+ All Categories
Home > Documents > Germania Referat

Germania Referat

Date post: 11-Nov-2015
Category:
Upload: valentinacristea
View: 76 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
germania
28
1. Aspecte generale Republica Federală Germania (în germană Bundesrepublik Deutschland), acronim RFG, colocvial Germania, este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante precum Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE și din zona euro. Se învecinează la nord cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est cu Polonia și Republica Cehă; la sud cu Austria și Elveția; iar la vest cu Franța, Luxemburg, Belgia și Olanda. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în germană Länder). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial.
Transcript

1. Aspecte generale

Republica Federal Germania (n german Bundesrepublik Deutschland), acronim RFG, colocvial Germania, este un stat n Europa Central. Face parte din organizaii internaionale importante precum Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-European (1954), NATO (1955), Uniunea European (1957), ONU (1973), OSCE i din zona euro. Se nvecineaz la nord cu Marea Nordului, Danemarca i Marea Baltic; la est cu Polonia i Republica Ceh; la sud cu Austria i Elveia; iar la vest cu Frana, Luxemburg, Belgia i Olanda. Teritoriul Germaniei acoper 357.021 de kilometri ptrai (137.847 mile ptrate), ntr-o zon cu climat temperat. Germania are cea mai mare populaie dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori).

Germania este o republic federal parlamentar alctuit din 16 state numite Landuri (n german Lnder). Capitala federal i cel mai mare ora este Berlin.

Industria german este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deine o poziie-cheie n Uniunea European i menine o multitudine de parteneriate strnse la nivel global. Cercetarea tiinific i tehnologic din Germania este recunoscut ca cercetare de vrf, la nivel mondial.2. Istorica) Triburi germanice

Se consider c etnogeneza triburilor germanice a avut loc pe durata Epocii Nordice a Bronzului, sau cel mai trziu pe durata Epocii de fier Pre-Romane. Pornind din sudul Scandinaviei i nordul Germaniei, triburile i-au extins teritoriul spre sud, est i vest n secolul I .Hr., ajungnd n contact cu triburile celtice din Galia, precum i cu triburi iraniene, baltice i slave, n Europa de Est. Nu se cunosc prea multe despre nceputurile istoriei germanicilor, avem la dispoziie doar scrieri ale autorilor romani, cercetri etimologice i descoperiri arheologice.

Pe timpul domniei lui Cezar August, generalul roman Publius Quinctilius Varus a nceput invazia Germaniei (Germania era numele dat de romani teritoriilor de dincolo (la est) de Rin pn la munii Ural). n aceast perioad, triburile germanice au nceput s se familiarizeze cu tacticile de rzboi romane, meninndu-i, ns, apartenena tribal. n anul 9 d.Hr., n cadrul btliei de la Pdurea Teutoburg, triburi germanice conduse de Arminius au nfrnt trei legiuni romane conduse de Varus. O mare parte din Germania de astzi, anume partea de la est de Rin i la nord de Dunre, a rmas, astfel, n afara Imperiului Roman. Spre anul 100 d.Hr., pe cnd Tacitus scria lucrarea sa Germania, triburi germanice s-au stabilit de-a lungul Rinului i Dunrii (Limes Germanicus), ocupnd mare parte din aria Germaniei moderne. n secolul III s-au afirmat mai multe triburi vest-germanice: alamanii, francii, chatii, saxonii, frizonii, sicambrii i turingii. n jurul anului 260 d.Hr. multe triburi germanice au trecut de limes i de frontiera de pe Dunre, ajungnd n teritorii controlate pe atunci de romani.

b) Restauraie i revoluie (1814-1871)

n urma cderii lui Napoleon Bonaparte, a fost organizat, n 1814, Congresul de la Viena i a fost fondat Confederaia German (Deutscher Bund), o lig format din 39 de state. Dezacordul cu ideile politice ale restauraiei a dus la ntrirea micrilor liberale, care cereau unitate i libertate. Aceste cereri, ns, au fost urmate de noi msuri de represiune din partea omului de stat austriac Metternich. Zollverein, o uniune tarifar, a contribuit hotrtor la unificarea economic a statelor germane. n aceast perioad, muli germani erau influenai de principiile Revoluiei Franceze, iar naionalismul era o for n cretere, n special printre tinerii intelectuali. Pentru prima dat, culorile negru-rou-galben au fost alese pentru a reprezenta micarea, aceste culori devenind, mai trziu, culorile drapelului german.

n contextul unei serii de micri revoluionare n Europa, care au avut ca rezultat proclamarea republicii n Frana, intelectualii i oamenii de rnd au adus revoluia de la 1848 i n Confederaia German. Speriai, monarhii au acceptat, n PRIM instan, cererile revoluionarilor. n aceste mprejurri, regelui Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei i s-a oferit titlul de mprat, dar ntruct trebuia s renune la o parte din puterea politic deinut anterior, acesta a refuzat coroana i a respins constituia propus, ceea ce pe atunci a fost un pas napoi pentru micare. Conflictul dintre regele Wilhelm I al Prusiei i Parlament, care era din ce n ce mai influenat de ideile liberale, a izbucnit pe fondul discuiilor privind reformele militare din 1862, iar regele l-a numit pe Otto von Bismarck nou prim-ministru al Prusiei. Bismarck a purtat un rzboi mpotriva Danemarcei n 1864, ieind victorios. Victoria prusac n cadrul rzboiului austro-prusac din 1866 i-a permis s creeze o Federaie Nord-German (Norddeutscher Bund) i s mpiedice Austria, care nainte era cel mai puternic stat german, s se mai amestece n politica celorlalte state germane.c) Republica de la Weimar (1919-1933)

La nceputul revoluiei germane, Germania a fost proclamat republic iar monarhia abolit. Cu toate acestea, lupta pentru putere a continuat, comunitii radicaliti de stnga ajungnd la putere n Bavaria, dar eund s preia controlul din ntreaga Germanie. Revoluia s-a sfrit n august 1919, cnd Republica de la Weimar a fost nfiinat oficial. Pe 11 august 1919, Constituia Weimar a intrat n vigoare odat cu semnarea acesteia de ctre preedintele Friedrich Ebert.

Suferind din cauza crizei economice, a condiiilor aspre de pace dictate de Tratatul de la Versailles, precum i de succesiune unor guverne mai mult sau mai puin stabile , poporul Germaniei s-au lipsit din ce n ce mai mult de identificarea cu sistemul lor politic i cu nfiinarea Partidelor n parlamentul lor democratic. Acest lucru a fost agravat pe scar larg de extrema dreapt (monarhism, vlkisch i nazism) Dolchstolegende, care promova ideea c Germania a pierdut Primul Rzboi Mondial datorit eforturilor i a influenei celor care doreau s rstoarne guvernul. Cea mai mare acuzaie adus guvernului de la Weimar a fost trdarea naiunii germane prin semnarea Tratatului de la Versailles, n timp ce comunitii radicaliti de stnga, precum Liga Spartakist (Grupul Spartakist), doreau o revoluie avnd drept int principal abolirea capitalismului n favoarea unui Rterepublik.

Cu toate acestea, nemulumirea fa de noul guvern de la Weimar a provocat creterea Partidul Comunist din Germania. Muli conservatori au fost atrai de revoluionarea n spirit revanard a dreptei olitice, n special Partidul Muncitoresc German Naional-Socialist - Partidul nazist. Pn n 1932, aceste dou partide au controlat majoritatea parlamentului, (296 de scaune parlamentare pn n iulie 1932). Dup cteva serii de cabinete fr succes, preedintele Paul von Hindenburg a luat o decizie crucial: avnd puine alternative i presat de consilierii de dreapta, la 30 ianuarie 1933, von Hindenburg l-a numit pe Adolf Hitler cancelar al Germaniei, ndeplinind cererea lui Hitler.d) Istoria modern

Comunitatea i limba german au aprut cu mii de ani n urm, ns ca stat Germania a aprut abia n 1871, cnd, sub conducerea cancelarului Otto von Bismarck, s-a format Imperiul German, nglobnd partea de nord a Germaniei actuale - Confederaia German de Nord (dominat de Prusia, n german: Preuen), apoi Bavaria (n german: Bayern) precum i diferite alte regiuni, excluznd ns prile vorbitoare de german din Austria. Acesta a fost cel de al doilea Reich german, tradus de obicei ca imperiu. Primul Reich cunoscut timp de multe secole sub denumirea Sfntul Imperiu Roman de Naiune German provenea din divizarea Imperiului Franc n 843, existnd sub diverse forme pn n anul 1806. Cel de-al Treilea Reich (i ultimul) a fost cel al nazitilor; el a durat doar 12 ani, din 1933 pn n 1945.

Germania, devenit una dintre marile puteri europene, s-a implicat n Primul Rzboi Mondial prin aliatul ei Austro-Ungaria (1914). Germania a invadat de cteva ori Frana. Rzboiul s-a ncheiat n 1918 i, drept urmare, mpratul Germaniei a fost forat s abdice. n Tratatul de la Versailles, ncheiat dup rzboi, Germania a fost considerat responsabil pentru provocarea conflagraiei.

Unii politicieni consider condiiile grele impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles din 1919, precum i problemele economice datorate crizei economice mondiale ncepute n 1929 a fi factori care au permis partidului nazist al lui Hitler, NSDAP, s obin un procentaj mare din sufragii i, n cele din urm, s formeze, la 30 ianuarie 1933, un nou guvern cu Adolf Hitler n funcia de cancelar. Istoricii, fr a respinge implicarea cert a factorilor de natur conjunctural (precum obligaia de a despgubi statele agresate de ctre Germania n Primul Rzboi Mondial pentru imensele pierderi provocate, sau criza mondial cu punct de plecare n crahul bursier din S.U.A.,) subliniaz importana istoriei recente a rii (perioada din timpul i dup unificarea Germaniei, cnd tendina liberal a fost brutal marginalizat sau doar cooptat de tendinele politice naionaliste) n ascensiunea nazismului; n primul volum al trilogiei sale dedicate fenomenului, istoricul britanic Richard J. Evans, de exemplu, gsete originea derivei naziste n caracteristicile evidente ale societii germane precum militarismul, prevalena valorilor i instituiilor aristocratice (n contrast cu valorile liberale i democratice care se rspndiser cu mai mult succes n ri precum Frana sau Marea Britanie), precum i motenirea conservatorismului politic al "cancelarului de fier" Otto von Bismarck i influena durabil a acestuia asupra mentalului colectiv (anume dorul intens pentru un leader puternic care s conduc naiunea ca un printe sever, dar inspirat). Plecnd de la faptul c rdcinile derivei naziste sunt adnc nfipte n istoria rii, cel puin ct s ajung pn la jumtatea secolului XIX, ali istorici (precum francezul Georges Bensoussan )subliniaz i ei faptul plin de semnificaii c naiunea german a fost strns laolalt n 1871 de nite politicieni, i aa s-a ntmplat, de altfel, ntotdeauna n istoria laxelor forme statale federalizatoare pe teritoriile germanofone, neexistnd aa, cum s-a ntmplat n Frana, de exemplu, un moment de simbolism naional unificator i egalizator precum revoluia: naiunea n-are ce celebra ca moment n care s-a unificat "de jos" (cum e 14 iulie 1790 n Frana, cu "la Fte de la Fdration"), cci ea a fost unificat "de sus." De aceea n Germania secolului al XIX-lea referina-far este un politician, birocrat i chiar militar aristocrat precum von Bismarck, nu cum se ntmpla n Frana aceluiai secol, unde referina-far a fost un scriitor popular (prin natere, dar i dedicare), anume Victor Hugo. Faptul c unificarea a trebuit s fie ctigat prin rzboi contra strinilor (francezi, de exemplu) i aceasta i-a fcut pe germani naionaliti, marcai profund i durabil de mentalitatea asediatului)), i innd cont de valorile pe care Frana le ncarna pe continent la acel moment, ostilitatea strinilor la unificarea naiunii i-a fcut pe nemi i antilberali, de unde una dintre explicaiile eecului liberalilor n timpul revoluiei de la 1848 pe teritoriile germanofone i, mai ales, la Berlin.n 1934 Hitler a preluat tot controlul, devenind eful statului i scpnd de opoziie prin violen. n 1935, antisemitismul a devenit o politic oficial de stat n Germania, justificat formal prin Legile de la Nrnberg (Nrnberger Gesetze). Un moment important n istoria Germaniei l reprezint unirea cu Austria. Evenimentul, cunoscut sub numele de Anschluss (alipire), s-a petrecut la 12 martie 1938 i reprezint unul din paii importani ai regimului nazist din Germania spre rzboi. Germania fcut, apoi, o alian cu Italia i Japonia, numit Axa Berlin-Roma-Tokio.

La 23 august 1939 Hitler a ncheiat chiar i cu Stalin un tratat de neagresiune, cu urmri importante asupra lumii i Romniei, numit Pactul Ribbentrop-Molotov. n virtutea acestui pact, politica lui Hitler de a anexa rile vecine a culminat, la 1 septembrie 1939, prin cotropirea Poloniei i izbucnirea celui de-Al Doilea Rzboi Mondial.

n prima parte a rzboiului, Germania a avut succese militare, ctignd controlul asupra principalelor teritorii din Europa, unei mari pri a URSS i a nordului Africii. n 1941 nazitii au pus n aplicare Holocaustul ca politic de stat, bazat pe argumente i pretexte rasiste, de exterminare n mas a milioane de evrei i alte naionaliti. ntre 1942-1943 balana n rzboi s-a schimbat, succesele trecnd de partea Aliailor mpotriva Germaniei, printre care URSS, Marea Britanie i Statele Unite ale Americii. La finele lunii aprilie 1945 Hitler i-a recunoscut eecul total i s-a sinucis. La 8 mai 1945 Germania a capitulat necondiionat.

n urma cererilor fcute de Stalin la conferinele de la Ialta i Potsdam, provinciile germane de pn atunci situate la est de rurile Odra (Oder) i Neisse (Neie) Pomerania, Silezia, oraul hanseatic Danzig (astzi Gdansk n Polonia), Prusia Rsritean, Prusia Apusean i ara Sudeilor (Sudetenland) au fost alipite la Polonia, URSS i Cehoslovacia. ncepnd cu ofensiva Armatei Roii de la 12 ianuarie 1945 i pn n 1948, cei mai muli locuitori germani ai acestor regiuni, aproximativ 12 milioane nainte de rzboi, au fost expulzai spre vest sau i spre Siberia, n condiii brutale. n jur de 2 milioane dintre acetia i-au pierdut viaa n rzboi i n cadrul procesului de expulzare (Vertreibung).

n urma rzboiului, teritoriul Germaniei de azi a fost mprit n patru zone de ocupaie, controlate de puterile aliate Frana, URSS, Regatul Unit i Statele Unite. Berlinul a fost, de asemenea, divizat n patru sectoare controlate de aceste puteri. Scindarea a culminat prin constituirea, n 1949, pe teritoriul Germaniei de azi a dou state germane: partea de apus s-a numit Republica Federal Germania, RFG sau Germania de Vest (german: Bundesrepublik Deutschland), iar partea de rsrit, orientat spre URSS, s-a numit Republica Democrat German, RDG, Germania de Est sau de Rsrit (german: Deutsche Demokratische Republik sau DDR). Germania de Vest i-a recuperat rapid nivelul de dinaintea rzboiului, devenind o putere economic important a Europei.3. Zidul Berlinului

Zidul Berlinului (n limba german: Berliner Mauer), un simbol al Rzboiului Rece, a fost construit, iniial, pe 13 august 1961 i a fost demolat n sptmnile de dup 9 noiembrie 1989. Parte a Cortinei de Fier, Zidul Berlinului a fost cea mai cunoscut parte a frontierelor RDG-ului.

Conceput de administraia liderului comunist al Germaniei Rsritene, Walter Ulbricht, i aprobat de liderul sovietic Nikita Hruciov, zidul a constituit o barier de separare ntre Berlinul Occidental i Republica Democrat German timp de aproape 28 de ani. A fost construit n perioada postbelic, (perioad n care Germania a fost divizat), n efortul de a stopa consecinele scurgerii de for de munc i pierderilor economice asociate cu migraia zilnic a unui mare numr de profesioniti i lucrtori calificai ntre Est i Vest. Existena timp de aproape trei decenii a Zidului a provocat scderea semnificativ a emigraiei (evadai - "Republikflucht" n german): de la 2,5 milioane, n perioada 1949 1962, la numai 5.000 - ntre 1962 i 1989.

Crearea Zidului Berlinului a fost un dezastru propagandistic pentru Germania Rsritean i pentru blocul comunist ca un tot. Zidul a reprezentat un simbol al tiraniei comuniste, insistent afiat n lumea occidental, n special dup mpucarea, intens mediatizat de mass media occidentale, a ctorva evadai. Liberalizarea politic de la sfritul deceniului al noulea, asociat cu declinul Uniunii Sovietice, a dus la relaxarea restriciilor la trecerea frontierei est-germane, care au dus, n cele din urm, la demonstraii de mas i cderea guvernului comunist. n momentul cnd a fost dat publicitii, la 9 noiembrie 1989, un decret al oficialitilor est-germane care permitea trecerea liber a frontierei, mase uriae de est-berlinezi s-au apropiat de zid i, n cele din urm, au traversat prin toate punctele de trecere, unindu-se, ntr-o atmosfer srbtoreasc, cu mulimea din Berlinul Occidental. Dup cteva sptmni, Zidul a fost, n cele din urm, distrus n totalitate, cderea acestei bariere fiind primul pas ctre reunificarea Germaniei, care a fost ncheiat, n mod oficial, pe 3 octombrie 1990.n25 decembrie1989,Leonard Bernsteina dat un concert, srbtorind, astfel, sfritul Zidului. El a dirijat, printre altele,Simfonia a IX-aa lui Ludwig van Beethoven(Oda bucuriei), avnd schimbat cuvntul cntat de cor "bucurie"(Freude)n "libertate"(Freiheit).Roger Watersa cntat albumul formaieiPink FloydThe WallnPotsdamer Platzpe21 iulie1990, avnd ca oaspei peScorpions,Bryan AdamsiVan Morrison.David Hasselhoffa interpretat cntecul su "Looking for Freedom", care era foarte popular n acel moment, stnd pe creasta Zidului.

4. Germania unificata si integrarea UE (1990-prezent)

n 1990, dup cderea comunismului n Europa, cele dou state germane s-au reunificat, prin aceea c n fosta RDG au fost nfiinate landuri (aa cum existau deja n RFG), landuri care, ceva mai trziu, au aderat oficial la RFG, adoptnd i constituia RFG numit Grundgesetz. Tratatul care a definit aceast reunificare se numete Tratatul doi plus patru (a fost ncheiat de ctre cele dou state germane i cele patru puteri care deineau suveranitatea asupra ntregii Germanii: SUA, Regatul Unit, Frana i URSS). Prin semnarea acestor acte, Republica Democrat German a ncetat s mai existe. Conform Actului Bonn-Berlin, adoptat de Parlament la data de 10 martie 1994, Berlin a devenit, nc o dat, capitala Germaniei ntregite, n timp ce Bonn a obinut statutul unic de Bundesstadt (ora federal) pstrnd cteva ministere federale. Remutarea guvernului a fost finalizat n 1999.

Dup reunificare, Germania a luat un rol tot mai activ n Uniunea European i NATO. Germania a trimis fore de meninere a pcii pentru a asigura stabilitatea din Balcani i a trimis o for militar german n Afganistan, ca parte din efortul NATO pentru a stabili securitatea n aceast ar dup eliminarea talibanilor.Aceste desfurri au fost controversate, deoarece, dup rzboi, Germania a fost obligat s trimit trupe cu scopuri de aprare. Evenimentele din teritoriile strine au fost percepute ca fiind acoperite fr asigurare defensiv; cu toate acestea, votul parlamentului n aceast problem a legalizat, n mod efectiv, participarea ntr-un context de meninere a pcii.

Statul german reunit este acum una dintre cele mai importante ri din Uniunea European i din lume.

5. Guvernul si politica de stat

Din punct de vedere constituional, Germania este odemocraierepublicanfederalreprezentativ. Forma de guvernmnt este parlamentar, n care eful guvernului = cancelarul este ales de ctre parlament, numitbundestag, i confirmat de ctre preedintele statului. Dei cancelarul deine cele mai puternice competene politice din stat, n ierarhia protocolar el se afl abia pe locul 3, dup preedintele statului i preedintele Bundestagului.

CancelarulactualmenteAngela Merkeleste eful guvernului i exercit puterea executiv, similar cu rolul deprim-ministru, n alte democraii parlamentare. Cancelarul este ales cu majoritate absolut de ctre parlament (Bundestag) pe o perioad de 4 ani i are dreptul de a numi i elibera din funcie pe minitri, precum i dreptul numit competena liniilor directoare (Richtlinienkompetenz), prin care formuleaz, n linii mari, sarcinile fiecrui ministru din cabinet (guvern). Puterea federal legislativ este investit n parlament compus dinBundestag(Parlamentul Federal) iBundesrat(Consiliul Federal), care, mpreun, formeaz un tip unic de corp legislativ. Bundestag-ul este ales, prin alegeri directe, prin reprezentare proporional. Membrii Bundesrat reprezint guvernele celoraisprezece landurii sunt membri ai cabinetelor de stat. Guvernele respective de stat au dreptul de a numi i de a-i elimina reprezentanii n orice moment. Guvernul federal al Germaniei (Bundesregierung) const din cancelar (prim-ministru) i minitri. Actualul cabinet, numit cabinetul Merkel III, a fost format n urmaalegerilor federale din 2013i este format din politicieni ai partidelor marii coaliii (CDU,CSUiSPD).

Preedinteleeste eful statului mputernicit, n primul rnd, cu responsabilitile i competenele reprezentative. El este ales de ctreBundesversammlung(Adunarea Federal), o instituie format din membri ai Bundestag-ului i un numr egal de delegai de stat. A doua funcie important n ordinea de prioritate german esteBundestagsprsident(PreedinteleBundestag-ului), care este ales de Bundestag i responsabil pentru supravegherea sesiuni de zi cu zi a corpului. Cea de a treia funcie important i ef al guvernului este cea de cancelar, care este numit de ctreBundesprsidentdup ce a fost ales de ctreBundestag. Cancelarul poate fi ndeprtat printr-o micare constructiv de nencredere de ctre Bundestag, n cazul n care implic constructiv faptul c Bundestag-ul alege, simultan, un succesor.

Din 1949, sistemul de partide a fost dominat deUniunea Cretin-DemocratiPartidul Social Democratdin Germania, toi cancelarii, pn n prezent, fiind membri ai unuia dintre cele dou partide. Cu toate acestea,Partidul Liberal Democrat(care are membri nBundestagnc din 1949) iBndnis 90/Die Grnen(care erau cei mai numeroi n Parlament dup 1983) au jucat, de asemenea, un rol important,deoarece acestea sunt, de regul, parteneri mai mici ai unui guvern de coaliie.

a) ParlamentulMembrii parlamentului sunt alei de ctre ceteni la fiecare patru ani printr-un vot proporional personalizat. La acest sistem de vot alegtorii dispun de 2 voturi, care pot fi date i la partide diferite. Cu primul vot se hotrte dup un sistem majoritar care anume candidat s reprezinte circumscripia electoral respectiv n parlament (candidat ales direct); cu al doilea vot se alege, dup un sistem proporional, partidul dorit n parlament.

Un candidat ales direct capt, n orice caz, un loc n parlament (mandat); acest fapt poate duce la depirea numrului de locuri care s-ar cuveni unui partid conform numai votului al doilea. Situaia se numeteberhangmandat(mandat suplimentar). Aceast situaie a avut loc la fiecare alegere federal din 1949 ncoace. Totui, n 2008, tribunalul constituional federal,Bundesverfassungsgericht, a decis c acest procedeu contravine constituiei federale (Grundgesetz), deoarece aa se poate nclca reprezentarea proporional democratic necesar, i i-a impuslegislativuluis corecteze legea alegerilor pn cel trziu n 2011.

b) Alte organe ale statului german

Un alt organ constituional german important (legislativ) se numete Bundesrat (Consiliul Federal) i este format din membrii guvernelor celor 16landuri(ri constituente ale federaiei). Pe cteva domenii de activitate (deexemplu: nvmnt, poliie). Puterea judiciar are ca organ superior Curtea Constituional Federal suprem (Bundesverfassungsgericht), care poate s declare un act legislativ sau de administraie drept anticonstituional, caz n care actul trebuie revizuit.

6. Organizarea politico-administrativ

n constituia german, numit Grundgesetz (lege fundamental), Germania (Deutschland) este definit ca fiind o republic federal (Bundesrepublik) format din urmtoarele landuri (ri ale federaiei):

Ierarhia administrativ (reprezentare simplificat)

Pe treapta administrativ cea mai nalt se aflBund= Federaia german, Germania

Pe a doua treapt de sus se aflBundeslnder=landurile Germaniei, grupate n 2 categorii:

Flchenlnder= 13 landuri cu suprafa

Stadtstaaten= 3orae-stat(Berlin,BremaiHamburg), deci n total 16 landuri.

Sub landurile cu suprafa st scris(Regierungsbezirke)= unele din aceste landuri dispun de o treapt intermediar de regiuni administrative de tipRegierungsbezirk.

Landurile cu suprafa, indiferent dac dispun sau nu deRegierungsbezirke, sunt submprite ndistricte rurale(numiteLandkreissauKreisn funcie de land) idistricte urbane, numitekreisfreie Stadt(orae care nu in de vreun district rural).

Districtele rurale sunt i ele submprite i mai fin, n diverse moduri, n funcie de landul n care se afl. Unele districte rurale se submpart n subuniti numiteAmt. n sfrit, districtele, i acolo unde exist i subunitileAmt, se submpart mai departe n subuniti numiteGemeinde(comune). n unele landuri exist i unitile de tipVerbandsgemeinde, o grupare de comune.

Dup cum se vede, subdivizarea administrativ a Germaniei nu este foarte unitar, datorit diversitii de tradiii istorice din regiunile rii.

7. Legislatie

Sistemul judiciar al Germaniei este autonom fa de ramura executiv i cea legislativ. Germania are un statut civil sau sistem de lege care se bazeaz pedreptul roman, cu unele referiri la legislaia germane Bundesverfassungsgericht(Curtea Constituional Federal), cu sediul n Karlsruhe. Germania Germania Curtea Suprem este responsabil pentru probleme constituionale, cu o putere de control jurisdicional.[36]Aceasta acioneaz ca cea mai nalt autoritate legal i se asigur c practica legislativ i judectoreasc este conform cuLegea fundamental pentru Republica Federal Germania(Legea de baz). Aceasta acioneaz n mod independent de alte organe de stat, dar nu poate aciona n numele su propriu.

Sistemul Curii Supreme a Germaniei, numitOberste Gerichtshfe des Bundes, este specializat. Pentru cazurile civile i penale, cea mai nalt instan de recurs esteCurtea Federal de Justiie, situat nKarlsruheiLeipzig. Stilul slii de edin este inchizitorial. Alte tribunale federale sunt Curtea Federal a Muncii dinErfurt, Curtea Federal Social dinKassel, Curtea Federal a Finanelor dinMncheni Curtea Federal Administrativ de laLeipzig.

Dreptul penalidreptul privatsunt codificate la nivel naional nStrafgesetzbuchi, respectiv,Brgerliches Gesetzbuch. Obiectivul Sistemului Penal German este reabilitarea criminalului; al doilea este protecia publicului.[37]Pentru a realiza aceasta din urm, un criminal condamnat poate fi nchis preventiv (Sicherungsverwahrung), n cazul n care este considerat a fi o ameninare la adresa publicului. Vlkerstrafgesetzbuch reglementeaz consecinele decrime mpotriva umanitii,genocidicrime de rzboi. Acesta ofer instanelor germane competen universal n cazul urmririi penale de ctre o instan din ara n care infraciunea a fost comis, sau nu este posibil de ctre o instan internaional.

Puterea legislativ este mprit ntre federaie i stat. Legea fundamental presupune c toat puterea legislativ rmne la nivel de stat cu excepia dac este desemnat de ctre nsi Legea fundamental.

Orice lege federal are prioritate fa de dreptul de stat n cazul n care puterea legislativ se afl la nivel federal. Un exemplu celebru este cazul oferit de prevederea din legislaia landului Hessa privind pedeapsa cu moartea, care, nefiind n conformitate cu Legea fundamental, a fost infirmat.Bundesratuleste organul federal, prin care landurile particip n legislaia naional. Participarea landurilor la legislaia federal este necesar n cazul n care legea intr n zona de putere legislativ concurent, cernd landurilor s administreze regulamentele federale, sunt astfel cum sunt desemnate de Legea fundamental. Fiecare land are propria curte constituional.Amtsgerichte, Landgerichte i Oberlandesgerichte sunt instane de stat cu competen general. Ele sunt competente dac aciunea este bazat pe legea federal sau de stat.

Multe dintre problemele fundamentale de drept administrativ rmn n jurisdicia statelor, dei majoritatea landurilor i pun bazele de propriile din acea zon conformVerwaltungsverfahrensgesetzdin 1976 (Legea contenciosului administrativ), acoperind puncte importante de drept administrativ. Oberverwaltungsgerichte sunt cel mai nalt nivel administrativ de competen privind administraiile de stat, cu excepia cazului n care problema se refer la dreptul legislaiei federale sau dreptul de stat identic cu legea federal. n astfel de cazuri, este posibil recursul final la Curtea Federal de administraie.8. Relatii externeGermania a jucat un rol important n Uniunea European nc de la nceputurile sale i a meninut o alian puternic cu Frana de la sfritul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial. Aliana a fost foarte apropiat spre sfritul anilor 1980 i nceputul anilor 1990 sub conducerea lui Helmut Kohl, preedintele Uniunii Cretin-Democrate, i a lui Franois Mitterrand, preedintele Partidului Socialist. Germania se afl n fruntea statelor europene care doresc s avanseze crearea unor sisteme politice defensive i de securitate mult mai unite ale UE. Timp de cteva decenii dup sfritul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial, Republica Federal Germania a avut o putere redus n relaiile internaionale, datorit istoriei recente i a ocupaiei acesteia de ctre puterile externe.

n perioada Rzboiului rece, divizarea Germaniei de ctre Cortina de Fier a fcut-o un simbol al tensiunilor dintre occident i orient, i un cmp de lupt politic n Europa. Cu toate acestea, conceptul de Ostpolitik nfiinat de Willy Brandt a fost un factor cheie de destindere n anii 1970. n 1999, pentru prima dat dup Al Doilea Rzboi Mondial, guvernul cancelarului Gerhard Schrder a definit o nou baz pentru politica extern german, fiind de acord de a participa la rzboiul NATO mpotriva Iugoslaviei i s trimit acolo trupe germane combatante.

Guvernele din Germania i Statele Unite sunt aliate politice apropiate. Planul Marshall, iniiat n 1948, prin care SUA au sprijinit masiv procesul de reconstrucie a Republicii Federale a Germaniei dup Al Doilea Rzboi Mondial, precum i legturile culturale puternice au creat o legtur puternic ntre cele dou ri, dei opoziia lui Schrder n problema Rzboiului din Irak a sugerat ncheierea Atlantismului i o uoar rcire a relaiilor germano-americane. De asemenea, din punct de vedere economic, cele dou ri sunt interdependente: 8,8% din exporturile germane au legtur ctre SUA, i 6,6% din importurile germane provin din SUA.[45] Viceversa, SUA export 8,8% din producia sa de nave ctre Germania i 9.8% din importurile americane provin din Germania. Alte dovezi ale legturilor strnse ntre cele dou ri includ continuitatea poziiilor de vrf deinute n toate domeniile de americanii de origine german - cel mai mare grup etnic din SUA[46] i existena pe teritoriul Germaniei a celei mai mari comuniti militare americane din strintate - Ramstein Air Base (aproape de Kaiserslautern).

Orase:

Drapel

Stema

Parlamentul de la Frankfurt in 1848

Reichastagul din Berlin este sediul parlamentului german

Sisteme administrative europene

Cristea Valentina- Iuliana

Anul III, grupa 1WEBOGRAFIEhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zidul_Berlinului

http://europa.eu/about-eu/countries/member-countries/germany/index_ro.htm

Germania


Recommended