Clasa de elevi ca grup
social
Obiectivele cursului:
La finalul cursului toți studenții vor ști:
- caracteristicile clasei ca grup social;
- despre scopuri, norme în clasă;
- cum să crească coeziunea de grup;
- diferențele dintre elevi;
- rolurile jucate de elevi, în clasă
Clasa de elevi
Este un grup social supus in mod
constant influentelor educative exercitate
de scoala.
Relațiile din clasa de elevi au ca suport raporturile interpersonale din cadrul clasei si
relatia pedagogica educator-educat.
Sintalitatea clasei!
Clasa de elevi ca grup social
latinescul „classis” – cu sensul de mulţime, grup
Ioan Nicola: clasa poate fi considerată ca un grup
social, unde, ca urmare a interrelaţiilor care se stabilesc
între membrii ei, apare şi se dezvoltă o realitate socială
cu consecinţe multiple asupra desfăşurării procesului instructiv –educativ.
La nivelul clasei de elevi putem vorbi despre
scopuri, roluri, norme şi coeziunea grupului.
Scopurile pot fi de tip prescriptiv, stabilite de persoane din afara grupului clasă, precum şi individuale, ale copiilor care compun clasa.
Scopurile trebuie să fie convergente!
Clasa de elevi ca grup social
Rolurile: ansamblul de sarcini care trebuie realizate de membrii grupului, care au ca scop ordonarea şi controlul conduitei elevilor, creşterea prestigiului clasei, dezvoltarea resurselor personale etc.
În organizaţii există roluri desemnate sau alocate, ca fiind prescrise formal de către organizaţie, prin care se indică „cine, ce face” şi „cine poate spune altora ce să facă”: şeful clasei, reprezentantul în consiliul elevilor, casierul, etc.
Faţă de aceste roluri se dezvoltă însă şi roluri precum clovn-ul clasei, yesman-ul clasei, bârfitoarea clasei etc.
Roluri ale elevilor în grup
Alpha male: inteligent peste medie, fizic mai bine
dezvoltat
Alpha female: inteligenta peste medie, imbracaminte
ultima moda, foloseste sarcasmul pentru a controla
Instigatorul: incepe scandalul, dar de regula evadeaza
din situatie, pe furis
Moderatorul/Intrebatorul: intrerupe constant, pune
aceeasi intrebare in diferite moduri, este continuu
deranjant
Deflectorul/cel care abate atentia: muta atentia
profesorului de pe studentul vinovat, prin mici
comentarii sau prin mici rautati
Roluri ale elevilor în grup
Perturbatorul: isi planuieste interventia perturband atunci
cand profesorul se concentreaza pe obtinerea controlului
clasei.
Orchestratorul: coordoneaza in special comportamentele
negative, actionand ca un dirijor al simfoniei
comportamentelor negative, orchestrand izbucniri in grup.
Clownul clasei: cel care-i distreaza, pe care este dificil sa-l
opresti. In momentele de tensiune ei sparg concentrarea
printr-un comentariu amuzant. De obiecei iau acest rol
datorita unei imagini de sine scazute sau datorita anxieta-
tii pe care o resimt. Cateodata fac glume pe seama lor,
luandu-le celorlalti inainte.
Calul de bataie/Victima: fata sau baiatul care sunt bucu-
rosi sa-si asume rolul de victima
Roluri ale elevilor în grup
Contestatorul: persoana careia ii place sa conteste
regulile si instructiunile date. Astfel de elevi isi
creeaza spectacolul prin intrari intarziate, fiind aplaudati
de ceilalti
Invizibilul: cineva cunoscut drept ”copilul calorifer” deoa-
rece toata ziua sta langa acesta, fiindu-i frica sa se mute
din aceasta zona considerata de securitate. Astfel de elev
poate fi victima unor agresiuni sau intimidari.
Manipulatorul: Incearca sa-imanipuleze pe studentii din
jurul lui sa-i provoace pe profesori. Sunt foarte
satisfacuti cand reusesc.
Operatorul ascuns: pare placut, dar sub masca politetii
incearca sa diminueze autoritatea dascalului. Ei nu fac ce
li se cere, dar acest lucru nu este usor vizibil
Roluri ale elevilor în grup Spargatorul de reguli: contesta regulile si testeaza
granitele. Cand ii ceri sa nu depaseasca linia, degetele
de la picioare sunt peste ea.
Atotstiutorul: le stie pe toate. Anticipeaza
perturbator detaliile, pune sub semnul intrebarii
deciziile, precum si sarcinile de lucru stabilite. Pot fi
foarte opozitionali.
Centrul atentiei: vor sa fie tot timpul vizibili si vor
face orice, vor provoca pentru a deveni centrul
imaginii
Cochetul: flirteaza cu profesorii, cu elevii pentru a
obtine atentia si sprijinul.
Pasivii: frica de esec, de respingere a grupului. Tin
mainile jos.
Roluri ale elevilor în grup
Oaia: cel care-i urmeaza orbeste pe ceilalti
Agresivul/elevul ostil: cel care-si prezinta ceea ce
simte intr-o maniera agresiva. Sunt ostili cu
profesorii si colegii. Adesea sunt victimile unor
agresiuni
Elevii potrivnici: se ocupa constant de fleacuri si-i
deranjeaza pe toti din jur
Elevii trambita: cei care vorbesc tare si cu un volum
excesiv fata de mediul in care stau, pentru a obtine
atentie pozitiva sau negativa de la altii
Clasa de elevi ca grup social
Normele sunt aşteptări colective pe care membrii grupului le au cu privire la comportamentul lor, unii faţă de alţii.
Ele sunt coduri de conduită care specifică ce ar trebuie să facă, sau nu, membrii grupului, faţă de standardul de normalitate acceptat.
Au rolul de reglare şi evaluare a grupului. Astfel de norme pot fi de tip constitutiv, cu referire la activitatea de învăţare sau instituţionale, legate de specificul instituţiei.
O serie de norme apar în toate organizaţiile, influenţând comportamentul membrilor lor. Acestea sunt:
- Normele de loialitate: de obicei sunt cerute din cerinţa existenţei unui grad mare conformare şi loialitate a membrilor.
Clasa de elevi ca grup social — Norme legate de ţinută: purtarea uniformei, chiar ca element
de manifestare a culturii organizaţionale.
— Norme privind alocarea recompenselor:
echitatea – recompensează în concordanţă cu intrări precum efortul sau performanţa;
egalitatea – recompensează pe toată lumea egal;
reciprocitatea – recompensează elevii în acelaşi fel în care ei te recompensează pe tine, ca dascăl;
responsabilitatea socială – recompensează pe cei care au, într-adevăr nevoie de recompensă.
— Norme de performanţă: noii veniţi în clasă vor fi atenţi la indicii precum: În ce condiţii pot chiuli de la şcoală fără a fi pedepsit ? Pot să nu-mi fac tema la diferite materii fără a pierde prea mult la note ?
In concluzie, structura, coeziunea si dinamica unui grup ii confera acestuia o nota distincta, care il deosebeste de alte grupuri, rezultand ceea ce numim sintalitatea grupului de elevi
Diferenţe în clasă
Diferenţe de abilitate -motivaţia pentru muncă în clasă diferă semnificativ, de la
cei dotaţi la cei mai puţin dotaţi
-niveluri diferite de abilitate reclamă atitudini diferite din partea profesorului
-criteriile care definesc succesul sau insuccesul diferă, în funcţie de nivelul de abilitate al elevilor.
De obicei, diferenţierile defavorizează elevii cu performanţe mai scăzute.
Această atitudine poate determina din partea elevilor un răspuns de tipul: „jocurilor de sustragere”, de evitare (clovnul clasei, izolatul, leneşul, surghiunitul sau respinsul).
Dacă nu sesizează acest aspect, profesorul le poate face
jocul, oferindu-le chiar întăriri (râde la glumele clovnului)!
Diferenţe în clasă Diferenţe de sex - acestea sunt rodul
Prejudecăților proiectate asupra elevilor.
Intervenţiile profesorului nu trebuie să inducă diferenţieri în funcţie de sex!
Diferenţe de statut socio-economic
- elevii proveniţi dintr-un mediu socio-economic modest au tendinţa de a se subaprecia în raport cu elevii proveniţi din pătura bogată;
valorile şi standardele promovate în şcoli se apropie mai mult de cele proprii păturii bogate;
elevii cu posibilităţi economice modeste au tendinţa de a se plasa în rândul celor cu un nivel mai scăzut al abilităţilor;
elevii proveniţi din pătura bogată înţeleg mai repede şi cultivă oarecum firesc propriul statut printre colegi.
