Clasa a IV-a Basmul · 2019. 12. 17. · CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENŢĂ VRANCEA Disciplina: Limba...

CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENŢĂ VRANCEA Disciplina: Limba și literatura română Clasa a IV-a

prof.înv. primar Alstanei Mihaela, Școala Gimnazială „Anghel Saligny” Focșani prof.înv. primar Axente Mihaela, Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” Focșani

Basmul Definiție; Tipuri de basm; Structura narativă a basmului; Elementele specifice basmului; Scriitori; Aplicații; Recomandări pentru lectură

Ce este basmul? • Basmul este o narațiune, de întindere medie, în care întâmplări reale se împletesc cu

întâmplări fantastice, iar personajele înzestrate cu însuşiri supranaturale intră în conflict cu forţele răului pe care le înving.

După origine, basmele se clasifică în: basme populare și basme culte.

De exemplu, „Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm popular, fiindcă este creat de un autor necunoscut (anonim) și a fost transmis prin viu grai, pe cale orală, din generație în generație. Petre Ispirescu a cules acest basm și l-a publicat, făcându-l astfel cunoscut.

Apreciind operele literare populare, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Barbu Ștefănescu Delavrancea și alți scriitori au creat și ei basme. Basmele create de autori cunoscuţi se numesc basme culte.

Structura narativă 1.Situaţia iniţială 2. Cauza care perturbă/dezechilibrează situaţia iniţială 3.Desfășurarea acțiunii 4.Situația dificilă – Momentul de suspans 5.Situația finală

Elementele specifice basmului Temele basmului: călătoria eroului, iubirea, eroismul Locul şi timpul – nedeterminate

-Cadrul întâmplărilor dintr-un basm este vag, imprecis. Evenimentele sunt imposibil de situat în timp, fapt semnalat și de formula cu care începe textul. Elemente fabuloase/miraculoase care se împletesc cu cele reale Personaje reale cu puteri supranaturale și personaje fantastice

-Personajele din basme pot fi atât ființe umane având calități supranaturale (puteri excepționale, capacitatea de a se transforma în altceva etc.), cât și creaturi fabuloase (zâne, zmei, căpcăuni, animale năzdrăvane etc.). Ajutoarele eroului Formule iniţiale, mediane, finale

-Basmul debutează cu o formulă inițială care introduce cititorul într-o lume miraculoasă (în care totul este posibil). Personaje care întruchipează binele şi răul. Victoria binelui asupra răului

-Eroul pozitiv din basme este un personaj care se află în slujba binelui și a dreptății. Acesta urmărește: să îndeplinească o misiune, să înfrângă personajele care se află în slujba răului (personaje negative), să-și găsească dragostea sau norocul.

-Pentru a reuși, eroul trebuie să treacă niște probe. Cifre simbolice - trei, şapte, nouă, unsprezece, doisprezece (trei fete/fii de împărat, trei zmei,

trei probe sau încercări, șapte pitici, 11 lebede)

Dintre scriitorii români care au abordat această specie literară, amintim pe Nicolae Filimon, Petre Ispirescu, Ioan Slavici, Ion Creangă, Mihai Eminescu ș.a. Scriitori străini: Frații Grimm, Hans Christian Andersen ș.a.



Citește cu atenție basmul „Regina albinelor”, scris de Fraţii Grimm.

Regina albinelor

de Fraţii Grimm

Au fost odată doi feciori de împărat, care au pornit să-şi încerce norocul prin lume, şi feciorii ăştia

au ajuns să ducă o viaţă atât de ticăloasă şi deşartă, că n-au mai avut îndrăzneala să calce pragul casei

părinteşti.

Şi cum trecuse vreme, nu glumă, şi nu venise nici o veste de la ei, fratele lor mai mic, pe care-l

porecliseră Prostilă, plecă în căutarea lor. Dar când dădu în sfârşit de fraţii săi, aceştia începură să-şi bată

joc de dânsul:

– Auzi, prostănacul, să creadă c-o să poată răzbi

prin lume, când noi, mai isteţi decât el, n-am prea făcut

ispravă mare!

Totuşi porniră la drum câteştrei şi, tot mergând ei

aşa, iată că dădură peste un muşuroi de furnici. Cei doi

fraţi mai vârstnici voiră pe dată să-l surpe şi să-l

răscolească, pentru a vedea cum micile făpturi o vor lua

la goană înspăimântate de moarte. Dar Prostilă îi opri,

strigându-le:

– Lăsaţi gângăniile în pace! N-o să îngădui să le

tulburaţi liniştea!

Porniră ei mai departe şi, după un cot de deal,

dădură peste un lac, pe luciul căruia înotau o mulţime de

raţe. Cei doi fraţi mai mari se repeziră să prindă câteva,

că tare ar fi avut poftă să le frigă. Dar Prostilă se

împotrivi şi de data asta:

– Lăsaţi zburătoarele în pace! N-o să îngădui să

le ucideţi!

Merseră ei mai departe şi, într-o bună zi, numai

că nimeriră lângă un roi de albine, aflat într-o scorbură

de copac. Şi avea roiul acesta atâta miere, că se

prelingea pe trunchi, de-ai fi zis că este un izvoraş… Cei

doi fraţi mai mari îşi puseră în gând să dea foc copacului

şi să înăbuşe albinele, ca să poată lua mierea. Dar

Prostilă se împotrivi cu şi mai multă tărie:

– Lăsaţi albinele în pace! N-o să îngădui să le

daţi foc! În cele din urmă, cei trei fraţi dădură peste un

palat, şi avea palatul ăsta grajduri, câte n-ai fi găsit nici

în zece palate împărăteşti. Şi-n ele se aflau o mulţime

de cai, toţi de piatră. Cât despre oameni, nu se zărea

unul pe nicăieri. Străbătură ei toate sălile palatului şi

într-un sfârşit se pomeniră în dreptul unei uşi zăvorâte

cu trei lacăte.

Şi avea uşa asta o ferestruică, tăiată taman la

mijloc. Cei trei cătară prin ea şi ce crezi că le fu dat să

vadă: în fundul unei camere se afla un moşneag care

stătea aplecat deasupra unei mese! Strigară la el o dată, strigară a doua oară, dar moşneagul nu-i auzi. Mai

strigară a treia oara, şi abia atunci se trezi moşul, descuie lacătele şi se ivi în prag… Şi fără să spună o

vorbă, îi pofti să se aşeze la masa încărcată cu fel şi fel de bunătăţi. După ce mâncară şi băură după pofta

inimii, moşneagul îi duse în câte un iatac, ca să se odihnească.

https://www.povesti-pentru-copii.com/fratii-grimm.html



A doua zi, bătrânul intră în odaia celui mai mare dintre fraţi şi, făcându-i semn să-l urmeze, îl duse

până în dreptul unei mese de piatră. Pe masa asta se aflau scrise trei încercări care, de-ar fi fost dezlegate,

ar fi avut darul să smulgă palatul de sub puterea blestemului.

Prima încercare glăsuia astfel: „Sub covorul de muşchi al pădurii stau ascunse cele o mie de boabe

de mărgăritar ale fiicei împăratului, care toate trebuie găsite într-o singură zi. Dacă la asfinţitul soarelui va

lipsi măcar una dintre ele, cal care s-a încumetat să le caute se va preface în stană de piatră!”

Cel mai mare dintre fraţi porni în pădure şi caută toată ziua, dar când fu să apună soarele, bagă de

seamă că toată truda i-a fost în zadar şi că n-a putut să adune mai mult de o sută de boabe de mărgăritar.

Şi atunci se întâmplă aşa cum stă scris pe tăblia mesei: flăcăul se prefăcu în stană de piatră!

În ziua următoare îşi încercă norocul şi fratele cel

mijlociu, dar nici lui nu-i merse mai bine… Şi oricât se

strădui el, nu fu în stare să găsească mai mult ca două sute

de boabe de mărgăritar. Şi se preface şi el în stană de

piatră.

Iată că veni şi rândul lui Prostilă… se apucă el să

caute în desimea covorului de muşchi, dar găsea cu atâta

anevoie câte un bob de mărgăritar, totul mergea atât de

încet, că-l cuprinse deznădejdea.

Şi cum nu ştia în ce chip s-o scoată la capăt, se

aşeză pe o piatră şi începu să plângă. Şi cum plângea el

aşa, numai ce i se înfăţişă crăiasa furnicilor, însoţită de

cele cinci mii de slujitoare ale sale. Erau tocmai furnicile

pe care flăcăul le scăpase de la pieire. Nu trecu mult şi micile gângănii izbutiră să adune toate cele o mie

de boabe de mărgăritar şi făcură din ele o grămadă bunicică.

A doua încercare era mult mai grea: trebuia să fie scoasă din fundul lacului cheia de la iatacul

domniţei.

De îndată ce Prostilă ajunse la marginea lacului, se ivi înotând un cârd de raţe. Erau tocmai raţele

pe care el le scăpase de la pieire. Şi lăsându-se în adânc, ele îi aduseră cheia care zăcea pe fundul mâloş al

lacului.

Cea de a treia încercare era însă cea mai grea: dintre cele trei domniţe adormite, flăcăul trebuia să

o recunoască pe cea mai tânără şi mai frumoasă. Ei, dar cum naiba s-o recunoască, când semănau

câtestrele ca picăturile de apă! Că doar numai un singur lucru le deosebea: mai înainte de a fi adormit,

fiecare gustase ceva dulce – cea mai mare ronţăise o bucată de zahăr, cea mijlocie băuse o ceşcuţă cu

sirop, iar cea mică luase o linguriţă de miere.

„Ei, acu’ să te vedem pe unde scoţi cămaşa!” se gândi Prostilă în sinea lui. Şi iată că veni în zbor o

albină. Era chiar regina roiului pe care flăcăul o

scăpase de la pieire. Se roti ea de câteva ori prin iatac,

cercetă pe rând buzele celor trei domniţe adormite şi

se aşeză în cele din urmă pe gura aceleia care gustase

din miere. Şi astfel putu Prostilă să o recunoască dintr-

odată pe cea mai tânără şi mai frumoasă dintre

domniţe. Şi numaidecât se risipi vraja, de parcă nici n-

ar fi fost. Castelul se smulse din somnul cel adânc şi

toţi acei care fuseseră prefăcuţi în stane de piatră îşi

recăpătară înfăţişarea omenească.

Prostilă o luă de nevastă pe cea mai tânără şi mai frumoasă dintre domniţe şi, după moartea

craiului, urcă pe scaunul domnesc. Iar fraţii lui mai mari socotiră că nici celelalte domniţe nu erau chiar

aşa de lepădat, şi trăiră cu toţii ani mulţi în belşug şi fericire.

Vocabular:

deşartă = goală, fără reușită;

taman = tocmai, exact;

iatac = cameră (mică) de culcare, dormitor.



APLICAȚII

I.Trăsăturile basmului

Răspunzând cerințelor de mai jos, vei descoperi trăsăturile unui basm cult.

1. Subliniază, în text, formula inițială a basmului.

2.Precizează timpul și locul întâmplărilor din text.

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

3.Grupează în tabel personajele textului.

4.Notează, în chenar, personajul principal al textului și, pe spațiile ovale, șase trăsături reprezentative.

5. Care sunt ajutoarele fiului cel mic?

6. Identifică, în text, cifrele simbolice Care este rolul lor?

7.Extrage din text, cât mai succint, ideile principale în funcție de momentele desfășurării acțiunii.

Momentele acțiunii Idei principale

a).Situația inițială

b).Cauza care perturbă situația inițială

c).Desfășurarea acțiunii

d).Situația dificilă

e).Situația finală

Personaje reale Personaje fantastice



8. Joc de imaginație: „Compară personajul!”

-fratele cel mare - ............................................................

-fratele mijlociu - ............................................................

-Prostilă - .............................................................

-Crăiasa furnicilor - .....................................................

-Crăiasa albinelor - .....................................................

9. Joc/Dezbatere - „Critică-l, laudă-l!”

Identifică-te cu un personaj din text. Cine ai dori să fii? Motivează alegerea. ..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

II .Fragmente reprezentative de basm

Citește cu atenție următoarele fragmente din alte basme cunoscute și vei descoperi trăsăturile acestei

opere literare. Rezolvă oral cerințele.

A. „A fost odată ca niciodată, dacă n-ar fi, nici că s-ar mai povesti, când lupii beau tutun şi urşii făceau

săpun, de-şi ungeau femeile feţele şi uncheşii bărbile.” (Nicolae Filimon – „Omul-de-flori-cu-barba-de-

mătase sau povestea lui Făt-Frumos”)

„A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când făcea plopşorul pere şi răchita

micşunele, de când se băteau urşii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii, de se sărutau, înfrăţindu-

se; de când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier şi s-arunca în slava cerului

de ne aducea poveşti;

De când se scria musca pe părete,

Mai mincinos cine nu crede.” (Petre Ispirescu – „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”)

„Era odată un împărat puternic şi mare şi avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată

de flori şi meşteşugită nevoie mare!” (Petre Ispirescu – „Prâslea cel voinic şi merele de aur”)

„Şi eu încălecai p-o şea şi v-o spusei dumneavoastră aşa.”

„Mirele-și puse cămașă de tort de raze de lună, brâu de mărgăritare, manta albă ca ninsoarea. Și se

făcu nuntă mândră și frumoasă, cum n-a fost alta pe fața pământului. Ș-au trăit apoi în pace și în liniște ani

mulți și fericiți, iar dac-a fi adevărat ce zice lumea, că pentru feții-frumoși vremea nu vremuiește, apoi poate

c-or fi trăind și astăzi.” (Mihai Eminescu –„Făt-Frumos din lacrimă”)

1.Identifică formulele inițiale sau finale ale basmelor. Care este rolul acestora?

2.Indică durata de timp la care fac referire primele două paragrafe.

3.Cum se încheie, de obicei, aventurile eroilor din basme?

B. „Când fu la ceasul morţii, el (împăratul) luă copilul pe genunchi şi-i zise:

– Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obştescul sfârşit. Eu văz că tu

ai să ajungi om mare. Şi chiar mort, oasele mele se vor bucura în mormânt de isprăvile tale. Asupra

cârmuirei împărăţiei n-am nimic să-ţi zic, fiindcă tu, cu iscusinţa ta, ştiu că ai s-o duci bine. Un lucru numai

am să-ţi spui: vezi tu muntele acela de colo, să nu te ducă păcatele să vânezi p-acolo, că este nevoie de cap.

Acel munte este moşia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop: şi cine calcă pe moşia lui,

nu scapă nepedepsit.” (Petre Ispirescu – „Aleodor împărat”)

1.Numește personajele care apar în acest fragment.



2.Identifică personajul cu puteri fabuloase care este menționat în acest fragment.

3.Ce sfat primește copilul?

C. „Făt-Frumos aduse apă la Omul-de-flori-cu-barba-de-mătase şi ceru să-i dea pe fie-sa de nevastă.

Dar Omul-de-flori îi zise:

– Eu ţi-oi da-o, dacă mi-i găsi un om care să mănânce pâinea de la nouă cuptoare, altul să bea apa

de la nouă scocuri de mori.”

La ce probă este supus Făt-Frumos?

D. „Greuceanu numaidecât se dete iarăşi de trei ori peste cap şi se făcu o muscă şi intră în cămara

zmeilor. Acolo se ascunse într-o crăpătură de grindă de la tavanul casei şi ascultă la sfatul lor. După ce luă

în cap tot ce auzi, ieşi afară şi se duse pe drumul ce ducea la Codru Verde şi acolo se ascunse subt un pod.”

(Petre Ispirescu – „Greuceanu”)

Sub ce înfățișare apare Greuceanu în fragmentul dat? Motivează faptul că personajul este o ființă

cu puteri supranaturale.

E. „Atunci Făt-Frumos călare intră în palaturi şi se opri drept la scară. Fata, cum îl văzu, ieşi afară.

Vorbi cu Făt-Frumos d-a-n-călarele şi se înţeleseră la cuvinte. Fata, văzând că are a face cu un viteaz, intră

în cămară, luă cu dânsa o gresie, o basma cu chenar pe margine şi o perie, ieşi repede din casă, se puse pe

calul lui Făt-Frumos şi o luară la sănătoasa.

Cum păşiră pragul porţii, începură curţile şi palaturile a hăui, de se ferească Dumnezeu! Şi auzind

zmeoaica de unde era dusă, într-o clipă se întoarse acasă. Aci dacă sosi şi văzu că fata este răpită, se luă

după dânşii şi goneşte-i, şi goneşte-i, până ce, când era să puie mâna pe ei, fata aruncă peria înaintea

zmeoaicei şi îndată se făcu o pădure mare şi deasă, de nu putea pui de pasăre să răzbată printr-însa.

Zmeoaica făcu ce făcu, roase la copaci, căţărându-se din cracă în cracă şi strecurându-se prin desişi,

până ce trecu dincolo şi să te ţii după dânşii!

Calul zbura ca vântul, dară zmeoaica venea după dânşii ca gândul. Când să puie mâna pe dânşii,

fata aruncă în urma ei basmaua. Odată se făcu o apă mare, mare de d-abia i se vedea marginea şi de jur

împrejur înconjurată de foc. Zmeoaica se făcu luntre şi punte şi trecu. Dete prin foc şi prin apă, şi după

dânşii! Tot după dânşii, şi din goană nu-i slăbea!

N-apucase calul să se depărteze o bucată de loc mai de Doamne-ajută şi iată că zmeoaica iară îi

ajunse. Atunci fata aruncă d-a-nfuga şi gresia. Odată se făcu între dânşii şi zmeoaică un munte, numai şi

numai de piatră.” (Petre Ispirescu – „Făt-Frumos cu carâta de sticlă”)

1.Descoperă în fragmentul dat personajele reale cu puteri supranaturale și personajele fabuloase.

2.Enumeră obiectele magice pe care le folosesc eroii. Ce rol au aceste obiecte magice?

3.Care este ajutorul lui Făt-Frumos?

F. „Nu trecu mult şi buzduganul veni; şi după ce bătu de trei ori în poartă, se puse în cui. Făt-Frumos

luă buzduganul şi, învârtindu-l de trei ori, îl azvârli înapoi la zmeu; apoi încălicând pe cal, se duse de se

ascunse subt podul de argint. Zmeul veni numaidecât, dar cum ajunse la capul podului, calul începu a sforăi

şi a se trage înapoi. Zmeul îi dete cu scările şi-i zise:

– Hi! cal de zmeu, de paraleu, mergi înainte! că nu mi-e frică de nimeni, decât de Făt-Frumos, dar el

este pe tărâmul cellalt şi nu crez să-i fi adus corbul osciorul şi vântul perişorul.

– Ba poate l-o fi adus, zise Făt-Frumos ieşind de subt pod. Zmeul se repezi la dânsul şi-i zise:

– Cum vrei să ne batem? În săbii să ne tăiem sau în luptă să ne luptăm?

– Ba în luptă, că-i mai dreaptă, zise Făt-Frumos.”

(Nicolae Filimon – „Omul-de-flori-cu-barba-de-mătase sau povestea lui Făt-Frumos”)

1.Enumeră aspectele care țin de miraculos în fragmentul dat.

2.Cu cine se luptă Făt-Frumos?



III.Ce am aflat despre basm?

IV. Fii creativ!

Imaginează-ți un tărâm de basm, în care binele învinge răul. Alege personaje din lumea

basmului.

Reflectă la următoarele aspecte:

Cine este eroul vostru/eroina voastră (un copil, un prinț/o prințesă, un negustor etc.)?

Care este situația lui/ei? Ce îl/o determină să facă?

Unde se aventurează?

Cu cine se întâlnește (un monstru, o vrăjitoare, un om rău-voitor și viclean etc.)?

Ce se petrece?

Eroul/eroina primește vreun ajutor de la o ființă supranaturală?

Cum iese din situația dificilă? Dobândește o calitate sau învață ceva din această experiență?

Recomandări pentru lectură:

Ion Creangă: Povestea lui Harap-Alb

Mihai Eminescu: Făt-Frumos din lacrimă

Petre Ispirescu: volumul „Legende sau basmele românilor” (Prâslea cel voinic și merele de aur,

Greuceanu, Zâna Munților)

Ioan Slavici: Zâna Zorilor

Poate fi:

BASMUL

Este o:

Loc și timp:

Cuprinde elemente:

Personajele pot fi:

Are o structură narativă bine

definită, cuprinzând:

1)............................................

2)............................................

...............................................

3)............................................

...............................................

4)............................................

...............................................

5) ...........................................

Fascinează prin:

Obiecte/Cifre magice:



Bibliografie:

https://www.povesti-pentru-copii.com/fratii-grimm/regina-albinelor.html

http://alemaniaentrebastidores.blogspot.com/2017/02/reina-abejas-Bienenkoenigin-cuento-grimm.html

https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20V-

a/Limba%20si%20literatura%20romana/ART/#book/00

Date post:	27-Jan-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	22 times
Download:	3 times

Clasa a IV-a Basmul · 2019. 12. 17. · CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENŢĂ VRANCEA Disciplina: Limba...

Documents