător de profesie sau

judecător onorifi c;

4. persoană din serviciul public cu statut special este:

persoana care, fără să fi e funcţionar public a) exercită în cadrul unei autorităţi publice sau în cadrul altei

instituţii activităţi de administraţie publică sau

b) este angajată sau lucrează pentru o asociaţie sau altă formă de asociere, întreprindere sau companie care exercită pentru o autoritate publică sau altă instituţie activităţi de administraţie publică, fi ind ţinută prin lege să îşi îndeplinească în mod conştiincios obligaţiile; 5. faptă ilicită este:

16 Codex penal

DE

doar fapta care este prevăzută de legea penală; 6. săvârşirea unei fapte este: tentativa şi consumarea faptei; 7. autoritate publică este: şi o instanţă de judecată; 8. măsură este: orice măsură de siguranţă, confi scarea şi aducerea în stare de neîntrebuin ţare; 9. despăgubire este: orice contraprestaţie care are valoare bănească. (2) O faptă este săvârşită cu intenţie, în înţelesul prezentei legi, şi atunci când

întruneşte elementele constitutive ale unei dispoziţii penale care presupune intenţia în ce priveşte acţiunea, dar este sufi cientă imprudenţa în ce priveşte o urmare specială a acţiunii.

(3) Sunt considerate înscrisuri şi mediile de stocare a înregistrărilor de voce şi imagine, mediile de stocare a datelor, ilustraţii şi alte reprezentări menţionate în acele dispoziţii care trimit la prezentul alineat.

§ 12. Infracţiuni şi delicte

(1) Infracţiunile sunt faptele ilegale care se pedepsesc cu cel puţin un an de închisoare sau mai mult.

(2) Delictele sunt fapte ilegale care se pedepsesc cu închisoarea pe o perioadă

mai mică de un an sau cu amendă.

(3) Circumstanţele agravante sau atenuante prevăzute conform dispoziţiilor

Părţii generale sau pentru cazurile deosebit de grave sau mai puţin grave nu vor fi

luate în considerare în această distincţie.

SECŢIUNEA II Fapta

TITLUL I Bazele răspunderii penale

§ 13. Săvârşirea faptei prin omisiune

(1) Fapta persoanei care omite să împiedice producerea unui rezultat care face parte din elementele constitutive ale unei fapte prevăzute de legea penală se pedepseşte conform prezentei legi doar dacă persoana este responsabilă din punct de vedere legal ca rezultatul să nu se producă şi dacă omisiunea corespunde realizării elementelor constitutive legal prevăzute printr-o acţiune.

(2) Pedeapsa poate fi redusă conform § 49 alin. 1.

§ 14. Persoana care acţionează în numele altei persoane

(1) Dacă persoana acţionează


E

DE

DE

1. în calitate de organ de reprezentare autorizat al unei persoane juridice sau în calitate de membru al unui astfel de organ,

2. în calitate de asociat cu drept de reprezentare al unei societăţi de persoane cu capacitate juridică sau

3. în calitate de reprezentant legal al altei persoane, legea conform căreia răspunderea penală este dată de trăsături personale,

raporturi sau circumstanţe speciale (caracteristici personale speciale) se aplică şi în ce îl priveşte pe reprezentant dacă aceste caracteristici se regăsesc nu la acesta, ci la persoana reprezentată.

(2) Dacă o persoană 1. este mandatată de proprietarul unei întreprinderi sau de o altă persoană

cu atribuţii în acest sens să conducă întreprinderea în întregime sau în parte sau 2. este mandatată în mod expres să desfăşoare pe propria răspundere

anumite activităţi care sunt de competenţa proprietarului întreprinderii şi dacă acţionează în baza acestui mandat, legea conform căreia răspunderea penală este dată de caracteristici personale speciale se aplică şi în ce îl priveşte pe mandatat dacă aceste caracteristici se regăsesc nu la acesta, ci la proprietarul întreprinderii. Întreprindere, în înţelesul tezei 1, include şi compania. Dacă persoana acţionează în baza unui mandat corespunzător în numele unei instituţii care exercită activităţi de administraţie publică, se aplică dispoziţiile de la teza 1 în mod corespunzător.

(3) Dispoziţiile alin. 1 şi 2 se aplică şi atunci când actul juridic pe care se

întemeiază autorizarea de reprezentare sau relaţia contractuală nu produce efecte.

§ 15. Săvârşirea faptei cu intenţie şi din culpă

Este infracţiune doar fapta săvârşită cu intenţie dacă legea nu prevede în mod

expres şi pedepsirea ei atunci când este săvârşită din culpă.

§ 16. Eroarea cu privire la împrejurările faptei

(1) Persoana care la momentul săvârşirii faptei nu cunoaşte o împrejurare

care face parte din elementele constitutive ale infracţiunii respective se consideră

că nu acţionează cu intenţie. Răspunderea penală pentru faptele săvârşite din

culpă se menţine.

(2) Persoana care la săvârşirea faptei percepe în mod eronat anumite

împrejurări care ar face parte din elementele constitutive ale unei fapte

reglementate de dispoziţii penale mai blânde poate fi pedepsită pentru

săvârşirea cu intenţie doar în baza legii mai blânde.

§ 17. Eroarea de drept

Dacă la momentul săvârşirii faptei făptuitorul nu conştientizează că

acţionează ilegal, se consideră că acţionează fără vinovăţie dacă nu a putut evita

18 Codex penal

DE

eroarea. Dacă făptuitorul ar fi putut evita eroarea, pedeapsa poate fi redusă

conform § 49 alin. 1.

§ 18. Pedeapsă majorată în cazul urmărilor deosebit de grave

Dacă legea prevede o pedeapsă majorată în cazul unei urmări deosebite a

faptei, aceasta se va aplica făptuitorului sau participantului doar dacă i se poate

reţine în sarcină cel puţin o culpă în legătură cu această urmare.

§ 19. Lipsa răspunderii penale a copilului

Nu răspunde penal persoana care la data săvârşirii faptei încă nu împlinise

vârsta de 14 ani.

§ 20. Lipsa discernământului pe motiv de tulburări psihice

Nu are discernământ persoana care la data săvârşirii faptei este incapabilă, ca

urmare a unei tulburări psihice patologice, a unei grave tulburări de conştiinţă sau

din cauza unei debilităţi sau a unei alte anomalii psihice, să îşi reprezinte

caracterul ilegal al faptei sau să acţioneze în conformitate cu o astfel de

conştientizare.

§ 21. Discernământul parţial diminuat

Dacă la data săvârşirii faptei capacitatea făptuitorului de a îşi reprezenta

caracterul ilegal al faptei sau de a acţiona în conformitate cu o astfel de

conştientizare este în mod considerabil diminuată ca urmare a unuia dintre

motivele prevăzute la § 20, pedeapsa poate fi redusă conform § 49 alin. 1.

TITLUL II Tentativa

§ 22. Defi niţie

Tentativă există atunci când o persoană întreprinde acţiuni care, conform reprezentării sale despre faptă, vor duce la întrunirea elementelor constitutive ale unei infracţiuni.

§ 23. Răspunderea penală pentru tentativă

(1) Tentativa de săvârşire a unei infracţiuni se pedepseşte întotdeauna, iar tentativa de săvârşire a unui delict doar atunci când legea o prevede în mod expres.

(2) Tentativa poate fi pedepsită mai blând decât fapta consumată (§ 49 alin. 1).

(3) Dacă făptuitorul, din gravă incapacitate de înţelegere, nu a realizat că tentativa nu ar fi putut sub nicio formă să ducă la consumarea faptei, având în vedere natura obiectului asupra căruia fapta trebuia săvârşită sau natura


E

DE

DE

mijlocului cu care fapta trebuia săvârşită, instanţa poate renunţa la aplicarea pedepsei sau poate reduce pedeapsa conform propriilor convingeri (§ 49 alin. 2).

§ 24. Desistarea

(1) Nu se pedepseşte pentru tentativă persoana care, în mod benevol, renunţă la continuarea săvârşirii faptei sau împiedică consumarea faptei. Dacă fapta nu se consumă fără intervenţia persoanei care s-a desistat, aceasta nu se pedepseşte dacă se străduieşte în mod benevol şi serios să împiedice consumarea faptei.

(2) Dacă la săvârşirea faptei participă mai multe persoane, nu se pedepseşte pentru tentativă persoana care împiedică în mod benevol consumarea faptei. Cu toate acestea, pentru a nu se aplica nicio pedeapsă, este sufi cient să se străduiască în mod benevol şi serios să împiedice consumarea faptei, dacă fără intervenţia sa fapta nu se consumă sau este săvârşită independent de contribuţia sa anterioară.

TITLUL III Autorul şi participanţii

§ 25. Autorul

(1) În calitate de autor se pedepseşte persoana care săvârşeşte fapta penală personal sau printr-o altă persoană.

(2) Dacă fapta penală este săvârşită de mai multe persoane împreună, se

pedepseşte fi ecare în calitate de autor (co-autor).

§ 26. Instigarea

Persoana care cu intenţie a determinat o altă persoană să săvârşească cu

intenţie o faptă ilegală se pedepseşte în calitate de instigator la fel ca autorul.

§ 27. Complicitatea

(1) În calitate de complice se pedepseşte persoana care cu intenţie a ajutat o

altă persoană la săvârşirea cu intenţie a unei fapte ilegale.

(2) Pedeapsa pentru complice se determină în funcţie de pedeapsa prevăzută

pentru autor. Pedeapsa se reduce conform § 49 alin. 1.

§ 28. Circumstanţe personale speciale

(1) Dacă participantului (instigator sau complice) îi lipsesc circumstanţele

personale speciale (§ 14 alin. 1) pe care se întemeiază răspunderea penală a

autorului, acesta se pedepseşte conform § 49 alin. 1.

(2) Dacă legea prevede că anumite circumstanţe personale speciale

atenuează, agravează sau exclud pedeapsa, acestea se aplică doar pentru

participantul (instigator sau complice) la care acestea se regăsesc.

§ 29. Răspunderea penală individuală a participantului

20 Codex penal

DE

Fiecare participant se pedepseşte conform propriei vinovăţii, indiferent de

vinovăţia celorlalţi.

§ 30. Conspiraţia

(1) Fapta persoanei care încearcă să determine o altă persoană să săvârşească

o infracţiune sau să o instige în acest sens se pedepseşte conform dispoziţiilor

aplicabile pentru tentativa la infracţiunea respectivă. Cu toate acestea, pedeapsa

se reduce conform § 49 alin. 1. Dispoziţiile § 23 alin. 3 se aplică în mod

corespunzător.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care este de acord, care

acceptă solicitarea altei persoane sau care convine cu o altă persoană să

săvârşească o infracţiune sau să incite la săvârşirea unei infracţiuni.

§ 31. Desistarea de la conspiraţie

(1) Nu se pedepseşte conform § 30 persoana care în mod benevol

1. renunţă la încercarea de a determina o altă persoană să săvârşească o

infracţiune şi împiedică pericolul existent ca acea persoană să săvârşească fapta,

2. după ce s-a declarat de acord cu săvârşirea unei infracţiuni, renunţă la

intenţia sa sau

3. după ce convine cu privire la săvârşirea unei infracţiuni sau după ce a

acceptat solicitarea altei persoane de a săvârşi o infracţiune, împiedică săvârşirea

faptei.

(2) Dacă fapta nu se săvârşeşte, fără intervenţia persoanei care se

desistează, sau dacă, indiferent de conduita sa anterioară, fapta se săvârşeşte,

pentru benefi cia de nepedepsire este sufi cient să se străduiască în mod

benevol şi serios să împiedice săvârşirea faptei.

TITLUL IV Legitima apărare şi starea de necesitate

§ 32. Legitima apărare

(1) Persoana care săvârşeşte o faptă în condiţii de legitimă apărare nu

acţionează ilegal.

(2) Legitima apărare este apărarea necesară în scopul respingerii unui atac

ilegal, actual, îndreptat împotriva propriei persoane sau împotriva altei persoane.

§ 33. Depăşirea limitelor legitimei apărări

Făptuitorul nu se pedepseşte dacă depăşeşte limitele legitimei apărări din cauza

confuziei, a groazei sau a spaimei.


E

DE

DE

§ 34. Starea de necesitate justifi cată

Persoana care săvârşeşte o faptă prevăzută de legea penală pentru a salva de la

un pericol iminent, ce nu poate fi înlăturat altfel, viaţa, integritatea corporală,

libertatea, demnitatea, proprietatea sau o altă valoare juridică a sa sau a altei

persoane nu comite o infracţiune dacă, atunci când se compară interesele confl

ictuale – şi anume valorile lezate şi gradul pericolului care le-a ameninţat – se

constată că interesul apărat este cu mult mai important decât cel prejudiciat.

Prezenta dispoziţie se aplică doar atunci când fapta reprezintă un mijloc potrivit

de înlăturare a pericolului.

§ 35. Starea de necesitate justifi cată

(1)Persoana care, afl ată într-o stare de pericol iminent, care nu poate fi

înlăturat în alt mod, pentru viaţa, integritatea fi zică sau libertatea persoanei,

săvârşeşte o faptă ilegală în încercarea de a înlătura pericolul de sine, de un

aparţinător sau de o altă persoană apropiată lui, acţionează fără vinovăţie.

Dispoziţia legală nu se aplică dacă făptuitorul trebuia să înfrunte pericolul, în

funcţie de împrejurări, fi e ca urmare a faptului că a cauzat pericolul chiar el sau

că se afl ă într-un raport juridic special; cu toate acestea, pedeapsa poate fi redusă

conform § 49 alin. 1, cu excepţia situaţiei în care făptuitorul trebuia să înfrunte

pericolul ca urmare a unui raport juridic special în care se afl ă.

(2) Dacă la săvârşirea faptei autorul presupune în mod eronat existenţa unor

circumstanţe care l-ar exonera conform alin. 1, acesta se pedepseşte doar atunci

când putea evita eroarea. Pedeapsa se reduce conform § 49 alin. 1.

TITLUL V Caracterul neimputabil al declaraţiilor şi rapoartelor din

Parlament

§ 36. Declaraţiile din Parlament

Membrii Parlamentului Federal (Bundestag), ai Adunării Federale

(Bundesversammlung) sau ai unui organ legislativ de la nivel de land nu pot fi

niciodată traşi la răspundere în afara acestor instituţii pentru votul exercitat sau

pentru o declaraţie făcută în cadrul acestor instituţii sau al unor comisii ale

acestora. Această prevedere nu se aplică afi rmaţiilor calomnioase.

§ 37. Rapoartele din Parlament

Rapoartele conforme cu realitatea privind şedinţele publice ale instituţiilor

menţionate la § 36 sau ale comisiilor acestora nu atrag răspunderea penală.

22 Codex penal

DE

SECŢIUNEA III Consecinţele juridice ale faptei

TITLUL I Pedepsele

Închisoarea

§ 38. Durata pedepsei cu închisoarea

(1) Pedeapsa cu închisoarea este limitată în timp dacă legea nu prevede

pedeapsa detenţiunii pe viaţă.

(2) Limita maximă a pedepsei cu închisoarea este 15 ani, iar limita minimă o

lună.

§ 39. Determinarea pedepsei cu închisoarea

Pedeapsa cu închisoarea sub un an se determină în săptămâni şi luni pline, iar

pedeapsa cu închisoarea de durată mai lungă se determină în luni şi ani întregi.

Pedeapsa cu amenda

§ 40. Dispunerea amenzii în zile-amendă

(1) Amenda se dispune în zile-amendă. Amenda este de minimum 5 zile-

amendă şi, dacă legea nu prevede altceva, de maximum 360 zile-amendă.

(2) Cuantumul unei zile-amendă este stabilit de instanţă cu luarea în

considerare a circumstanţelor personale şi materiale ale făptuitorului. În acest

sens, de regulă, se are în vedere venitul net mediu pe zi pe care făptuitorul îl are

sau l-ar putea avea. O zi-amendă se stabileşte la suma de minimum un euro şi

maximum 30.000 euro.

(3) Veniturile făptuitorului, patrimoniul său şi alte baze pentru determinarea

unei zile-amendă pot fi estimate.

(4) Hotărârea de condamnare va cuprinde numărul şi cuantumul zilelor-

amendă.

§ 41. Pedeapsa amenzii care însoţeşte pedeapsa cu închisoarea

Dacă prin săvârşirea faptei făptuitorul s-a a obţinut sau a încercat să obţină un

folos material, pe lângă pedeapsa cu închisoarea poate fi dispusă pedeapsa

amenzii care în mod normal nu ar fi dispusă sau ar fi dispusă în mod alternativ,

dacă se consideră oportun a se proceda în acest fel, având în vedere

circumstanţele personale şi materiale ale făptuitorului.


E

DE

DE

§ 42. Facilităţi la plata amenzii

Dacă se consideră că făptuitorul nu poate achita imediat amenda, având în

vedere circumstanţele personale şi materiale ale acestuia, instanţa îi acordă un

termen de plată sau îi permite achitarea amenzii în anumite tranşe. Instanţa poate

revoca facilitatea de achitare a amenzii în tranşe dacă persoana condamnată nu

achită una dintre tranşe la termen. Instanţa acordă facilităţi la plata amenzii şi

dacă, fără acordarea acestora, repararea prejudiciilor cauzate de făptuitor prin

săvârşirea faptei ar fi în mod considerabil periclitată; în acest sens, făptuitorul

poate fi obligat a face dovada reparării prejudiciilor.

§ 43. Pedeapsa cu închisoarea pentru neplata amenzii

În locul pedepsei amenzii care nu poate fi plătită se aplică pedeapsa cu

închisoarea. O zi-amendă corespunde unei zile de pedeapsă cu închisoarea.

Limita minimă a pedepsei cu închisoarea pentru neplata amenzii este de o zi.

Pedeapsa accesorie

§ 44. Interdicţia de a conduce autovehicule pe drumurile publice

(1) Împotriva persoanei condamnate pentru săvârşirea unei fapte penale la o

pedeapsă cu închisoarea sau la pedeapsa amenzii instanţa de judecată poate

dispune pe o perioadă cuprinsă între o lună şi 6 luni interdicţia de a mai conduce

pe drumurile publice autovehicule de orice tip sau de un anumit tip. Chiar dacă

fapta penală nu a fost săvârşită prin sau în legătură cu conducerea unui

autovehicul sau cu încălcarea obligaţiilor conducătorilor de autovehicule,

interdicţia de a conduce autovehicule pe drumurile publice poate fi dispusă dacă

pare a fi necesară pentru infl uenţarea conduitei făptuitorului sau pentru

asigurarea ordinii de drept sau dacă prin aceasta este posibilă evitarea unei

pedepse cu închisoarea sau a executării acesteia. Interdicţia de a conduce

autovehicule pe drumurile publice se dispune, de regulă, atunci când, în cazul

pronunţării unei soluţii de condamnare conform § 315c alin. 1 punctul 1 lit. a,

alin. 3 sau § 316, nu se dispune retragerea dreptului de a conduce conform § 69.

(2) Interdicţia de a conduce autovehicule pe drumurile publice începe să

producă efecte juridice la data rămânerii defi nitive a hotărârii de condamnare.

Permisul de conducere ajunge în păstrarea autorităţilor publice, cel mai târziu

la expirarea unei perioade de o lună de la rămânerea defi nitivă a hotărârii de

condamnare. Pe perioada în care interdicţia operează, permisele de conducere

naţionale şi internaţionale emise de o autoritate publică germană sunt păstrate

în mod ofi cial. Aceasta se aplică şi atunci când permisul de conducere a fost

emis de o autoritate publică a unui stat membru al Uniunii Europene sau a

unui alt stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European, dacă

24 Codex penal

DE

titularul îşi are domiciliul obişnuit pe teritoriul Republicii Federale Germania. În

cazul celorlalte permise de conducere străine se va proceda la notarea în acestea a

interdicţiei de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

(3) Dacă un permis de conducere trebuie păstrat în mod ofi cial de către

autorităţile publice sau dacă interdicţia de a conduce autovehicule pe drumurile

publice trebuie notată într-un permis de conducere străin, termenul de la care

operează interdicţia curge de la data la care acestea au fost efectuate. Termenul

nu include perioada în care făptuitorul a fost deţinut într-o instituţie în baza unui

mandat ofi cial.

(4) Dacă împotriva făptuitorului instanţa dispune mai multe interdicţii de a

conduce autovehicule pe drumurile publice, termenele de la care interdicţiile

încep să opereze se calculează succesiv. Termenul calculat în baza primei

interdicţii de conducere a autovehiculelor pe drumurile publice dispuse începe să

curgă primul. Dacă interdicţiile încep să producă efecte în acelaşi timp, termenul

calculat în baza primei interdicţii de conducere a autovehiculelor pe drumurile

publice dispuse începe să curgă primul, prima faptă fi ind relevantă în cazul în

care interdicţiile au fost dispuse în acelaşi timp.

Pedepsele complementare

§ 45. Pierderea capacităţii de a ocupa o funcţie publică, de a alege şi de a

fi ales şi de a vota

(1) Persoana condamnată pentru o infracţiune la o pedeapsă cu închisoarea

de minimum un an pierde pe o perioadă de 5 ani exerciţiul dreptului de a ocupa o

funcţie publică şi de a fi ales.

(2) Instanţa poate interzice persoanei condamnate, pentru o perioadă

cuprinsă între 2 şi 5 ani, exerciţiul drepturilor prevăzute la alin. 1, dacă legea o

prevede în mod expres.

(3) Prin pierderea exerciţiului dreptului de a ocupa o funcţie publică,

persoana condamnată pierde şi orice poziţie juridică sau drepturi conexe pe care

le deţine.

(4) Prin pierderea exerciţiului dreptului de a fi ales, persoana condamnată pierde şi orice poziţie juridică sau drepturi conexe pe care le deţine, dacă legea nu dispune altfel.

(5) Instanţa poate interzice persoanei condamnate, pentru o perioadă cuprinsă între 2 şi 5 ani, exerciţiul dreptului de a alege sau de a vota în legătură cu subiecte publice, dacă legea o prevede în mod expres.


E

DE

DE

§ 45a. Intrarea în vigoare şi calcularea perioadei

(1) Pierderea drepturilor şi statutului juridic se execută de la data rămânerii defi nitive a hotărârii de condamnare.

(2) Durata pierderii exerciţiului unui drept se calculează cu începere de la

data la care pedeapsa cu închisoarea a fost executată, prescrisă sau considerată a

fi fost executată. Dacă, pe lângă pedeapsa cu închisoarea, a fost dispusă şi o

măsură de siguranţă, termenul se calculează abia de la data la care şi această

măsură a încetat.

(3) Dacă executarea pedepsei, restului de pedeapsă sau a măsurii de siguranţă

a fost suspendată sub supraveghere sau a încetat, termenul va include perioada de

supraveghere dacă la expirarea acesteia pedeapsa sau restul de pedeapsă a fost

executat sau măsura de siguranţă a încetat.

§ 45b. Revocarea interdicţiei de exercitare a drepturilor

(1) Instanţa poate revoca interdicţia de exercitare a drepturilor conform

§ 45 alin. 1 şi 2 şi § 45 alin. 5 dacă

a) interdicţia a fost în vigoare jumătate din perioada în care trebuia să fi e

în vigoare şi

b) se apreciază că persoana condamnată nu va mai săvârşi în viitor alte

fapte penale cu intenţie.

(2) Termenul nu include perioada în care făptuitorul a fost deţinut într-o

instituţie în baza unui mandat ofi cial.

TITLUL II Individualizarea pedepsei

§ 46. Principiile de individualizare a pedepsei

(1) Vinovăţia făptuitorului stă la baza stabilirii pedepsei. Se vor avea în

vedere şi efectele pe care pedeapsa le va avea asupra vieţii viitoare a făptuitorului

în societate.

(2) La individualizarea pedepsei instanţa pune în balanţă circumstanţele în

favoarea şi în defavoarea făptuitorului. În acest sens, va avea în vedere

următoarele:

- motivele care l-au determinat pe făptuitor să săvârşească fapta şi scopul

urmărit de acesta, inclusiv, în special, cele de ordin rasist, xenofob sau

inuman,

- atitudinea făptuitorului faţă de faptă şi forma de vinovăţie cu care a

fost comisă fapta,

- gradul de încălcare a obligaţiilor,

- modul de săvârşire a faptei şi efectele faptei,

- antecedentele făptuitorului, circumstanţele personale şi situaţia

26 Codex penal

DE

materială ale acestuia, precum şi

- conduita sa după săvârşirea faptei, în special eforturile sale de reparare a

prejudiciului, precum şi efortul făptuitorului de a ajunge cu partea vătămată la o

înţelegere.

(3) Circumstanţele care constituie deja elemente ale conţinutului constitutiv al

faptei nu vor fi avute în vedere.

§ 46a. Tranzacţia judiciară, repararea prejudiciului Dacă

făptuitorul:

1. în eforturile sale de a ajunge cu partea vătămată la o înţelegere (tranzacţie

judiciară), a reparat în tot sau în cea mai mare parte prejudiciul produs prin

săvârşirea faptei sau s-a străduit în mod serios să repare prejudiciul sau

2. într-un caz în care repararea prejudiciului a necesitat eforturi personale

considerabile sau renunţarea personală, a despăgubit partea vătămată în întregime

sau în cea mai mare parte, instanţa poate reduce pedeapsa conform § 49 alin. 1

sau, dacă pedeapsa vizată nu este mai mare de un an închisoare sau este amenda

de până la 360 zile, poate renunţa la aplicarea pedepsei.

§ 46b. Ajutorul dat la descoperirea sau la împiedicarea săvârşirii unor fapte

penale grave

(1) Dacă autorul unei fapte penale a cărei limită minimă a pedepsei cu

închisoarea este sporită sau care se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţă,

1. a contribuit substanţial, prin informaţiile pe care le-a furnizat de bună

voie, la descoperirea, conform § 100 a alin. 2 Cod de procedură penală, a unei

fapte afl ate în legătură cu fapta sa sau

2. a dezvăluit unei instituţii informaţii pe care le cunoştea, în timp util, astfel

încât săvârşirea unei fapte, prevăzute la § 100a alin. 2 din Codul de procedură

penală, afl ate în legătură cu fapta sa şi de a cărei pregătire are cunoştinţă, mai

poate fi împiedicată, instanţa poate reduce pedeapsa conform § 49 alin. 1,

pedeapsa detenţiunii pe viaţă va fi înlocuită cu o pedeapsă de minimum 10 ani.

Pentru încadrarea ca faptă penală a cărei limită minimă de pedeapsă privativă de

libertate este sporită se vor lua în considerare doar circumstanţele agravante

pentru cazurile deosebit de grave şi nu se vor lua în considerare circumstanţele

atenuante. Dacă făptuitorul a participat la săvârşirea faptei, contribuţia sa la

descoperirea menţionată la teza 1 trebuie să se întindă dincolo de propria sa

participare la săvârşirea faptei. În locul unei reduceri de pedeapsă, instanţa poate

renunţa la aplicarea pedepsei dacă fapta penală se pedepseşte exclusiv cu

pedeapsa cu închisoarea şi făptuitorul nu este pasibil de pedeapsă cu închisoarea

mai mare de 3 ani.


E

DE

DE

(2) La aprecierea cauzei conform alin. 1, instanţa va avea în vedere în special

următoarele:

1. tipul şi complexitatea informaţiilor furnizate, importanţa acestora pentru

descoperirea faptei sau împiedicarea săvârşirii faptei, momentul furnizării

informaţiilor, măsura în care făptuitorul colaborează cu organele de urmărire

penală şi gravitatea faptei la care se referă informaţiile, precum şi

2. raportul în care se afl ă circumstanţele menţionate la punctul 1 faţă de

gravitatea faptei penale şi vinovăţia făptuitorului.

(3) Reducerea pedepsei, precum şi renunţarea la aplicarea pedepsei conform

alin. 1 sunt excluse dacă făptuitorul furnizează informaţiile abia după începerea

cercetării judecătoreşti (§ 207 Cod de procedură penală).

§ 47. Pedepse cu închisoarea scurte doar în cazuri de excepţie

(1) Instanţa dispune pedeapsa cu închisoarea sub 6 luni doar atunci când

circumstanţe speciale, privind fapta sau personalitatea făptuitorului, fac indis

pensabilă dispunerea unei pedepse cu închisoarea în scopul reeducării

făptuitorului sau al apărării ordinii de drept.

(2) Dacă legea nu prevede sancţiunea amenzii şi dacă nu se poate dispune

pedeapsa cu închisoarea de 6 luni sau mai mare, instanţa dispune sancţiunea

amenzii, dacă dispunerea unei pedepse cu închisoarea conform alin. 1 nu este

indispensabilă. Dacă legea prevede o limită minimă a pedepsei cu închisoarea

mărită, limita minimă a amenzii se determină în cazurile prevăzute la teza 1 în

funcţie de limita minimă a pedepsei cu închisoarea prevăzute; în acest sens, 30

zile-amendă corespund unei luni de pedeapsă cu închisoarea.

§ 48. (abrogat)

§ 49. Circumstanţe atenuante speciale

(1) Dacă legea prevede sau permite reducerea pedepsei conform prezentei

dispoziţii, se aplică următoarele:

1. În locul pedepsei detenţiunii pe viaţă se aplică pedeapsa închisorii de cel

puţin 3 ani.

2. În cazul pedepsei cu închisoarea pe o perioadă determinată pedeapsa

dispusă poate fi redusă cel mult la 3 sferturi din limita maximă prevăzută de

lege. În cazul sancţiunii amenzii se aplică acelaşi principiu pentru numărul

maxim de zile-amendă.

3. Limita minimă sporită a unei pedepse cu închisoarea se reduce în cazul unei limite minime de 10 sau 5 ani, la 2 ani, în cazul unei limite minime de 3 sau 2 ani, la 6 luni, în cazul unei limite minime de 1 an, la 3 luni, în celelalte

28 Codex penal

DE

cazuri, la minimul general. (2) Dacă instanţa, conform unei legi care face trimitere la prezenta dispoziţie,

poate reduce pedeapsa conform propriei convingeri, instanţa poate coborî

pedeapsa până la minimul general prevăzut de lege sau poate înlocui pedeapsa cu

închisoarea cu pedeapsa amenzii.

§ 50. Concursul de circumstanţe atenuante

Circumstanţa care, în mod independent sau împreună cu alte circumstanţe, justifi că reţinerea unei fapte mai puţin grave şi care, în acelaşi timp, reprezintă şi o circumstanţă atenuantă specială conform § 49 poate fi luată în considerare doar o singură dată.

§ 51. Computarea

(1) Dacă persoana condamnată s-a afl at în arest preventiv sau a fost supusă

unei alte măsuri privative de libertate în legătură cu o faptă care face sau a făcut

obiectul procesului, perioada respectivă va fi dedusă din pedeapsa cu închisoarea

şi sancţiunea amenzii. Instanţa poate însă dispune ca deducerea să nu se aplice, în

tot sau în parte, dacă, având în vedere conduita persoanei condamnate după

săvârşirea faptei, deducerea nu se justifi că.

(2) Dacă o pedeapsă dispusă printr-o hotărâre defi nitivă este înlocuită în cadrul unui proces ulterior printr-o altă pedeapsă, pedeapsa anterioară se deduce din aceasta dacă a fost deja executată sau considerată executată prin deducere.

(3) Dacă persoana condamnată a fost sancţionată pentru aceeaşi faptă în străinătate, pedeapsa dispusă în străinătate se va deduce din noua pedeapsă în măsura în care a fost executată. Pentru altă pedeapsă sau măsură privativă de libertate executată în străinătate se aplică dispoziţiile alin. 1 în mod corespunzător.

(4) La deducerea sancţiunii amenzii sau din sancţiunea amenzii, o zi de privare de libertate corespunde unei zile-amendă. Dacă se face deducerea unei pedepse sau măsuri privative de libertate dispuse în străinătate, instanţa determină corespondenţa conform propriei convingeri.

(5) Pentru deducerea perioadei unei suspendări provizorii a dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice (§ 11a Cod de procedură penală) din pedeapsa constând în interzicerea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice conform § 44, se aplică dispoziţiile alin. 1 în mod corespunzător. În acest sens, păstrarea, indisponibilizarea sau confi scarea permisului de conducere (§ 94 Cod de procedură penală) este asimilată suspendării provizorii a dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.


E

DE

DE

TITLUL III Individualizarea pedepsei în cazul mai multor încălcări

ale legii

§ 52. Concursul de infracţiuni

(1) Dacă prin aceeaşi acţiune se încalcă mai multe legi penale sau se încalcă

de mai multe ori aceeaşi lege penală, se aplică o singură pedeapsă.

(2) Dacă se încalcă mai multe legi penale, pedeapsa se stabileşte conform

legii care prevede pedeapsa cea mai grea. Pedeapsa nu poate fi mai blândă decât

prevăd celelalte legi aplicabile.

(3) Sancţiunea amenzii poate fi dispusă de instanţă în condiţiile prevăzute la

§ 41 pe lângă pedeapsa cu închisoarea.

(4) Instanţa trebuie sau poate dispune pedepse accesorii, pedepse

complementare şi măsuri (§ 11 punctul 8) dacă una din legile aplicabile le prevăd

sau le permit.

§ 53. Pluralitatea de infracţiuni

(1) Dacă o persoană a săvârşit mai multe fapte penale care sunt judecate în

acelaşi timp, fi ind condamnată la mai multe pedepse cu închisoarea sau la mai

multe amenzi, instanţa va dispune o pedeapsă rezultantă.

(2) Dacă pe lângă pedeapsa cu închisoarea se impune şi sancţiunea amenzii,

instanţa dispune o pedeapsă rezultantă. Cu toate acestea instanţa poate dispune

sancţiunea amenzii şi separat; dacă în aceste cazuri se impune dispunerea

sancţiunii amenzii pentru mai multe fapte penale săvârşite, instanţa va dispune o

amendă principală.

(3) Dispoziţiile § 52 alin. 2 şi 4 se aplică în mod corespunzător.

§ 54. Determinarea pedepsei rezultante

(1) Dacă una din pedepsele individuale este detenţiunea pe viaţă, pedeapsa

rezultantă va fi detenţiunea pe viaţă. În toate celelalte cazuri, pedeapsa rezultantă

se determină prin sporirea pedepsei celei mai grele, iar în cazul pedepselor de

diferite tipuri prin sporirea pedepsei celei mai grele în funcţie de tipul acesteia. În

acest sens, instanţa are în vedere în ansamblu persoana făptuitorului şi fi ecare

faptă în parte.

(2) Pedeapsa rezultantă nu poate depăşi suma pedepselor individuale.

Pedeapsa rezultantă nu poate depăşi 15 ani în cazul pedepselor cu închisoarea

şi 720 zile-amendă în cazul amenzii.

(3) Dacă pedeapsa rezultantă este formată din pedeapsa cu închisoarea şi

amendă, la determinarea cuantumului pedepselor individuale, o zi-amendă

corespunde unei zile de pedeapsă cu închisoarea.

§ 55. Determinarea ulterioară a pedepsei rezultante

30 Codex penal

DE

(1) Dispoziţiile § 53 şi 54 se aplică şi atunci când o persoană condamnată

defi nitiv, înainte ca pedeapsa dispusă împotriva acesteia să fi e executată,

prescrisă sau executarea acesteia să fi încetat, este condamnată pentru o altă

faptă penală săvârşită înaintea primei condamnări. Prima condamnare este

hotărârea de condamnare din procesul anterior în care constatările în legătură cu

fapta au putut fi verifi cate ultima dată.

(2) Pedepsele accesorii, pedepsele complementare şi măsurile (§ 11 alin. 1

punctul 8) dispuse în prima hotărâre de condamnare vor fi menţinute dacă prin

noua hotărâre de condamnare nu au rămas fără obiect.

TITLUL IV Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere

§ 56. Suspendarea executării pedepsei

(1) În cazul condamnării la pedeapsa cu închisoarea de mai puţin de un an,

instanţa va suspenda executarea pedepsei dacă va considera că persoana

condamnată a luat condamnarea ca un avertisment şi că, pe viitor, chiar dacă nu

va executa pedeapsa, nu va săvârşi alte fapte penale. În acest sens, vor fi avute în

vedere persoana condamnatului, trecutul acestuia, circumstanţele săvârşirii faptei,

conduita sa după săvârşirea faptei, condiţiile sale de viaţă şi efectele suspendării

executării pedepsei asupra sa.

(2) În condiţiile alin. 1 instanţa poate suspenda şi executarea unei pedepse cu

închisoarea mai mari, care nu depăşeşte 2 ani, dacă, după luarea în considerare a

faptei şi persoanei condamnatului, se constată existenţa unor circumstanţe

speciale. Instanţa va avea în vedere şi străduinţa condamnatului de a repara

prejudiciul cauzat prin săvârşirea faptei.

(3) La condamnarea la pedeapsa cu închisoarea de minimum 6 luni

executarea pedepsei nu va fi suspendată dacă motive care ţin de apărarea ordinii

de drept o impun.

(4) Suspendarea executării pedepsei nu poate fi limitată la o parte a

pedepsei. Suspendarea executării pedepsei nu este exclusă printr-o deducere a

perioadei de arest preventiv sau a altei măsuri privative de libertate.

§ 56a. Termenul de încercare

(1) Instanţa stabileşte termenul de încercare. Acesta nu poate să depăşească 5

ani şi nici să fi e mai mic de 2 ani.

(2) Termenul de încercare începe la data rămânerii defi nitive a hotărârii cu

privire la suspendarea executării pedepsei. Ulterior, termenul de încercare poate fi

redus până la limita minimă a pedepsei sau poate fi prelungit înainte să expire

până la limita maximă.


E

DE

DE

§ 56b. Măsuri de supraveghere

(1) Instanţa poate impune persoanei condamnate respectarea anumitor

măsuri de supraveghere care vizează compensarea pentru fapta săvârşită. În acest

sens, persoanei condamnate nu îi vor fi impuse măsuri de supraveghere pe care

nu le poate îndeplini.

(2) Instanţa poate impune persoanei condamnate:

1. să repare, în limita posibilităţilor sale, prejudiciul cauzat prin

săvârşirea faptei,

2. să plătească o sumă de bani în favoarea unei organizaţii non-profi

t, dacă această obligaţie pare potrivită, având în vedere fapta şi personalitatea

făptuitorului,

3. să presteze muncă în folosul comunităţii sau

4. să plătească o sumă de bani în favoarea bugetului de stat.

Instanţa va impune o măsură de supraveghere conform tezelor 1-4 doar

atunci când îndeplinirea măsurii nu împiedică repararea prejudiciului.

(3) Dacă persoana condamnată se oferă să presteze servicii corespunzătoare

de natură să compenseze fapta săvârşită, instanţa poate renunţa provizoriu la

impunerea de măsuri de supraveghere dacă apreciază că îndeplinirea serviciilor la

care s-a oferit persoana condamnată se va realiza.

§ 56c. Obligaţii

(1) Instanţa va impune persoanei condamnate pe durata termenului

de încercare obligaţii, dacă apreciază că aceasta are nevoie de ele în scopul de

a nu mai săvârşi alte fapte penale. În acest sens, instanţa nu va putea impune

cerinţe imposibile cu privire la viaţa persoanei condamnate.

(2) Instanţa poate obliga persoana condamnată

1. să respecte cerinţele care se referă la reşedinţa, educaţia, munca, timpul

liber sau situaţia sa fi nanciară,

2. să se prezinte la anumite date la instanţă sau la o altă instituţie,

3. să nu contacteze persoana vătămată sau anumite persoane sau persoane

din cadrul unui anumit grup care ar putea să îi dea ocazia sau să îl determine să

săvârşească alte fapte penale, să se afl e în anturajul acestora, să le ofere de

muncă, cursuri de formare sau să le cazeze,

4. să nu deţină anumite obiecte care ar putea să îi dea ocazia sau care ar

putea să îl determine să săvârşească alte fapte penale, să nu le aibă asupra sa

sau să nu le păstreze sau

5. să respecte obligaţii de întreţinere.

(3) Obligaţia

1. de a se supune unei tratament care presupune o intervenţie

32 Codex penal

DE

corporală sau de a se supune unei cure de dezintoxicare sau

2. de a sta într-o instituţie corespunzătoare sau într-un cămin

corespunzător nu poate fi impusă decât cu acordul persoanei condamnate.

(4) Dacă persoana condamnată dă asigurări cu privire la conduita sa

viitoare, instanţa poate renunţa provizoriu la impunerea de obligaţii dacă

apreciază că cel condamnat îşi va respecta promisiunile.

§ 56d. Probaţiunea

(1) Pe durata termenului de încercare sau pe o parte a duratei termenului de

încercare, instanţa plasează persoana condamnată sub supravegherea şi

îndrumarea unui consilier de probaţiune, dacă această măsură este de natură a

împiedica persoana condamnată să săvârşească alte fapte penale.

(2) Obligaţia prevăzută la alin. 1 este impusă de instanţă, de regulă, atunci

când procedează la suspendarea executării unei pedepse de mai mult de 9 luni şi

persoana condamnată încă nu a împlinit vârsta de 27 de ani.

(3) Consilierul de probaţiune sprijină persoana condamnată şi o îndrumă.

Consilierul de probaţiune supraveghează alături de instanţă modul de îndeplinire

a măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor, precum şi a serviciilor pe care

persoana condamnată s-a oferit să le presteze, respectiv a asigurărilor date de

către aceasta, având de asemenea obligaţia de a informa instanţa, la intervale

stabilite de aceasta, cu privire la conduita persoanei condamnate. Consilierul de

probaţiune informează instanţa cu privire la încălcări grave sau constante ale

măsurilor de supraveghere, obligaţiilor, respectiv a asigurărilor date de persoana

condamnată.

(4) Consilierul de probaţiune este desemnat de instanţă. Instanţa poate emite

instrucţiuni pentru consilierul de probaţiune în legătură cu activitatea prevăzută la

alin. 3.

(5) Activitatea consilierului de probaţiune este exercitată ca profesie sau ca

activitate onorifi că.

§ 56e. Hotărâri ulterioare

Instanţa poate pronunţa, modifi ca sau suspenda ulterior hotărârile luate în

temeiul § 56b-56d.

§ 56f. Revocarea suspendării executării pedepsei

(1) Instanţa revocă suspendarea executării pedepsei dacă persoana

condamnată

1. săvârşeşte o faptă penală înăuntrul termenului de încercare, indicând

astfel faptul că nu a îndeplinit aşteptările care s-au afl at la baza hotărârii de

suspendare a executării pedepsei,


E

DE

DE

2. încalcă în mod grav şi constant obligaţiile impuse sau se sustrage în mod

constant supravegherii şi îndrumării consilierului de probaţiune, generând în

acest mod îngrijorare cu privire la săvârşirea de noi fapte penale sau

3. încalcă în mod grav şi constant măsurile de supraveghere impuse.

Teza 1 punctul 1 se aplică în mod corespunzător dacă fapta a fost săvârşită în

perioada dintre pronunţarea hotărârii privind suspendarea executării pedepsei şi

rămânerea defi nitivă a acesteia sau, în cazul determinării ulterioare a pedepsei

principale, în perioada dintre hotărârea privind suspendarea executării într-o

sentinţă inclusă în pedeapsa rezultantă şi rămânerea defi nitivă a hotărârii privind

pedeapsa rezultantă.

(2) Instanţa nu va revoca suspendarea executării pedepsei dacă este sufi cient

1. să impună alte măsuri de supraveghere sau obligaţii, în special să

plaseze persoana condamnată sub supravegherea unui consilier de probaţiune

sau

2. să prelungească durata perioadei de supraveghere sau probaţiune.

(3) Persoana condamnată nu va primi compensaţii pentru serviciile prestate

în scopul îndeplinirii măsurilor de supraveghere, a obligaţiilor stabilite de

instanţă, respectiv a ofertelor sau asigurărilor date de către persoana condamnată.

În cazul revocării suspendării executării pedepsei instanţa poate însă deduce din

pedeapsa aplicată serviciile prestate de către persoana condamnată în scopul

îndeplinirii obligaţiilor impuse conform § 56b alin. 2 teza 1 punctele 2-4 sau a

ofertelor făcute de persoana condamnată conform § 56b alin. 3.

§ 56g. Încetarea executării pedepsei

(1) Dacă instanţa nu revocă suspendarea executării pedepsei, la expirarea

termenului de încercare, dispune încetarea executării pedepsei. Se aplică

dispoziţiile § 56f alin. 3 teza 1.

(2) Instanţa poate revoca încetarea executării pedepsei dacă persoana

condamnată este condamnată pentru o faptă penală săvârşită cu intenţie

înăuntrul termenului de încercare la pedeapsa cu închisoarea de minimum 6 luni.

Revocarea este admisă doar în termen de 1 an de la expirarea termenului de

încercare şi în termen de 6 luni de la rămânerea defi nitivă a hotărârii de

condamnare. Dispoziţiile § 56f alin. 1 teza 2 şi alin. 3 se aplică în mod

corespunzător.

§ 57. Suspendarea sub supraveghere a executării restului de pedeapsă în

cazul pedepsei cu închisoarea

(1) Instanţa suspendă sub supraveghere executarea restului de pedeapsă în

cazul pedepsei cu închisoarea atunci când

1. persoana condamnată a executat două treimi din pedeapsa aplicată, dar

34 Codex penal

DE

minimum 2 luni,

2. suspendarea poate fi justifi cată având în vedere raţiunile de siguranţă

publică şi

3. persoana condamnată consimte.

La luarea acestei hotărâri instanţa va avea în vedere în special personalitatea

persoanei condamnate, trecutul acesteia, circumstanţele săvârşirii faptei,

importanţa valorii ocrotite puse în pericol în cazul unei recidive, comportamentul

persoanei pe perioada executării pedepsei, condiţiile de viaţă şi efectele pe care

suspendarea le va avea asupra persoanei.

(2) După executarea a jumătate din pedeapsa cu închisoarea, dar nu mai

puţin de 6 luni, instanţa poate suspenda sub supraveghere executarea restului de

pedeapsă dacă

1. persoana condamnată este la prima executare a unei pedepse cu

închisoarea şi aceasta nu depăşeşte 2 ani sau

2. evaluarea generală privind fapta, personalitatea persoanei condamnate şi

dezvoltarea acesteia în timpul executării pedepsei indică existenţa unor

circumstanţe speciale şi celelalte condiţii prevăzute la alin. 1 sunt îndeplinite.

(3) Dispoziţiile § 56a şi 56e se aplică în mod corespunzător; termenul de

încercare, chiar dacă ulterior este redus, nu poate fi mai mic decât durata restului

de pedeapsă. Dacă persoana condamnată a executat minimum 1 an din pedeapsa

aplicată, înainte de suspendarea sub supraveghere a executării restului de

pedeapsă, instanţa, de regulă, plasează persoana condamnată pe durata sau pe o

parte din durata termenului de încercare sub supravegherea şi îndrumarea unui

consilier de probaţiune.

(4) Dacă o pedeapsă cu închisoarea este scăzută prin deducerea unor

perioade anterioare, se va considera pedeapsă executată în înţelesul alin. 1-3.

(5) Dispoziţiile § 56f şi 56g se aplică în mod corespunzător. Instanţa revocă

suspendarea sub supraveghere a executării şi atunci când, în perioada dintre

condamnare şi hotărârea privind suspendarea executării, persoana condamnată a

săvârşit o faptă penală care, din motive de fapt, nu a putut fi avută în vedere de

către instanţă atunci când s-a pronunţat cu privire la suspendarea executării şi

care, în cazul în care ar fi fost avută în vedere, ar fi dus la respingerea

suspendării executării; Prin condamnare se înţelege hotărârea judecătorească în

care a fost posibilă analiza fondului pentru ultima dată.

(6) Instanţa poate să nu dispună suspendarea sub supraveghere a executării

restului unei pedepse cu închisoarea dacă persoana condamnată face declaraţii

insufi ciente sau declaraţii mincinoase cu privire la locul unde se afl ă bunurile

care se supun unor măsuri de confi scare ca bunuri obţinute în urma săvârşirii de

infracţiuni.


E

DE

DE

(7) Instanţa poate stabili termene de cel mult 6 luni înaintea expirării cărora

cererea unei persoane condamnate de suspendare sub supraveghere a executării

restului de pedeapsă este inadmisibilă.

§ 57a. Suspendarea sub supraveghere a restului de pedeapsă în cazul

pedepsei detenţiunii pe viaţă

(1) Instanţa suspendă sub supraveghere executarea restului de pedeapsă în

cazul pedepsei detenţiunii pe viaţă atunci când

1. persoana condamnată a executat 15 ani din pedeapsă,

2. având în vedere gradul de vinovăţie a persoanei condamnate nu

se impune continuarea executării pedepsei şi

3. sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la § 57 alin. 1 teza 1 punctele

1 şi 3. Dispoziţiile § 57 alin. 1 teza 2 şi alin. 6 se aplică în mod corespunzător.

(2) Se consideră pedeapsă executată în înţelesul alin. 1 teza 1 punctul 1 orice

perioadă de privare de libertate executată de persoana condamnată pentru fapta

săvârşită.

(3) Durata termenului de încercare este de până la 5 ani. Dispoziţiile § 56a

alin. 2 teza 1 şi § 56b-56g, § 57 alin. 3 teza 2 şi alin. 5 teza 2 se aplică în mod

corespunzător.

(4) Instanţa poate stabili termene de maximum 2 ani înaintea expirării cărora

cererea unei persoane condamnate de suspendare sub supraveghere a executării

restului de pedeapsă este inadmisibilă.

§ 57b. Suspendarea sub supraveghere a restului de pedeapsă în cazul

pedepsei detenţiunii pe viaţă ca pedeapsă rezultantă

Dacă pedeapsa detenţiunii pe viaţă a fost dispusă ca pedeapsă rezultantă, la

evaluarea gradului de vinovăţie (§ 57a alin. 1 teza 1 punctul 2) vor fi avute în

vedere în mod toate infracţiunile individuale.

§ 58. Pedeapsa rezultantă şi suspendarea executării

(1) Dacă o persoană a săvârşit mai multe fapte penale, suspendarea executării

conform § 56 va avea în vedere cuantumul pedepsei rezultante.

(2) Dacă în cazurile prevăzute la § 55 alin. 1 executarea pedepsei cu

închisoarea aplicate în hotărârea anterioară este suspendată sub supraveghere în

întregime sau doar restul de pedeapsă şi dacă şi executarea pedepsei rezultante

este suspendată, limita minimă a noului termen de încercare se reduce cu

durata termenului de încercare deja expirat, dar nu mai puţin de 1 an. Dacă

executarea pedepsei rezultante nu este suspendată sub supraveghere, se aplică

dispoziţiile § 56f alin. 3 în mod corespunzător.

36 Codex penal

DE

TITLUL V Avertismentul şi amânarea aplicării pedepsei; renunţarea

la aplicarea pedepsei

§ 59. Condiţiile avertismentului şi amânării aplicării pedepsei

(1) La sancţionarea unei persoane cu amenda de până la 180 zile-amendă,

instanţa, la momentul condamnării, poate aplica un avertisment persoanei, poate

stabili pedeapsa şi îşi poate rezerva posibilitatea de amânare a aplicării pedepsei

dacă

1. este de aşteptat ca făptuitorul să nu mai săvârşească alte fapte penale,

chiar şi dacă nu este condamnat cu aplicarea pedepsei,

2. după evaluarea generală a faptei şi a persoanei făptuitorului se constată

existenţa unor circumstanţe speciale care nu fac indispensabilă aplicarea pedepsei

şi

3. apărarea ordinii de drept nu interzice aplicarea pedepsei.

Dispoziţiile § 56 alin. 1 şi 2 se aplică în mod corespunzător.

(2) Pe lângă avertisment, instanţa poate dispune şi măsura confi scării sau

aducerii în stare de neîntrebuinţare. Avertismentul şi amânarea aplicării pedepsei

nu pot fi dispuse pe lângă măsurile de siguranţă.

§ 59a. Termenul de încercare, măsurile de supraveghere şi obligaţiile

(1) Instanţa stabileşte durata termenului de încercare. Termenul de

încercare nu poate depăşi 2 ani şi nu poate fi mai mic de 1 an.

(2) Instanţa poate impune persoanei atenţionate

1. să se străduiască să ajungă la un acord cu partea vătămată sau să repare în

alt mod prejudiciul cauzat prin săvârşirea faptei,

2. să îşi îndeplinească obligaţiile de întreţinere,

3. să achite o sumă de bani în favoarea unei organizaţii non-profi t sau la

bugetul de stat,

4. să se supună unui tratament în ambulatoriu sau unei cure de

dezintoxicare în ambulatoriu,

5. să participe la un curs de formare sau6. să participe la cursuri de circulaţie

rutieră.

Instanţa nu poate impune persoanei atenţionate cerinţe imposibil de realizat;

măsurile de supraveghere şi obligaţiile impuse conform teza 1 punctele 3-6 nu

pot fi disproporţionate în raport de importanţa faptei săvârşite de făptuitor.

Dispoziţiile § 56c alin. 3 şi 4 şi § 56e se aplică în mod corespunzător.

§ 59b. Aplicarea pedepsei amânate

(1) Pentru aplicarea pedepsei amânate se aplică dispoziţiile § 56f în mod

corespunzător.


E

DE

DE

(2) Dacă persoana atenţionată nu ajunge la aplicarea pedepsei amânate,

instanţa constată, după expirarea termenului de încercare, că atenţionarea a luat

sfârşit.

§ 59c. Pedeapsa rezultantă, avertismentul şi amânarea aplicării pedepsei

(1) Dacă o persoană a săvârşit mai multe fapte penale, în cazul

avertismentului şi al amânării aplicării pedepsei instanţa va aplica, la

individualizarea pedepsei, dispoziţiile § 53-55 în mod corespunzător.

(2) Dacă persoana avertizată este condamnată ulterior la o pedeapsă pentru o

faptă penală săvârşită înainte de a fi avertizată, se aplică dispoziţiile privind

determinarea pedepsei rezultante (§ 53-55 şi § 58), cu cerinţa ca pedeapsa a cărei

aplicare a fost amânată să fi e echivalentă în cazurile prevăzute la § 55 unei

pedepse aplicate.

§ 60. Renunţarea la aplicarea pedepsei

Instanţa renunţă la aplicarea pedepsei dacă urmările faptei asupra făptuitorului

sunt de o gravitate care face ca aplicarea unei pedepse să fi e în mod evident

inoportună. Aceasta nu se aplică atunci când fapta făptuitorului se pedepseşte cu

închisoarea de mai mult de 1 an.

TITLUL VI Măsuri de siguranţă

§ 61. Categorii

Măsurile de siguranţă sunt

1. internarea într-un spital de psihiatrie,

2. internarea într-o unitate de dezintoxicare,

3. internarea într-un centru de prevenţie,

4. libertatea sub supraveghere,

5. suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice,6.

interzicerea exercitării unei activităţi.

§ 62. Principiul proporţionalităţii

O măsură de siguranţă nu poate fi dispusă dacă este disproporţionată în raport de importanţa faptelor săvârşite de făptuitor şi de cele care ar putea fi săvârşite de făptuitor, precum şi de gradul de pericol social al acestuia.

Măsuri privative de libertate

§ 63. Internarea într-un spital de psihiatrie

Dacă o persoană a săvârşit o faptă ilegală fi ind lipsită de discernământ (§ 20) sau cu discernământul parţial diminuat (§ 21), instanţa dispune internarea într-un spital de psihiatrie dacă evaluarea generală a făptuitorului şi a faptei sale indică faptul că, din cauza stării sale, este de aşteptat ca făptuitorul să

38 Codex penal

DE

săvârşească fapte ilegale grave prin care integritatea psihică sau fi zică a victimelor ar fi afectată sau pusă în pericol în mod serios sau prin care să cauzeze prejudicii economice grave, considerându-se astfel că reprezintă un pericol pentru societate. Dacă fapta ilegală săvârşită nu este o faptă gravă dintre cele prevăzute la teza 1, instanţa dispune o astfel de măsură doar dacă există circumstanţe speciale care legitimează aşteptarea că făptuitorul, din cauza stării sale, va săvârşi fapte ilegale grave de acel fel.

§ 64. Internarea într-o unitate de dezintoxicare

Dacă o persoană are tendinţa de a consuma în mod excesiv băuturi alcoolice sau alte substanţe euforizante şi dacă este condamnată pentru o faptă ilegală săvârşită într-o stare indusă de un astfel de consum sau care are la bază tendinţa menţionată sau dacă nu este condamnată doar ca urmare a faptului că s-a dovedit lipsa de discernământ a persoanei sau aceasta nu poate fi exclusă, instanţa dispune internarea într-o unitate de dezintoxicare dacă există pericolul ca, din cauza stării sale, persoana că săvârşească fapte ilegale grave. Instanţa poate dispune această măsură doar dacă există sufi ciente perspective concrete ca în urma tratamentului efectuat într-o unitate de dezintoxicare persoana să se vindece în termenul prevăzut la § 67d alin. 1 teza 1 sau 3 sau ca aceasta să fi e împiedicată pe o perioadă considerabilă să revină la tendinţa nocivă şi să săvârşească fapte ilegale grave care au legătură cu tendinţa nocivă a acesteia.

§ 65. (abrogat)

§ 66. Internarea într-un centru de prevenţie

(1) Instanţa dispune, pe lângă pedeapsă, măsura internării într-un centru de

prevenţie atunci când

1. o persoană este condamnată la pedeapsa cu închisoarea de minimum

2 ani pentru o faptă săvârşită cu intenţie care

a) este îndreptată contra vieţii, integrităţii fi zice, libertăţii personale sau

integrităţii sexuale,

b) este prevăzută la Titlul I, VII, XX sau XXVIII din Partea Specială sau în

Codul infracţiunilor de drept internaţional sau în Legea stupefi antelor şi a cărei

limită superioară de pedeapsă este închisoarea de minimum 10 ani sau

c) întruneşte elementele constitutive ale faptei prevăzute la § 145a, în

măsura în care s-a dispus libertatea sub supraveghere pentru o faptă penală de

natura celor prevăzute la lit. a sau b sau elementele constitutive ale faptei

prevăzute la § 323a, în măsura în care fapta ilegală săvârşită în stare indusă de

consumul de alcool sau substanţe euforizante este o faptă de natura celor

prevăzute la lit. a sau b,


E

DE

DE

2. făptuitorul a fost deja condamnat de două ori pentru fapte de natura

celor prevăzute la punctul 1, săvârşite anterior noii fapte, la pedepse cu

închisoarea de minimum un an,

3. făptuitorul a executat o pedeapsă cu închisoarea de minimum 2 ani

pentru o faptă sau pentru mai multe fapte anterioare noii fapte, de natura celor

menţionate, sau s-a afl at în executarea unei măsuri de siguranţă privative de şi

4. evaluarea generală a făptuitorului şi faptei indică faptul că, din cauza unei

tendinţe spre săvârşirea de fapte penale grave, mai exact dintre cele care afectează

în mod serios integritatea psihică şi fi zică a victimelor, la data condamnării,

persoana prezintă un pericol pentru societate.

Includerea în categoria faptelor penale în înţelesul tezei 1 punctul 1 lit. b se

realizează prin aplicarea dispoziţiilor § 12 alin. 3 în mod corespunzător, iar

încetarea măsurii libertăţii sub supraveghere menţionate la teza 1 punctul 1 lit. c,

se face prin aplicarea dispoziţiilor § 68b alin. 1 teza 4.

(2) Dacă o persoană a săvârşit 3 fapte penale de natura celor prevăzute la

alin. 1 teza 1 punctul 1, pentru care este pasibilă de pedeapsa cu închisoarea de

minimum 1 an pentru fi ecare faptă, şi dacă a fost condamnată pentru una sau

pentru mai multe din aceste fapte la pedeapsa cu închisoarea de minimum 3 ani,

instanţa poate dispune, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. 1 teza 1

punctul 4, pe lângă pedeapsă, măsura internării într-un centru de prevenţie şi fără

o condamnare sau privare de libertate anterioară (alin. 1 teza 1 punctele 2 şi 3).

(3) Dacă o persoană este condamnată pentru o infracţiune care întruneşte condiţiile prevăzute la alin.1 teza 2 punctul 1 lit. a sau b sau pentru o faptă penală prevăzută la § 89a alin. 1-3, § 89c alin. 1-3, § 129a alin. 5 teza 1 prima ipoteză, inclusiv coroborat cu § 129b alin. 1, § 174-174c, § 176, § 177 alin. 2 punctul 1, alin. 3 şi 6, § 180, § 182, § 224, § 225 alin. 1 sau 2, sau pentru o faptă penală săvârşită cu intenţie prevăzută la § 323a, dacă fapta săvârşită în stare indusă de consumul de alcool sau substanţe euforizante este una din faptele ilegale mai sus menţionate, la pedeapsa cu închisoarea de minimum 2 ani, instanţa poate dispune, pe lângă pedeapsă, măsura internării într-un centru de prevenţie, dacă făptuitorul a fost deja condamnat cel puţin o dată pentru una sau pentru mai multe fapte de această natură, săvârşite anterior noii fapte, la pedeapsa cu închisoarea de minimum 3 ani şi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. 1 teza 1 punctele 3 şi 4. Dacă o persoană a săvârşit 2 fapte penale de natura faptelor prevăzute la alin. 1 pentru care este pasibilă de pedeapsa cu închisoare de minimum 2 ani pentru fi ecare dintre acestea şi dacă este condamnată pentru una sau pentru mai multe din aceste fapte la pedeapsa cu închisoarea de minimum 3 ani, instanţa poate dispune, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. 1 teza 1 punctul 4, pe lângă pedeapsă, măsura internării într-un centru de detenţie şi fără o condamnare sau privare de libertate anterioare (alin. 1 teza 1

40 Codex penal

DE

punctele 2 şi 3). Nu se va aduce atingere dispoziţiilor alin. 1 şi 2. (4) În înţelesul dispoziţiilor alin. 1 teza 1 punctul 2, o condamnare la o

pedeapsă rezultantă se va considera o singură condamnare. Dacă din pedeapsa cu închisoarea se face deducerea unei perioade de arest preventiv sau a altei măsuri privative de libertate, pedeapsa cu închisoarea va fi considerată pedeapsă executată în înţelesul dispoziţiilor alin. 1 teza 1 punctul 3. O faptă anterioară nu va fi luată în considerare dacă între această faptă şi fapta următoare au trecut mai mult de 5 ani; în cazul faptelor penale contra integrităţii sexuale termenul este de 15 ani. Termenul nu include perioada în care făptuitorul s-a afl at în baza unui mandat ofi cial internat într-o unitate de specialitate. Fapta care a fost judecată în afara domeniului de aplicare teritorială a prezentei Legi este asimilată unei fapte judecate în interiorul domeniului de aplicare teritorială a prezentei Legi dacă, conform dreptului penal german, ar constitui faptă penală de natura faptelor prevăzute la alin. 1 teza 1 punctul 1, iar în cazurile prevăzute la alin. 3, de natura faptelor prevăzute la alin. 3 teza 1.1) § 66a. Amânarea măsurii internării într-un centru de prevenţie

(1) În hotărâre, instanţa poate dispune amânarea internării într-un centru de

prevenţie atunci când:

1. o persoană este condamnată pentru una din faptele penale prevăzute la §

66 alin. 3 teza 1,

2. sunt îndeplinite celelalte condiţii de la § 66 alin. 3, în măsura în care

acesta nu face trimitere la dispoziţiile § 66 alin. 1 teza 1 punctul 4 şi

3. nu se poate constata cu sufi cientă certitudine, dar este probabil ca

dispoziţiile § 66 alin. 1 teza 1 punctul 4 să fi e îndeplinite.

(2) Instanţa poate dispune amânarea în înţelesul alin. 1 şi atunci când

1. o persoană este condamnată la o pedeapsă cu închisoarea de minimum 5

ani pentru una sau pentru mai multe dintre infracţiunile contra vieţii, integrităţii fi

zice, libertăţii persoanei, integrităţii sexuale conform Titlul XXVIII sau conform

§ 250, § 251, inclusiv coroborat cu § 252 sau § 255;

2. nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la § 66 şi

3. se poate constata cu sufi cientă certitudine sau este cel puţin probabil ca

dispoziţiile § 66 alin. 1 teza 1 punctul 4 să fi e îndeplinite.

1 ) § 66 în versiunea Legii din 27.12.2003 I 3007 şi a Legii din 22.12.2010 I 2300:

conform dispozitivului deciziei, incompatibil cu Constituţia (100-1) conform deciziei

Curţii Constituţionale Federale din 04.05.2011 I 2003 (2 BvR 2365/09 şi altele). Pentru

punerea în practică a cerinţelor Curţii Constituţionale Federale, vezi Legea din

05.12.2012 I 2425 intrată în vigoare la data de 01.06.2013.


E

DE

DE

(3) Cu privire la amânarea internării într-un centru de prevenţie conform

alin. 1 sau 2 instanţa se poate pronunţa în primă instanţă doar până la data

executării complete a pedepsei cu închisoarea; acest lucru este valabil şi atunci

când executarea restului de pedeapsă a fost suspendată sub supraveghere şi restul

de pedeapsă este în curs de executare. Instanţa dispune măsura internării într-un

centru de prevenţie dacă evaluarea generală a persoanei condamnate, a faptei sale

sau a faptelor sale şi, în mod complementar, a dezvoltării sale până la data

pronunţării hotărârii instanţei indică faptul că este de aşteptat ca persoana să

săvârşească fapte penale grave care afectează integritatea psihică sau fi zică a

victimelor în mod serios.1)

§ 66b. Dispunerea ulterioară a măsurii internării într-un centru de

prevenţie

Dacă internarea într-un spital de psihiatrie, conform § 67d alin. 6, a încetat ca

urmare a faptului că starea care a cauzat lipsa discernământului sau

discernământul diminuat pe care s-a întemeiat măsura internării nu a existat la

data hotărârii de încetare, instanţa poate dispune ulterior măsura internării într-

un centru de prevenţie dacă

1. a fost dispusă internarea persoanei în cauză conform § 63 pentru mai

multe fapte dintre cele prevăzute la § 66 alin. 3 teza 1 sau persoana a fost

condamnată pentru una sau pentru mai multe astfel de fapte pe care le-a săvârşit

înainte de fapta care a condus la internarea conform § 63 la o pedeapsă cu

închisoarea de minimum 3 ani sau a fost internată într-un spital de psihiatrie şi

2. evaluarea generală a persoanei, a faptelor sale şi, în mod complementar, a

dezvoltării sale până la data pronunţării hotărârii instanţei indică faptul că este

foarte probabil că persoana va săvârşi fapte penale grave care afectează

integritatea psihică sau fi zică a victimelor în mod serios.

Acest lucru este valabil şi atunci când, în continuarea internării conform § 63,

mai trebuie executată în întregime sau doar în parte şi o pedeapsă cu închisoarea.

§ 66c. Modul de organizare a măsurii internării într-un centru de prevenţie

(1) Executarea măsurii internării într-un centru de prevenţie se realizează în

unităţi care

1 ) § 66a: în versiunea § 1 punctul 3 din Legea din 22.12.2010 I 2300 cu efect de la

01.01.2011; conform dispozitivului deciziei, incompatibil cu Constituţia (100-1) conform

deciziei Curţii Constituţionale Federale din 04.05.2011 I 2003 (2 BvR 2365/09 şi altele).

Pentru punerea în practică a cerinţelor Curţii Constituţionale Federale vezi Legea din

05.12.2012 I 2425 intrată în vigoare la data de 01.06.2013.

42 Codex penal

DE

1. oferă persoanei, în baza unei examinări medicale complexe pentru stabilirea

unui tratament şi a unui plan de executare actualizat în mod regulat, o îndrumare

a) care este individuală şi intensă, dar şi de natură să trezească şi să

determine disponibilitatea de cooperare a persoanei, în special un tratament

psihiatric, psihologic sau socio-terapeutic, elaborat în funcţie de nevoile

individuale ale persoanei, în măsura în care ofertele standardizate nu sunt

promiţătoare şi

b) care are ca scop reducerea gradului de pericol social al persoanei în aşa fel

încât executarea măsurii de siguranţă să poată fi suspendată sub supraveghere

sau să poată înceta cât mai curând,

2. garantează o cazare

a) care pune o presiune cât mai mică pe persoană, corespunde cerinţelor

îndrumării în înţelesul dispoziţiilor de la punctul 1 şi, dacă nu contravine unor

interese de siguranţă, este adaptată la nivelul de trai general şi

b) care este separată de sistemul penitenciar, fi ind asigurată în clădiri sau

secţii speciale, dacă tratamentul în înţelesul dispoziţiilor de la punctul 1 nu

necesită în mod excepţional altceva şi

3. în scopul îndeplinirii obiectivului menţionat la punctul 1 lit. b

a) oferă măsuri de regim deschis de executare şi pregătesc persoana pentru

liberare, în măsura în care nu există motive imperative care să împiedice aceasta,

în special indicii concrete care să justifi ce pericolul ca persoana să se sustragă de

la executarea măsurii internării într-un centru de prevenţie sau să abuzeze de

măsuri în scopul săvârşirii de fapte penale grave, precum şi

b) permit, în strânsă colaborare cu instituţiile statului sau cu instituţii

private, o îndrumare post-liberare în libertate.

(2) Dacă instanţa a dispus măsura internării într-un centru de prevenţie în

sentinţă (§ 66), amânarea internării (§ 66a alin. 3) sau ulterior (§ 66b) sau dacă şi-a

rezervat în sentinţă dispunerea unei astfel de măsuri (§ 66a alin. 1 şi 2),

făptuitorului i se va pune la dispoziţie deja din perioada executării pedepsei o

îndrumare conform alin. 1 punctul 1, în special un tratament socio-terapeutic, cu

scopul de a lipsi de efi cienţă, pe cât posibil, executarea măsurii internării (§ 67c

alin. 1 teza 1 punctul 1) sau dispunerea măsurii (§ 66a alin. 3).

§ 67. Ordinea executării

(1) Dacă internarea într-o unitate conform § 63 şi § 64 este dispusă pe lângă pedeapsa cu închisoarea, măsura de siguranţă se va executa înaintea pedepsei.

(2) Instanţa dispune ca pedeapsa sau o parte din pedeapsă să fi e executată înaintea măsurii de siguranţă dacă scopul măsurii de siguranţă va fi astfel mai uşor de îndeplinit. În cazul dispunerii măsurii internării într-o unitate de


E

DE

DE

dezintoxicare, pe lângă pedeapsa cu închisoarea de mai mult de 3 ani, instanţa va dispune ca o parte din pedeapsă să fi e executată înaintea măsurii de siguranţă. Această parte din pedeapsă va fi stabilită astfel încât după executarea ei şi după o internare subsecventă acesteia să fi e posibilă pronunţarea unei hotărâri conform alin. 5 teza 1. Instanţa va dispune, de asemenea, ca pedeapsa să fi e executată înaintea măsurii de siguranţă dacă persoana condamnată este obligată în baza unei hotărâri defi nitive să părăsească teritoriul Republicii Federale Germania şi este de aşteptat ca reşedinţa acesteia să se afl e pe perioada sau imediat după executarea pedepsei în afara domeniului de aplicare teritorială a prezentei Legi.

(3) Instanţa poate pronunţa, modifi ca sau suspenda ulterior o dispoziţie conform alin. 2 teza 1 sau teza 2 atunci când anumite circumstanţe legate de personalitatea condamnatului fac oportun acest lucru. Instanţa poate pronunţa şi ulterior o dispoziţie conform alin. 2 teza 4. Dacă instanţa a pronunţat o dispoziţie conform alin. 2 teza 4, aceasta poate să o suspende dacă se aşteaptă ca pe perioada sau imediat după executarea pedepsei reşedinţa persoanei condamnate afl ate în domeniul de aplicare a prezentei Legi să se schimbe.

(4) Dacă măsura de siguranţă este executată în întregime sau în parte înainte de executarea pedepsei, perioada executării măsurii de siguranţă va fi dedusă din pedeapsă până la executarea a maximum două treimi din pedeapsă.

(5) Dacă măsura de siguranţă este executată înaintea pedepsei sau înaintea unui rest din pedeapsă, instanţa poate suspenda sub supraveghere executarea restului de pedeapsă cu respectarea condiţiilor prevăzute la § 57 alin. 1 teza 1 punctele 2 şi 3 dacă a fost executată jumătate din pedeapsă. Dacă executarea restului de pedeapsă nu este suspendată sub supraveghere, se continuă executarea măsurii de siguranţă; totuşi, instanţa poate dispune executarea pedepsei atunci când anumite circumstanţe legate de personalitatea condamnatului fac oportun acest lucru.

(6) Instanţa dispune ca deducerea conform alin. 4 să se realizeze şi dintr-o

pedeapsă dispusă în cadrul altui proces dacă executarea acesteia ar avea pentru

persoana condamnată urmări disproporţionate. În aceste sens, instanţa va avea în

vedere, în special, relaţia dintre durata privării de libertate deja executate şi durata

pedepsei dispuse, rezultatele deja obţinute ale tratamentului şi gradul de pericol

social concret, precum şi comportamentul persoanei condamnate în cadrul

procedurii de executare. Deducerea este de regulă exclusă atunci când fapta care

a condus la dispunerea pedepsei într-un alt proces a fost săvârşită după

dispunerea măsurii de siguranţă. Dispoziţiile alin. 5 teza 2 se aplică în mod

corespunzător.

§ 67a. Transferul în executarea altei măsuri de siguranţă dispusă de

(1) Dacă s-a dispus internarea într-un spital de psihiatrie sau într-o unitate

44 Codex penal

DE

de dezintoxicare, instanţa poate transfera ulterior persoana internată în

executarea celeilalte măsuri de siguranţă, dacă prin acest transfer se poate

favoriza reintegrarea socială a persoanei.

(2) În condiţiile alin. 1 instanţa poate transfera ulterior, în executarea uneia

dintre măsurile de siguranţă prevăzute la alin. 1, şi persoana împotriva căreia a

fost dispusă măsura internării într-un centru de prevenţie. Posibilitatea unui

transfer ulterior există dacă sunt îndeplinite condiţiile de la alin. 1 şi transferul

este oportun în scopul efectuării unui tratament sau a unei cure de dezintoxicare,

inclusiv în cazul unei persoane care încă se afl ă în executarea pedepsei şi a cărei

internare în executarea măsurii internării într-un centru de prevenţie a fost

dispusă sau amânată.

(3) Instanţa poate modifi ca sau suspenda hotărârea conform alin. 1 şi 2

dacă, ulterior, se apreciază că astfel reintegrarea socială a persoanei internate

poate fi favorizată. Instanţa poate, de asemenea, suspenda hotărârea conform

alin. 1 şi 2 dacă ulterior se apreciază că executarea măsurii de siguranţă prevăzută

la alin. 1 nu poate avea rezultate.

(4) Termenele privind internarea şi verifi carea acestora au la bază dispoziţiile

aplicabile măsurii internării dispuse în hotărârea de condamnare. În cazurile

prevăzute la alin. 2 teza 2 instanţa va verifi ca până la data începerii executării

internării, dar nu mai târziu de expirarea unui an, dacă sunt îndeplinite condiţiile

pentru o hotărâre conform alin. 3 teza 2.

§ 67b. Suspendarea sub supraveghere a executării dispusă la pronunţare

(1) Dacă instanţa dispune internarea într-un spital de psihiatrie sau într-o

unitate de dezintoxicare, va suspenda sub supraveghere executarea acestei măsuri

de siguranţă dacă circumstanţe speciale justifi că convingerea că scopul măsurii

de siguranţă poate fi atins şi în acest fel. Instanţa nu dispune suspendarea

executării sub supraveghere dacă făptuitorul mai are de executat din pedeapsa cu

închisoarea dispusă în acelaşi timp cu măsura de siguranţă şi a cărei executare nu

este suspendată sub supraveghere.

(2) Odată cu suspendarea executării intervine libertatea sub supraveghere.

§ 67c. Începerea executării ulterioare a internării

(1) Dacă o pedeapsă cu închisoarea este executată înaintea unei internări

dispuse pentru aceeaşi faptă sau pentru aceleaşi fapte şi verifi carea necesară

înaintea sfârşitului executării pedepsei indică faptul că

1. scopul măsurii de siguranţă nu mai necesită internarea sau

2. măsura internării într-un centru de prevenţie ar fi

disproporţionată dacă, la evaluarea generală a evoluţiei modului de executare,

rezultă că făptuitorului nu i-a fost oferită sufi cientă îndrumare în înţelesul


E

DE

DE

dispoziţiilor § 66c alin. 2 coroborat cu § 66c alin. 1 punctul 1, instanţa dispune

suspendarea sub supraveghere a executării măsurii de internare; odată cu

suspendarea executării se dispune şi măsura libertăţii sub supraveghere. Verifi

carea prevăzută la teza 1 punctul 1 nu este necesară atunci când internarea în

executarea măsurii internării într-un centru de prevenţie a fost dispusă în

primă instanţă la mai puţin de un an înaintea sfârşitului executării pedepsei.

(2) Dacă la 3 ani de la rămânerea defi nitivă a hotărârii privind internarea

executarea acestei măsuri încă nu a început şi dacă nu există unul din cazurile

prevăzute la alin. 1 sau § 67b, internarea nu mai poate fi executată decât dacă

instanţa dispune aceasta. Termenul nu include perioada în care făptuitorul s-a afl

at internat într-o unitate în baza unui mandat ofi cial. Instanţa dispune executarea

măsurii dacă scopul măsurii de siguranţă încă mai necesită internarea. Dacă

scopul măsurii de siguranţă nu a fost atins, dar dacă circumstanţe speciale justifi

că aşteptarea că acesta poate fi atins şi prin suspendarea sub suprav eghere,

instanţa dispune suspendarea sub supraveghere a executării inter nării; odată cu

suspendarea executării se dispune măsura libertăţii sub suprave ghere. Dacă

scopul măsurii de siguranţă este atins, instanţa o declară executată.

§ 67d. Durata internării

(1) Internarea într-o unitate de dezintoxicare nu poate să depăşească 2 ani.

Termenul începe să curgă de la data începerii internării. Dacă înaintea unei

pedepse cu închisoarea se execută o măsură de siguranţă dispusă, termenul

maxim se prelungeşte corespunzător duratei pedepsei cu închisoarea, dacă

perioada executării măsurii de siguranţă se deduce din pedeapsă.

(2) Dacă nu este prevăzut un termen maxim sau dacă termenul încă nu a

expirat, instanţa dispune suspendarea sub supraveghere a executării internării

dacă se aşteaptă că persoana internată nu va mai săvârşi alte fapte ilegale grave,

dacă executarea măsurii de siguranţă va fi suspendată. Acelaşi lucru este valabil şi

atunci când instanţa, după începerea executării măsurii internării într-un centru

de prevenţie, constată că ar fi disproporţionată continuarea executării măsurii

internării într-un centru de prevenţie ca urmare a faptului că persoanei internate

nu i-a fost oferită sufi cientă îndrumare în înţelesul dispoziţiilor § 66c alin. 1

punctul 1, cel mai târziu până la expirarea unui termen stabilit de instanţă de cel

mult 6 luni; un astfel de termen va fi stabilit de instanţă cu ocazia verifi cării

suspendării executării, dacă se constată că nu se oferă îndrumare sufi cientă, cu

indicarea măsurilor care se oferă. Odată cu suspendarea executării conform

teza 1 sau 2 se dispune măsura libertăţii sub supraveghere.

(3) Dacă a fost executată o perioadă de 10 ani de internare în executarea

măsurii internării într-un centru de prevenţie, instanţa declară măsura

46 Codex penal

DE

executată dacă nu există pericolul ca persoana internată să săvârşească fapte

penale grave care afectează integritatea psihică şi fi zică a victimelor în mod

serios. Odată cu liberarea din executarea măsurii internării se dispune măsura

libertăţii sub supraveghere.

(4) Dacă termenul maxim a expirat, persoana internată este liberată. Prin

aceasta, măsura de siguranţă este executată. Odată cu liberarea din executarea

măsurii internării se dispune măsura libertăţii sub supraveghere.

(5) Instanţa declară măsura internării într-o unitate de dezintoxicare ca

executată dacă nu mai există condiţiile prevăzute la § 64 teza 2. Odată cu

liberarea din executarea măsurii internării se dispune măsura libertăţii sub

supraveghere.

(6) Dacă instanţa constată, după începerea executării măsurii internării într-

un spital de psihiatrie, că nu mai există condiţiile pentru continuarea măsurii de

siguranţă sau că ar fi disproporţionată continuarea executării măsurii de

siguranţă, aceasta o declară încetată. Dacă internarea durează 6 ani, continuarea,

de regulă, nu mai este proporţionată dacă nu există pericolul ca persoana

internată să săvârşească, din cauza stării în care se afl ă, fapte ilegale grave care

afectează integritatea psihică şi fi zică a victimelor în mod serios sau prin care

victimele sunt supuse pericolului de a suferi o vătămare corporală sau psihică

gravă. Dacă a fost executată o perioadă de 10 ani de internare, dispoziţiile alin. 3

teza 1 se aplică în mod corespunzător. Odată cu liberarea din executarea măsurii

internării se dispune măsura libertăţii sub supraveghere. Instanţa renunţă să mai

dispună libertatea sub supraveghere dacă se aşteaptă ca persoana în cauză să nu

mai săvârşească fapte penale chiar şi dacă nu se va afl a sub incidenţa măsurii


§ 67e. Verifi carea

(1) Instanţa poate verifi ca oricând măsura în care continuarea executării

internării poate fi suspendată sub supraveghere sau poate fi declarată încetată.

Instanţa va verifi ca aceste aspecte înaintea expirării anumitor termene.

(2) Temenele în cazul internării suntîntr-o unitate de dezintoxicare, 6 luni, într-un spital de psihiatrie, 1 an,

măsura internării într-un centru de prevenţie, 1 an, iar după executarea unei

perioade de 10 ani de internare, 9 luni.

(3) Instanţa poate reduce termenele. De asemenea, în cadrul termenelor

legale de verifi care, instanţa poate stabili şi termene înaintea expirării cărora

cererea de verifi care nu este admisibilă.


E

DE

DE

(4) Termenele încep să curgă de la începutul internării. Dacă instanţa

respinge suspendarea executării sub supraveghere sau declararea măsurii ca

încetată, termenele încep să curgă din nou de la data hotărârii instanţei.

§ 67f. Dispunerea măsurii de siguranţă de mai multe ori

Dacă instanţa dispune internarea într-o unitate de dezintoxicare, o dispoziţie

anterioară privind o măsură de siguranţă încetează.

§ 67g. Revocarea suspendării sub supraveghere

(1) Instanţa revocă suspendarea măsurii internării dacă persoana condamnată

1. săvârşeşte o faptă ilegală pe durata libertăţii sub supraveghere,

2. încalcă obligaţiile stabilite de instanţă conform § 68b în mod grav sau

constant ori

3. se sustrage în mod constant de sub supravegherea şi îndrumarea

consilierului de probaţiune sau instituţiei de supraveghere şi din aceasta rezultă că

atingerea scopului măsurii de siguranţă necesită internarea. Teza 1 punctul 1 se

aplică în mod corespunzător dacă motivul care a condus la revocare a apărut

între data pronunţării hotărârii cu privire la libertatea sub supraveghere şi data

începerii măsurii libertăţii sub supraveghere (§ 68c alin. 4).

(2) Instanţa revocă suspendarea executării măsurii internării conform § 63 şi

64 şi atunci când, pe durata libertăţii sub supraveghere, se apreciază că persoana

condamnată, din cauza stării în care se afl ă, prezintă riscul să săvârşească fapte

ilegale şi, din acest motiv, atingerea scopului măsurii de siguranţă necesită

internarea sa.

(3) Instanţa revocă suspendarea executării măsurii şi atunci când anumite

circumstanţe pe care le afl ă în timpul executării măsurii libertăţii sub

supraveghere, şi care ar fi condus la respingerea suspendării executării măsurii,

indică faptul că atingerea scopului măsurii de siguranţă necesită internarea

persoanei condamnate.

(4) Durata internării de dinainte şi de după revocare nu poate depăşi

maximul legal al măsurii de siguranţă.

(5) Dacă instanţa nu revocă suspendarea executării măsurii internării, măsura

de siguranţă încetează odată cu încetarea măsurii libertăţii sub supraveghere.

(6) Persoana condamnată nu va primi compensaţii pentru serviciile

prestate în scopul îndeplinirii obligaţiilor stabilite de instanţă.

§ 67h. Repunerea în executare pe termen limitat; intervenţia în caz de

criză

(1) Pe perioada libertăţii sub supraveghere instanţa poate repune în

executare internarea suspendată conform § 63 sau § 64 pentru o perioadă de

maximum 3 luni atunci când a intervenit o înrăutăţire acută a stării persoanei

48 Codex penal

DE

liberate din internare sau o recidivă a dependenţei acesteia şi măsura de siguranţă

este necesară în scopul evitării unei revocări conform § 67g. Cu respectarea

dispoziţiilor de la teza 1, instanţa poate dispune din nou măsura sau poate

prelungi durata acesteia; durata măsurii nu poate depăşi în total 6 luni.

Dispoziţiile § 67g alin. 4 se aplică în mod corespunzător.

(2) Instanţa revocă măsura de siguranţă înaintea expirării termenului stabilit

conform alin. 1, dacă scopul măsurii a fost atins.

Libertatea sub supraveghere

§ 68. Condiţiile libertăţii sub supraveghere

(1) Dacă o persoană este pasibilă, ca urmare a săvârşirii unei fapte penale la

care legea prevede în mod expres libertatea sub supraveghere, de o pedeapsă cu

închisoarea de minimum 6 luni, instanţa poate dispune, pe lângă pedeapsă, şi

măsura libertăţii sub supraveghere atunci când există pericolul că persoana să

săvârşească alte fapte penale.

(2) Nu se va aduce atingere dispoziţiilor privind libertatea sub supraveghere

(§ 67b, § 67c, § 67d alin. 2-6 şi § 68f).

§ 68a. Instituţia de supraveghere, probaţiunea, centrul de consiliere

psihologică

(1) Persoana condamnată este supravegheată de o instituţie de supraveghere;

instanţa desemnează un consilier de probaţiune pentru supravegherea persoanei

condamnate pe perioada executării măsurii libertăţii sub supraveghere.

(2) Consilierul de probaţiune şi instituţia de supraveghere în conlucrare

sprijină şi îndrumă persoana condamnată.

(3) Instituţia de supraveghere supraveghează, de comun acord cu instanţa şi

cu sprijinul consilierului de probaţiune, comportamentul persoanei condamnate

şi respectarea obligaţiilor dispuse de instanţă.

(4) Dacă între instituţia de supraveghere şi consilierul de probaţiune nu

există consens în ceea ce priveşte aspectele care vizează ajutorul pentru persoana

condamnată, deciziile le va lua instanţa.

(5) Instanţa poate da anumite instrucţiuni privind activitatea instituţiei de

supraveghere şi a consilierului de probaţiune.

(6) Înainte de depunerea unei cereri conform § 145a teza 2 instituţia de

supraveghere ascultă consilierul de probaţiune; dispoziţiile alin. 4 nu se aplică.

(7) Dacă se emite o instrucţiune conform § 68b alin. 2 teza 2 şi 3, împreună

cu instituţiile menţionate la alin. 2, centrul de consiliere psihologică va sprijini şi

va îndruma persoana condamnată. Dispoziţiile alin. 3 şi 6 se aplică, în măsura în


E

DE

DE

care se referă la poziţia consilierului de probaţiune, şi pentru centrul de consiliere

psihologică.

(8) Instituţiile menţionate la alin. 1, lucrătorii menţionaţi la § 203 alin. 1

punctele 1, 2 şi 6 şi lucrătorii din cadrul centrului de consiliere psihologică au

obligaţia să îşi împărtăşească unii altora secrete referitoare la terţe părţi care le-au

fost încredinţate sau pe care le-au afl at în cadrul relaţiei protejate conform

dispoziţiilor § 203, în măsura în care aceasta este necesară în scopul sprijinirii

persoanei condamnate pentru a evita recidiva. De asemenea, lucrătorii din cadrul

centrului de consiliere psihologică menţionaţi la § 203 alin. 1 punctele 1, 2 şi 6 au

obligaţia de a împărtăşi instituţiei de supraveghere şi instanţei astfel de secrete în

măsura în care consideră că

1. acest lucru este necesar pentru a supraveghea dacă persoana condamnată

respectă obligaţia de a se prezenta conform § 68b alin. 1 teza 1 punctul 11 sau

dacă participă la un tratament la care a fost obligată conform § 68b alin. 2 teza 2

şi 3,

2. comportamentul sau starea persoanei condamnate reclamă aplicarea

măsurilor conform § 67g, § 67h sau § 68c alin. 2 sau alin. 3 sau

3. acest lucru este necesar în scopul îndepărtării unui pericol iminent

semnifi cativ pentru viaţa, integritatea fi zică, libertatea persoanei sau integritatea

sexuală a unor terţe părţi.

În cazurile prevăzute la teza 1 şi 2 punctele 2 şi 3, informaţiile în înţelesul

dispoziţiilor § 203 alin. 1, împărtăşite de lucrătorii din cadrul centrului de

consiliere psihologică, pot fi utilizate în scopurile acolo menţionate.

§ 68b. Obligaţiile dispuse de instanţă

(1) Instanţa poate obliga persoana condamnată ca pe perioada măsurii

libertăţii sub supraveghere sau pe o perioadă mai scurtă:

1. să nu părăsească localitatea de domiciliu sau de reşedinţă sau o anumită

regiune fără permisiunea instituţiei de supraveghere,

2. să nu se afl e în anumite locuri care pot să îi dea ocazia sau care pot să o

determine să săvârşească alte fapte penale,

3. să nu ia legătura cu persoana vătămată sau cu anumite persoane sau cu

persoane din cadrul unui anumit grup care pot să îi dea ocazia sau să o determine

să săvârşească alte fapte penale, să nu se afl e în anturajul acestora, să nu le

ofere locuri de muncă, cursuri de formare sau să le cazeze,

4. să nu desfăşoare anumite activităţi de care poate să abuzeze în vederea

săvârşirii de fapte penale,

5. să nu deţină anumite obiecte care ar putea să îi dea ocazia sau care ar

putea să o determine să săvârşească alte fapte penale, să nu le aibă asupra sa

50 Codex penal

DE

sau să nu le păstreze,

6. să nu deţină sau să nu conducă autovehicule sau anumite categorii de

autovehicule sau alte vehicule de care poate să abuzeze în vederea săvârşirii de

fapte penale,

7. să se prezinte la anumite date la instituţia de supraveghere, la o anumită

altă instituţie sau la consilierul de probaţiune,

8. să anunţe de îndată instituţiei de supraveghere orice schimbare a locuinţei

sau a locului de muncă,

9. în cazul în care nu are ocupaţie, să solicite luarea în evidenţele

autorităţilor competente de plasare a forţei de muncă sau ale altor autorităţi din

domeniu,

10. să nu consume băuturi alcoolice sau alte substanţe psihoactive dacă,

având în vedere anumite fapte, există motive care justifi că presupunerea că prin

consumul acestora se va favoriza săvârşirea de alte fapte penale, precum şi să se

supună unor teste neinvazive privind consumul de alcool sau substanţe

euforizante,

11. să se prezinte la anumite date sau la anumite intervale de timp la un

medic, psihoterapeut sau la un centru de consiliere psihologică sau

12. să poarte asupra sa în stare de funcţionare mijloacele tehnice necesare

pentru supravegherea electronică a locului în care se afl ă şi să nu limiteze

capacitatea acestora de funcţionare.

Instanţa va stabili cu exactitate comportamentul interzis sau impus. Obligaţia

conform tezei 1 punctul 12 este admisibilă, fără a aduce atingere dispoziţiilor de

la teza 5, atunci când

1. libertatea sub supraveghere a intervenit în baza executării integrale a unei

pedepse cu închisoarea sau a unei pedepse rezultante de minimum 3 ani sau în

baza unei măsuri de siguranţă încetate,

2. pedeapsa cu închisoarea sau pedeapsa rezultantă sau internarea au fost

dispuse pentru una sau pentru mai multe fapte penale de tipul faptelor prevăzute

la § 66 alin. 3 teza 1,

3. există pericolul ca persoana condamnată să săvârşească alte fapte penale

de tipul faptelor prevăzute la § 66 alin. 3 teza 1 şi

4. obligaţia pare a fi necesară în scopul de a împiedica persoana

condamnată, prin posibilitatea utilizării informaţiilor conform § 463a alin. 4 teza

2 Cod de procedură penală, în special prin supravegherea modului de îndeplinire

a unei obligaţii conform tezei 1 punctul 1 sau 2, să săvârşească alte fapte penale

de tipul faptelor prevăzute la § 66 alin. 3 teza 1.

Condiţiile prevăzute la teza 3 punctul 1 coroborat cu punctul 2 sunt

îndeplinite independent dacă măsura libertăţii sub supraveghere acolo menţionată


E

DE

DE

conform § 68e alin. 1 teza 1 a încetat. Prin derogare de la dispoziţiile de la teza 3

punctul 1, este sufi cientă o pedeapsă cu închisoarea sau o pedeapsă rezultantă de

2 ani dacă a fost dispusă pentru una sau pentru mai multe fapte penale prevăzute

la Titlul I sau VII din Partea specială; la faptele penale menţionate la teza 3

punctele 2-4 intră şi fapta penală conform § 129a alin. 5 teza 2, inclusiv coroborat

cu § 129b alin. 1.

(2) Instanţa poate impune persoanei condamnate pe durata perioadei de

suspendare condiţionată a executării pedepsei sau pe o durată mai scurtă şi alte

obligaţii, în special acele obligaţii care au legătură cu formarea profesională,

munca, timpul liber, ordinea relaţiilor fi nanciare sau respectarea obligaţiilor de

întreţinere. Instanţa poate obliga persoana condamnată, în special, să solicite

consiliere şi să se supună unui tratament psihiatric, psiho sau social terapeutic

(obligarea la tratament). Consilierea şi tratamentul pot fi realizate de către un

centru de consiliere psihologică. Dispoziţiile § 56c alin. 3 se aplică în mod

corespunzător inclusiv pentru obligaţia de a se supune unor teste invazive

privind consumul de alcool sau stupefi ante.

(3) În ceea ce priveşte obligaţiile, instanţa nu va putea impune cerinţe

imposibile cu privire la viaţa persoanei condamnate.

(4) Dacă prin intervenţia măsurii libertăţii sub supraveghere ia sfârşit o altă

măsură cu libertate sub supraveghere existentă conform § 68e alin. 1 teza 1

punctul 3, instanţa trebuie să includă în hotărârea pe care o pronunţă şi acele

obligaţii care au fost impuse în cadrul măsurii libertăţii sub supraveghere

anterioare.

(5) În măsura în care îndrumarea persoanei condamnate, în cazurile

prevăzute la alin. 1 punctul 11, sau tratamentul acesteia, în cazurile prevăzute la

alin. 2, nu se realizează printr-un centru de consiliere psihologică, se aplică în

mod corespunzător dispoziţiile § 68a alin. 8.

§ 68c. Durata libertăţii sub supraveghere

(1) Perioada de libertate sub supraveghere durează minimum 2 şi maximum

5 ani. Instanţa poate reduce durata maximă.

(2) Instanţa poate dispune măsura libertăţii sub supraveghere pe o durata

nedeterminată care depăşeşte durata maximă conform alin. 1 teza 1, dacă

persoana condamnată

1. nu este de acord cu o obligaţie impusă conform § 56c alin. 3 punctul 1

sau

2. nu respectă obligaţia de a se supune unui tratament sau unei cure de

dezintoxicare sau unei obligaţii la tratament şi există temerea că va săvârşi alte

fapte penale grave de natură să pună în pericol societatea. Dacă, în cazurile

52 Codex penal

DE

prevăzute la teza 1 punctul 1, persoana condamnată se declară ulterior de acord,

instanţa stabileşte durata măsurii libertăţii sub supraveghere. Se aplică dispoziţiile

§ 68e alin. 3.

(3) Instanţa poate prelungi pe perioadă nedeterminată măsura libertăţii sub

supraveghere peste durata maximă conform alin. 1 teza 1 dacă

1. în cazurile suspendării executării măsurii internării într-un spital de

psihiatrie conform § 67d alin. 2, în baza anumitor circumstanţe, există motive

care justifi că presupunerea că altfel persoana condamnată va ajunge de îndată

într-o stare dintre cele la care se referă § 20 sau § 21, în urma căreia este de

aşteptat să genereze un pericol pentru societate prin săvârşirea de noi fapte

penale grave sau

2. din încălcarea obligaţiilor conform § 68b alin. 1 sau 2 sau în baza

anumitor alte fapte rezultă indicii concrete că este de aşteptat să genereze un

pericol pentru societate prin săvârşirea de noi fapte penale grave şi

a) împotriva persoanei condamnate a fost dispusă, pentru fapte penale de

natura celor prevăzute la § 181b, o pedeapsă cu închisoarea sau o pedeapsă

rezultantă de mai mult de 2 ani sau internarea într-un spital de psihiatrie sau într-

o unitate de dezintoxicare sau

b) a intervenit suspendarea condiţionată a executării pedepsei, cu

respectarea condiţiilor prevăzute la § 68b alin. 1 teza 3 punctul 1, şi a fost dispusă

pedeapsa cu închisoarea sau pedeapsa rezultantă sau internarea pentru una sau

pentru mai multe fapte penale împotriva vieţii, integrităţii fi zice, libertăţii

persoanei sau prevăzute la § 250, § 251, inclusiv coroborat cu § 252 sau § 255.

În ceea ce priveşte încetarea libertăţii sub supraveghere, dispoziţiile § 68b alin.

1 teza 4 se aplică în mod corespunzător.

(4) În cazurile prevăzute la § 68 alin. 1 libertatea sub supraveghere începe la

data rămânerii defi nitive a hotărârii prin care a fost dispusă, iar în cazurile

prevăzute la § 67b alin. 2, § 67c alin. 1 teza 1 şi alin. 2 teza 4 şi § 67d alin. 2 teza 3

la data rămânerii defi nitive a hotărârii privind suspendarea executării sau la o

dată ulterioară stabilită de instanţă. În durata acesteia nu se include perioada în

care persoana este evadată, se ascunde sau se afl ă internată într-o unitate

specializată în baza unui mandat ofi cial.

§ 68d. Hotărâri ulterioare; termen de verifi care

(1) Instanţa poate pronunţa, modifi ca sau revoca hotărâri în temeiul § 68a

alin. 1 şi 5, § 68b şi § 68c alin. 1 teza 2 şi alin. 2 şi 3 şi ulterior.

(2) În cazul unei obligaţii impuse conform § 68b alin. 1 teza 12 instanţa verifi

că cel mai târziu înainte de expirarea a doi ani dacă se impune revocarea acesteia.

Dispoziţiile § 67e alin. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător.


E

DE

DE

§ 68e. Încetarea sau întreruperea libertăţii sub supraveghere

(1) Dacă nu a fost dispusă pe perioadă nedeterminată sau după suspendarea

unei măsuri de siguranţă privative de libertate (§ 67b alin. 2, § 67c alin. 1 teza 1,

alin. 2 teza 4, § 67d alin. 2 teza 3), libertatea sub supraveghere încetează

1. odată cu începerea executării unei măsuri de siguranţă privative de

libertate din categoria celor dispuse de instanţă la pronunţare,

2. odată cu începerea executării unei pedepse privative de libertate dispuse

pe lângă o măsură de siguranţă privativă de libertate,

3. odată cu începerea unei noi libertăţi sub supraveghere.

În celelalte cazuri, libertatea sub supraveghere este întreruptă pe durata

executării unei pedepse privative de libertate sau a unei măsuri de siguranţă

privative de libertate. Instanţa dispune încetarea unei libertăţii sub supraveghere

dispuse după suspendarea sub supraveghere a executării unei măsuri de siguranţă

privative de libertate dacă, după intervenţia unei circumstanţe conform teza 1

punctele 1-3, aceasta nu mai este necesară. Dacă intervine o nouă măsură cu

libertatea sub supraveghere, alături de o măsură a libertăţii sub supraveghere pe

perioadă nedeterminată deja existentă sau dispusă după suspendarea sub

supraveghere a unei măsuri de siguranţă, instanţa va dispune încetarea noii

măsuri de siguranţă dacă aceasta nu mai este necesară alături de cea existentă.

(2) Instanţa revocă măsura libertăţii sub supraveghere atunci când se aşteaptă

ca persoana condamnată să nu mai săvârşească fapte penale chiar şi în lipsa

acestei măsuri. Revocarea este admisibilă cel mai devreme după expirarea duratei

minime legale. Instanţa poate stabili termene de maximum 6 luni înainte de

expirarea cărora cererea de revocare a libertăţii sub supraveghere este

inadmisibilă.

(3) Dacă libertatea sub supraveghere a fost dispusă pe perioadă

nedeterminată, instanţa verifi că

1. în cazurile prevăzute la § 68c alin. 2 teza 1, cel mai târziu la expirarea

termenului maxim conform § 68c alin. 1 teza 1,

2. în cazurile prevăzute la § 68c alin. 3, înainte de expirarea a 2 ani,dacă

hotărârea, conform alin. 2 teza 1, este oportună. Dacă instanţa respinge

revocarea măsurii libertăţii sub supraveghere, se va pronunţa din nou, înainte de

expirarea a 2 ani, cu privire la revocarea acesteia.

§ 68f. Măsura libertăţii sub supraveghere în cazul în care executarea

restului de pedeapsă nu este suspendată

(1) Dacă o pedeapsă cu închisoarea sau o pedeapsă rezultantă de

minimum 2 ani dispusă pentru fapte penale săvârşite cu intenţie sau dacă o

pedeapsă cu închisoarea sau o pedeapsă rezultantă de minimum 1 an dispusă

54 Codex penal

DE

pentru fapte penale de natura celor prevăzute la § 181b a fost executată, odată cu

liberarea persoanei condamnate din executarea pedepsei se dispune măsura

libertăţii sub supraveghere. Aceasta nu se aplică dacă în continuarea executării

pedepsei se execută o măsură de siguranţă privativă de libertate.

(2) Dacă este de aşteptat ca persoana condamnată să nu mai săvârşească

fapte penale nici în lipsa măsurii libertăţii sub supraveghere, instanţa dispune

încetarea măsurii de siguranţă.

§ 68g. Libertatea sub supraveghere şi suspendarea executării pedepsei sub

supraveghere

(1) Dacă instanţa a dispus suspendarea executării pedepsei sau a restului de

pedeapsă sub supraveghere sau interzicerea exercitării unei activităţi profesionale

şi dacă, în acelaşi timp, persoana condamnată se afl ă sub incidenţa măsurii

libertăţii sub supraveghere pentru aceeaşi faptă sau pentru altă faptă, pentru

libertatea sub supraveghere şi dispunerea de obligaţii se aplică doar dispoziţiile §

68a şi 68b. Libertatea sub supraveghere nu se termină înaintea expirării

termenului de supraveghere.

(2) Dacă suspendarea executării şi libertatea sub supraveghere au fost

dispuse pentru aceeaşi faptă, instanţa poate totuşi dispune ca măsura libertăţii sub

supraveghere să fi e întreruptă până la expirarea termenului de supraveghere

stabilit în legătură cu suspendarea executării. În acest caz, termenul de

supraveghere nu se scade din durata măsurii libertăţii sub supraveghere.

(3) Dacă după expirarea termenului de supraveghere instanţa dispune

încetarea pedepsei sau a restului de pedeapsă sau a interzicerii exercitării unei

activităţi profesionale, prin aceasta încetează şi măsura libertăţii sub supraveghere

stabilite pentru aceeaşi faptă. Acest lucru nu se aplică dacă libertatea sub

supraveghere a fost dispusă pe perioadă nedeterminată (§ 68c alin. 2 teza 1 sau

alin. 3).

Interzicerea exerciţiului dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice

§ 69. Interzicerea exerciţiului dreptului de a conduce autovehicule pe

drumurile publice

(1) Dacă o persoană este condamnată pentru o faptă ilegală pe care a

săvârşit-o în timpul sau în legătură cu conducerea unui autovehicul pe drumurile

publice sau prin încălcarea obligaţiilor care îi revin în calitate de conducător auto

sau dacă nu a fost condamnată doar ca urmare a faptului că lipsa sa de

discernământ a fost probată sau nu poate fi exclusă, instanţa îi va retrage dreptul


E

DE

DE

de a conduce autovehicule dacă din circumstanţele săvârşirii faptei rezultă că nu

este capabil să conducă autovehicule. În acest sens, nu este necesară o altă verifi

care conform § 62.

(2) Dacă fapta ilegală în cazurile prevăzute la alin. 1 reprezintă un delict

1. de punere în pericol a trafi cului rutier (§ 315c),

1a. de participare la curse interzise de maşini (§ 315d), 2. de conducere sub infl uenţa alcoolului (§ 316), 3. de părăsire a locului accidentului (§ 142), deşi făptuitorul cunoaşte

sau poate cunoaşte faptul că accidentul s-a soldat cu decesul unei persoane sau cu vătămarea corporală gravă a unei persoane sau a cauzat daune materiale considerabile unor bunuri aparţinând altuia sau

4. de conducere în stare de intoxicaţie (§ 323a) care se referă la una din faptele menţionate la punctele 1-3, făptuitorul va fi considerat de regulă ca fi ind incapabil să conducă autove-

hicule pe drumurile publice. (3) Exerciţiul dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice

încetează la data rămânerii defi nitive a hotărârii de condamnare. Permisul de conducere emis de o autoritate publică germană va fi retras în baza dispoziţiei exprese din hotărârea de condamnare.

§ 69a. Interzicerea acordării dreptului de a conduce autovehicule pe

drumurile publice

(1) Dacă instanţa dispune retragerea dreptului de a conduce, aceasta va

dispune în acelaşi timp şi interzicerea dreptului de obţine un nou permis de

conducere pe o durată cuprinsă între 6 luni şi 5 ani. Interzicerea poate fi dispusă

şi cu efect defi nitiv dacă este de aşteptat ca termenul maxim legal prevăzut să nu

fi e sufi cient pentru îndepărtarea pericolului reprezentat de către făptuitor. Dacă

făptuitorul nu posedă permis de conducere, instanţa va dispune doar interzicerea

eliberării unui permis de conducere.

(2) Instanţa poate excepta de la interdicţia conducerii pe drumurile publice

anumite tipuri de autovehicule dacă anumite circumstanţe justifi că presupunerea

că scopul măsurii de siguranţă nu va fi pus astfel în pericol.

(3) Limita minimă a interzicerii este de 1 an dacă împotriva făptuitorului, în

ultimii 3 ani înainte de săvârşirea faptei, a mai fost dispusă odată interzicerea

acordării dreptului de a conduce.

(4) Dacă făptuitorului i-a fost retras temporar dreptul de a conduce din

cauza faptei săvârşite (§ 11a Cod de procedură penală), limita minimă a

interzicerii se reduce cu perioada în care a operat suspendarea temporară. Cu

toate acestea, limita minimă nu poate fi mai mică de 3 luni.

(5) Interdicţia se execută de la data rămânerii defi nitive a hotărârii de

56 Codex penal

DE

condamnare. Perioada în care permisul de conducere a fost suspendat temporar

ca urmare a faptei comise se scade din durata acestei interdicţii dacă suspendarea

a expirat după data pronunţării hotărârii de condamnare în care s-au putut verifi

ca pentru ultima dată motivele de fapt care au stat la baza dispunerii acestei

măsuri.

(6) În înţelesul dispoziţiilor alin. 4 şi 5, retragerii temporare a dreptului de a

conduce îi sunt asimilate păstrarea, indisponibilizarea sau confi scarea permisului

de conducere (§ 94 Cod de procedură penală).

(7) Dacă există motive care justifi că presupunerea că făptuitorul nu mai este

incapabil să conducă autovehicule pe drumurile publice, instanţa poate revoca

interdicţia înainte de termen. Revocarea este admisibilă dacă a durat cel puţin 3

luni, iar în cazurile prevăzute la alin. 3 dacă a durat cel puţin 1 an; dispoziţiile alin.

5 teza 2 şi alin. 6 se aplică în mod corespunzător.

§ 69b. Efectul retragerii în cazul unui drept de conducere acordat în

străinătate

(1) Dacă, în baza unui drept de conducere care i-a fost acordat în străinătate,

făptuitorul poate conduce autovehicule pe drumurile publice din Republica

Federală Germania fără să îi fi fost acordat un drept de conducere de către

autorităţile germane, retragerea dreptului de conducere are efectul unei pierderi a

dreptului de a-şi exercita dreptul de conducere pe teritoriul Republicii Federale

Germania. Pe durata interzicerii nu este posibilă acordarea nici a dreptului de a-şi

exercita din nou dreptul de conducere acordat în străinătate, nici acordarea

dreptului de conducere pe teritoriul Republicii Federale Germania.

(2) Dacă dreptul de conducere a fost acordat de o autoritate publică a unui

stat membru al Uniunii Europene sau a unui alt stat semnatar al Acordului

privind Spaţiul Economic European şi dacă titularul îşi are domiciliul obişnuit pe

teritoriul Republicii Federale Germania, permisul de conducere este retras în

baza dispoziţiei exprese din hotărârea de condamnare şi returnat autorităţii

emitente. În alte cazuri, retragerea dreptului de conducere şi interzicerea sunt

notate în permisele de conducere eliberate în străinătate.

Interdicţia dreptului de a exercita o activitate profesională

§ 70. Dispunerea interdicţiei de a exercita o activitate profesională

(1) Dacă o persoană este condamnată pentru o faptă ilegală pe care a

săvârşit-o abuzând de profesia sau meseria sa sau prin încălcarea gravă a

obligaţiilor conexe acestora sau dacă nu este condamnată doar ca urmare a

faptului că lipsa sa de răspundere a fost probată sau nu poate fi exclusă, instanţa


E

DE

DE

poate să îi interzică exercitarea profesiei sau meseriei pe o perioadă cuprinsă între

1 an şi 5 ani dacă evaluarea generală a făptuitorului şi a faptei indică pericolul că,

în cazul în care va continua să îşi exercite profesia sau meseria, va săvârşi fapte

ilegale grave de tipul menţionat. Interdicţia de a exercita o activitate profesională

poate fi dispusă cu efect defi nitiv dacă este de aşteptat ca termenul maxim legal

prevăzut să nu fi e sufi cient pentru îndepărtarea pericolului reprezentat de

făptuitor.

(2) Dacă împotriva făptuitorului instanţa a dispus deja interdicţia temporară

de a exercita o activitate profesională (§ 132a Cod de procedură penală), limita

minimă a termenului în care operează interdicţia se reduce cu perioada în care a

operat interdicţia temporară de a exercita o activitate profesională. Cu toate

acestea limita minimă nu poate fi mai mică de 3 luni.

(3) Pe perioada în care operează interdicţia, făptuitorul nu poate exercita

profesia sau meseria nici pentru o altă persoană şi nici nu poate lăsa o altă

persoană care se afl ă în relaţie de subordonare cu făptuitorul să exercite profesia

sau meseria pentru făptuitor.

(4) Interdicţia dreptului de a exercita o activitate profesională începe să

opereze la data rămânerii defi nitive a hotărârii de condamnare. Termenul în care

operează interdicţia include perioada unei interdicţii temporare a dreptului de

exercitare a unei activităţi profesionale dispuse pentru comiterea faptei, dacă a

expirat după data pronunţării hotărârii de condamnare, perioadă în care

constatările care s-au afl at la baza dispunerii măsurii de siguranţă au putut fi

verifi cate ultima dată. Perioada în care făptuitorul s-a afl at internat într-o unitate

specializată în baza unui mandat ofi cial nu este inclusă.

§ 70a. Suspendarea sub supraveghere a interdicţiei de a exercita o

activitate profesională

(1) Dacă după dispunerea interdicţiei de a exercita o activitate profesională

există motive care justifi că presupunerea că pericolul ca făptuitorul să

săvârşească fapte ilegale grave de natura faptelor prevăzute la § 70 alin. 1 nu mai

există, instanţa poate suspenda sub supraveghere executarea interdicţiei.

(2) Suspendarea sub supraveghere a executării interdicţiei este admisibilă

numai dacă interdicţia a durat cel puţin 1 an. Termenul include, în baza

dispoziţiilor § 70 alin. 4 teza 2, perioada unei interdicţii temporare a dreptului

de a exercita o activitate profesională. Perioada în care făptuitorul s-a afl at

internat într-o unitate specializată în baza unui mandat ofi cial nu este inclusă.

(3) Dacă interdicţia de a exercita o activitate profesională este suspendată

sub supraveghere, dispoziţiile § 56a şi § 56c-56e se aplică în mod

corespunzător. Termenul de supraveghere se prelungeşte însă cu perioada în

58 Codex penal

DE

care făptuitorul se afl ă în executarea unei pedepse cu închisoarea sau a unei

măsuri de siguranţă, dispuse împotriva făptuitorului pentru comiterea faptei.

§ 70b. Revocarea suspendării sub supraveghere a interdicţiei de a exercita

o activitate profesională şi încetarea interdicţiei

(1) Instanţa revocă suspendarea sub supraveghere a unei interdicţii de a

exercita o activitate profesională dacă persoana condamnată

1. săvârşeşte o faptă ilegală pe durata termenului se supraveghere, abuzând

de profesia sau meseria pe care o exercită sau prin încălcarea gravă a obligaţiilor

conexe acestora,

2. încalcă în mod grav fl agrant sau constant o obligaţie dispusă de instanţă

sau

3. se sustrage în mod constant de la supravegherea şi îndrumarea

consilierului de probaţiune şi în acest mod rezultă că atingerea scopului

interdicţiei de a exercita o

activitate profesională necesită continuarea acesteia.

(2) Instanţa revocă suspendarea sub supraveghere a interdicţiei de a exercita

o activitate profesională şi atunci când anumite circumstanţe pe care le afl ă în

timpul perioadei de suspendare a executării şi care, dacă ar fi fost cunoscute

anterior, ar fi condus la respingerea suspendării sub supraveghere indică faptul

că pentru atingerea scopului măsurii de siguranţă este necesară continuarea

interdicţiei de a exercita o activitate profesională.

(3) Perioada de suspendare sub supraveghere a interdicţiei de a exercita o

activitate profesională nu este inclusă în termenul în care interdicţia operează.

(4) Pentru serviciile pe care le-a prestat în scopul îndeplinirii obligaţiilor

impuse de instanţă persoana condamnată nu va primi compensaţii.

(5) La expirarea termenului de supraveghere, instanţa declară interdicţia de a

exercita o activitate profesională ca încetată.

Dispoziţii generale

§ 71. Dispunerea măsurilor de siguranţă în cazul lipsei de discernământ a

făptuitorului

(1) Internarea într-un spital de psihiatrie sau într-o unitate de dezintoxicare

poate fi dispusă de instanţă şi în mod independent dacă procesul penal nu poate

avea loc din cauza lipsei de discernământ a făptuitorului sau din cauza

incapacităţii acestuia de a pleda în instanţă.

(2) Acelaşi lucru este valabil şi pentru retragerea dreptului de conducere şi

pentru interdicţia de a exercita o activitate profesională.


E

DE

DE

§ 72. Măsuri de siguranţă multiple

(1) Dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru dispunerea mai multor măsuri de

siguranţă, dar scopul vizat trebuie atins prin anumite măsuri de siguranţă, se vor

dispune doar acestea. În acest sens, dintre mai multe măsuri de siguranţă

potrivite vor avea prioritate acelea care îl afectează cel mai puţin pe făptuitor.

(2) În toate celelalte cazuri, măsurile de siguranţă vor fi dispuse cumulativ

dacă legea nu prevede altceva.

(3) Dacă sunt dispuse mai multe măsuri de siguranţă privative de libertate,

instanţa stabileşte ordinea executării acestora. Înainte de terminarea executării

unei măsuri de siguranţă instanţa dispune executarea următoarei măsuri de

siguranţă dacă prima nu mai este necesară. Dispoziţiile § 67c alin. 2 tezele 4 şi 5

se aplică în mod corespunzător.

TITLUL VII Confi scarea

§ 73. Confi scarea produselor infracţiunii de la autor şi participanţi

(1) Dacă prin sau pentru săvârşirea unei fapte ilegale autorul sau participantul

a obţinut un produs, instanţa dispune confi scarea acestuia.

(2) Dacă autorul sau participantul a obţinut un folos din produsul

infracţiunii, instanţa dispune şi confi scarea acestui folos.

(3) Instanţa poate dispune şi confi scarea bunurilor dobândite de autor sau

de participant

1. prin înstrăinarea produsului infracţiunii sau ca echivalent pentru

distrugerea, deteriorarea sau sustragerea acestuia sau

2. în baza unui drept dobândit.

§ 73a. Confi scarea extinsă a produselor infracţiunii de la autor şi

participanţi

(1) Dacă a fost săvârşită o faptă ilegală, instanţa dispune confi scarea

bunurilor autorului sau participantului şi atunci când aceste bunuri au fost

obţinute prin sau pentru săvârşirea altor fapte ilegale.

(2) Dacă autorul sau participantul a participat anterior dispunerii confi scării,

conform alin. 1, la săvârşirea altei fapte ilegale şi instanţa trebuie să se pronunţe

din nou cu privire la confi scarea bunurilor acestuia, instanţa va avea în vedere, în

acest scop, dispoziţia deja dată.

§ 73b. Confi scarea produselor infracţiunii de la alte persoane

(1) Dispunerea confi scării conform § 73 şi § 73a vizează o altă persoană

care nu este autor sau participant dacă

1. prin săvârşirea faptei a obţinut un bun şi autorul sau

participantul a acţionat pentru această persoană,

60 Codex penal

DE

2. produsul infracţiunii

a) i-a fost transmis gratuit şi fără temei legal sau

b) i-a fost transmis şi persoana a ştiut sau ar fi trebuit să cunoască faptul că

produsul provine din săvârşirea unei fapte ilegale sau

3. produsul

a) i-a fost transmis prin succesiune sau

b) i-a fost transmis în calitate de moştenitor rezervatar sau legatar.

Teza 1 punctele 2 şi 3 nu se aplică dacă produsul obţinut a fost transmis

anterior, contra cost şi în baza unui temei legal, unui terţ care nu ştia sau nu

trebuia să ştie că produsul provine din săvârşirea unei fapte ilegale.

(2) Dacă persoana dobândeşte în condiţiile alin. 1 teza 1 punctul 2 sau 3 un

bun care corespunde valorii produsului infracţiunii sau un folos, instanţa dispune

şi confi scarea acestora.

(3) Cu respectarea condiţiilor de la alin. 1 teza 1 punctul 2 sau punctul 3

instanţa poate dispune şi confi scarea bunurilor dobândite

1. prin înstrăinarea bunului dobândit sau ca echivalent pentru

distrugerea, deteriorarea sau sustragerea acestuia sau

2. în baza unui drept legal dobândit.

§ 73c. Confi scarea valorii produselor infracţiunii

Când confi scarea unui bun nu este posibilă din cauza naturii produsului

infracţiunii sau din alt motiv sau dacă instanţa renunţă la confi scarea unui bun

echivalent conform § 73 alin. 3 sau conform § 73b alin. 3, instanţa va dispune

confi scarea unei sume de bani echivalentă cu valoarea produsului infracţiunii. O

astfel de dispoziţie este pronunţată de instanţă şi alături de confi scarea unui bun,

dacă valoarea acestuia se situează sub valoarea produsului obţinut iniţial.

§ 73d. Determinarea valorii produsului infracţiunii; estimarea

(1) La determinarea valorii produsului infracţiunii instanţa va deduce

cheltuielile autorului, participantului sau ale terţului. Nu va avea însă în vedere

ceea ce a cheltuit sau investit pentru săvârşirea sau pregătirea faptei dacă nu este

vorba de prestaţii în vederea satisfacerii unei obligaţii faţă de persoana vătămată.

(2) Volumul şi valoarea produselor infracţiunii inclusiv a cheltuielilor

deductibile pot fi estimate.

§ 73e. Excluderea confi scării produsului infracţiunii sau a valorii în

echivalent

(1) Confi scarea conform § 73-73c este exclusă atunci când pretenţia

generată părţii vătămate în urma săvârşirii faptei cu privire la restituirea


E

DE

DE

produsului infracţiunii sau la înlocuirea prin echivalent a valorii produsului

infracţiunii s-a prescris.

(2) În cazurile prevăzute la § 73b, inclusiv coroborat cu § 73c, confi scarea

este exclusă şi atunci când produsul infracţiunii nu se mai afl ă în patrimoniul

persoanei în cauză la data pronunţării hotărârii, cu excepţia cazului în care, la data

dispariţiei îmbogăţirii, persoanei afectate îi erau cunoscute circumstanţele care ar

fi permis dispunerea confi scării împotriva autorului sau participantului sau nu îi

erau cunoscute ca urmare a neglijenţei sale.

§ 74. Confi scarea produselor, instrumentelor şi a obiectelor infracţiunii de

la autor şi participanţi

(1) Bunurile obţinute prin săvârşirea cu intenţie a unei fapte (produsele

infracţiunii) sau folosite sau destinate pentru săvârşirea sau pregătirea faptei

(instrumentele infracţiunii) pot fi confi scate.

(2) Bunurile asupra cărora se comite o faptă penală (obiectele infracţiunii) fac

obiectul confi scării conform unor dispoziţii speciale.

(3) Confi scarea este admisibilă doar atunci când bunurile, la data pronunţării

hotărârii, aparţin sau i se cuvin autorului sau participantului. Acest lucru este

valabil şi pentru confi scarea prevăzută sau admisibilă în baza unei dispoziţii

speciale, în afara celei de la alin. 1.

§ 74a. Confi scarea produselor, instrumentelor şi obiectelor infracţiunii de

la alte persoane

Dacă o lege face trimitere la prezenta dispoziţie, bunurile pot fi confi scate,

prin derogare de la dispoziţiile § 74 alin. 3, şi atunci când persoana căreia acestea

îi aparţin sau i se cuvin

1. a contribuit cel puţin din culpă la utilizarea acestora ca instrumente ale

infracţiunii sau ca acestea să devină obiect al infracţiunii sau

2. le-a obţinut în mod reprobabil, cunoscând circumstanţele care ar fi

permis confi scarea.

§ 74b. Principiul proporţionalităţii

(1) Dacă bunurile prin natura lor şi având în vedere circumstanţele pun în

pericol societatea sau dacă există pericolul că vor servi la săvârşirea de fapte

ilegale, pot fi confi scate şi atunci când

1. autorul sau participantul a acţionat fără vinovăţie sau

2. bunurile aparţin sau i se cuvin altei persoane decât autorului

sau participantului.

(2) În cazurile prevăzute la alin. 1 punctul 2 persoana va fi despăgubită

corespunzător, în bani, de la bugetul de stat, luând în considerare valoarea de

circulaţie a bunului confi scat. Acest lucru este valabil şi atunci când bunul

62 Codex penal

DE

confi scat este grevat de un drept al unei alte persoane care, prin pronunţarea

hotărârii, a încetat sau a fost restrâns.

(3) Nu se acordă despăgubire atunci când

1. persoana îndreptăţită la despăgubire conform alin. 2

a) a contribuit cel puţin din culpă la utilizarea bunului ca instrument al

infracţiunii sau ca acesta să devină obiect al infracţiunii sau

b) a dobândit în mod reprobabil bunul sau dreptul asupra bunului, cunos-

când că acesta ar putea fi confi scat sau

2. conform circumstanţelor care au stat la baza confi scării, confi scarea cu

efect defi nitiv a bunului sau dreptului asupra bunului, fără acordarea de

despăgubiri, ar fi admisibilă în temeiul normelor de drept care exced normelor

de drept penal.

Prin derogare de la dispoziţiile de la teza 1 se poate totuşi acorda o

despăgubire dacă respingerea acesteia ar reprezenta o defavorizare

disproporţionată.

§ 74c. Confi scarea prin echivalent

(1) Dacă confi scarea unui anumit bun nu este posibilă ca urmare a faptului

că autorul sau participantul a înstrăinat sau consumat bunul sau a zădărnicit în alt

mod confi scarea acestuia, instanţa poate dispune împotriva acestuia confi scarea

unei sume de bani echivalente valorii bunului.

(2) Instanţa poate dispune confi scarea prin echivalent şi alături sau în locul

confi scării unui bun atunci când autorul sau participantul a grevat bunul cu

dreptul unui terţ, anterior pronunţării hotărârii de confi scare, dacă acest drept nu

poate fi stins fără acordarea unei despăgubiri (§ 74b alin. 2 şi 3 şi § 75 alin. 2).

Dacă instanţa aplică această prevedere alături de confi scare, cuantumul

echivalentului bănesc se stabileşte în funcţie de valoarea bunului grevat

(3) Valoarea bunului şi valoarea grevării pot fi estimate.

§ 74d. Confi scarea înscrisurilor şi distrugerea lor

(1) Înscrisurile (§ 11 alin. 3) care au un conţinut a cărui diseminare

intenţionată, având cunoştinţă de conţinutul respectiv, ar întruni elementele

constitutive ale unei fapte penale vor fi confi scate dacă minimum un exemplar a

fost diseminat sau destinat diseminării prin săvârşirea unei fapte ilegale. În acelaşi

timp. instanţa va dispune ca dispozitivele utilizate în scopul sau destinate

producerii înscrisurilor şi care au servit sau urmau să servească ca bază pentru

multiplicare să fi e aduse în stare de neîntrebuinţare.

(2) Confi scarea se dispune asupra exemplarelor care se afl ă în posesia

persoanelor implicate în diseminarea sau pregătirea acestora sau care au fost


E

DE

DE

expuse public ori care, în cazul diseminării prin transmitere poştală, încă nu au

fost înmânate destinatarului.

(3) Dispoziţiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător în cazul înscrisurilor (§

11 alin. 3) care au un conţinut care face ca diseminarea cu intenţie cunoscând

conţinutul acestora, să întrunească elementele constitutive ale unei fapte penale

doar în cazul existenţei altor circumstanţe ale săvârşirii faptei. Confi scarea şi

aducerea în stare de neîntrebuinţare vor fi dispuse însă doar dacă

1. exemplarele şi dispozitivele menţionate la alin. 1 teza 2 se afl ă în posesia

autorului, participantului sau a unei alte persoane pentru care autorul sau

participantul a acţionat sau au fost destinate de către aceste persoane în scopul

diseminării şi

2. măsurile sunt necesare în scopul împiedicării unei diseminări ilegale prin

persoanele menţionate la punctul 1.

(4) Diseminarea în înţelesul dispoziţiilor alin. 1-3 este asimilată situaţiei în

care un înscris (§ 11 alin. 3) sau cel puţin o bucată din înscris este făcută

accesibilă prin expunere, afi şare, prezentare publică sau în alt mod.

(5) Dacă proprietatea asupra bunului revenea, la data rămânerii defi nitive a

hotărârii de confi scare şi aducere în stare de neîntrebuinţare, unei alte persoane

decât autorul sau participantul sau dacă bunul a fost grevat cu dreptul unui terţ

care prin hotărârea pronunţată a încetat sau a fost restrâns, această persoană va fi

despăgubită corespunzător, în bani, de la bugetul de stat, luând în considerare

valoarea de circulaţie a bunului. Dispoziţiile § 74b alin. 3 se aplică în mod

corespunzător.

§ 74e. (abrogat)

§ 74f. Principiul proporţionalităţii

(1) Dacă confi scarea nu este obligatorie, aceasta nu poate fi dispusă în

cazurile prevăzute la § 74 şi 74a, dacă ar fi disproporţionată faţă de fapta

săvârşită şi faţă de învinuirile reţinute în sarcina persoanei afectate de confi scare.

În cazurile prevăzute la § 74-74b instanţa dispune amânarea confi scării dacă

scopul acesteia poate fi atins şi printr-o măsură mai puţin severă. În acest sens se

califi că în special obligaţia

1. de a aduce bunurile în stare de neîntrebuinţare,

2. de a îndepărta de pe bunuri anumite dispozitive sau marcaje

sau de a modifi ca bunurile în alt mod,

3. de a dispune cu privire la bunuri într-un anumit mod.

Dacă obligaţia este respectată, instanţa revocă amânarea confi scării; dacă obligaţia nu este respectată, instanţa dispune. Dacă confi scarea nu este obligatorie, ea poate fi limitată la o parte din bunuri.

64 Codex penal

DE

(2) În cazurile de aducere în stare de neîntrebuinţare conform § 74d alin. 1 teza 2 şi alin. 3 dispoziţiile alin. 1 teza 2 şi 3 se aplică în mod corespunzător.

§ 75. Dispoziţie specială pentru organe şi reprezentanţi

Dacă o persoană 1. în calitate de organ de reprezentare al unei persoane juridice sau de

membru al unui astfel de organ, 2. în calitate de preşedinte al unei asociaţii fără personalitate juridică sau în

calitate de membru în consiliul de conducere al acesteia, 3. în calitate de asociat cu drept de reprezentare al unei societăţi de

persoane cu personalitate juridică, 4. în calitate de reprezentant general sau împuternicit cu funcţie de

conducere sau în calitate de împuternicit al unei persoane juridice sau al unei asocieri de persoane menţionate la punctul 2 sau 3 sau

5. de orice altă persoană care acţionează pentru conducerea întreprinderii sau companiei unei persoane juridice sau unei asocieri de persoane menţionate la punctul 2 sau 3, inclusiv supravegherea conducerii activităţii sau exercitarea altor competenţe de control pe poziţie de conducere, a acţionat într-un mod care ar permite dispunerea împotriva sa în condiţiile dispoziţiilor art. 74 – 74c confi scarea unui bun sau a unei valori echivalente sau ar justifi ca excluderea despăgubirilor, în aplicarea acestor dispoziţii acţiunea sa este atribuită persoanei reprezentate. Dispoziţiile art. 14 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

§ 76. Dispunerea ulterioară a confi scării prin echivalent

Dacă dispoziţia privind confi scarea unui bun nu este sufi cientă sau nu poate fi executată ca urmare a faptului că după pronunţarea dispoziţiei a intervenit sau a devenit cunoscută una din condiţiile menţionate la § 73c sau § 74c, instanţa poate dispune ulterior confi scarea prin echivalent bănesc.

§ 76a. Confi scarea in rem

(1) Dacă pentru fapta penală săvârşită nu poate fi urmărită sau condamnată nicio persoană anume, instanţa va dispune confi scarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare in rem atunci când condiţiile în care măsura poate fi dispusă sunt îndeplinite din toate celelalte puncte de vedere. Dacă aceasta este admisibilă, instanţa poate dispune confi scarea in rem cu respectarea condiţiilor de la teza 1. Confi scarea nu se va dispune dacă lipsesc cererea, împuternicirea sau plângerea prealabilă sau instanţa s-a pronunţat deja printr-o hotărâre defi nitivă cu privire la confi scare.

(2) Cu respectarea condiţiilor prevăzute la § 73, § 73b şi 73c dispunerea confi

scării in rem a produselor infracţiunii şi a valorii produsului infracţiunii este

admisibilă şi atunci când urmărirea faptei penale este prescrisă. Cu respectarea


E

DE

DE

condiţiilor prevăzute la § 74b şi § 74d, se aplică aceleaşi dispoziţii pentru

dispunerea in rem a confi scării de siguranţă, confi scării înscrisurilor şi confi scării

în vederea aducerii în stare de neîntrebuinţare.

(3) Dispoziţiile alin. 1 se aplică şi atunci când instanţa renunţă la aplicarea

pedepsei sau procesul a încetat în temeiul unei dispoziţii legale care, conform

aprecierii procurorului sau judecătorului sau ambilor, permite acest lucru.

(4) Un bun provenit din săvârşirea unei fapte penale, sechestrat în cadrul

unui proces din cauza suspiciunii privind o faptă penală prevăzută la alin. 3, va fi

confi scat in rem şi atunci când persoana afectată de sechestrul asigurător nu

poate fi urmărită sau condamnată pentru fapta penală. Dacă este dispusă confi

scarea unui bun, proprietatea sau orice drept asupra bunului trece la stat la data

rămânerii defi nitive a hotărârii; dispoziţiile § 75 alin. 3 se aplică în mod

corespunzător. Fapte penale în înţelesul dispoziţiilor de la teza 1 sunt

1. din prezenta lege:

a) pregătirea unei fapte violente grave care pune în pericol siguranţa

de stat

conform § 89a şi fi nanţarea terorismului conform § 89c alin. 1-4,

b) constituirea de grupuri infracţionale conform § 129 alin. 1 şi

constituirea de grupuri teroriste conform § 129a alin. 1, 2, 4, 5, inclusiv

coroborat cu

§ 129b alin. 1,

c) proxenetism conform § 181a alin. 1, inclusiv coroborat cu alin. 3,

d) diseminarea, dobândirea şi posesia de materiale de pornografi e

infantilă

în cazurile prevăzute la § 184b alin. 2,

e) săvârşirea ca îndeletnicire şi în cadrul unei bande a infracţiunilor

de trafi c de persoane, prostituţie forţată şi muncă forţată conform § 232-

232b, precum şi exploatarea prin muncă în cadrul unei bande şi exploatarea

profi tând de o lipsire ilegală de libertate conform § 233 şi § 233a,

f) spălarea banilor şi disimularea produselor infracţiunii conform § 261

alin. 1, 2 şi 4,

2. din codul fi scal:

a) evaziune fi scală săvârşită în condiţiile prevăzute la § 370 alin. 3 punctul

5,

b) contrabanda săvârşită ca îndeletnicire, cu violenţă şi în cadrul unei

bande conform § 373,

c) tăinuirea fi scală în cazul prevăzut la § 374 alin. 2,3. din legea privind

azilul:

a) incitarea la solicitarea abuzivă de azil conform § 84 alin. 3,

66 Codex penal

DE

b) incitarea săvârşită ca îndeletnicire şi în cadrul unei bande la solicitarea

abuzivă de azil conform § 84a, 4. din

legea privind rezidenţa:

a) introducerea de străini conform § 96 alin. 2,

b) introducerea care a avut ca urmare decesul străinilor, precum şi intro-

ducerea de străini săvârşită ca îndeletnicire sau în cadrul unei bande conform §

97,

5. din legea privind comerţul exterior:

fapte penale săvârşite cu intenţie conform § 17 şi § 18, 6. din

legea stupefi antelor:

a) fapte penale conform unei dispoziţii legale prevăzute la § 29 alin. 3

teza 2 punctul 1 în condiţiile prevăzute la articolul menţionat

b) fapte penale conform § 29a, § 30 alin. 1 punctele 1, 2 şi 4, precum şi

§ 30a şi 30b,

7. din legea privind controlul armelor de război:

a) fapte penale conform § 19 alin. 1-3 şi §

20 alin. 1 şi 2, precum şi § 20a

alin. 1-3, fi ecare coroborat cu § 21,

b) fapte penale conform § 22a alin. 1-3,8.

din legea privind regimul armelor:

a) fapte penale conform § 51 alin. 1-3,

b) fapte penale conform § 52 alin. 1 punctele 1 şi 2 lit. c şi d, precum şi

alin. 5 şi 6.

§ 76b. Prescripţia confi scării produselor infracţiunii şi a echivalentului

produselor infracţiunii

(1) Confi scarea extinsă şi in rem a produselor infracţiunii sau a echivalentului

produselor infracţiunii conform § 73a şi 76a se prescriu în termen de 30 de ani.

Prescripţia începe odată cu fi nalizarea faptei ilegale prin care sau pentru care

autorul sau participantul sau o altă persoană a obţinut un produs în înţelesul

dispoziţiilor § 73b. Dispoziţiile § 78b şi 78c se aplică în mod corespunzător.

(2) În cazurile prevăzute la § 78 alin. 2 şi § 5 din Codul infracţiunilor de

drept internaţional confi scarea extinsă şi in rem a produselor infracţiunii sau

valorii produselor infracţiunii conform § 73a şi 76a nu se prescriu.

SECŢIUNEA IV

Plângerea prealabilă, împuternicirea, cererea

de urmărire formulată de un stat străin


E

DE

DE

§ 77. Persoane îndreptăţite

(1) Dacă fapta poate fi urmărită doar în baza unei cereri prealabile, persoana

vătămată poate formula plângerea prealabilă, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Dacă persoana vătămată decedează, dreptul de a formula plângere

prealabilă revine în cazurile prevăzute de lege soţului/soţiei, partenerului/

partenerei în cadrul unui parteneriat civil şi copiilor. Dacă persoana vătămată nu

are nici soţ/soţie sau partener/parteneră, nici copii sau dacă aceştia au decedat

înainte de expirarea termenului de formulare a plângerii prealabile, dreptul revine

fraţilor şi surorilor şi nepoţilor. Dacă un membru de familie a participat la faptă

sau dacă relaţia sa de rudenie a încetat, acesta nu se califi că în ce priveşte trecerea

asupra sa a dreptului de formulare a plângerii prealabile. Dreptul de formulare a

plângerii prealabile nu se transmite dacă urmărirea contravine dorinţei exprimate

a persoanei vătămate.

(3) Dacă persoana îndreptăţită să formuleze plângerea prealabilă este lipsită

de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, plângerea

poate fi formulată de către reprezentantul legal al acestei persoane sau de cel

care îngrijeşte persoana îndreptăţită să facă plângerea.

(4) Dacă există mai multe persoane îndreptăţite, fi ecare dintre acestea poate

formula plângerea prealabilă în mod independent.

§ 77a. Cererea superiorului

(1) Dacă fapta a fost săvârşită de un funcţionar public, de o persoană din

serviciul public cu obligaţii speciale sau de către un militar al Armatei Germane

Bundeswehr sau împotriva acestuia şi poate fi urmărită la cererea superiorului,

respectiv superiorul căruia îi era subordonată persoana respectivă la data

săvârşirii faptei are dreptul de a formula cererea prealabilă.

(2) În cazul judecătorilor, în locul superiorului, are drept de formulare a

cererii prealabile persoana care exercită supravegherea profesională a judecă to

rului. În cazul militarilor superiorul este superiorul pe probleme de disciplină.

(3) În cazul unui funcţionar public sau al unei persoane din serviciul public

cu obligaţii speciale care nu are sau nu a avut superior, poate formula cerere

prealabilă entitatea pentru care a activat. Dacă funcţionarul public sau persoana

din serviciul public cu obligaţii speciale conduce entitatea, instituţia de

supraveghere a statului are dreptul de formulare a cererii prealabile.

(4) În cazul membrilor Guvernului Federal dreptul de formulare a cererii

prealabile îl are Guvernul Federal, în cazul membrilor unui guvern de land

dreptul de formulare a cererii prealabile îl are guvernul de land.

§ 77b. Termenul de formulare a plângerii prealabile

(1) Fapta care poate fi urmărită doar la plângerea prealabilă a persoanei

68 Codex penal

DE

vătămate nu va fi urmărită dacă persoana care are dreptul de a formula plângerea

prealabilă omite să formuleze plângerea până la expirarea unui termen de 3 luni.

Dacă sfârşitul termenului cade într-o duminică, o zi de sărbătoare legală sau

sâmbătă, termenul expiră la sfârşitul următoarei zile lucrătoare.

(2) Termenul începe să curgă odată cu expirarea zilei în care persoana care

are dreptul de a formula plângerea prealabilă a afl at despre faptă şi despre

persoana făptuitorului. În ceea ce priveşte plângerea formulată de reprezentantul

legal şi de persoana căreia i-a fost încredinţat minorul termenul începe să curgă

de la data la care aceştia afl ă despre cele de mai sus.

(3) Dacă mai multe persoane au dreptul de a formula plângere prealabilă sau

dacă la săvârşirea faptei au participat mai multe persoane, termenul curge separat

pentru fi ecare dintre acestea.

(4) Dacă prin decesul persoanei vătămate dreptul de formulare a plângerii

prealabile a trecut la membri de familie, termenul se sfârşeşte, cel mai devreme, la

3 luni şi, cel mai târziu, 6 luni de la moartea persoanei vătămate.

(5) Dacă cererea de încercare de obţinere a unui acord de împăcare conform

§ 380 Cod de procedură penală este înregistrată la autoritatea de mediere,

curgerea termenului se amână până la eliberarea adeverinţei conform § 380 alin. 1

teza 3 Cod de procedură penală.

§ 77c. Infracţiuni comise reciproc

Dacă, în cazul faptelor săvârşite reciproc, care au legătură unele cu altele şi

care pot fi urmărite doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, o persoană

îndreptăţită a solicitat punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva altei

persoane, dreptul de formulare a plângerii prealabile al celeilalte persoane se

stinge dacă nu şi-l exercită până la sfârşitul judecăţii în primă instanţă. Cererea

mai poate fi formulată şi ulterior dacă pentru această persoană termenul de

formulare a expirat deja.

§ 77d. Retragerea plângerii prealabile

(1) Plângerea prealabilă poate fi retrasă. Retragerea poate fi făcută până la fi

nalizarea procesului penal printr-o hotărâre defi nitivă. O plângere prealabilă

retrasă nu mai poate fi formulată din nou.

(2) Dacă partea vătămată decedează sau persoana îndreptăţită să formuleze

plângerea prealabilă în cazul morţii persoanei vătămate moare după formularea

plângerii prealabile, soţul/soţia, partenerul/partenera în cadrul unui parteneriat

civil, copiii, părinţii, surorile şi fraţii şi nepoţii părţii vătămate, în ordinea stabilită

la § 77 alin. 2, pot retrage plângerea prealabilă deja formulată. Mai mulţi membri


E

DE

DE

de familie de acelaşi rang îşi pot exercita dreptul doar împreună. Persoana care a

participat la săvârşirea faptei nu poate retrage plângerea prealabilă.

§ 77e. Împuternicirea şi cererea de urmărire formulată de un stat străin

Dacă o faptă poate fi urmărită doar cu împuternicire sau la cererea formulată

de un stat străin, se aplică dispoziţiile § 77 şi § 77d în mod corespunzător.

SECŢIUNEA V Prescripţia

TITLUL I Prescripţia urmăririi penale

§ 78. Termenul de prescripţie

(1) Prescripţia exclude cercetarea faptei şi dispunerea de măsuri (§ 11 alin. 1

punctul 8). Nu se aduce atingere dispoziţiilor § 76a alin. 2.

(2) Infracţiunile prevăzute la § 211 (omorul) nu se prescriu.

(3) Dacă urmărirea penală poate face obiectul prescrierii, termenul de

prescripţie este de

1. 30 ani, în cazul faptelor pedepsite cu detenţiunea pe viaţă,

2. 20 ani, în cazul faptelor a căror limită superioară de pedeapsă este mai

mare de 10 ani,


mare de 5-10 ani,


mare de 1-5 ani,

5. 3 ani, pentru restul faptelor.

(4) Termenele se calculează în funcţie de pedeapsa prevăzută de lege pentru

fapta săvârşită, indiferent de circumstanţele agravante sau atenuante prevăzute de

dispoziţiile Părţii generale sau pentru cazuri mai grave sau mai puţin grave.

§ 78a. Începutul termenului de prescripţie

Prescripţia începe să curgă de la data săvârşirii faptei. Dacă un rezultat al faptei

se produce abia mai târziu, prescripţia începe să curgă de la data respectivă.

§ 78b. Amânarea termenului de prescripţie

(1) Termenul de prescripţie se amână

1. până la împlinirea vârstei de 30 de ani de către victima faptelor penale

prevăzute la § 174-174c, § 176-178, § 180 alin. 3, § 182, § 225, § 226a şi

§ 237,

2. atâta vreme cât, conform legii, urmărirea penală nu a început sau nu

poate fi continuată; aceasta nu se aplică dacă fapta nu poate fi urmărită doar

ca urmare a faptului că nu s-a formulat plângere prealabilă, împuternicire sau

cerere de urmărire din partea unui stat străin.

70 Codex penal

DE

(2) Dacă urmărirea penală nu este posibilă ca urmare a faptului că autorul este

membru al Parlamentului Federal Bundestag sau al unui organ legislativ al unui

stat, amânarea prescripţiei începe abia la expirarea zilei în care 1. procurorul sau o autoritate publică sau un lucrător de poliţie a afl at

despre faptă şi persoana făptuitorului sau 2. împotriva făptuitorului se depune un denunţ sau o plângere prealabilă (§

158 Cod de procedură penală).

3. Dacă înainte de expirarea termenului de prescripţie s-a pronunţat o

sentinţă în primă instanţă, termenul de prescripţie nu încetează la data la care

procesul s-a fi nalizat printr-o hotărâre defi nitivă.

4. Dacă legea prevede pentru cazurile deosebit de grave pedeapsa cu închisoarea mai mare de 5 ani şi dacă faza de judecată a început în faţa unei instanţe cu rang de tribunal, termenul de prescripţie este amânat în cazurile prevăzute la § 78 alin. 3 punctul 4 începând de la deschiderea fazei de judecată, dar pe o perioadă care nu depăşeşte 5 ani; nu se va aduce atingere dispoziţiilor alin. 3.

5. Dacă făptuitorul trăieşte într-un alt stat şi dacă autoritatea competentă transmite acelui stat o cerere de extrădare, termenul de prescripţie este amânat de la data la care acel stat primeşte cererea

1. până la predarea făptuitorului către autorităţile germane, 2. până când făptuitorul a părăsit în alt mod teritoriul naţional al

statului solicitat, 3. până la primirea de către autorităţile germane a răspunsului de

respingere a cererii de către statul respectiv, 4. până la retragerea cererii.

Dacă data la care cererea a fost primită de statul respectiv nu mai poate fi stabilită, se va considera că cererea a fost primită la expirarea unei luni de la transmiterea sau predarea către statul respectiv, dacă autoritatea solicitantă afl ă că cererea într-adevăr nu a fost primită de statul respectiv sau a fost primită abia la o dată ulterioară. Dispoziţiile tezei 1 nu se aplică pentru o cerere de extrădare pentru care, în statul solicitat, există, în temeiul Deciziei-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre (publicată în JO CE nr. L 190 pag. 1) sau în temeiul unui acord de drept internaţional, o dispoziţie privitoare la termen comparabilă cu dispoziţiile § 83c din Legea privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală.

6. În cazurile prevăzute la § 78 alin. 3 punctele 1-3 termenul de prescripţie este amânat de la data predării persoanei Tribunalului Penal Internaţionale sau statului de executare şi până la returnarea acesteia către autorităţile germane sau până la liberarea persoanei de către Tribunalul Penal Internaţional sau statul de executare.


E

DE

DE

§ 78c. Întreruperea cursului prescripţiei

(1) Cursul prescripţiei este întrerupt prin 1. prima audiere a acuzatului, aducerea la cunoştinţa acestuia că împotriva sa

a fost pusă în mişcare acţiunea penală sau emiterea ordonanţei privind această audiere sau aducerea la cunoştinţă a acesteia,

2. orice audiere a acuzatului de către judecător sau emiterea ordonanţei de

audiere a acestuia de către judecător,

3. orice desemnare a unui martor-expert de către judecător sau procuror

dacă anterior acuzatul a fost audiat sau i s-a adus la cunoştinţă faptul că împotriva

sa a fost pusă în mişcare acţiunea penală,

4. orice emitere a unei ordonanţe de confi scare sau percheziţie şi hotărâri

judecătoreşti prin care aceste măsuri sunt menţinute,

5. mandatul de arestare, mandatul de internare, mandatul de aducere şi

hotărâri judecătoreşti prin care aceste măsuri sunt menţinute,

6. actul de inculpare,

7. începerea fazei de judecată,

8. stabilirea unui termen de judecată,

9. procedura de judecată simplifi cată în camera de consiliu sau altă hotărâre

care corespunde unei sentinţe,

10. suspendarea provizorie a procesului în instanţă ca urmare a lipsei incul

patului, precum şi orice dispoziţie emisă de judecător sau procuror după

suspendarea procesului sau în cadrul unei proceduri în lipsă în vederea identifi

cării locului în care se afl ă inculpatul sau în vederea asigurării mijloacelor de

probă,

11. suspendarea provizorie de către instanţă a procedurii din cauza stării de

sănătate a inculpatului care nu îi permite participarea la judecată, precum şi orice

dispoziţie emisă de judecător sau procuror după o astfel de suspendare a

procedurii în scopul verifi cării motivelor care nu permit participarea inculpatului

la judecată sau

12. orice cerere a instanţei de efectuare a unui act de consultare medicală în

străinătate.

În cadrul procedurii separate de dispunere a măsurilor de siguranţă sau în

cadrul procedurii separate de dispunere a măsurilor de confi scare şi confi scare,

cursul prescripţiei este întrerupt prin acţiunile corespunzătoare tezei 1 în

scopul desfăşurării procedurii separate de dispunere a măsurilor de siguranţă

sau în cadrul procedurii separate de dispunere a măsurilor de confi scare şi

indisponibilizare.

(2) În cazul unei dispoziţii scrise sau al unei hotărâri, cursul prescripţiei

este întrerupt de la data la care dispoziţia sau hotărârea este semnată. Dacă

72 Codex penal

DE

documentul nu ajunge să fi e procesat, de îndată, după semnare, este relevantă

data la care a fost transmis în fapt în scopul procesării.

(3) După fi ecare întrerupere a prescripţiei, cursul prescripţiei începe să curgă

din nou. Urmărirea este însă prescrisă dacă, cel mai târziu de la data menţionată

la § 78a, a trecut dublul termenului legal al prescripţiei şi, dacă termenul de

prescripţie stabilit conform unor legi speciale este mai scurt de 3 ani, dacă au

trecut minimum 3 ani. Nu se va aduce atingere dispoziţiilor § 78b.

(4) Întreruperea are efect doar asupra persoanei la care se referă acţiunea.

(5) Dacă o lege în vigoare la data săvârşirii faptei este modifi cată anterior

pronunţării hotărârii şi dacă prin aceasta termenul prescripţiei este scurtat,

acţiunile de întrerupere consumate anterior intrării în vigoare a legii noi îşi

păstrează aplicabilitatea şi atunci când, la data întreruperii, urmărirea ar fi fost

deja prescrisă conform noii legi.

TITLUL II Prescripţia executării pedepsei

§ 79. Termenul de prescripţie

(1) Pedeapsa sau măsura dispusă în baza unei hotărâri defi nitive (§

11 alin. 1 punctul 8) nu mai poate fi executată după expirarea termenului de

prescripţie.

(2) Executarea pedepsei detenţiunii pe viaţă nu se prescrie.

(3) Termenul de prescripţie este de

1. 25 de ani, în cazul pedepselor cu închisoarea de mai mult de 10 ani,

2. 20 de ani, în cazul pedepselor cu închisoarea de mai mult de 5 ani şi

maximum 10 ani,

3. 10 an, în cazul pedepselor cu închisoarea de mai mult de 1 an şi

maximum 5 ani,

4. 5 ani, în cazul pedepselor cu închisoarea de maximum 1 an şi în cazul

amenzii de mai mult de 30 zile-amendă,

5. 3 ani, în cazul amenzii de maximum 30 zile-amendă.

(4) Executarea măsurii internării într-un centru de prevenţie şi a

libertăţii sub supraveghere pe durată nedeterminată (§ 68c alin. 2 teza 1 sau

alin. 3) nu se prescriu. Termenul de prescripţie este de

1. 5 ani, în celelalte cazuri ale suspendării condiţionate a executării

pedepsei, precum şi în cazul internării într-o unitate de dezintoxicare,

2. 10 ani, în cazul celorlalte măsuri.

(5) Dacă instanţa a dispus pedeapsa cu închisoarea împreună cu

amenda sau dacă pe lângă pedeapsă a dispus şi o măsură de siguranţă privativă

de libertate din categoria celor dispuse de instanţă la pronunţare, confi scarea


E

DE

DE

sau confi scarea în vederea aducerii în stare de neîntrebuinţare, executarea

pedepsei sau măsurii nu se prescrie înainte de executarea celorlalte. Cu toate

acestea, măsura internării într-un centru de detenţie dispusă în acelaşi timp nu

împiedică prescripţia executării pedepselor sau a măsurilor.

(6) Prescripţia începe la data rămânerii defi nitive a hotărârii.

§ 79a. Amânarea termenului de prescripţie

Termenul de prescripţie se amână

1. atâta vreme cât conform legii executarea nu a început sau nu poate fi

continuată,

2. atâta vreme cât persoanei condamnate i-a fost acordată

a) amânarea sau întreruperea executării,

b) suspendarea sub supraveghere în baza hotărârii judecătorului sau prin

graţiere sau

c) o facilitate de plată, în cazul amenzii sau confi scării

3. atâta vreme cât persoana condamnată este internată în baza unui mandat

ofi cial pe teritoriul Republicii Federale Germania sau în străinătate într-o unitate

specializată.

§ 79b. Prelungirea termenului de prescripţie

Instanţa poate prelungi termenul de prescripţie înainte de expirarea acestuia la

cererea autorităţii de executare, o singură dată, cu jumătate din durata termenului

de prescripţie legal prevăzut, dacă persoana condamnată se afl ă într-un stat din

care nu poate fi extrădată sau predată.

PARTEA SPECIALĂ

SECŢIUNEA I

Infracţiuni contra păcii, înalta trădare şi punerea în

pericol a statului de drept democratic

TITLUL I

Infracţiuni contra păcii

§ 80. (abrogat) § 80a. Incitarea la război de agresiune Persoana care în interiorul domeniului de aplicare teritorială a prezentei legi

instigă, în mod public, în cadrul unei adunări sau prin diseminarea de înscrisuri

(§ 11 alin. 3), la săvârşirea unui război de agresiune (§ 13 din Codul privind

infracţiunile de drept internaţional) se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5

74 Codex penal

DE

ani.

TITLUL II

Înalta trădare

§ 81. Înalta trădare împotriva statului federal (1) Persoana care atentează, prin violenţă sau prin ameninţare

1. la existenţa Republicii Federale Germania sau

2. la modifi carea ordinii constituţionale care are la bază Constituţia

Republicii Federale Germania, se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţă sau cu

închisoare de minimum 10 ani.

(2) În cazurile mai puţin grave, pedeapsa este închisoarea între 1 şi 10 ani.

§ 82. Înalta trădare săvârşită împotriva unui land (1) Persoana care atentează, prin violenţă sau prin ameninţare cu violenţa,

1. la încorporarea integrală sau parţială a teritoriului unui land într-

un alt land al Republicii Federale Germania sau la separarea unei părţi a

landului sau

2. la modifi carea ordinii constituţionale care are la bază Constituţia unui land, se pedepseşte cu închisoare între 1 şi 10 ani. (2) În cazurile mai puţin grave, pedeapsa este închisoarea între 6 luni şi 5 ani.

§ 83. Pregătirea unei acţiuni de înaltă trădare (1) Persoana care pregăteşte o anumită acţiune de înaltă trădare îndreptată

împotriva statului federal se pedepseşte cu închisoare între 1 şi 10 ani, iar în cazurile mai puţin grave, cu închisoare între 1 şi 5 ani.

(2) Persoana care pregăteşte o anumită acţiune de înaltă trădare îndreptată împotriva unui land se pedepseşte cu închisoare între 3 luni şi 5 ani.

§ 83a. Desistarea activă (1) În cazurile prevăzute la § 81 şi § 82, instanţa poate reduce pedeapsa

conform propriilor convingeri (§ 49 alin. 2) sau poate renunţa la aplicarea pedepsei conform acestor dispoziţii dacă făptuitorul, în mod benevol, renunţă la continuarea săvârşirii faptei şi îndepărtează sau reduce semnifi cativ pericolul ca alte persoane să continue acţiunea sau dacă împiedică în mod benevol consumarea faptei.

(2) În cazurile prevăzute la § 83 instanţa poate proceda conform § 1 dacă făptuitorul, în mod benevol, renunţă la intenţiile sale şi îndepărtează sau reduce semnifi cativ pericolul pe care l-a cauzat ca alte persoane să continue acţiunea sau dacă împiedică în mod benevol consumarea faptei.


E

DE

DE

(3) Dacă, fără intervenţia făptuitorului, pericolul menţionat este îndepărtat sau redus în mod semnifi cativ sau comiterea faptei este împiedicată, este sufi cientă străduinţa sa benevolă şi serioasă de a îndeplini acest scop.

TITLUL III

Punerea în pericol a statului de drept democratic

§ 84. Continuarea activităţii unui partid declarat neconstituţional

(1) Persoana care, în interiorul domeniului de aplicare teritorială a prezentei legi, în calitate de conducător sau susţinător, menţine existenţa organizaţională a

a. unui partid declarat neconstituţional de către Curtea Constituţională Federală sau

b. unui partid în legătură cu care Curtea Constituţională Federală a constatat că este organizaţie succesoare a unui partid interzis se pedepseşte cu închisoarea

de la 3 luni la 5 ani. Tentativa se pedepseşte. (2) Persoana care are calitatea de membru într-un partid de tipul celor

menţionate la alin. 1 sau persoana care sprijină existenţa organizaţională a

acestuia sau continuarea activităţii acestuia se pedepseşte cu închisoare până la 5

ani sau cu amendă.

(3) Persoana care acţionează în contra unei alte hotărâri pronunţate de

Curtea Constituţională Federală în cadrul unui proces conform § 21 alin. 2 din

Constituţie sau al unui proces conform § 33 alin. 2 din Legea privind

funcţionarea partidelor sau în contra unei măsuri executorii dispuse în executarea

unei hotărâri pronunţate în cadrul unui astfel de proces se pedepseşte cu

închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă. Procesul menţionat la teza 1 este

asimilat unui proces conform § 18 din Constituţie.

(4) În cazurile prevăzute la alin. 1 teza 1, alin. 2 şi alin. 3 teza 1, în cazul

participanţilor a căror vinovăţie este redusă şi a căror participare este de

importanţă redusă, instanţa poate reduce pedeapsa conform propriilor convingeri

(§ 49 alin. 2) sau poate renunţa la aplicarea pedepsei conform acestor dispoziţii.

(5) În cazurile prevăzute la alin. 1-3 teza 1 instanţa poate reduce pedeapsa

conform propriilor convingeri (§ 49 alin. 2) sau poate renunţa la aplicarea

pedepsei conform acestor dispoziţii dacă făptuitorul se străduieşte în mod

benevol şi serios să împiedice continuarea existenţei partidului; dacă reuşeşte

să îndeplinească acest obiectiv sau dacă acest obiectiv este îndeplinit şi fără

străduinţa sa, făptuitorul nu se pedepseşte.

§ 85. Încălcarea interdicţiei de asociere privind un partid

(1) Persoana care, în interiorul domeniului de aplicare teritorială a prezentei

76 Codex penal

DE

legi, în calitate de conducător sau susţinător, menţine existenţa organizaţională a

a) unui partid sau asocieri despre care, în cadrul unui proces conform § 33

alin. 3 din Legea privind organizarea şi funcţionarea partidelor, s-a constatat în

mod defi nitiv că este organizaţia succesoare a unui partid interzis sau

b) unei asocieri care a fost interzisă în mod defi nitiv ca urmare a faptului că

este îndreptată împotriva ordinii constituţionale sau împotriva ideii de înţelegere

a popoarelor sau despre care s-a constatat în mod defi nitiv că este organizaţia

succesoare a unei astfel de asocieri interzise se pedepseşte cu închisoarea de până

la 5 ani sau cu amendă. Tentativa se

pedepseşte.

(2) Persoana care are calitatea de membru într-o organizaţie de tipul

celor menţionate la alin. 1 sau persoana care sprijină existenţa organizaţională

a acesteia sau continuarea activităţii acesteia se pedepseşte cu închisoare de

până la 3 ani sau cu amendă.


§ 86. Diseminarea de materiale de propagandă ale organizaţiilor

neconstituţionale

(1) Persoana care, pe teritoriul Republicii Federale Germania, diseminează,

produce, deţine stocuri, importă, exportă sau face publice, în scopul diseminării

pe teritoriul Republicii Federale Germania sau în străinătate, materiale de

propagandă

1. ale unui partid declarat neconstituţional de către Curtea Constituţională

Federală sau ale unui partid sau asocieri despre care s-a constatat în mod defi

nitiv că este organizaţia succesoare a unui astfel de partid,

2. ale unei asocieri care a fost interzisă în mod defi nitiv ca urmare a faptului că este îndreptată împotriva ordinii constituţionale sau împotriva ideii de înţelegere a popoarelor sau despre care s-a constatat în mod defi nitiv că este organizaţia succesoare a unei astfel de asocieri interzise,

3. unui guvern, asocieri sau instituţii din afara domeniului de aplicare teritorială a prezentei legi care activează în scopurile unui partid sau ale unei asocieri dintre cele menţionate la punctele 1 şi 2 sau

4. mijloace de propagandă care, conform conţinutului lor, sunt destinate continuării aspiraţiilor unei foste organizaţii naţional-socialiste, se pedepseşte cu închisoare de până la 3 ani sau cu amendă.

(2) Materiale de propagandă în înţelesul alin. 1 sunt doar acele materiale (§ 11 alin. 3) al căror conţinut este îndreptat împotriva ordinii constituţionale libere şi democratice şi împotriva ideii de înţelegere a popoarelor.

(3) Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică dacă materialul de propagandă sau actul este menit să servească educaţiei civile, îndepărtării aspiraţiilor


E

DE

DE

anticonstituţionale, artei sau ştiinţei, cercetării sau învăţământului, raportării privind evenimente curente sau istorice sau altor scopuri similare.

(4) Dacă gradul de vinovăţie este redus, instanţa poate renunţa la aplicarea unei pedepse conform acestor dispoziţii.

§ 86a. Utilizarea de simboluri ale unor organizaţii anticonstituţionale

(1) Se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă persoana care 1. diseminează pe teritoriul Republicii Federale Germania simboluri ale unui

partid sau asocieri dintre cele menţionate la § 86 alin. 1 punctele 1, 2 şi 4 sau care le utilizează în mod public în cadrul unei adunări sau în materiale (§ 11 alin. 3) pe care le diseminează personal sau

2. produce, deţine stocuri, importă sau exportă bunuri care reprezintă sau care conţin astfel de simboluri de tipul celor menţionate la punctul 1 în scopul diseminării sau utilizării pe teritoriul Republicii Federale Germania sau în străinătate.

(2) În înţelesul dispoziţiilor alin. 1 simboluri §sunt steaguri, insigne, uniforme şi accesoriile acestora, sloganuri sau formule de salut. Simbolurile menţionate la alin. 1 sunt asimilate simbolurilor care sunt atât de asemănătoare cu cele de mai sus încât pot fi confundate cu acestea.

(3) Dispoziţiile alin. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător.

§ 87. Activitatea de agent secret în scop de sabotaj

(1) Se pedepseşte cu închisoarea de maximum 5 ani sau cu amendă

persoana care îndeplineşte o misiune a unui guvern, a unei asocieri sau

instituţii din afara domeniului de aplicare teritorială a prezentei Legi în scopul

pregătirii unor de acţiuni de sabotaj care urmează a fi săvârşite în interiorul

domeniului de aplicare a prezentei legi, prin aceea că

1. se declară de acord să săvârşească astfel de acte conform instrucţiunilor

uneia din entităţile menţionate,

2. spionează obiectivele care urmează a fi sabotate,

3. produce mijloace de sabotaj şi le procură pentru sine sau pentru o altă

persoană, le păstrează, le predă altei persoane sau le importă,

4. amenajează, întreţine sau inspectează spaţii de depozitare a mijloacelor de

sabotaj sau baze pentru desfăşurarea activităţii de sabotaj,

5. participă la activităţi de instruire pentru săvârşirea de acţiuni de sabotaj

sau instruieşte alte persoane în acest scop sau

6. stabileşte sau menţine legătura între un agent de sabotaj (punctele 1-5)

şi una din entităţile menţionate, implicându-se astfel în mod intenţionat sau cu

bună ştiinţă în acţiuni împotriva existenţei sau siguranţei Republicii Federale

Germania sau împotriva princi piilor constituţionale.

78 Codex penal

DE

(2) Acţiuni de sabotaj în înţelesul dispoziţiilor alin. 1 sunt

1. acţiuni care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute la

§ 109e, 305, 306-306c, 307-309, 313, 315, 315b, 316b, 316c alin. 1 punctul 2,

§ 317 sau 318 şi

2. alte acţiuni prin care activitatea unei întreprinderi importante pentru

apărarea ţării, protecţia populaţiei civile împotriva pericolelor de război sau

pentru economia ţării este obstrucţionată sau perturbată prin aceea că un bun

aparţinând întreprinderii este distrus, deteriorat, îndepărtat, modifi cat sau adus în

stare de neîntrebuinţare sau că furnizarea energiei destinate întreprinderii este

întreruptă.

3. Instanţa poate renunţa la aplicarea unei pedepse conform acestor

dispoziţii dacă făptuitorul în mod benevol renunţă la intenţiile sale şi informează

o instituţie competentă atât de devreme încât acţiunile de sabotaj a căror

pregătire o cunoaşte mai pot fi împiedicate.

§ 88. Sabotajul îndreptat împotriva Constituţiei

(1) Persoana care, în calitate de conducător sau susţinător al unui

grup sau fără să acţioneze împreună cu un grup sau pentru un grup, în mod

independent şi cu intenţie face ca în interiorul domeniului de aplicare

teritorială a prezentei legi, prin acţiuni de perturbare,

1. întreprinderi sau instalaţii care servesc alimentării publice cu servicii

poştale sau trafi cului pe drumurile publice,

2. instalaţii de telecomunicaţii care servesc scopurilor publice,

3. întreprinderi sau instalaţii care servesc alimentării publice cu apă,

electricitate, căldură sau energie sau care sunt vitale pentru aprovizionarea

populaţiei sau

4. agenţii, instalaţii, amenajări sau bunuri care servesc în tot sau în parte

siguranţei şi ordinii publice să fi e scoase din funcţiune, în tot sau în parte, sau să

nu mai servească scopurilor pentru care au fost create şi prin aceasta se implică în

mod intenţionat în aspiraţii contra existenţei sau siguranţei Republicii Federale

Germania sau împotriva principiilor constituţionale se pedepseşte cu închisoarea

de maximum 5 ani sau cu amendă.

(2) Tentativa se pedepseşte.

§ 89. Exercitarea de infl uenţă anticonstituţională asupra Armatei Germane

Bundeswehr şi a organelor de securitate publică

(1) Persoana care în mod sistematic exercită infl uenţă asupra

membrilor Armatei Germane Bundeswehr sau asupra unui organ de securitate

publică în scopul de a submina obligaţia acestora de a proteja siguranţa


E

DE

DE

Republicii Federale Germania sau a ordinii constituţionale, prin aceasta

implicându-se în mod intenţionat în aspiraţiile îndreptate împotriva existenţei

sau siguranţei Republicii Federale Germania sau împotriva principiilor

constituţionale se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau amenda.


(3) Dispoziţiile § 86 alin. 4 se aplică în mod corespunzător.

§ 89a. Pregătirea unui act de violenţă grav de natură să pună în pericol

statul

(1) Persoana care pregăteşte un act de violenţă grav de natură să pună în

pericol statul se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 10 ani. Un act de violenţă

grav de natură să pună în pericol statul este o faptă penală contra vieţii în cazurile

prevăzute la § 211 sau § 212 sau contra libertăţii persoanei în cazurile prevăzute

la § 239a sau § 239b care este menită şi de natură să limiteze existenţa sau

siguranţa unui stat sau a unei organizaţii internaţionale sau să distrugă, lipsească

de efi cienţă sau să submineze principiile constituţionale ale Republicii Federale

Germania.

(2) Dispoziţiile alin. 2 se aplică doar dacă făptuitorul pregăteşte un act de

violenţă grav de natură să pună în pericol statul prin aceea că

1. instruieşte o persoană sau se lasă instruită în domeniul pregătirii sau

manipulării de arme de foc, substanţe şi materiale explozibile, dispozitive

explozibile sau de incendiere, materiale de fuziune nucleară sau alte materiale

radioactive, substanţe care conţin otravă sau care pot produce otravă, alte

substanţe care pun în pericol sănătatea sau dispozitive speciale necesare în scopul

săvârşirii faptei sau alte abilităţi care servesc săvârşirii uneia dintre faptele penale

menţionate la alin. 1,

2. produce arme, substanţe sau dispozitive de tipul celor menţionate la

punctul 1 şi le procură, le păstrează sau le predă altei persoane,

3. îşi procură sau păstrează obiecte sau substanţe esenţiale pentru

producerea de arme, substanţe sau dispozitive de tipul celor menţionate la

punctul 1.

(2a) Dispoziţiile alin. 1 se aplică şi atunci când făptuitorul pregăteşte un act de

violenţă grav de natură să pună în pericol statul prin aceea că încearcă, în scopul

săvârşirii unui act de violenţă grav de natură să pună în pericol statul sau a unei

acţiuni menţionate la alin. 2 punctul 1, să părăsească teritoriul Republicii

Federale Germania pentru a ajunge într-un stat în care persoanele sunt

instruite în înţelesul dispoziţiilor alin. 2 punctul 1.

(3) Dispoziţiile alin. 1 se aplică şi atunci când pregătirea este săvârşită în

străinătate. Dacă pregătirea este săvârşită în exteriorul statelor membre ale

80 Codex penal

DE

Uniunii Europene, această dispoziţie se aplică doar dacă este săvârşită de către un

cetăţean german sau de către un cetăţean străin care trăieşte pe teritoriul

Republicii Federale Germania sau dacă actul de violenţă grav de natură să pună

în pericol statul urmează a fi săvârşit pe teritoriul Republicii Federale Germania

sau împotriva unui cetăţean german.

(4) În cazurile prevăzute la alin. 3 teza 2 urmărirea este condiţionată de

autorizarea din partea Ministerului Federal al Justiţiei. Dacă pregătirea este

săvârşită în alt stat membru al Uniunii Europene, urmărirea este condiţionată de

împuternicirea din partea Ministerului Federal al Justiţiei dacă pregătirea nu este

săvârşită de un cetăţean german şi actul de violenţă grav de natură să pună în

pericol statul nu urmează a fi săvârşit pe teritoriul Republicii Federale Germania

şi nici de către un cetăţean german.

(5) În cazurile mai puţin grave pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 5 ani.

(6) Instanţa poate dispune libertatea sub supraveghere (§ 68 alin. 1).

(4) Instanţa poate reduce pedeapsa conform propriilor convingeri (§ 49 alin. 2)

sau poate renunţa la aplicarea pedepsei conform acestei dispoziţii dacă făptuitorul

în mod benevol renunţă la continuarea pregătirii actului de violenţă grav de

natură să pună în pericol statul şi îndepărtează sau reduce considerabil un pericol

cauzat şi de el însuşi şi de care şi-a dat seama că alte persoane vor pregăti sau

executa actul de violenţă sau dacă în mod benevol împiedică fi nalizarea acestei

fapte. Dacă, fără implicarea făptuitorului, pericolul menţionat este împiedicat sau

redus considerabil sau fi nalizarea actului de violenţă grav de natură să pună în

pericol statul este împiedicată, este sufi cientă străduinţa sa benevolă şi serioasă

de a îndeplini acest scop.

§ 89b. Stabilirea de relaţii în vederea săvârşirii unui act de violenţă grav de

natură să pună în pericol statul

(1) Persoana care, cu intenţia de a se lăsă instruită în ce priveşte săvârşirea

unui act de violenţă grav de natură să pună în pericol statul conform § 89a alin. 2

punctul 1, stabileşte legături sau întreţine legături cu o asociere în înţelesul

dispoziţiilor § 129a, inclusiv coroborat cu § 129b, se pedepseşte cu închisoare de


(2) Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică dacă acţiunea serveşte exclusiv îndeplinirii

obligaţiilor legale profesionale sau de serviciu.

(3) Dispoziţiile alin. 1 se aplică şi atunci când stabilirea sau întreţinerea de

relaţii are loc în străinătate. În exteriorul statelor membre ale Uniunii Europene

aceste dispoziţii se aplică doar dacă stabilirea sau întreţinerea de relaţii este

săvârşită de către un cetăţean german sau de către un străin care trăieşte pe

teritoriul Republicii Federale Germania.


E

DE

DE

(4) Urmărirea este condiţionată de autorizarea Ministerului Federal al

Justiţiei

1. în cazurile prevăzute la alin. 3 teza 2 sau

2. dacă stabilirea sau întreţinerea de relaţii într-un alt stat membru al

Uniunii Europene nu este săvârşită de un cetăţean german.

(5) Dacă gradul de vinovăţie este redus, instanţa poate renunţa la aplicarea

pedepsei conform acestei dispoziţii.

§ 89c. Finanţarea terorismului

(1) Persoana care strânge, primeşte sau pune la dispoziţie bunuri, cunoscând

sau cu intenţia ca acestea să fi e folosite de o altă persoană pentru săvârşirea

1. unui omor (§ 211), unei lovituri cauzatoare de moarte (§ 212), unui

genocid (§ 6 din Codul infracţiunilor de drept internaţional), a unei fapte penale

împotriva umanităţii (§ 7 din Codul infracţiunilor de drept internaţional), a unei

infracţiuni de război (§ 8, 9, 10, 11 sau 12 din Codul infracţiunilor de drept

internaţional), a unei vătămări corporale conform § 224 sau a unei vătămări

corporale care cauzează unei alte persoane prejudicii fi zice sau psihice grave, în

special dintre cele menţionate la § 226,

2. unei răpiri în scop de şantaj (§ 239a) sau a unei luări de ostatici (§ 239b),

3. a unor fapte penale conform § 303b, 305, 305a sau a unor fapte penale

care pun în pericol siguranţa publică în cazurile prevăzute la § 306-306c sau § 307

alin. 1-3, § 308 alin. 1-4, § 309 alin. 1-5, § 313, § 314 sau § 315 alin. 1, 3 sau 4, §

316b alin. 1 sau 3 sau § 316c alin. 1-3 sau § 317 alin. 1,

4. fapte penale contra mediului înconjurător în cazurile prevăzute la § 330a

alin. 1-3,

5. fapte penale conform § 19 alin. 1-3, § 20 alin. 1 sau 2, § 20a alin. 1-3, § 19

alin. 2 punctul 1 sau alin. 3 punctul 2, § 20 alin. 1 sau 2 sau § 20a alin. 1-3, fi ecare

şi coroborat cu § 21, sau conform § 22a alin. 1-3 din Legea privind regimul

armelor de război, 6. fapte penale conform § 51 alin. 1-3 din Legea privind regimul armelor de

război, 7. o faptă penală conform § 328 alin. 1 şi 2 sau § 310 alin. 1 sau 2,8. o faptă

penală conform § 89a alin. 2a, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 10 ani. Dispoziţiile tezei 1 se

aplică în cazurile prevăzute la punctele 1-7 doar dacă fapta acolo menţionată este menită să intimideze într-o manieră gravă populaţia, să constrângă o auto ritate publică sau o organizaţie internaţională în mod ilegal prin violenţă sau prin ameninţarea cu violenţa sau să înlăture sau să restrângă în mod considerabil structurile fundamentale politice, de drept constituţional, economice sau sociale ale unui stat sau ale unei organizaţii internaţionale şi

82 Codex penal

DE

care, prin modul de săvârşire sau prin efectele acesteia, poate să dăuneze în mod considerabil unui stat sau unei organizaţii internaţionale.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte şi persoana care, în condiţiile prevăzute la alin. 1 teza 2, strânge, primeşte sau pune la dispoziţie bunuri în scopul de a săvârşi ea însăşi una dintre faptele penale menţionate la alin. 1 teza 1.

(3) Dispoziţiile alin. 1 şi 2 se aplică şi atunci când fapta este săvârşită în străinătate. Dacă este săvârşită în afara statelor membre ale Uniunii Europene, această dispoziţie se aplică doar dacă este săvârşită de un cetăţean german sau de un străin care trăieşte pe teritoriul Republicii Federale Germania sau dacă fapta penală din domeniul fi nanciar urmează să fi e săvârşită pe teritoriul Republicii Federale Germania sau împotriva unui cetăţean german.

(4) În cazurile prevăzute la alin. 3 teza 2 urmărirea este condiţionată de autorizarea Ministerului Federal al Justiţiei. Dacă fapta este săvârşită într-un alt stat membru al Uniunii Europene, urmărirea este condiţionată de autorizarea Ministerului Federal al Justiţiei dacă fapta nici nu este săvârşită de un cetăţean german, nici fapta penală din domeniul fi nanciar nu urmează a fi săvârşită pe teritoriul Republicii Federale Germania, nici de şi împotriva unui cetăţean german.

(5) Dacă bunurile afl ate în legătură cu o faptă conform alin. 1 sau 2 sunt lipsite de valoare, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 5 ani.

(6) Dacă gradul de vinovăţie a făptuitorului este redus, instanţa poate reduce pedeapsa (§ 49 alin. 1) sau poate renunţa la aplicarea pedepsei.

(7) Instanţa poate reduce pedeapsa conform propriilor convingeri (§ 49 alin. 2) sau poate renunţa la aplicarea pedepsei conform acestei dispoziţii dacă făptuitorul, în mod benevol, renunţă la continuarea pregătirii faptei şi îndepărtează sau reduce considerabil un pericol cauzat de el însuşi şi de care şi-a dat seama că alte persoane vor continua să pregătească sau executa fapta sau dacă, în mod benevol, împiedică fi nalizarea acestei fapte. Dacă fără implicarea făptuitorului pericolul menţionat este îndepărtat sau redus considerabil sau fi nalizarea faptei este împiedicată, este sufi cientă străduinţa sa benevolă şi serioasă de a îndeplini acest scop.

§ 90. Defăimarea preşedintelui federal

(1) Persoana care, în public, în cadrul unei adunări sau prin diseminarea de

materiale (§ 11 alin. 3) defăimează preşedintele federal se pedepseşte cu

închisoare de la 3 luni la 5 ani.

(2) În cazurile mai puţin grave, instanţa poate reduce pedeapsa conform

propriilor convingeri (§ 49 alin. 2) dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la

§ 188.


E

DE

DE

(3) Pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani dacă fapta este o calomnie

(§ 187) sau dacă făptuitorul se implică prin faptă în mod intenţionat în acţiuni

îndreptate împotriva existenţei Republicii Federale Germania sau împotriva

principiilor constituţionale.

(4) Acţiunea penală se pune în mişcare doar cu condiţia existenţei autorizării

din partea preşedintelui federal.

§ 90a. Defăimarea statului şi a simbolurilor acestuia


materiale (§ 11 alin. 3),

1. aduce injurii sau denigrează Republica Federală Germania sau unul din

landurile acesteia sau ordinea constituţională a acesteia sau

2. defăimează culorile, drapelul, stema sau imnul Republicii Federale

Germania sau al unuia dintre landurile acesteia, se pedepseşte cu

închisoare până la 3 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care îndepărtează, distruge,

deteriorează, aduce în stare de neîntrebuinţare sau nerecognoscibilă sau insultă

un drapel al Republicii Federale Germania sau al unuia din landurile acesteia

arborat public sau un simbol al Republicii Federale Germania sau al unuia din

landurile acesteia expus în mod public. Tentativa se pedepseşte.

(3) Pedeapsa este închisoarea până la 5 ani sau amenda dacă făptuitorul se

implică prin faptă în mod intenţionat în aspiraţii împotriva existenţei Republicii

Federale Germania sau împotriva principiilor constituţionale.

§ 90b. Defăimarea anticonstituţională a organelor constituţionale


materiale (§ 11 alin. 3) defăimează un organ legislativ, guvernul sau curtea

constituţională a Republicii Federale Germania sau a unuia din landurile acesteia

sau a unuia dintre membrii acestora, în această calitate, într-un mod de natură să

pună în pericol respectul faţă de stat şi prin aceasta se implică în mod intenţionat

în aspiraţii împotriva existenţei Republicii Federale Germania sau împotriva

principiilor constituţionale se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5 ani.

(2) Acţiunea penală se pune în mişcare doar cu autorizarea din partea

organului constituţional sau a membrului respectiv.

§ 91. Încurajarea în scopul săvârşirii unui act de violenţă grav de natură

să pună în pericol statul

(1) Cu pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă se

pedepseşte persoana care

1. afi şează sau face accesibilă unei alte persoane un material (§ 11 alin. 3)

84 Codex penal

DE

care, conform conţinutului său, este de natură să servească ca instrucţiuni pentru

săvârşirea unui act de violenţă grav de natură să pună în pericol statul (§ 89a alin.

1), dacă circumstanţele diseminării acestuia sunt de natură să favorizeze sau să

trezească disponibilitatea altor persoane de a săvârşi un act de violenţă grav de

natură să pună în pericol statul.

2. îşi procură un material de tipul celor menţionate la punctul 1 în scopul de

a săvârşi un act de violenţă grav de natură să pună în pericol statul.

(2) Dispoziţiile alin. 1 punctul 1 nu sunt aplicabile dacă

1. acţiunea serveşte educaţiei civile, îndepărtării aspiraţiilor

anticonstituţionale, artei sau ştiinţei, cercetării sau învăţământului, raportării

privind eveni mente curente sau istorice sau altor scopuri similare sau

2. acţiunea serveşte exclusiv îndeplinirii obligaţiilor legale profesionale sau

de serviciu.

(3) Dacă gradul de vinovăţie este redus, instanţa poate renunţa la aplicarea

unei pedepse conform acestor dispoziţii.

§ 91a. Domeniul de aplicare

(1) Dispoziţiile § 84, § 85 şi § 87 se aplică doar faptelor care au fost săvârşite

printr-o activitate exercitată în interiorul domeniului de aplicare teritorială a

prezentei legi.

TITLUL IV

Dispoziţii comune

§ 92. Defi niţii

(1) În înţelesul prezentei legi, subminează existenţa Republicii

Federale Germania persoana care cauzează sfârşitul libertăţii acesteia faţă de

dominaţia străină, anihilează unitatea statală a acesteia sau separă un teritoriu

care îi aparţine.

(2) În înţelesul prezentei legi, principiile constituţionale sunt

1. dreptul poporului de a exercita autoritatea de stat prin alegeri şi

sufragii şi prin organe speciale ale puterii legislative, puterii executive şi puterii

judecătoreşti şi de a alege reprezentanţii poporului prin alegeri generale,

directe, libere, egale şi secrete.

2. supunerea legislaţiei ordinii constituţionale şi supunerea puterii

executive şi judecătoreşti legii şi justiţiei,

3. dreptul la formarea şi exercitarea unei opoziţii parlamentare,

4. posibilitatea de dizolvare a guvernului şi angajarea răspunderii

acestuia faţă de reprezentanţii poporului,


E

DE

DE

5. independenţa instanţelor şi

6. excluderea oricărei guvernări prin forţă şi arbitrar.

(3) În înţelesul prezentei legi

1. sunt aspiraţii împotriva existenţei Republicii Federale Germania acele

aspiraţii ai căror susţinători urmăresc subminarea existenţei Republicii

Federale Germania (alin. 1),

2. sunt aspiraţii împotriva siguranţei Republicii Federale Germania acele

aspiraţii ai căror susţinători urmăresc subminarea siguranţei externe şi interne a

Republicii Federale Germania,

3. sunt aspiraţii împotriva principiilor constituţionale acele aspiraţii ai căror

susţinători urmăresc îndepărtarea, lipsirea de efi cienţă sau subminarea unui

principiu constituţional (alin. 2).

§ 92a. Pedeapsa complementară

Pe lângă pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 6 luni pentru o faptă penală

aplicată conform prezentei Secţiuni, instanţa poate interzice exercitarea dreptului

de a ocupa funcţii publice, a dreptului de a vota şi dreptului de a alege şi de a fi

ales (§ 45 alin. 2 şi 5).

§ 92b. Confi scarea

Dacă o faptă penală a fost săvârşită conform prezentei Secţiuni

1. bunurile care au fost obţinute prin săvârşirea faptei sau utilizate

sau dedicate în scopul săvârşirii sau pregătirii faptei şi

2. bunurile la care se referă o faptă penală conform § 80a, § 86, §

86a,

§ 89a-§ 91 pot fi confi scate. Dispoziţiile § 74a se aplică în mod

corespunzător.

SECŢIUNEA II

Trădarea de ţară şi punerea în pericol a siguranţei externe

§ 93. Noţiunea de secret de stat

(1) Secretele de stat sunt faptele, bunurile sau informaţiile care sunt

accesibile doar unui cerc restrâns de persoane şi care trebuie ţinute secrete faţă

de o putere străină în scopul de a împiedica pericolul unui prejudiciu grav

pentru siguranţa externă a Republicii Federale Germania.

(2) Faptele care încalcă ordinea fundamentală liberă şi democratică sau

dispoziţiile unor acorduri interstatale ţinute secrete faţă de partenerii

contractuali ai Republicii Federale Germania nu reprezintă secrete de stat.

§ 94. Trădarea de ţară

86 Codex penal

DE

(1) Persoana care

1. comunică unei puteri străine sau unui intermediar al acesteia sau

2. permite să ajungă în alt mod la o persoană neautorizată sau face

cunoscut, în mod public, în scopul de a aduce un prejudiciu Republicii

Federale Germania sau de a favoriza o putere străină un secret de stat şi

cauzează în acest fel pericolul unui prejudiciu grav pentru securitatea externă a

Republicii Federale Germania se pedepseşte cu închisoare de cel puţin un an.

(2) În cazurile deosebit de grave, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau

închisoarea de cel puţin 5 ani. Un caz deosebit de grav este, de regulă, acela în

care făptuitorul

1. abuzează de o funcţie de răspundere care îl obligă în mod special să

păstreze secretele de stat sau

2. cauzează prin faptă pericolul unui prejudiciu deosebit de grav pentru

securitatea externă a Republicii Federale Germania.

§ 95. Dezvăluirea de secrete de stat cu intenţia de a produce prejudicii

(1) Persoana care lasă să ajungă la o persoană neautorizată un secret de stat

păstrat secret de către o entitate ofi cială sau din dispoziţia acesteia sau îl face

cunoscut în mod public şi prin aceasta cauzează pericolul producerii unui

prejudiciu grav pentru securitatea externă a Republicii Federale Germania se

pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani dacă fapta nu este pedepsită cu

pedeapsă conform § 94.


(3) În cazurile deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 10

ani. Dispoziţiile § 94 alin. 2 teza 2 se aplică în mod corespunzător.

§ 96. Furtul de informaţii în scop de trădare de ţară; spionarea secretelor

de stat

(1) Persoana care îşi procură un secret de stat în scopul de a-l dezvălui (§ 94)

se pedepseşte cu închisoarea de la 1 an la 10 ani.

(2) Persoana care îşi procură un secret de stat păstrat secret de către o

entitate ofi cială sau din dispoziţia acesteia în scopul de a-l dezvălui (§ 95) se

pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Tentativa se pedepseşte.

§ 97. Dezvăluirea de secrete de stat şi punerea în pericol din culpă

(1) Persoana care lasă să ajungă la o persoană neautorizată un secret de stat

păstrat secret de către o entitate ofi cială sau din dispoziţia acesteia sau îl face

cunoscut în mod public şi prin aceasta cauzează, din culpă, pericolul producerii

unui prejudiciu grav pentru securitatea externă a Republicii Federale Germania se

pedepseşte cu închisoarea de maximum 5 ani sau amendă.


E

DE

DE

(2) Persoana care, din culpă, lasă să ajungă la o persoană neautorizată un secret de stat păstrat secret de către o entitate ofi cială sau din dispoziţia acesteia şi care i-a devenit accesibil în baza funcţiei sau a unui mandat acordat de o entitate ofi cială şi prin aceasta cauzează, din culpă, pericolul producerii unui prejudiciu grav pentru securitatea externă a Republicii Federale Germania se pedepseşte cu închisoarea de maximum 3 ani sau cu amenda.

(3) Acţiunea penală se pune în mişcare doar cu autorizare din partea Guvernului Federal.

§ 97a. Trădarea de secrete ilegale

Persoana care comunică unei puteri străine sau unui intermediar al acesteia un secret care, ca urmare a unei încălcări prevăzute la § 93 alin. 2, nu reprezintă un secret de stat şi prin aceasta cauzează un pericol grav pentru securitatea externă a Republicii Federale Germania se pedepseşte ca un trădător de ţară (§ 94). Dispoziţiile § 96 alin. 1 coroborat cu § 94 alin. 1 punctul 1 se aplică în mod corespunzător secretelor de tipul celor menţionate la teza 1.

§ 97b. Trădarea în baza presupunerii eronate privind un secret ilegal

(1) Dacă făptuitorul acţionează în cazurile prevăzute la § 94-97 în baza presupunerii eronate că secretul de stat reprezintă un secret de tipul celui menţionat la § 97a, dacă

1. această eroare îi este imputabilă, 2. nu acţionează cu intenţia de a contracara presupusa încălcare sau 3. fapta, conform circumstanţelor, nu reprezintă un mijloc adecvat

de înde plinire a acestui scop, se pedepseşte conform dispoziţiilor menţionate. Fapta nu reprezintă, de regulă, un mijloc adecvat dacă făptuitorul nu a solicitat anterior un remediu de la un membru al Parlamentului Federal Bundestag. (2) Dacă secretul de stat i-a fost încredinţat sau a devenit accesibil

făptuitorului în interes de serviciu, în calitate de funcţionar public sau militar al Armatei Germane Bundeswehr, acesta se pedepseşte şi atunci când, anterior, func ţionarul public nu a solicitat un remediu de la un superior, iar militarul de la un superior disciplinar. Aceste dispoziţii se aplică în mod corespunzător pentru persoanele din serviciul public cu obligaţii speciale şi pentru persoane care au fost investite cu obligaţii în înţelesul dispoziţiilor § 353b alin. 2.

§ 98. Activitatea de agent în scopul trădării de ţară

(1) Persoana care 1. exercită pentru o putere străină o activitate îndreptată spre dobândirea

sau comunicarea de secrete de stat sau 2. se declară faţă de o putere străină sau faţă de un intermediar al acesteia

că este dispus să exercite o astfel de activitate se pedepseşte cu închisoare de până la 5 ani sau cu amendă, dacă fapta nu se pedepseşte cu pedeapsă conform

88 Codex penal

DE

§ 94 sau § 96 alin. 1. În cazurile deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 10 ani; dispoziţiile § 94 alin. 2 teza 2 punctul 1 se aplică în mod corespunzător.

(2) Instanţa poate reduce pedeapsa conform propriilor convingeri (§

49 alin. 2) sau poate renunţa la aplicarea pedepsei conform acestor dispoziţii

dacă făptuitorul, în mod benevol, renunţă la conduita sa şi raportează unei

entităţi competente informaţiile. Dacă, în cazurile prevăzute la alin. 1 teza 1,

făptuitorul a fost forţat de către puterea străină sau de către unul dintre

intermediarii acesteia să aibă această conduită, făptuitorul nu se pedepseşte

conform acestei dispoziţii dacă, în mod benevol, renunţă la conduita sa şi

raportează de îndată unei entităţi competente informaţiile.

§ 99. Activitatea ca agent al serviciilor secrete

(1) Persoana care

1. exercită pentru serviciile secrete ale unei puteri străine o activitate ca

agent al acestora îndreptată împotriva Republicii Federale Germania şi care

vizează comunicarea sau livrarea de fapte, bunuri sau informaţii sau

2. se declară faţă de serviciile secrete ale unei puteri străine sau faţă de un

intermediar al acestora de acord să exercite o astfel de activitate se pedepseşte cu

închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă dacă fapta nu se pedepseşte cu

amendă conform § 94 sau § 96 alin. 1, § 97a sau § 97b coroborat cu § 94 sau § 96

alin. 1.

(2) În cazurile deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 1 an

la 10 ani. Un caz deosebit de grav este, de regulă, cazul în care făptuitorul

comunică sau livrează fapte, bunuri sau informaţii care sunt păstrate secrete

de o entitate ofi cială sau din dispoziţia acesteia şi dacă

1. abuzează de o funcţie de răspundere care îl obligă în mod special la

păstrarea de astfel de secrete sau

2. prin faptă, cauzează pericolul producerii unui prejudiciu pentru Republica

Federală Germania.


§ 100. Angajarea în relaţii care pun în pericol pacea

(1) Persoana care, în calitate de cetăţean german care trăieşte în interiorul

domeniului de aplicare teritorial al prezentei legi, cu intenţia de a cauza un război

sau un atac armat împotriva Republicii Federale Germania, stabileşte sau

păstrează relaţii cu un guvern, o organizaţie sau instituţie din afara domeniului de

aplicare teritorială a prezentei legi sau cu un intermediar al acestora se pedepseşte

cu închisoarea de minimum 1 an.


E

DE

DE

(2) În cazurile deosebit de grave, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau

închisoare de minimum 5 ani. Un caz deosebit de grav este de regulă cazul în

care făptuitorul, prin fapta sa, cauzează un pericol pentru existenţa Republicii

Federale Germania.

(3) În cazurile mai puţin grave, pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 5 ani.

§ 100a. Falsifi carea în scop de trădare de ţară

(1) Persoana care, în deplină cunoştinţă de cauză, lasă să ajungă la o altă

persoană sau face cunoscute în mod public bunuri falsifi cate sau alterate,

informaţii despre acestea sau afi rmaţii neadevărate cu caracter faptic care, dacă

ar fi autentice sau adevărate, ar fi relevante pentru securitatea externă sau

relaţiile Republicii Federale Germania cu o putere străină, în scopul de a induce

în eroare o putere străină cu privire la faptul că ar fi vorba de bunuri sau fapte

autentice şi prin aceasta cauzează pericolul producerii unui prejudiciu grav pentru

siguranţa externă sau relaţiile Republicii Federale Germania cu o putere străină se

pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care produce astfel de

bunuri prin falsifi care sau alterare sau care şi le procură în scopul de a face să

ajungă sau să le facă cunoscute unei alte persoane, în modul menţionat la alin. 1,

în scopul inducerii în eroare a unei puteri străine, cauzând astfel pericolul

producerii unui prejudiciu grav pentru securitatea externă sau relaţiile Republicii

Federale Germania cu o putere străină.


(4) În cazurile deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de minimum 1

an. Un caz deosebit de grav este, de regulă, cazul în care făptuitorul, prin faptă,

cauzează pericolul producerii unui prejudiciu grav pentru securitatea externă sau

relaţiile Republicii Federale Germania cu o putere străină.

§ 101. Pedeapsa complementară


săvârşită cu intenţie conform prezentei Secţiuni, instanţa poate interzice

exercitarea dreptului de a ocupa funcţii publice, a dreptului de a vota sau a

dreptului de a alege şi de a fi ales (§ 45 alin. 2 şi 5).

§ 101a. Confi scarea

Dacă o faptă penală a fost săvârşită conform prezentei Secţiuni

1. bunurile care au fost obţinute prin săvârşirea faptei sau utilizate sau

dedicate în scopul săvârşirii sau pregătirii faptei şi

2. bunurile care reprezintă secrete de stat şi bunurile de tipul celor

menţionate la § 100a la care se referă fapta pot fi confi scate. Dispoziţiile §

90 Codex penal

DE

74a se aplică în mod corespunzător. Bunurile de tipul celor menţionate la teza 1

punctul 2 sunt confi scate şi fără îndeplinirea condiţiilor de la § 74 alin. 3 teza 1 şi

§ 74b dacă este necesar în scopul îndepărtării pericolului producerii unui

prejudiciu grav pentru securitatea externă a Republicii Federale Germania;

aceasta se aplică şi atunci când făptuitorul a acţionat fără vinovăţie.

SECŢIUNEA III

Fapte penale contra statelor străine

§ 102. Atacul asupra organelor şi reprezentanţilor statelor străine

(1) Persoana care săvârşeşte un atac asupra integrităţii fi zice a unui şef de

stat străin, asupra unui membru al unui guvern străin sau asupra unui condu

cător acreditat pe teritoriul Republicii Federale Germania al unei reprezentanţe

diplomatice străine, în timp ce persoana atacată se afl ă pe terito riul Republicii

Federale Germania în calitate ofi cială, se pedepseşte cu închisoare de maximum

5 ani sau cu amendă, iar în cazurile deosebit de grave cu închisoare de minimum

1 an.

(2) Pe lângă pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 6 luni, instanţa poate

interzice exercitarea dreptului de a ocupa funcţii publice, dreptului de a vota sau a

dreptului de a alege şi de a fi ales (§ 45 alin. 2 şi 5).

§ 103. (abrogat) § 104. Ofensa adusă drapelelor şi simbolurilor de stat ale

statelor străine

(1) Persoana care înlătură, distruge, deteriorează sau face

nerecognoscibil sau insultă un drapel arborat în public în baza unor dispoziţii

legale sau, potrivit unei tradiţii recunoscute, un drapel al unui stat străin sau un

simbol al unui astfel de stat afi şat de o reprezentanţă recunoscută a statului

respectiv se pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani sau cu amendă.


§ 104a. Condiţii pentru punerea în mişcare a acţiunii penale

Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru faptele penale prevăzute la

prezenta Secţiune se face doar atunci când Republica Federală Germania întreţine

relaţii diplomatice cu celălalt stat, reciprocitatea este garantată şi era garantată şi la

data săvârşirii faptei, există o cerere de urmărire formulată de guvernul statului

străin şi Guvernul Federal a emis împuternicirea necesară în scopul efectuării

urmăririi penale.


E

DE

DE

SECŢIUNEA IV

Fapte penale contra organelor constituţionale, precum şi

infracţiuni electorale

§ 105. Constrângerea organelor constituţionale

(1) Persoana care constrânge în mod ilegal prin violenţă sau prin ameninţare

cu violenţa

1. un organ legislativ al Statului Federal sau al unui land sau al uneia dintre

comisiile acestuia,

2. Adunarea Federală (Bundesversammlung) sau una din comisiile acesteia

sau

3. Guvernul sau Curtea Constituţională Federală sau a unuia dintre landuri,

să nu îşi exercite atribuţiile sau să le exercite într-un anumit sens se

pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 10 ani.

(2) În cazurile mai puţin grave, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

§ 106. Constrângerea Preşedintelui Federal şi a membrilor unui organ

constituţional

(1) Persoana care constrânge în mod ilegal prin violenţă sau prin ameninţare

cu un rău considerabil

1. Preşedintele Federal sau

2. un membru al

a) unui organ legislativ al Statului Federal sau al unui land,

b) Adunării Federale (Bundesversammlung) sau

c) al Guvernului sau Curţii Constituţionale Federale sau a unuia dintre

landuri, să nu îşi exercite atribuţiile sau să le exercite într-un anumit sens se

pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5 ani.


(3) În cazurile deosebit grave, pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 10 ani.

§ 106a. (abrogat)

§ 106b. Perturbarea activităţii unui organ legislativ

(1) Persoana care încalcă dispoziţii generale sau speciale emise de un organ

legislativ al Statului Federal sau al unui land sau de preşedintele acestuia cu

privire la siguranţă şi ordine în clădirea organului legislativ sau pe proprietatea

aferentă acesteia, împiedicând sau perturbând astfel activitatea organului

legislativ se pedepseşte cu închisoarea de maximum un an sau cu amendă.

(2) Dispoziţia sancţionatorie de la alin. 1 nu se aplică în cazul dispoziţiilor

emise de un organ legislativ al Statului Federal sau al Preşedintelui acestuia,

92 Codex penal

DE

nici membrilor Parlamentului Federal (Bundestag), nici membrilor Consiliului

Federal (Bundesrat) şi nici membrilor Guvernului Federal, precum şi

însărcinaţilor acestora, iar în cazul dispoziţiilor unui organ legislativ al unui land

sau preşedintelui acestuia, nici membrilor organului legislativ ai acelui land, nici

membrilor guvernului de land şi însărcinaţilor acestuia.

§ 107. Obstrucţionarea alegerilor

(1) Persoana care, prin violenţă sau prin ameninţarea cu violenţă,

obstrucţionează sau perturbă procesul electoral sau rezultatul acestuia se

pedepseşte cu închisoarea de maximum 5 ani sau cu amendă, iar în cazurile

deosebit de grave cu închisoarea de minimum 1 an.


§ 107a. Falsifi carea alegerilor

(1) Persoana care îşi exercită în mod ilegal dreptul de a alege sau care

cauzează în alt mod un rezultat incorect al unui proces electoral sau care falsifi că

rezultatul se pedepseşte cu închisoarea de maximum 5 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care anunţă sau face să se

anunţe în mod incorect rezultatul unui proces electoral.

(3) Tentativa de pedepseşte.

§ 107b. Falsifi carea documentelor electorale

(1) Persoana care

1. prin furnizarea de informaţii false determină înscrierea sa pe lista

electorală,

2. înregistrează o altă persoană ca votant, persoană despre care cunoaşte că

nu are dreptul de a fi înscrisă,

3. obstrucţionează înregistrarea unei persoane cu drept de vot ca votant,

deşi cunoaşte dreptul acesteia de a vota,

4. se înscrie pe listele electorale în calitate de candidat deşi nu poate fi ales

se pedepseşte cu închisoarea de până la 6 luni sau cu amendă de până la 180 zile-

amendă dacă fapta nu este pedepsită cu o pedeapsă mai severă prin alte

dispoziţii.

(2) Înregistrarea pe listele electorale în calitate de candidat

corespunde emiterii de documente electorale pentru alegerile directe din

sistemul de asigu rări sociale.

§ 107c. Încălcarea secretului electoral

Persoana care încalcă o dispoziţie care are ca obiect protecţia secretului

electoral cu intenţia ca prin aceasta să dobândească pentru sine sau pentru o altă


E

DE

DE

persoană informaţii despre felul în care o persoană şi-a exercitat dreptul de a

alege se pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani sau cu amendă.

§ 108. Constrângerea alegătorilor

(1) Persoana care, în mod ilegal, prin violenţă sau prin ameninţarea

cu un rău considerabil, abuzând de o relaţie de dependenţă profesională sau

economică sau prin exercitarea altor presiuni de natură economică constrânge

o altă persoană sau o împiedică să aleagă sau să îşi exercite dreptul de a alege

într-un anumit sens se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu

amendă, iar în cazurile deosebit de grave cu închisoarea de la 1 an la 10 ani.


§ 108a. Frauda electorală

(1) Persoana care, prin înşelăciune, face ca o altă persoană să fi e

indusă în eroare cu ocazia exercitării dreptului său de vot cu privire la

conţinutul declaraţiei sale sau care, contrar voinţei sale, nu îşi exercită dreptul

de vot sau îl exercită în mod nevalabil se pedepseşte cu închisoarea de până la

2 ani sau cu amendă.


§ 108b. Oferirea de foloase materiale alegătorilor

(1) Persoana care oferă, promite sau acordă unei alte persoane cadouri sau

alte foloase materiale în schimbul neexercitării de către aceasta din urmă a

dreptului de a alege sau al exercitării acestuia într-un anumit mod se pedepseşte

cu închisoare de până la 5 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care, în schimbul

neexercitării de către aceasta din urmă a dreptului de a alege sau al exercitării

acestuia într-un anumit mod pretinde, lasă să i se promită sau acceptă cadouri sau

alte foloase materiale.

§ 108c. Pedeapsa complementară


conform § 107, § 107a, § 108 şi § 108b, instanţa poate interzice exercitarea drep

tului de a ocupa funcţii publice, a dreptului de a vota, a dreptului de a alege şi de

a fi ales (§ 45 alin. 2 şi 5).

§ 108d. Domeniul de aplicare

Dispoziţiile § 107-108c se aplică alegerilor parlamentare, pentru Parlamentul

European, pentru alte alegeri şi sufragii populare la nivel federal, de land,

municipalităţi şi asociaţii de municipii, precum şi alegeri directe în cadrul

sistemului de asigurări sociale. Semnarea unei propuneri electorale sau

94 Codex penal

DE

semnarea pentru un referendum este asimilată alegerilor sau sufragiilor.

§ 108e. Darea şi luarea de mită în legătură cu reprezentanţii

(1) Persoana care, în calitate de membru al unei reprezentări populare la

nivel federal sau de land, pretinde, lasă să i se promită sau acceptă un folos

material necuvenit pentru sine sau pentru un terţ în schimbul exercitării sau

omiterii exercitării în timpul mandatului său a unei acţiuni în numele sau la

instrucţiunile solicitantului se pedepseşte cu închisoare până la 5 ani sau cu

amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care oferă, promite sau

acordă un folos material necuvenit pentru sine sau pentru un terţ unui membru al

unei reprezentări populare la nivel federal sau de land în schimbul exercitării sau

omiterii exercitării în timpul mandatului său a unei acţiuni în numele sau la

instrucţiunile solicitantului.

(3) Membrilor menţionaţi la alin. 1 şi 2 le sunt asimilaţi membrii:

1. unei reprezentări populare ai unei municipalităţi,

2. unui for ales prin vot direct şi universal din cadrul unei unităţi

administrative constituite pentru o regiune a unui land sau a unei

municipalităţi,

3. Adunării Federale (Bundesversammlung),

4. Parlamentului European,

5. ai unei adunări parlamentare a unei organizaţii internaţionale şi

6. a unui organ legislativ al unui stat străin.

(4) Un folos material necuvenit nu există, de regulă, atunci când acceptarea

folosului este în concordanţă cu dispoziţiile aplicabile în ceea ce priveşte statutul

juridic al membrului. Nu reprezintă foloase necuvenite

1. un mandat politic sau o funcţie politică, precum şi

2. o donaţie făcută în conformitate cu legea privind organizarea şi

funcţionarea partidelor sau alte legi similare.

(5) Pe lângă pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 6 luni, instanţa poate

interzice exercitarea dreptului de a vota şi a dreptului de a alege şi de a fi ales.

SECŢIUNEA V

Infracţiuni contra apărării naţionale


E

DE

DE

§ 109. Sustragerea de la efectuarea serviciului militar obligatoriu prin

mutilare

(1) Persoana care, prin mutilare sau în orice alt mod, acţionează asupra sa sau

asupra altei persoane în scopul de a produce incapacitatea de a efectua serviciul

militar obligatoriu se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani.

(2) Dacă făptuitorul produce incapacitatea doar pentru o anumită perioadă

de timp sau pentru un anumit tip de serviciu militar, pedeapsa este închisoarea de

maximum 5 ani sau amenda.


§ 109a. Sustragerea de la efectuarea serviciului militar prin fraudă

(1) Persoana care se sustrage sau determină pe altă persoană să se

sustragă de la satisfacerea serviciului militar, prin mijloace frauduloase, în mod

continuu sau numai pentru o singură activitate, se pedepseşte cu închisoarea

de până la 5 ani sau o amendă.


§ 109b şi §109c. (abrogate)

§ 109d. Propaganda împotriva Armatei Germane Bundeswehr

(1) Persoana care face afi rmaţii mincinoase sau în mod evident

distorsionate a căror diseminare poate perturba activitatea Armatei Germane

Bundeswehr sau care le lansează sau care diseminează astfel de afi rmaţii

cunoscând faptul că sunt neadevărate, în scopul de a obstrucţiona Armata

Germană Bundeswehr în ceea ce priveşte îndeplinirea misiunii acesteia de

apărare naţională, se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu

amendă.


§ 109e. Acţiuni de sabotaj cu privire la mijloacele de apărare

(1) Persoana care, în mod neautorizat, distruge, deteriorează, alterează, aduce

în stare de neîntrebuinţare sau îndepărtează un mijloc de apărare ori un dispozitiv

sau o instalaţie care serveşte exclusiv sau în mare parte apărării naţionale sau

protecţiei populaţiei civile împotriva pericolelor de război, punând astfel în

pericol siguranţa Republicii Federale Germania, forţa comba tantă a trupelor sau

vieţile oamenilor se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care, în mod conştient,

produce sau livrează în mod incorect un astfel de bun sau substanţa necesară

acestuia, cauzând astfel, cu ştiinţă, pericolul menţionat la alin. 1.


(4) În cazurile deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 10

96 Codex penal

DE

ani.

(5) Persoana care cauzează pericolul în cazurile menţionate la alin. 1 din

culpă, în cazurile menţionate la alin. 2 cu intenţie sau din culpă, se pedepseşte cu

închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă dacă fapta nu este pedepsită cu o

pedeapsă mai severă prin alte dispoziţii.

§ 109f. Servicii secrete care pun în pericol securitatea naţională

(1) Persoana care în numele unei agenţii guvernamentale, al unui

partid sau al altei asocieri din afara domeniului de aplicare teritorială a

prezentei legi, în numele unei asocieri interzise sau al unuia dintre

intermediarii acesteia

1. strânge informaţii privind aspecte care ţin de apărarea naţională,

2. conduce un serviciu secret al cărui obiect îl constituie aspecte care ţin de

apărarea naţională sau

3. recrutează persoane pentru una dintre aceste activităţi sau le susţine,

implicându-se astfel în aspiraţii îndreptate împotriva securităţii Republicii

Federale Germania sau forţei combatante a trupelor, se pedepseşte cu

închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă dacă fapta nu se pedepseşte cu o

pedeapsă mai severă prin alte dispoziţii. Face excepţie activitatea de informare a

opiniei publice în cadrul activităţii de presă şi media.


§ 109g. Fotografi erea care pune în pericol securitatea naţională

(1) Persoana care produce o reprezentare grafi că sau descriere a unui mijloc

de apărare, facilitate sau instalaţie militară sau a unei operaţiuni militare sau

permite ca această reprezentare grafi că să ajungă la o altă persoană şi astfel pune

în pericol în mod conştient securitatea Republicii Federale Germania sau forţa

combatantă a trupelor se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu

amendă.

(2) Persoana care realizează dintr-o aeronavă o fotografi e a unei regiuni sau

obiect din interiorul domeniului de aplicare teritorială a prezentei legi sau permite

ca această fotografi e sau o copie a acesteia să ajungă la o altă persoană şi astfel

pune în pericol în mod conştient securitatea Republicii Federale Germania sau

forţa combatantă a trupelor se pedepseşte cu închisoare de până la 2 ani sau cu

amendă dacă fapta nu este pedepsită cu pedeapsă la alin. 1.


(4) Persoana care, în cazurile menţionate la alin. 1, permite ca reprezentarea

grafi că sau descrierea să ajungă la o altă persoană şi prin aceasta, cu intenţie sau

din culpă, cauzează pericolul se pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani sau cu


E

DE

DE

amendă. Fapta nu se pedepseşte dacă făptuitorul a acţionat cu autorizarea

agenţiei guvernamentale competente.

§ 109h. Recrutarea pentru armate străine

(1) Persoana care, în numele unei puteri străine, recrutează un

cetăţean german pentru efectuarea de serviciu militar într-o organizaţie

militară sau paramilitară sau care îl prezintă serviciilor de recrutare sau

serviciilor militare ale unei astfel de organizaţii se pedepseşte cu închisoarea de

la 3 luni la 5 ani.


§ 109i. Pedeapsa complementară

Pe lângă pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an pentru o faptă penală

prevăzută la § 109e şi § 109f instanţa poate interzice exercitarea dreptului de a

ocupa funcţii publice, a dreptului de a vota, a dreptului de a alege şi de a fi ales (§

45 alin. 2 şi 5).

§ 109k. Confi scarea

Dacă a fost săvârşită o faptă dintre cele indicate de § 109d-§ 109g,

1. bunurile obţinute în urma săvârşirii faptei sau care au fost utilizate sau

dedicate în scopul săvârşirii sau pregătirii faptei şi

2. reprezentările grafi ce, descrierile şi fotografi ile cu care se afl ă în legătură o faptă penală prevăzută la § 109g pot fi confi scate. Dispoziţiile § 74a se aplică în mod corespunzător. Bunurile de tipul celor menţionate la teza 1 punctul 2 sunt confi scate şi fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la § 74 alin. 3 teza 1 şi § 74b dacă interesul apărării naţionale o justifi că; această prevedere se aplică şi atunci când făptuitorul a acţionat fără vinovăţie.

SECŢIUNEA VI

Infracţiuni contra autorităţii de stat

§ 110. (abrogat) § 111. Instigarea publică la săvârşirea de fapte penale

(1) Persoana care, în mod public, în cadrul unei adunări sau prin diseminarea de materiale (§ 11 alin. 3) instigă la săvârşirea unei fapte ilegale se pedepseşte ca un instigator (§ 26).

(2) Dacă instigarea publică rămâne fără rezultat, pedeapsa este închisoarea de până la 5 ani sau amenda. Pedeapsa nu poate fi mai severă decât pedeapsa prevăzută pentru cazul în care instigarea are rezultat (alin. 1); dispoziţiile § 49 alin. 1 punctul 2 sunt aplicabile.

98 Codex penal

DE

§ 112. (abrogat)

§ 113. Opunerea de rezistenţă faţă de funcţionarii de executare

(1) Persoana care, prin violenţă sau prin ameninţarea cu violenţă, opune

rezistenţă în faţa unui funcţionar public sau soldat al Armatei Germane

Bundeswehr care este împuternicit cu punerea în executare a legilor,

ordonanţelor, sentinţelor judecătoreşti, deciziilor judecătoreşti sau ordinelor în

exercitarea acestor atribuţii de serviciu se pedepseşte cu închisoare de până la 3

ani sau cu amendă.

(2) În cazurile deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la

5 ani. Un caz deosebit de grav este, de regulă, acela în care

1. făptuitorul sau un alt participant poartă asupra sa o armă sau un alt

instrument periculos,

2. prin actul de violenţă, făptuitorul pune persoana atacată în pericol de

moarte sau de vătămare gravă a stării de sănătate a acesteia sau

3. fapta este săvârşită împreună cu un alt participant.

(3) Fapta nu se pedepseşte conform acestor dispoziţii dacă actul exercitat în

virtutea atribuţiilor de serviciu nu este legal. Aceasta se aplică şi atunci când

făptuitorul presupune în mod eronat că actul exercitat în virtutea atribuţiilor de

serviciu este legal.

(4) Dacă făptuitorul, la săvârşirea faptei, presupune în mod eronat că actul

exercitat în virtutea atribuţiilor de serviciu nu este legal şi dacă putea evita

eroarea, instanţa poate reduce pedeapsa conform propriilor convingeri (§ 49 alin.

2) sau, în cazul unui grad de vinovăţie redus, poate renunţa la aplicarea pedepsei

conform acestor dispoziţii. Dacă făptuitorul nu putea evita eroarea şi dacă date fi

ind împrejurările pe care le cunoştea nici nu era de aşteptat să se apere prin

executarea de căi de atac împotriva presupusului act ilegal, fapta nu se pedepseşte

conform acestor dispoziţii; dacă era de aşteptat să o facă, instanţa poate reduce

pedeapsa conform propriilor convingeri (§ 49 alin. 2) sau poate renunţa la

aplicarea pedepsei conform acestor dispoziţii.

§ 114. Agresiunea asupra funcţionarilor de executare

(1) Persoana care agresează un funcţionar public sau un soldat al Armatei

Germane Bundeswehr care este împuternicit cu punerea în executare a legilor,

ordonanţelor, sentinţelor judecătoreşti, deciziilor judecătoreşti sau ordinelor în

exercitarea acestor atribuţii de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la

5 ani.



E

DE

DE

(3) Dispoziţiile § 113 alin. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător dacă actul

exercitat în virtutea atribuţiilor de serviciu reprezintă o acţiune de punere în

executare în înţelesul dispoziţiilor § 113 alin. 1.

§ 115. Opunerea de rezistenţă sau agresarea persoanelor asimilate

funcţionarilor de executare

(1) În vederea protejării persoanelor care au drepturile şi obligaţiile unui

lucrător de poliţie sau sunt investigatori ai parchetului, fără să fi e funcţionari

publici, se aplică dispoziţiile § 113 şi § 114 în mod corespunzător.

(2) În vederea protejării persoanelor care participă la actul exercitat în

virtutea atribuţiilor de serviciu, dispoziţiile § 113 sau § 114 se aplică în mod

corespunzător.

(3) Conform dispoziţiilor § 113, se pedepseşte şi persoana care, în cazul unor

accidente, stări de pericol sau calamităţi obstrucţionează, prin violenţă sau

ameninţare cu violenţă, pompierii, echipele de salvare şi descarcerare. Conform

dispoziţiilor § 114 se pedepseşte persoana care agresează echipele de salvare în

situaţiile menţionate. § 116-119. (abrogate)

§ 120. Eliberarea deţinuţilor

(1) Persoana care eliberează un deţinut, îl încurajează sau îl ajută să evadeze

se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă.

(2) Dacă făptuitorul, în calitate de funcţionar public sau persoană din

serviciul public cu obligaţii speciale, are obligaţia să împiedice evadarea

deţinutului, pedeapsa este închisoarea de până la 5 ani sau amenda.


(4) În înţelesul dispoziţiilor alin. 1 şi 2, noţiunii de deţinut îi este asimilată şi

orice persoană care se afl ă internată într-o instituţie specializată.

§ 121. Revolta deţinuţilor

(1) Deţinuţii care se grupează şi cu forţe unite

1. constrâng (§ 240) sau agresează un funcţionar de penitenciar, un

alt funcţionar sau un lucrător în domeniul supravegherii, îndrumării sau

consultării,

2. evadează prin uz de violenţă sau

3. ajută prin violenţă pe unul dintre aceştia sau un alt prizonier să

evadeze se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5 ani.


(3) În cazurile deosebit de grave, revolta se pedepseşte cu

închisoare de la 6 luni la 10 ani. Un caz deosebit de grav există, de regulă,

atunci când făptuitorul sau un alt participant

100 Codex penal

DE

1. poartă asupra sa o armă de foc,

2. poartă asupra sa o altă armă sau un alt instrument periculos, în scopul

utilizării acesteia sau acestora la săvârşirea faptei,

3. printr-un act de violenţă aduce o altă persoană în pericol de moarte sau

de vătămare gravă a stării de sănătate a acesteia.

(4) în înţelesul dispoziţiilor alin. 1-3, prizonier este şi persoana care este în

executarea măsurii internării într-un centru de prevenţie.

§ 122. (abrogat)

SECŢIUNEA VII Infracţiuni contra ordinii publice

§ 123. Violarea de domiciliu

(1) Persoana care pătrunde în mod ilegal în locuinţa, spaţiul comercial sau pe

proprietatea îngrădită a altei persoane sau în spaţii închise dedicate serviciilor

publice sau transportului ori persoana care se afl ă în acestea în mod neautorizat

şi nu se îndepărtează la solicitarea persoanei îndreptăţite se pedepseşte cu

închisoarea de până la 1 an sau cu amendă.

(2) Acţiunea penală se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a

persoanei.

§ 124. Violarea de domiciliu în formă agravată

Dacă mai multe persoane se asociază în mod public şi, cu intenţia de a săvârşi

acte de violenţă împotriva persoanelor sau bunurilor prin unirea forţelor acestora,

pătrunde în mod ilegal în locuinţa, spaţiul comercial sau pe proprietatea îngrădită

a altei persoane sau în spaţii închise dedicate serviciilor publice, fi ecare

participant la această acţiune se pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani sau cu

amendă.

§ 125. Tulburarea ordinii publice

(1) Persoana care participă în calitate de autor sau participant

1. la acte de violenţă împotriva oamenilor sau bunurilor sau 2. la

ameninţări cu acte de violenţă împotriva oamenilor

săvârşite în cadrul unui grup organizat într-un mod care pune în pericol

siguranţa publică sau persoana care îndeamnă un grup de persoane să săvârşească

astfel de fapte se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă.

(2) În cazul în care art. § 113 prevede o pedeapsă pentru acţiunile

menţionate la alin. 1 nr. 1 şi 2, dispoziţiile art. § 113 alin. 3 şi 4 se aplică având

în vedere modifi cările de înţeles corespunzătoare. Aceasta se aplică şi în


E

DE

DE

cazurile prevăzute la art.§ 114 dacă actul exercitat în virtutea atribuţiilor de

serviciu este un act în înţelesul dispoziţiilor art.§ 113 alin. 1.

§ 125a. Tulburarea ordinii publice cu consecinţe deosebit de grave

În cazurile deosebit de grave prevăzute la § 125 alin. 1, pedeapsa este

închisoarea de la 6 luni la 10 ani. Un caz deosebit de grav este, de regulă, cazul în

care făptuitorul

1. poartă asupra sa o armă de foc,

2. poartă asupra sa un alt fel de armă sau un alt instrument

periculos,

3. printr-un act de violenţă aduce o altă persoană în pericol de

moarte sau de vătămare gravă a stării de sănătate a acesteia,

4. jefuieşte sau cauzează daune considerabile unor bunuri care nu îi

aparţin.

§ 126. Tulburarea liniştii publice prin ameninţarea cu săvârşirea de fapte

penale

(1) Persoana care, într-un mod care este de natură a tulbura liniştea publică,

ameninţă cu săvârşirea

1. unei fapte de revoltă din cele 4 cazuri menţionate la § 125a teza 2

punctele 1-4,

2. unei fapte de omor (§ 211), lovituri cauzatoare de moarte (§ 212) sau

genocid (§ 6 din Codul privind infracţiunile de drept internaţional sau o

infracţiune contra umanităţii (§ 7 din Codul privind infracţiunile de drept

internaţional) sau o infracţiune de război (§ 8, 9, 10, 11 sau 12 din Codul privind

infracţiunile de drept internaţional),

3. unei fapte de vătămare corporală gravă (§ 226),

4. unei fapte penale contra libertăţii persoanei în cazurile prevăzute la § 232

alin. 3 teza 2, § 232a alin. 3, 4 sau 5, § 232b alin. 3 sau 4, § 233a alin. 3 sau 4, în fi

ecare caz dacă este vorba de o infracţiune, § 234, § 234a sau 239b,

5. unei fapte de tâlhărie sau şantaj în scop de tâlhărie (§ 249-§ 251 sau §

255),

6. unei infracţiuni contra ordinii publice în cazurile prevăzute la § 306-§

306c sau 307 alin. 1-3, § 308 alin. 1-3, § 309 alin. 1-4, § 313, § 314 sau § 315 alin.

3, § 315b alin. 3, § 316a alin. 1 sau alin. 3, § 316 alin. 1 sau alin. 3 sau § 318

alin. 3 sau 4 sau

7. unei infracţiuni contra ordinii publice în cazurile prevăzute la § 309

alin. 6, § 311 alin. 1, § 316b alin. 1, § 317 alin. 1 sau § 318 alin. 1 se pedepseşte

cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care, într-un mod de natură

102 Codex penal

DE

a perturba liniştea publică şi în mod intenţionat, pretinde că săvârşirea uneia din

faptele ilegale prevăzute la alin. 1 este iminentă.

§ 127. Constituirea de grupări armate

Persoana care, în mod neautorizat, constituie sau comandă o grupare care

dispune de arme sau de alte instrumente periculoase sau persoana care aderă la o

astfel de grupare, o aprovizionează cu arme sau cu bani sau o susţine în alt mod


§ 128. (abrogat)

§ 129. Constituirea de grupări infracţionale

(1) Cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă se pedepseşte persoana

care constituie o grupare sau participă în calitate de membru la o grupare al cărei

scop sau a cărei activitate este săvârşirea de fapte penale sancţionate cu pedeapsa

cu închisoarea de maximum 2 ani. Cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă

se pedepseşte persoana care sprijină o astfel de grupare sau recrutează pentru

aceasta membri sau susţinători.

(2) O grupare este o asociere de mai mult de două persoane, independentă,

de lungă durată, caracterizată prin stabilirea unor roluri ale membrilor acesteia,

continuitatea apartenenţei şi specifi citatea structurii, în scopul urmăririi unui

interes comun.

(3) Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică

1. dacă gruparea este un partid politic pe care Curtea Constituţională

Federală nu l-a declarat neconstituţional,

2. dacă săvârşirea de fapte penale este doar un scop sau o activitate lipsită

de importanţă sau

3. dacă scopurile sau activitatea grupării se referă la faptele penale de la §

84-§ 87.

(4) Tentativa de constituire a unei grupări menţionate la alin. 1 şi 2 se

pedepseşte.

(5) În cazurile deosebit de grave prevăzute la alin. 1 teza 2 pedeapsa este

închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Un caz deosebit de grav este, de regulă, cazul în

care făptuitorul se numără printre conducătorii sau susţinătorii grupării. În

cazurile prevăzute la alin. 1 teza 2 pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 10 ani

dacă scopul sau activitatea grupării vizează săvârşirea faptelor penale prevăzute la

§ 100b alin. 2 punctul 1 lit. a, c, d, e şi g-m, punctele 2-5 şi 7 din Codul de

procedură penală, cu excepţia faptelor penale prevăzute la § 100b alin. 2 punctul

1 lit. g din Codul de procedură penală conform § 239a şi § 239b Cod penal.


E

DE

DE

(6) În cazul participanţilor al căror grad de vinovăţie este redus şi a căror

contribuţie este de importanţă redusă instanţa poate renunţa la aplicarea pedepsei

conform dispoziţiilor alin. 1 şi 4.

(7) Instanţa poate dispune reducerea pedepsei conform propriilor convin

geri

(§ 49 alin. 2) sau poate renunţa la aplicarea acestor dispoziţii dacă făptuitorul

1. se străduieşte în mod benevol şi serios să împiedice continuarea existenţei

grupării sau săvârşirea unei fapte penale care face parte din scopurile acesteia sau

2. informează în mod benevol o instituţie competentă cu privire la

cunoştinţele sale atât de devreme încât faptele penale a căror pregătire o cunoaşte

mai pot fi împiedicate;

dacă făptuitorul îşi îndeplineşte scopul de a împiedica continuarea existenţei grupării sau dacă acesta este îndeplinit fără implicarea sa făptuitorul nu se pedepseşte.

§ 129a. Constituirea de grupări teroriste

(1) Persoana care constituie o grupare (§ 129 alin. 2) ale cărei scopuri sau a cărei activitate vizează săvârşirea unor fapte de

1. omor (§ 211) sau lovituri cauzatoare de moarte (§ 212) sau genocid (§ 6 din Codul infracţiunilor de drept internaţional) sau fapte penale împotriva umanităţii (§ 7 din Codul infracţiunilor de drept internaţional) sau infracţiuni de război (§ 8, § 9, § 10, § 11 sau § 12 din Codul infracţiunilor de drept internaţional) sau

2. fapte penale contra libertăţii persoanei în cazurile prevăzute la § 239a sau § 239b, 3. (abrogat)

sau persoana care participă la o astfel de grupare în calitate de membru se

pedepseşte cu închisoarea de la 1 an la 10 ani. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează persoana care constituie o grupare

ale cărei scopuri sau a cărei activitate vizează 1. producerea de vătămări corporale sau psihice grave unei alte persoane, în

special de tipul celor prevăzute la § 226, 2. săvârşirea de fapte penale conform § 303b, § 305, § 305a sau fapte penale

care reprezintă un pericol pentru ordinea publică în cazurile prevăzute la § 306-§ 306c sau § 307 alin. 1-3, § 308 alin. 1-4, § 309 alin. 1-5, § 313, § 314 sau § 315 alin. 1, 3 sau 4, § 316b alin. 1 sau 3 sau § 316c alin. 1-3 sau § 317 alin. 1,

3. fapte penale contra mediului înconjurător, în cazurile prevăzute la § 330a alin. 1-3,

4. fapte penale conform § 19 alin. 1-3, § 20 alin. 1 sau 2, § 20a alin. 1-3, § 19 alin. 2 punctul 2 sau alin. 3 punctul 2, § 20 alin. 1 sau 2 sau § 20a alin. 1-3, fi ecare şi coroborat cu § 21 sau § 22a alin. 1-3 din Legea privind controlul

104 Codex penal

DE

armelor de război sau 5. fapte penale conform § 51 alin. 1-3 din Legea privind regimul armelorsau

persoana care participă la o astfel de grupare în calitate de membru, dacă una dintre faptele menţionate la punctele 1-5 vizează intimidarea populaţiei în mod semnifi cativ, constrângerea unei autorităţi publice sau a unei organizaţii internaţionale prin violenţă sau prin ameninţare cu violenţa ori îndepărtarea sau limitarea considerabilă a structurilor fundamentale politice, constituţionale, economice sau sociale ale unui stat sau ale unei organizaţii internaţionale şi care, prin modul de săvârşire sau prin efecte, poate dăuna considerabil unui stat sau unei organizaţii internaţionale.

(3) Dacă scopurile sau activitatea grupării vizează ameninţarea cu una din faptele penale prevăzute la alin. 1 şi 2 pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

(4) Dacă făptuitorul se numără printre conducătorii sau susţinătorii grupării,

în cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2 pedeapsa este închisoarea de minimum 3 ani,

iar în cazurile prevăzute la alin. 3 pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 10 ani.

(5) Persoana care susţine o grupare dintre cele menţionate la alin. 1, 2 sau 3

se pedepseşte, în cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2, cu închisoarea de la 6 luni la 10

ani, în cazurile prevăzute la alin. 3, cu închisoare de până la 5 ani sau cu amendă.

Persoana care recrutează membri sau susţinători pentru o grupare dintre cele

menţionate la alin. 1 sau alin. 2 se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(6) În cazul participanţilor al căror grad de vinovăţie este redus şi contribuţia

acestora este de importanţă scăzută, în cazurile prevăzute la alin. 1, 2, 3 şi 5,

instanţa poate reduce pedeapsa conform propriilor convingeri (§ 49 alin. 2).


(8) Pe lângă pedeapsa cu închisoarea de minimum 6 luni, instanţa poate

interzice exercitarea dreptului de a ocupa funcţii publice şi a dreptului de a alege

şi de a fi ales (§ 45 alin. 2 şi 5).

(9) În cazurile prevăzute la alin. 1, 2, 4 şi 5, instanţa poate dispune măsura


§ 129b. Grupări infracţionale şi teroriste din străinătate; confi scarea (1)

Dispoziţiile § 129 şi § 129a se aplică şi pentru grupările din străinătate. Dacă fapta

se referă la o grupare din afara statelor membre ale Uniunii Europene, acestea se

aplică doar dacă fapta este săvârşită printr-o activitate exercitată în interiorul

domeniului de aplicare teritorială a prezentei legi sau dacă făptuitorul sau victima

este cetăţean german sau se afl ă pe teritoriul Republicii Federale Germania. În

cazurile prevăzute la teza 2, acţiunea penală se pune în mişcare doar cu

autorizarea Ministerului Federal al Justiţiei şi Protecţiei Consumatorului.

Autorizaţia poate fi emisă pentru un caz particular sau cu titlu general, inclusiv


E

DE

DE

pentru punerea în mişcare a acţiunii penale în legătură cu fapte viitoare care se

referă la o anumită grupare. La emiterea autorizaţiei, Ministerul Federal al Justiţiei

şi Protecţiei Consumatorului va avea în vedere dacă aspiraţiile grupării sunt

îndreptate împotriva valorilor fundamentale ale unei ordini de stat care respectă

demnitatea umană sau împotriva convieţuirii paşnice a popoarelor şi dacă, luând

în considerare toate circumstanţele, acele aspiraţii pot fi considerate reprobabile.

(2) În cazurile prevăzute la § 129 şi § 129a, inclusiv coroborate cu dispoziţiile

alin. 1, se aplică dispoziţiile § 74a.

§ 130. Instigarea la discriminare

(1) Persoana care într-un mod de natură să perturbe ordinea publică

1. instigă la ură împotriva unui grup naţional, rasial, religios sau etnic, împo

triva unor părţi a populaţiei sau împotriva unei persoane, pe motiv de

apartenenţă la unul din grupurile mai sus menţionate sau la o parte a populaţiei,

sau instigă la violenţă şi măsuri arbitrare sau

2. atentează la demnitatea umană a altor persoane prin aceea că insultă, desconsideră sau calomniază un grup dintre cele mai sus menţionate, părţi ale populaţiei sau persoane pe motiv de apartenenţă la unul din grupurile mai sus menţionate sau la o parte a populaţiei, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani.

(2) Cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă se pedepseşte persoana care 1. diseminează un material (§ 11 alin. 3) sau îl face disponibil în mod public

sau oferă, lasă sau face accesibil unei persoane cu vârsta sub 18 ani un material (§ 11 alin. 3) care

a) incită la ură împotriva unui grup dintre cele menţionate la alin. 1 punctul 1, împotriva unor părţi a populaţiei sau împotriva unei persoane pe motiv de

apartenenţă la unul din grupurile menţionate la alin. 1 punctul 1 sau la o parte a populaţiei,

b) instigă la violenţă sau măsuri arbitrare împotriva persoanelor sau

grupurilor de persoane menţionate la lit. a sau c) atentează la demnitatea umană a persoanelor sau grupurilor de persoane

menţionate la lit. a prin aceea că le insultă, desconsideră sau calomniază, 2. face accesibil conţinutul menţionat la punctul 1 lit. a-c prin radio sau prin

mijloacele de comunicaţie prin internet unei persoane cu vârsta sub 18 ani sau opiniei publice sau

3. produce, procură, furnizează, deţine stocuri, oferă, solicită un material (§ 11 alin. 3) cu un conţinut dintre cele prevăzute la punctul 1 lit. a-c sau importă sau exportă acest material în scopul de a utiliza materialul sau părţi ale acestuia în înţelesul dispoziţiilor de la punctul 1 sau punctul 2 sau de a facilita o astfel

106 Codex penal

DE

de utilizare unei alte persoane. (3) Cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă se pedepseşte persoana

care aprobă, neagă sau bagatelizează în mod public sau în cadrul unei adunări o acţiune săvârşită sub imperiul naţional-socialismului de tipul celor prevăzute la § 6 alin. 1 din Codul privind infracţiunile de drept internaţional într-un mod care este de natură să perturbe ordinea publică.

(4) Se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă persoana care, în mod public sau în cadrul unei adunări, perturbă ordinea publică într-un mod care lezează demnitatea victimelor prin aceea că aprobă, glorifi că sau legitimează stăpânirea naţional-socialistă prin violenţă şi arbitrar.

(5) Dispoziţiile alin. 2 punctele 1 şi 3 se aplică şi pentru un material (§ 11 alin. 3) cu conţinutul menţionat la alin. 3 şi 4. Se pedepseşte conform dispoziţiilor alin. 2 punctul 2 şi persoana care face accesibil unei persoane cu vârsta sub 18 ani sau opiniei publice un conţinut de tipul menţionat la alin. 3 şi 4 prin radio sau mijloace de comunicaţie prin internet.

(6) În cazurile prevăzute la alin. 2 punctele 1 şi 2, inclusiv coroborat cu alin.

5, tentativa se pedepseşte.

(7) În cazurile prevăzute la alin. 2, inclusiv coroborat cu alin. 5, şi în cazurile

prevăzute la alin. 3 şi 4, dispoziţiile § 86 alin. 3 se aplică în mod cores punzător.

§ 130a. Instruirea în scopul săvârşirii de fapte penale

(1) Persoana care diseminează sau face accesibil publicului un

material (§ 11 alin. 3) care este de natură să servească drept îndemn la

săvârşirea unei fapte ilegale dintre faptele prevăzute la § 126 alin. 1 şi care prin

conţinutul său este dedicat încurajării sau trezirii disponibilităţii altor persoane

de a săvârşi o astfel de faptă se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau

cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care

1. diseminează sau face accesibil publicului un material (§ 11 alin. 3) care

este de natură să servească ca îndemn la săvârşirea unei fapte ilegale dintre faptele

prevăzute la § 126 alin. 1 sau

2. îndeamnă în mod public în cadrul unei adunări la săvârşirea unei fapte

ilegale dintre faptele prevăzute la § 126 alin. 1 pentru a încuraja sau trezi

disponibilitatea altor persoane de a săvârşi o

astfel de faptă.

(3) Conform dispoziţiilor alin. 1 se pedepseşte şi persoana care face

accesibil un conţinut menţionat la alin. 1 sau alin. 2 prin intermediul radioului

sau al mijloacelor de comunicaţie prin internet.



E

DE

DE

§ 131. Diseminarea de reprezentări de violenţă

(1) Cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă se pedepseşte persoana care

1. a) diseminează sau face accesibil un material (§ 11 alin. 3) care prezintă acte

de violenţă săvârşite cu cruzime sau alte acte de violenţă inumane împotriva unor

oameni sau fi inţe humanoide într-un mod care exprimă o glorifi care sau o

bagatelizare a acestor acte de violenţă sau care prezintă cruzimea sau caracterul

inuman al săvârşirii acestora într-un mod care încălcă demnitatea umană

b) oferă, lasă sau face accesibil cele de mai sus

2. face accesibil un conţinut menţionat la punctul 1 prin intermediul radioului

sau prin mijloace de comunicaţie prin internet

a) unei persoane cu vârsta sub 18 ani sau

b) publicului

3. produce, procură, furnizează, deţine stocuri, oferă, solicită, importă sau

exportă acest material în scopul de a utiliza materialul sau părţi ale acestuia în

înţelesul dispoziţiilor de la punctul 1 lit. a sau b sau punctul 2 sau de a facilita o

astfel de utilizare de către o altă persoană.

În cazurile prevăzute la teza 1 punctele 1 şi 2 tentativa se pedepseşte.

(2) Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică dacă acţiunea este menită să servească

unui reportaj privind evenimente curente sau istorice.

(3) Dispoziţiile alin. 1 teza 1 punctul 1 lit. b, punctul 2 lit. a nu se aplică dacă

fapta este comisă de către tutorele legal al persoanei care acţionează în interesul

acesteia; prevederea nu se aplică dacă tutorele legal îşi încalcă în mod grav

obligaţia de educaţie prin oferirea, predarea sau facilitarea accesului.

§ 132. Uzurparea de calităţi ofi ciale

Persoana care, în mod neautorizat, exercită o funcţie ofi cială sau întreprinde o

acţiune care nu poate fi exercitată decât în baza unei funcţii ofi ciale se

pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani sau cu amendă.

§ 132a. Abuzul de titluri, denumiri profesionale şi simboluri

(1) Persoana care în mod neautorizat

1. poartă denumiri ofi ciale, grade academice, titluri sau demnităţi publice

germane sau din străinătate,

2. poartă denumirea profesională de medic, medic stomatolog,

psihoterapeut psihologic, psihoterapeut pentru copii şi tineri, psihoterapeut,

medic vete rinar, farmacist, avocat, avocat specializat în domeniul proprietăţii

intelectuale, auditor fi nanciar, expert contabil, consultant fi scal sau agent fi

scal,

3. poartă titlul de expert judiciar sau

4. poartă uniforme, îmbrăcăminte ofi cială sau simboluri germane sau din

108 Codex penal

DE

străinătate se pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă.

(2) Denumirilor, gradelor academice, titlurilor, demnităţilor, uniformelor,

îmbră cămintei sau simbolurilor ofi ciale de mai sus le sunt asimilate cele care

sunt atât de asemănătoare cu cele de mai sus încât pot fi confundate cu acestea.

(3) Dispoziţiile alin. 1 şi 2 se aplică şi pentru denumirile ofi ciale, titlurile,

demnităţile, îmbrăcămintea şi simbolurile ofi ciale ale bisericii şi altor comunităţi

religioase de drept public.

(4) Bunurile la care se referă o faptă penală prevăzută la alin. 1 punctul 4,

singură sau coroborat cu dispoziţiile alin. 2 sau 3, pot fi confi scate.

§ 133. Sustragerea sau distrugerea bunurilor afl ate în păstrarea autorităţilor

(1) Persoana care distruge, deteriorează, aduce în stare de neîntrebuinţare

documente sau alte bunuri mobile afl ate în păstrarea autorităţilor sau care au fost

încredinţate acesteia în scop de păstrare în interes de serviciu sau le sustrage se


(2) Aceste dispoziţii se aplică şi pentru documente sau alte bunuri mobile afl

ate în păstrarea ofi cială a unei biserici sau altei comunităţi religioase de drept

public sau care au fost date de aceasta făptuitorului sau altei persoane în scop de

păstrare.

(3) Persoana care săvârşeşte fapta asupra unui bun care i-a fost încredinţat

sau care i-a fost făcut accesibil în calitate de funcţionar public sau persoană din

serviciul public cu obligaţii speciale se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani

sau cu amendă.

§ 134. Distrugerea anunţurilor ofi ciale

Persoana care, cu ştiinţă, distruge, deformează, face nerecognoscibil sau

distorsionează un document ofi cial care a fost afi şat sau expus ca anunţ public

se pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă.

§ 135. (abrogat)

§ 136. Sustragerea de sub sechestru; ruperea de sigilii

(1) Persoana care distruge, deteriorează, aduce în stare de neîntrebuinţare sau

sustrage în orice alt mod, în tot sau în parte, de sub sechestru ofi cial un bun

indisponibilizat sau confi scat în orice alt mod se pedepseşte cu închisoare de

până la 1 an sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care deteriorează, înlocuieşte

sau face nerecognoscibil un sigiliu ofi cial aplicat în vederea confi scării, asigurării

sau marcării unor bunuri sau persoana care lipseşte de efi cienţă în tot sau în

parte un sigiliu astfel aplicat.


E

DE

DE

(3) Fapta nu se pedepseşte conform dispoziţiilor alin. 1 şi 2 dacă indisponibilizarea, confi scarea sau înfi inţarea unui sigiliu nu a fost efectuată printr-o acţiune legală. Aceasta se aplică atunci şi când făptuitorul presupune în mod eronat că acţiunea a fost legală.


§ 137. (abrogat)

§ 138. Nedenunţarea unor infracţiuni

(1) Persoana care afl ă de intenţia sau de săvârşirea

1. (abrogat)

2. unei fapte de înaltă trădare, în cazurile prevăzute la § 81-§ 83 alin. 1,

3. unei fapte de trădare de ţară sau punere în pericol a securităţii externe, în

cazurile prevăzute la § 94-§ 96, § 97a sau § 100,

4. unei fapte de falsifi care de titluri de valoare, în cazurile prevăzute la §

146, § 151, § 152, sau falsifi care de carduri de plată cu funcţie de garanţie şi

tipizate pentru eurocecuri, în cazurile prevăzute la § 152b alin. 1-3,

5. unei fapte de omor (§ 211) sau lovituri cauzatoare de moarte (§ 212) sau

genocid (§ 6 din Codul infracţiunilor de drept internaţional) sau al unei fapte

penale împotriva umanităţii (§ 7 din Codul infracţiunilor de drept internaţional)

sau al unei infracţiuni de război (§ 8, 9, 10, 11 sau 12 din Codul infracţiunilor de

drept internaţional) sau al unei infracţiuni de agresiune (§ 13 din Codul

infracţiunilor de drept internaţional),

6. unei fapte penale contra libertăţii persoanei, în cazurile prevăzute la § 232

alin. 2 teza 2, § 232a alin. 3, 4 sau 5, § 232b alin. 3 sau 4, § 233a alin. 3 sau 4, dacă

este vorba de o infracţiune, § 234, § 234a, § 239a sau § 239b,

7. unei fapte de tâlhărie sau şantaj în scop de tâlhărie (§ 249-§ 251 sau

§ 255) sau

8. unei fapte penale care constituie un pericol pentru ordinea publică, în cazurile prevăzute la § 306-§ 306c sau § 307 alin. 1-3, § 308 alin. 1-4, § 309 alin. 1-5, § 310, § 313, § 314 sau § 315 alin. 3, § 315b alin. 3 sau § 316a sau § 316c la o dată la care săvârşirea sau rezultatul faptei mai poate fi împiedicat şi

omite să informeze la timp autorităţile sau persoana ameninţată se pedepseşte cu

închisoare de până la 5 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care afl ă

1. de săvârşirea unei fapte penale prevăzute la § 89a sau

2. de intenţia sau de săvârşire a unei fapte penale prevăzute la §

129a, inclusiv coroborat cu § 129 alin. 1 teza 1 şi 2 la o dată la care

săvârşirea mai poate fi împiedicată şi omite să informeze de îndată

autorităţile. În cazul punctului 2, dispoziţiile § 129b alin. 1 tezele 3-5 se

110 Codex penal

DE

aplică în mod corespunzător.

(3) Persoana care omite din culpă informarea autorităţilor, deşi a afl

at de intenţia sau de săvârşirea faptei penale, se pedepseşte cu închisoare de

până la 1 an sau cu amendă.

§ 139. Cauze de nepedepsire a nedenunţării unor infracţiuni

(1) Dacă, în cazurile prevăzute la § 138, nu a existat tentativă, instanţa poate

renunţa la aplicarea pedepsei.

(2) Un cleric nu este obligat să informeze autorităţile cu privire la aspecte

care i-au fost încredinţate în calitatea sa de duhovnic.

(3) Nu se pedepseşte persoana care omite să informeze autorităţile cu privire

la un aparţinător dacă s-a străduit în mod serios să îl determine să nu săvârşească

fapta sau ca rezultatul acesteia să nu se producă, cu excepţia cazului în care este

vorba de

1. o faptă de omor sau lovituri cauzatoare de moarte (§ 211 sau § 212),

2. o faptă de genocid, în cazurile prevăzute la § 6 alin. 1 punctul 1 din Codul

infracţiunilor de drept internaţional, sau o infracţiune împotriva umanităţii, în

cazurile prevăzute la § 7 alin. 1 punctul 1 din Codul infracţiunilor de drept

internaţional, sau o infracţiune de război, în cazurile prevăzute la § 8 alin. 1

punctul 1 din Codul infracţiunilor de drept internaţional sau

3. o faptă de răpire de persoane în scop de şantaj (§ 239a alin. 1), de luare de

ostateci (§ 239b alin. 1) sau de atentat la siguranţa circulaţiei aeriene şi maritime

(§ 316c alin. 1) de către o grupare teroristă (§ 129a, inclusiv coroborat cu § 129b

alin. 1).

În aceleaşi condiţii, nu este obligat să informeze autorităţile avocatul,

apărătorul, medicul, psihoterapeutul psihologic sau psihoterapeutul pentru copii

sau tineri cu privire la aspectele care i-au fost încredinţate în această calitate.

Personalul auxiliar al persoanelor menţionate la teza 2 şi persoanele care

desfăşoară activitate profesională în calitate de stagiari sau practicanţi nu au

obligaţia de a informa autorităţile cu privire la aspectele care le-au fost

încredinţate în calitatea profesională a acestora.

(4) Nu se pedepseşte persoana care împiedică săvârşirea sau producerea

rezultatului faptei în alt mod decât prin informarea autorităţilor. Dacă fapta nu

este săvârşită sau rezultatul acesteia nu se produce fără implicarea persoanei

obligate să informeze autorităţile, este sufi cientă, pentru a benefi cia de

nepedepsire, străduinţa acesteia de a împiedica producerea rezultatului.

§ 140. Răsplătirea şi aprobarea faptelor penale

Persoana care


E

DE

DE

1. răsplăteşte sau

2. aprobă într-un mod care este de natură să perturbe liniştea

publică în cadrul unei adunări sau prin diseminarea de materiale (§ 11 alin. 3)

una din faptele ilegale menţionate la § 138 alin. 1 punctele 2-4 şi punctul 5

ultima teză şi § 126 alin. 1 sau o faptă ilegală prevăzută la § 176 alin. 3, § 176a

şi § 176b, § 177 alin. 4-8 sau § 178 după ce a fost săvârşită sau a existat o

tentativă de săvârşire a faptei se pedepseşte cu închisoare de până la 3 ani sau

cu amendă.

§ 141. (abrogat) § 142. Părăsirea locului accidentului

(1) Persoana care a fost implicată într-un accident şi care, după producerea

accidentului rutier, părăseşte locul accidentului înainte

1. să faciliteze celorlalţi participanţi la accident şi persoanelor vătămate

cunoaşterea identităţii sale, autovehiculului său şi tipului participării sale prin

prezenţa sa şi prin indicarea aspectului că a participat la accident sau

2. să fi aşteptat, în funcţie de împrejurări, un timp rezonabil ca cineva să

constate producerea accidentului se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani

sau cu amendă.

(2) Conform dispoziţiilor alin. 1 se pedepseşte şi participantul la trafi c care

1. după expirarea termenului de aşteptare (alin. 1 punctul 2) sau 2. în

mod îndreptăţit sau scuzabil

a părăsit locul accidentului şi, ulterior, nu a facilitat fără întârziere constatările

necesare.

(3) Participantul la accident îşi îndeplineşte obligaţia de a facilita ulterior

constatările când comunică persoanei îndreptăţite (alin. 1 punctul 1) sau unei

secţii de poliţie din imediata apropiere faptul că a participat la accident şi dacă

indică adresa sa, reşedinţa, precum şi numărul de înmatriculare şi locul unde se

afl ă autovehiculul său şi îl pune la dispoziţie într-un termen rezonabil în scopul

efectuării constatărilor.

(4) Instanţa reduce pedeapsa (§ 49 alin. 1) în cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2

sau poate renunţa la aplicarea pedepsei conform acestor dispoziţii dacă

participantul la accident permite în mod benevol în termen de 24 de ore de la

producerea accidentului produs în afara trafi cului curent şi care s-a soldat doar

cu pagube minore efectuarea ulterioară a constatărilor (alin. 3).

(5) Participant la accident este orice persoană al cărei comportament, în

funcţie de împrejurări, a putut contribui la producerea accidentului.

§ 143. (abrogat)

§ 144. (abrogat)

112 Codex penal

DE

§ 145. Abuzul de numere de telefon de urgenţă şi obstrucţionarea

intervenţiei mijloacelor de prevenire a accidentelor şi de prim ajutor

(1) Persoana care în mod intenţionat sau cu ştiinţă

1. abuzează de numerele de telefon de urgenţă sau de semne de urgenţă sau

2. pretinde că din cauza unui accident sau ca urmare a unui pericol comun

sau a unei calamităţi are nevoie de ajutor, se pedepseşte cu închisoarea de până la

1 an sau cu amendă.

(2) Persoana care în mod intenţionat sau cu ştiinţă

1. îndepărtează, face nerecognoscibile sau denaturează semnele de

avertizare sau de interdicţie care servesc la prevenirea accidentelor sau pericolelor

comune sau

2. îndepărtează, alterează sau face nerecognoscibile dispozitivele de

protecţie care servesc la prevenirea accidentelor sau pericolelor comune sau

dispozitivele de salvare care servesc la acordarea de ajutor în caz de accident sau

pericol comun sau alte dispozitive se pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani

sau cu amendă dacă fapta nu

este pedepsită conform § 303 sau § 304.

§ 145a. Încălcarea obligaţiilor impuse de instanţă pe durata libertăţii sub

supraveghere

Persoana care pe durata măsurii libertăţii sub supraveghere încalcă o anumită

obligaţie de tipul celor prevăzute la § 68b alin. 1 şi prin aceasta pune în pericol

scopul măsurii de siguranţă se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu

amendă. Acţiunea penală se pune în mişcare doar la cererea instituţiei de

supraveghere (§ 68a).

§ 145b. (abrogat)

§ 145c. Încălcarea interdicţiei de a exercita o activitate profesională

Persoana care exercită o profesie sau o meserie în nume propriu sau pentru o

altă persoană sau care permite ca acestea să fi e exercitate pentru sine de către o

altă persoană, deşi această exercitare i-a fost interzisă persoanei sau celeilalte

persoane în baza unei hotărâri judecătoreşti se pedepseşte cu închisoarea de până

la 1 an sau cu amendă.

§ 145d. Inducerea în eroare a autorităţilor cu privire la săvârşirea unei fapte

penale

(1) Persoana care cu ştiinţă induce în eroare o autoritate sau o instituţie

abilitată să înregistreze denunţuri cu privire la faptul că

1. a fost săvârşită o faptă ilegală sau


E

DE

DE

2. urmează a fi săvârşite una din faptele ilegale prevăzute la § 126 alin. 1 se

pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă dacă fapta nu

este pedepsită conform § 164, § 258 sau § 258a.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care, cu ştiinţă, încearcă să

inducă în eroare una dintre instituţiile prevăzute la alin. 1 cu privire la

1. o faptă ilegală sau

2. o faptă ilegală prevăzută la § 126 alin. 1 care urmează a fi săvârşită.

(3) Cu pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani se pedepseşte persoana

care

1. săvârşeşte o faptă prevăzută la alin. 1 punctul 1 sau alin. 2 punctul 1 sau

2. cu ştiinţă induce în eroare una dintre instituţiile menţionate la alin. 1 cu

privire la faptul că urmează a fi săvârşită o faptă ilegală prevăzută la § 46b alin. 1

teza 1 punctul 2 din prezenta lege sau § 31 teza 1 punctul 2 din Legea stupefi

antelor sau

3. cu ştiinţă încearcă să inducă în eroare una din instituţiile menţionate cu

privire la participantul la o faptă prevăzută la punctul 2 care urmează a fi

săvârşită, în scopul de a obţine o reducere de pedeapsă sau renunţarea la aplicarea

pedepsei conform § 46b din prezenta lege sau § 31 din Legea stupefi antelor.

(4) În cazurile mai puţin grave de la alin. 3 pedeapsa este închisoarea de până

la 3 ani sau amenda.

SECŢIUNEA VIII

Falsificarea de monedă şi timbre

§ 146. Falsifi carea de monedă

(1) Cu pedeapsa cu închisoarea de minimum 1 an se pedepseşte persoana care

1. falsifi că monedă cu intenţia de a o introduce în circulaţie ca

monedă autentică sau de a facilita introducerea acesteia în circulaţie sau care

alterează monedă cu această intenţie în aşa mod încât să creeze impresia unei

valori mai mari,

2. îşi procură sau oferă cu această intenţie monedă falsifi cată sau

3. introduce în circulaţie monedă contrafăcută sau alterată sau şi-o

procură.

(2) Dacă făptuitorul săvârşeşte fapta ca îndeletnicire sau ca membru al

unei bande constituite în vederea contrafacerii de monedă în formă continuată

pedeapsa este închisoarea de minimum 2 ani.

(3) În cazurile mai puţin grave de la alin. 1 pedeapsa este închisoarea de la

3 luni la 5 ani, iar în cazurile mai puţin grave de la alin. 2 pedeapsa este

114 Codex penal

DE

închisoarea de la 1 an la 10 ani.

§ 147. Introducerea în circulaţie de monedă falsifi cată

(1) Persoana care, cu excepţia cazurilor prevăzute la § 146, introduce

în circulaţie monedă falsifi cată ca fi ind monedă autentică se pedepseşte cu

închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.


§ 148. Falsifi carea de timbre

(1) Cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă se pedepseşte persoana care

1. contraface timbre cu intenţia de a fi utilizate ca fi ind autentice sau de a

fi introduse în circulaţie sau de a facilita utilizarea sau introducerea acestora în

circulaţie sau care alterează timbre cu această intenţie în aşa mod încât să creeze

impresia unei valori mai mari,

2. îşi procură cu această intenţie timbre contrafăcute sau

3. utilizează, oferă sau introduce în circulaţie timbre contrafăcute ca fi ind

autentice.

(2) Persoana care utilizează sau introduce în circulaţie ca fi ind

valabile timbre la care valoarea a fost îndepărtată se pedepseşte cu închisoare

de până la 1 an sau cu amendă.


§ 149. Pregătirea falsifi cării de monedă şi timbre

(1) Persoana care pregăteşte o faptă de falsifi care de monedă sau timbre prin

aceea că produce, îşi procură pentru sine sau pentru un altul, oferă, păstrează sau

predă altuia

1. plăci, forme, compoziţii, negative, matriţe, programe informatice sau alte

dispozitive care pot fi folosite la săvârşirea faptei

2. hârtie care seamănă cu hârtia sau poate fi confundată cu hârtia folosită

pentru fabricarea de monedă sau timbre şi care este protejată de contrafacere sau

3. holograme sau alte componente care servesc la asigurarea împotriva

contrafacerii se pedepseşte, dacă pregăteşte o faptă de contrafacere de monedă,

cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă, iar în celelalte cazuri cu


(2) Nu se pedepseşte conform dispoziţiilor alin. 1 persoana care în mod

benevol

1. renunţă la săvârşirea faptei pregătite şi împiedică sau previne pericolul ca

alte persoane să continue să pregătească fapta sau să o săvârşească şi


E

DE

DE

2. distruge, aduce în stare de neîntrebuinţare mijloacele de falsifi care, dacă

mai există şi mai pot fi folosite pentru falsifi care sau indică autorităţilor locul

unde acestea se afl ă sau le predă acestora.

(3) Dacă pericolul ca alte persoane să continue să pregătească fapta sau să o

săvârşească este împiedicat sau săvârşirea faptei este prevenită, fără implicarea

făptuitorului, în locul condiţiilor de la alin. 2 punctul 1 este sufi cientă străduinţa

benevolă şi serioasă a făptuitorului de a atinge acest scop.

§ 150. Confi scarea

Dacă o faptă penală a fost săvârşită în condiţiile prevederilor acestei Secţiuni,

moneda contrafăcută, valorile contrafăcute sau anulate şi mijloacele de

contrafacere menţionate la § 149 vor face obiectul confi scării.

§ 151. Hârtiile de valoare

În înţelesul dispoziţiilor § 146, § 147, § 149 şi § 150, monedei îi sunt asimilate

următoarele hârtii de valoare dacă sunt protejate prin tipar şi tip de hârtie

împotriva contrafacerii:

1. obligaţiuni la purtător, precum şi obligaţiuni la ordin care fac

parte din aceeaşi emisiune, dacă în obligaţiuni se promite plata unei anumite

sume de bani;

2. acţiuni;

3. părţi sociale emise de societăţile de administrare de capital;

4. cupoane de dobândă, profi t şi reînnoire de tipul hârtiilor de

valoare men ţionate la punctele 1-3, precum şi certifi cate privind predarea

acestor hârtii de valoare;

5. cecuri de călătorie.

§ 152. Monedă, timbre şi hârtii de valoare emise în străinătate

Dispoziţiile § 146-§ 151 se aplică şi pentru moneda, timbrele şi hârtiile de

valoare emise în străinătate.

§ 152a. Falsifi carea de carduri de plată, cecuri şi cambii

(1) Persoana care

1. contraface sau falsifi că carduri de plată, cecuri sau cambii germane sau

străine sau

2. îşi procură pentru sine sau pentru o altă persoană, oferă, transmite sau

utilizează astfel de carduri, cecuri sau cambii în scopul de a induce în eroare în

cadrul circuitului juridic sau de a facilita o astfel de inducere în eroare se



116 Codex penal

DE

(3) Dacă făptuitorul săvârşeşte fapta ca îndeletnicire sau ca membru

al unei bande constituite în vederea săvârşirii în formă continuată a faptelor

penale prevăzute la alin. 1 pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 10 ani.

(4) Cardurile de plată în înţelesul dispoziţiilor § 1 sunt cardurile

1. emise de o instituţie de credit sau servicii fi nanciare şi

2. sunt protejate împotriva contrafacerii prin design şi codifi care.

(5) Dispoziţiile § 149, dacă se referă la falsifi carea de timbre, şi § 150 se aplică

în mod corespunzător.

§ 152b. Falsifi carea de carduri de plată cu funcţie de garanţie şi tipizate

pentru eurocecuri

(1) Persoana care săvârşeşte una dintre faptele menţionate la § 152a alin. 1 în

legătură cu carduri de plată cu funcţie de garanţie sau tipizate pentru eurocecuri

se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 10 ani.

(2) Dacă făptuitorul săvârşeşte fapta ca îndeletnicire sau ca membru al unei

bande constituite în vederea săvârşirii în formă continuată a faptelor penale

prevăzute la alin. 1 pedeapsa este închisoarea de minimum 2 ani.

(3) În cazurile mai puţin grave prevăzute la alin. 1 pedeapsa este închisoarea

de la 3 luni la 5 ani, iar în cazurile mai puţin grave prevăzute la alin. 2 pedeapsa

este închisoarea de la 1 an la 10 ani.

(4) Carduri de plată cu funcţie de garanţie în înţelesul dispoziţiilor alin. 1 sunt

cardurile de credit, eurocecurile şi alte carduri

1. care permit obligarea emitentului la efectuarea în cadrul

circuitului de plăţi a unei plăţi garantate şi

2. sunt protejate împotriva contrafacerii prin design şi codifi care

(5) Dispoziţiile § 149, dacă se referă la contrafacerea de monedă, şi § 150 se

aplică în mod corespunzător.

SECŢIUNEA IX

Declaraţia mincinoasă şi sperjurul

§ 153. Declaraţia mincinoasă luată fără depunerea unui jurământ

Persoana care în faţa unei instanţe sau în faţa altei instituţii abilitate să ia

declaraţii sub jurământ în cadrul audierii martorilor şi martorilor-experţi face o

declaraţie mincinoasă în calitate de martor sau martor-expert, fără să fi depus un

jurământ, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani.

§ 154. Sperjurul


E

DE

DE

(1) Persoana care în faţa instanţei sau în faţa altei instituţii abilitate să ia

jurământul unei persoane depune un jurământ fals se pedepseşte cu închisoarea

de cel puţin un an.

(2) În cazurile mai puţin grave pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

§ 155. Afi rmaţii asimilate jurământului Jurământului îi

sunt asimilate următoarele:

1. afi rmaţia care înlocuieşte jurământul,

2. invocarea unui jurământ anterior sau a unei afi rmaţii anterioare.

§ 156. Declaraţia pe propria răspundere falsă în locul jurământului

Persoana care în faţa unei autorităţi abilitate să ia o declaraţie pe propria

răspundere dă o astfel de declaraţie falsă sau face declaraţii mincinoase invocând

o astfel de declaraţie se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă.

§ 157. Declaraţia mincinoasă în scopul favorizării unui aparţinător

(1) Dacă un martor sau un martor-expert s-a făcut vinovat de sperjur sau

declaraţie mincinoasă luată fără depunerea unui jurământ, instanţa poate reduce

pedeapsa conform propriilor convingeri (§ 49 alin. 2) şi în cazul declaraţiei luate

fără depunerea unui jurământ poate renunţa la aplicarea pedepsei dacă făptuitorul

nu a spus adevărul în scopul îndepărtării pericolului pentru un membru de

familie sau pentru sine de a fi pedepsit sau de a face obiectul unei măsuri de

siguranţă.

(2) Instanţa poate reduce pedeapsa conform propriilor convingeri (§ 49 alin.

2) sau poate renunţa la aplicarea pedepsei şi atunci când persoana care a făcut

declaraţii mincinoase este o persoană care nu a împlinit încă vârsta legală de 16

ani pentru depunerea unui jurământ.

§ 158. Corectarea unei declaraţii mincinoase

(1) Instanţa poate reduce conform propriilor convingeri (§ 49 alin. 2)

pedeapsa aplicată pentru sperjur, declaraţii pe propria răspundere false sau

declaraţii mincinoase luate fără depunerea unui jurământ sau poate renunţa la

aplicarea pedepsei dacă făptuitorul corectează declaraţiile mincinoase la timp.

(2) Corectarea este tardivă dacă nu mai poate fi valorifi cată la luarea

hotărârii sau dacă o altă persoană a suferit deja un prejudiciu ca urmare a

săvârşirii faptei sau dacă împotriva făptuitorului s-a făcut deja o sesizare sau a

fost deja începută o anchetă.

(3) Corectarea poate avea loc la instituţia în faţa căreia s-a dat declaraţia

mincinoasă sau care urmează să o verifi ce în cadrul procesului, precum şi în

faţa instanţei, parchetului sau unei unităţi de poliţie.

§ 159. Tentativa de instigare la declaraţii mincinoase

118 Codex penal

DE

Pentru tentativa de incitare la o declaraţie mincinoasă (§ 153) şi declaraţie pe

propria răspundere falsă (§ 156) dispoziţiile § 30 alin. 1 şi § 31 alin. 1 punctul 1 şi

alin. 2 se aplică în mod corespunzător.

§ 160. Instigarea la declaraţii mincinoase

(1) Persoana care determină o altă persoană să depună un jurământ

fals se pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani sau cu amendă; persoana

care determină o altă persoană să dea o declaraţie pe propria răspundere falsă

sau o declaraţie mincinoasă luată fără depunerea unui jurământ se pedepseşte

cu închisoarea de până la 6 luni sau cu amendă de până la 180 zile-amendă.


§ 161. Fapte penale de jurământ fals săvârşite din culpă

(1) Dacă una din faptele prevăzute la § 154-§ 156 a fost săvârşită din culpă

pedeapsa este închisoarea de până la 1 an sau amenda.

(2) Fapta nu se pedepseşte atunci când făptuitorul corectează declaraţia la

timp. Dispoziţiile § 158 alin. 2 şi 3 se aplică în mod corespunzător.

§ 162. Instanţe internaţionale; comisii naţionale de anchetă

(1) Dispoziţiile § 153-161 se aplică şi în ceea ce priveşte declaraţiile

mincinoase făcute în cadrul unui proces în faţa unei instanţe internaţionale

constituite în baza unui act juridic obligatoriu pentru Republica Federală

Germania.

(2) Dispoziţiile § 153 şi § 157-§160, în măsura în care se referă la declaraţia

mincinoasă luată fără depunerea unui jurământ, se aplică şi în ceea ce priveşte

declaraţiile mincinoase făcute în faţa unei comisii de anchetă constituite în cadrul

unui organ legislativ la nivel de federaţie sau la nivel de land federal.

§ 163.(abrogat)

SECŢIUNEA X Acuzaţiile false

§ 164. Acuzaţiile false

(1) Persoana care formulează acuzaţii false împotriva altei persoane în faţa

unei autorităţi publice sau în faţa unui funcţionar public abilitat să înregistreze

sesizări sau a unui superior militar, deşi cunoaşte că faptele nu sunt adevărate, sau

care acţionează în acest sens în mod public cu privire la săvârşirea unei fapte

ilegale sau încălcarea unei obligaţii de serviciu, cu intenţia ca împotriva persoanei

să fi e pornită sau continuată o procedură ofi cială sau alte măsuri ofi ciale se



E

DE

DE

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează persoana care, cu intenţie, face o altă

afi rmaţie cu privire la o faptă, deşi cunoaşte că fapta nu este adevărată, în faţa

unei instituţii dintre cele menţionate la alin. 1 sau în mod public cu privire la o

altă persoană, afi rmaţia fi ind de natură să determine ca împotriva persoanei să fi

e pornită sau continuată o procedură ofi cială sau alte măsuri ofi ciale.

(3) Cu pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 10 ani se pedepseşte persoana

care săvârşeşte fapta de acuzaţii false în scopul de a determina reducerea unei

pedepse sau renunţarea la aplicarea pedepsei conform § 46b din această lege sau

§ 31 din Legea stupefi antelor. În cazurile mai puţin grave, pedeapsa este

închisoarea de la 3 luni la 5 ani.

§ 165. Publicarea condamnării

(1) Dacă fapta prevăzută la § 164 a fost săvârşită în mod public sau prin

diseminarea de materiale (§ 11 alin. 3) şi dacă urmarea faptei a fost aplicarea unei

pedepse, la cererea persoanei vătămate, instanţa va dispune ca sentinţa de

condamnare pentru acuzaţii false să fi e făcută publică. Dacă persoana vătămată

decedează, dreptul de a cere publicarea condamnării trece la aparţinătorii

menţionaţi la § 77 alin. 2. Dispoziţiile § 77 alin. 2-4 se aplică în mod

corespunzător.

(2) În ce priveşte tipul publicării, dispoziţiile § 200 alin. 2 se aplică în mod

corespunzător.

SECŢIUNEA XI

Infracţiuni care aduc atingere libertăţii religioase şi

ideologiilor despre lume

§ 166. Defăimarea religiilor, asociaţiilor religioase şi ideologice

(1) Persoana care în mod public sau prin diseminarea de materiale (§ 11 alin.

3) defăimează conţinutul religiei sau ideologiei altei persoane într-un mod de

natură a tulbura ordinea publică se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau

cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care în mod public sau prin

diseminarea de materiale (§ 11 alin. 3) defăimează o biserică sau altă asociaţie

religioasă sau ideologică de pe teritoriul Republicii Federale Germania,

instituţiile sau practicile acestora într-un mod de natură a tulbura ordinea

publică.

§ 167. Tulburarea serviciului religios

(1) Persoana care

120 Codex penal

DE

1. tulbură serviciul religios sau o activitate legată de serviciul divin al unei

biserici sau al altei asociaţii religioase de pe teritoriul Republicii Federale

Germania în mod intenţionat şi grav sau

2. are un comportament injurios într-un loc dedicat serviciului religios al

unei astfel de asociaţii religioase se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau

cu amendă.

(2) Serviciului religios îi sunt asimilate ceremoniile unei asociaţii ideologice de

pe teritoriul Republicii Federale Germania.

§ 167a. Tulburarea unei ceremonii funerare

Persoana care în mod intenţionat sau cu ştiinţă tulbură o ceremonie funerară


§ 168. Profanarea de morminte

(1) Persoana care, în mod ilegal, îndepărtează corpul sau părţi din corpul

unei persoane decedate, un făt născut mort, părţi din acesta sau cenuşa unei

persoane decedate sau persoana care are un comportament injurios cu privire la

acestea se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care distruge sau

deteriorează o urnă, loc de înhumare sau loc public de comemorare a morţilor

sau persoana care are un comportament injurios în aceste locuri.


SECŢIUNEA XII Infracţiuni contra unor relaţii de familie

§ 169. Falsul în actele de stare civilă

(1) Fapta persoanei care declară un copil ca fi ind al altei persoane

sau care face declaraţii mincinoase cu privire la sau ascunde aspecte legate de

starea civilă a altei persoane în faţa unei autorităţi publice abilitate să ţină

registre de stare civilă sau să constate starea civilă se pedepseşte cu închisoarea

de până la 2 ani sau cu amendă.


§ 170. Încălcarea obligaţiei de întreţinere

(1) Persoana care se sustrage unei obligaţii legale de întreţinere în aşa fel

încât subzistenţa creditorului obligaţiei de întreţinere este pusă în primejdie sau,

fără ajutorul altora, ar fi pus în primejdie se pedepseşte cu închisoarea de până la



E

DE

DE

(2) Persoana care are obligaţii de întreţinere faţă de o gravidă şi o privează pe

aceasta în mod condamnabil de întreţinerea respectivă, determinând în acest fel

pierderea sarcinii, se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.

§ 171. Încălcarea obligaţiei de îngrijire sau educaţie

Persoana care îşi încalcă în mod grav obligaţia de întreţinere sau educaţie faţă

de o persoană care nu a împlinit vârsta de 16 ani şi prin aceasta pune persoana

îndreptăţită în pericol de a suferi prejudicii considerabile în ceea ce priveşte

dezvoltarea sa fi zică sau psihică, de a adopta deprinderi infracţionale sau de a se

prostitua se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă.

§ 172. Bigamia; parteneriatul civil dublu

Se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă persoana care

este căsătorită sau a încheiat un parteneriat civil şi

1. încheie o căsătorie cu o a treia persoană sau

2. declară conform § 1 alin. 1 din Legea parteneriatului civil în faţa

autorităţii competente în domeniul înregistrării parteneriatelor civile că

doreşte să încheie cu o a treia persoană un parteneriat civil.

Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care încheie o căsătorie sau

declară, conform § 1 alin. 1 din Legea parteneriatului civil în faţa autorităţii

competente în domeniul înregistrării parteneriatelor civile, că doreşte să încheie

cu o a treia persoană un parteneriat civil, dacă această a treia persoana este

căsătorită sau a încheiat un parteneriat civil.

§ 173. Incestul

(1) Persoana care întreţine un raport sexual cu un descendent biologic se


(2) Persoana care întreţine un raport sexual cu o rudă de sânge pe linie ascen

dentă se pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani sau cu amendă; aceasta se

aplică şi atunci când relaţia de rudenie a încetat. Cu aceeaşi pedeapsă se

pedepseşte fapta fraţilor şi surorilor care întreţin raporturi sexuale unii cu alţii.

(3) Descendenţii şi fraţii şi surorile nu se pedepsesc conform acestei

dispoziţii dacă la vârsta săvârşirii faptei încă nu împliniseră vârsta de 18 ani.

SECŢIUNEA XIII

Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală

§ 174. Abuzul sexual săvârşit de persoane prin abuzarea de încredere

(1) Persoana care exercită acţiuni sexuale

1. asupra unei persoane care nu a împlinit vârsta de 16 ani şi care i-a fost

122 Codex penal

DE

încredinţată în scop de educaţie, formare profesională sau îngrijire,

2. asupra unei persoane care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi care i-a fost

încredinţată în scop de educaţie, formare profesională sau îngrijire sau care îi este

subordonată în cadrul unei relaţii de muncă sau profesionale, abuzând de o stare

de dependenţă în legătură cu relaţia de educare, formare profesională, îngrijire, de

muncă sau profesională sau

3. asupra unei persoane care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi care este

descendentul biologic sau legal al acesteia sau al soţului/soţiei, partenerului/

partenerei în cadrul unui parteneriat civil sau al unei persoane cu care trăieşte

într-o comunitate similară căsătoriei sau parteneriatului civil sau care permite

persoanei investite cu protecţia sa să exercite astfel de acte asupra sa se

pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani.

(2) Se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani persoana căreia i-a fost

încredinţată în cadrul unei instituţii de specialitate activitatea de educare, formare

profesională sau îngrijire a persoanelor care nu au împlinit vârsta de

18 ani şi care exercită acte sexuale

1. asupra unei persoane care nu a împlinit vârsta de 16 ani şi care, în cadrul

acestei instituţii, se afl ă într-un raport juridic care vizează educaţia, formarea

profesională sau îngrijirea sa sau care permite să i se exercite astfel de acte de

către aceasta sau

2. abuzând de poziţia sa, exercită acte sexuale asupra sau permite să i se

exercite astfel de acte de către o persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi

care în cadrul acestei instituţii se afl ă într-un raport juridic care vizează educaţia,

formarea profesională sau îngrijirea sa.

3. Persoana care în condiţiile prevăzute la alin. 1 sau alin. 2

1. exercită acte sexuale în faţa persoanei care i-a fost încredinţată sau

2. determină persoana care i-a fost încredinţată ca aceasta să exercite

acte sexuale în faţa sa în scopul stimulării sale sexuale sau a persoanei care i-a

fost încredinţată se


4. Tentativa de pedepseşte.

5. În cazurile prevăzute la alin. 1 punctul 1, alin. 2 punctul 1 sau alin. 3 coro

borat cu alin. 1 punctul 1 sau alin. 2 punctul 1, instanţa poate renunţa la aplicarea

pedepsei conform acestei dispoziţii dacă răul produs prin săvârşirea faptei este

redus.


E

DE

DE

§ 174a. Abuzul sexual săvârşit asupra unui deţinut, a unei persoane

internate din ordinul autorităţilor într-un centru de prevenţie preventivă,

faţă de bolnavii şi persoanele neajutorate din anumite centre

(1) Dacă o persoană întreţine, abuzând de funcţia pe care o deţine, raporturi

sexuale cu un deţinut sau o persoană internată la ordinul autorităţilor într-un

centru de prevenţie preventivă, care i-a fost încredinţată spre educare, instruire,

supraveghere sau îndrumare, sau o obligă pe una din persoanele menţionate

anterior să întreţină raporturi sexuale cu ea, persoana respectivă se pedepseşte cu


(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care abuzează persoana care

a fost internată într-o unitate de îngrijire a sănătăţii sau instituţionalizată şi

încredinţată acesteia în scop de supraveghere sau îngrijire prin aceea că, profi

tând de boala sau de nevoia persoanei respective, exercită acte sexuale asupra

acestei persoane sau permite să i se exercite de către aceasta.


§ 174b. Abuzul sexual săvârşit prin abuz de funcţie

(1) Persoana care, în calitate de funcţionar public care participă în

cadrul unui proces penal sau al unui proces în care se dispune o măsură de sau

o măsură de deţinere, abuzând de dependenţa determinată de proces, exercită

acţiuni sexuale asupra persoanei împotriva căreia este îndreptat procesul sau

permite să i se exercite astfel de acte de către aceasta se pedepseşte cu



§ 174c. Abuzul sexual săvârşit prin abuzul unui raport de consiliere,

tratament sau îngrijire

(1) Persoana care exercită acte sexuale asupra unei persoane care i-a fost

încredinţată ca urmare a unei boli sau dizabilităţi psihice a acesteia, inclusiv

dependenţă, sau a unei boli sau dizabilităţi fi zice în scop de consiliere, tratament

sau îngrijire, abuzând de raportul de consiliere, tratament sau îngrijire sau care

permite să i se exercite astfel de acte de către aceasta se pedepseşte cu închisoarea

de la 3 luni la 5 ani.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care exercită acte sexuale

asupra unei persoane care i-a fost încredinţată în scop de tratament

psihoterapeutic, abuzând de raportul de tratament sau care permite să i se

exercite astfel de acte de către aceasta.


§ 175. (abrogat) § 176. Abuzul sexual asupra copiilor

124 Codex penal

DE

(1) Cel care exercită acte sexuale asupra unei persoane care nu a

împlinit vârsta de 14 ani (copil) sau care permite să i se exercite astfel de acte

de către un copil se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 10 ani.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care determină un

copil să exercite acte sexuale asupra unui terţ sau să permită ca un terţ să

exercite astfel de acte asupra sa.

(3) În cazurile deosebit de grave pedeapsa cu închisoarea nu va fi

sub 1 an.

(4) Se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani persoana care

1. exercită acte sexuale în faţa unui copil,

2. determină un copil să exercite acte sexuale dacă fapta nu este pedepsită

cu pedeapsă la alin. 1 sau alin. 2,

3. acţionează asupra unui copil prin materiale (§ 1 alin. 3) sau prin mijloace

ale tehnologiei informaţiei şi comunicării în scopul de a

a) determina copilul să exercite acte sexuale asupra sau în faţa

făptuitorului sau a unui terţ sau să permită ca făptuitorul sau un terţ să

exercite astfel de acte asupra copilului sau

b) săvârşi o faptă prevăzută la § 184b alin. 1 punctul 3 sau § 184b

alin. 3

sau

4. acţionează asupra unui copil prin prezentarea de ilustraţii şi reprezentări

pornografi ce, prin redarea de înregistrări audio cu conţinut pornografi c, prin

facilitarea accesului la conţinuturi pornografi ce cu ajutorul mijloacelor

tehnologiei informaţiei sau comunicaţiilor sau prin discuţii cu caracter pornografi

c.

(5) Se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani persoana care oferă un copil sau promite să ofere un copil pentru săvârşirea faptei prevăzute la alin. 1 şi alin. 4 sau persoana care se înţelege cu altă persoană în scopul săvârşirii unei astfel de fapte.

(6) Tentativa se pedepseşte; aceasta nu se aplică pentru faptele prevăzute la

alin. 4 punctele 3 şi 4 şi alin. 5.

§ 176a. Abuzul sexual califi cat asupra copiilor

(1) Abuzul sexual asupra copiilor se pedepseşte în cazurile prevăzute la § 176

alin. 1 şi 2 cu închisoarea de mai mult de 1 an dacă făptuitorul a fost condamnat

defi nitiv în ultimii 5 ani pentru o astfel de faptă penală.

(2) În cazurile prevăzute la § 176 alin. 1 şi 2, abuzul sexual asupra copiilor se

pedepseşte cu închisoarea de mai mult de 2 ani dacă


E

DE

DE

1. o persoană care a împlinit vârsta de 18 ani întreţine raporturi sexuale cu

copilul sau exercită acte sexuale similare asupra copilului sau permite să i se

exercite de către acesta astfel de acte care presupun penetrarea în corp,

2. fapta este săvârşită de mai multe persoane împreună sau

3. prin săvârşirea faptei, făptuitorul pune copilul în pericol de gravă afectare

a sănătăţii acestuia sau de afectare gravă a dezvoltării fi zice sau psihice a

copilului.

(3) Se pedepseşte cu închisoarea de mai mult de 2 ani persoana care, în

cazurile prevăzute la § 176 alin. 1-3, alin. 4 punctul 1 sau punctul 2 sau § 176 alin.

6, acţionează în calitate de autor sau participant cu intenţia de a face din faptă

obiectul unui material pornografi c (§ 11 alin. 3) care urmează a fi diseminat

conform § 184b alin. 1 sau alin. 2.

(4) În cazurile mai puţin grave de la alin. 1, pedeapsa este închisoarea de la 3

luni la 5 ani, iar în cazurile mai puţin grave de la alin. 2, pedeapsa este închisoarea

de la 1 an la 10 ani.

(5) Se pedepseşte cu închisoarea de mai mult de 5 ani persoana care, în

cazurile de la § 176 alin. 1-3, prin săvârşirea faptei, abuzează fi zic grav copilul

sau îl aduce în pericol de moarte.

(6) În termenul prevăzut la alin. 1 nu este inclusă perioada în care făptuitorul

a fost deţinut în baza unui mandat ofi cial într-o unitate de specialitate. În

cazurile prevăzute la alin. 1, fapta care a fost judecată în străinătate este asimilată

unei fapte judecate pe teritoriul Republicii Federale Germania dacă, conform

dreptului german, ar constitui o faptă potrivit § 176 alin. 1 sau alin. 2.

§ 176b. Abuzul sexual asupra copiilor urmat de moartea victimei

Dacă făptuitorul cauzează prin abuzul sexual (§ 176 şi § 176a) din culpă

moartea copilului, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de

minimum 10 ani.

§ 177. Agresiunea sexuală; constrângerea sexuală; violul

(1) Persoana care, împotriva voinţei manifeste a altei persoane, exercită acte

sexuale asupra acestei persoane sau permite ca aceasta să exercite asupra sa astfel

de acte sau care determină această persoană să exercite sau să tolereze acte

sexuale asupra sa sau de către un terţ se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la

5 ani.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează persoana care exercită acte

sexuale asupra unei alte persoane sau permite ca aceasta să le exercite asupra sa

sau care determină această persoană să exercite sau să tolereze acte sexuale

asupra sa sau de către un terţ dacă

1. făptuitorul profi tă de faptul că această persoană nu este capabilă să-şi

126 Codex penal

DE

formeze sau să-şi manifeste voinţa contrară,

2. făptuitorul profi tă de faptul că această persoană, ca urmare a stării fi zice

sau psihice în care se afl ă, este considerabil limitată în ceea ce priveşte formarea

sau manifestarea voinţei sale, cu excepţia cazului în care s-a asigurat de acordul

acestei persoane,

3. făptuitorul profi tă de un moment de surpriză,

4. făptuitorul profi tă de o situaţie în care victima, dacă opune rezistenţă,

este ameninţată cu un rău considerabil sau

5. făptuitorul a constrâns persoana, prin ameninţare cu un rău considerabil,

să exercite sau să tolereze actul sexual.


(4) Pedeapsa este închisoarea de minimum 1 an dacă incapacitatea victimei

de a-şi forma sau manifesta voinţa are la bază o boală sau o dizabilitate a victimei.

(5) Pedeapsa este închisoarea de minimum 1 an dacă făptuitorul

1. face uz de forţă faţă de victimă,

2. ameninţă victima cu un pericol iminent la integritatea fi zică şi viaţa

victimei sau

3. profi tă de o situaţie în care victima este complet lipsită de protecţie şi la

mila făptuitorului.


ani. Un caz deosebit de grav este de regulă situaţia în care

1. făptuitorul întreţine un raport sexual cu victima sau permite să se

întreţină sau exercită asupra victimei acte sexuale similare sau permite să i se

exercite acte care sunt de natură să umilească victima în mod grav, în special

atunci când presupun penetrarea corpului (viol) sau

2. fapta este săvârşită de mai multe persoane împreună.

(7) Pedeapsa este închisoarea de minimum 3 ani dacă făptuitorul

1. poartă asupra sa o armă sau un alt instrument periculos,

2. poartă asupra sa un alt fel de instrument sau obiect menit să

împiedice sau să înfrângă prin violenţă sau ameninţare cu violenţa rezistenţa

altei persoane sau

3. aduce victima în pericol de afectare gravă a stării sale de sănătate.

(8) Pedeapsa este închisoarea de minimum 5 ani dacă făptuitorul

1. la săvârşirea faptei, utilizează o armă sau un alt instrument periculos sau

2. victima

a) este grav abuzată fi zic prin săvârşirea faptei sau

b) prin săvârşirea faptei este adusă în pericol de moarte.


E

DE

DE

(9) În cazurile mai puţin grave de la alin. 1 şi 2, pedeapsa este închisoarea de

la 3 luni la 3 ani, în cazurile mai puţin grave de la alin. 4 şi 5, pedeapsa este

închisoarea de la 6 luni la 10 ani, iar în cazurile mai puţin grave de la alin. 7 şi 8,

pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 10 ani.

§ 178. Agresiunea sexuală; constrângerea sexuală şi violul urmate de

decesul victimei

Dacă prin agresiunea sexuală, constrângerea sexuală sau viol (§ 177)

făptuitorul cauzează din culpă moartea victimei, pedeapsa este detenţiunea pe

viaţă sau închisoarea de minimum 10 ani.

§ 179. (abrogat) § 180. Încurajarea actelor sexuale cu minori

(1) Cel care încurajează o persoană care nu a împlinit vârsta de 16 ani să

întreţină acte sexuale cu sau în prezenţa unui terţ sau persoana care încurajează

exercitarea de acte sexuale de către un terţ asupra unei persoane care nu a

împlinit vârsta de 16 ani

1. prin aceea că le intermediază sau

2. prin acordarea sau crearea de împrejurări favorabile

se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă. Teza 1 punctul 2

nu se aplică dacă fapta este săvârşită de persoana căreia victima i-a fost

încredinţată spre îngrijire; aceasta nu se aplică dacă, prin încurajare, persoana

căreia victima i-a fost încredinţată îşi încalcă în mod grav obligaţia de educaţie.

(2) Persoana care determină o persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani să

întreţină acte sexuale contra cost cu sau în faţa unui terţ sau să permită ca un terţ

să întreţină acte sexuale cu aceasta sau persoana care încurajează prin

intermediere exercitarea de astfel de acte se pedepseşte cu închisoarea de până la


(3) Persoana care determină o altă persoană care nu a împlinit vârsta de 18

ani şi care i-a fost încredinţată în scop de educare, formare sau îngrijire sau care îi

este subordonată în cadrul unui raport profesional sau de muncă, abuzând de

dependenţa acestei persoane dată de raportul de educare, formare, îngrijire,

profesional sau de muncă, să întreţină acte sexuale cu sau în faţa unui terţ sau să

permită întreţinerea de acte sexuale de către un terţ asupra sa se pedepseşte cu


(4) În cazurile prevăzute la alin. 2 şi 3 tentativa se pedepseşte.

§ 180a. Sprijinirea prostituţiei

(1) Persoana care, ca îndeletnicire, întreţine sau conduce un

stabiliment în care persoanele se prostituează şi în care acestea sunt ţinute

în stare de dependenţă personală sau fi nanciară se pedepseşte cu


128 Codex penal

DE


1. asigură unei persoane care nu a împlinit vârsta de 18 ani o locuinţă, o

cazare sau reşedinţă ca îndeletnicire în scopul practicării prostituţiei sau

2. determină o persoană căreia i-a oferit o locuinţă în scopul practicării

prostituţiei să practice prostituţia sau exploatează persoana din acest punct de

vedere.

§ 180b şi §181.(abrogate) § 181a. Proxenetismul

(1) Cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani se pedepseşte persoana care

1. exploatează o altă persoană care practică prostituţia sau

2. supraveghează, în scopul de a obţine avantaje materiale, o altă

persoană în timpul practicării prostituţiei, stabileşte locul, ora, condiţiile şi alte

aspecte ale practicării prostituţiei sau ia măsuri care să o împiedice să renunţe

la practicarea prostituţiei şi, întreţine relaţii sexuale cu aceasta.

(2) Se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă persoana

care limitează independenţa personală sau fi nanciară a unei alte persoane prin

aceea că susţine ca îndeletnicire practicarea prostituţiei de către cealaltă persoană

prin intermedierea de relaţii sexuale şi, în acest scop, care întreţine relaţii sexuale

cu aceasta.

(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. 1 şi alin. 2 se pedepseşte şi persoana care

săvârşeşte faptele prevăzute la alin. 1 punctele 1 şi 2 sau care oferă susţinerea

prevăzută la alin. 2 faţă de soţul sau soţia sa sau faţă de partenerul sau partenera

sa în cadrul unui parteneriat civil.

§ 181b. Suspendarea condiţionată a executării pedepsei

În cazurile prevăzute la § 174-174c, § 176-180, § 181a şi § 182 instanţa poate

dispune măsura libertăţii sub supraveghere (§ 68 alin. 1).

§ 182. Abuzul sexual săvârşit asupra tinerilor

(1) Persoana care abuzează o persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani prin

aceea că, profi tând de o situaţie difi cilă a acesteia,

1. întreţine acte sexuale cu aceasta sau permite să i se exercite astfel de acte

de către aceasta sau

2. determină persoana să întreţină acte sexuale cu un terţ sau să permită

întreţinerea de acte sexuale cu aceasta de către un terţ se pedepseşte cu


(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care a împlinit vârsta de 18

ani şi care abuzează de o persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani prin aceea

că întreţine acte sexuale contra cost cu aceasta sau permite ca victima să exercite

acte sexuale asupra sa.


E

DE

DE

(3) Persoana care a împlinit vârsta de 21 de ani şi care abuzează de o

persoană care nu a împlinit vârsta de 16 ani prin aceea că

1. întreţine acte sexuale cu persoana sau permite ca victima să exercite acte

sexuale asupra sa sau

2. o determină să întreţină acte sexuale cu un terţ sau permite ca un terţ să

întreţină relaţii sexuale cu aceasta, profi tând de incapacitatea victimei de

manifestare a libertăţii sexuale se



(5) În cazurile prevăzute la alin. 3, acţiunea penală se pune în mişcare doar la

plângerea prealabilă a victimei, cu excepţia cazului în care organele de urmărire

penală consideră oportună sesizarea din ofi ciu motivată de interesul public

special în ceea ce priveşte urmărirea penală.

(6) În cazurile prevăzute la alin. 1-3 instanţa poate renunţa la aplicarea

pedepsei conform acestor dispoziţii dacă, având în vedere conduita persoanei

împotriva căreia este îndreptată fapta, răul produs este redus.

§ 183. Actele de exhibiţionism

(1) Bărbatul care molestează o altă persoană printr-un act de exhibiţionism

se pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă.


victimei, cu excepţia cazului în care organele de urmărire penală consideră

oportună sesizarea din ofi ciu motivată de interesul public special în ce priveşte

urmărirea penală.

(3) Instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere

şi atunci când este de aşteptat ca făptuitorul, după parcurgerea unui tratament de

durată mai lungă, să nu mai săvârşească acte de exhibiţionism.

(4) Dispoziţiile alin. 3 se aplică şi atunci când un bărbat sau o femeie este

pedepsit(ă) pentru un act de exhibiţionism

1. în baza altei dispoziţii legale care prevede o limită maximă a pedepsei cu

închisoarea de până la 1 an sau amenda sau

2. conform dispoziţiilor § 174 alin. 3 punctul 1 sau § 176 alin. 4 punctul 1.

§ 183a. Ultraj contra bunelor moravuri

Persoana care întreţine acte sexuale în public şi astfel, cu intenţie, aduce

ofense bunelor moravuri se pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu

amendă dacă fapta nu se pedepseşte conform § 183.

§ 184. Diseminarea de materiale pornografi ce

(1) Persoana care

1. oferă, transmite sau face accesibil unei persoane care nu a împlinit

130 Codex penal

DE

vârsta de 18 ani un material pornografi c (§ 11 alin. 3),

2. face accesibil un material pornografi c (§ 11 alin. 3) într-un loc care este

accesibil persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani sau care poate fi

vizionat de acestea,

3. oferă sau transmite un material pornografi c (§ 11 alin. 3) unei alte

persoane prin comerţul cu amănuntul în afara spaţiilor comerciale, la chioşcuri

sau la alte puncte de vânzare pe care clientul nu trebuie să intre ca să le vadă, în

comerţul prin expediere sau în biblioteci sau cercuri de lectură,

3a. prin închiriere comercială sau prin alte moduri de acordare comercială în

scop de folosinţă, cu excepţia magazinelor care nu sunt accesibile persoanelor

care nu au împlinit vârsta de 18 ani şi nu pot fi vizionate de către acestea, oferă

sau transmite unei alte persoane un material pornografi c (§ 11 alin. 3),

4. încearcă să importe pe cale comerţului prin livrare la domiciliu un

material pornografi c (§ 11 alin. 3),

5. oferă sau solicită în mod public într-un loc care este accesibil persoanelor

care nu au împlinit vârsta de 18 ani sau care poate fi vizionat de către acestea sau

prin diseminarea de materiale în afara tranzacţiilor comerciale desfăşurate prin

comerţul uzual,

6. permite ca acestea să ajungă la o altă persoană fără a i se fi solicitat

aceasta de către respectiva persoană,

7. le prezintă la o proiecţie de fi lm publică contra unui cost solicitat, în tot

sau în parte, pentru această proiecţie,

8. le produce, procură, furnizează, păstrează stocuri sau încearcă să le

importe în scopul de a le utiliza sau a utiliza părţi din acestea în înţe lesul dispo

ziţiilor punctelor 1-7 sau de a facilita altei persoane o astfel de utili zare sau

9. încearcă să le exporte în scopul de a le disemina sau de a disemina părţi

din acestea în străinătate, cu încălcarea dispoziţiilor penale aplicabile în statul

străin, sau de a le face accesibile publicului sau de a facilita o astfel de utilizare, se

pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă.

(2) Dispoziţiile alin. 1 punctul 1 nu se aplică dacă fapta este săvârşită de

persoana căreia victima i-a fost încredinţată în scop de îngrijire; aceasta nu se

aplică dacă prin oferirea, transmiterea sau facilitarea accesului persoana căreia

victima i-a fost încredinţată îşi încalcă în mod grav obligaţia de educaţie.

Dispoziţiile alin. 1 punctul 3a nu se aplică dacă fapta este săvârşită în centrele de

împrumut specializate.

(3)-(7) (abrogate)

§ 184a. Diseminarea de materiale pornografi ce care înfăţişează acte de

violenţă sau zoofi lie


E

DE

DE

Se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă persoana care

1. diseminează sau face accesibil publicului un material pornografi c (§ 11

alin. 3) care are ca obiect acte de violenţă sau acte sexuale între oameni şi animale

sau

2. produce, procură, furnizează, păstrează stocuri, oferă, solicită sau

încearcă să exporte astfel de materiale în scopul de a le utiliza sau a utiliza părţi

din acestea în înţelesul dispoziţiilor punctului 1 sau ale § 184d alin. 1 teza 1 sau

de a facilita altei persoane o astfel de utilizare.

În cazurile prevăzute la teza 1 punctul 1, tentativa se pedepseşte.

§ 184b. Diseminarea, dobândirea şi posesia de materiale pornografi ce cu

copii


1. diseminează un material pornografi c cu copii sau îl face accesibil publicului;

materialul pornografi c cu copii este materialul pornografi c (§ 11 alin. 3) care are

ca obiect:

a) acte sexuale ale, asupra sau în faţa unui copil care nu a împlinit vârsta

de 14 ani (copil),

b) redarea unui copil complet sau parţial dezbrăcat într-o poziţie corporală

care expune organele sexuale într-un mod nenatural sau

c) redarea în mod provocator din punct de vedere sexual a organelor

genitale dezgolite sau a posteriorului dezgolit al unui copil,

(2) încearcă să procure unei alte persoane un material pornografi c cu

copii care redă o scenă reală sau realistă,

(3) produce un material pornografi c cu copii care redă o scenă reală

sau

(4) produce, procură, furnizează, păstrează stocuri, oferă, solicită sau

încearcă să importe sau să exporte acest material în scopul de a-l utiliza sau a

utiliza părţi din acesta, în înţelesul dispoziţiilor punctului 1 sau 2 sau ale §

184d alin. 1 teza 1, sau de a facilita altei persoane o astfel de utilizare, dacă

fapta nu este pedepsită conform punctului 3.

(2) În cazurile prevăzute la alin. 1 dacă făptuitorul acţionează ca îndeletnicire

sau ca membru al unui grup infracţional constituit în scopul săvârşirii de fapte

penale şi dacă materialul redă, în cazurile prevăzute la alin. 1 punctele 1, 2 şi 4,

o scenă reală sau realistă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 10 ani.

(3) Persoana care încearcă să îşi procure sau care deţine un material

pornografi c cu copii care redă o scenă reală sau realistă se pedepseşte cu


(4) Tentativa se pedepseşte; aceasta nu se aplică pentru faptele prevăzute

132 Codex penal

DE

la alin. 1 punctele 2 şi 4, precum şi la alin. 3.

(5) Alin. 1 punctul 2 şi alin. 3 nu se aplică faptelor care servesc în mod

exclusiv îndeplinirii legale a următoarelor:

1. misiuni de stat,

2. misiuni care rezultă din acordurile încheiate cu o entitate de stat

competentă sau

3. obligaţiile de serviciu sau profesionale.

(6) Bunurile la care se referă fapta penală prevăzută la alin. 1 punctul 2 sau 3

sau alin. 3 vor face obiectul măsurilor de confi scare. Dispoziţiile § 74a sunt

aplicabile.

§ 184c. Diseminarea, dobândirea şi posesia de materiale pornografi ce cu

tineri

(1) Se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani persoana care

1. diseminează un material pornografi c cu tineri sau îl face accesibil

publicului; materialul pornografi c cu tineri este materialul pornografi c (§ 11

alin. 3) care are ca obiect:

a) acte sexuale ale, asupra sau în faţa unei persoane care a împlinit

vârsta

de 14 ani, dar care nu a împlinit vârsta de 18 ani,

b) redarea unei persoane care a împlinit vârsta de 14 ani, dar care nu

a împlinit vârsta de 18 ani complet sau parţial dezbrăcată într-o poziţie

corporală care expune organele sexuale într-un mod nenatural sau

2. încearcă să procure unei alte persoane un material pornografi c cu tineri

care redă o scenă reală sau realistă,

3. produce un material pornografi c cu tineri care redă o scenă reală sau

4. produce, procură, furnizează, păstrează stocuri, oferă, solicită sau

încearcă să importe sau să exporte acest material în scopul de a-l utiliza sau de a

utiliza părţi din acesta, în înţelesul dispoziţiilor punctului 1 sau 2 sau ale § 184d

alin. 1 teza 1, sau de a facilita altei persoane o astfel de utilizare, dacă fapta nu

este pedepsită conform punctului 3.

(2) În cazurile prevăzute la alin. 1, dacă făptuitorul acţionează ca îndeletnicire

sau ca membru al unui grup infracţional constituit în scopul săvârşirii de fapte

penale şi dacă materialul redă, în cazurile prevăzute la alin. 1 punctele 1, 2 şi 4, o

scenă reală sau realistă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 5 ani.

(3) Persoana care încearcă să îşi procure sau care deţine un material

pornografi c cu tineri care redă o scenă reală se pedepseşte cu închisoarea de



E

DE

DE

(4) Dispoziţiile alin. 1 punctul 3, inclusiv coroborate cu dispoziţiile alin. 5, şi

alin. 3 nu se aplică faptelor săvârşite de persoane care deţine astfel de materiale

pornografi ce cu tineri pe care le-au produs, cu încuviinţarea persoanelor redate

în materiale, exclusiv în scopul propriei utilizări.

(5) Tentativa se pedepseşte; aceasta nu se aplică pentru faptele prevăzute la

alin. 1 punctele 2 şi 4, precum şi alin. 3.

(6) Dispoziţiile § 184b alin. 5 şi 6 se aplică în mod corespunzător.

§ 184d. Facilitarea accesului la conţinuturi pornografi ce prin intermediul

radioului sau mijloacelor de comunicaţie prin internet; accesarea

conţinuturilor pornografi ce cu copii sau tineri prin intermediul

mijloacelor de comunicaţie prin internet

(1) Persoana care, prin intermediul radioului sau mijloacelor de comunicaţie

prin internet, facilitează accesul altei persoane sau al publicului la un conţinut

pornografi c se pedepseşte conform dispoziţiilor § 184-184c. În cazurile

prevăzute la § 184 alin. 1, teza 1 nu se aplică la diseminarea prin intermediul

mijloacelor de comunicaţie prin internet dacă prin măsuri tehnice sau alte măsuri

se asigură că respectivul conţinut pornografi c nu este accesibil persoanelor care

nu au împlinit vârsta de 18 ani. Dispoziţiile § 184b alin. 5 şi 6 se aplică în mod

corespunzător.

(2) Persoana care încearcă să acceseze un conţinut pornografi c cu copii prin

intermediul mijloacelor de comunicaţie prin internet se pedepseşte conform

dispoziţiilor § 184d alin. 3. §Persoana care încearcă să acceseze un conţinut

pornografi c cu tineri prin intermediul mijloacelor de comunicaţie prin internet se

pedepseşte conform dispoziţiilor § 184c alin. 3; dispoziţiile § 184c alin. 4 se aplică

în mod corespunzător. Dispoziţiile § 184b alin. 5 şi 6 teza 1 se aplică în mod

corespunzător.

§ 184e. Organizarea şi frecventarea reprezentaţiilor pornografi ce cu copii

şi tineri

(1) Persoana care organizează o reprezentaţie pornografi că în care sunt

implicaţi copii se pedepseşte conform dispoziţiilor § 184b alin. 1. Persoana care

organizează o reprezentaţie pornografi că în care sunt implicaţi tineri se

pedepseşte conform dispoziţiilor § 184c alin. 1 se pedepseşte.

(2) §Persoana care frecventează o reprezentaţie pornografi că în care sunt

implicaţi copii se pedepseşte conform dispoziţiilor § 184d alin. 3. §Persoana

care frecventează o reprezentaţie pornografi că în care sunt implicaţi tineri se

pedepseşte conform dispoziţiilor § 184c alin. 3. Dispoziţiile § 184b alin. 5

punctele 1 şi 3 se aplică în mod corespunzător.

§ 184f. Încălcarea interdicţiei de practicare a prostituţiei

134 Codex penal

DE

Persoana care încalcă în mod constant interdicţia impusă pe cale legală de a

practica prostituţia în anumite locuri sau la anumite ore se pedepseşte cu

închisoarea de până la 6 luni sau cu amendă de până la 180 de zile-amendă.

§ 184g. Prostituţia care pune în pericol bunele moravuri ale tinerilor

Persoana care practică prostituţia

1. în apropierea unei şcoli sau a altui loc frecventat de persoane care nu au

împlinit vârsta de 18 ani sau

2. într-o casă în care locuiesc persoane care nu au împlinit vârsta de 18 ani

într-un mod care este de natură a pune în pericol aceste persoane în ceea

priveşte bunele moravuri se pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu

amendă.

§ 184h. Defi niţii

În sensul prezentei legi

1. acte sexuale sunt doar acele acte care prezintă o anumită importanţă în

ceea ce priveşte valoarea ocrotită,

2. acte sexuale în faţa altei persoane sunt doar acele acte care sunt exercitate

în faţa unei alte persoane care percepe cele ce se întâmplă.

§ 184i. Molestarea sexuală

(1) Persoana care atinge o altă persoană într-un mod sexual şi o molestează

prin aceasta se pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani sau cu amendă dacă

fapta nu este pedepsită cu o pedeapsă mai aspră prin alte prevederi.

(2) În cazurile deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 5

ani. Un caz deosebit de grav este, de regulă, situaţia în care fapta este săvârşită de

mai multe persoane împreună.


victimei, cu excepţia cazului în care organele de urmărire penală consideră

oportună sesizarea din ofi ciu motivat de interesul public special în ceea ce

priveşte urmărirea penală.

§ 184j. Fapte penale săvârşite din grupuri

Persoana care sprijină o faptă penală prin aceea că participă la un grup de

persoane care pune presiune pe o altă persoană pentru a săvârşi o faptă penală se

pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani sau cu amendă dacă unul dintre

participanţii la grup săvârşeşte fapta penală prevăzută la § 177 sau § 184i şi fapta

nu este pedepsită cu pedeapsă mai aspră prin alte prevederi.


E

DE

DE

SECŢIUNEA XIV Insulta

§ 185. Insulta

Insulta se pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă şi, dacă

insulta este săvârşită prin umilinţe, cu închisoarea de până la 2 ani sau cu amendă.

§ 186. Defăimarea

Persoana care afi rmă sau răspândeşte în legătură cu o altă persoană un fapt de

natură a defăima persoana sau a afecta modul în care aceasta este percepută

public se pedepseşte, dacă se probează că acest fapt nu este adevărat, cu pedeapsa

cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă, iar dacă fapta a fost săvârşită în

public sau prin diseminarea de materiale (§ 11 alin. 3), cu închisoarea de până la 2

ani sau cu amendă.

§ 187. Calomnia

Persoana care cu bună ştiinţă afi rmă sau răspândeşte cu privire la o altă

persoană un fapt neadevărat de natură a defăima persoana sau de a afecta modul

în care aceasta este percepută public sau de a pune în pericol credibilitatea

acesteia se pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani sau cu amendă, iar dacă

fapta este săvârşită public, într-o adunare sau prin diseminarea de materiale (§ 11

alin. 3) cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.

§ 188. Defăimarea şi calomnia contra persoanelor din viaţa politică

(1) Dacă contra unei persoane implicate în viaţa politică a ţării în mod

public, într-o adunare sau prin diseminarea de materiale (§ 11 alin. 3) se săvâr

şeşte o afi rmaţie defăimătoare (§ 186) din motive care ţin de funcţia persoanei

jignite în viaţa politică şi dacă fapta este de natură să îngreuneze considerabil

activitatea publică a acesteia, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 5 ani.

(2) Calomnia (§ 187) se pedepseşte, în aceleaşi condiţii, cu închisoarea de la 6

luni la 5 ani.

§ 189. Defăimarea amintirii unei persoane decedate

Persoana care defăimează amintirea unei persoane decedate se pedepseşte cu


§ 190. Proba verităţii

Dacă cele afi rmate sau diseminate reprezintă o faptă penală, dovada

verităţii se consideră că a fost făcută dacă persoana calomniată a fost

condamnată defi nitiv pentru această faptă. Dovada verităţii este exclusă dacă

persoana jignită a fost achitată defi nitiv anterior realizării afi rmaţiei sau

136 Codex penal

DE

diseminării.

§ 191. (abrogat) § 192. Insulta în ciuda probei verităţii

Dovada adevărului celor afi rmate sau diseminate nu exclude pedepsirea

conform § 185 dacă existenţa unei insulte reiese din forma celor afi rmate sau

diseminate sau din circumstanţele în care s-au produs.

§ 193. Respectarea intereselor legitime

Opiniile critice cu privire la realizări în domeniul ştiinţei, artei sau comerţului,

afi rmaţii făcute în scopul exercitării sau protecţiei drepturilor sau al asigurării

intereselor legitime, precum şi reproşurile şi criticile venite din partea superiorilor

către subordonaţii acestora, rapoartele ofi ciale sau judecăţi ale unui funcţionar

public şi altele asemenea se pedepsesc doar în măsura în care, din forma celor afi

rmate sau din circumstanţele în care s-au produs, reiese existenţa unei insulte.

§ 194. Plângerea penală

(1) Acţiunea penală pentru insultă se pune în mişcare doar la plângerea

prealabilă. Dacă fapta a fost săvârşită prin diseminarea sau facilitarea accesului

public la un material (§ 11 alin. 3), în cadrul unei adunări sau prin aceea că prin

radiodifuziune sau mijloace de comunicaţie prin internet s-a facilitat accesul

publicului la conţinuturi jignitoare, plângerea prealabilă nu este necesară dacă

partea vătămată a fost persecutată în calitate de membru al unui grup de către un

regim naţional-socialist sau alt regim totalitar, dacă acest grup este parte a

populaţiei, iar jignirea are legătură cu această persecutare. Fapta însă nu poate fi

urmărită din ofi ciu dacă partea vătămată are obiecţiuni. Obiecţiunile nu pot fi

retrase. Dacă partea vătămată decedează, dreptul de a face plângere prealabilă şi

dreptul de a formula obiecţiuni se transmit aparţinătorilor de la § 77 alin. 2.

(2) Dacă este defăimată memoria unei persoane decedate, dreptul de a face

plângere prealabilă revine membrilor de familie prevăzuţi la § 77 alin. 2. Dacă

fapta este săvârşită prin facilitarea accesului public la un material (§ 11 alin. 3), în

cadrul unei adunări sau printr-o prezentare radiofonică, plângerea prealabilă nu

este necesară dacă persoana decedată şi-a pierdut viaţa ca victimă a unui regim

naţional-socialist sau a altui regim totalitar şi defăimarea are legătură cu aceasta.

Fapta însă nu poate fi urmărită din ofi ciu dacă persoana care are dreptul de a

face plângere prealabilă are obiecţiuni cu privire la urmărire. Obiec ţiunile nu pot

fi retrase.

(3) Dacă jignirea este îndreptată împotriva unui funcţionar public, a unei

persoane din serviciul public cu obligaţii speciale sau a unui militar al Armatei

Germane Bundeswehr în exercitarea obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu

aceasta, acţiunea penală se pune în mişcare şi la plângerea prealabilă a


E

DE

DE

superiorului. Dacă fapta este îndreptată împotriva unei autorităţi publice sau a

altei instituţii a administraţiei publice, acţiunea penală se pune în mişcare la

plângerea prealabilă a conducătorului autorităţii publice sau a conducătorului

autorităţii de supraveghere. Acelaşi lucru se aplică şi pentru funcţionarii publici şi

autorităţi din cadrul bisericii şi ai altor comunităţi religioase de drept public.

(4) Dacă fapta este îndreptată împotriva unui organ legislativ de la nivel

federal sau de land sau de la nivelul altei entităţi politice din domeniul de aplicare

teritorială a prezentei legi, acţiunea penală se pune în mişcare doar cu aprobarea

entităţii în cauză. § 195-§198. (abrogate)

§ 199. Insulte reciproce

Dacă la o insultă se ripostează imediat, judecătorul poate să nu aplice nicio

pedeapsă fi e ambelor persoane, fi e doar uneia dintre acestea.

§ 200. Publicarea hotărârii de condamnare

(1) Dacă insulta s-a produs în mod public sau prin diseminarea de materiale

(§ 11 alin. 3) şi dacă instanţa dispune o pedeapsă pentru fapta respectivă, instanţa

va dispune ca hotărârea de condamnare pentru insultă să fi e făcută publică, la

cererea persoanei vătămate sau a altei persoane care are dreptul de a face

plângere prealabilă.

(2) Modul de publicare va fi precizat în sentinţă. Dacă insulta s-a produs

prin publicare într-un ziar sau într-o revistă, şi publicarea hotărârii de

condamnare va fi făcută printr-un ziar sau printr-o revistă, mai exact, în acelaşi

ziar sau aceeaşi revistă în care s-a făcut insulta dacă este posibil; aceasta se aplică

în mod corespunzător dacă insulta s-a produs prin publicarea prin

radiodifuziune.

SECŢIUNEA XV

Încălcarea vieţii private

§ 201. Încălcarea caracterului privat al unor convorbiri

(1) Se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă persoana care

în mod neautorizat

1. înregistrează pe un mediu de stocare de voce o convorbire privată cu o

altă persoană sau

2. utilizează o înregistrare astfel obţinută sau o face accesibilă unui terţ.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care în mod neautorizat

1. ascultă cu ajutorul unui dispozitiv de ascultare o convorbire privată a

unei alte persoane şi care nu îi este destinată sau

2. face public ad litteram sau în rezumat conţinutul unei convorbiri

138 Codex penal

DE

private înregistrate conform dispoziţiilor alin. 1 punctul 1 sau conţinutul unei

convorbiri private ascultat conform alin. 2 punctul 1.

Fapta prevăzută la alin. 1 punctul 2 se pedepseşte doar când publicarea este de

natură să lezeze interesele legitime ale altei persoane. Fapta nu este ilegală dacă

publicarea serveşte la apărarea unor interese publice mai importante.


care, în calitate de funcţionar public sau în calitate de persoană din serviciul

public cu obligaţii speciale, încalcă caracterul privat al unei convorbiri (alin. 1 şi

2).


(5) Dispozitivele de înregistrare voce şi cele de ascultare utilizate de către

făptuitor pot face obiectul unor măsuri de confi scare. Dispoziţiile § 74a se aplică

în mod corespunzător.

§ 201a. Încălcarea vieţii private prin înregistrări de imagine


1. realizează sau transmite în mod neautorizat înregistrări de imagine cu o

altă persoană care se afl ă într-o locuinţă sau într-un spaţiu special protejat faţa de

priviri indiscrete, încălcând prin aceasta dreptul la viaţă privată al persoanei

redate,

2. realizează sau transmite, în mod neautorizat, o înregistrare de imagine

care redă starea de neajutorare a altei persoanei, încălcând prin aceasta dreptul la

viaţă privată al persoanei redate,

3. utilizează o înregistrare de imagine realizată conform dispoziţiilor de la

punctul 1 sau 2 sau o pune la dispoziţia unui terţ sau

4. pune cu ştiinţă, în mod neautorizat, la dispoziţia unui terţ o înregistrare

de imagine realizată în mod autorizat de tipul celei prevăzute la punctele 1 şi 2,

afectând prin aceasta viaţa privată a persoanei redate.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care pune la dispoziţia unui

terţ o înregistrare de imagine a altei persoane care este de natură a aduce

prejudicii considerabile onoarei persoanei redate.


care

1. realizează sau oferă o înregistrare de imagine care are ca obiect nuditatea

unei alte persoane care nu a împlinit vârsta de 18 ani sau

2. îşi procură sau procură unui terţ contra cost o înregistrare de imagine

care are ca obiect nuditatea unei alte persoane care nu a împlinit vârsta de 18 ani.

(4) Dispoziţiile alin. 1 punctul 2, şi coroborat cu alin. 1 punctul 3 sau 4, alin.

2 şi 3 nu se aplică pentru acţiuni care au loc în exercitarea unor interese legitime,


E

DE

DE

mai exact al artei sau ştiinţei, cercetării sau învăţământului, raportării privind

evenimente curente sau istorice sau altor scopuri similare.

(5) Mediile de stocare a înregistrărilor, precum şi dispozitivele de înregistrare

sau alte mijloace tehnice utilizate de către făptuitor sau de către participanţi pot

face obiectul măsurii confi scării. Dispoziţiile § 74a se aplică în mod

corespunzător.

§ 202. Încălcarea secretului corespondenţei

(1) Persoana care în mod neautorizat

1. deschide o scrisoare închisă sau un alt înscris închis care nu îi este

destinat sau 2. afl ă conţinutul unui astfel de înscris fără a deschide sigiliul acestuia, dar

prin utilizarea de mijloace tehnice se pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă dacă fapta nu este pedepsită conform § 206.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează persoana care, în mod neautorizat,

afl ă de conţinutul unui înscris care nu îi este destinat şi care este special asigurat

cu ajutorul unui recipient închis, scop în care a deschis recipientul.

(3) Înscrisului prevăzut la alin. 1 şi 2 îi este asimilată reprezentarea grafi că.

§ 202a. Spionarea de date

(1) Persoana care, prin forţarea dispozitivului de asigurare, în mod

neautorizat, dobândeşte acces pentru sine sau pentru o altă persoană la date care

nu îi sunt destinate şi care sunt special asigurate împotriva accesului neautorizat


(2) În înţelesul alin. 1, date sunt doar acele date stocate sau transmise

electronic sau magnetic sau în alt mod care nu este imediat perceptibil.

§ 202b. Interceptarea de date

Persoana care, în mod neautorizat, dobândeşte acces pentru sine sau pentru

un terţ, prin utilizarea mijloacelor tehnice, la date care nu îi sunt destinate (§ 202a

alin. 2) şi care provin dintr-o transmisiune de date care nu este publică sau din

emisia electromagnetică a unei instalaţii de procesare a datelor se pedepseşte cu

închisoarea de până la 2 ani sau cu amendă dacă fapta nu este pedepsită mai sever

prin alte dispoziţii.

§ 202c. Pregătirea faptei de spionare şi interceptarea de date

(1) Persoana care pregăteşte o faptă prevăzută la § 202a sau § 202b prin

aceea că produce, îşi procură sau procură unei alte persoane, vinde, transmite,

diseminează sau facilitează în alt mod accesul la

1. parole sau alte coduri de siguranţă care permit accesul la date (§ 202a

140 Codex penal

DE

alin. 2) sau 2. programe informatice al căror scop este săvârşirea unei astfel de fapte se pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani sau cu amendă. (2) Dispoziţiile § 149 alin. 2 şi 3 se aplică în mod corespunzător.

§ 202d. Tăinuirea de date

(1) Persoana care îşi procură sau procură unei alte persoane, transmite,

diseminează sau facilitează în alt mod accesul la date (§ 202a alin. 2) care nu sunt

accesibile publicului larg şi care au fost dobândite de către o altă persoană prin

săvârşirea unei fapte ilegale, în scopul de a se îmbogăţi pe sine sau pe un terţ, se


(2) Pedeapsa nu poate fi mai severă decât pedeapsa prevăzută pentru

infracţiunea predicat.

(3) Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică acţiunilor care servesc în mod exclusiv

îndeplinirii unor obligaţii legale profesionale sau de serviciu. Printre acestea de

numără, în special:

1. acţiuni ale unor funcţionari publici sau împuterniciţi ai acestora prin care

datele sunt furnizate exclusiv în scopul analizei în cadrul unei proceduri de

impozitare, proceduri penale sau contravenţionale, precum şi

2. acele acţiuni profesionale ale persoanelor menţionate la § 53 alin. 1 teza 1

punctul 5 Cod de procedură penală prin care datele sunt recepţionate, analizate

sau publicate.

§ 203. Dezvăluirea secretului profesional privind viaţa privată a unei

persoane

(1) Persoana care, în mod neautorizat, dezvăluie un secret al unei alte

persoane, în special un secret care are legătură cu viaţa privată a persoanei sau un

secret industrial sau comercial care i-a fost încredinţat sau pe care l-a afl at în alt

mod în calitate de

1. medic, medic stomatolog, medic veterinar, farmacist sau alt practician

într-un domeniu medical care necesită, în vederea exercitării profesiei sau purtării

denumirii profesionale, o formare reglementată de stat,

2. psiholog profesionist cu studii de licenţă acreditate de stat,

3. avocat, avocat specializat în domeniul proprietăţii intelectuale, notar,

apărător în cadrul unei proceduri legal reglementate, auditor, expert contabil,

consultant fi scal, organ sau membru al unui organ al unei societăţi de avocatură,

audit, contabilitate sau consultanţă fi scală, 4. consultant în domeniul marital, al familiei, educaţiei sau tinerilor, precum

şi consultant în domeniul dependenţelor în cadrul unui ofi ciu de consul tanţă recunoscut de o autoritate sau entitate, instituţie sau fundaţie de drept public,


E

DE

DE

5. membru sau împuternicit al unui ofi ciu de consultanţă recunoscut conform § 3 şi 8 din Legea privind maternitatea în situaţii confl ictuale,

6. asistent social recunoscut de stat sau pedagog social recunoscut de stat sau

7. lucrător în cadrul unei societăţi private de asigurări de sănătate, asigurări în caz de accident sau asigurări de viaţă sau în cadrul unui serviciu privat medical, în domeniul consultanţei fi scale sau al emiterii de facturi se

pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care, în mod neautorizat,

dezvăluie un secret al unei alte persoane, în special un secret care are legătură cu viaţa privată a persoanei sau un secret industrial sau comercial care i-a fost încredinţat sau pe care l-a afl at în alt mod în calitate de

1. funcţionar public, 2. persoană din serviciul public cu obligaţii speciale, 3. persoană care exercită responsabilităţi şi competenţe conform dreptului

de reprezentare a persoanelor, 4. membru al unei comisii de anchetă care îşi desfăşoară activitatea pentru

un organ legislativ federal sau la nivel de land, altă comisie sau alt consiliu care nu este membru al organului legislativ sau în calitate de personal auxiliar al unei astfel de comisii sau consiliu,

5. expert public care are obligaţia de a-şi respecta cu stricteţe obligaţiile stabilite în baza unei legi,

6. persoană care are obligaţia de a respecta cu stricteţe obligaţia de confi den ţialitate în legătură cu desfăşurarea unui proiect de cercetare stabilită în baza unei legi.

În înţelesul tezei 1, secretului îi sunt asimilate date particulare cu privire la

circumstanţe personale sau materiale ale unei alte persoane, colectate în scop de

administraţie publică; teza 1 nu se aplică însă dacă astfel de date particulare sunt

comunicate altor autorităţi sau altor entităţi care îndeplinesc funcţii de

administraţie publică şi legea nu o interzice.

(2a) (abrogat)

(3) Nu se consideră dezvăluire în înţelesul acestei dispoziţii dacă persoanele

menţionate la alin. 1 şi 2 facilitează accesul datelor personalului auxiliar angajat

sau practicanţilor. Persoanele menţionate la alin. 1 şi 2 pot dezvălui secrete ale

altor persoane faţă de alte persoane implicate în activitatea lor profesională sau

de serviciu în măsura în care acest lucru este necesar pentru desfăşurarea

activităţii altor persoane implicate; acelaşi lucru se aplică şi pentru alte

persoane implicate care apelează la alte persoane care sunt implicate în

activitatea profesională sau de serviciu a persoanelor menţionate la alin. 1 şi 2.

(4) Cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă se pedepseşte persoana

142 Codex penal

DE

care, în mod neautorizat, dezvăluie un secret al unei alte persoane pe care l-a afl

at în exercitarea sau cu ocazia activităţii sale ca persoană implicată sau în calitate

de împuternicit pentru protecţia datelor la persoanele menţionate la alin. 1 şi 2.

Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care

1. în calitate de persoană menţionată la alin. 1 şi 2, nu s-a asigurat că o altă

astfel de persoană implicată, care dezvăluie în mod neautorizat un secret al altei

persoane pe care l-a afl at în exercitarea sau cu ocazia activităţii sale, nu a fost

obligată la păstrarea confi denţialităţii; aceste prevederi nu se aplică altor

persoane implicate care sunt în una dintre situaţiile menţionate la alin. 1 sau 2,

2. în calitate de persoană implicată, menţionată la alin. 3, apelează la o altă

persoană implicată care, în mod neautorizat, dezvăluie un secret al altei persoane

pe care l-a afl at în exercitarea sau cu ocazia activităţii sale şi nu s-a asigurat că

această persoană a fost obligată la păstrarea confi denţialităţii; aceste prevederi nu

se aplică pentru alte persoane implicate care sunt una din persoanele menţionate

la alin. 1 sau 2 sau

3. după decesul persoanei obligate, conform tezei 1 sau conform alin. 1 sau

2, dezvăluie un secret al altei persoane pe care l-a afl at de la persoana decedată

sau în cadrul succesiunii.

(5) Dispoziţiile alin. 1-4 se aplică şi atunci când făptuitorul dezvăluie în mod

neautorizat secretul altei persoane după decesul persoanei în cauză.

(6) Dacă făptuitorul acţionează în schimbul unei recompense fi nanciare sau

cu intenţia de a se îmbogăţi pe sine sau pe un terţ sau de a produce un prejudiciu

altei persoane, pedeapsa este închisoarea de până la 2 ani sau amenda.

§ 204. Valorifi carea secretelor altor persoane

(1) Persoana care valorifi că, în mod neautorizat, un secret al altei

persoane, mai exact un secret industrial sau comercial a cărui confi denţialitate

este obligată să o păstreze conform § 203, se pedepseşte cu închisoarea de



§ 205. Plângerea prealabilă

(1) În cazurile prevăzute la § 201 alin. 1 şi 2 şi § 202, 203 şi 204, acţiunea

penală se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Acest lucru se aplică şi în cazurile prevăzute la § 201a, 202a, 202b şi 202d, cu

excepţia cazului în care organele de urmărire penală consideră oportună sesizarea

din ofi ciu motivat de interesul public special în ce priveşte urmărirea penală.

(2) Dacă persoana vătămată decedează, dreptul de a depune plângere

prealabilă trece conform § 77 alin. 2 aparţinătorilor; acest lucru nu se aplică în


E

DE

DE

cazurile prevăzute la § 202a, 202b şi 202d. Dacă secretul nu are legătură cu viaţa

privată a persoanei vătămate, dreptul de a depune plângere prealabilă în cazul

infracţiunilor prevăzute la § 203 şi 204 se transmite moştenitorilor. În cazurile

prevăzute la § 203 şi 204, dacă §făptuitorul dezvăluie sau valorifi că secretul după

decesul persoanei vătămate, se aplică dispoziţiile tezelor 1 şi 2 în mod

corespunzător.

§ 206. Încălcarea secretului trimiterilor poştale sau al telecomunica ţiilor

(1) Persoana care comunică, în mod neautorizat, unei alte persoane date care

se supun secretului poştal sau al telecomunicaţiilor şi pe care le-a afl at în calitate

de proprietar sau angajat al unei companii care are ca obiect de activitate

prestarea de servicii de poştă şi telecomunicaţii, se pedepseşte cu închisoarea de


(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care, în calitate de proprietar

sau angajat al unei companii dintre cele menţionate la alin. 1, în mod neautorizat

1. deschide o trimitere care a fost încredinţată unei astfel de companii şi

care a fost închisă sau dobândeşte acces la conţinutul acesteia fără deschiderea

sigiliului, prin utilizarea de mijloace tehnice,

2. distruge o corespondenţă încredinţată unei astfel de companii în scopul

transmiterii sau

3. permite sau sprijină una din acţiunile menţionate la alin. 1 sau punctul 1

sau 2.

(3) Dispoziţiile alin. 1 şi 2 se aplică şi persoanelor care

1. exercită responsabilităţi privind supravegherea unei astfel de companii

menţionate la alin. 1,

2. sunt însărcinate de către o astfel de companie sau prin împuternicirea

dată de aceasta să presteze servicii poştale sau de telecomunicaţii sau

3. sunt împuternicite să producă instalaţii care servesc la desfăşurarea

activităţii unei astfel de companii sau să efectueze lucrări la aceste instalaţii.

(4) Persoana care, în mod neautorizat, comunică unei alte persoane date pe

care le-a afl at în calitate de funcţionar public din afara domeniului poştal sau al

telecomunicaţiilor ca urmare a unei intervenţii autorizate sau neautorizate în

secretul poştal sau al telecomunicaţiilor se pedepseşte cu închisoarea de până la 2

ani sau cu amendă.

(5) Sunt supuse secretului poştal detaliile operaţiunilor poştale ale

anumitor persoane, precum şi conţinutul trimiterilor poştale. Sunt supuse

secretului telecomunicaţiilor conţinutul telecomunicaţiilor şi detaliile acestora,

în special aspectul dacă o persoană participă sau a participat la un proces de

telecomunicaţii. Secretul telecomunicaţiilor se întinde şi asupra caracteristicilor

144 Codex penal

DE

unor încercări nereuşite de stabilire a unei legături. § 207-§210. (abrogate)

SECŢIUNEA XVI Infracţiuni contra vieţii

§ 211. Omorul

(1) Ucigaşul se pedepseşte cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă.

(2) Ucigaş este persoana care, din plăcerea de a ucide, în scopul

satisfacerii instinctului sexual, din lăcomie sau din alte motive, în mod viclean

sau cu cruzime ori prin utilizarea unor mijloace care reprezintă un pericol la

siguranţa publică sau în scopul de a facilita săvârşirea sau acoperirea unei alte

fapte penale ucide o persoană.

§ 212. Lovituri cauzatoare de moarte

(1) Persoana care omoară un om fără să fi e ucigaş se pedepseşte

pentru lovituri cauzatoare de moarte cu închisoarea de cel puţin 5 ani.

(2) În cazurile deosebit de grave, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă.

§ 213. Uciderea pe fondul provocării din partea victimei

Dacă o persoană ucide o altă persoană pe fondul faptului că a fost adusă, fără

vina sa, într-o stare de tulburare de către victimă, deoarece victima a brutalizat-o,

pe ea sau pe un membru al familiei sale sau i-a adresat o insultă gravă, sau există

alte circumstanţe atenuante, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu

închisoarea între 1 an şi 10 ani. § 214 şi §215. (abrogate)

§ 216. Omorul la cererea victimei

(1) Persoana care a fost determinată să omoare la cererea expresă şi

serioasă a persoanei omorâte se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.


§ 217. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii

(1) Persoana care cu intenţia de a determina sinuciderea unei alte persoane

acordă, procură sau facilitează acesteia mijloacele necesare în acest sens se


(2) Nu se pedepseşte persoana care nu acţionează singură şi nici nu este un

membru de familie al altei persoane menţionate la alin. 1 şi nici nu este apropiată

acesteia.

§ 218. Întreruperea cursului sarcinii

(1) Persoana care întrerupe o sarcină se pedepseşte cu închisoarea de până la

3 ani sau cu amendă. Acţiunile al căror efect intervine înainte de fi xarea ovulului


E

DE

DE

fecundat la nivelul uterului nu se consideră întrerupere de sarcină în înţelesul

acestei legi.


ani. Un caz deosebit de grav este, de regulă, atunci când făptuitorul

1. acţionează împotriva voinţei gravidei sau

2. produce din culpă pericolul morţii sau al unei grave deteriorări a

stării de sănătate a gravidei.

(3) Dacă gravida săvârşeşte fapta ea însăşi, pedeapsa este închisoarea de până

la 1 an sau amenda.

(4) Tentativa de pedepseşte. Gravida nu se pedepseşte pentru tentativă.

§ 218a. Cauze speciale referitoare la infracţiunea de întrerupere a cursului

sarcinii

(1) Elementele constitutive ale faptei prevăzute la § 218 nu sunt întrunite

dacă

1. gravida solicită întreruperea sarcinii şi a făcut dovada în faţa

medicului printr-un certifi cat prevăzut la § 209 alin. 2 teza 2 că a benefi ciat

de consiliere cu 3 zile înaintea intervenţiei,

2. întreruperea cursului sarcinii este efectuată de către un medic sau

3. de la concepţie nu au trecut mai mult de 12 săptămâni.

(2) Întreruperea cursului sarcinii realizată cu acordul gravidei de către un

medic nu este ilegală dacă, având în vedere condiţiile de viaţă prezente şi viitoare

ale gravidei, întreruperea sarcinii este necesară din punct de vedere medical în

scopul de a preveni un pericol pentru viaţa gravidei sau pericolul unei grave

deteriorări a stării de sănătate fi zică şi mentală a gravidei, iar pericolul nu poate fi

evitat în alt mod.

(3) Condiţiile de la alin. 2 se consideră îndeplinite în cazul unei întreruperi de

sarcină efectuate de către un medic, cu acordul gravidei, şi atunci când, conform

opiniei medicale asupra gravidei, a fost săvârşită o faptă ilegală prevăzută la §

176-178 Cod penal şi există motive temeinice care indică aspectul că sarcina este

rezultatul faptei respective, iar de la concepţie nu au trecut mai mult de 12

săptămâni.

(4) Fapta nu va fi imputabilă gravidei conform § 218 dacă întreruperea de

sarcină a fost efectuată de către un medic după consiliere prealabilă (§ 219), iar

de la concepţie nu au trecut mai mult de 22 săptămâni. Instanţa poate renunţa

la aplicarea pedepsei prevăzute la § 218 dacă la data intervenţiei gravida se afl a

într-o situaţie difi cilă.

§ 218b. Întreruperea de sarcină fără certifi cat medical; certifi cat

medical falsifi cat

146 Codex penal

DE

(1) Persoana care, în cazurile prevăzute la § 218a alin. 2 sau 3, întrerupe o

sarcină în lipsa unui certifi cat medical emis de un alt medic decât cel care

întrerupe sarcina care să ateste dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la § 218a

alin. 2 sau 3 se pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă dacă

fapta nu este pedepsită conform § 218. Persoana care, în calitate de medic, cu

ştiinţă, emite un certifi cat în care atestă în mod incorect că îndeplinirea

condiţiilor de la § 218a alin. 2 sau 3 conform tezei 1 se pedepseşte cu închisoarea

de până la 2 ani sau cu amendă dacă fapta nu este pedepsită conform § 218.

Gravida nu se pedepseşte conform tezei 1 sau 2.

(2) Un medic nu poate emite certifi cate conform § 218a alin. 2 sau 3 dacă

autoritatea competentă i-a interzis acest lucru ca urmare a faptului că a fost

condamnat defi nitiv pentru săvârşirea unei fapte ilegale prevăzute la alin. 1, §

218, 219a sau 219b sau a unei alte fapte penale pe care a săvârşit-o în legătură cu

o întrerupere de sarcină. Autoritatea competentă poate interzice provizoriu unui

medic emiterea de certifi cate conform § 218a alin. 2 şi 3 dacă acesta a fost trimis

în judecată pentru o faptă ilegală dintre cele prevăzute la teza 1.

§ 218c. Încălcarea obligaţiilor medicale în legătură cu o întrerupere de

sarcină

(1) Persoana care întrerupe o sarcină

1. fără să fi acordat ocazia femeii de a prezenta motivele pentru care a

solicitat întreruperea de sarcină,

2. fără să fi consiliat medical gravida cu privire la importanţa intervenţiei, în

special cu privire la procedură, consecinţe, riscuri, efecte fi zice sau psihice

posibile,

3. fără să se fi convins în prealabil în cazurile prevăzute la § 218a alin. 1 şi

3 în baza unei examinări medicale cu privire la durata sarcinii sau

4. cu toate că a consiliat femeia într-un caz prevăzut la § 218a alin. 1 conform

§ 219, se pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă dacă fapta nu

este pedepsită conform § 218.

(2) Gravida nu se pedepseşte conform alin. 1.

§ 219. Consilierea gravidei într-o situaţie de urgenţă şi de confl ict (1)

Consilierea este menită să servească protecţiei vieţii nenăscute. Consilierea

trebuie să urmărească să încurajeze femeia să continue sarcina şi să îi deschidă

perspective pentru viaţa cu copilul; este menită să o ajute să ia o decizie

responsabilă şi în cunoştinţă de cauză. În acest sens, femeia trebuie să fi e

conştientă că pentru copilul nenăscut există un drept la propria viaţă în orice fază

a sarcinii şi, de aceea, conform legislaţiei aplicabile, o întrerupere de sarcină poate

fi avută în vedere doar în situaţii de excepţie, dacă prin naşterea copilului femeia


E

DE

DE

va avea difi cultăţi care sunt atât de grave şi ieşite din comun încât depăşesc

limitele rezonabile. Consilierea trebuie să contribuie, prin formularea de

recomandări şi prin acordarea de ajutor, la gestionarea situaţiei de confl ict în

legătură cu sarcina şi să ajute la depăşirea difi cultăţilor. Alte aspecte sunt

reglementate de Legea privind confl ictele în legătură cu sarcina.

(2) Consilierea se va realiza conform Legii privind confl ictele în legătură cu

sarcina prin intermediul unei entităţi recunoscute în domeniul consilierii

gravidelor afl ate în situaţii de confl ict. Entitatea de consiliere va elibera gravidei,

la fi nalul consilierii, un certifi cat purtând data ultimei şedinţe de consiliere şi

numele gravidei, conform Legii privind confl ictele în legătură cu sarcina.

Medicul care efectuează întreruperea de sarcină nu poate fi consilier în acest

sens.

§ 219a. Propaganda în favoarea întreruperii de sarcină

(1) Persoana care. în mod public, în cadrul unei adunări sau prin diseminarea

de materiale (§ 11 alin. 3), în scopul de a obţine foloase materiale sau în mod fl

agrant oferă, anunţă, laudă sau face declaraţii cu privire la

1. servicii proprii sau prestate de alţii cu privire la efectuarea sau

promovarea unei întreruperi de sarcină sau

2. mijloace, bunuri sau proceduri de întrerupere a unei sarcini, făcând

trimitere la aceasta utilizare se pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani sau cu

amendă.

(2) Dispoziţiile alin. 1 punctul 1 nu se aplică atunci când medicii sau entităţile

de consiliere recunoscute legal sunt informate care sunt medicii, spitalele sau

instituţiile care pot efectua o întrerupere de sarcină cu respectarea dispoziţiilor

alin. 218a alin. 1-3.

(3) Dispoziţiile alin. 1 punctul 2 nu se aplică dacă fapta este săvârşită faţă de

medici sau persoane care sunt autorizate să exercite acte de comerţ cu mijloacele

sau bunurile menţionate la alin. 1 punctul 2 sau printr-o publicare în reviste

medicale sau farmaceutice.

(4) Dispozițiile alin. 1 nu se aplică atunci când medicii, spitalele sau

instituțiile:

1. fac referire la faptul că efectuează întreruperi de sarcină cu respectarea

dispozițiilor art. 218a alineatele (1) - (3) sau

2. fac trimitere la informații transmise de către o autoritate competentă la nivel

federal sau al landurilor, de către un organism de consultanță în sensul legii

privind situațiile de conflict în condiții de sarcină sau de către un colegiu al

148 Codex penal

DE

medicilor cu privire la întreruperile de sarcină.

§ 219b. Introducerea în circulaţie a mijloacelor de întrerupere de sarcină

(1) Persoana care cu intenţia de a sprijini săvârşirea de fapte penale prevăzute

la § 218 introduce în circulaţie mijloace sau bunuri care pot fi folosite pentru

întreruperea de sarcină se pedepseşte cu închisoare de până la 2 ani sau cu

amendă.

(2) Participarea femeii care pregăteşte întreruperea propriei sarcini nu se

pedepseşte conform alin. 1.

(3) Mijloacele sau bunurile la care se referă fapta pot face obiectul măsurii

confi scării.

§ 219c. (abrogat)

§ 219d. (abrogat) §

220. (abrogat)

§ 220a.(abrogat)

§ 221. Abandonul

(1) Persoana care

1. pune un om într-o situaţie difi cilă pentru ea sau

2. părăseşte un om afl at într-o situaţie difi cilă, deşi îl are în grijă sau

este obligat în alt mod să îl susţină, punându-l astfel în pericol de moarte sau

în pericol de deteriorare gravă a

stării sale de sănătate se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani.

(2) Pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 10 ani dacă făptuitorul

1. săvârşeşte fapta împotriva propriului său copil sau a unei

persoane care i-a fost încredinţată spre creştere şi educare sau

2. prin fapta sa cauzează victimei o deteriorare gravă a stării de

sănătate.

(3) Dacă făptuitorul cauzează prin faptă moartea victimei, pedeapsa

este închisoarea de minimum 3 ani.

(4) În cazurile mai puţin grave de la alin. 2, pedeapsa este închisoarea

de la 6 luni la 5 ani, iar în cazurile mai puţin grave de la alin. 3, pedeapsa este


§ 222. Uciderea din culpă


E

DE

DE

Persoana care, din culpă, cauzează moartea unei alte persoane se pedepseşte


SECŢIUNEA XVII

Infracţiuni contra integrităţii corporale

§ 223. Vătămarea corporală

(1) Persoana care vatămă corporal o altă persoană sau cauzează

acesteia o deteriorare a stării de sănătate se pedepseşte cu închisoarea de până

la 5 ani sau cu amendă.


§ 224. Vătămarea corporală periculoasă

(1) Persoana care săvârşeşte fapta de vătămare corporală

1. prin administrarea de otravă sau alte substanţe dăunătoare sănătăţii,

2. cu ajutorul unei arme sau a unui instrument periculos,

3. printr-o agresiune săvârşită prin viclenie,

4. împreună cu un alt participant sau

5. printr-un tratament care pune în pericol viaţa

se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 10 ani, iar în cazurile mai puţin

grave, cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani.


§ 225. Rele tratamente aplicate persoanelor afl ate în ocrotire

(1) Persoana care chinuie sau aplică rele tratamente unei persoane care nu a

împlinit vârsta de 18 ani sau unei persoane neajutorate ca urmare a fragilităţii sau

bolii şi care

1. se afl ă în grija sau în custodia sa,

2. aparţine de gospodăria sa,

3. a fost plasată în grija sa de către persoana căreia i-a fost

încredinţată, 4. îi este subordonată în cadrul unei relaţii de serviciu sau de

muncă sau persoana care, prin neglijarea cu rea-credinţă a obligaţiei sale de a

avea grijă de aceasta, deteriorează starea de sănătate a acesteia se pedepseşte

cu închisoarea de la 6 luni la 10 ani.



prin fapta sa aduce persoana afl ată în grija sa în pericol

1. de moarte sau de deteriorare gravă a stării sale de sănătate sau

2. de afectare gravă a dezvoltării fi zice sau mentale.


150 Codex penal

DE



§ 226. Vătămarea corporală gravă

(1) Dacă vătămarea corporală are ca urmare faptul că victima

1. îşi pierde vederea la un ochi sau la ambii ochi, auzul, vorbitul sau

capacitatea de reproducere,

2. îşi pierde un membru important al corpului sau nu îl mai poate folosi pe

termen lung sau

3. este desfi gurată în mod considerabil sau se îmbolnăveşte, paralizează sau

dobândeşte o boală psihică sau un handicap pedeapsa este închisoarea de la 1 an

la 10 ani.

(2) Dacă făptuitorul cauzează în mod intenţionat sau cu ştiinţă una din

urmările prevăzute la alin. 1 pedeapsa este închisoarea de minimum 3 ani.




§ 226a. Mutilarea organelor genitale femeieşti

(1) Persoana care mutilează organele genitale ale unei femei se pedepseşte cu

închisoarea de minimum 1 an.


§ 227. Vătămarea corporală urmată de moartea victimei

(1) Dacă făptuitorul cauzează prin vătămarea corporală (§ 223-§ 226a)

moartea victimei pedeapsa este închisoarea de minimum 3 ani.


§ 228. Consimţământul victimei

Persoana care cauzează o vătămare corporală cu consimţământul victimei

acţionează ilegal doar atunci când fapta, în ciuda consimţământului victimei,

contravine bunelor moravuri.

§ 229. Vătămarea corporală din culpă

Persoana care cauzează din culpă vătămarea corporală a altei persoane se



(1) În cazul vătămării corporale săvârşite cu intenţie conform § 223 şi a

vătămării corporale săvârşite din culpă conform § 229, acţiunea penală se pune în

mişcare doar la plângerea prealabilă a victimei, cu excepţia cazului în care


E

DE

DE

organele de urmărire penală consideră oportună sesizarea din ofi ciu motivată de

interesul public special în ceea ce priveşte urmărirea penală. În cazul vătămării

corporale săvârşite cu intenţie, dacă victima decedează, dreptul de a depune

plângere prealabilă se transmite conform § 77 alin. 2 membrilor de familie.

(2) Dacă fapta este săvârşită împotriva unui funcţionar public, a unei

persoane din serviciul public cu obligaţii speciale sau a unui soldat al Armatei

Germane Bundeswehr în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură

cu serviciul, acţiunea penală se pune în mişcare şi la plângerea prealabilă a

superiorului. Aceste dispoziţii se aplică şi în ceea ce priveşte reprezentanţii

bisericii şi ai altor comunităţi religioase de drept public.

§ 231. Participarea la o încăierare

(1) Persoana care participă la o încăierare sau la o agresiune săvârşită de mai

multe persoane împreună se pedepseşte pentru această participare cu închisoarea

de până la 3 ani sau cu amendă dacă prin încăierare sau agresiune s-a cauzat

moartea unei persoane sau o vătămare corporală gravă (§ 226).

(2) Nu se pedepseşte conform alin. 1 persoana care a participat la încăierare

sau la agresiune în condiţii neimputabile.

SECŢIUNEA XVIII Infracţiuni contra libertăţii persoanei

§ 232. Trafi cul de persoane


recrutează, transportă, predă, adăposteşte sau cazează o persoană, profi tând de

situaţia personală sau fi nanciară difi cilă în care se afl ă sau de neajutorarea ei ca

urmare a faptului că se găseşte într-o ţară străină sau o persoană care nu a

împlinit vârsta de 21 de ani dacă

1. această persoană urmează a fi exploatată

a) prin practicarea prostituţiei sau prin obligarea la prestarea de acte

sexuale cu făptuitorul sau în faţa acestuia sau a unui terţ sau la tolerarea de

acte sexuale asupra sa efectuate de către făptuitor sau de către un terţ,

b) prin supunere la muncă,

c) prin practicarea cerşetoriei sau

d) prin săvârşirea de fapte penale de către această persoană,

(2) această persoană urmează a fi ţinută în sclavie, stare de dependenţă

totală, sclavie pentru datorii sau în alte condiţii similare acestora sau

(3) acestei persoane urmează a-i fi prelevat în mod ilegal un organ.

Exploatarea prin supunere la muncă în înţelesul tezei 1 punctul 1 litera b

există atunci când, din dorinţa de a obţine câştiguri cu orice preţ, munca are

loc în condiţii care se afl ă în clară contradicţie cu condiţiile de muncă oferite

152 Codex penal

DE

angajaţilor care prestează o ocupaţie similară sau comparabilă (munca în scop de

exploatare).


1. prin violenţă, ameninţare cu un rău considerabil sau prin viclenie

recrutează, transportă, predă, adăposteşte sau cazează sau

2. răpeşte, preia controlul sau facilitează preluarea controlului de către un terţ asupra unei persoane care urmează a fi exploatată în modalitatea descrisă la alin. 1 teza 1 punctele 1-3.

(3) În cazurile prevăzute la alin. 1 pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la

10 ani dacă

1. la data săvârşirii faptei victima nu a împlinit vârsta de 18 ani,

2. prin faptă, autorul cauzează victimei o gravă vătămare corporală ori prin

faptă sau printr-un act săvârşit în timpul faptei pune victima, din culpă, în

pericol de moarte sau de a suferi grave deteriorări ale stării de sănătate a

acesteia sau

3. făptuitorul acţionează ca îndeletnicire sau ca membru al unui grup infrac

ţional.

În cazurile prevăzute la alin. 2, pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 10 ani

dacă există una din circumstanţele prevăzute la teza 1 punctele 1-3.

4. În cazurile prevăzute la alin. 1, 2 şi 3 teza 1 tentativa se pedepseşte.

§ 232a. Prostituţia forţată

(1) Se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 10 ani persoana care determină

o altă persoană, profi tând de situaţia personală sau fi nanciară difi cilă în care se

afl ă sau de neajutorarea ei ca urmare a faptului că se găseşte într-o ţară străină,

sau o persoană care nu a împlinit vârsta de 21 de ani

1. să înceapă sau să continue să practice prostituţia sau

2. să exercite acte sexuale prin care este exploatată cu făptuitorul sau

în faţa acestuia sau a unui terţ sau să permită făptuitorului sau unui terţ să

exercite astfel de acte asupra sa.


(3) Se pedepseşte cu închisoarea de la 1 an la 10 ani persoana care, prin

violenţă, prin ameninţarea cu un rău considerabil sau prin viclenie, determină o

persoană să înceapă sau să continue să practice prostituţia sau prestarea de acte

sexuale conform alin. 1 punctul 2.

(4) Dacă există una dintre circumstanţele prevăzute la § 232 alin. 3 teza 1

punctele 1-3, în cazurile prevăzute la alin. 1, pedeapsa este închisoarea de la 1 an

la 10 ani, iar în cazurile prevăzute la alin. 3, închisoarea de minimum 1 an.


E

DE

DE


luni la 5 ani, iar în cazurile mai puţin grave de la alin. 3 şi 4, pedeapsa este


(6) Se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani persoana care, în

schimbul unei prestaţii fi nanciare, exercită acte sexuale sau permite să i se

presteze acte sexuale de către o persoană care a devenit victimă

1. a unei fapte de trafi c de persoane prevăzute la § 232 alin. 1 teza 1 punctul

1 lit. a, inclusiv coroborat cu § 232 alin. 2 sau 2. a

unei fapte prevăzute la alin. 1-5,

profi tând de situaţia personală sau fi nanciară difi cilă în care se afl ă sau de

neajutorarea ei ca urmare a faptului că se găseşte într-o ţară străină. Nu se

pedepseşte conform tezei 1 persoana care sesizează în mod benevol autorităţile

competente sau determină în mod benevol sesizarea acestora cu privire la o faptă

prevăzută la teza 1 punctul 1 sau 2 săvârşită în detrimentul persoanei care

practică prostituţia conform teza 1 dacă la data sesizării fapta nu a fost

descoperită deja în tot sau în parte şi făptuitorul ştia sau, analizând situaţia,

trebuia să ştie.

§ 232b. Munca forţată


determină o altă persoană, profi tând de situaţia personală sau fi nanciară difi

cilă în care se afl ă sau de neajutorarea ei ca urmare a faptului că se găseşte

într-o ţară străină, sau care determină o persoană care nu a împlinit vârsta de

21 de ani

1. să înceapă sau să continue un anumit tip de muncă forţată (§ 232 alin. 1

teza 1),

2. să stea în sclavie, stare de dependenţă totală, sclavie pentru datorii sau în

condiţii similare acestora sau

3. să înceapă sau să continue să cerşească în scop de exploatare.


(3) Se pedepseşte cu închisoarea de la 1 an la 10 ani persoana care

determină o altă persoană prin violenţă, prin ameninţarea cu un rău

considerabil sau prin viclenie

1. să înceapă sau să continue un anumit tip de muncă forţată (§ 232 alin. 1

teza 1),

2. să stea în sclavie, stare de dependenţă totală, sclavie pentru datorii sau

condiţii similare acestora sau

3. să înceapă sau să continue să cerşească în scop de exploatare.

(4) Dispoziţiile § 232a alin. 4 şi 5 se aplică în mod corespunzător.

154 Codex penal

DE

§ 233. Exploatarea forţei de muncă


care exploatează o altă persoană, profi tând de situaţia personală sau fi nanciară

difi cilă în care se afl ă sau de neajutorarea ei ca urmare a faptului că se găseşte

într-o ţară străină, sau persoana care exploatează o persoană care nu a împlinit

vârsta de 21 de ani

1. prin muncă forţată conform § 232 alin. 1 teza 2,

2. la practicarea cerşetoriei sau

3. la săvârşirea de fapte penale de către această persoană.

(2) Pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 10 ani dacă

1. la data săvârşirii faptei victima nu a împlinit vârsta de 18 ani,

2. prin faptă, făptuitorul cauzează victimei o vătămare corporală

gravă ori prin faptă sau printr-un act săvârşit în timpul faptei pune victima,

din culpă, în pericol de moarte sau în pericolul unei grave deteriorări a stării

de sănătate a acesteia,

3. făptuitorul aduce victima într-o situaţie de difi cultate fi nanciară

ca urmare a faptului că nu îi plăteşte în tot sau în parte prestaţia cuvenită sau

agravează în mod considerabil difi cultăţile fi nanciare deja existente sau

4. făptuitorul acţionează ca membru al unui grup infracţional.


(4) În cazurile mai puţin grave de la alin. 1, pedeapsa este închisoarea de

până la 2 ani sau amenda, iar în cazurile mai puţin grave de la alin. 2, pedeapsa

este închisoarea de la 3 luni la 5 ani.


care favorizează săvârşirea unei fapte conform alin. 1 punctul 1 prin

1. facilitarea prestării unei munci în scop de exploatare (§ 232 alin. 1

teza 2),

2. facilitarea obţinerii de spaţii comerciale sau

3. facilitarea obţinerii de spaţii de locuit pentru persoana care

urmează a fi exploatată.

Dispoziţiile tezei 1 nu se aplică dacă fapta este pedepsită mai sever conform

altor dispoziţii.

§ 233a. Exploatarea prin lipsire de libertate în mod ilegal


sechestrează sau lipseşte de libertate în alt mod o altă persoană pe care o

exploatează în timp ce se afl ă în această situaţie

1. prin practicarea prostituţiei,

2. prin muncă conform § 232 alin. 1 teza 2,


E

DE

DE

3. prin practicarea cerşetoriei sau

4. prin săvârşirea de fapte penale de către această persoană.


(3) Dacă există una din circumstanţele prevăzute la § 233 alin. 2 punc tele 1-

4, în cazurile prevăzute la alin. 1, pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 10 ani.

(4) În cazurile mai puţin grave prevăzute la alin. 1, pedeapsa este închisoarea

de la 3 luni la 5 ani, iar în cazurile mai puţin grave prevăzute la alin. 3, pedeapsa

este închisoarea de la 6 luni la 10 ani.

§ 233b. Dispunerea măsurii libertăţii sub supraveghere

În cazurile prevăzute la § 232, § 232a alin. 1-5, § 232b, § 233 alin. 1-4 şi § 233a

instanţa poate dispune măsura libertăţii sub supraveghere (§ 68 alin. 1).

§ 234. Sechestrarea unei persoane

(1) Persoana care ţine o altă persoană sub stăpânirea sa prin violenţă,

prin ameninţare cu un rău considerabil sau prin viclenie în scopul de a o pune

într-o situaţie de neajutorare sau de a o trece în serviciul unei organizaţii

militare sau paramilitare din străinătate se pedepseşte cu închisoarea de la 1 an

la 10 ani.

(2) În cazurile mai puţin grave, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni

la 5 ani.

§ 234a. Deportarea forţată

(1) Persoana care duce o altă persoană prin viclenie, ameninţare cu un rău

considerabil sau violenţă într-un teritoriu din afara domeniului de aplicare a

prezentei legi sau o determină să se deplaseze în acel teritoriu sau o împiedică să

se întoarcă din acel teritoriu şi prin aceasta o supune pericolului de a fi urmărită

pe motive politice şi, cu încălcarea principiilor statului de drept, prin măsuri

violente şi arbitrare, de a o expune unor suferinţe fi zice sau psihice, de a fi

lipsită de libertate în mod ilegal sau de a fi considerabil limitată la nivel de

activitate profesională sau economică se pedepseşte cu închisoarea de minimum

1 an.


(3) Persoana care pregăteşte o astfel de faptă se pedepseşte cu închisoarea de


§ 235. Răpirea sau reţinerea unui minor


care răpeşte sau reţine faţă de părinţi, un părinte, tutore sau ocrotitor

1. o persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani prin violenţă,

156 Codex penal

DE

ameninţare cu un rău considerabil sau prin viclenie sau

2. un copil, fără să fi e membru de familie al acestuia.


1. răpeşte de la părinţi, de la un părinte, tutorelui sau de la

ocrotitorul un copil pentru a-l duce în străinătate sau

2. îl reţine în străinătate după ce a fost dus acolo sau după ce s-a dus

acolo.

(3) În cazurile prevăzute la alin. 1 punctul 2 şi alin. 2 punctul 1 tentativa se

pedepseşte.


1. prin fapta săvârşită, pune victima în pericol de moarte sau de gravă

deteriorare a stării de sănătate a acesteia sau cauzează victimei o afectare

considerabilă a dezvoltării fi zice sau mentale ori

2. săvârşeşte fapta în schimbul unei prestaţii fi nanciare sau cu intenţia de a

se îmbogăţi pe sine sau pe un terţ.

(5) Dacă prin fapta săvârşită făptuitorul cauzează moartea victimei, pedeapsa

este închisoarea de minimum 3 ani.


luni la 5 ani, iar în cazurile mai puţin grave de la alin. 5 pedeapsa este închisoarea


(7) În cazul faptei de răpire a minorilor acţiunea penală în cazurile prevăzute

la alin. 1-3 se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă, cu excepţia cazului în

care organele de urmărire penală consideră oportună sesizarea din ofi ciu motivat

de interesul public special în ce priveşte urmărirea penală.

§ 236. Trafi cul de minori

(1) Persoana care dă unei alte persoane, pe durată nedeterminată, copilul său, care încă nu a împlinit vârsta de 18 ani sau pupilul sau persoana asistată care încă nu a împlinit vârsta de 18 ani, neglijându-şi în mod grav obligaţia de îngrijire şi educare, acţionând în acest sens în schimbul unei prestaţii fi nanciare sau cu intenţia de a se îmbogăţi pe sine sau pe un terţ se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cum amendă. Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care, în cazurile prevăzute la teza 1, primeşte, pe durată nedeterminată, copilul, pupilul sau persoana asistată, acordând în schimb o prestaţie fi nanciară.

(2) Persoana care, în mod neautorizat 1. intermediază adopţia unei persoane care nu a împlinit vârsta de 18 ani sau 2. desfăşoară o activitate de intermediere care vizează ca un terţ să ia la el,

pe durată nedeterminată, o persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani, acţionând în acest sens în schimbul unei prestaţii fi nanciare sau cu intenţia de a


E

DE

DE

se îmbogăţi pe sine sau pe un terţ se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă. Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care, în calitate de intermediar al adopţiei unei persoane care nu a împlinit vârsta de 18 ani, acordă o prestaţie fi nanciară unei persoane în schimbul acordării aprobării necesare în scopul adopţiei. Dacă în cazurile prevăzute la teza 1 fapta are ca urmare faptul că persoana intermediată este adusă în ţară sau dusă în străinătate, pedeapsa este închisoarea de până la 5 ani sau amenda.

(3) Tentativa de pedepseşte. (4) Pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 10 ani dacă făptuitorul

1. acţionează din dorinţa de a obţine câştiguri cu orice preţ, ca îndeletnicire sau ca membru al unui grup infracţional specializat pe trafi cul de minori sau

2. prin fapta sa aduce copilul sau persoana intermediată în pericol de a-i fi afectată considerabil dezvoltarea fi zică sau mentală.

(5) În cazurile prevăzute la alin. 1 şi 3, instanţa poate reduce pedeapsa conform propriilor convingeri (§ 49 alin. 2) sau poate renunţa la aplicarea pedepsei, cu privire la participanţii şi, în cazurile prevăzute la alin. 2 şi 3, în ceea ce priveşte participanţii a căror implicare este redusă din punctul de vedere al stării fi zice sau mentale a copilului sau persoanei trafi cate,

§ 237. Căsătoria forţată

(1) Persoana care constrânge o altă persoană, în mod ilegal, prin violenţă sau prin ameninţare cu un rău considerabil, să încheie o căsătorie se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Fapta este ilegală dacă uzul de forţă sau ameninţarea cu acel rău poate fi considerată reprobabilă în raport de scopul urmărit.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care, în vederea săvârşirii faptei prevăzute la alin. 1, prin violenţă, prin ameninţare cu un rău considerabil sau prin viclenie, duce persoana într-un teritoriu din afara domeniul de aplicare teritorială a prezentei legi sau o determină să se deplaseze acolo sau o împiedică să se întoarcă de acolo.


(4) În cazurile mai puţin grave, pedeapsa este închisoarea de până la 3 ani sau

amenda.

§ 238. Urmărirea unei persoane


care urmăreşte o altă persoană într-un mod care este de natură a afecta în mod

considerabil modul de viaţă al acesteia, prin aceea că

1. doreşte să identifi ce localizarea unei persoane,

2. încearcă să ia legătura cu această persoană, prin utilizarea

mijloacelor de telecomunicaţii sau a altor mijloace de comunicare sau prin

158 Codex penal

DE

terţe persoane, 3. prin utilizarea abuzivă a datelor personale ale acestei

persoane

a) lansează comenzi de produse şi servicii pentru aceasta sau

b) determină terţe persoane să ia legătura cu aceasta

4. ameninţă această persoană cu încălcarea vieţii, integrităţii fi zice,

sănătăţii sau libertăţii persoanei, a unui aparţinător al acesteia sau al altei

persoane apropiate acesteia sau

5. săvârşeşte un alt act comparabil.

(2) Pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 5 ani dacă prin fapta sa

făptuitorul aduce victima, un aparţinător al victimei sau o altă persoană apropiată

victimei în pericol de moarte sau al unei deteriorări grave a stării de sănătate.

(3) Dacă prin fapta sa făptuitorul încearcă să omoare victima, un aparţinător

al acesteia sau o altă persoană apropiată victimei pedeapsa este închisoarea de la 1

an la 10 ani.

(4) În cazurile prevăzute la alin. 1, acţiunea penală se pune în mişcare doar la

plângerea prealabilă a victimei, cu excepţia cazului în care organele de urmărire

penală consideră oportună sesizarea din ofi ciu motivat de interesul public special

în ce priveşte urmărirea penală.

§ 239. Lipsirea de libertate în mod ilegal

(1) Persoana care închide într-un spaţiu o altă persoană sau o lipseşte de

libertate în alt mod se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.



1. lipseşte de libertate victima timp de mai mult de o săptămână sau

2. prin fapta sau printr-un act săvârşit în timpul comiterii faptei

cauzează victimei o gravă deteriorare a stării de sănătate.

(4) Dacă făptuitorul, prin fapta sa sau printr-un act săvârşit în timpul

comiterii faptei, încearcă să omoare victima, pedeapsa este închisoarea de

minimum 3 ani.




§ 239a. Răpirea în scop de şantaj

(1) Persoana care răpeşte o altă persoană sau ţine o altă persoană sub

stăpânirea sa în scopul de a profi ta (§ 253) de grija victimei pentru propria sa

situaţie sau de grija unui terţ pentru situaţia victimei sau persoana care profi tă în

scop de şantaj de starea pe care i-a creat-o unei persoane printr-o astfel de

acţiune se pedepseşte cu închisoarea de minimum 5 ani.


E

DE

DE

(2) În cazurile mai puţin grave, pedeapsa este închisoarea de minimum 1 an.

(3) Dacă prin fapta sa făptuitorul cauzează, din culpă, moartea victimei

pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de minimum 10 ani.

(4) Instanţa poate reduce pedeapsa conform § 49 alin. 1 dacă făptuitorul,

renunţând la prestaţia urmărită, permite victimei să revină în mediul său familial.

Dacă acest rezultat se produce fără intervenţia făptuitorului este sufi cient efortul

său serios de a obţine rezultatul.

§ 239b. Luarea de ostatici

(1) Persoana care răpeşte o altă persoană sau ţine o altă persoană sub

stăpânirea sa în scopul de a o constrânge pe aceasta sau pe o terţă persoană,

prin ameninţarea cu moartea sau cu o gravă vătămare corporală (§ 226) a

victimei sau cu lipsirea ilegală de libertate timp de mai mult de o săptămână,

prin acţiune sau omisiune, să comită o faptă sau persoana care profi tă în

scopul unei astfel de constrângeri de starea pe care i-a creat-o unei persoane

printr-o astfel de acţiune se pedepseşte cu închisoarea de minimum 5 ani.

(2) Dispoziţiile § 239a alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător.

§ 239c. Libertatea sub supraveghere

În cazurile prevăzute la § 239a şi § 239b, instanţa poate dispune măsura

libertăţii sub supraveghere (§ 68 alin. 1).

§ 240. Constrângerea

(1) Persoana care constrânge în mod ilegal o altă persoană, prin

violenţă sau prin ameninţare cu un rău considerabil, prin acţiune sau omisiune

să comită o faptă se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă.

(2) Fapta este ilegală dacă uzul de forţă sau ameninţarea cu acel rău

pot fi considerate reprobabile în raport de scopul urmărit.


(4) În cazurile deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 6

luni la

5 ani. Un caz deosebit de grav este, de regulă, atunci când făptuitorul

1. constrânge o gravidă la întrerupere de sarcină sau

2. abuzează, în calitate de funcţionar public, de autoritatea sau funcţia sa.

§ 241. Ameninţarea

(1) Persoana care ameninţă o altă persoană cu săvârşirea unei fapte penale

împotriva acesteia sau a unei persoane apropiate acesteia se pedepseşte cu


(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care, cu ştiinţă, pretinde în

160 Codex penal

DE

faţa unei persoane că asupra acesteia sau asupra unei persoane apropiate acesteia

urmează a fi săvârşită o infracţiune.

§ 241a. Defăimarea politică

(1) Persoana care, printr-o plângere penală sau printr-un denunţ, expune o

altă persoană pericolului de a fi persecutată pe motive politice şi de a-i cauza,

contrar principiilor statului de drept, prin măsuri violente sau arbitrare, suferinţe

fi zice sau moartea, precum şi pericolului de a fi privată de libertate în mod ilegal

sau de a fi grav afectată în ceea ce priveşte cariera profesională sau situaţia fi

nanciară se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care furnizează sau transmite

informaţii despre o altă persoană şi o expune în acest mod pericolului de a fi

persecutată politic conform alin. 1.


(4) Dacă prin plângere penală, denunţ sau prin furnizarea de informaţii se

face o afi rmaţie mincinoasă despre cealaltă persoană sau dacă fapta a fost

săvârşită cu intenţia de a cauza una dintre urmările prevăzute la alin. 1 sau dacă

este un caz deosebit de grav, pedeapsa poate fi închisoarea de la 1 an la 10 ani.

SECŢIUNEA XIX Furtul şi delapidarea

§ 242. Furtul

(1) Persoana care sustrage unei alte persoane un bun mobil cu

intenţia de a-şi însuşi bunul pentru sine sau pentru un terţ se pedepseşte cu



§ 243. Furtul califi cat

(1) În cazurile deosebit de grave, furtul se pedepseşte cu închisoarea de la 3

luni la 10 ani. Un caz deosebit de grav este, de regulă, atunci când făptuitorul

1. în scopul de a săvârşi fapta, pătrunde prin forţare, prin escaladare, prin

folosirea unei chei mincinoase sau a altui dispozitiv conceput pentru alte scopuri

decât pentru deschiderea legală a unei clădiri, a unui spaţiu de servicii sau spaţiu

comercial sau în alt spaţiu închis sau se ascunde în acel spaţiu,

2. fură un bun care este asigurat special împotriva sustragerii printr-un

recipient închis sau alt dispozitiv de protecţie,

3. fură ca îndeletnicire,

4. fură dintr-o biserică sau dintr-o clădire sau un alt spaţiu destinat

exercitării unei practici religioase un bun care serveşte la ofi cierea serviciului

religios sau la practica religioasă,


E

DE

DE

5. fură un bun care prezintă importanţă pentru ştiinţă, artă sau istorie sau

pentru dezvoltarea tehnicii şi care se afl ă într-o colecţie general accesibilă sau

este expus public,

6. fură un bun, profi tând de starea de neajutorare a altei persoane, de un

accident sau de un pericol general sau

7. fură o armă de foc cu funcţionare manuală pentru a cărei achiziţie este

necesară autorizarea conform Legii privind regimul armelor, o mitralieră, un

pistol-mitralieră, o armă automată sau semiautomată sau o armă de război care

conţine substanţe explozibile în sensul Legii privind controlul armelor de război

sau substanţe explozibile.

(2) În cazurile prevăzute la alin. 1 teza 2 punctele 1-6, cazul deosebit de grav

este exclus dacă fapta se referă la un bun cu o valoare redusă.

§ 244. Furtul săvârşit prin folosirea unei arme; furtul săvârşit în cadrul unui

grup infracţional; furtul din locuinţe

(1) Se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 10 ani persoana care 1.

săvârşeşte un furt pentru care persoana sau un alt participant

a) poartă asupra sa o armă sau un alt instrument periculos,

b) un alt instrument sau mijloc menit să împiedice sau să depăşească prin

violenţă sau ameninţare cu violenţa rezistenţa unei alte persoane,

2. în calitate de membru al unui grup infracţional specializat în săvârşirea în

formă continuată a unor fapte de tâlhărie sau furt, fură cu participarea unui alt

membru al grupului infracţional sau

3. săvârşeşte un furt, scop în care pătrunde într-o locuinţă prin forţare,

escala dare sau prin folosirea unei chei mincinoase sau a altui dispozitiv conceput

pentru alte scopuri decât pentru deschiderea legală sau se ascunde în acea

locuinţă.


(3) În cazurile mai puţin grave de la alin. 1 punctele 1-3, pedeapsa este


(4) Dacă fapta de furt din locuinţe conform alin. 1 punctul 3 se referă la o

locuinţă privată permanentă, pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 10 ani.

§ 244a. Furtul califi cat săvârşit în cadrul unui grup infracţional


săvârşeşte fapta de furt în condiţiile prevăzute la § 243 alin. 1 teza 2 sau în

cazurile prevăzute la § 244 alin. 1 punctul 1 sau 3 în calitate de membru al unui

grup infracţional specializat în săvârşirea în formă continuată a unor fapte de

tâlhărie şi furt, cu participarea unui alt membru al grupului infracţional.

(2) În cazurile mai puţin grave, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5

162 Codex penal

DE

ani.

(3) (abrogat)

§ 245. Libertatea sub supraveghere

În cazurile prevăzute la § 242-244a instanţa poate dispune măsura libertăţii sub

supraveghere (§ 68 alin. 1).

§ 246. Delapidarea

(1) Persoana care îşi însuşeşte în mod ilegal un bun mobil pentru sine sau

pentru un terţ se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă dacă

fapta nu este pedepsită mai sever prin alte dispoziţii.

(2) Dacă în cazurile prevăzute la alin. 1 bunul i-a fost încredinţat

făptuitorului, pedeapsa este închisoarea de până la 5 ani sau amenda.


§ 247. Furtul de la membri de familie sau de la persoane din aceeaşi

gospodărie

Dacă victima faptei de furt sau delapidare este un membru de familie, tutorele

sau îngrijitorul făptuitorului sau dacă victima trăieşte în aceeaşi gospodărie cu

făptuitorul, acţiunea penală se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a

victimei.

§ 248. (abrogat) § 248a. Furtul şi delapidarea de bunuri cu valoare redusă

În cazurile prevăzute la § 242 şi 246, acţiunea penală pentru furtul şi

delapidarea de bunuri cu valoare redusă §se pune în mişcare doar la plângerea

prealabilă a victimei, cu excepţia cazului în care organele de urmărire penală

consideră oportună sesizarea din ofi ciu motivată de interesul public special în ce

priveşte urmărirea penală

§ 248b. Utilizarea neautorizată a unui autovehicul

(1) Persoana care utilizează un autovehicul sau o bicicletă fără autorizarea

persoanei îndreptăţite se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu

amendă dacă fapta nu este pedepsită mai sever prin alte dispoziţii.



victimei.

(4) În înţelesul prezentei dispoziţii autovehicule sunt acele vehiculele puse în

mişcare prin forţa motrice, autovehicule terestre, doar în măsura în care nu

constituie material rulant pe calea ferată.


E

DE

DE

§ 248c. Sustragerea de energie electrică

(1) Persoana care sustrage energie electrică dintr-o instalaţie sau

facilitate electrică cu ajutorul unui conductor care nu este destinat pentru a fi

utilizat în scopul extragerii de energie din instalaţie sau facilitate, dacă

săvârşeşte fapta cu intenţia de a-şi însuşi ilegal energia electrică pentru sine sau

pentru un terţ, se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.


(3) Dispoziţiile § 247 şi § 248a se aplică în mod corespunzător.

(4) Dacă acţiunea prevăzută la alin. 1 este săvârşită cu intenţia de a

cauza în mod ilegal unei alte persoane un prejudiciu, pedeapsa este închisoarea

de până la 2 ani sau amenda. Acţiunea penală se pune în mişcare doar la

plângerea prealabilă a victimei.

SECŢIUNEA XX

Tâlhăria şi şantajul

§ 249. Tâlhăria

(1) Persoana care, prin violenţă îndreptată împotriva altei persoane

sau prin ameninţare cu un pericol iminent la integritatea fi zică sau viaţa

persoanei, sustrage acesteia un bun mobil cu intenţia de a-şi însuşi bunul

respectiv pentru sine sau pentru un terţ se pedepseşte cu închisoarea de

minimum 1 an.


la 5 ani.

§ 250. Tâlhăria califi cată

(1) Pedeapsa este închisoarea de minimum 3 ani atunci când

1. autorul sau un participant la infracţiune

a) poartă asupra sa o armă sau un alt instrument periculos,

b) are asupra sa un alt instrument sau mijloc menit să împiedice sau

să înfrângă rezistenţa unei alte persoane prin violenţă sau ameninţare cu

violenţa,

c) prin fapta sa, pune o altă persoană în pericolul unei grave

deteriorări a

stării sale de sănătate sau

2. făptuitorul săvârşeşte fapta în calitate de membru al unui grup

infracţional specializat în săvârşirea în formă continuată de fapte de tâlhărie

sau furt, cu participarea unui alt membru al grupului infracţional.

(2) Pedeapsa este închisoarea de minimum 5 ani dacă făptuitorul sau un alt

164 Codex penal

DE

participant la tâlhărie

1. utilizează la săvârşirea faptei o armă sau un alt instrument periculos,

2. în cazurile prevăzute la alin. 1 punctul 2, poartă asupra sa o armă sau

3. exercită asupra unei alte persoane

a) acţiuni de gravă agresiune fi zică sau

b) aduce persoana în pericol de moarte.

(3) În cazurile mai puţin grave de la alin. 1 şi 2, pedeapsa este închisoarea de la

1 an la 10 ani.

§ 251. Tâlhăria urmată de moartea victimei

Dacă prin fapta de tâlhărie (§ 249 şi § 250) făptuitorul cauzează, din culpă,

moartea unei persoane, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de

minimum 10 ani.

§ 252. Furtul şi uzul de violenţă

Persoana care, prinsă în fl agrant în timpul săvârşirii unei fapte de furt, în

scopul de a rămâne în posesia bunurilor furate, exercită acte de violenţă

împotriva unei alte persoane sau o ameninţă cu un pericol iminent la adresa

integrităţii fi zice şi la adresa vieţii, se pedepseşte la fel ca autorul faptei de

tâlhărie.

§ 253. Şantajul

(1) Persoana care constrânge o altă persoană în mod ilegal prin violenţă sau

prin ameninţarea cu un rău considerabil să facă, să nu facă sau să sufere ceva şi

prin aceasta prejudiciază patrimoniul persoanei constrânse sau al unei alte

persoane, în scopul de a se îmbogăţi în mod ilegal pe sine sau pe un terţ, se


(2) Fapta este ilegală dacă uzul de forţă sau ameninţarea cu acel rău pot fi

considerate reprobabile în raport de scopul urmărit.



an. Un caz deosebit de grav este, de regulă, situaţia în care făptuitorul acţionează

în calitate de membru al unui grup infracţional specializat în săvârşirea în formă

continuată de fapte de şantaj. § 254. (abrogat)

§ 255. Şantajul prin acte de violenţă

Dacă fapta de şantaj este săvârşită prin acte de violenţă îndreptate împotriva

unei alte persoane sau prin ameninţarea acesteia cu un pericol iminent la adresa

integrităţii fi zice şi a vieţii, făptuitorul se pedepseşte la fel ca autorul faptei de

tâlhărie.


E

DE

DE


În cazurile prevăzute la § 249-255, instanţa poate dispune măsura libertăţii sub


SECŢIUNEA XXI

Favorizarea şi tăinuirea

§ 257. Favorizarea

(1) Persoana care acordă ajutor unei alte persoane care a săvârşit o faptă

ilegală cu intenţia de a-i asigura păstrarea produselor infracţiunii se pedepseşte cu


(2) Pedeapsa nu poate fi mai severă decât pedeapsa prevăzută pentru

infracţiunea predicat.

(3) Nu se pedepseşte pentru favorizare persoana care este pasibilă de

pedeapsă pentru participarea la săvârşirea infracţiunii predicat. Această dispoziţie

nu se aplică pentru persoana care incită la favorizarea infractorului o persoană

care nu a participat la săvârşirea infracţiunii predicat.

(4) În cazul faptei de favorizare, acţiunea penală se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă, cu autorizarea sau la cererea de urmărire a unui stat străin, dacă autorul poate fi supus urmăririi penale pentru comiterea infracţiunii principale sau pentru participaţie numai în baza unei plângeri prealabile, a unei autorizaţii sau a unei cereri.

§ 258. Zădărnicirea urmăririi penale

(1) Persoana care, cu intenţie, zădărniceşte în tot sau în parte ca o altă persoană să fi e sancţionată sau supusă unei măsuri (§ 11 alin. 1 punctul 8) conform Codului penal se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care cu intenţie sau cu ştiinţă zădărniceşte în tot sau în parte punerea în executare a unei pedepse sau măsuri dispuse împotriva unei alte persoane.

(3) Pedeapsa nu poate fi mai severă decât pedeapsa prevăzută pentru infracţiunea predicat.

(4) Tentativa se pedepseşte. (5) Nu se pedepseşte pentru zădărnicirea urmăririi penale persoana care,

prin fapta sa, doreşte, în acelaşi timp, în tot sau în parte, să zădărnicească ca ea însăşi să fi e sancţionată sau supusă unei măsuri sau ca împotriva ei să se pună în executare pedeapsa sau măsura dispusă.

(6) Persoana care săvârşeşte fapta în favoarea unui aparţinător nu se

166 Codex penal

DE

pedepseşte.

§ 258a. Zădărnicirea urmăririi penale de către un funcţionar public

(1) În cazurile prevăzute la § 258 alin. 1, dacă făptuitorul, în calitate de funcţionar public, participă la procesul penal sau la procedura de dispunere a unei măsuri (§ 11 alin. 1 punctul 8) sau dacă făptuitorul, în cazurile prevăzute la § 258 alin. 2, în calitate de funcţionar public, participă la punerea în executare a pedepsei sau măsurii, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar în cazurile mai puţin grave, pedeapsa este închisoarea de până la 3 ani sau amenda.

(2) Tentativa se pedepseşte. (3) Dispoziţiile § 258 alin. 3 şi 6 nu se aplică.

§ 259. Tăinuirea

(1) Persoana care, în scopul de a obţine un folos material pentru sine sau pentru un terţ, cumpără sau îşi procură în alt mod, vinde sau ajută la vinderea unui bun pe care o altă persoană l-a furat sau l-a dobândit prin săvârşirea unei fapte penale contra patrimoniului se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amenda.

(2) Dispoziţiile § 247 şi § 248a se aplică în mod corespunzător. (3) Tentativa se pedepseşte.

§ 260. Tăinuirea ca îndeletnicire; tăinuirea săvârşită în cadrul unui grup

infracţional

(1) Se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 10 ani persoana care săvârşeşte

fapta de tăinuire

1. ca îndeletnicire sau

2. în calitate de membru al unui grup infracţional specializat pe

săvârşirea de fapte de tâlhărie, furt sau tăinuire.


(3) (abrogat).

§ 260a. Tăinuirea săvârşită în cadrul unui grup infracţional ca îndeletnicire


săvârşeşte ca îndeletnicire fapta de tăinuire în calitate de membru al unui grup

infracţional specializat pe săvârşirea de fapte de tâlhărie, furt sau tăinuire.


la 5 ani.

(3) (abrogat).


E

DE

DE

§ 261. Spălarea banilor; disimularea originii produselor infracţiunii

(1) Persoana care ascunde sau disimulează originea ori zădărniceşte stabilirea

originii, identifi carea sau confi scarea unui bun provenit din săvârşirea unei fapte

ilegale prevăzute la teza 2 se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani. Fapte

ilegale în înţelesul dispoziţiilor de la teza 1 sunt:

1. infracţiunile,

2. delictele prevăzute la

a) § 108e, 332 alin. 1 şi 3, precum şi § 334, fi ecare şi coroborat cu §

335a,

b) § 29 alin. 1 teza 1 din Legea stupefi antelor şi § 19 alin. 1 punctul

1 din Legea privind controlul substanţelor interzise,

3. delictele prevăzute la § 373 şi § 374 alin. 2 din Legea privind taxele şi

impozitele, fi ecare şi coroborat cu § 12 alin. 1 din Legea de organizare a pieţelor

şi plăţilor directe, 4. delictele prevăzute la

a) § 152a, 181a, 232 alin. 1-3 teza 1 şi alin. 4, § 232a alin. 1 şi 2, § 232b alin.

1 şi 2, § 233 alin. 1-3, § 233a alin. 1 şi 2, § 242, 246, 253, 259, 263-264, 265c, 266,

267, 269, 271, 284, 299, 326 alin. 1, 2 şi 4, § 328 alin. 1, 2 şi 4, precum şi § 348,

b) § 96 din Legea privind reşedinţa, § 84 din Legea azilului, § 370 din Legea

privind taxele şi impozitele, § 119 alin. 1-4 din Legea privind comerţul cu hârtii

de valoare, precum şi § 143, 143a şi 144 din Legea privind mărcile, § 106-108b

din Legea privind dreptul de proprietate intelectuală, § 25 din Legea privind

protecţia modelelor de utilitate, § 51 şi § 65 din Legea privind designul, § 142 din

Legea privind patentele, § 10 din Legea privind protecţia semi-conductorilor şi §

39 din Legea privind protecţia soiurilor de plante, săvârşite ca îndeletnicire sau de

un membru al unui grup organizat specia-

lizat pe săvârşirea în formă continuată de astfel de fapte şi

5. delictele prevăzute la § 89a şi 89c şi § 129 şi 129a alin. 3 şi 5, fi ecare şi

coroborat cu § 129b alin. 1, precum şi delicte săvârşite de un membru al unui

grup de crimă organizată sau terorism (§ 129, 129a, fi ecare şi coroborat cu §

129b alin. 1).

Teza 1 se aplică în cazurile de evaziune fi scală săvârşită ca îndeletnicire sau în

cadrul unui grup infracţional conform § 370 din Legea privind taxele şi

impozitele în ce priveşte cheltuielile şi restituirile şi scutirile ilegale de impozite

obţinute prin evaziune fi scală, precum şi în cazurile prevăzute la teza 2

punctul 3, inclusiv pentru un bun în legătură cu care plata anumitor taxe şi

impozite a fost omisă.


1. îşi procură pentru sine sau pentru o altă persoană sau 2.

păstrează sau utilizează pentru sine sau pentru un terţ

168 Codex penal

DE

un bun dintre cele menţionate la alin. 1, dacă a cunoscut originea bunului

la momentul la care a dobândit bunul.



ani. Un caz deosebit de grav există, de regulă, atunci când făptuitorul acţionează

ca îndeletnicire sau ca membru al unui grup infracţional specializat pe săvârşirea

în formă continuată a faptei de spălare a banilor.

(5) Persoana care, în cazurile prevăzute la alin. 1 sau 2, din culpă, nu

realizează că bunul provine din săvârşirea unei fapte ilegale prevăzute la alin. 1 se

pedepseşte cu închisoare de până la 2 ani sau cu amendă.

(6) Fapta nu se pedepseşte conform alin. 2 dacă anterior un terţ a obţinut

bunul fără să săvârşească o faptă penală.

(7) Bunurile la care se referă fapta penală pot face obiectul măsurii confi

scării. Dispoziţiile § 74a se aplică.

(8) Bunurilor prevăzute la alin. 1, 2 şi 5 le sunt asimilate bunurile care provin

din săvârşirea unei fapte în străinătate, dacă fapta se pedepseşte cu pedeapsă şi la

locul săvârşirii faptei.

(9) Nu se pedepseşte conform alin. 1-5

1. persoana care sesizează fapta din proprie iniţiativă la autoritatea

competentă sau determină din proprie iniţiativă o astfel de sesizare, dacă la data

respectivă fapta nu fusese deja descoperită în tot sau în parte şi făptuitorul

cunoştea acest aspect sau analizând rezonabil starea de fapt putea să se aştepte la

acest lucru şi

2. în cazurile prevăzute la alin. 1 sau alin. 2 în condiţiile menţionate la

punctul 1 determină confi scarea bunului la care se referă fapta penală.

Nu se pedepseşte conform dispoziţiilor alin. 1-5 nici persoana care se face

vinovată de participare la săvârşirea infracţiunii predicat. Cauza de nepedepsire,

conform tezei 2, este exclusă dacă autorul sau participantul introduce în circulaţie

un bun provenit din săvârşirea uneia dintre faptele penale prevăzute la alin. 1 teza

2, disimulând astfel originea ilicită a bunului.

(10) (abrogat)


În cazurile prevăzute la § 259-261, instanţa poate dispune măsura libertăţii sub

supraveghere.

SECŢIUNEA XII

Înşelăciunea şi abuzul de încredere


E

DE

DE

§ 263. Înşelăciunea

(1) Persoana care, cu intenţia de a-şi procura pentru sine sau pentru un terţ

un folos necuvenit, prejudiciază patrimoniul unei alte persoane prin aceea că o

induce sau o menţine în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase sau prin prezentarea ca mincinoasă a unei fapte adevărate se




ani. Un caz deosebit de grav există, de regulă, atunci când făptuitorul

1. acţionează ca îndeletnicire sau ca membru al unui grup infracţional

specializat în săvârşirea faptelor de fals intelectual sau înşelăciune,

2. cauzează o pierdere patrimonială de mari proporţii sau acţionează cu

intenţia ca prin săvârşirea în formă continuată a faptei de înşelăciune să aducă un

număr mare de persoane în pericolul de a-şi pierde patrimoniul,

3. aduce o altă persoană în difi cultăţi fi nanciare,

4. abuzează de responsabilităţile sau de poziţia sa de funcţionar public sau

funcţionar european sau

5. simulează un eveniment asigurat după ce făptuitorul sau o altă persoană a

incendiat în acest scop un bun de o valoare considerabilă sau bunul respectiv a

fost distrus în tot sau în parte prin incendiere sau s-a cauzat scufundarea sau

naufragierea unei ambarcaţiuni.

(4) Dispoziţiile § 243 alin. 2, precum şi § 247 şi 248a se aplică în mod

corespunzător.

(5) Cu închisoarea de la 1 an la 10 ani, iar în cazurile mai puţin grave,

cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani, se pedepseşte persoana care săvârşeşte

fapta de înşelăciune ca îndeletnicire în calitate de membru al unui grup

infracţional specializat în săvârşirea de fapte penale prevăzute la § 263-264 sau

267-269.

(6) Instanţa poate dispune măsura libertăţii sub supraveghere (§ 68

alin. 1).

(7) (abrogat).

§ 263a. Frauda informatică

(1) Persoana care, cu intenţia de a-şi procura pentru sine sau pentru un terţ

un folos necuvenit, prejudiciază patrimoniul unei alte persoane prin aceea că

infl uenţează rezultatul unui proces de prelucrare a datelor prin confi gurarea

incorectă a programului, prin utilizarea de date incorecte sau incomplete, prin

utilizarea neautorizată de date sau, în alt mod, prin exercitarea altei infl uenţe

neautorizate asupra procesării se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau

cu amendă.

170 Codex penal

DE

(2) Dispoziţiile § 263 alin. 2-6 se aplică în mod corespunzător.

(3) Persoana care pregăteşte o faptă prevăzută la alin. 1 prin aceea că

produce, îşi procură pentru sine sau pentru o altă persoană, oferă spre vânzare,

păstrează sau transmite altei persoane programe informatice al căror scop este

săvârşirea unei astfel de fapte se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu

amendă.

(4) În cazurile prevăzute la alin. 3, dispoziţiile § 149 alin. 2 şi 3 se aplică în

mod corespunzător.

§ 264. Frauda în domeniul subvenţiilor


1. face declaraţii incorecte sau incomplete în faţa unei autorităţi competente

pentru aprobarea unei subvenţii sau în faţa altei entităţi sau persoane implicate în

procedura acordării de subvenţii (subvenţionatorul) cu privire la aspecte

relevante pentru acordarea unei subvenţii în benefi ciul propriei persoane sau al

altei persoane, declaraţii care se constituie într-un avantaj pentru propria

persoană sau pentru altă persoană,

2. utilizează, în ceea ce priveşte subvenţia, un bun sau o prestaţie fi nan

ciară a cărei utilizare este restricţionată prin dispoziţii legale sau de către

subvenţionator, cu încălcarea restricţionării privind utilizarea,

3. nu informează subvenţionatorul cu privire la aspecte relevante privind

subvenţia, contrar dispoziţiilor legale privind acordarea de subvenţii sau

4. face uz, în cadrul unei proceduri de acordare a unei subvenţii, de un

certifi cat privind dreptul la o subvenţie sau privind aspecte relevante privind

subvenţia, certifi cat obţinut prin furnizarea de date incorecte sau incomplete.


10 ani. Un caz deosebit de grav există, de regulă, atunci când făptuitorul

1. dobândeşte pentru sine sau pentru o altă persoană o subvenţie

necuvenită consistentă, urmărindu-şi cu înverşunare propriul interes sau utilizând

documente contrafăcute sau falsifi cate,

2. abuzează de responsabilităţile sau de poziţia sa de funcţionar public sau

funcţionar european sau

3. profi tă de ajutorul unui funcţionar public sau funcţionar european care

abuzează de poziţia sa.


(4) În cazul prevăzut la alin. 1 punctul 2, tentativa se pedepsește.

(5) În cazurile prevăzute la alin. 1 punctele 1-3, persoana care acţionează prin

imprudenţă se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă.


E

DE

DE

(6) Nu se pedepseşte conform alin. 1 şi 5 persoana care, în mod benevol,

împiedică acordarea subvenţiei în baza faptei săvârşite. Dacă subvenţia nu este

acordată fără implicarea făptuitorului, acesta nu se pedepseşte dacă se străduieşte

în mod benevol şi serios să împiedice acordarea subvenţiei.

(7) Pe lângă pedeapsa cu închisoarea de minimum un an pentru una din

faptele penale prevăzute la alin. 1-3, instanţa poate interzice exercitarea dreptului

de a ocupa funcţii publice, precum şi a dreptului de a alege şi de a fi ales (§ 45

alin. 2). Bunurile la care se referă fapta pot face obiectul măsurii confi scării;

dispoziţiile § 74a se aplică.

(8) În înţelesul prezentei dispoziţii prin subvenţie se înţelege

1. o sumă de bani din fonduri publice conform dreptului federal şi de land

acordată întreprinderilor şi companiilor care, cel puţin în parte

a) se acordă fără luarea în considerare a condiţiilor de pe piaţă şi

b) serveşte stimulării economiei;

2. o sumă de bani din fonduri publice conform dreptului Uniunii Europene

care, cel puţin în parte, nu trebuie rambursată.

În înţelesul dispoziţiilor de la teza 1, întreprindere sau companie este şi

întreprinderea publică.

(9) Aspecte relevante pentru acordarea unei subvenţii în înţelesul alin. 1 sunt

aspectele

1. care, prin efectul legii sau în baza unei legi, sunt denumite de

subvenţionator aspecte relevante sau

2. de care depinde din punct de vedere legal sau al prevederilor contractului

de subvenționare aprobarea, acordare, solicitarea de returnare, reînnoirea sau

continuarea unei subvenţii.

§ 264a. Înşelăciunea în domeniul investiţiilor de capital

(1) Persoana care, în legătură cu

1. tranzacţionarea titlurilor de valoare, drepturilor de subscriere sau a

părţilor sociale care trebuie să permită participarea la profi tul unei companii sau

2. oferta de a mări investiţia de capital în astfel de părţi socialeface declaraţii

incorecte sau păstrează tăcerea cu privire la aspecte dezavantajante în prospecte,

în prezentări sau tabele privind situaţia activelor faţă de un număr semnifi cativ

de persoane în legătură cu circumstanţe relevante pentru luarea deciziei privind

cumpărarea sau mărirea de capital se pedepseşte cu închisoarea de până la 2

ani sau cu amendă.

(2) Dispoziţiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător dacă fapta se referă

la părţi sociale, la un patrimoniu pe care compania îl administrează în nume

propriu, dar în contul unui terţ.

172 Codex penal

DE

(3) Nu se pedepseşte conform alin. 1 şi 2 persoana care, din proprie

iniţiativă, împiedică ca prestaţia care depinde de cumpărarea sau mărirea de

capital să se concretizeze în baza faptei săvârşite. Dacă prestaţia nu se

concretizează fără implicarea făptuitorului, acesta nu se pedepseşte dacă se

străduieşte în mod benevol şi serios să împiedice concretizarea prestaţiei.

§ 265. Înşelăciunea săvârşită în dauna asigurătorilor

(1) Persoana care deteriorează, distruge, limitează utilizarea, aruncă

sau transmite altei persoane un bun asigurat împotriva distrugerii, deteriorării,

limitării utilizării, pierderii sau furtului, în scopul de a-şi procura pentru sine

sau pentru un terţ prestaţii din asigurare, se pedepseşte cu închisoarea de până

la 3 ani sau cu amendă dacă fapta nu se pedepseşte conform § 263.


§ 265a. Abuzul de aparate automate

(1) Persoana care abuzează de serviciile unui aparat automat sau ale

unei reţele publice de telecomunicaţii, de transportul cu un mijloc de transport

sau de accesul la un spectacol sau într-o instituţie cu intenţia de a nu achita

taxa de intrare se pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă

dacă fapta nu este pedepsită mai sever prin alte dispoziţii.


(3) Dispoziţiile § 247 şi 248a se aplică în mod corespunzător.

§ 265b. Obţinerea unui credit prin înşelăciune

(1) Persoana care, în relaţia cu o întreprindere sau companie, în legătură cu o

cerere de acordare, continuare sau modifi care a condiţiilor de creditare în

favoarea unei întreprinderi sau companii sau a unei întreprinderi sau companii fi

ctive

1. în ce priveşte situaţia fi nanciară

a) prezintă documente incorecte sau incomplete, mai exact bilanţuri conta-

bile, conturi de profi t şi pierdere sau rezultate de expertiză sau

b) face declaraţii scrise incorecte sau incomplete

care sunt în avantajul solicitantului de credit şi prezintă importanţă sub

aspectul deciziei privind o astfel de cerere sau

2. nu comunică astfel de înrăutăţiri ale situaţiei economice prezentate în

documente sau declaraţii cu ocazia depunerii cererii şi care prezintă importanţă

sub aspectul deciziei privind o astfel de cerere se pedepseşte cu închisoarea de


(2) Nu se pedepseşte conform alin. 1 persoana care, în mod benevol,

împie dică faptul ca, în baza faptei săvârşite, creditorul să acorde creditul


E

DE

DE

solicitat. Când creditul nu este acordat fără implicarea făptuitorului, acesta nu

se pedepseşte dacă se străduieşte în mod benevol şi serios să împiedice

acordarea creditului.

(3) În înţelesul alin. 1 sunt

1. întreprinderi şi companii, independent de obiectul de activitate, acele

entităţi care necesită în funcţie de tip şi mărime un mod de organizare conform

standardelor comerciale;

2. credite împrumuturi de orice tip, credite pentru activităţi comerciale,

dobândirea contra cost şi amânarea pretenţiilor de plată, decontarea de cambii şi

cecuri şi preluarea de instrumente de fi dejusiune, cauţiuni şi alte garanţii.

§ 265c. Înşelăciunea în domeniul pariurilor sportive

(1) Persoana care, în calitate de sportiv sau antrenor, pretinde, lasă să i se

promită sau acceptă un folos pentru sine sau pentru un terţ în schimbul infl uen

ţării parcursului sau rezultatului unei competiţii organizate în respectiva disciplină

sportivă în favoarea adversarului şi astfel se obţine un folos necuvenit prin

intermediul unui pariu sportiv în legătură cu această competiţie se pedepseşte cu



acordă unui sportiv sau antrenor un folos pentru acesta sau pentru un terţ în

schimbul infl uenţării parcursului sau rezultatului unei competiţii organizate în

respectiva disciplină sportivă în favoarea adversarului şi astfel se obţine un folos

necuvenit prin intermediul unui pariu sportiv în legătură cu această competiţie.

(3) Persoana care, în calitate de arbitru, arbitru la competiţii de dans sau

lupte pretinde, lasă să i se promită sau acceptă un folos pentru sine sau pentru un

terţ în schimbul infl uenţării ilegale a parcursului sau rezultatului unei competiţii

organizate în respectiva disciplină sportivă şi astfel se obţine un folos necuvenit

prin intermediul unui pariu sportiv public în legătură cu această competiţie se



acordă unui arbitru, arbitru la competiţii de dans sau lupte un folos pentru acesta

sau pentru un terţ în schimbul infl uenţării ilegale a parcursului sau rezultatului

unei competiţii organizate în respectiva disciplină sportivă şi astfel se obţine un

folos necuvenit prin intermediul unui pariu sportiv public în legătură cu

această competiţie.

(5) În înţelesul prezentei dispoziţii, o competiţie organizată în respectiva

disciplină sportivă este orice manifestare sportivă de pe teritoriul Republicii

Federale Germania sau din străinătate

1. organizată de o organizaţie naţională sau internaţională, în numele

174 Codex penal

DE

acestora sau cu recunoaşterea acestora şi

2. în cadrul cărora trebuie respectate reguli care au fost emise de o

organizaţie sportivă naţională sau internaţională cu efect obligatoriu pentru toate

organizaţiile membre.

(6) În înţelesul prezentei dispoziţii, antrenor este persoana care decide în

cadrul competiţiei sportive cu privire la participarea şi îndrumarea sportivilor.

Antrenorului îi sunt asimilate persoanele care, în baza poziţiei profesionale sau fi

nanciare, pot infl uenţa considerabil participarea sau îndrumarea sportivilor.

§ 265d. Manipularea competiţiilor de sport profesionist

(1) Persoana care, în calitate de sportiv sau antrenor, pretinde, lasă să i se

promită sau acceptă un folos pentru sine sau pentru un terţ în schimbul infl

uenţării parcursului sau rezultatului unei competiţii de sport profesionist în mod

nesportiv în favoarea adversarului se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani

sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care oferă unui sportiv sau

antrenor un folos pentru acesta sau pentru un terţ în schimbul infl uenţării

parcursului sau rezultatului unei competiţii de sport profesionist în mod

necompetiţional în favoarea adversarului.

(3) Persoana care, în calitate de arbitru, arbitru la competiţii de dans sau

lupte, pretinde, lasă să i se promită sau acceptă un folos pentru sine sau pentru

un terţ în schimbul infl uenţării ilegale a parcursului sau rezultatului unei

competiţii de sport profesionist se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau

cu amendă.


acordă unui arbitru, arbitru la competiţii de dans sau lupte un folos pentru acesta

sau pentru un terţ în schimbul infl uenţării ilegale a parcursului sau rezultatului

unei competiţii de sport profesionist.

(5) În înţelesul prezentei dispoziţii, o competiţie de sport profesionist este

orice manifestare sportivă de pe teritoriul Republicii Federale Germania sau din

străinătate

1. organizată de o asociaţie federală de sport sau de o organizaţie

internaţională, în numele acestora sau cu recunoaşterea acestora,

2. în cadrul cărora trebuie respectate reguli care au fost emise de o

organizaţie sportivă naţională sau internaţională cu efect obligatoriu pentru

organizaţiile membre,

3. la care participă în special sportivi care, prin participarea lor sportivă,

obţin în mod direct sau indirect venituri considerabile.

(6) Dispoziţiile § 265 c alin. 6 se aplică în mod corespunzător.


E

DE

DE

§ 265e. Cazuri deosebit de grave de înşelăciune în domeniul competiţiilor

sportive sau de manipulare a competiţiilor de sport profesionist

În cazurile deosebit de grave, fapta prevăzută la § 265c şi § 265d se pedepseşte

cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani. Un caz deosebit de grav există, de regulă,

atunci când

1. fapta se referă la un folos de mare valoare sau

2. făptuitorul acţionează ca îndeletnicire sau ca membru al unui grup

infracţional specializat pe săvârşirea în formă continuată a unor astfel de fapte.

§ 266. Abuzul de încredere

(1) Persoana care abuzează de dreptul acordat prin lege, în baza unui mandat

ofi cial sau a unui raport juridic, de a dispune de patrimoniul altei persoane sau

de a intra în relaţii care atrag răspunderea altei persoane sau care încalcă obligaţia

pe care o are în baza legii, a unui mandat ofi cial, raport juridic sau relaţii de fi

deiusiune de a reprezenta interesele patrimoniale ale altei persoane şi prin aceasta

cauzează un dezavantaj persoanei ale cărei interese patrimoniale trebuie să le

reprezinte se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.

(2) Dispoziţiile § 243 alin. 2 şi § 247, § 248a şi § 263 alin. 3 se aplică în mod

corespunzător.

§ 266a. Nevirarea şi deturnarea de contribuţii sociale

(1) Persoana care, în calitate de angajator, nu virează sistemului de asigurări

sociale contribuţiile angajaţilor, inclusiv contribuţia privind prevenirea şomaj,

independent indiferent dacă salariile se plătesc, se pedepseşte cu închisoarea de


(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care, în calitate de angajator,

1. face, faţă de instituţia competentă pentru colectarea contribuţiilor,

declaraţii incorecte sau incomplete privind aspecte relevante din punctul de

vedere al asigurărilor sociale sau

2. nu comunică instituţiei competente pentru colectarea contribuţiilor,

contrar obligaţiilor care îi revin în acest sens, aspecte relevante din punctul de

vedere al asigurărilor sociale şi în acest mod nu virează acestei instituţii

contribuţiile datorate de anga-

jator la sistemul de asigurări sociale, inclusiv contribuţia privind prevenirea

şomajului, indiferent dacă salariile se plătesc sau nu.

(3) Persoana care, în calitate de angajator, reţine angajatului părţi din

contribuţiile sociale pe care are obligaţia să le vireze pentru angajat unei alte

entităţi, dar nu le virează acestei entităţi şi omite să informeze angajatul cel mai

târziu la data scadenţei sau imediat după această dată referitor la neefectuarea

viramentului se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.

176 Codex penal

DE

Teza 1 nu se aplică pentru părţi din contribuţiile sociale care sunt reţinute cu

titlul de impozit pe salariu.

(4) În cazurile deosebit de grave de la alin. 1 şi 2 pedeapsa este închisoarea

de la 6 luni la 10 ani. Un caz deosebit de grav există de regulă atunci când

făptuitorul

1. urmărindu-şi propriul interes, nu virează contribuţiile care se ridică la un

cuantum considerabil,

2. prin utilizarea de documente contrafăcute sau falsifi cate, nu virează

contri buţiile în formă continuată,

3. nu virează contribuţiile în formă continuată şi, în scopul disimulării

relaţiilor de muncă reale, îşi procură documente contrafăcute sau falsifi cate de la

un terţ pe care acesta din urmă le oferă ca îndeletnicire,

4. acţionează ca membru în cadrul unui grup infracţional specializat în

nevirarea în formă continuată a contribuţiilor şi care, în scopul disimulării

relaţiilor de muncă reale, prezintă documente contrafăcute sau falsifi cate sau

5. profi tă de ajutorul unui funcţionar public care abuzează de

responsabilităţile sale sau de poziţia sa.

(5) Angajatorului îi este asimilat angajatorul unui lucrător la domiciliu, al unei

persoane care desfăşoară activitate economică la domiciliu sau al unui persoane

asimilate acestora în sensul Legii activităţii la domiciliu, precum şi intermediarul.

(6) În cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2, instanţa poate renunţa la aplicarea

unei pedepse conform prezentei dispoziţii dacă angajatorul, cel mai târziu la data

scadenţei sau imediat după această dată, informează în scris instituţia competentă

cu colectarea contribuţiilor

1. cu privire la cuantumul contribuţiilor nevirate şi

2. prezintă motivele pentru care virarea la termen nu este posibilă,

în ciuda faptului că s-a străduit în mod serios să o efectueze.

Când condiţiile prevăzute la alin. 1 sunt îndeplinite şi când contribuţiile sunt

virate ulterior în termenul rezonabil stabilit de instituţia de colectare a

contribuţiilor, făptuitorul nu se pedepseşte. În cazurile prevăzute la alin. 3,

dispoziţiile tezei 1 şi 2 se aplică în mod corespunzător.

§ 266b. Abuzul de cecuri şi cărţi de credit

(1) Persoana care abuzează de posibilitatea primită prin punerea la

dispoziţie a unui cec sau a unei cărţi de credit prin aceea că face o plată în

numele emitentului şi, în acest mod, produce acestuia un prejudiciu se


(2) Dispoziţiile § 248a se aplică în mod corespunzător.


E

DE

DE

SECŢIUNEA XXIII Falsul intelectual

§ 267. Falsul intelectual

(1) Persoana care, în scopul inducerii în eroare în cadrul unor raporturi

juridice, produce un document fals, falsifi că un document autentic sau utilizează

un document fals sau falsifi cat se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau

cu amendă.



ani. Un caz deosebit de grav există, de regulă, atunci când făptuitorul

1. acţionează ca îndeletnicire sau ca membru al uni grup infracţional

specializat pe săvârşirea în formă continuată a faptelor de înşelăciune sau fals

intelectual,

2. cauzează o pierdere patrimonială considerabilă,

3. pune în pericol, în mod considerabil, prin numărul mare de documente

false sau falsifi cate, siguranţa raporturilor juridice sau

4. în calitate de funcţionar public sau funcţionar european, abuzează de

responsabilităţile sale sau de poziţia sa.

(4) Se pedepseşte cu închisoarea de la 1 an la 10 ani, iar în cazurile mai puţin

grave, cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani, persoana care săvârşeşte fapta de fals

intelectual ca îndeletnicire în calitate de membru al unui grup infracţional

specializat în săvârşirea în formă continuată de fapte penale conform § 263-264

sau 267-269.

§ 268. Falsifi carea înregistrărilor tehnice

(1) Persoana care, în scopul inducerii în eroare în cadrul unor raporturi

juridice,

1. produce o înregistrare tehnică falsă sau falsifi că o înregistrare tehnică sau 2.

utilizează o înregistrare tehnică falsă sau falsifi cată, se pedepseşte cu


(2) Înregistrare tehnică este o reprezentare de date, măsurători sau

calcule, condiţii sau secvenţe de evenimente care, în tot sau în parte, este

produsă automat de un dispozitiv tehnic, permite ca obiectul înregistrării să fi

e recunoscut fi e general, fi e doar de specialişti şi are ca scop atestarea unui

aspect cu relevanţă juridică, indiferent dacă această destinaţie îi este

acordată de la data producerii sau abia ulterior.

(3) Este asimilată producerii unei înregistrări tehnice false situaţia

în care făptuitorul infl uenţează rezultatul înregistrării prin interferarea cu

procesul de înregistrare.


178 Codex penal

DE


§ 269. Falsifi carea de date cu forţă probantă (1) Persoana care, în scopul inducerii în eroare în cadrul unor

raporturi juridice, stochează sau modifi că date în aşa fel încât la recuperarea

acestora ar rezulta un document fals sau falsifi cat sau care utilizează date

astfel stocate sau modifi cate se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau

cu amendă.


(3) § 267 alin. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător.

§ 270. Frauda în cadrul raporturilor juridice în domeniul procesării datelor Este asimilată fraudei în cadrul raporturilor juridice infl uenţarea greşită a unei

operaţiuni de procesare a datelor în cadrul raporturilor juridice.

§ 271. Atestarea în fals

(1) Persoana care determină înregistrarea sau stocarea în documente publice, cărţi, medii de stocare a datelor, registre ale declaraţiilor, negocierilor sau faptelor de importanţă pentru drepturi sau raporturi juridice ca fi ind date sau efectuate în timp ce acestea fi e nu au fost date sau efectuate, fi e au fost date sau efectuate în alt mod fi e au fost date de o persoană care nu deţine calitatea de a le da sau de o altă persoană se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează persoana care utilizează o înregistrare sau bază de date falsă de tipul celor menţionate la alin. 1 în scopul inducerii în eroare în cadrul unor raporturi juridice.

(3) Dacă făptuitorul acţionează în schimbul unei prestaţii fi nanciare sau cu intenţia de a se îmbogăţi pe sine sau pe un terţ sau de a produce unei alte persoane un prejudiciu pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 5 ani.


§ 272. (abrogat)

§ 273. Falsifi carea de documente ofi ciale de identitate

(1) Persoana care, în scopul inducerii în eroare în cadrul unor raporturi juridice,

1. îndepărtează, face nerecognoscibil, acoperă sau suprimă o notare într-un document ofi cial de identitate sau îndepărtează o pagină dintr-un document ofi cial de identitate sau

2. utilizează un document ofi cial de identitate falsifi cat în acest modse pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă dacă fapta nu

se pedepseşte cu pedeapsă la § 267 sau § 274.


E

DE

DE


§ 274. Distrugerea documentelor; modifi carea liniei de hotar

(1) Se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă persoana care 1. distruge, deteriorează sau suprimă un document sau o înregistrare tehnică

care fi e nu îi aparţine, fi e nu îi aparţine în mod exclusiv, cu intenţia de a cauza altei persoane un prejudiciu,

2. şterge, suprimă, aduce în stare de neîntrebuinţare sau alterează date cu forţă probantă (§ 202a alin. 2) în legătură cu care nu are dreptul de a dispune sau nu are dreptul de a dispune în mod exclusiv, cu intenţia de a cauza altei persoane un prejudiciu sau

3. îndepărtează, distruge, face nerecognoscibil, deplasează sau amplasează în mod incorect o piatră de hotar sau un alt semn pentru delimitarea proprietăţilor sau a nivelului unei ape, cu intenţia de a cauza altei persoane un prejudiciu.

(2) Tentativa se pedepseşte. § 275. Pregătirea falsifi cării de documente ofi ciale de identitate

(1) Persoana care pregăteşte falsifi carea de documente ofi ciale de identitate

prin aceea că produce, îşi procură pentru sine sau pentru o altă persoană, oferă

spre vânzare, transmite altei persoane sau încearcă să importe sau să exporte

1. plăcuţe, forme, litere de tipar, blocuri, negative, matriţe sau dispozitive

similare care, conform naturii lor, pot fi folosite pentru săvârşirea faptei,

2. hârtie care este asemănătoare unui tip de hârtie sau se poate confunda cu

o astfel de hârtie care este concepută pentru producerea documentelor ofi ciale

de identitate şi care prezintă elemente de siguranţă împotriva contrafacerii sau

3. şabloane în alb pentru documente ofi ciale de identitatese pedepseşte cu


(2) Dacă făptuitorul acţionează astfel ca îndeletnicire sau ca membru

al unui grup infracţional specializat pe săvârşirea în formă continuată de fapte

penale prevăzute la alin. 1, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 5 ani.


§ 276. Dobândirea de documente ofi ciale de identitate falsifi cate

(1) Persoana care

1. încearcă să importe sau să exporte sau

2. îşi procură pentru sine sau pentru o altă persoană, păstrează

sau transmite altei persoane cu intenţia de a facilita utilizarea în scopul

inducerii în eroare în cadrul raporturilor juridice un document ofi cial de

identitate fals sau falsifi cat sau un document ofi cial de identitate care

conţine o înregistrare falsă de tipul celor prevăzute la § 271 şi 348 se

180 Codex penal

DE


(2) Dacă făptuitorul acţionează astfel ca îndeletnicire sau ca membru în cadrul

unui grup organizat specializat în săvârşirea în formă continuată de fapte penale

prevăzute la alin. 1, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 5 ani.

§ 276a. Documente privind dreptul la rezidenţă; documente privind

autovehiculele

Dispoziţiile § 275 şi § 276 se aplică şi pentru documentele privind dreptul la

rezidenţă, mai exact, titlul de rezidenţă şi documentele care atestă o şedere

provizorie în scop de extrădare, precum şi pentru documentele privind

autovehiculele, mai exact certifi cate de înmatriculare şi taloane auto.

§ 277. Falsifi carea de certifi cate medicale

Persoana care, prin folosirea fără drept a titlului de medic sau de reprezentant

al altei profesii medicale recunoscute sau în mod neautorizat, în numele unor

astfel de persoane, eliberează un certifi cat cu privire la starea sa de sănătate sau a

altei persoane sau care falsifi că un astfel de certifi cat şi îl utilizează în scopul

inducerii în eroare a autorităţilor sau societăţilor de asigurare se pedepseşte cu


§ 278. Eliberarea de certifi cate medicale conţinând date incorecte

Medicii şi reprezentanţii altor profesii medicale recunoscute care, cu ştiinţă,

eliberează un certifi cat conţinând date incorecte cu privire la starea de sănătate a

altei persoane în scopul utilizării acestuia în faţa autorităţilor sau societăţilor de

asigurare se pedepsesc cu închisoarea de până la 2 ani sau cu amendă.

§ 279. Utilizarea de certifi cate medicale conţinând date incorecte

Persoana care utilizează un certifi cat de tipul celor prevăzute la § 277 şi 278 în

scopul de a induce în eroare o autoritate sau o societate de asigurări cu privire la

starea sa de sănătate sau starea de sănătate a altei persoane se pedepseşte cu


§ 280. (abrogat) § 281. Abuzul de documente de identitate

(1) Persoana care utilizează un document de identitate emis pentru o altă

persoană, în scopul inducerii în eroare în cadrul unor raporturi juridice, sau

persoana care, în scopul inducerii în eroare în cadrul unor raporturi juridice,

transmite unei alte persoane un document de identitate care nu a fost emis

pentru acea persoană se pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu

amendă. Tentativa de pedepseşte.

(2) Sunt asimilate unui document de identitate certifi catele şi alte înscrisuri

care sunt utilizate în circulaţie ca documente de identitate.


E

DE

DE


Bunurile la care se referă fapta penală prevăzută la § 267, § 268, § 271 alin. 2 şi

3, § 273 sau § 276, acesta din urmă şi coroborat cu § 276a, sau la § 279, pot face

obiectul măsurii confi scării. În cazurile prevăzute la § 275, inclusiv coroborat cu

§ 276a, mijloacele utilizate în scopul falsifi cării fac obiectul măsurii confi scării.

SECŢIUNEA XXIV

Infracţiuni privind procedura insolvenţei

§ 283. Bancruta


în cazul supraîndatorării sau al incapacităţii de plată iminente sau deja intervenite

1. sustrage sau ascunde părţi din patrimoniul său care, în cazul deschiderii procedurii de insolvenţă, ar intra la masa credală sau le distruge, deteriorează sau aduce în stare de neîntrebuinţare într-un mod care contravine cerinţelor unei economii conforme,

2. se angajează, într-un mod care contravine cerinţelor unei economii

conforme, în tranzacţii speculative sau păguboase cu mărfuri sau hârtii de valoare

sau care, prin cheltuieli neprofi tabile, jocuri sau pariuri angajează cheltuieli

excesive sau datorii,

3. achiziţionează pe credit mărfuri sau titluri de valoare şi le înstrăinează sau

dă pe acestea sau alte bunuri produse cu mult sub valoarea lor, într-un mod care

contravine cerinţelor legale din domeniul economiei,

4. pretinde existenţa unor drepturi ale altor persoane sau recunoaşte

drepturi fi ctive,

5. omite înregistrarea în documentele de evidenţă contabilă obligatorii sau

înregistrează ori modifi că astfel de documente astfel încât să îngreuneze privirea

de ansamblu asupra situaţiei patrimoniale,

6. sustrage, ascunde, distruge sau deteriorează registre contabile sau alte

docu mente obligatorii prin lege anterior expirării termenelor de păstrare

aplicabile persoanelor care au obligaţia de a ţine evidenţa contabilă astfel încât să

îngreuneze constatarea situaţiei patrimoniale,

7. contrar dreptului comercial

a) întocmeşte bilanţurile contabile astfel încât să îngreuneze constatarea

situaţiei patrimoniale sau

b) omite să întocmească bilanţul contabil privind situaţia patrimonială sau

inventarul în termenul legal sau

8. îşi reduce patrimoniul sau îşi ascunde sau disimulează situaţia economică

reală într-un mod care contravine în mod evident cerinţelor unei economii

182 Codex penal

DE

conforme.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care printr-una din

acţiunile menţionate la alin. 1 îşi cauzează supraîndatorarea sau incapacitatea

de plată.


(4) Persoana care, în cazurile

1. de la alin. 1, nu cunoaşte, din culpă, supraîndatorarea sau incapacitatea de

plată iminentă sau deja intervenită sau

2. de la alin. 2, cauzează, prin imprudenţă, supraîndatorarea sau

incapacitatea de plată se pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani sau cu

amendă.

(5) Persoana care, în cazurile

1. de la alin. 1 punctele 2, 5 sau 7 acţionează prin imprudenţă şi nu

cunoaşte, cel puţin prin imprudenţă, supraîndatorarea sau incapacitatea de plată

iminentă sau deja intervenită sau

2. de la alin. 2 coroborat cu alin. 1 punctele 2, 5 sau 7, acţionează şi

cauzează, cel puţin prin imprudenţă, supraîndatorarea sau incapacitatea de plată


(6) Fapta se pedepseşte doar atunci când făptuitorul a oprit plăţile sau a

deschis procedura de insolvenţă în legătură cu patrimoniul său sau cererea de

deschidere a fost respinsă pe motiv de lipsă a masei credale.

§ 283a. Bancruta deosebit de gravă

În cazurile deosebit de grave de la alin. 283 alin. 1-3, bancruta se pedepseşte

cu închisoarea de la 6 luni la 10 ani. Un caz deosebit de grav există, de regulă,

atunci când făptuitorul

1. acţionează din dorinţa de a obţine un câştig sau

2. cu ştiinţă, aduce mai multe persoane în pericolul pierderii

valorilor patrimoniale încredinţate făptuitorului sau în difi cultăţi fi nanciare.

§ 283b. Încălcarea obligaţiei de ţinere a evidenţelor contabile


1. omite să ţină evidenţa contabilă obligatorie sau o ţine sau o modifi că

astfel încât să îngreuneze privirea de ansamblu asupra situaţiei patrimoniale,

2. sustrage, ascunde, distruge sau deteriorează registre contabile sau alte

documente obligatorii prin lege anterior expirării termenelor de păstrare

aplicabile astfel încât să îngreuneze privirea de ansamblu asupra situaţiei

patrimoniale,

3. contrar dreptului comercial


E

DE

DE

a) întocmeşte bilanţurile contabile astfel încât să îngreuneze privirea de

ansamblu asupra situaţiei patrimoniale sau

b) omite să întocmească bilanţul contabil privind situaţia patrimonială sau

inventarul în termenul legal.

(2) Persoana care, în cazurile prevăzute la alin. 1 punctul 1 sau 3,

acţionează prin imprudenţă se pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau

cu amendă.


§ 283c. Favorizarea creditorilor

(1) Persoana care, cunoscând că se afl ă în incapacitate de plată,

acordă unui creditor o garanţie sau o plată care nu i se cuvine acestuia sau nu i

se cuvine în forma şi la momentul respectiv, favorizându-l astfel cu intenţie

sau cu ştiinţă faţă de ceilalţi creditori, se pedepseşte cu închisoarea de până la




§ 283d. Favorizarea debitorilor


1. cunoscând incapacitatea de plată iminentă a altei persoane sau

2. după oprirea plăţilor, în cadrul unei proceduri de insolvenţă sau în

cadrul unei proceduri de luare a deciziei cu privire la deschiderea procedurii de

insolvenţă în legătură cu o altă persoană, sustrage sau ascunde părţi din

patrimoniul altei persoane care, în cazul deschiderii procedurii de insolvenţă,

intră la masa credală, cu acordul acesteia sau în favoarea acesteia, sau le

distruge, deteriorează sau aduce în stare de neîntrebuinţare într-un mod care

contravine cerinţelor unei economii conforme.


(3) În cazurile deosebit de grave pedeapsa este închisoarea de la 6

luni la 10 ani. Un caz deosebit de grav există, de regulă, atunci când

făptuitorul

a) acţionează din dorinţa de a obţine un câştig sau

b) cu ştiinţă, aduce multe persoane în pericolul pierderii valorilor de

patrimoniu încredinţate făptuitorului sau în difi cultăţi fi nanciare.

(4) Fapta se pedepseşte doar atunci când cealaltă persoană a oprit plăţile sau

a deschis procedura de insolvenţă în legătură cu patrimoniul său sau cererea de

deschidere a fost respinsă pe motiv de lipsă de masă credală.

184 Codex penal

DE

SECŢIUNEA XXV Infracţiuni comise în interes personal

§ 284. Organizarea neautorizată a unui joc de noroc

(1) Persoana care, fără autorizarea autorităţilor, organizează sau ţine în mod

public un joc de noroc sau pune la dispoziţie facilităţile necesare în acest scop se


(2) Se consideră ca fi ind organizate public şi jocurile de noroc organizate în

asociaţii sau societăţi închise în care se organizează frecvent jocuri de noroc.

(3) Persoana care, în cazurile prevăzute la alin. 1,

1. acţionează ca îndeletnicire sau

2. ca membru al unui grup infracţional specializat în săvârşirea în

formă continuată a unor astfel de fapte penale se pedepseşte cu închisoarea de

la 3 luni la 5 ani.

(4) Persoana care face reclamă pentru un joc de noroc public (alin. 1 şi 2) se

pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă.

§ 285. Participarea la un joc de noroc neautorizat

Persoana care participă la un joc de noroc public (§ 284) se pedepseşte cu

închisoarea de până la 6 luni sau cu amendă de până la 180 de zile-amendă.


În cazurile prevăzute la § 284 şi 285, facilităţile utilizate pentru organizarea

jocurilor de noroc şi banii afl aţi pe masa de joc sau în bancă vor face obiectul

confi scării dacă la data deciziei aparţin autorului sau participantului. În celelalte

cazuri, bunurile pot face obiectul confi scării; dispoziţiile § 74a se aplică în mod

corespunzător.

§ 287. Organizarea neautorizată a unei loterii sau loterii cu extragere

(1) Persoana care, fără autorizaţie din partea autorităţilor organizează loterii

publice sau loterii cu extragere de bunuri mobile sau imobile, în particular, oferă

încheierea de contracte de joc pentru o loterie publică sau loterie cu extragere sau

care acceptă oferte privind încheierea de astfel de contracte de joc se pedepseşte


(2) Persoana care face reclamă pentru loterii publice sau loterii cu extragere

(alin. 1) se pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă.

§ 288. Zădărnicirea executării silite

(1) Persoana care, în situaţia unei executări silite iminente, înstrăinează sau

sustrage părţi din patrimoniul său cu intenţia de a zădărnici îndestularea

creditorilor săi se pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani sau cu amendă.


E

DE

DE

(2) Acţiunea penală se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a părţii

vătămate.

§ 289. Retragerea bunului amanetat

(1) Persoana care, în relaţia cu benefi ciarul, creditorul sau cu persoana care

are un drept de folosinţă sau de păstrare a unui bun amanetat, îşi sustrage cu rea

credinţă propriul bun mobil sau sustrage cu rea credinţă un bun mobil care nu îi

aparţine în favoarea proprietarului acestuia se pedepseşte cu închisoarea de până



(3) Acţiunea penală se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a părţii

vătămate.

§ 290. Utilizarea neautorizată a bunurilor amanetate

Entităţile publice care acordă garanţii şi care utilizează în mod neautorizat

bunurile amanetate se pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă.

§ 291. Cămătăria

(1) Persoana care

1. pentru închirierea de spaţii de locuit sau servicii conexe,

2. pentru acordarea unui credit,

3. pentru o altă prestaţie sau

4. pentru intermedierea uneia dintre prestaţiile mai sus

menţionateexploatează situaţia difi cilă, lipsa de experienţă, lipsa de

discernământ sau slăbiciunea considerabilă a minţii unei alte persoane prin

aceea că o determină să îi promită sau să îi acorde foloase pentru sine sau

pentru un terţ, foloase care se afl ă într-un dezacord fl agrant cu prestaţia sau

intermedierea acesteia, se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu

amendă. Dacă mai multe persoane participă în calitate de furnizori de benefi

cii, intermediari sau în alt mod şi dacă prin aceasta se naşte un dezacord

evident între toate foloasele şi toate contraprestaţiile, dispoziţiile de la teza 1

se aplică pentru fi ecare din persoanele care exploatează situaţia difi cilă sau o

altă slăbiciune a unei persoane pentru sine sau pentru un terţ, în scopul

obţinerii unui folos excesiv.


10 ani. Un caz deosebit de grav există, de regulă, atunci când făptuitorul

1. prin săvârşirea faptei, aduce cealaltă persoană în difi cultate fi nanciară,

2. săvârşeşte fapta ca îndeletnicire,

3. lasă să i se promită cambii drept foloase cămătăreşti.

186 Codex penal

DE

§ 292. Braconajul

(1) Persoana care, cu încălcarea drepturilor de vânătoare ale altei persoane

sau a drepturilor acordate în baza unei licenţe de vânătoare

1. vânează, capturează, omoară sau îşi însuşeşte pentru sine sau pentru un

terţ sau

2. îşi însuşeşte pentru sine sau pentru un terţ, deteriorează sau distruge un

bun care se supune dispoziţiilor legale din domeniul vânatului se pedepseşte cu



ani. Un caz deosebit de grav există, de regulă, atunci când fapta este săvârşită

1. ca îndeletnicire sau ca obicei,

2. noaptea, în sezoanele de vânătoare închise, prin utilizarea de

capcane sau în alte moduri care nu constituie o bună practică de vânătoare sau

3. de mai multe persoane împreună, înarmate cu arme de foc.

(3) Dispoziţiile alin. 1 şi 2 nu se aplică pentru persoanele îndreptăţite la

practicarea vânatului într-o anumită zonă de vânătoare, în măsura în care este

vorba de drepturile de vânătoare pe terenurile din acea zonă declarate ca

împrejmuite conform § 6a din Legea federală privind vânatul.

§ 293. Pescuitul ilegal

Persoana care, cu încălcarea drepturilor de pescuit ale altei persoane sau a

drepturilor acordate în baza unei licenţe de pescuit

1. pescuieşte sau

2. îşi însuşeşte pentru sine sau pentru un terţ, deteriorează sau

distruge un bun care se supune dispoziţiilor legale din domeniul pescuitului se



În cazurile prevăzute la § 292 alin. 1 şi § 293 acţiunea penală se pune în

mişcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate dacă fapta a fost

săvârşită de un aparţinător sau într-un loc în care făptuitorul a avut permisiunea

de a practica vânatul sau pescuitul în limite reduse.


Echipamentele de vânătoare şi pescuit, câinii şi alte animale pe care făptuitorul

sau participantul le-a avut asupra sa sau le-a utilizat la săvârşirea faptei pot face

obiectul confi scării. Dispoziţiile § 74a se aplică.

§ 296. (abrogat)


E

DE

DE

§ 297. Punerea în pericol a navelor, autovehiculelor şi aeronavelor prin

luarea la bord de marfă de contrabandă

(1) Persoana care, fără ştiinţa armatorului sau conducătorului navei sau în calitate de conducător de navă fără ştiinţa armatorului, aduce sau ia la bordul unei nave germane un bun al cărui transportare cauzează

1. pericolul sechestrării sau confi scării (§ 74-74f) navei

sau încărcăturii sau

2. pericolul sancţionării armatorului sau conducătorului

naveise pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care, în calitate de armator,

fără ştiinţa conducătorului navei, aduce sau ia la bordul unei nave germane un

bun a cărui transportare cauzează pericolul sancţionării conducătorului navei.

(3) Dispoziţiile alin. 1 punctul 1 se aplică şi pentru navele străine care şi-au

preluat încărcătura, în tot sau în parte, pe teritoriul Republicii Federale Germania.

(4) Dispoziţiile alin. 1 şi 3 se aplică în mod corespunzător dacă în

autovehicule sau aeronave sunt aduse sau luate bunuri. În locul armatorului şi

condu cătorului de navă acţionează deţinătorul legal şi conducătorul

autovehiculului sau aeronavei.

SECŢIUNEA XXVI Infracţiuni la regimul concurenţei

§ 298. Înţelegeri anticoncurenţiale în cadrul licitaţiilor publice

(1) Persoana care, în cadrul unei licitaţii publice cu privire la mărfuri sau

servicii, depune o ofertă care are la bază o înţelegere ilegală care urmăreşte să

determine autoritatea contractantă să accepte o anumită ofertă se pedepseşte cu


(2) Este asimilată licitaţiei, în înţelesul dispoziţiilor alin. 1, acordarea unui

contract în cadrul unei proceduri de achiziţie privată după ce a avut loc

participarea cu ofertă.

(3) Nu se pedepseşte conform alin. 1, inclusiv coroborat cu alin. 2, persoana

care, în mod benevol, împiedică autoritatea contractantă să accepte oferta sau ca

autoritatea contractantă să realizeze prestaţia. Dacă fără implicarea făptuitorului

oferta nu este acceptată sau prestaţia autorităţii contractante nu este realizată,

făptuitorul nu se pedepseşte dacă se străduieşte în mod benevol şi serios să

împiedice acceptarea ofertei sau realizarea prestaţiei.

§ 299. Darea şi luarea de mită în cadrul actelor de comerţ


care în cadrul actelor de comerţ în calitate de angajat al unei companii

188 Codex penal

DE

1. solicită, lasă să i se promită sau acceptă un folos material pentru sine sau

pentru un terţ în schimbul promisiunii de a favoriza în mod neconcurenţial un

competitor în ceea ce priveşte achiziţia de mărfuri şi servicii sau

2. fără aprobarea companiei solicită, lasă să i se promită sau acceptă pentru

sine sau pentru un terţ un folos material în schimbul promisiunii de a face o

acţiune sau omisiune în ceea ce priveşte achiziţia de mărfuri şi servicii,

încălcându-şi în acest mod obligaţiile faţă de companie.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care în cadrul actelor de

comerţ

1. oferă, promite sau acordă un folos material pentru sine sau pentru un terţ

în schimbul promisiunii de a favoriza în mod neconcurenţial un competitor în

ceea ce priveşte achiziţia de mărfuri şi servicii sau

2. fără aprobarea companiei oferă, promite sau acordă pentru sine sau

pentru un terţ un folos material în schimbul promisiunii de a face o acţiune sau

omisiune în ceea ce priveşte achiziţia de mărfuri şi servicii, încălcându-şi în acest

mod obligaţiile faţă de companie.

§ 299a. Luarea de mită în domeniul medical

Persoana care, în calitate de practician al unei profesii medicale care, în scopul

exercitării profesiei sau purtării denumirii profesionale necesită o formare

recunoscută de stat, solicită, lasă să i se promită sau acceptă în legătură cu

exercitarea profesiei un folos material pentru sine sau pentru un terţ în schimbul

promisiunii de a favoriza în mod neconcurenţial un competitor în ceea ce

priveşte

1. prescrierea de medicamente, remedii sau adjuvanţi sau produse medicale,

2. achiziţia de medicamente sau adjuvanţi sau produse medicale care sunt

concepute pentru utilizarea nemijlocită de către reprezentanţii profesiilor

medicale sau de către un îngrijitor medical sau

3. furnizarea de pacienţi sau materiale utilizate pentru consultaţiise


§ 299b. Darea de mită în domeniul medical

Persoana care oferă, promite sau acordă unui practician al unei profesii

medicale, în înţelesul dispoziţiilor § 299a, în legătură cu exercitarea profesiei de

către acesta, un folos material pentru sine sau pentru un terţ în schimbul

promisiunii de a o favoriza sau de a favoriza o altă persoană în mod

neconcurenţial în ceea ce priveşte

1. prescrierea de medicamente, remedii sau adjuvanţi sau produse medicale,


E

DE

DE

2. achiziţia de medicamente sau adjuvanţi sau produse medicale care sunt

concepute pentru utilizarea nemijlocită de către reprezentanţii profesiilor

medicale sau de către un îngrijitor medical sau

3. furnizarea de pacienţi sau materiale utilizate pentru consultaţiise


§ 300. Cazuri deosebit de grave de dare şi luare de mită în cadrul actelor de

comerţ şi în domeniul medical

În cazurile deosebit de grave, fapta prevăzută la § 299, 299a şi 299b se

pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani. Un caz deosebit de grav există, de

regulă, atunci când

1. fapta se referă la un folos material considerabil sau

2. făptuitorul acţionează astfel ca îndeletnicire sau ca membru al

unui grup infracţional specializat în săvârşirea în formă continuată a unor

astfel de fapte.


(1) În cazul faptelor de dare şi luare de mită în cadrul actelor de comerţ

conform § 299, acţiunea penală §se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a

persoanei vătămate, cu excepţia cazului în care organele de urmărire penală

consideră oportună sesizarea din ofi ciu motivată de interesul public special în

ceea ce priveşte urmărirea penală.

(2) Dreptul de a face plângere prealabilă conform alin. 1 îl au, în cazurile

prevăzute la § 299 alin. 1 punctul 1 şi alin. 2 punctul 1, pe lângă partea vătămată,

şi asociaţiile şi camerele prevăzute la § 8 alin. 3 punctele 2 şi 4 din Legea privind

concurenţa neloială.

§ 302. (abrogat)

SECŢIUNEA XXVII Distrugerea

§ 303. Distrugerea

(1) Persoana care, în mod ilegal, deteriorează sau distruge un bun care nu îi

aparţine se pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte şi persoana care, în mod

neautorizat, alterează considerabil şi nu doar provizoriu aspectul unui bun care

nu îi aparţine.


§ 303a. Alterarea datelor

(1) Persoana care, în mod ilegal, şterge, suprimă, aduce în stare de

190 Codex penal

DE

neîntrebuinţare sau alterează date (§ 202a alin. 2) se pedepseşte cu închisoarea de



(3) Pentru pregătirea unei fapte penale prevăzute la alin. 1, dispoziţiile § 202c


§ 303b. Sabotajul informatic

(1) Persoana care perturbă considerabil procesarea de date care prezintă

pentru o altă persoană o importanţă esenţială prin aceea că

1. săvârşeşte o faptă prevăzută la § 303a alin. 1,

2. introduce sau transmite date (§ 202a alin. 2) cu intenţia de a produce altei

persoane un prejudiciu sau

3. distruge, deteriorează, aduce în stare de neîntrebuinţare, îndepărtează sau

alterează un sistem de procesare de date sau un mediu de stocare a datelor se


(2) Dacă este vorba despre o procesare de date care prezintă pentru o altă

întreprindere, o altă companie sau o autoritate publică o importanţă esenţială,

pedeapsa este închisoarea de până la 5 ani sau amenda.


(4) În cazurile deosebit de grave prevăzute la alin. 2, pedeapsa este

închisoarea de la 6 luni la 10 ani. Un caz deosebit de grav există, de regulă, atunci

când făptuitorul

1. cauzează o pierdere patrimonială considerabilă,

2. acţionează ca îndeletnicire sau ca membru al unui grup organizat

specializat în săvârşirea în formă continuată a faptei de sabotaj informatic.

(5) Pentru pregătirea unei fapte penale prevăzute la alin. 1, dispoziţiile § 202c


§ 303c. Plângerea prealabilă

În cazurile prevăzute la § 303, 303a alin. 1 şi 2, precum şi la § 303b alin. 1-3,

acţiunea penală se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a persoanei

vătămate, cu excepţia cazului în care organele de urmărire penală consideră

oportună sesizarea din ofi ciu motivată de interesul public special în ceea ce

priveşte urmărirea penală.

§ 304. Distrugerea bunurilor de interes public

(1) Persoana care, în mod ilegal, distruge sau deteriorează obiecte de cult

care aparţin unei comunităţi religioase existente pe teritoriul Republicii Federale

Germania sau obiecte utilizate pentru celebrarea serviciului divin sau pietre

funerare, monumente publice, monumente ale naturii, obiecte de artă, ştiinţă sau


E

DE

DE

meşteşugăreşti păstrate în colecţii publice sau expuse în expoziţii publice sau

bunurile de utilitate publică sau care servesc la înfrumuseţarea drumurilor

publice, pieţelor sau parcurilor se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau

cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte şi persoana care, în mod neautorizat,

alterează considerabil şi nu doar provizoriu aspectul unui bun dintre cele

menţionate la alin. 1.


§ 305. Distrugerea de edifi cii

(1) Persoana care, în mod ilegal, distruge în tot sau în parte un edifi

ciu, un vapor, un pod, un baraj, o stradă construită, o cale ferată sau un alt

edifi ciu care reprezintă proprietatea unei alte persoane se pedepseşte cu



§ 305a. Distrugerea de echipamente tehnice

(1) Persoana care, în mod ilegal, distruge în tot sau în parte

1. un echipament tehnic care nu îi aparţine de o valoare considerabilă şi care

prezintă o importanţă esenţială pentru construirea unei instalaţii sau unei

întreprinderi în înţelesul dispoziţiilor § 316b alin. 1 punctul 1 sau 2 sau al unei

instalaţii care serveşte funcţionării sau gestionării deşeurilor de la o astfel de

instalaţie sau o astfel de întreprindere sau

2. un echipament tehnic esenţial pentru intervenţiile poliţiei, armatei,

pompierilor, protecţiei civile în caz de catastrofă, serviciilor de descarcerare de o

importanţă deosebită, sau

3. un autovehicul al poliţiei, armatei, pompierilor, protecţiei civile în caz de

catastrofă se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.


SECŢIUNEA XXVIII Infracţiuni de pericol pentru siguranţa

publică

§ 306. Incendierea

(1) Persoana care incendiază sau distruge prin incendiere în tot sau în parte

1. edifi cii sau un adăpost,

2. o unitate de producţie sau utilaje tehnice, mai exact maşini,

3. depozite sau stocuri de mărfuri,

4. autovehicule, vehicule pe cale ferată, aeronave sau ambarcaţiuni,

192 Codex penal

DE

5. păduri, câmpii sau mlaştini,

6. facilităţi sau produse agrare, alimentare sau silvicese pedepseşte cu


(2) În cazurile mai puţin grave, pedeapsa este de la 6 luni la 5 ani.

§ 306a. Incendierea califi cată

(1) Se pedepseşte cu închisoarea de minimum 1 an persoana care incendiază

sau distruge prin incendiere în tot sau în parte

1. un edifi ciu, o navă, un adăpost sau un alt spaţiu care serveşte ca locuinţă

pentru oameni,

2. o biserică sau un alt edifi ciu care serveşte la exercitarea unui cult religios

sau

3. un spaţiu care uneori serveşte şederii oamenilor, la un moment în care în

acesta în mod obişnuit se afl ă oameni.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează persoana care incendiază un bun

menţionat la § 306 alin. 1 punctele 1-6 sau care, prin incendiere, îl distruge în tot

sau în parte, aducând astfel un om în pericol de deteriorare a stării sale de

sănătate.

§ 306b. Incendierea deosebit de gravă

(1) Persoana care, printr-o faptă de incendiere săvârşită conform § 306 sau §

306a, cauzează o gravă deteriorare a stării de sănătate a unui alt om sau o

deteriorare a stării de sănătate a unui număr mai mare de oameni se pedepseşte

cu închisoarea de minimum 2 ani.

(2) Pedeapsa este închisoarea de minimum 5 ani dacă făptuitorul, în cazurile

prevăzute la § 306a,

1. aduce o altă persoană în pericol de moarte prin fapta săvârşită,

2. acţionează cu intenţia de a facilita sau ascunde săvârşirea unei alte

fapte penale sau

3. împiedică sau îngreunează stingerea unui incendiu.

§ 306c. Incendierea urmată de moartea victimei

Dacă făptuitorul cauzează, din culpă, printr-o incendiere săvârşită conform §

306-306b, moartea unei alte persoane pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau

închisoarea de minimum 10 ani.

§ 306d. Incendierea săvârşită din culpă

(1) Persoana care, în cazurile prevăzute la § 306 alin. 1 sau § 306a alin. 1,

acţionează din culpă sau care, în cazurile prevăzute la § 306a alin. 2, cauzează

pericolul din culpă se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.


E

DE

DE

(2) Persoana care, în cazurile prevăzute la § 306a alin. 2, acţionează din culpă

şi cauzează pericolul din culpă se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau

cu amendă.

§ 306e. Desistarea activă

(1) În cazurile prevăzute la § 306, 306a şi 306b, instanţa poate reduce

pedeapsa conform propriilor convingeri (§ 49 alin. 2) sau poate renunţa la

aplicarea pedepsei conform acestor dispoziţii dacă făptuitorul, în mod benevol,

stinge incendiul înainte de producerea unor daune considerabile.

(2) Nu se pedepseşte conform § 306d persoana care, în mod benevol, stinge

incendiul înainte de producerea unor daune considerabile.

(3) Dacă incendiul este stins fără intervenţia făptuitorului înainte de produ

cerea unor daune considerabile, este sufi cientă străduinţa sa benevolă şi serioasă

de a atinge acest scop.

§ 306f. Cauzarea unui pericol de incendiu

(1) Persoana care prin fumat, prin foc deschis sau lumină, prin aruncarea de

obiecte care ard sau care mocnesc sau în alt mod aduce

1. facilităţi sau instalaţii uşor infl amabile,

2. instalaţii sau facilităţi din domeniul agrar sau alimentar în care se

găsesc produse,

3. păduri, câmpii sau mlaştini sau

4. suprafeţe cultivate sau produse uşor infl amabile din agricultură

care se afl ă pe suprafeţele agricole în pericol de incendiu se pedepseşte cu

închisoarea de până la 3 ani sau cu

amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care aduce în pericol de

incendiu un bun dintre cele menţionate la alin. 1 punctele 1-4 şi prin aceasta

pune în pericol integritatea fi zică sau viaţa unui alt om sau bunuri de valoare

considerabilă care nu îi aparţin.

(3) Persoana care, în cazurile prevăzute la alin. 1, acţionează din culpă sau

care, în cazurile prevăzute la alin. 2, cauzează pericolul din culpă se pedepseşte cu


§ 307. Producerea unei explozii nucleare

(1) Persoana care încearcă să cauzeze o explozie prin eliberarea de energie

nucleară şi prin aceasta pune în pericol integritatea fi zică şi viaţa unei alte

persoane sau bunuri cu o valoare considerabilă care nu îi aparţin se pedepseşte

cu închisoarea de până la 5 ani.

(2) Persoana care cauzează o explozie prin eliberarea de energie nucleară şi

194 Codex penal

DE

prin aceasta pune în pericol, prin imprudenţă, integritatea fi zică şi viaţa unei alte

persoane sau bunuri de valoare considerabilă care nu îi aparţin se pedepseşte cu


(3) Dacă prin fapta săvârşită făptuitorul cauzează, cel puţin prin imprudenţă,

moartea unei alte persoana pedeapsa este

1. în cazurile prevăzute la alin. 1, detenţiunea pe viaţă sau

închisoarea de minimum 10 ani,

2. în cazurile prevăzute la alin. 2, închisoarea de minimum 5 ani.

(4) Persoana care, în cazurile prevăzute la alin. 2, acţionează, cel puţin prin

imprudenţă, şi cauzează pericolul prin imprudenţă se pedepseşte cu închisoarea


§ 308. Producerea unei explozii prin substanţe explozibile

(1) Persoana care, în alt mod decât prin eliberarea de energie nucleară, mai

exact prin substanţe explozibile, cauzează o explozie şi prin aceasta pune în

pericol integritatea fi zică şi viaţa unei alte persoane sau bunuri cu o valoare

considerabilă care nu îi aparţin se pedepseşte cu închisoarea de minimum 1 an.

(2) Dacă prin fapta săvârşită făptuitorul cauzează unei alte persoane o gravă

afectare a stării de sănătate sau o afectare a stării de sănătate a unui număr mai

mare de persoane, pedeapsa este închisoarea de minimum 2 ani.

(3) Dacă prin fapta săvârşită făptuitorul cauzează, din culpă, moartea unei

alte persoane, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de minimum 10

ani.




(5) Persoana care, în cazurile prevăzute la alin. 1, cauzează pericolul din

culpă se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.

(6) Persoana care, în cazurile prevăzute la alin. 1, acţionează şi cauzează

pericolul din culpă se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă.

§ 309. Abuzul de radiaţii ionizante

(1) Persoana care, cu intenţia de a deteriora starea de sănătate a unei alte

persoane, încearcă să o expună unei radiaţii ionizante de natură a afecta starea de

sănătate a persoanei se pedepseşte cu închisoarea de la 1 an la 10 ani.

(2) Dacă făptuitorul încearcă să expună un număr mare de persoane unei

astfel de radiaţii, pedeapsa este închisoarea de minimum 5 ani.

(3) Dacă în cazurile prevăzute la alin. 1 făptuitorul cauzează prin fapta

săvârşită o gravă afectare a stării de sănătate a unei alte persoane sau o afectare a


E

DE

DE

stării de sănătate a unui număr mare de persoane, pedeapsa este închisoarea de

minimum 2 ani.


moartea unei alte persoane, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de

minimum 10 ani.




(6) Persoana care, cu intenţia

1. de a limita capacitatea de întrebuinţare a unui bun de valoare

considerabilă care nu îi aparţine

2. de a altera pe termen lung şi nefavorabil apa, aerul sau solul sau

3. de vătămare a unor animale sau plante de importanţă considerabilă care

nu îi aparţin,

expune bunul, apa, aerul, solul, animalele sau plantele unei radiaţii ionizante

care este de natură a cauza astfel de vătămări, alterări sau daune se pedepseşte cu

închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă. Tentativa se pedepseşte.

§ 310. Pregătirea unei infracţiuni în legătură cu o explozie sau radiaţie

(1) Persoana care, în scopul pregătirii

1. unei anumite fapte în înţelesul dispoziţiilor § 307 alin. 1 sau § 309

alin. 2,

2. unei fapte penale prevăzute la § 308 alin. 1 care urmează a fi

săvârşită prin material exploziv,

3. unei fapte penale prevăzute la § 309 alin. 1 sau4. unei fapte penale

prevăzute la § 309 alin. 6

produce, îşi procură pentru sine sau pentru o altă persoană, păstrează sau

furnizează altei persoane combustibili nucleari, alte substanţe radioactive,

materiale explozibile sau dispozitive speciale necesare în scopul săvârşirii faptei se

pedepseşte, în cazurile prevăzute la punctul 1, cu închisoarea de la 1 an la 10 ani,

în cazurile prevăzute la punctele 2 şi 3, cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar în

cazurile prevăzute la punctul 4, cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă.

(2) În cazurile mai puţin grave prevăzute la alin. 1 punctul 1,

pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

(3) În cazurile prevăzute la alin. 1 punctele 3 şi 4, tentativa se

pedepseşte.

§ 311. Eliberarea de radiaţii ionizante

(1) Persoana care, prin încălcarea obligaţiilor de ordin administrativ (§ 330d

alin. 1 punctele 4, 5, alin. 2),

196 Codex penal

DE

1. eliberează radiaţii ionizante sau

2. cauzează incidente de fuziune nucleară

de natură a dăuna integrităţii fi zice sau vieţii unei alte persoane, unor bunuri

străine cu o valoare considerabilă sau de a cauza daune considerabile animalelor

sau plantelor, apelor, aerului sau solului se pedepseşte cu închisoarea de până la 5

ani sau cu amendă.


(3) Persoana care, prin imprudenţă,

1. săvârşeşte, în exploatarea unei instalaţii, în special a unei facilităţi de

producţie, o acţiune în înţelesul dispoziţiilor alin. 1 într-un mod care este de

natură a cauza o deteriorare în exteriorul incintei respective sau 2. în celelalte cazuri prevăzute la alin. 1, acţionează cu încălcarea fl agrantă a

obligaţiilor de natură administrativă se pedepseşte cu închisoarea de până la 2 ani sau cu amendă.

§ 312. Producerea defectuoasă a unei instalaţii nucleare

(1) Persoana care produce sau predă în mod defectuos o instalaţie nucleară (§ 330d punctul 2) sau obiecte care servesc la construcţia sau exploatarea unei astfel de instalaţii şi prin aceasta cauzează un pericol pentru integritatea fi zică şi viaţa unei alte persoane sau pentru bunuri de importanţă considerabilă care nu îi aparţin şi care au legătură cu efectul unui proces de fuziune nucleară sau cu radiaţia unui material radioactiv se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani.


(3) Dacă prin fapta sa făptuitorul cauzează o gravă afectare a stării de

sănătate a altei persoane sau o afectare a stării de sănătate a unui număr mare de

persoane pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 10 ani.

(4) Dacă prin fapta sa făptuitorul cauzează moartea unei alte persoane,





(6) Persoana care, în cazurile de la alin. 1,

1. cauzează pericolul prin imprudenţă sau

2. acţionează prin imprudenţă şi cauzează pericolul prin imprudenţăse


§ 313. Cauzarea unei inundaţii

(1) Persoana care cauzează o inundaţie şi prin aceasta pune în pericol

integritatea fi zică şi viaţa unei alte persoane sau bunuri de o importanţă


E

DE

DE

considerabilă care nu îi aparţin se pedepseşte cu închisoarea de la 1 an la 10

ani.

(2) Dispoziţiile § 308 alin. 2-6 se aplică în mod corespunzător.

§ 314. Cauzarea unui pericol public prin otrăvire


otrăveşte

1. apa din izvoare protejate, din fântâni, conducte sau bazine de apă

potabilă sau

2. obiecte care servesc la vânzarea sau consumul public

sau adaugă în acestea substanţe dăunătoare sănătăţii sau obiecte otrăvite sau

amestecate cu substanţe dăunătoare sănătăţii în înţelesul dispoziţiilor de la

punctul 2, le vinde, oferă spre vânzare sau le introduce în circulaţie în alt mod.


§ 314a. Desistarea activă

(1) În cazurile prevăzute la § 307 alin. 1 şi § 309 alin. 2, instanţa poate reduce

pedeapsa conform propriilor convingeri (§ 49 alin. 2) dacă făptuitorul, în mod

benevol, renunţă la continuarea săvârşirii faptei şi îndepărtează pericolul.

(2) Instanţa poate reduce pedeapsa prevăzută mai jos conform propriilor

convingeri (§ 49 alin. 2) sau poate renunţa la aplicarea pedepsei dacă făptuitorul

1. în cazurile prevăzute la § 309 alin. 1 sau § 314 alin. 1, renunţă la continuarea

săvârşirii faptei şi îndepărtează pericolul sau 2. în cazurile prevăzute la

a) § 307 alin. 2,

b) § 308 alin. 1 şi 5,

c) § 309 alin. 6,

d) § 311 alin. 1,

e) § 312 alin. 1 şi 6 punctul 1,

f) § 313, inclusiv coroborat cu § 308 alin. 5,

îndepărtează în mod benevol pericolul, înainte de producerea unor preju-

dicii considerabile.

(3) Nu se pedepseşte conform dispoziţiilor de mai jos persoana care1. în

cazurile prevăzute la

a) § 307 alin. 4,

b) § 308 alin. 6,

c) § 311 alin. 3,

d) § 312 alin. 6 punctul 2,

e) § 313 alin. 2 coroborat cu § 308 alin. 6

îndepărtează în mod benevol pericolul, înainte de producerea unor preju-

dicii considerabile sau

198 Codex penal

DE

2. în cazurile prevăzute la § 310, renunţă în mod benevol la continuarea săvâr

şirii faptei sau împiedică pericolul în alt mod.

(4) Dacă fără implicarea făptuitorului pericolul este îndepărtat, este sufi

cientă străduinţa sa benevolă şi serioasă de a atinge acest scop.

§ 315. Perturbarea gravă a trafi cului feroviar, naval şi aerian

(1) Persoana care perturbă siguranţa trafi cului feroviar, trafi cului feroviar

suspendat, trafi cului naval sau trafi cului aerian prin aceea că

1. distruge, deteriorează sau îndepărtează instalaţii sau mijloace de transport,

2. plasează obstacole,

3. dă semne sau semnale greşite sau

4. intervine în mod similar, la fel de periculos

şi astfel pune în pericol integritatea fi zică şi viaţa unei alte persoane sau

bunuri de o importanţă deosebită care nu îi aparţin se pedepseşte cu închisoarea




1. acţionează cu intenţia

a) de a cauza un accident sau

b) de a facilita săvârşirea sau acoperirea unei alte fapte penale sau

2. prin fapta săvârşită cauzează o gravă afectare a stării de sănătate a altei

persoane sau o afectare a stării de sănătate a unui grup mai mare de persoane.




(5) Persoana care, în cazurile prevăzute la alin. 1, cauzează pericolul prin


(6) Persoana care, în cazurile prevăzute la alin. 1, acţionează prin imprudenţă

şi cauzează pericolul prin imprudenţă se pedepseşte cu închisoarea de până la 2

ani sau cu amendă.

§ 315a. Punerea în pericol a trafi cului feroviar, naval şi aerian


1. conduce un vehicul de cale ferată, cale ferată suspendată, o navă sau o

aeronavă în ciuda faptului că, în urma consumului de băuturi alcoolice sau alte

substanţe euforizante sau ca urmare a unor defi cienţe mentale sau fi zice, nu este

capabil să conducă vehiculul în condiţii de siguranţă sau

2. în calitate de conducător al unui astfel de vehicul sau în calitate de altă

persoană care răspunde de siguranţă încalcă prin comportamentul său care


E

DE

DE

contravine obligaţiilor sale dispoziţiile legale în domeniul trafi cului feroviar, trafi

cului feroviar suspendat, trafi cului naval sau trafi cului aerian şi pune astfel în

pericol integritatea fi zică sau viaţa unei alte persoane sau

bunuri cu o valoare considerabilă care nu îi aparţin.

(2) În cazurile prevăzute la alin. 1 punctul 1, tentativa se pedepseşte.

(3) Persoana care, în cazurile prevăzute la alin. 1




§ 315b. Perturbarea gravă a trafi cului rutier

(1) Persoana care perturbă siguranţa trafi cului rutier prin aceea că

1. distruge, deteriorează sau îndepărtează instalaţii sau vehicule,

2. plasează obstacole sau

3. intervine în mod similar, la fel de periculos

şi astfel pune în pericol integritatea fi zică şi viaţa unei alte persoane sau

bunuri cu o importanţă deosebită care nu îi aparţin se pedepseşte cu închisoarea



(3) Dacă făptuitorul acţionează în condiţiile § 315 alin. 3, pedeapsa este

închisoarea de la 1 an la 10 ani, iar în cazurile mai puţin grave, pedeapsa este






ani sau cu amendă.

§ 315c. Punerea în pericol a trafi cului rutier

(1) Persoana care, în trafi cul rutier

1. conduce un vehicul în ciuda faptului că

a) în urma consumului de băuturi alcoolice sau a altor substanţe

euforizante

sau

b) ca urmare a unor defi cienţe mentale sau fi zicenu este capabil să conducă vehiculul în condiţii de siguranţă sau 2. cu încălcarea regulamentului rutier în mod grav

a) nu acordă prioritate,

b) depăşeşte neregulamentar sau execută neregulamentar

manevrele de

200 Codex penal

DE

depăşire,

c) conduce neregulamentar la trecerile de pietoni,

d) conduce cu viteză excesivă în locuri lipsite de vizibilitate, la

intersecţii, la intersecţiile dintre un drum de categorie superioară cu un drum

de categorie inferioară sau la trecerile la nivel cu calea ferată,

e) nu urmează partea dreaptă a carosabilului în locurile lipsite de

vizibi litate,

f) pe autostrăzi sau drumuri expres întoarce, conduce în marşarier sau pe

contrasens sau încearcă să întoarcă, să conducă în marşarier sau pe contrasens

sau

g) nu semnalizează de la distanţa corespunzătoare vehiculele oprite

sau

staţionate, deşi siguranţa trafi cului impune acest lucru şi astfel pune în pericol

integritatea fi zică şi viaţa unei alte persoane sau bunuri de o importanţă

deosebită care nu îi aparţin se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu

amendă.


(3) Persoana care, în cazurile prevăzute la alin. 1




§ 315d. Cursele interzise de maşini

(1) Persoana care, în trafi cul rutier

1. aranjează sau organizează o cursă interzisă de maşini,

2. participă la o cursă interzisă de maşini în calitate de conducător auto sau

3. în calitate de conducător auto, se deplasează cu viteză neadaptată

condiţiilor de trafi c şi în mod fl agrant neregulamentar şi lipsit de respect în

scopul de a atinge o viteză cât mai mare se pedepseşte cu închisoarea de până la 2

ani sau cu amendă.

(2) Persoana care, în cazurile prevăzute la alin. 1 punctele 2 sau 3, pune în

pericol integritatea fi zică sau viaţa unei alte persoane sau bunuri cu valoare

considerabilă care nu îi aparţin se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau

cu amendă.




(5) În cazurile prevăzute la alin. 2, dacă făptuitorul cauzează prin fapta

săvârşită moartea sau o gravă deteriorare a stării de sănătate a altei persoane sau o


E

DE

DE

deteriorare a stării de sănătate a unui număr mare de persoane, pedeapsa este

închisoarea de la 1 an la 10 ani, iar în cazurile mai puţin grave, pedeapsa este


§ 315e. Trafi cul feroviar în trafi cul rutier

În măsura în care există trafi c feroviar, în trafi cul rutier se vor aplica doar

dispoziţiile privind protecţia trafi cului rutier (§ 315b şi § 315c).

§ 315f. Confi scarea

Autovehiculele la care se referă fapta penală prevăzută la § 315d alin. 1

punctul 2 sau 3, alin. 2, 4 sau 5 pot face obiectul măsurii confi scării. Dispoziţiile

§ 74a se aplică.

§ 316. Conducerea sub infl uenţa alcoolului

(1) Persoana care conduce în trafi c (§ 315-315e) un vehicul în ciuda faptului

că, în urma consumului de băuturi alcoolice sau alte substanţe euforizante, nu

este capabil să conducă vehiculul în condiţii de siguranţă se pedepseşte cu

închisoarea de până la 1 an sau cu amendă, dacă fapta nu este pedepsită conform

§ 315 a sau § 315c.

(2) Conform alin. 1 se pedepseşte şi persoana care săvârşeşte fapta prin

imprudenţă.

§ 316a. Tâlhăria săvârşită asupra conducătorului auto

(1) Persoana care, în scopul săvârşirii unei fapte de tâlhărie (§ 249 sau 250),

furt şi uz de violenţă (§ 252) sau de şantaj şi uz de violenţă (§ 255), săvârşeşte o

agresiune la integritatea fi zică şi viaţă sau libertatea de a decide a conducătorului

unui autovehicul sau asupra unui pasager, profi tând de condiţiile speciale ale

trafi cului rutier, se pedepseşte cu închisoarea de minimum 5 ani.



moartea unei alte persoane, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de

minimum 10 ani.

§ 316b. Perturbarea serviciilor publice

(1) Persoana care obstrucţionează sau perturbă funcţionarea

1. întreprinderilor sau facilităţilor care servesc aprovizionării publice cu

servicii poştale sau de transport public,

2. unei facilităţi care serveşte la aprovizionarea publică cu apă,

electricitate, căldură sau energie sau a unei întreprinderi vitale pentru

aprovizionarea populaţiei sau

3. unei instituţii sau facilităţi care serveşte la asigurarea ordinii sau

202 Codex penal

DE

siguranţei publice prin aceea că distruge, deteriorează, îndepărtează, alterează sau

aduce în stare de neîntrebuinţare sau sustrage energia electrică destinată

funcţionării se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.


(3) În cazurile deosebit de grave pedeapsa este închisoarea de la 6

luni la 10 ani. Un caz deosebit de grav există, de regulă, atunci când prin fapta

săvârşită făptuitorul limitează aprovizionarea populaţiei cu mărfuri vitale, în

special apă, lumină, căldură sau energie.

§ 316c. Agresiuni asupra trafi cului aerian şi naval

(1) Se pedepseşte cu închisoarea de minimum 5 ani persoana care

1. face uz de violenţă sau atentează la libertatea de a decide a unei persoane

sau întreprinde alte acţiuni în scopul de a dobândi controlul şi de a prelua

conducerea

a) unei aeronave afl ate în trafi cul aerian civil şi în zbor sau

b) unei nave afl ate în trafi c civil sau

(2) în scopul de a distruge sau deteriora o astfel de aeronavă sau navă

sau încărcătura afl ată la bordul acestora, face uz de arme de foc sau încearcă

să cauzeze o explozie sau un incendiu.

Este asimilată aeronavei afl ate în zbor aeronava ai cărei membri ai echipajului

sau pasageri se afl ă deja la bord sau a cărei încărcare a început deja sau care nu a

fost încă părăsită de către membrii echipajului sau pasageri conform grafi cului

sau a cărei încărcare planifi cată încă nu s-a încheiat.


(3) Dacă prin fapta săvârşită făptuitorul cauzează, din culpă, moartea unei

alte persoane, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de minimum 10

ani.

(4) Persoana care, în scopul pregătirii unei fapte penale prevăzute la alin. 1,

produce, procură pentru sine sau pentru un terţ, păstrează sau transmite altei

persoane arme de foc, materiale explozibile sau alte materiale sau dispozitive care

servesc la cauzarea unui incendiu se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5

ani.

§ 317. Perturbarea funcţionării instalaţiilor de telecomunicaţii

(1) Persoana care împiedică sau pune în pericol funcţionarea unei instalaţii de

telecomunicaţii de utilitate publică prin aceea că distruge, deteriorează,

îndepărtează, alterează sau aduce în stare de neîntrebuinţare un bun care serveşte

la funcţionarea instalaţiei sau sustrage energie electrică destinată funcţionării

instalaţiei se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.



E

DE

DE

(3) Persoana care săvârşeşte fapta prin imprudenţă se pedepseşte cu


§ 318. Deteriorarea de instalaţii importante

(1) Persoana care deteriorează sau distruge aducţiuni de apă, ecluze, baraje,

diguri, stăvilare sau alte construcţii hidrotehnice sau poduri, feriboturi, drumuri

sau fortifi caţii sau dispozitive în domeniul funcţionării minelor care servesc la

oprirea apelor, conducerea cursurilor de apă sau la transportul angajaţilor,

punând astfel în pericol integritatea fi zică sau viaţa unei alte persoane, se

pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani.


(3) Dacă prin fapta săvârşită făptuitorul cauzează o gravă deteriorare a stării

de sănătate a unei alte persoane sau o deteriorare a stării de sănătate a unui

număr mare de persoane, acesta se pedepseşte cu închisoarea de la 1 an la 10 ani.

(4) Dacă prin fapta săvârşită făptuitorul cauzează moartea unei alte persoane,


(5) În cazurile mai puţin grave prevăzute la alin. 3, pedeapsa este închisoarea

de la 6 luni la 5 ani, iar în cazurile mai puţin grave prevăzute la alin. 4, pedeapsa

este închisoarea de la 1 an la 10 ani.

(6) Persoana care, în cazurile prevăzute la alin. 1,

1. cauzează pericolul din culpă sau

2. acţionează prin imprudenţă şi cauzează pericolul din culpăse


§ 319. Punerea în pericol a lucrărilor de construcţie

(1) Persoana care, la proiectarea sau execuţia unei construcţii sau a unei

demolări a unei construcţii, încalcă normele general recunoscute ale tehnicii,

punând astfel în pericol integritatea fi zică şi viaţa unei alte persoane, se


(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează persoana care, în exercitarea unei

meserii sau profesii, încalcă normele general recunoscute ale tehnicii la

proiectarea, conducerea sau execuţia unui proiect de echipare a unei construcţii

cu echipamente tehnice sau de modifi care a acestor echipamente, punând astfel

în pericol integritatea fi zică şi viaţa unei alte persoane.

(3) Persoana care cauzează pericolul prin imprudenţă se pedepseşte cu


(4) Persoana care, în cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2, acţionează prin

imprudenţă şi cauzează pericolul prin imprudenţă se pedepseşte cu închisoarea


204 Codex penal

DE

§ 320. Desistarea activă

(1) În cazurile prevăzute la § 316c alin. 1, instanţa poate reduce pedeapsa

conform propriilor convingeri (§ 49 alin. 2) dacă făptuitorul renunţă în mod

benevol la continuarea săvârşirii faptei sau împiedică în alt mod producerea

rezultatului acesteia.

(2) Instanţa poate reduce conform propriilor convingeri (§ 49 alin. 2)

pedeapsa prevăzută la articolele de mai jos sau poate renunţa la aplicarea

pedepsei dacă făptuitorul în cazurile prevăzute la

1. § 315 alin. 1, 3 punctul 1 sau alin. 5,

2. § 315b alin. 1, 3 sau 4, alin. 3 coroborat cu § 315 alin. 3 punctul 1,

3. § 318 alin. 1 sau 6 punctul 1,4. § 319 alin. 1-3

îndepărtează în mod benevol pericolul, înainte de producerea unui preju-

diciu considerabil.

(3) Nu se pedepseşte conform următoarele dispoziţii persoana care1. în

cazurile prevăzute la

a) § 315 alin. 6,

b) § 315 alin. 5,

c) § 318 alin. 6 punctul 2,

d) § 319 alin. 4

îndepărtează în mod benevol pericolul, înainte de producerea unui preju-

diciu considerabil, sau

2. în cazurile prevăzute la § 316c alin. 4, renunţă în mod benevol la

continuarea săvârşirii faptei sau îndepărtează în alt mod pericolul.

(4) Dacă pericolul sau rezultatul este îndepărtat fără implicarea făptuitorului

este sufi cientă străduinţa benevolă şi serioasă a făptuitorului de a atinge acest

scop.


În cazurile prevăzute la § 306-306c şi § 307 alin. 1-3, § 308 alin. 1-3, § 309 alin.

1-4, § 310 alin. 1 şi § 316c alin. 1 punctul 2, instanţa poate dispune libertatea sub



În cazul săvârşirii unei fapte prevăzute la § 306-306c, § 307-314 sau § 316c

1. bunurile obţinute în urma săvârşirii faptei sau folosite la sau dedicate

săvârşirii faptei şi

2. bunurile la care se referă o faptă penală prevăzută la § 310-312, § 314 sau

§ 316c, pot face obiectul măsurii confi scării.

§ 323. (abrogat)


E

DE

DE

§ 323a. Conducerea în stare de intoxicaţie

(1) Persoana care, cu intenţie sau din culpă, îşi induce, prin consumul de

băuturi alcoolice sau de alte substanţe euforizante, o stare de intoxicaţie se

pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă dacă săvârşeşte o faptă

ilegală în timp ce se afl ă în această stare şi nu poate fi pedepsit pentru acea faptă

ca urmare a faptului că, din cauza stării de intoxicaţie, nu avea discernământ sau

că această stare nu poate fi exclusă.

(2) Pedeapsa nu poate fi mai severă decât pedeapsa prevăzută pentru fapta

săvârşită în stare de intoxicaţie.


persoanei vătămate, cu împuternicirea sau cererea de urmărire a unui stat străin,

dacă fapta penală săvârşită în stare de intoxicaţie s-ar pune în mişcare doar la

plângerea prealabilă, cu împuternicirea sau cererea de urmărire a unui stat străin.

§ 323b. Punerea în pericol a unui tratament de dezintoxicare

Persoana care, cu bună ştiinţă, procură sau transmite băuturi alcoolice sau alte

substanţe euforizante sau determină consumul acestora de către o altă persoană

care este internată, în baza unui mandat ofi cial sau fără voia sa, într-o unitate în

scop de dezintoxicare se pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu

amendă.

§ 323c. Lăsarea fără ajutor

(1) Persoana care, în caz de accident sau pericol public sau situaţii de

urgenţă, nu acordă ajutor, deşi este necesar şi se afl ă în situaţia de a putea acorda

ajutor, în special dacă acordarea ajutorului nu presupune un pericol pentru

propria persoană şi nici încălcarea altor obligaţii importante, se pedepseşte cu


(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte şi persoana care, în astfel de situaţii,

împiedică o persoană care acordă ajutor unui terţ sau doreşte să acorde ajutor

unui terţ.

SECŢIUNEA XXIX Infracţiuni contra mediului înconjurător

§ 324. Poluarea apelor

(1) Persoana care, în mod neautorizat, poluează o apă sau alterează în alt

mod nefavorabil proprietăţile acesteia se pedepseşte cu închisoarea de până la



(3) Dacă făptuitorul acţionează din culpă, pedeapsa este închisoarea de

206 Codex penal

DE

până la 3 ani sau amenda.

§ 324a. Poluarea solului

(1) Persoana care, cu încălcarea obligaţiilor de natură administrativă,

determină, permite penetrarea de substanţe în sol sau eliberează substanţe în sol

şi astfel poluează sau alterează în mod nefavorabil solul

1. într-un mod de natură a dăuna sănătăţii unei alte

persoane, animalelor, plantelor sau altor bunuri de valoare

considerabilă sau unei ape sau

2. într-o măsură semnifi cativăse pedepseşte cu



(3) Dacă făptuitorul acţionează din culpă, pedeapsa este închisoarea de până

la 3 ani sau amenda.

§ 325. Poluarea aerului

(1) Persoana care, la exploatarea unei instalaţii, în special a unei instalaţii sau

utilaj industrial, încălcând obligaţiile de natură administrativă, cauzează alterări ale

aerului de natură să afecteze, în exteriorul incintei instalaţiei, starea de sănătate a

unei alte persoane, a animalelor, plantelor sau a altor bunuri de valoare

considerabilă, se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.

Tentativa se pedepseşte.


utilaj industrial, încălcând obligaţiile de natură administrativă, eliberează

substanţe dăunătoare în cantitate considerabilă în aer, în exteriorul incintei

instalaţiei, se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.

(3) Persoana care, încălcând obligaţiile de natură administrativă, eliberează

substanţe dăunătoare în cantitate considerabilă în aer se pedepseşte cu

închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu se pedepseşte cu

pedeapsă conform alin. 2.

(4) Dacă în cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2 făptuitorul acţionează prin

imprudenţă, pedeapsa este închisoarea de până la 3 ani sau amenda.

(5) Dacă în cazurile prevăzute la alin. 3 făptuitorul acţionează prin

imprudenţă, pedeapsa este închisoarea de până la 1 an sau amenda.

(6) Substanţe dăunătoare în înţelesul alin. 2 şi 3 sunt substanţele de natură

1. a afecta sănătatea unei alte persoane, a animalelor, plantelor sau a altor

bunuri cu o valoare considerabilă sau

2. a polua sau a altera în mod durabil şi nefavorabil o apă, aerul sau solul.


E

DE

DE

(7) Dispoziţiile alin. 1, inclusiv coroborat cu alin. 4, nu se aplică pentru

autovehicule, vehicule feroviare, aeriene sau nautice.

§ 325a. Poluarea fonică, producerea de vibraţii şi de radiaţii ionizante


utilaj industrial, încălcând obligaţiile de natură administrativă, cauzează zgomot

de natură să afecteze, în exteriorul incintei instalaţiei, starea de sănătate a unei alte

persoane se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă.


utilaj industrial, încălcând obligaţiile de natură administrativă care reglementează

protecţia la zgomot, vibraţii sau radiaţii ionizante, afectează starea de sănătate a

unei alte persoane, a animalelor care nu îi aparţin sau bunuri străine de

importanţă considerabilă se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu

amendă.

(3) Dacă făptuitorul acţionează prin imprudenţă, pedeapsa este

1. în cazurile prevăzute la alin. 1, închisoarea de până la 2 ani sau amenda,

2. în cazurile prevăzute la alin. 2, închisoarea de până la 3 ani sau amenda.

(4) Dispoziţiile alin. 1-3 nu se aplică pentru autovehicule, vehicule feroviare,

aeriene sau nautice.

§ 326. Manipularea neautorizată a deşeurilor

(1) Persoana care, în mod neautorizat, colectează, transportă, tratează,

valorifi că, depozitează, aruncă, îndepărtează, comercializează, intermediază sau

gestionează în alt mod deşeuri care

1. conţin sau pot cauza otrăvuri sau germeni de boli transmisibile la om sau

animale,

2. sunt cancerigene pentru oameni, afectează capacitatea de reproducere a

acestora sau au potenţial de a cauza modifi cări genetice,

3. prezintă pericol de explozie, sunt autoinfl amabile sau radioactive în mod

semnifi cativ sau

4. după tip, structură sau cantitate sunt de natură

a) a polua sau altera în mod nefavorabil şi durabil o apă, aerul sau solul

sau

b) să pună în pericol efectivul de animale şi plante,

în exteriorul unei facilităţi autorizate sau prin derogare de la un procedeu

prevăzut legal sau autorizat, se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau

cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care transportă deşeuri în

înţelesul dispoziţiilor alin. 1, cu încălcarea unei interdicţii în acest sens sau în

lipsa autorizării necesare, pe, din sau prin teritoriul Republicii Federale

208 Codex penal

DE

Germania.

(3) Persoana care nu predă deşeurile radioactive, încălcând obligaţiile de

natură administrativă, se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu

amendă.

(4) În cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2, tentativa se pedepseşte.


1. în cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2, închisoarea de până la 3 ani sau amenda,

2. în cazurile prevăzute la alin. 3, închisoarea de până la 1 an sau amenda.

(6) Fapta nu se pedepseşte dacă efectele nocive asupra mediului, în special

asupra omului, apelor, aerului, solului, animalelor sau plantelor folositoare

omului, sunt în mod evident excluse dată fi ind cantitatea redusă a deşeurilor.

§ 327. Exploatarea neautorizată de instalaţii

(1) Persoana care, fără autorizarea necesară sau cu încălcarea unei interdicţii

executorii,

1. exploatează o instalaţie nucleară, posedă sau demontează în tot sau în

parte o instalaţie nucleară operaţională sau dezafectată sau alterează în mod

semnifi cativ o astfel de instalaţie sau exploatarea acesteia sau

2. alterează în mod semnifi cativ o instalaţie în care se utilizează substanţe

nucleare sau amplasarea acesteia se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau

cu amendă.


exploatează

1. o instalaţie care necesită autorizaţie de funcţionare sau o altă instalaţie în

înţelesul Legii federale privind protecţia împotriva emisiilor, a cărei exploatare a

fost interzisă în scopul protejării de pericole,

2. o instalaţie de conducte care necesită autorizaţie de funcţionare şi care

este utilizată pentru transportul de substanţe nocive pentru apă în înţelesul Legii

privind studiul de impact asupra mediului,

3. o instalaţie de eliminare a deşeurilor în sensul Legii privind reciclarea şi

deşeurile sau

4. o instalaţie de tratare a apelor reziduale conform § 60 alin. 3 din Legea

gospodăririi apelor fără a deţine autorizaţia sau avizul necesar conform legii

aplicabile sau cu încălcarea unei interdicţii executorii emise în baza legii aplicabile.

Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care, fără a deţine autorizaţia sau

avizul necesar conform legii aplicabile sau cu încălcarea unei interdicţii executorii

emise în baza legii aplicabile, exploatează o instalaţie în care sunt depozitate sau

utilizate substanţe sau amestecuri periculoase sau sunt desfăşurate activităţi

periculoase localizată într-un alt stat membru al Uniunii Europene, într-un mod


E

DE

DE

care este de natură a afecta, în exteriorul incintei instalaţiei, integritatea fi zică sau

viaţa unei alte persoane sau a cauza prejudicii considerabile faunei şi fl orei,

apelor, aerului sau solului.


1. în cazurile prevăzute la alin. 1, închisoarea de până la 3 ani sau amenda,

2. în cazurile prevăzute la alin. 2, închisoarea de până la 2 ani sau amenda.

§ 328. Manipularea neautorizată a substanţelor radioactive şi a altor

substanţe şi bunuri periculoase

(1) Cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă se pedepseşte persoana

care produce, păstrează, transportă, tratează, procesează sau utilizează în alt mod,

importă sau exportă

1. combustibili nucleari, fără a deţine autorizaţia necesară sau cu încălcarea

unei interdicţii sau

2. fără a deţine autorizaţia necesară sau cu încălcarea unei interdicţii, alte

substanţe radioactive care, conform tipului, structurii sau cantităţii, sunt de

natură a cauza prin radiaţii ionizante moartea sau o gravă afectare a stării de

sănătate a unei alte persoane sau prejudicii considerabile faunei, fl orei, apelor,

aerului sau solului.


1. nu predă de îndată combustibilii nucleari pe care este obligat să îi predea

în baza Legii privind utilizarea paşnică a energiei nucleare,

2. predă combustibili nucleari sau substanţele menţionate la alin. 1 punctul

2 unor persoane neautorizate sau decide ca predarea să se facă către persoane

neautorizate,

3. cauzează o explozie nucleară sau

4. determină o altă persoană la o acţiune conform punctului 3 sau sprijină o

astfel de acţiune.


care, cu încălcarea obligaţiilor de natură administrativă,

1. la exploatarea unei instalaţii, în special a unei instalaţii industriale sau

facilităţi tehnice, depozitează, tratează, procesează sau utilizează în alt mod

substanţe radioactive sau substanţe şi amestecuri periculoase conform § 3 din

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din

16 decembrie 2008 privind clasifi carea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi

a amestecurilor, de modifi care şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi

1999/45/CE, precum şi de modifi care a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006

(JO L 353 din 31.12.2008, pagina 1), modifi cat ultima data prin Regulamentul

(CE) nr. 790/2009 (JO L 235 din 05.09.2009, pagina 1) sau

2. transportă, expediază, ambalează sau dezambalează, încarcă sau

210 Codex penal

DE

descarcă, recepţionează sau transmite altora bunuri periculoase, punând astfel în

pericol sănătatea unei alte persoane, a faunei, fl orei, apelor,

aerului sau solului sau bunuri de importanţă considerabilă.


(5) Dacă făptuitorul acţionează prin imprudenţă, pedeapsa este închisoarea

de până la 3 ani sau amenda.

(6) Dispoziţiile alin. 4 şi 5 nu se aplică pentru faptele prevăzute la alin. 2

punctul 4.

§ 329. Punerea în pericol a ariilor protejate

(1) Persoana care, cu încălcarea unei norme cu privire la o arie care necesită

o protecţie specială faţă de efectele mediului înconjurător sub aspectul poluării

aerului sau zgomotului sau în care, în perioada de inversiune termică, se aşteaptă

creşterea considerabilă a efectelor de mediu nefavorabile prin poluarea aerului,

normă emisă în baza Legii federale privind protecţia la emisii, exploatează

instalaţii în aria respectivă se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu

amendă. Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care, în interiorul unei

astfel de arii, exploatează instalaţii, cu încălcarea unei dispoziţii executorii emise

în baza unei norme din cele menţionate la teza 1. Tezele 1 şi 2 nu se aplică pentru

autovehicule, vehicule feroviare, aeriene sau nautice.

(2) Persoana care, cu încălcarea unei dispoziţii privind protecţia unei arii cu

ape şi izvoare minerale sau a unei interdicţii executorii

1. exploatează instalaţii interioare care lucrează cu substanţe care pun în

pericol apele,

2. exploatează instalaţii cu conducte pentru transportul de substanţe care

pun în pericol apele sau transportă astfel de substanţe sau

3. exploatează pietriş, nisip, argilă sau alte substanţe solide în cadrul unei

unităţi cu scop lucrativ se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu

amendă. Instalaţii interioare în înţelesul tezei 1 sunt şi instalaţiile din cadrul unei

întreprinderi de stat.

(3) Persoana care, cu încălcarea unei dispoziţii privind protecţia unei zone

protejate, a unei suprafeţe declarate zonă protejată sau a unui parc naţional sau cu

încălcarea unei interdicţii executorii,

1. exploatează sau extrage resurse minerale sau alte componente ale

solului,

2. realizează excavaţii sau umpluturi,

3. creează, alterează sau îndepărtează ape,

4. drenează mlaştini, smârcuri, bălţi sau alte ţinuturi mlăştinoase,

5. defrişează păduri,


E

DE

DE

6. omoară, capturează, vânează sau distruge sau îndepărtează în tot

sau în parte ouăle depuse de animale din specii protejate conform Legii

federale privind protecţia naturii,

7. deteriorează sau îndepărtează plante din specii protejate conform

Legii federale privind protecţia naturii,

8. ridică o clădire

şi prin acestea limitează în mod considerabil scopul privind protecţia se


(4) Persoana care în interiorul unei arii Natura 2000, cu încălcarea obligaţiilor

de natură administrativă, deteriorează în mod semnifi cativ

1. un habitat de tipul celui menţionat la § 4 alin. 2 sau Anexa I din Directiva

2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009

privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20 din 26.01.2010, pagina 7) sau

Anexa II din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind

conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi fl oră sălbatică (JO L

206 din 22.07.1992, pagina 7), modifi cată ultima dată prin Directiva

2013/17/UE

(JO L 158 din 10.06.2013, pagina 193) sau

2. un tip de habitat natural menţionat la Anexa I din Directiva 92/43/CEE

a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a

speciilor de faună şi fl oră sălbatică (JO L 206 din 22.07.1992, pagina 7), modifi

cată ultima dată prin Directiva 2013/17/UE (JO L 158 din 10.06.2013, pagina

193), determinant pentru obiectivele de conservare sau scopul de protejare a

acestei arii, se pedepseşte cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.


1. în cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2, închisoarea de până la 2 ani

sau amenda,

2. în cazurile prevăzute la alin. 3, închisoarea de până la 3 ani sau

amenda.

(6) Dacă în cazurile prevăzute la alin. 4 făptuitorul acţionează prin

imprudenţă, pedeapsa este închisoarea de până la 3 ani sau amenda.

§ 330. Infracţiuni contra mediului înconjurător cu consecinţe deosebit de

grave

(1) În cazurile deosebit de grave, fapta săvârşită cu intenţie conform §

324-329 se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 10 ani. Un caz deosebit de

grav este, de regulă, cazul în care făptuitorul

1. afectează o apă, solul sau o arie protejată în înţelesul

dispoziţiilor § 329 alin. 3 în aşa măsură încât afectarea nu poate fi

212 Codex penal

DE

îndepărtată, poate fi îndepărtată doar cu cheltuieli excesive sau doar după

mult timp,

2. pune în pericol aprovizionarea cu apă,

3. afectează durabil un efectiv de animale sau plante dintr-o specie

care se bucură de protecţie specială sau

4. acţionează din dorinţa de a obţine câştig.

(2) Persoana care printr-o faptă săvârşită cu intenţie conform § 324-329

1. aduce o altă persoană în pericol de moarte sau de gravă

deteriorare a stării de sănătate sau aduce în pericolul unei deteriorări a stării de

sănătate un grup mai mare de persoane sau

2. cauzează moartea unei alte persoane

se pedepseşte, în cazurile prevăzute la punctul 1, cu închisoarea de la 1 an la

10 ani, iar în cazurile prevăzute la punctul 2, cu închisoarea de minimum 3 ani,

dacă fapta nu este pedepsită conform § 330a alin. 1-3.

(3) În cazurile mai puţin grave de la alin. 2 punctul 1, pedeapsa este

închisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar în cazurile mai puţin grave de la alin. 2

punctul 2, pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 10 ani.

§ 330a. Cauzarea unui pericol grav prin eliberarea de otrăvuri

(1) Persoana care împrăştie sau eliberează substanţe care conţin sau pot

genera otrăvuri şi prin aceasta cauzează un pericol de moarte sau pericolul unei

grave deteriorări a stării de sănătate a unei alte persoane sau pericolul unei

afectări a stării de sănătate a unui grup mai mare de persoane se pedepseşte cu


(2) Dacă prin fapta sa făptuitorul cauzează moartea unei alte persoane,









ani sau cu amendă.

§ 330b. Desistarea activă

(1) În cazurile prevăzute la § 325a alin. 2, § 326 alin. 1-3, § 328 alin. 1-3 şi §

330 alin. 1, 3 şi 4, instanţa poate reduce pedeapsa conform propriilor convingeri

(§ 49 alin. 2) sau poate renunţa la aplicarea pedepsei prevăzute la articolele de mai

sus dacă făptuitorul îndepărtează în mod benevol pericolul sau îndepărtează


E

DE

DE

starea pe care a cauzat-o, înainte de producerea unui prejudiciu considerabil. În

aceleaşi condiţii, făptuitorul nu se pedepseşte conform § 325a alin. 3 punctul 2, §

326 alin. 5, § 328 alin. 5 şi § 330a alin. 5.

(2) Dacă, fără implicarea făptuitorului, este îndepărtat pericolul sau starea

cauzată în mod ilegal, este sufi cientă străduinţa benevolă şi serioasă a

făptuitorului de a atinge acest scop.

§ 330c. Confi scarea

Dacă o faptă penală prevăzută la § 326, § 327 alin. 1 sau alin. 2, § 328, § 329

alin. 1, 2 sau alin. 3, acesta din urmă şi coroborat cu alin. 5, sau alin. 4, acesta din

urmă şi coroborat cu alin. 6, a fost săvârşită,

1. bunurile obţinute în urma săvârşirii faptei sau folosite

la sau dedicate săvârşirii sau pregătirii faptei şi

2. bunurile la care se referă o faptă pot face obiectul

măsurii confi scării. Dispoziţiile § 74 se aplică.

§ 330d. Defi niţii

(1) În înţelesul prezentei Secţiuni 1. o

apă este:

o apă supraterană, apa din pânza freatică şi marea;2. o

instalaţie nucleară este:

o instalaţie pentru producerea sau prelucrarea sau

procesarea sau fuziunea combustibililor nucleari sau

pentru prepararea de combustibili nucleari iradiaţi;

3. un bun periculos este:

un bun în înţelesul Legii privind transportul bunurilor periculoase şi al unei

norme emise în baza acesteia şi în înţelesul dispoziţiilor privind transportul

internaţional de bunuri periculoase în fi ecare din domeniile aplicabile;

4. obligaţia de natură administrativă este:

o obligaţie care are la bază a) o

normă,

b) o hotărâre judecătorească,

c) un act administrativ executoriu,

d) o condiţie executorie sau

e) un contract de drept public, în măsura în care obligaţia ar fi putut fi

impusă şi printr-un act administrativ şi serveşte protecţiei faţă de pericole sau

efecte dăunătoare asupra mediului înconjurător, în special asupra oamenilor,

animalelor, plantelor, apelor, aerului sau solului;

5. o acţiune exercitată în lipsa autorizării, avizului sau altei aprobări este:

214 Codex penal

DE

şi o acţiune exercitată în baza unei autorizări, a unui aviz sau altei aprobări

obţinute prin ameninţare, corupţie sau înţelegere dolosivă sau prin declaraţii

incorecte sau incomplete.

(2) Pentru aplicarea dispoziţiilor § 311, 324a, 325, 326, 327 şi 328

1. obligaţiei de natură administrativă,

2. procedurii prescrise sau admise,

3. interdicţiei,

4. prohibiţiei,

5. instalaţiei admise,

6. autorizaţiei şi7. avizului

le sunt asimilate, în cazurile în care fapta a fost săvârşită într-un alt stat

membru al Uniunii Europene, obligaţii, proceduri, interdicţii, prohibiţii, instalaţii

admise, autorizaţii şi avize corespunzătoare, emise în baza unei norme a celuilalt

stat membru al Uniunii Europene şi în temeiul unui act de suveranitate al celuilalt

stat membru al Uniunii Europene. Aceasta se aplică doar în măsura în care prin

acestea se transpune sau se aplică un act normativ al Uniunii Europene sau un

act normativ al Euroatom care vizează protecţia faţă de pericolele sau efectele

nocive asupra mediului înconjurător, în special asupra oamenilor, animalelor sau

plantelor, apelor, aerului sau solului.

SECŢIUNEA XXX

Infracţiuni săvârşite în exercitarea unei funcţii publice

§ 331. Primirea de foloase necuvenite

(1) Funcţionarul public, funcţionarul european sau persoana din serviciul

public cu obligaţii speciale care pretinde, lasă să i se promită sau primeşte pentru

sine sau pentru un terţ un folos în schimbul exercitării atribuţiilor de serviciu se


(2) Judecătorul, membrul unei instanţe a Uniunii Europene sau arbitrul care

pretinde, lasă să i se promită sau primeşte pentru sine sau pentru un terţ un folos

pentru că a emis sau va emite o anumită dispoziţie judecătorească se pedepseşte

cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă. Tentativa se pedepseşte.

(3) Fapta nu se pedepseşte conform alin. 1 dacă făptuitorul lasă să i se

promită sau primeşte un folos pe care nu l-a pretins şi autoritatea competentă, în

limitele competenţelor sale, fi e a aprobat în prealabil primirea, fi e făptuitorul

declară de îndată primirea şi autoritatea competentă o aprobă.

§ 332. Luarea de mită

(1) Funcţionarul public, funcţionarul european sau persoana din serviciul

public cu obligaţii speciale care pretinde, lasă să i se promită sau primeşte pentru


E

DE

DE

sine sau pentru un terţ un folos pentru că şi-a îndeplinit sau îşi va îndeplini

atribuţiile de serviciu şi prin aceasta şi-a încălcat sau şi-ar încălca atribuţiile de

serviciu se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă. Tentativa

se pedepseşte.

(2) Judecătorul, membrul unei instanţe a Uniunii Europene sau arbitrul care

pretinde, lasă să i se promită sau primeşte pentru sine sau pentru un terţ un folos

pentru că a emis sau va emite o anumită dispoziţie judecătorească şi prin aceasta

şi-a încălcat sau şi-ar încălca obligaţiile judecătoreşti se pedepseşte cu închisoarea

de până la 1 an la 10 ani. În cazurile mai puţin grave, pedeapsa este închisoarea


(3) În cazul în care făptuitorul pretinde, lasă să i se promită sau primeşte

folosul în schimbul unei acţiuni viitoare, dispoziţiile alin. 1 şi 2 se aplică atunci

când şi-a manifestat faţă de cealaltă persoană disponibilitatea

1. de a-şi încălca obligaţiile la exercitarea acţiunii sau

2. de a se lăsa infl uenţat de folos la exercitarea latitudinii sale, în

măsura în care exercitarea acţiunii este la latitudinea sa.

§ 333. Darea de foloase necuvenite

(1) Persoana care oferă, promite sau dă unui funcţionar public, funcţionar european sau unei persoane din serviciul public cu obligaţii speciale sau unui militar din cadrul Armatei Germane Bundeswehr un folos pentru acesta sau pentru un terţ în schimbul exercitării atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă.

(2) Persoana care oferă, promite sau dă unui judecător, membru al unei

instanţe a Uniunii Europene sau unui arbitru un folos pentru sine sau pentru un

terţ pentru că a emis sau va emite o anumită dispoziţie judecătorească se


(3) Fapta nu se pedepseşte conform alin. 1 dacă autoritatea competentă, în

limitele competenţelor sale, fi e a aprobat în prealabil primirea folosului, fi e a

aprobat-o în urma declarării neîntârziate a primirii de către făptuitor.

§ 334. Darea de mită

(1) Persoana care oferă, promite sau dă unui funcţionar public, funcţionar

european sau unei persoane din serviciul public cu obligaţii speciale sau unui

militar din cadrul Armatei Germane Bundeswehr un folos pentru acesta sau

pentru un terţ pentru că şi-a îndeplinit sau îşi va îndeplini atribuţiile de serviciu

şi prin aceasta şi-a încălcat sau şi-ar încălca atribuţiile de serviciu se pedep seşte

cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani. În cazurile mai puţin grave pedeapsa este

închisoarea de până la 2 ani sau amenda.

(2) Persoana care oferă, promite sau dă unui judecător, membru al unei

216 Codex penal

DE

instanţe a Uniunii Europene sau unui arbitru un folos pentru sine sau pentru un

terţ pentru că

1. a emis o anumită dispoziţie judecătorească şi prin aceasta şi-a încălcat

obligaţiile judecătoreşti sau

2. va emite o anumită dispoziţie judecătorească şi prin aceasta şi-ar încălca

obligaţiile judecătoreşti se pedepseşte, în cazurile prevăzute la punctul 1, cu

închisoarea de la 3 luni la 5 ani, iar în cazurile prevăzute la punctul 2, cu

închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Tentativa se pedepseşte.

(3) În cazul în care făptuitorul oferă, promite sau dă folosul în schimbul unei

acţiuni viitoare, dispoziţiile alin. 1 şi 2 se aplică atunci când încearcă să determine

cealaltă persoană

1. să îşi încalce obligaţiile la exercitarea acţiunii sau

2. să se lase infl uenţat de folos la exercitarea latitudinii sale, în

măsura în care exercitarea acţiunii este la latitudinea sa.

§ 335. Cazuri deosebit de grave de dare şi luare de mită

(1) În cazurile deosebit de grave

1. fapta prevăzută la

a) § 332 alin. 1 teza 1, inclusiv coroborat cu alin. 3, şi

b) § 334 alin. 1 teza 1 şi alin. 2, ambele şi coroborate cu alin. 3se

pedepseşte cu închisoarea de la 1 an la 10 ani, iar

2. fapta prevăzută la § 332 alin. 2, inclusiv coroborat cu alin. 3 se

pedepseşte cu închisoarea de minimum 2 ani.

(2) În înţelesul alin. 1, un caz deosebit de grav este, de regulă, cazul în care

1. fapta se referă la un folos de valoare considerabilă,

2. făptuitorul primeşte foloase în formă continuată pe care le-a pretins

pentru exercitarea viitoare a unei atribuţiuni de serviciu sau

3. făptuitorul acţionează ca îndeletnicire sau ca membru al unui grup

infracţional specializat pe săvârşirea în formă continuată de astfel de fapte.

§ 335a. Funcţionari străini şi internaţionali

(1) Pentru aplicarea dispoziţiilor § 331 alin. 2 și § 333 alin. 2, precum și § 332 şi §

334, fiecare şi coroborat cu § 335, în legătură cu o faptă care se referă la o

dispoziţie judecătorească viitoare sau la o atribuţiune de serviciu viitoare

1. judecătorului îi este asimilat:

un membru al unei instanţe străine sau internaţionale; 2.

unui alt funcţionar îi este asimilat:

a) un funcţionar al unui stat străin şi o persoană însărcinată cu exercitarea

unor atribuţiuni publice pentru un anumit stat străin;


E

DE

DE

b) un funcţionar al unei organizaţii internaţionale şi o persoană însărcinată

cu exercitarea unor atribuţiuni ale unei organizaţii internaţionale;

c) un militar al unui stat străin şi un militar însărcinat să exercite atribuţiuni

ale unei organizaţii internaţionale.

(2) Pentru aplicarea dispoziţiilor § 331 alin. 1 și 3, precum şi § 333 alin. 1 și 3

în legătură cu o faptă care se referă la o atribuţie de serviciu viitoare

3. judecătorului îi este asimilat:

un membru al Tribunalului Penal Internaţional;

4. unui alt funcţionar îi este asimilat:

un funcţionar al Tribunalului Penal Internaţional.

(3) Pentru aplicarea dispoziţiilor § 333 alin. 1 şi 3 în legătură cu o faptă care se

referă la o atribuţiune de serviciu viitoare

1. militarului din Armata Germană Bundeswehr îi este asimilat: un

militar al trupelor staţionate în Republica Federală Germania din statele care

nu sunt state germane semnatare ale Pactului Atlanticului de Nord şi care, la

data săvârşirii faptei, se afl ă pe teritoriul Republicii Federale Germania;

2. unui alt funcţionar îi este asimilat: un funcţionar din cadrul

acestor trupe;

3. unei persoane din serviciul public cu obligaţii speciale îi este

asimilată:

persoana angajată la trupe sau care activează pentru acestea şi care, în baza

unor instrucţii generale sau speciale din partea unei entităţi superioare ierarhic, s-a

obligat la îndeplinirea cu conştiinciozitate a obligaţiilor care îi incumbă.

§ 336. Omisiunea exercitării unui act ofi cial

Exercitării unei atribuţii de serviciu sau a unei dispoziţii judecătoreşti în

înţelesul § 331-335a îi este asimilată fapta de omisiune a exercitării actului.

§ 337. Onorariile arbitrilor

Onorariul arbitrului constituie un folos în înţelesul dispoziţiilor § 331-335 doar

atunci când arbitrul îl pretinde, lasă să i se promită sau îl primeşte de la o parte,

fără ştiinţa celeilalte părţi, sau când una din părţi i-l oferă, promite sau dă, fără

ştiinţa celeilalte părţi.

§ 338. (abrogat)

§ 339. Compromiterea actului de justiţie

Judecătorul, un alt demnitar public sau un arbitru care, la conducerea unei

proceduri sau pronunţarea unei hotărâri, se face vinovat de efectuarea actului

de justiţie în defavoarea unei părţi se pedepseşte cu închisoarea de la 1 an la 5

218 Codex penal

DE

ani.

§ 340. Vătămarea corporală în exercitarea unei funcţii publice

(1) Funcţionarul public care, în exercitarea funcţiei publice sau în legătură cu

funcţia publică, săvârşeşte o faptă de vătămare corporală sau permite săvârşirea

acesteia se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani. În cazurile mai puţin

grave, pedeapsa este închisoarea de până la 5 ani sau amenda.


(3) Dispoziţiile § 224-229 se aplică pentru faptele penale prevăzute la alin. 1

teza 1 în mod corespunzător.

§ 341 şi §342. (abrogate)

§ 343. Obţinerea unei declaraţii prin forţă

(1) Persoana care, în calitate de funcţionar public chemat să participe la

1. o procedură penală, o procedură privind dispunerea unei măsuri de

reţinere,

2. o procedură de aplicare a unei amenzi sau

3. o procedură disciplinară sau o instanţă disciplinară sau o instanţă

disciplinară profesională abuzează fi zic o altă persoană, exercită forţă în alt mod

asupra acesteia, o ameninţă cu forţa sau o torturează psihic în scopul de a o

constrânge să facă declaraţii în cadrul procedurii sau să explice sau să omită toate

acestea se pedepseşte cu închisoarea de la 1 an la 10 ani.


§ 344. Urmărirea penală a persoanelor nevinovate

(1) Persoana care, în calitate de funcţionar public chemat să participe la o procedură penală, cu excepţia procedurii privind dispunerea unei măsuri neprivative de libertate (§ 11 alin. 1 punctul 8), urmăreşte penal, cu intenţie sau cu bună ştiinţă, o persoană nevinovată sau o persoană care conform legii nu poate fi urmărită penal sau depune eforturi în sensul unei astfel de urmăriri penale se pedepseşte cu închisoarea de la 1 an la 10 ani, iar în cazurile mai puţin grave, cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani. Dispoziţiile de la teza 1 se aplică corespunzător pentru funcţionarul public chemat să participe la o procedură privind dispunerea unei măsuri de reţinere.

(2) Persoana care, în calitate de funcţionar public chemat să participe la o procedură privind dispunerea unei măsuri neprivative de libertate (§ 11 alin. 1 punctul 8), urmăreşte penal, cu intenţie sau cu bună ştiinţă, o persoană care conform legii nu poate fi urmărită penal sau depune eforturi în sensul unei astfel de urmăriri penale se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani. Dispoziţiile


E

DE

DE

de la teza 1 se aplică corespunzător pentru funcţionarul public chemat să participe la

1. o procedură privind dispunerea unei amenzi sau 2. o procedură disciplinară sau o instanţă disciplinară sau o instanţă

disciplinară profesională. Tentativa se pedepseşte.

§ 345. Punerea în executare a unei sancţiuni împotriva unei persoanei

nevinovate

(1) Persoana care, în calitate de funcţionar public chemat să participe la punerea în executare a unei pedepse cu închisoarea, a unei măsuri de siguranţă privativă de libertate sau a unei măsuri de reţinere, pune în executare o astfel de pedeapsă, măsură sau reţinere, în ciuda faptului că legea nu permite punerea în executare, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 an la 10 ani, iar în cazurile mai puţin grave, cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani.

(2) Dacă făptuitorul acţionează din culpă, pedeapsa este închisoarea de până la 1 an.

(3) Persoana care, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. 1, în calitate de funcţionar public chemat să participe la punerea în executare a unei pedepse sau a unei măsuri (§ 11 alin. 1 punctul 8), pune în executare o pedeapsă sau o măsură, în ciuda faptului că legea nu permite punerea în executare, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani. Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care, în calitate de funcţionar public chemat să participe la punerea în executare,

1. a unui mandat de arestare emis împotriva unui tânăr, 2. a unei amenzi administrative sau a unei pedepse complementare

conform dreptului contravenţional, 3. a unei amenzi sau a unui ordin de reţinere sau 4. a unei măsuri disciplinare sau a unei măsuri dispuse de o instanţă

disciplinară sau de o instanţă disciplinară profesională pune în executare o astfel de sancţiune, cu toate că legea nu permite

punerea în executare. Tentativa se pedepseşte.

§ 346 şi §347. (abrogate)

§ 348. Înregistrarea în fals

(1) Funcţionarul public, autorizat să înregistreze documente

publice, care atestă în fals, în cadrul competenţelor sale, un fapt juridic de o

importanţă considerabilă sau care înregistrează sau introduce date în fals în

registre sau documente electronice se pedepseşte cu închisoarea de până la



220 Codex penal

DE

§ 349-§351. (abrogate)

§ 352. Pretinderea de onorarii excesive

(1) Funcţionarul public, avocatul sau alt apărător care are dreptul de

a pretinde în favoarea sa onorarii sau alte tipuri de prestaţii în schimbul

serviciilor profesionale prestate se pedepseşte, dacă pretinde onorarii sau

prestaţii despre care cunoaşte că persoana plătitoare nu le datorează sau le

datorează doar în sumă mai mică, cu închisoarea de până la 1 an sau cu

amendă.


§ 353. Colectarea de taxe excesive; acordarea de benefi cii reduse

(1) Funcţionarul public care are obligaţia de a colecta impozite, taxe şi alte

contribuţii pentru o instituţie publică se pedepseşte dacă colectează taxe despre

care cunoaşte că persoana plătitoare nu le datorează sau le datorează doar în

sumă mai mică şi, în mod ilegal, nu varsă în tot sau în parte sumele colectate la

sistemul public cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte persoana care, în calitate de funcţionar

public, face în mod ilegal benefi ciarului reţineri în cazul taxelor ofi ciale în bani

sau natură şi înregistrează că taxele au fost achitate în tot.

§ 353a. Abuzul de încredere în afacerile externe

(1) Persoana care, în reprezentarea Republicii Federale Germania faţă de un

guvern străin, o comunitate de state sau instituţie interstatală încalcă un mandat

ofi cial sau, cu intenţia de a induce în eroare Guvernul Republicii Federale

Germania, înaintează rapoarte mincinoase se pedepseşte cu închisoarea de până


(2) Acţiunea penală se pune în mişcare doar cu împuternicirea Guvernului

Republicii Federale Germania.

§ 353b. Încălcarea secretului ofi cial şi a unei obligaţii speciale de păstrare a confi denţialităţii

(1) Persoana care dezvăluie în mod neautorizat un secret care i-a fost

încredinţat sau pe care l-a afl at în alt mod în calitate de

1. funcţionar public,

2. persoană din serviciul public cu obligaţii speciale sau

3. persoană care exercită atribuţiuni sau competenţe conform

dreptului reprezentării persoanelor,

punând astfel în pericol interese publice semnifi cative, se pedepseşte cu

închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă. Dacă prin fapta sa făptuitorul a pus


E

DE

DE

în pericol, prin imprudenţă, interese publice, pedeapsa este închisoarea de până la

1 an sau amenda.

(2) Persoana care, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. 1, permite în mod

neautorizat sau face cunoscut public un obiect sau o ştire

1. pe care are obligaţia să o păstreze confi denţială în baza deciziei unui

organ legislativ de la nivel federal sau de land sau a uneia dintre comisiile acestuia

sau

2. pe care a fost obligată să o păstreze confi denţială de către o altă instituţie

ofi cială, cu atragerea atenţiei asupra caracterului penal al încălcării obligaţiei de

păstrare a confi denţialităţii, punând astfel în pericol interese publice semnifi

cative, se pedepseşte cu



(3a) Acţiunile de ajutare a unei persoane prevăzute la § 53 alin. 1 teza 1

punctul 5 din Codul de procedură penală nu sunt ilegale dacă se limitează la

primirea, interpretarea sau publicarea secretului sau obiectului sau ştirii în legătură

cu care există obligaţia de păstrare a confi denţialităţii.

(4) Acţiunea penală se pune în mişcare doar cu împuternicire. Împuternicirea

este acordată de către

1. preşedintele organului legislativ

a) în cazurile prevăzute la alin. 1, dacă făptuitorul a afl at secretul în timpul desfăşurării activităţii sale la un organ legislativ sau pentru un organ legislativ de la nivel federal sau de land,

b) în cazurile prevăzute la alin. 2 punctul 1;

2. cea mai înaltă autoritate publică federală

a) în cazurile prevăzute la alin. 1, dacă făptuitorul a afl at secretul în

timpul desfăşurării activităţii sale la sau pentru o altă autoritate publică sau la o

altă instituţie publică sau pentru o altă instituţie publică de la nivel federal,

b) în cazurile prevăzute la alin. 2 punctul 2, dacă făptuitorul a fost

obligat

la păstrarea confi denţialităţii de către o instituţie publică de la nivel federal;

3. cea mai înaltă autoritate publică de land, în toate celelalte cazuri prevăzute la

alin. 1 şi 2 punctul 2.

§ 353c. (abrogat)

§ 353d. Încălcarea interdicţiei de comunicare cu privire la şedinţele de

judecată

Se pedepseşte cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă persoana care

222 Codex penal

DE

1. contrar unei interdicţii legale face o comunicare publică privind o şedinţă

de judecată nepublică sau conţinutul unui document de la dosarul cauzei,

2. contrar unei obligaţii de a nu face declaraţii impuse de instanţă în baza

legii, dezvăluie în mod neautorizat aspecte care au ajuns la cunoştinţa sa prin

intermediul unei şedinţe de judecată nepublice sau a unui document de la dosarul

cauzei sau

3. face o comunicare publică literală privind rechizitoriul sau alte

documente dintr-o cauză penală, procedură de aplicare a amenzii

contravenţionale sau procedură disciplinară, în tot sau în parte, înainte ca acestea

să fi fost dezbătute în şedinţă publică sau înainte ca procedura să se fi încheiat.

§ 354. (abrogat)

§ 355. Încălcarea secretului fi scal

(1) Persoana care, în mod neautorizat, dezvăluie sau valorifi că

1. informaţii privind o altă persoană pe care le-a afl at în calitate de funcţionar

public

a) în cadrul unei proceduri administrative, proceduri de audit fi

nanciar sau

proceduri judiciare în materie de fi scalitate,

b) în cadrul unei proceduri penale pentru săvârşirea unei infracţiuni

prevă-

zute de legislaţia fi scală sau în cadrul unei proceduri de aplicare a unei amenzi

administrative pentru săvârşirea unei contravenţii în materie de fi scalitate,

c) în alte circumstanţe, prin comunicarea unei instituţii de

administrare fi scală sau prin prezentarea unei tipizat prevăzut de lege cu

privire la o decizie de impunere sau un certifi cat privind constatările privind

impozitarea sau

2. un secret profesional pe care l-a cunoscut în calitate de funcţionar public în

cadrul unei proceduri conform punctului 1 se pedepseşte cu închisoarea de până

la 2 ani sau cu amendă. Informaţii

privind o altă persoană sau un secret profesional au ajuns la cunoştinţa funcţio

narului public şi în cadrul unei proceduri dintre cele prevăzute la teza 1 punctul 1

dacă rezultă din date la care a avut acces şi pe care le-a accesat în mod

neautorizat.

(2) Le sunt asimilate/asimilaţi, în înţelesul dispoziţiilor alin. 1, funcţionarilor

publici

1. persoanele din serviciul public cu obligaţii speciale,

2. experţii martori şi


E

DE

DE

3. prelaţii bisericilor şi ai altor comunităţi religioase de drept public.

(3) Acţiunea penală se pune în mişcare doar la cererea superiorului ierarhic sau

a persoanei vătămate. În cazul martorilor experţi, în cadrul procedurilor

administrative, conducătorul autorităţii publice vizate de procedură are dreptul de

a solicita alături de partea vătămată punerea în mişcare a acţiunii penale.

§ 356. Încălcarea obligaţiilor de reprezentare a părţilor

(1) Avocatul sau un alt apărător care, în această calitate şi în cadrul aceleaşi

cauze, îşi pune serviciile în slujba ambelor părţi se pedepseşte cu închisoarea de la

3 luni la 5 ani.

(2) Dacă acesta acţionează de comun acord cu partea adversă în defavoarea

părţii pe care o reprezintă, pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 5 ani.

§ 357. Determinarea subordonaţilor la săvârşirea unei fapte penale

(1) Fapta superiorului care îşi determină subordonaţii la săvârşirea unei fapte

penale în exercitarea unei funcţii publice sau care încearcă să îi determine în acest

sens sau care permite ca o astfel de faptă ilegală să fi e săvârşită de către

subordonaţii săi se pedepseşte conform pedepsei aplicabile pentru fapta ilegală.

(2) Aceeaşi dispoziţie se aplică şi în ceea ce priveşte funcţionarul public care

răspunde de supravegherea sau controlul activităţii altui funcţionar public, în

măsura în care fapta ilegală săvârşită de acest din urmă funcţionar public se referă

la activitatea supusă supravegherii sau controlului.

§ 358. Pedeapsa complementară

Pe lângă pedeapsa cu închisoarea de minimum 6 luni pentru săvârşirea uneia

dintre faptele penale prevăzute la § 332, 335, 339, 340, 343, 344 alin. 1 şi 3, § 348,

§ 352-353b alin. 1, § 355 şi 357, instanţa poate dispune pierderea dreptului de a

ocupa funcţii publice (§ 45 alin. 2).

DE

Date post:	01-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	42 times
Download:	1 times

CODUL PENAL AL REPUBLICII FEDERALE...

Documents