• Iadul este adevărul înţeles prea tarziu! (H.G.Adams)

• Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică. (La Rochefoucault)

• Libertatea este privilegiul de a ne elibera de lucrurile care nu ne plac, pentru a deveni robii lucrurilor care ne plac.

• Dumnezeu este opinia mea publică. (Abraham Lincoln)

• Am reuşit să-L alungăm pe Dumnezeu din şcolile noastre, din cărţile noastre, din inimile noastre şi din vieţile noastre, dar nu vom reuşi să-L alungăm niciodată din …moartea noastră.

• Ceea ce avem nevoie astăzi în ţară este mai puţina vorbire în public şi mai multă gândire în particular.

• Când Satan ţi-aduce aminte de trecutul tău adu-i şi tu aminte de viitorul lui.

• Credinţa adevărată este viaţa pe care o ducem, nu crezul pe care-l mărturisim.

• Mai multe lacrimi sunt vărsate în sălile de teatru pentru tragediile înscenate, decât în Bisericile noastre în faţa adevăratelor tragedii.

• Judecând după numărul divorţurilor, mai mult fug de acasă părinţii, nu copiii.

• Noi ne judecăm prin ceea ce ştim că am putea face, în timp ce alţii ne judecă prin ceea ce am făcut.

• Să nu te îndoieşti niciodată în întunerec de ceea ce a spus Dumnezeu pe când era încă lumina.

• Înainte de a te grăbi să-i critici soţiei defectele, adu-ţi aminte că tocmai ele au fost pricina pentru care nu s-a putut căsători cu un soţ mai bun!

• Conştiinţa este ca linia indicatoare de pe carosabil; ea ne spune ce n-ar trebui să facem, dar nu ne poate împiedica să facem.

• Astăzi este ziua de mâine pentru care te îngrijorai ieri.

• Nu te enerva că nu-i poţi face pe alţii aşa cum îţi place ţie! La urma urmei nici tu nu eşti chiar aşa cum ai dori. (Thomas a Kempes)

• Când te plângi de starea jalnică în care se află societatea, întreabă-te: “Sunt parte din problemă sau din soluţie?”

• Un muncitor care face doar ce i se spune este un sclav. Numai acela care vrea să facă ceva mai mult este cu adevărat liber.

• N-ai să creşti niciodată dacă nu încerci din când în când să faci şi ceva peste puterile tale.

• Fii ca un răţoi, la suprafaţa apei stai calm şi nemişcat, dar sub apă pedalează nebuneşte!

• Când te vorbesc alţii de rău, trăieşte frumos, ca nimeni să nu-i creadă.

• Creştinii care vor să aibă parte de promisiunile lui Dumnezeu trebuie să asculte şi de poruncile Lui.

• Ar trebui să ne temem mult mai mult că noi nu-L auzim pe Dumnezeu, decăt că nu ne aude El pe noi!

• Doamne, fă să doresc întotdeauna puţin mai mult decât pot realiza. (Michelangelo)

• Paradoxul lenei: să te scoli devreme ca să ai mai mult timp de stat degeaba. ( Tristan Bernard)

• Fără ajutorul prietenilor, calomniile duşmanilor ar ajunge extrem de greu la noi.

• Afiş în geamul unui restaurant: Vino înăuntru şi mănâncă; să nu mori nici tu, nici eu de foame.

• Cea mai înverşunată luptă este cu tine însuţi. Te afli în ambele tabere. (Voltaire)

• Spiritualitatea nu se măsoară prin ce facem, ci prin cât ascultăm!

• Preţul ascultării s-ar putea să pară mare, dar el nu este nimic în comparaţie cu preţul … neascultării!

• Legile lui Dumnezeu durează mult mai mult decât cei care le încalcă!

• Un pas înainte în ascultare face mai mult decât zece ani de studiu despre ea.

• Cel mai potrivit răspuns la binecuvântările nemeritate este o ascultare necondiţionată.

• Există o singură artă creştină, care nu-i nici gotică, nici romantică, nici barocă, arta de a purta crucea. (Franz von Baader)

• Fiecare om care a reuşit în viaţă a învăţat mai întâi cum să asculte, de cine să asculte şi când să asculte.

• Dumnezeu nu ne-a creat cu ajutorul nostru, dar acum nu ne mântuieşte fără ascultarea noastră.

• Femeia nu e deloc inferioară bărbatului, nu-i e superioară câtuşi de puţin, iar de egalitate nici nu poate fi vorba. (Un parlamentar englez)

• Orice maşină poate ţine cât viaţa … dacă n-o conduci cu atenţie!

• Mai devreme sau mai târziu, fiecare dintre noi trebuie să ne dăm seama că Dumnezeu nu se târguieşte cu nimeni.

• Un om înţelept nu doreşte niciodată mai mult decât poate dobândi pe drept, mai mult decât poate folosi cu demnitate, mai mult decât poate dărui cu bucurie şi mai mult decât poate lăsa în urmă mulţumit.

• Există ceva bun şi atunci când n-ai nimica: n-ai nevoie să faci reparaţii!

• Mai bine să-ţi cerşeşti acum pâinea împreună cu Lazăr, decât în veşnicie să cerşeşti o picătură de apă împreună cu bogatul!

• Albina are mare nevoie de aripi chiar şi după ce a adunat mierea în stup – altfel s-ar înneca singură în miere.

• Unii creştini îţi dau impresia că au fost botezaţi în oţet: sunt foarte acri!

• Un bun examen de memorie este să stai jos şi să-ţi reaminteşti toate lucrurile pentru care te-ai îngrijorat de pomană în anul care a trecut.

• Oricare ţi-ar fi trecutul, ţine minte că ai încă un viitor imaculat!

• Mai degrabă merg cu Dumnezeu prin beznă, decât să merg singur prin lumină.

• Oamenii sunt pur şi simplu caraghioşi: ei cheltuiesc bani pe care nu-i au, ca să cumpere lucruri care nu le trebuie, pentru a-i impresiona pe alţii pe care nu pot să-i sufere!

• Nu dispreţui lucrurile mici; o lumânare poate face oricând ceea ce nu poate face niciodată soarele: să lumineze … noaptea!

• Dumnezeu nu-i alege pe cei desăvârşiţi (neprihăniţi), ci îi desăvârşeşte (face neprihăniţi) pe cei aleşi.

• N-aveam pantofi şi cârteam, dar am intâlnit un om care nu avea picioare.

• Dacă absenţa nu ţi-ar fi simţită, să ştii că nici prezenţa ta nu contează.

• Şi minciuna “acopere o sumedenie de păcate”, dar, numai … temporar!

• Eu nu sunt niciodată trântit jos, sunt fie în picioare…fie tocmai mă ridic!

• Ateii îl neagă pe Dumnezeu prin vorbe, şi credincioşii prin fapte. (G. Cesbron)

• Nu cel care are dreptate “are ultimul cuvânt”; ci, din păcate, cel care vorbeşte ultimul. (G. Cesbron)

• De ce-i privighetoarea-n colivie? Din pricina limbii. (Ibn Yamin)

• Savanţii ajung să creadă că ei inventează ceea ce descoperă. (G. Cesbron)

• Omul la care nu se vede bunătatea e un nor fără ploaie. (Naser Khosrow)

• Nu mori pentru că eşti bolnav, mori pentru că eşti viu. (Montaigne)

• Există oameni care nu se aleg de pe urma averii lor decât cu teama de a o pierde. (Rivarol)

• Părinţii se supără când copiii spun minciuni şi uneori se supără de moarte atunci când spun adevărul.

• Dă-i copilului tot ce cere atunci când vrea el, aşa vei face din el un om care aproape sigur nu va respecta legea când va fi mare. (J. Edgar Hoover)

• Dacă vrei să-ţi învingi o slăbiciune nu o hrăni. (William Penn)

• Pentru mulţi oameni, averea n-a însemnat sfârşitul necazurilor, ci doar schimbarea lor. (Seneca)

• Depresia e starea în care tot ce contează e propria ta suferinţă.

• Dumnezeu parcă ţine tot ce e mai bun pentru sfârşit.

• Omul este mare tocmai fiindcă îşi cunoaşte starea de decădere. (Pascal)

• Dumnezeu nu ne-a chemat în via Lui pentru a-i mânca strugurii, ci pentru a lucra.

• Pentru ca răul să triumfe, este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic.

• Căile celor ce şed fără lucru sunt acoperite de spini. (Proverb românesc)

• Somnul raţiunii naşte monştri. (Goya)

• Nu-i pasă nimănui cât de mult ştii decât după ce află cât de mult îţi pasă.

• De mult timp, bancnota a înlocuit buletinul de vot. (Roger Garaudy)

• Libertatea e înţelegerea necesităţii. (Spinoza)

• Un om făţarnic are două feţe şi nici un obraz. (Nicolae Iorga)

• Tunetul e foarte impresionant, dar treaba o face trăsnetul. (Mark Twain)

• Cel mai mare rău e deprinderea cu răul. (Al.Vlahuţă)

• Puterea nu corupe; dar ticăloşii, dacă ajung într-un post de conducere, corup puterea. (G. B. Shaw)

• Necazurile vin cîte trei, norocul vine singur.

• Orice ai vrea să faci, trebuie să faci altceva mai întâi…

• Constrângerea creează forţă. (Leonardo da Vinci)

• Când omul cade, îi piere şi umbra. (Proverb românesc)

• Am toate defectele celorlalţi şi totuşi ceea ce fac aceştia mi se pare inadmisibil. (Emil Cioran)

• Dacă ar fi cu putinţă să ne privim cu ochii celorlalţi, am dispărea pe loc. ( Emil Cioran)

• Nu le îngăduim decât copiilor şi nebunilor să fie sinceri cu noi; ceilalţi, dacă au îndrăzneala să-i imite, se vor căi mai devreme sau mai târziu pentru asta. (Emil Cioran)

• Cu cât se îndepărtează de Dumnezeu, cu atât oamenii avansează în cunoaşterea religiilor.

• Numai Dumnezeu are privilegiul să ne abandoneze. Oamenii nu pot decât să-ţi întoarcă spatele.

• Adevărul matematic, indiferent unde, la Paris sau la Toulouse, este unul şi acelaşi.( Blaise Pascal)

• Matematica seamănă cu o moară: dacă veţi turna în ea boabe de grâu, veţi obţine făină, dar dacă veţi turna în ea tărâţe, tărâţe veţi obţine. ( A. Huxley)

• Cel mai mare neadevăr este adevărul înţeles greşit. (William James)

• Universitatea dezvoltă toate aptitudinile, inclusiv şi prostia. (A. P. Cehov)

• Taci, atâta timp cât nu poţi spune mai mult decât tăcerea. (Pythagoras)

• Logica este arta de a face greşeli cu fermitate. (J. Kratch)

• Este mult mai uşor să descoperi o greşeală decât adevărul. (J. W. von Goethe)

• Cele mai multe forme le îmbracă abstracţia. (S. E. Lec)

• Este suficient să arăţi, că un lucru oarecare este imposibil, că îndată se va găsi matematicianul care-l va face. (W. W. Sawyer)

• Nu sunt de acord cu matematica. Consider că suma de zerouri e o cifră înfiorătoare. (S. E. Lec)

• Există zerouri cărora li se pare, că sunt elipse, şi în jurul lor se învârte toată lumea. ( S. E. Lec)

• Crucea pusă lângă numele unora mulţi o iau drept plus. (S. E. Lec)

• Matematica poate să descopere o anumită ordine chiar şi în haos. (Ch. Stein)

• Inima are raţiunile ei, pe care raţiunea nu le cunoaşte (B.Pascal)

• Te iubesc nu pentru ceea ce eşti, ci pentru ceea ce sunt când sunt cu tine. ( Garcia Marquez)

• Doar pentru că nu te iubeşte în felul in care tu te aştepţi să fii iubit, asta nu înseamnă că acela nu te iubeşte din toată inima. (Garcia Marquez)

• Prieten adevărat e acela care nu numai ca te ţine de mână, dar şi ajunge la sufletul tău. (Garcia Marquez)

• Orice ar fi, continuă să zâmbeşti, chiar şi atunci când eşti trist; cineva s-ar putea îndrăgosti de zâmbetul tău. (Garcia Marquez)

• Pentru lumea întreaga tu eşti doar o persoană, dar pentru o anume persoană poţi fi lumea întreagă. ( Garcia Marquez)

• Nimic nu este mai de temut ca teama.

• Nu foloseşte la nimic să alergi. Trebuie să pleci la timp.

• Adevărul se rosteşte simplu, dar stârneşte ura.

• Toate recordurile sfârşesc prin a fi doborâte.

• Diploma nu dovedeşte cât ştie un absolvent, ci cât ar trebui să ştie.

• În satiră se operează tot cu bisturiul, însă nesterilizat.

• Există şi o vanitate a binelui: aceea de a fi recunoscut.

• Spiritul vremurilor îi sperie chiar şi pe atei.

• La cămătar, nu suma de bani contează, ci dobânda.

• Din lemnul unor arbori se fac viori. Dar şi ciomege.

• Câinii latră, javrele bârfesc.

• Nu este uşor să trăieşti printre omnivorii care se mănâncă între ei.

• Întunericul pândeşte pe la colţuri. Numai lumina se propagă.

• Tăcerea este răspunsul celor înţelepţi dat celor nebuni.

• Tăcerea este şi ea o parte de vorbire.

• Alta ar fi media de vârstă dacă nu ne-am mânca, reciproc, zilele.

• Când ţi se dă prea multă dreptate, înseamnă că ceva nu este în regulă.

• Suspiciunea este copilul vitreg al vigilenţei.

• Bătrâneţea este un impozit aplicat tinereţii noastre.

• Sunt succese care te înjosesc şi înfrângeri care te înalţă. (Nicolae Iorga)

• Oamenii se împart în două: unii care caută şi nu găsesc, alţii care găsesc şi nu-s mulţumiţi (Mihai Eminescu)

• Unii oameni aduc fericire oriunde se duc. Alţii numai când se duc.

• Nu mă înspăimântă moartea ci eternitatea ei!

• Mintea este ca o umbrelă, funcţionează numai dacă e deschisă.

• Exista două cuvinte care deschid multe uşi: “Trageţi” şi “Împingeţi”!

• Consensul este ceea ce mai mulţi oameni spun în cor, dar nu cred fiecare în parte. (Abba Eban)

• Promisiunea este capacitatea de a dezamăgi oamenii. (Cyril Connolly)

• Ştiinţa de a rămâne tu însuţi în împrejurări care te depăşesc se învaţă. (Marin Preda)

• Excesul de severitate produce ură. Excesul de îngăduinţă produce haos? (M. Saadi)

• Cunoaşterea greşelii e începutul salvării. (Epicur)

• Nu a trăi e de mare preţ, ci a trăi cinstit. (Socrate)

• În fiecare familie există o mătură şi, prin urmare, măcar un gunoi. (Avram Levi)

• În fiecare epocă există greşeli noi, care trebuie îndreptate şi prejudecăţi noi, care trebuie înlăturate. (Samuel Johnson)

• Succesul înseamnă a fi în stare să mergi din eşec în eşec, fără să-ţi pierzi entuziasmul. (Winston Churchill)

• Banii te ajută să suporţi mai bine sărăcia. (Alphonse Allais)

• A gândi liber e mare lucru. A gândi corect e şi mai mare lucru.

• Nu judecaţi oamenii din cei cu care se adună. Nu uitaţi că Iuda avea prieteni ireproşabili. (Ernest Hemingway)

• A da cu plăcere valorează mai mult decât ceea ce dai. (Sfântul Augustin)

• Rugăciunea este unitatea de măsură a dragostei. (Sfântul Augustin)

• Un cult este o religie fără nici o putere politică. (Tom Wolfe)

• Gluma e o trăsură bună pentru adevăr. (Francis Bacon)

• Dacă ai impresia că educaţia e scumpă, atunci încearcă să vezi cât e ignoranţa. (Andy McIntyre)

• Râsul e ca ştergătorul de parbriz: nu opreşte ploaia, dar îţi permite să îţi vezi de drum. (Jeanne Wasbro)

• Dacă vrei să afli valoarea banilor, încearcă să te împrumuţi. (Benjamin Franklin)

• Nu mă îngrijorează cei care sunt la închisoare, ci aceia care nu sunt. (Arthure Gore)

• Democraţia este un mecanism care garantează că nu vom fi guvernaţi mai bine decât merităm. (George Bernard Shaw)

• Când spui cuiva “îmi pare rău”, priveşte-l în ochi.

• Deschide ochii mari când te însori şi închide-i pe jumătate după aceea. (Benjamin Franklin)

• Preoţii catolici se consolează că nu se pot căsători atunci când ascultă spovedania femeilor. (Armand Salacroix)

• Dacă aştepţi momentul potrivit, te întrec alţii care nu-l aşteaptă. (Woody Allen)

• Singurul lucru mai rău decât să fii vorbit pe la spate este acela să fii ignorat total. (Oscar Wilde)

• Nu e greu să fii darnic astăzi. Greu e să nu regreţi mâine. (Jules Renard)

• Toate fiinţele merită fericirea, de aceea fii bun cu toate.

• Curajul excesiv precum şi umilinţa exagerată sunt caracteristicile unui om slab. (Spinoza)

• Ura este viciul sufletelor înguste; ei o hrănesc cu toate meschinăriile lor şi o folosesc ca pretext pentru tiranii josnice. (Honore de Balzac)

• Uitarea – un cancer de care se tem şi morţii. (Vasile Ghica)

• Nu doresc să reprezint totul pentru oricine, ci aş dori să însemn ceva pentru cineva anume.

• Toate familiile fericite sunt la fel; fiecare familie nefericită este nefericită în propriul fel. (Lev Tolstoi)

• Despărţirea face să se stingă o dragoste slabă şi să se întărească una puternică, aşa cum vântul stinge lumânarea, dar înteţeşte focul. (La Rochefoucauld)

• Femeile care vor bani spun că iubesc. Cele care iubesc nu spun nimic. (Gilbert Choquette)

• Prietenia e lucrul cel mai greu de explicat. Nu este ceva ce se poate învăţa la şcoală, dar dacă nu ai învăţat ce înseamnă prietenia înseamnă că nu ai învăţat nimic.

• Multă suferinţă din lume apare din dorinţa egoistă de fericire doar pentru sine. Şi multă fericire din lume apare din dorinţa de a-i face fericiţi pe ceilalţi.

• Râzi să uiţi, dar nu uita să râzi.

• Nu fac niciodată greşeala de a avea o discuţie în contradictoriu cu oamenii pentru ale căror opinii nu am respect!

• Unii tac din înţelepciune, alţii tac din prostie, oricum tăcerea lor vorbeşte. (Dimitrie Cantemir)

• Întrebările arată întinderea spiritului, iar răspunsurile îi arată fineţea. (J. Jouber)

• Când un om ţi se pare aspru, gândeşte-te totdeuna că o cetate întărită nu e şi o cetate duşmană. (Nicolae Iorga)

• Oamenii, adesea, spun că motivaţia nu durează. Ei bine, nici îmbăierea – de aceea o recomandăm zilnic.

• Fiecare om posedă un anumit orizont. Când se îngustează şi devine infinit de mic, el se transformă în punct şi atunci omul zice: „Acesta este punctul meu de vedere” (David Hilbet)

• Să nu faci nimic e tare greu. Nu ştii când ai terminat. (Leslie Nielsen)

• Într-o ţară subdezvoltată să nu beţi apă. Într-o ţară superdezvoltată sa nu respiraţi aerul. (Jonathan Raban.)

• Succesul înseamnă sa mergi din eşec în eşec fără să-ţi pierzi din entuziasm. (Winston Churchill)

• E mai bine să fii urât pentru ce eşti decât sa fii iubit pentru ce nu eşti. (Andre Gide)

• Singura modalitate sigură de a nu greşi este să nu ai idei noi. (Albert Einstein)

• Lenea nu e nimic altceva decât o obişnuinţă de a te odihni înainte de a obosi. (Jules Renard)

• Meditând la arca lui Noe… Tot ce ştiu cu adevărat am învăţat meditând la arca lui Noe:

• Planifică din timp! Când Noe a început să lucreze la arcă, încă nu ploua.

• Caută să-ţi păstrezi condiţia fizică! Cine ştie, pe la 600 de ani s-ar putea ca cineva să-ţi ceară să faci ceva într-adevăr măreţ! Pardon, am zis 600? Ei, nu chiar atât!

• Nu asculta de critica celor din jur! Lasă-i în pace! Tu vezi-ţi de treabă şi fă ce trebuie făcut!

• Ce zideşti, zideşte pe teren uscat!

• De dragul siguranţei, călătoriţi întotdeauna doi câte doi. În plus, două capete gândesc mai bine decât unul singur.

• Viteza nu reprezintă întotdeauna un avantaj absolut. Da, e adevărat, în arcă s-a aflat o pereche de gheparzi. Dar să nu uităm că se afla acolo şi o familie de melci!

• Îngrijeşte-te de animalele tale de parcă ar fi ultimele pe pământ.

• Nu uita că toţi suntem în aceeaşi barcă!

• Când lucrurile se precipită, nu sta cu mâinile în sân şi nu te plânge! Pune mâna pe lopată şi treci la treabă!

• Ai încredere în ceea ce Dumnezeu poate face prin tine. Aminteşte-ţi că arca a fost construită de nişte amatori, pe când „Titanicul” de nişte profesionişti 100%!

• Boala grea cu leacuri amare se vindecă.

• Greutăţile se înmulţesc când ne apropiem de ţintă. (Goethe)

• Cea mai de preţ parte a frumuseţii este cea pe care un tablou nu o poate reda. (Francisc Bacon)

• Am auzit de atâtea ori oameni văicărindu-se: “Ce să mă fac cu tine?!…”, dar niciodată: “Ce să mă fac cu mine?!…”.

• Credinţa câştigă cel mai mult, umilinţa primeşte cel mai mult, dragostea însă lucrează cel mai mult.

• Am vrut să ajung pe culmile cele mai înalte, însă mi-a fost frică de înălţimi!

• Omul pentru om e lup dar filozoful nu ştia că lupii se mănâncă între ei numai în situaţii extreme.

• Analfabetul de mâine nu va fi cel care nu ştie să citească, ci va fi cel care nu ştie să înveţe (Toffler)

• Când te vede cineva ieşind dintr-o casă dimineaţa, zice că ai dormit toată noaptea.

• Avem o mare fericire în viaţă pentru siguranţa că suntem iubiţi – iubiţi pentru ceea ce suntem sau mai degrabă, în ciuda a ceea ce suntem.

• Cele mai frumoase lucruri se întâmplă celor ce ştiu să aştepte.

• Cine sapă groapa altuia… departe ajunge.

• Cu pumnul strâns nu se poate da niciodată mâna…(Indira Ghandi)

• Dacă tinereţea ar şti…dacă bătrâneţea ar putea…

• Nu te certa cu prostul că are mintea odihnită.

• Oamenii de rând caută numai să petreacă timpul, cei de talent să-l întrebuinţeze.

• Nu poţi schimba purtarea celorlalţi dar poţi schimba atitudinea ta vizavi de purtarea lor.

• Bucură-te că nu poţi răspunde la toate întrebările. Asta face viaţa mai palpitantă.

• Cum văd eu, dacă vrei curcubeul, trebuie să te obişnuieşti cu ploaia. (Dolly Parton)

• Nu cunosc cheia succesului, dar cheia eşecului este să încerci să mulţumeşti pe toată lumea. (Bill Cosby)

• Timpul este cel mai bun vindecător. Dar e cea mai proastă cosmeticiană. (Woody Allen)

• Principalul obstacol în calea progresului rasei umane este … rasa umană. (Don Marquis)

• Progresul are loc fiindcă unii oameni îndrăznesc să fie diferiţi. (Harry Milner)

• Istoria progresului este mereu aceeaşi: întâi toţi te ignoră, pe urmă spun că eşti nebun, apoi că eşti periculos; apoi, după o scurtă pauză, nu mai eşti în stare să găseşti pe nimeni care să nu fie de acord cu tine” (Tony Benn)

• Problemele sunt preţul pe care îl plătim pentru progres. (Branch Rickey)

• Viaţa este ca mersul pe bicicletă. Nu poţi să-ţi păstrezi echilibrul stând pe loc. (Linda Brakeall)

• Un vapor este în siguranţă în port, dar vapoarele nu sunt făcute ca să zacă în porturi. (William Shedd)

• Dacă nu eşti în stare să-ţi pilotezi propriul tău vapor, să nu te mire că te pomeneşti în cine-ştie-ce port prăpădit. (Tom Robbins)

• Un sclav poate fi definit şi ca persoana care aşteaptă ca altcineva să-l elibereze.

• Un om care vrea să conducă orchestra trebuie să se întoarcă cu spatele la mulţime. (Max Lucado)

• Ne pândeşte pericolul de a dezvolta un cult al omului de rând, adică un cult al mediocrităţii. (Herbert Hoover)

• Toţi vă vor binele. Nu-i lăsaţi să vi-l ia. (S. J. Lec)

• Din păcate, viteza întunericului este egală cu viteza luminii.

• Istoria omenirii devine tot mai mult o cursă între educaţie şi catastrofă. (H. G. Wells)

• Banca e locul unde capeţi o umbrelă pe vreme bună şi ţi se cere s-o înapoiezi cînd toarnă cu găleata. (Robert Frost)

• Arta e limitare, esenţa oricărui tablou e rama. (G. K. Chesterton)

• Experienţa ne învaţă că oamenii nu învaţă nimic din experienţă. (G. B. Shaw)

• Mersul la biserică nu te face creştin, aşa cum statul în garaj nu te face maşină. (Oswald Chambers)

• Tânăr eşti o singură dată, imatur poţi să rămâi la nesfârşit. (Ogden Nash)

• Părerile sunt libere, dar nu obligatorii. (Caragiale)

• Istoria ne învaţă că din istorie nu se învaţă niciodată nimic. (Hegel)

• Nimic nu costă mai mult decât neştiinţa. (legea lui Moisil)

• Beţele şi pietrele pot rupe oasele. Cuvintele însă, pot zdruncina sufletul.

• Nu este nevoie să te naşti înţelept. Totul este să nu rămâi nou-născut!

• Dacă nu eşti în stare să faci pe cineva fericit, fereşte-te să-l faci nefericit.

• Te-ai născut cu aripi. De ce preferi să te târăşti prin viaţă?

• Din ceea ce primim ne ducem zilele, dar din ceea ce dăm ne facem viaţa. (Arthur Ashe)

• Dacă ar fi 1000 de paşi între noi şi Dumnezeu, El i-ar face pe toţi în afară de unul. Îl va lăsa pe ultimul pentru noi. Alegerea este a noastră!

• Fixează-ţi inima să bată după ritmul cerului!

• Încrede-te în tine însuţi şi vei fi dezamăgit;

• Încrede-te în prieteni şi ei te vor părăsi;

• Încrede-te în bogăţie şi ea îţi va fi luată;

• Încrede-te în Dumnezeu şi niciodată nu vei fi dat de ruşine.

• Când nu-ţi mai rămâne nimic decât Dumnezeu, vei descoperi că Dumnezeu este suficient.

• Îngenunchind, eşti uneori mai mare.

• Dacă dragostea e o slăbiciune, atunci e slăbiciunea inimilor mari.

• Orice dar făgăduit de Dumnezeu este dat odată cu făgăduinţa.

• Câinele intră uneori în biserică, dar nici biserica nu se spurcă, nici câinele nu se sfinţeşte. (Proverb romanesc)

• Cine speră în minuni, să-şi întărească credinţa. (Goethe)

• Inima cu bătăile ei aplaudă existenţa. (Lucian Blaga)

• Lumea este atât de plină de imbecili şi de nebuni, încât nu e deloc nevoie să-i cauţi la balamuc. (Goethe)

• Dacă ne-am vedea o singură clipă cu ochii cu care ne văd alţii, am dispărea pe loc. (Emil Cioran)

o mamă bună valorează cât 100 de profesori. (J.F.Herbart)

• Ce câştigă aceia care mint? Că nu sunt crezuţi nici când spun adevărul. (Aristotel)

• Nu ne mărturisim micile defecte decât ca să-i convingem pe alţii că n-avem defecte mari. (La Rochefoucauld)

• Ajutorul internaţional este un sistem de a strânge bani de la oamenii săraci din ţările bogate şi de a-i da oamenilor bogaţi din ţările sărace. (Lordul Bauer, economist englez)

• Succesele mele şi toate faptele bune pe care le-am făcut, le datorez mamei mele” (Napoleon Bonaparte)

• Vinul este de la Dumnezeu, dar beţia este de la Diavol” (Sf. Ioan Gura de Aur)

• Trei pahare de vin te fac să înţelegi o doctrină profundă. (Proverb chinezesc)

• Cu banii pe care îi cheltuieşti cu un singur viciu, hrăneşti doi copii. (Benjamin Franklin)

• Universul mă tulbură şi nu pot crede că acest ceasornic n-are şi ceasornicar. (Voltaire)

• Avem toţi destulă tărie ca să îndurăm nenorocirile altora. (La Rochefoucauld)

• Principalul avantaj al celebrităţii este că atunci când plictiseşti lumea la o întâlnire, oamenii cred că e vina lor. (Henry Kissinger)

• Televiziunea a făcut dictatura imposibilă şi democraţia insuportabilă. (Shimon Peres)

• Un politician care se plânge de presă este ca un căpitan de vas care se plânge de mare. (Enoch Powell)

• Voi avea mai multe de spus când voi fi mort. (Edwin Arlington Robinson)

• Atunci când ai un copil eşti un părinte. Atunci când ai doi, eşti un arbitru. (David Forst)

o moarte e o tragedie, un milion de morţi e o statistică. (I.V.Stalin)

• Nu există oratori mai mari decât aceia ai adevărului rostit cu indignare. (Victor Hugo)

• Vrei sa plictiseşti pe cineva? Spune-i tot ce ştii. (Voltaire)

• Cine întreabă este prost pentru cinci minute, dar cine nu întreabă rămâne prost pentru totdeauna. (Proverb chinez)

• Cel care vorbeşte puţin are numai de câştigat: se presupune că este inteligent, iar dacă este adevărat, se presupune că este foarte inteligent. (La Bruyere)

• Femeia frumoasă place ochiului, femeia blândă place inimii. Prima este o adevărată bijuterie, dar a doua este o comoară. (Napoleon I)

• Concurenţa scoate ce e mai bun dintr-un produs şi ce e mai rău din oameni. (David Sarnoff )

• Un conducător este un negustor de speranţe. (Napoleon Bonaparte)

• A fi înţelept înseamnă să ştii când şi cum să eviţi perfecţiunea.

• Drumul se formează mergând pe el. (Antonio Machado)

• Când copiii nu fac zgomot, fac prostii mai mari. (Henry Fielding)

o virtute care n-a fost testată nu e o virtute, e o ipoteză. (Freud)

• Norocul ajută uneori, munca ajută întotdeauna.

• Uitarea este un burete de şters, pe care nu-l găseşti niciodată când ai nevoie. (Pierre Veron)

• Păcatul este un bumerang pe care ştii când îl arunci, dar nu ştii când se intoarce şi te loveşte în cap. (Robert Frost)

• Adevărul le foloseşte celor care-l ascultă, dar le face rău celor care-l spun. (W. Churchill)

• Nu spune lucruri puţine în cuvinte multe. Dacă poţi, fă invers. (Pitagora)

• Învaţă din greşelile altora. Nu poţi trăi destul pentru a le face pe toate. (E. Roosevelt)

• Omul care are răbdare să nu se răzbune imediat, ori te iartă, ori se răzbună cumplit. (John Ford)

• Nu-ţi căuta fericirea în curtea altuia, pentru că ea se ascunde întotdeauna în casa ta. (Douglas Jerrold)

• Educaţia e ca un pom fructifer: dacă nu e altoită, face fructe mici şi acre. (Robert Frost)

• Politeţea nu costă nimic, dar cumpără orice. (Montaigne)

• Sunt pline cimitirele de oameni care s-au crezut indispensabili…şi n-au fost.

• După ce ţi se rupe căruţa-n drum, toată lumea îţi spune pe unde trebuie s-o iei. (Frederic Turc)

• E mai bine să ştii să pui întrebări potrivite, decât să fii nevoit să înveţi totul. (James Thurber)

• Când vrei să stingi lumânarea altuia, te arzi la degete. (Woody Allen)

• Ghinionul este un soi de noroc care îşi ratează ţinta. (Ambrose Bierce)

• Cere-I lui Dumnezeu să binecuvânteze munca ta, dar nu-I cere S-o facă El în locul tău. (K. H. Wagger)

• Când mintea e plină de gânduri despre bani, nu mai e loc şi pentru visuri. (J. Jacques Schuhl)

• Orice obstacol are în el şi bucuria omului care-l va depăşi. (Napoleon)

• Izvorul învinge stânca nu prin putere, ci prin perseverenţă. (H. Jackson Brown)

• Soarele răsare numai pentru cei care s-au trezit înaintea lui. (Claudine Corneau)

• Fericirea după care tânjeşti o strică pe cea care o ai deja. (Jacques Deval)

• Dragostea nu rezistă mult când o pui să alerge. Dar la braţ te însoţeşte până la bătrâneţe. (Emile Auguste Chartier)

• Dragostea se practică, se învaţă şi se împarte numai la doi. (Jean Pierre Guay)

• Cine vrea să conducă trebuie să vorbească puţin şi să asculte mult. (Cardinalul Richelieu)

• Elanul creator nu cunoaşte piedici. (Titulescu)

• Cel mai preţios timp este acela care ţi-a mai rămas de trăit.

• Înţelepciunea este pentru suflet ceea ce sănătatea este pentru trup. (La Rochefoucauld)

• Libertatea eu o asemăn cu o frânghie agăţată de undeva, de sus. Te porţi urca pe ea la cer,

• participând la actul mântuirii tale creştine, sau poţi să cobori în întuneric. (Petre Ţuţea)

• Libertatea omului e partea divină din el. (Petre Ţuţea)

• Avantajul omului inteligent este că poate face pe prostul ori de câte ori are chef. (Woody Allen)

• Cu cât averea este obţinută prin mijloace mai ilegale, cu atât oamenii ţin mai mult la ea. (Honore de Balzac)

• Funcţionarii sunt precum cărţile dintr-o bibliotecă: cu cât sunt plasaţi mai sus, cu atât sunt mai nefolositori. (A. Karr)

• Adevărul, pur şi simplu, este rareori pur şi nu este niciodată simplu. (Oscar Wilde)

• Toate ideile au fost descoperite înainte, problema e să ne gândim la ele din nou. (Goethe)

• Contribuabilii plătesc impozitele, aleg conducătorii şi plătesc oalele sparte. (Alphonse Allais)

• Când ştii multe poţi să vorbeşti, dar e mai bine sa taci. (Jean de La Fontaine)

• Când eşti făţarnic, Dumnezeu e atât de departe de tine încât pare absent. (Simone de Beauvoir)

• Tot ce se întâmplă o dată, poate să nu se mai întâmple niciodată. Dar tot ce se întâmplă de două ori se va întâmpla cu siguranţă şi a treia oară. (Paulo Coelho)

• Obţinerea unui succes nu este suficientă – trebuie să facem în aşa fel încât să avem o serie de succese. (Horst Gebert)

• A fi politician înseamnă să fii capabil să spui dinainte ce-o să se întâmple mâine, săptămâna viitoare, luna viitoare, anul viitor. Iar apoi să poţi explica de ce nimic din toate astea nu s-a întâmplat. (Winston Churchill)

• Te îneci nu pentru că ai căzut în apă, ci pentru că rămâi sub apă. (Paulo Coelho)

• Două lucrări ale aceluiaşi creator se bazează pe aceleaşi principii.

• Înţeleptul nu spune ce ştie, iar prostul nu ştie ce spune. (proverb turc)

• Numai după invidia altora îţi dai seama de propria ta valoare. (Tudor Muşatescu)

• Inteligenţii se împart în două: buni şi răi. Proştii se împart în una: răi. (G. Ibraileanu)

• Critica este un lucru pe care poţi să-l eviţi nespunând nimic, nefăcând nimic şi nefiind nimic.

• Să fii liber nu înseamnă să faci tot ce vrei, ci să ştii că poţi să vrei. (Jean Paul Sartre)

• Mulţi indivizi din societatea modernă sunt ca barcagii: trag la vâsle dar stau cu spatele la viitor. (Henry Coanda)

o personalitate este aceea care se dăruieşte, nu se justifică. (Petre Ţuţea)

• Este de o mie de ori mai bine să fii optimist şi să te înşeli, decât sa fii pesimist şi să ai dreptate. (Jack Penn)

• Timiditatea – un defect al oamenilor mari, tupeul – defectul oamenilor mici. (Maurice Coyaud)

• Frumuseţea este călăuza sufletului tânăr. (Ralph Waldo Emerson)

• Frumuseţea este însemnul lui Dumnezeu pe creaţie. (Henry Ward Beecher)

• Adevărata frumuseţe izvorăşte din sublim şi simplitate. (Voltaire)

• Nu teama de a face ceva, ci teama de a reuşi explică multe eşecuri.

• Curajul înseamnă să ştii de ce anume să nu îţi fie frică. (Platon)

• Psihanaliza este spovedanie fără iertare. (G.K. Chesterton)

• Prost nu e cel ce nu înţelege unele lucruri, cât de multe, ci acela care le înţelege pe toate pe dos. (Nicolae Iorga)

• Mediocritatea nu cunoaşte nimic mai presus de ea însăşi, însă talentul recunoaşte instantaneu geniul. (Arthur Conan Doyle)

• Bunul renume al unei femei se datorează uneori tăcerii mai multor bărbaţi. (Maurice Chevalier)

• Se spune că frumuseţea este un paşaport valabil în orice ţară. Dar nu este chiar aşa. E doar o viză. Şi expiră repede. (Julie Burchill)

• Frumuseţea lipsită de graţie e ca o prajitură prea dulce: îţi provoacă greaţă. (Ninon de Lenclos)

• Cel mai bun angajat este un bărbat de 35 de ani, care are 40 de ani de experienţă în domeniu. (Bill Gates)

• Nimic nu este mai înspăimântător ca ignoranţa activă. (Goethe)

• Nu te teme niciodată de umbre. Ele arată doar că există lumină în apropiere. (Gary Sinise)

• Focul întăreşte întotdeauna ceea ce nu poate distruge. (Oscar Wilde)

• Unii spun că totul e materie şi energie… e ca şi cum ai spune despre cărţi că sînt doar hîrtie şi cerneală! (Eliphas Levi)

• Diamantele nu sunt nimic altceva decât bucăţi de cărbune care şi-au continuat treaba. (Malcolm Forbes)

• Destinul este un etern şi abstract ţap ispăşitor al slăbiciunilor omeneşti. (Giovanni Papini)

• Copacii sunt efortul nesfârşit al Pământului de a vorbi cu cerul. (Rabindranath Tagore)

• Credinţa este pasărea care cântă când zorii nu au apărut încă. (Rabindranath Tagore)

• A crea înseamnă a trăi atât visul, cât şi viaţa. (Romain Rolland)

• Moartea este un fenomen simplu în natură. Doar oamenii îl fac înspăimântător. (Marin Preda)

• Pe valurile lumii, ca şi pe valurile mării, nu plutesc decât acei care ştiu să înoate. (A.C. Cuza)

• În sistemul meu găsesc materia supusă unor legi necesare, consecinţa necesară a proprietăţilor ei naturale. Existenţa tocmai a acestor legi dovedeşte existenţa unui Dumnezeu. Căci tocmai fiindcă natura, chiar şi în haos, nu poate proceda decât cu regulă şi în ordine. Trebuie să existe un Dumnezeu. (Kant)

• Astronomia obligă spiritul să privească spre cer şi ne conduce din această lume într-o alta. (Plato)

• Nimic nu mai poate fi inventat după facerea lumii. (Petre Ţuţea)

• Lumea nu dispare când închizi ochii.

• Supune-ţi natura proprie, căci dacă nu o vei învăţa să ţi se supună, te va constrânge să i te supui. (Horaţiu)

• Nimeni nu e de neînlocuit dar, uneori, este nevoie de mai multe persoane pentru a înlocui una singură. (Claire Martin)

• Curiozitatea îi impinge pe unii să descopere America şi pe alţii să asculte la uşă. (Jose Maria Eca de Quinteros)

• Dacă vrei să ştii cine este un om, dă-i o funcţie de conducere. (Robert Brasillach)

• Bine ne pot face numai unii oameni; rău ne pot face toţi. (Gracian)

• Un copilaş este un înger ale cărui aripi descresc pe măsură ce picioarele îi cresc. (Mark Twain)

• Copiii sunt mesajele vii pe care le trimitem unor vremuri ce nu le vom vedea. (John W. Whitehead)

• Cinicul este cel care nu vede niciodată o calitate la un om şi nu ratează niciodată să vadă un defect. (Henry Ward Beecher)

• Omul nu ajunge niciodată atât de bătrân încât să nu mai poată face încă o prostie. (Woody Allen)

• Un bărbat înţelept nu îşi contrazice nevasta. El aşteaptă până o face ea singură. (Humphrey Bogart)

• Un om deştept poate să înveţe şi de la un prost. Invers e mai greu. (Francois Rabelais)

• De obicei, un drum fără obstacole nu duce nicăieri. (Defalque)

• Unii nu sunt înţelepţi decât cu condiţia să trăiască într-o lume de nebuni. (A.Schopenhauer)

• Eşti vrednic atunci când faci tot ce se cade, nu tot ce poţi. (Senaca)

• Înainte să vă supăraţi pe cel care vă pune la treabă, amintiţi-vă că fără presiune nu se formează diamantele. (Mary Case)

• Nu trebuie să fii trist că n-ai fost remarcat. Fii trist că n-ai făcut nimic remarcabil. (Confucius)

• Când eşti şef, prima regulă este să le spui oamenilor ce vrei, dar nu le spune cum. Vei fi surprins de câtă ingeniozitate sunt capabili oamenii. (George S. Patton)

• Nu contează ce meserie ai, contează să fii cel mai bun. (Abraham Lincoln)

• Cu cât suntem mai avansaţi, mecanic şi material, cu atât suntem mai departe de esenţa reală a lumii, de sfinţenie. (Petre Ţuţea)

• Dacă pentru un salariu dublu trebuie să munceşti dublu n-ai făcut nici o afacere. (Raymond Castans)

• În viaţă există două tragedii. Una e să nu obţii ceea ce-ţi doreşti. Cealaltă e să obţii. (G.B.Shaw)

• Experienţa te învaţă încet şi cu costul greşelilor. (James A. Froude)

• Un expert este o persoană care a făcut toate greşelile care se pot face într-un domeniu foarte restrâns. (Niels Bohr)

• Creativitatea înseamnă să îţi permiţi să faci greşeli. Arta înseamnă să ştii pe care să le păstrezi. (Scott Adams)

• Dacă ceea ce ai de făcut pare simplu, înseamnă că nu ai aflat încă totul. (Donald Westlake)

• Dacă vrei să faci pe cineva bogat, nu-i spori puterea ci ia-i din dorinţe. (Epicur)

• În viaţă nu e suficient că ai ales drumul cel bun. Dacă nu mergi repede înainte, te calcă în picioare cei care vin din urmă. (Will Rogers)

• Adevărul este pretutindeni, dar nu-l recunoaşte decât cel care-l caută. (N. Iorga)

• Experienţa este cel mai dur profesor, pentru că întâi îţi dă testul şi apoi îţi spune care era lecţia. (Vernon Law)

• Curajul este ceea ce îţi trebuie pentru a sta în picioare şi a vorbi; curajul este şi ceea ce îţi trebuie pentru a sta jos şi a asculta. (Winston Churchill)

• Cooperarea este convingerea profundă că nimeni nu poate reuşi dacă nu reuşesc toţi. (Virginia Burden)

• Un vânt favorabil nu poate forma un bun marinar. (Proverb arab)

• Când ai zece paşi de făcut, nouă paşi sunt jumătatea drumului. (proverb chinez)

• A gândi liber e mare lucru. A gândi corect e şi mai mare lucru.

• Înţeleptul nu spune ce ştie, iar prostul nu ştie ce spune. (proverb turc)

• Năravul care intră cu laptele iese cu sufletul.

• Cine a văzut moartea este mulţumit şi cu boala.

• Cu jumătate de medic îţi pierzi sănătatea; cu jumătate de preot îţi pierzi credinţa.

• Fereşte-te de omul care priveşte în jos şi de apa care curge lin.

• La treaba făcută în grabă se amestecă şi diavolul.

• Dacă vrei să câştigi ceva, atunci câştigă-ţi prieteni fiindcă duşmani naşte şi mama.

• Nu e o ruşine să nu ştii, e ruşine să nu întrebi.

• Dă-i de lucru leneşului ca să-ţi dea sfaturi.

• Omul politicos învaţă politeţea de la cel care nu o are.

• Nu munci atât de mult, că nu mai rămâne timp ca să câştigi bani. (proverb evreiesc)

• Tinerii nu ştiu, iar bătrânii nu mai ştiu. (proverb tailandez)

• Ca să înţelegi că eşti prost trebuie totuşi să-ţi meargă mintea. (Georges Brassens)

• Cine se răzbună trebuie să sape două morminte. (proverb chinezesc)

• Ca să ţii o mulţime în întuneric nu trebuie decât să-i oferi un film. (Michel Mesnil)

• Nu orice care poate fi numărat contează, si nu orice care contează poate fi numărat. (Albert Einstein)

• Comunismul nu este iubire. Comunismul este un ciocan pe care îl folosim pentru a zdrobi duşmanul. (Mao Tse-Dung)

• Comunismul este denaturarea unui vis de justiţie. (Adlai E. Stevenson)

• Binecuvântat este cel care, atunci când nu are nimic de spus, se abţine să demonstreze acest lucru prin vorbe. (George Eliot)

• Ai grijă ce gândeşti, gândurile tale devin cuvinte. Ai grijă ce spui, cuvintele devin acţiuni. Ai grijă ce faci, acţiunile devin obiceiuri. Ai grijă ce obişnuieşti să faci, obişnuinţele devin caracter. Analizează-ţi caracterul, îţi devine destin. (Frank Outlaw)

• Ţinteşte către stele şi poate că vei atinge cerul. (Reinhold Niebuhr)

• E mai bine să meriţi laude şi să nu le primeşti decât să le primeşti fără să le meriţi. (Mark Twain)

• Nu merge în spatele meu, s-ar putea să nu conduc. Nu merge în faţa mea s-ar putea să nu te urmez. Mergi lângă mine şi fii prietenul meu. (Albert Camus)

• Nevoia este părintele inovaţiei. (Plato)

• Începutul este cea mai importantă parte a unei lucrări. (Plato)

• Marea masă a oamenilor îşi duce viaţa într-o disperare tăcută. (Henry David Thoreau)

• Experienţă este numele pe care îl dau toţi greşelilor pe care le fac. (Oscar Wilde)

• Problemele care există acum în lume nu pot fi rezolvate de minţile care le-au creat. (Einstein)

• Când vezi că ai aceeaşi părere cu majoritatea e bine să mai reflectezi o dată. (Mark Twain)

• Moartea nu vine odată cu vârsta, ci odată cu uitarea. (Gabriel Garcia Marques)

• Toţi trăim sub acelaşi cer, dar nu toţi avem acelaşi orizont. (Konrad Adenauer)

• Toţi suntem făcuţi din ţărână, dar fiecare din altă suflare a Creatorului.

• Începutul iubirii este punctul în care începem să sacrificăm în noi acele lucruri care se opun oricărui sacrificiu. (Vinet)

• Dragostea e o realitate abstractă şi o abstracţie a realităţii.

• Pentru dragostea unui trandafir grădinarul e sclavul a mii de spini…

• Iubirea este ceea ce rămâne într-o relaţie după ce înlăturăm interesul personal. (Cullen Hightower)

• Dragoste înseamnă să nu trebuiască să îţi ceri iertare niciodată. (Erich Segal)

• Nu întotdeauna victoria imediată este scopul final unei lupte. (Marin Preda)

• Dragostea vindecă orice, mai puţin sărăcia şi durerea de dinţi. (Marguerite Blessington)

• Nu există inimă mai mare pe lume decât inima care poate să ierte. (Bernard Moitessier)

• Dragostea se naşte în priviri, creşte pe buze şi moare în lacrimi. (George Calinescu)

• Credinţa face totul posibil; dragostea face totul uşor.

• Iubirea este singurul lucru care poate fi împărţit la infinit fără să se micşoreze.

• Iubirea este o prietenie care a luat foc.

• Dragostea este abilitatea de a merge prin conflicte împreună.

• Sigur că există şi dragoste la prima vedere, dar este întotdeauna bine să mai aruncăm şi o a doua privire.

• În general vorbind, este mult mai uşor să iubeşti toată omenirea decât pe vecinul de alături.

• Poţi da fără iubire, dar nu poţi iubi fără dăruire.

• Viaţa nu se măsoară cu numărul de respiraţii pe care le aveţi, ci în momente care îţi taie răsuflarea.

• Orice transformare pe care o dorim trebuie să înceapă cu noi înşine.

• Un copil nu respectă niciodată un adult care îşi pierde calmul.

• Fii blând şi simplu şi vei învinge chiar şi cel mai puternic oponent.

• Înţelelpt este acela care ştie să înveţe de la oricine.

• Multitudinea cunoaşterii nu este înţelepciune, căci înţelepciunea este o structură pură a sufletului.

• Anumite lucruri sunt imposibil de cunoscut. Dar este imposibil de aflat care sunt acestea.

• Oboseala şi lenea au aceleaşi simptome. (Bissane de Soleil)

• E loc sub soare pentru toată lumea. Mai ales că toată lumea vrea să stea la umbră. (Jules Renard)

• Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce în ce mai buni, fie se transformă în oţet. (Papa Ioan al XXIII-lea)

• Nu-ţi fie teamă că înaintezi prea încet. Teme-te dacă te opreşti.

• Oamenii eficienţi sunt cei mai mari leneşi, dar sunt nişte leneşi inteligenţi. (David Dunham)

• Dacă găseşti un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri. (J.F.Kennedy)

• Viaţa poate fi înţeleasă numai privind înapoi, dar trebuie trăită privind înainte. (Kirkegaard)

• Prietenii îl învaţă ce trebuie să facă, iar duşmanii îl obligă să facă ce trebuie.

• Nu-i totul să fii bun, important este …. la ce!

• Uneori numai în glumă se pot spune lucruri serioase.

• Fă-ţi timp să meditezi: aceasta este sursa puterii; Fă-ţi timp să te joci: acesta este secretul tinereţii; Fă-ţi timp să citeşti: aceasta este fântâna înţelpciunii; Fă-ţi timp să te rogi: aceasta este cea mai mare putere de pe Pământ; Fă-ţi timp să iubeşti şi să te laşi iubit: acesta este un prilej dat de Dumnezeu; Fă-ţi timp să fii prietenos: acesta este drumul spre fericire; Fă-ţi timp să dai: ziua este prea scurtă să fii egoist; Fă-ţi timp să munceşti: acesta este secretul succesului.

• Dacă nu reuşeşti din prima încercare, adio sărituri cu paraşuta. (Hehhy Youngman)

• Aşteaptă până la miezul nopţii înainte de a spune că a fost o zi bună.

• Un om informat e un om puternic. (John Davison Rockefeller)

• Marile incendii se nasc din scântei mici.

• Disciplina este focul purificator prin care talentul devine aptitudine.

• Democraţia este un sistem politic prost, însă cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum. (Winston Churchill)

• Curajul este scara pe care urcă multe alte virtuţi.

• Un critic este un om care ştie drumul, dar nu poate conduce maşina.

• Concluzia este momentul când ai obosit gândind. (Martin H. Fischer)

• Prudenţa este arta de a controla riscul. (Alexandru Paleologu)

• A pricepe este mai important decât a şti. (A.C. Cuza)

• Nu lăsa o dispută măruntă să afecteze o mare prietenie.

• Judecă-ţi succesul după lucrurile la care a trebuit să renunţi pentru ca să-l obţii.

• Să nu râzi niciodată de visurile cuiva. Oamenii care nu au visuri nu au mai nimic.

• Vorbeşte încet, dar gândeşte repede.

• Să nu crezi tot ceea ce auzi, să nu cheltuieşti tot ce ai şi să nu dormi cât vrei.

• Deschide-ţi braţele în faţa schimbării, dar nu renunţa la valorile tale.

• Trăieşte o viaţă bună, onorabilă. Când vei îmbătrâni şi vei privi îndărăt, vei putea să te bucuri de ea a doua oară.

• Ai încredere în Dumnezeu, dar încuie-ţi maşina.

• Aminteşte-ţi că a nu primi ceea ce vrei este, uneori, un noroc.

• Când o femeie nu vorbeşte, să n-o întrerupi pentru nimic in lume.

• E mai uşor să le ierţi duşmanilor greşelile, decât să-i ierţi pentru că au asistat la greşelile tale. (Jessamyn West)

• Iartă-ţi mereu duşmanii. Nimic nu-i supără mai tare. (Oscar Wilde)

• Cine iartă, învinge întotdeauna.

• Sunt oameni care nu greşesc niciodată, fiindcă nu-şi propun nimic inteligent. (Goethe)

• Minţile ilustre discută idei, inteligenţele medii discută evenimente, iar minţile reduse îi discută pe alţii.

• Uneori oamenii se împiedică de adevăr, dar numai cei proşti se ridică imediat şi merg indiferenţi mai departe.

• Dacă vrei să fii fericit o clipă, răzbună-te… dacă vrei să fii fericit o viaţă, iartă!

• Când o societate nu mai cunoaşte sau amestecă binele cu răul, ea se află deja pe povârnişul pierzaniei. (C. Brâncuşi)

• Fericirea nu depinde de decor, ci de decizii.

• Mulţimea cunoştinţelor nu te învaţă să ai minte. (Heraclit)

• Falsurile sau cunoştinţele prost asimilate nasc teatralitatea.

• Cine are de ce spera, nu are de ce dispera.

• Navigator ratat nu este cel care se scufundă, ci cel care rămâne pe ţărm.

• Natura nu face nimic fără folos. (Aristotel)

• Cei mai buni bani sunt cei pe care îi foloseşti.

• Când eşti bogat, ai rude de toate gradele.

• Dacă e scump, plângi o dată (când îl cumperi); dacă e ieftin, plângi mereu.

• Cine e obişnuit cu pâinea de la tine, i se face foame numai când te vede.

• Trebuie ca întâmplarea să răstoarne furnica, pentru ca aceasta să poată vedea cerul.

• Pentru a clădi înalt, trebuie să sapi adânc.

• Ştiinţa pe care nu o completezi în fiecare zi, scade în fiecare zi.

• Păstrează-ţi temerile pentru tine însuţi, dar împarte-ţi curajul cu ceilalţi. (Stevenson R.)

• Gândeşte alături de cei puţini şi vorbeşte cu cei mulţi. (Hardy Thomas)

• Anglia şi America sunt două ţări pe care le desparte aceeaşi limbă.

• Un englez se consideră moral, doar când se simte prost.

• Vrei să cunoşti lucrurile? Priveşte-le de aproape. Vrei să-ţi placă? Priveşte-le de departe. (Ion Luca Caragiale)

• Dificilul este ceea ce trebuie făcut imediat; imposibilul, ceea ce cere ceva mai mult timp.

• (Santayana George)

• Analiza este uneori un mijloc de a te dezgusta în detaliu de ceea ce era suportabil în ansamblu. (Paul Valery)

• Mă îmbogăţeşte doar cel care mă face să văd cu totul altfel, ceea ce văd în fiecare zi.

• Viaţa intelectuală este faţă de realitate ceea ce este geometria faţă de arhitectură. (Jules Renard)

• Societatea este ca aerul: necesară pentru a respira, dar insuficientă pentru a-ţi duce traiul.

• (Santayana George)

• Îmi vine mai uşor să nu cheltuiesc nimic, decât să cheltuiesc puţin.

• În raporturile cu semenii noştri, mai des le câştigăm bunăvoinţa prin defectele, decât prin însuşirile noastre. (Francois La Rochefoucault)

• Daru conversaţiei constă mai puţin în a dovedi mult spirit, decât în a recunoaşte spiritul altora.

• (Jean de la Bruyere)

• Satira minte cu privire la oamenii iluştri, în timpul vieţii lor, iar elogiul minte după moartea lor.

• Învăţătorii şi profesorii nu formează indivizi, ci doar specii. (Georg Christoph Lichtenberg)

• Nu te duci la piaţă cu lingouri de aur; te duci cu arginţi sau cu bani mărunţi. (Nicolas Sebastien Chamfort)

• Fiecare nu aude decât ceea ce pricepe.

• Un curcubeu care rămâne un sfert de ceas pe cer, nu mai este privit de nimeni.

• Oricât de retras ai trăi, înainte de a-ţi da seama, devii debitor sau creditor.

• S-ar zice că aflăm în dicţionar anumite cuvinte uzate ce aşteaptă să apară un mare scriitor pentru a-şi recăpăta toată energia.

• Când ai dreptate cu 24 de ore mai devreme decât ceilalţi oameni, treci drept lipsit de minte timp de 24 de ceasuri.

• Ideile sunt fonduri care n-aduc dobânzi decât în mâinile talentului.

• Primii 40 de ani de viaţă ne dau textul – următorii ne oferă comentariul. (Schopenhauer)

• Mai degrabă te impiedici de un muşuroi de furnici, decât de un munte.

• Pentru orice lucru căzut pe jos există un culegător.

• Când apa scade, furnicile mănâncă peştii; când apa creşte, peştii mănâncă furnicile.

• Elanul e întotdeauna adolescentin, curajul întotdeauna tânăr.

• Omul comun reprezintă o treime inteligentă şi două treimi voinţă. Geniul – două treimi inteligenţă, o treime voinţă. (Immanuel Kant)

• Arată câtorva arta de a plăcea, şi tuturor, arta de a nu displăcea. (Anatole France)

• Cine are imaginaţie fără cunoştinţe, are aripi, dar nu are picioare. (Joseph Joubert)

• Norocul dă doar cu împrumut. (Jean de La Brugere)

• Tactul în îndrăsneală înseamnă a şti până unde poţi merge prea departe. (Jean Cocteau)

• Zilele sunt egale pentru un ceasornic, dar nu pentru un om. (Marcel Proust)

• Încercările/provocările formează caracterul sau îl demască.

• Oamenii nehotărîţi sunt trupele uşoare ale armatelor adverse; ei molipsesc şi pustiesc.

• (N. Chamfort)

• Toate artele sunt surori, fiecare aruncă o lumină asupra celeilalte. (Voltaire)

• Să semănăm fără să numărăm seminţele. (Henri Amiel)

• Cel mai mare orator este succesul. (Napoleon)

• Nu e bun prieten acela care nu vede pentru tine ceea ce vede pentru el.

• Răbdarea e puterea celui lipsit de putere.

• Acoperişul te apără contra ploii, dar nu şi contra trăsnetului.

• Nimic nu seamănă mai mult cu o casă în ruină, decât o casă în construcţie. Mai ales pentru cei ce trec repede şi observă prost. (Jean Cocteau)

• Când prietenii mei nu au decât un ochi, îi privesc din profil. (Joseph Joubert)

• În noi trebuie să ardă ceea ce dorim să aprindem în alţii. (Don Failla)

• Iubirea trebuie trăită, nu analizată.

• Ideile sar ca puricii, din om în om. Dar nu-i pişcă pe toţi.

• Lenea şi mândria ne apasă mai greu decât guvernele şi parlamentele. Să ne lecuim de primele şi le vom suporta mai uşor pe cele din urmă. (Benjamin Franklin)

• Mult mai importante sunt caracterele decât talentele. (W.Churchill)

• În societate, ca şi în teatru, monologul precede moartea. (Albert Camus)

• Când mă analizez, am multe să îmi reproşez; când mă compar sunt mulţumit.

• Armata trebuie să fie braţul naţiunii, nicidecum capul ei.

• Viitorul a început ieri, dar se decide azi.

• Speră la ce-i mai bun şi pregăteşte-te la ce-i mai rău.

• Tribunalul – un grup de oameni care stabileşte care dintre părţi a avut avocatul cel mai bun.

• Nu cumpăra fără rost, ca să nu fii nevoit să vinzi fără rost.

• În America tinerii sunt gata totdeauna să le împărtăăşească celor vârstinci lipsa lor de experienţă.

• Copii încep prin a-şi adora părinţii, după o vreme îi judecă şi sfârşesc prin a-i ierta.

• Deosebirea dintre literatură şi ziaristică este că a doua este de necitit, în timp ce literatura e necitită. (Oscar Wilde)

• E nevoie să conlucreze un duşman şi un prieten ca să-ţi fie rănită adânc inima: unul pentru a te defăima şi celălalt pentru a-ţi aduce vestea.

• Prietenie: o corabie destul de încăpătoare pentru a duce doi inşi pe vreme bună, dar numai unul când vremea e rea. (Ambrose Bierce)

• După un eşec, planurile cele mai bine chibzuite par absurde. (Victor Hugo)

• Cei care visează ziua, cunosc multe lucruri care le scapă celor care visează doar noaptea.

• (Edgar Allan Poe)

• Cu penele altuia te poţi împodobi, dar nu poţi zbura.

• Omul cu adevărat liber este cel care ştie să refuze o invitaţie la cină, fără a înfăţişa nici un pretext. (Jules Renard)

• Bănuitorii se fac din oameni care au crezut prea mult.

• Tăgăduieşte ceea ce ai văzut că nu este, nu ceea ce nu ai văzut că este.

• Fereşte-te de acel duşman care vrea să te câştige şi pe tine împotriva ta.

• Dacă poţi merge, de ce să te târăşti? (N.Iorga)

• Nu renunţa până nu se urneşte dricul.

• Unii îmbătrânesc, alţii doar înaintează în vârstă.

• Nu contează cât trăim, ci cum trăim. Adaugă viaţă la ani, nu ani la viaţă.

• Dacă strigi şi nu ţi se răspunde, nu înseamnă că eşti singur.

• Pentru odihnă există veşnicia.

• Dacă vrei ca treaba să se facă, du-te, dacă vrei să nu se facă, trimite.

• Cel care deschide o şcoală, închide o temniţă.

• Broaştele din fântână nu ştiu că există şi ocean.

• Cine nu te ştie, te vinde, cine te ştie, te cumpără.

o minte strâmtă are, totuşi, loc pentru orgoliu.

• Economisiţi bănuţii, banii cei mari vor avea grijă de ei înşişi.

• Banul nu are coadă. Dacă îl arunci, nu ai de ce să-l mai apuci.

• Învaţă din nenorocirea altora, pentru ca alţii să nu înveţe din nenorocirea ta.

• Se cuvine să vorbeşti ca cei mulţi, dar să gândeşti ca cei înţelepţi.

• Cu proştii şi cu foarfecele să umbli uşor.

• Nimeni nu se împiedică, stând culcat în pat.

• Când se întâmplă o nenorocire pe mare, se găsesc mulţi înţelepţi pe uscat.

• Slujba înaltă e ca tocul înalt – ne ajută să părem mai mari. (Boris Dimovski)

• Nici soarele nu răsare dintr-odată.

• Fierul folosit se toceşte, nefolosit, rugineşte. (Cato)

• Imaginaţia este mai importantă decât cunoştinţele. (A.Einstein)

• Vulturilor li se întâmplă să zboare mai jos decât gainile, dar găinile nu se pot ridica niciodată până în nori. (Kralov)

• Nu numărăm anii unui om, decât atunci când nu ne mai rămâne nimic de numărat la el.

• Trăim sub un guvern format din oameni şi ziare de dimineaţă.

• Pentru a spune adevărul, e nevoie de cel puţin doi oameni – unul care să îl spună şi celălalt care să îl asculte. (Henry David Thoreau)

• Dacă iei un câine flămând şi îi dai de mâncare, nu te va muşca. Aceasta este cea mai importanta diferenţă dintre un caine si un om.

• Dacă nu vrei să fii dat uitării de cum ai murit, sau scrie lucruri care să merite să fie citite, sau fă lucruri care să merite să fie scrise. (Benjamin Franklin)

• Uşile deschise, prin care nu trece nimeni, sunt închise.

• Un învăţător are efect asupra eternităţii; nu se poate spune niciodată unde se opreşte influenţa sa. (Henry Adam)

• Oare faptul că broasca ţestoasă are un pas singur, e un motiv pentru a tăia airipile vulturului? (Edgar Allan Poe)

• Nu e munte fără ceaţă/ecou, nu e om de merit fără calomniator.

• Apa la moară vine de departe.

• Se împrumută armele, dar nu braţul.

• Cine nu s-a căţărat niciodată, n-a căzut niciodată.

• De îndată ce ai văzut urechile lupului, să te aştepţi şi la coada lui.

• Lauda şi varza au un gust bun, dar umflă.

• Îngâmfarea/fudulia poate să umfle un om, dar niciodată nu-l poate ridica.

o greşeală veche are mai mulţi prieteni decât un adevăr nou.

• Cine mă minte întotdeauna, nu mă înşeală niciodată.

• Cine caută un prieten fără defecte va rămâne singur.

• Pentru cine vinde, e de ajuns un ochi, pentru cine cumpără – nici o mie.

• Omul nu este o creaţie încheiată.

• Fiecare om este nu doar numai ceea ce este astăzi, dar şi ceea ce poate deveni mâine.

• Foloseşte-te de numele meu, dar de capul tău.

• Averea se duce, duşmanii rămân.

• Linguşirea umflă, dar nu satură. (Lope de Vega)

• Mulţi semeni de-ai noştri ni se par nişte giganţi, doar fiindcă, măsurându-ne cu ei, ne aşezăm în genunchi.

• Mai bine să fii înşelat la preţ decât la marfă. (Baltasar Gracian)

• Datoria nu putrezeşte.

• Îi iertăm adesea pe cei care ne plictisesc, dar nu-i iertăm niciodată pe cei plictisiţi de noi. (La Rochefoucauld)

• Măsoară-ţi forţele după aspiraţiile tale şi nu aspiraţiile după forţele tale. (Adam Mickiewicz)

• A trăi nu înseamnă a respira, ci a acţiona. (Rousseau)

o reputaţie nu înseamnă nimic altceva decât părerea celorlalţi. Iar lumea greşeşte destul de des. Importantă este onoarea iar aceasta este o chestiune intimă între om şi conştiinţa lui.

• Privirea este oglinda sufletului.

• Cine îţi cunoaşte secretele, îţi conduce viaţa.

• Poţi să cumperi tot, dar să nu ai tot.

• Nu poţi să arunci cu noroi fără să te murdăreşti pe mîini.

• Orice război îngăduie îndrăzneala. Nici un război nu exclude frica.

• Marile trădări vin întotdeauna de lângă noi.

• Cunoaşte-te pe tine însuţi şi ai să-i cunoşti şi pe ceilalţi.

• Râurile şi fluviile ce se varsă în mare, ocolesc munţi şi văi, dar întotdeauna ajung la destinaţie.

• Cunoaşte-ţi prietenii pentru a-i putea iubi şi pe duşmani pentru a-i putea stăpâni.

• Necesitatea de a comanda tinde să te facă dur.

• Capacitatea de a cuceri victorii strălucite, constă şi din capacitatea, la nevoie, de a suferi înfrângeri. (Napoleon)

• Greu este nu să descoperi adevărul, ci să-i găseşti pe aceia care pot să-l accepte.

• Să nu-l întrebi niciodată pe om ce crede; vezi ce face! …

• În lumea aceasta, numai primejdia adevărată vindecă de frică!

• Oamenii au fost făcuţi unii pentru alţii; instruieşte-i deci, ori îndură-i!

• Prea repede acordată, admiraţia este un semn de slăbiciune.

• Omul mare este cel care nu şi-a pierdut inima sa de copil.

• Felul dăruirii preţuieşte mai mult decât darul.

• Unii vorbesc ce ştiu, alţii ştiu ce vorbesc.

• Să spui adevărul nu este niciodată o greşeală. Poate un risc pe care trebuie să ţi-l asumi. Sau poate o durere în plus. (Mujercitas)

• Tot ce nu te învinge te face mai puternic.

• Nu trebuie să dăm crezare la tot ce spun oamenii, dar nici să credem că ei vorbesc absolut fără de vreun temei. (Kant)

• Un gest generos nu-i niciodată zadarnic.

• E mai uşor să ierţi un duşman decât să ierţi un prieten.

• Se spune că dacă recurgi la violenţă deja ai pierdut.

• La ce bun să ai o reputaţie dacă nu poţi trăi la înălţimea ei.

• Inţelepţii învaţă multe de la duşmanii lor.

• Este o mare nebunie să sfidezi fără motiv inteligenţa altuia.

• Cu cât ştii mai mult cu atât te îndoieşti mai mult.

• Când vrei să-ţi faci un prieten, pune-l la încercare şi nu te grăbi să i te spovedeşti.

• Nu oamenii care spun tot ceea ce ştiu produc cele mai multe necazuri în lume, ci cei care spun mai mult decât ştiu.

• Adevărul care îi face pe oameni liberi este în cea mai mare parte adevărul pe care oamenii n-ar vrea să-l audă. (Herbert Agar)

• Să-l ajuţi pe cel ce-ţi cere sprijin este o datorie; să faci acelaşi lucru pentru cel ce-ţi refuză ajutorul este o artă.

• Practica ar trebui să fie produsul reflecţiei, nu invers. (Hermann Hesse)

• Fiecăruia îi place să audă adevărul. În special despre alţii.

• Viaţa unui om se termină uneori prin moartea altuia…

• Un cerc de prieteni nu se face cu compasul…

• Cu cât cauţi să placi la toată lumea, cu atât eşti în primejdie să nu fii respectat de nimeni.

• Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului şi de duşmănia prietenului. (Nicolae Iorga)

• Ironia este felul cel mai rafinat de a expune defectele altora. Dar nu toată lumea are talentul de a mânui o treabă atât de gingaşă şi dificilă. (John Locke)

• Nu-i putem corecta pe oameni, decât arătandu-i aşa cum sunt. (Beaumarchais)

• Imită pe alţii numai cât îngăduie buna cuviinţă. (Baltazar Gratian)

• Nu zi niciodată “nu se poate”, ci începe cu “să vedem”. (Nicolae Iorga)

• Prostia nu are ţară şi fiecare o aduce cu dânsul de unde vine. (Dumitru Anghel)

• Scopul cuvântării nu este de a impune, ci de a convinge. (Iacob Negrutzzi)

• Nu tuturora li-i dat să zboare, dar câţi nu ştiu să se târască! (Alexandru Vlahuta)

• De bun simţ toată lumea are nevoie. Puţini îl au şi fiecare crede că îl are. (Benjamin Franklin)

• Cu cât un personaj are mai multă putere, cu atât el devine caricatură. (Lindsay Anderson)

• Caută şi în scrum! Poţi găsi bijuterii şi acolo.

• Ideile sunt ca diamantele: îţi cer mai mult timp să le găseşti decât să le şlefuieşti.

• Când râde prostul, înţeleptul suspină.

• Cochetăria este o infirmitate a spiritului.

• Mai degrabă rămânem insensibili la rugăminţile altora, decât la linguşirile lor.

• Nu-ţi ieşi din fire! Dacă încurci iţele?

• Să nu crezi că ştii, când nu ştii ce să mai crezi.

• Dacă am fi atât de îndrăgostiţi de viaţă, cum ne pretindem, n-am mai provoca atâta moarte în jurul nostru.

• Fii în viaţă asemeni Everestului: nu te lăsa cucerit chiar de către oricine.

• Una-i să ţii în respect, şi cu totul alta e să ţii la respect.

• Să nu faci niciodată din tristeţea altuia bucuria ta.

• Limbile ascuţite sunt mai de temut decât revolverele. (Alexandr Griboiedov)

• Înţelegerea greşită a adevărului nu înlătură adevărul. (Vissarion Bielinski)

• Nu este un bun soldat cel ce nu visează să devină general (Alexandr Pogos)

• Cocoşul se scoală devreme, dar hoţul şi mai devreme. (Kozma Prutkov)

• Unghiile şi părul sunt date oamenilor pentru a avea o ocupaţie permanentă. (Kozma Prutkov)

• Oricare ar fi subiectul conversaţiei, un veteran va vorbi numai de război.

• Când eşti puternic, trebuie să fii bun. (Maxim Gorki)

• Cum ce nu ştii e mai mult decât ce ştii, nu vorbi mult. (Ramon Llull)

• Cea mai bună apărare contra insultelor este să le dispreţuieşti. (Mateo Alem.)

• Cine gândeşte puţin, se înşeală mult. (Leonardo da Vinci)

• Când să vorbesc cu voi? Abia am vreme să discut cu mine!

• Fiecare carte e un mesaj într-o sticlă plutitoare. Curând, oceanul se va transforma într-un munte de sticle.

• Autobiografie. Tabloul color al unei vieţi cenuşii.

• Unii devin maliţioşi abia la bătrâneţe. Paradoxal, fără dantură muşcă mai bine!

• Spânzurătoarea. A trece răspunderea morţii în seama gravitaţiei.

• Oamenii nu resping Biblia fiindcă găsesc greşeli în ea, ci fiindcă ea găseşte greşeli la ei.

• Nu există o moarte a păcatului fără moartea lui Hristos. (John Owen)

• Toate drumurile care duc în iad sunt drumuri cu sens unic.

• În iad, chiar şi Evanghelia este o veste proastă.

• Acela va avea iadul ca datorie, care nu a primit cerurile în dar.

• Şi tu vei avea credinţă într-o zi. Dacă niciodată nu ai crezut pe pământ, vei crede pentru totdeauna in iad! (B. North)

• Dacă îmi este teamă de păcat, nu trebuie să-mi fie teamă de iad.

• Acelora care sunt pentru Dumnezeu nişte păcătoşi incorigibili (încăpăţânaţi), Dumnezeu le va

• fi un Judecător implacabil (încăpăţânat). (Matthew Henry)

• Fata i-a spus odată unui pastor: “Când spuneţi că toţi oamenii sunt fraţi sper că nu vreţi să spuneţi ca fratele meu!”

• Reacţia pe care Biserica nu ar trebui să o producă în comunitatea ei este indiferenţa.

• Dumnezeu nu a rânduit Biserica pentru a fi un frigider în care să se păstreze o pietate perisabilă. El a dorit-o să fie un incubator din care să iasă convertiţi! A avea o biserică are rost doar în vederea evanghelizării restului lumii!

• Un păcat nu rămâne singur atunci când este justificat.

• Examinarea de sine este poteca bătătorită ce duce la desăvârşire. (William Secker)

• Omul poate sfida gravitaţia, dar nu şi groapa.

• Nici chiar Papa nu ne poate acorda o amânare de la moarte. (Moliere)

• Aşa cum moartea te găseşte, eternitatea te pecetluieşte. (Anon)

• Dacă nu mori cum trebuie de prima oară, nu poţi întoarce să mori mai bine, a doua oară.

• Putem fără a greşi, să afirmăm că acela care nu priveşte cu bucurie la ziua morţii lui şi la ziua învierii lui, nu a avansat deloc în credinţa creştină (în şcoala lui Hristos). (Jean Calvin)

• Fie ca nădejdea pe care o ai a cerurilor, să stăpânească (şi să învingă) frica ta de moarte. La urma urmei, de ce ţi-ar fi frică să mori, dacă speri să trăieşti prin moarte? (W.Gurnall)

• Moartea nu este neaşteptată pentru nici un sfânt; celui ce are tot timpul masa pregătită, venirea unui oaspete nu este o surpriză. (George Swinnock)

• De obicei, o Biblie destrămată aparţine unei persoane a cărei viaţă nu se destramă.

• Suntem iertaţi de păcat, dar nu scutiţi de slujire.

• Inima mărită din dragoste, nu a ucis niciodată pe vreun om.

• Omul cu adevărat ocupat, este atât de ocupat încât nu are timp să-şi dea seama cât este de ocupat.

• Orgoliul se află în noi ca o forţă a răului. (Victor Hugo)

• Adesea îi ajutăm pe alţii numai ca să ne convingem ce buni şi ce puternici suntem noi.

• Mai gravă decât greşeala este nerecunoaşterea ei.

• Îi poţi conduce pe ceilalţi doar până acolo, până unde poţi merge tu. (Lachlan McLean)

• Dacă vrei un an de belşug, cultivă orez;

• Dacă vrei 10 ani de belşug, cultivă o livadă;

• Dacă vrei 100 de ani de prosperitate, cultivă oameni. (Proverb chinez)

• Postul tău îţi dă autoritate, comportamentul îţi aduce respect.

• Nimic nu este mai puternic decât înfluenţa tacită a exemplului bun. (James Kent)

• Liderii eficienţi pot fi recunoscuţi după întrebările pe care le pun şi nu după afirmaţiile pe care le fac.

o măsură a oamenilor şi a lucrurilor este propria lor umbră. (Titu Maiorescu)

• Omul rău se pierde prin partea sa cea bună, omul bun, prin partea sa cea rea. (Titu Maiorescu)

• Fereşte-te de a da sfaturi. Problema e prea grea şi răspunderea mare. Tu dai sfatul după natura ta. Aceasta însă rareori se potriveşte cu natura celui ce te întreabă. Altfel spui tu, altfel înţelege el. (Titu Maiorescu)

• Sfătuind prudenţă, produci slăbiciune, şi unde cereai tărie se aplică violenţă. Un element străin s-a introdus în sufletul celuilalt, şi el şi-a pierdut măsura. (Titu Maiorescu)

• În faţa unui abis te înfiori. Tot aşa în clipa în care simţi deosebirea adâncă ce te desparte de celălalt. (Titu Maiorescu)

• Păzeşte-te a doua zi după un succes. (Titu Maiorescu)

• Între un diamant şi o grămadă de pietriş cui i-ar fi alegerea grea? Aşa, între aprobarea unui om cuminte şi aplauzele zgomotoase ale mulţimii. (Titu Maiorescu)

• Este lipsă de dreaptă cugetare când cineva, pentru a se justifica de o faptă, arată cauza care a produs-o. Fireşte că tot ce se întâmplă pe lume are o cauză. Dar a o explica nu va să zică a se justifica. (Titu Maiorescu)

• Neputându-se modifica oamenii după preceptele morale ale religiunii, s-a modificat aplicarea preceptelor după oameni. (Titu Maiorescu)

• Care e folosul artelor? Dar care e folosul folosului? (Titu Maiorescu)

• Ai simţit imensitatea mării? Atunci e totuna, dacă marea este în linişte sau e mişcată de furtună, dacă străluceşte sub răsăritul soarelui sau dacă deasupră-i ultima rază de lumină se luptă cu întunericul nopţii. Şi în sufletul de-aproapelui tău poate fi o imensitate, şi îndată ce ai înţeles-o eşti subjugat. (Titu Maiorescu)

• Nu există prieteni în politică, există numai prieteni politici. (Titu Maiorescu)

• Durerea înalţă pe omul de valoare şi coboară pe cel de rând. Nu în orice noapte se arată stelele, numai în noaptea cea senină. (Titu Maiorescu)

• Unde e o necesitate, trebuie să fie o posibilitate. (Titu Maiorescu)

• Omul trebuie înţeles ca un element de evoluţiune. Să nu ne întrebăm: ce este cineva? Să ne întrebăm: ce devine? Creşte, stă sau dă înapoi? (Titu Maiorescu)

• Toate hotărârile importante trebuie să le iai singur, din adâncul individualităţii tale, fără influenţa altor oameni. (Titu Maiorescu)

• Tot cerul senin, un singur punct negru jos la orizont: dar acesta aduce furtuna. (Titu Maiorescu)

• Ce bogată e literatura în idei şi ce săracă este istoria în fapte! S-ar putea concepe o istorie a celor neîntâmplate. (Titu Maiorescu)

• Când se află omul în momentele hotărâtoare ale vieţii, nu-l mai conduce mintea; ea arată numai alternativele. Direcţia finală o dă inima. (Titu Maiorescu)

• Iremediabilă e numai greşeala de a te lăsa învins!!!

• Unii au şi călare cizmele mânjite de noroi. Încă o flagrantă nepotrivire de caracter!

• Jocurile de pe scenă se pregătesc în culise. Cele de pe teren, în pauzele dintre reprize!

• Poţi da fără iubire, dar nu poţi iubi fără dăruire.

• Din arborele genealogic mulţi şi-au făcut toiag!

• Am încercat întotdeauna să transform orice dezastru într-o oportunitate. (John D. Rockefeller)

• Este o deosebire enormă între a-i trata pe toţi oamenii în mod egal şi a încerca să-i faci pe toţi egali. (F. A. Hayek)

• Chiar şi printre cei puţini ce vor fi alături de tine la rău se vor găsi câţiva care să se bucure de necazul tău!

• Critica cinstită este greu de acceptat, mai ales dacă vine de la o rudă, un prieten, o cunoştinţă sau un străin. (Franklin P. Jones)

• Sentimentele proprii nu pot fi niciodată false sau neîsemnate!

• Prietenia ş demnitatea sunt două lucruri ce nu pot fi cumpărate cu bani!

• Teama e ceva mult mai profund decât curajul!

• Cine iubeşte cu patimă, urăşte cu patimă!

• Oamenii se opun progresului nu fiindcă îl urăsc, ci fiindcă iubesc inerţia. (Elbert Hubbard)

• Întreg progresul a fost realizat de către oameni care au fost pe poziţii nepopulare. (Adlai E. Stevenson)

• Progresul are loc fiindcă unii oameni îndrăznesc să fie diferiţi. (Harry Milner)

• Progresul rezultă din utilizarea inteligentă a experienţei. (Elbert Hubbard)

• Lenea este creativă: progresul este realizat de către oamenii leneşi care caută căi mai uşoare pentru a realiza lucrurile. (Robert A. Heinlein)

• Viaţa este alcătuită numai din întâmplări, dintre care unele se repetă.

• A iubi înseamnă a învăţa să iubeşti.

• Singura dovadă reală de iubire este sacrificiul suprem.

• Orice carte proastă îşi are cumpărătorii ei.

• Sfârşitul lumii vine când mor eu.

• Un creştin care nu are rădăcini este recoltă uşoară pentru Satana.

• În armata lui Dumnezeu, nu există soldaţi necunoscuţi.

• Cei ce se pleacă pentru a servi pe pământ, vor fi drepţi în Cer.

• Biblia este cartea răspunsurilor mici şi mari.

• Dacă-L avem pe Hristos, avem toate motivele de a avea speranţă.

• Construieşte o prietenie cu Isus în istoria vieţii tale !

• Când îţi este greu să ierţi, gândeşte la tot ce ţi-a iertat Dumnezeu.

• Nu există scurtături pentru a ajunge la maturitate spirituală.

• Dumnezeu alege experienţa prin care trebuie să trecem; noi alegem cum o trecem.

• Inteligenţa este capacitatea cu ajutorul căreia vom înţelege, până la urmă, că nu am înţeles.

• Lucrul cel mai important nu este numărul de idei adunate în mintea ta, ci legile care le uneşte. (Titu Maiorescu)

• Faptul că orice viaţă de pe pământ se termină prin moarte, nu dovedeşte că moartea este scopul vieţii. (Lucian Blaga)

• Nimic nu e mai frumos decât adevărul. (Joubert)

• Ochii nu se înşeală dacă-i călăuzeşte mintea” – Publius Sirus

• Glumeşte în iubire, dar nu iubi în glumă.

• Nu e sărac cine are puţin, ci cine doreşte mult.

• Unii produc fericire oriunde se duc, alţii oricând se duc.

• Niciodată să nu osândeşti ceea ce nu înţelegi.

• Slujim lui Hristos când slujim celor în nevoie.

• Nu putem cunoaşte adevărata valoare a timpului, fără o perspectivă corectă a veşniciei.

• Viaţa Creştinului este Biblia Lumii.

• Păstrează credinţa, dar nu numai pentru tine.

• Este mai bine să-ţi muşti limba, decât să ai o limbă care muşcă.

• Dumnezeu niciodată nu te va duce acolo unde harul nu te poate susţine.

• Dumnezeu ne-a făcut după chipul Său; nu încerca să-L faci pe El după al tău.

• Poate ca Biblia o fi veche, dar adevărurile ei sunt Totdeauna Noi.

• Motivaţiile care sună bine, nu totdeauna sunt bune.

• Poţi încerca să serveşti lui Dumnezeu fără să-L iubeşti, dar nu poţi iubi pe Dumnezeu fără să-I

• serveşti.

• Adevărata libertate nu constă în a alege propriul tău drum, ci în a ceda alegerea lui Dumnezeu.

• Există limite pentru dragostea omului, dar nu pentru cea a lui Dumnezeu.

• Câteodată suntem atât de preocupaţi în a ne examina problemele, încât uităm să ne numărăm binecuvântările.

• Nu toate făgăduinţele biblice sunt necondiţionate.

• Hristos este Unicul drum către cer; toate cărările sunt scurtături către condamnare.

o criză nu poate zdrobi pe acela care se sprijină pe puterea lui Dumnezeu.

• Mergem la cer nu pentru că aparţinem unei biserici, ci pentru că aparţinem lui Hristos. (Asta nu înseamnă că putem alege să nu aparţinem de o biserică).

• Învaţă-l pe copil calea cea bună, dar asigură-te că şi tu eşti pe ea.

• Cei care binecuvântează pe Dumnezeu în încercările prin care trec, vor fi binecuvântaţi de

• Dumnezeu prin încercările lor.

• Păcatul nu este judecat după cum il vedem noi, ci după cum îl vede Dumnezeu.

• Dumnezeu nu-ţi cere să fii cel mai bun; ci doar să-ţi faci foarte bine partea ta.

• Traieşte prin Hristos, sau vei cădea pentru orice lucru.

• Dumnezeu poate să-şi ascundă scopurile Sale pentru ca să trăim în baza făgăduinţelor Sale.

• Cei care merg cu Dumnezeu nu se pierd când îi prinde noaptea pe drum.

• Acolo unde arată degetul lui Dumnezeu, acolo mâna Sa va deschide drumul.

• Cine nu protestează contra păcatului, în realitate cooperează cu el.

• Trăieşte ca şi cum Hristos ar fi murit ieri, ar fi înviat dimineaţă şi s-ar întoarce azi.

• Multe probleme ale bisericii se rezolvă când membrii ei se pun pe genunchi.

• Când Dumnezeu iartă, deasemenea şi uită.

• Criticii noştri sunt gardienii neplătiţi ai sufletelor noastre.

• Mânia lui Dumnezeu vine cu măsură. Harul Său este fără măsură.

• Biblia este dată pentru a fi pâine pentru fiecare zi, nu prăjitură pentru ocazii speciale.

• Un creştin în război contra unui frate sau o soră în Hristos, nu poate fi în pace cu Tatăl său.

• Roagă-te puternic când îţi este cel mai greu să te rogi.

• Dumnezeu niciodată nu se grăbeşte, dar totdeauna ajunge la timp.

o limbă murdară este semnul unui suflet contaminat.

• Răspunsurile lui Dumnezeu sunt câteodată mai bune decât rugăciunile noastre.

• Iubeşte persoanele, nu lucrurile; foloseşte-te de lucruri, nu de persoane.

• Scara speranţei nu are nimic pe ce să se sprijine aici jos; este susţinută de sus.

• Dacă iubeşti pe Dumnezeu, vei respecta Numele Său.

• Nu-ţi fie frică de opoziţie. Ţine minte că zmeul se ridică împotriva vântului,

• nu cu vântul. (Hamilton W. Mabie)

• Curaj înseamnă să fii tu singurul care ştie că îţi este frică.

• Mărimea fricii noastre dovedeşte micimea credinţei noastre.

• Nu te teme de mâine, Dumnezeu este deja acolo.

• Mai bine să suferi tu din pricina adevărului decât să sufere el din pricina ta.

• Un adevăr spus pe jumătate este o minciună întreagă.

• Binecuvântaţi să fie duşmanii noştri care ne spun adevărul atunci când prietenii ne flatează.

• Adevărul doare, dar ceea ce ne lasă răni adânci este totuşi minciuna.

• Uneori este la fel de greu să spui un adevăr pe cât de greu este să ascunzi o minciună.

• Sunt unii oameni care nu pot spune adevărul. Unii, care nu pot spune o minciună şi mulţi alţii care nu pot face diferenţa între adevăr şi minciună.

• Cea mai obişnuită minciună este aceea pe care ne-o spunem nouă înşine. (Friedrich Nietzshe)

• Ascultarea amânată este sora neascultării.

• Hristos a fost singurul copil care ştia mai mult ca părinţii Săi – cu toate acestea a fost ascultător.

• Trebuie să-i admirăm pe părinţii de azi. Ştiu să asculte de copiii lor.

• Bârfitorul este ca un pantof vechi căruia limba nu-i stă niciodată la locul ei.

• Unii oameni nu spun nimic rău despre cei morţi şi nimic bun despre cei vii.

• Când trei femei discută, se numeşte conversaţie. După ce una dintre ele pleacă, se numeşte bârfă.

• Conversaţia este de obicei un exerciţiu al minţii. Bârfa, un exerciţiu al limbii.

• Bârfa este ca noroiul pe un perete proaspăt vopsit. Poate că nu se lipeşte, dar lasă urme.

• Victoria vine atunci când curajul conduce. (Sir Samuel Garth)

• A fi curajos, nu înseamnă a te arunca înainte în orice primejdie, cu orice risc, ci a fi hotărât să fii întotdeauna de partea adevărului. (Plutarch)

• A avea curaj este deosebit de important. Poţi pierde banii – e rău. Poţi pierde un prieten – e şi mai rău. Dar dacă ţi-ai pierdut curajul – ai pierdut aproape totul. (Winston Churchill)

• Nu circumstanţele din viaţa noastră ne determină caracterul ci relaţia noastră cu Dumnezeu, indiferent de circumstanţele vieţii.

• Circumstanţele s-ar putea să te împiedice să acumulezi o avere mare, dar în nici un caz nu te vor împiedica să-ţi formezi un caracter bun.

• De multe ori, Dumnezeu ne mângâie nu schimbând circumstanţele vieţii noastre ci schimbând atitudinea noastră faţă de aceste circustanţe. (S. H. B. Masterman)

• Consacrarea nu înseamnă a-I da ceva lui Dumnezeu, ci a nu lua nimic din ceea ce îi aparţine.

• Conştiinţa te sfătuieşte ca un prieten înainte de a-ţi fi judecător. (Stanislas I – fost rege al Poloniei)

• Cea mai aspră mustrare este “mustrarea de conştiinţă”. (John Ellis Large)

• Mustrarea de conştiinţă vine de la Dumnezeu. (Peter Ustinov)

o conştiinţă vinovată te face fricos. (Pilpay)

• Conştiinţa este acea voce care ne ajută să rămânem “mici” chiar şi atunci când facem lucruri “mari”.

• Prietenul este cel care ştie totul despre tine şi te preţuieşte la fel.

• Prietenia este la fel ca banii, este mai uşor de făcut decât de păstrat.

• Umilinţa este cel mai ciudat atribut uman. Când crezi că o ai, ai şi pierdut-o.

• Celebră este o persoană care munceşte din greu toată viaţa pentru a ajunge faimoasă şi cunoscută în toată lumea, pentru ca apoi să umble cu ochelari fumurii pentru a nu fi recunoscută.

• Comunistul este ca un crocodil. Când îşi deschide gura nu ştii dacă va zâmbi, sau te va înghiţi.

• Experienţa este acel lucru care ne face să ne recunoaştem greşelile atunci când le repetăm.

• Egoiştii au o calitate bună, niciodată nu vorbesc despre alţii.

• Un egoist este omul care crede că dacă el nu s-ar fi născut, toţi oamenii l-ar fi întrebat de ce.

• Adevăratul egoist acceptă chiar ca alţii să fie fericiţi. Dacă sunt datorită lui.

• Ştiţi ce face Cerul să fie Cer? Comuniunea cu Dumnezeu. Dar ştiţi ce face

• iadul să fie iad? Este separarea de Dumnezeu! (R.B.Kuiper)

• Ajunge cel mai sus cel care ajută pe altul să urce. (Zig Ziglar)

• Iubirea este ca şi cele cinci pâini şi doi peşti. Nu începe să se înmulţească până nu o dai altora.

• Doar cine crede în victorie poate învinge. (John Dryden)

• Rugăciune fără credinţă se mai întâlneşte, dar credinţa fără rugăciune este de neconceput.

• Cea mai înaltă formă de rugăciune nu este niciodată o cerere.

• Nici muncă fără rugăciune, nici rugăciune fără muncă.

• Ar trebui să ne interzicem cu desăvârşire să ne făurim singuri emoţii de sfinţenie.

• Încă ne mai rugăm pentru treziri spirituale fără să ne dăm seama de trădările noastre şi de lipsa noastră de pocăinţă. Toate aceste rugăciuni sunt fără nici o valoare.

• Oricât ar părea de neânţeles şi de paradoxal, rămâne întotdeauna faptul că oamenii devin sfinţi nu prin dorinţă proprie, ci prin chemarea suverană a lui Dumnezeu.

• Prin însăşi natura sa, aforismul ezită între formulă şi aluzie. (Lucian Blaga)

• Valul ridică, dar valul şi îneacă, valul mătură castelurile de nisip. (Victor Banaru)

• Daţi un cal celui care spune adevărul, ca el să poată fugi după ce l-a spus. (Proverb armean)

• Amar este gustul odihnei după o acţiune inutilă. (A. de S.-Exupery)

• Dialogul amar al uleiului şi al oţetului are loc în toate vasele pentru salată şi în multe căsnicii. (G. Cesbron)

• Ambiţia e ca moartea: vrea să pună gheara pe tot. (H. de Balzac)

• Sclavul nu are decât un stăpân, ambiţiosul are atâţia stăpâni câţi îi pot fi de folos carierei sale. (La Bruyere)

• Pe unii şoferi, gândul de a rămâne în urma altora îi înnebuneşte. Ei încarnează cea mai mizerabilă imagine a ambiţiei. (G. Cesbron)

• Nu este uşor să zbori fără aripi. (Plaut)

• Aripa o ai sau nu o ai. (N. Stănescu)

• Ai aripi sau ai mâini, niciodată ambele! (G. Cesbron)

• Rolul artei nu este în primul rând acela de a exprima idei, ci acela de a exprima tensiunea ideilor. (N. Stanescu)

• Arta este o minunată minciună care ne face să ne dăm seama de adevăr. (P. Picasso)

• Literatura se plasează şi ea, ca tot ce există pe lumea asta, între sacru şi bani. (J. d’Ormesson)

• Lumina nu există, atât pentru cel ce nu vede, cât şi pentru cel ce nu vrea să vadă. (G. Rovani)

• Unul moare în pustiu de sete, altul se înneacă în apă. (Nezami)

• Există uşi care se deschid în afară şi altele care se deschid înăuntru. Oamenii de asemenea. (G. Cesbron)

• Sălbaticii se mănâncă unii pe alţii, şi civilizaţii se înşală unii pe alţii. (A. Schopenhauer)

• Banul este fie stăpânul fie sclavul acelui ce-l strânge. (Horatiu)

• În afaceri nu avem prieteni, ci doar parteneri. (Al. Dumas tatal)

• Bătrâneţea începe de când începi să te temi de ea. (Al. Vlahuţă)

• Oricât de tânăr ai fi, în ziua în care îţi pierzi mama, îmbătrâneşti dintr-o dată. (Al. Dumas fiul)

• Adesea facem binele, ca să putem făptui nepedepsiţi răul. (La Rochefoucauld)

• Orice serviciu le-am face oamenilor, nu le facem niciodată atâta bine cât cred ei că merită. (Vauvenargues)

• Mai binele este duşmanul binelui. (Voltaire)

• Un om bun nu e acela care face bine, ci acela care se bucură de bine. (N. Iorga)

• Măgarul care a văzut orz, fân nu mai mănâncă. (Proverb persan)

• Bogăţiile se supun omului înţelept, dar pe cel prost îl stăpânesc ele. (Seneca)

• Nu poţi alunga gândurile şi grijile cu bogăţia. (Tibul)

• Cu cât avem mai puţină bogăţie, cu atât avem mai puţine necazuri; este bogat acela ce ştie să renunţe la bogăţii. (J.-F. Regnard)

• Diferenţa dintre miliardar şi faraon constă în aceea că faraonul nu se lasă îngropat în aur decât după moartea sa. (G. Cesbron)

• Calea către bogăţie e foarte scurtă dacă dispreţuieşti bogăţiile. (Seneca)

• Bunurile omului nesătul de avere sunt ca cenuşa în care suflă vântul. (Papirus Insinger)

• De ce se înseninează cerul atât de frumos după o grea şi fertilă ploaie? Ca să se arate că e o mai mare bucurie de a da decât de a primi. (L. Blaga)

• Nu recunosc alt semn de superioritate decât bunătatea. (Beethoven)

• Înainte de orice, fiţi buni; bunătatea îi dezarmează cel mai mult pe oameni. (Lacordaire)

• Două sute de cusururi să aibă cel darnic; dărnicia îi ascunde cusururile. (Saadi)

• Poţi fi darnic cu argint şi cu aur, dar mai plăcut e omul care dăruieşte cu suflet. (Giami)

• Înainte de orice, scopul unei cărţi este să te facă să gândeşti. (H. de Balzac)

• Cărţile au aceeaşi duşmani ca şi omul: focul, umiditatea, animalele, timpul; şi propriul lor conţinut. (P. Valery)

• Succesul de moment al cărţii nu este decât afacerea librarului. (V. Hugo)

• Citirea fără reflecţie este ca şi mâncarea fără digestie. (Edmund Bruke)

• Unele cărţi par a fi scrise nu pentru ca să înveţe cineva din ele, ci pentru a se şti că autorul lor a ştiut ceva. (Goethe)

o carte într-adevăr nouă şi originală ar fi aceea care ne-ar face să iubim vechi adevăruri. (Vauvenargues)

• Ce este un critic? Un cititor care face mofturi. (J. Renard)

• Un cuvânt bun face mai mult decât o carte proastă. (J. Renard)

• Nu va ajunge nici înţelept, nici învăţat animalul încărcat cu câteva cărţi; cum va putea el afla, cum va ghici acest cap sec dacă pe el sunt lemne sau cărţi? (Saadi)

• Averea îţi este în primejdie, când casa vecinului tău arde. (Horatiu)

• Privilegiul de a se simţi oriunde ca acasă nu-l au decât regii, cocotele şi hoţii. (H. de Balzac)

• Când nu ştii cine ţi-e vecinul, nu-ţi cheltui zadarnic averea pentru a ridica o casă. (Oukhadi)

o căsnicie fericită este o lungă conversaţie care totdeauna pare prea scurtă. (A. Maurois)

• Căsnicia trebuie să lupte fără încetare împotriva unui monstru care înghite totul: obişnuinţa. (H. de Balzac)

• Uşor e a te însura, dar greu e a face o familie. (Proverb persan)

• Trebuie să alegi ca soţie pe femeia pe care ai alege-o ca prieten dacă ai fi bărbat. (J. Joubert)

• Acel care are călăuză un corb nimereşte la cimitir. (Rudaki)

• Prestigiul medicului nu este micşorat de noaptea albă petrecută la căpătâiul unui hoţ. (A. de S.-Exupery)

• Cum să priceapă cioară trilul privighetorii? (Proverb persan)

• Boul nu miroase floarea şi nu caută prietenia privighetorii. (Proverb persan)

• E mai bine să riscăm să salvăm un vinovat decât să condamnăm un nevinovat. (Voltaire)

• Câte condamnări n-am văzut mai condamnabile decât faptele incriminate. (Montaigne)

• Condamnăm tot ce ni se pare ciudat şi nu înţelegem. (Montaigne)

• Conştiinţa valorează cât o mie de oameni. (Quintilian)

• Conştiinţa ne face să ne trădăm, să ne acuzăm, să ne luptăm cu noi înşine şi, în lipsa martorilor străini, ne ia tot pe noi martori împotriva noastră. (Montaigne)

• Copiii găsesc de toate în nimic. Adulţii, nimic în toate. (Giacomo Leopardi)

• Un copilaş râde când vede că se apropie fiinţe vii, oricare ar fi ele. (G. Cesbron)

• Copiii sunt trandafirul şi privighetoarea din casă. (Proverb persan)

• Mai bună e prietenia cu un copil înţelept decât cu un bătrân neghiob şi neştiutor. (Naser Khosrou)

• Dumnezeu te cunoaşte mai bine decât tu însuţi. Satan, din păcate, de asemenea. (G. Cesbron)

• Întrebările copiilor “de ce?” sunt încântătoare; cele ale adulţilor disperante. (G. Cesbron)

• Curajul este ca dragostea, se hrăneşte din speranţă. (Napoleon)

• Cel care caută miere nu se teme de înţepătura albinei. (Khosrou Dehlavi)

• Datoria e ceea ce aşteptăm de la ceilalţi. (O. Wilde)

• Nu există demnitate care să nu se întemeieze pe durere. (A. Malraux)

• Mai curând mă descopăr din întâmplare decât prin cercetarea judecăţii mele. (Montaigne)

• Dacă-ţi voi spune că ciuma se răspândeşte prin cocoşaţi, te vei înspăimânta de numărul cocoşaţilor; deşi până acum nici nu-i băga-i în seamă. (A. de S.-Exupery)

• E mai greu să-ţi ascunzi dispreţul decât dragostea. (H. de Montherland)

• Nu ne dăm seama ce vrem decât în clipa când vrem. (Montaigne)

• Dorinţa e miere amestecată cu otravă; plăcută la înfîţişare, dar dureroasă în esenţă. (Ghasemi)

• Duc lipsă de multe lucruri numai acei care-şi doresc prea multe. (Horaţiu)

• Acţiunile noastre nu sunt nici atât de bune, nici atât de vicioase ca dorinţele noastre. (Vauvenargues)

• În majoritatea lor, dorinţele noastre intime se nasc şi se hrănesc pe spinarea altora. (Montaigne)

• Lacul oglindeşte stelele fiindcă vrea să fie cer. (L. Blaga)

• În dragoste, victoria bărbatului este fuga. (Napoleon)

• Dacă femeia îţi cere să te ocupi numai şi numai de ea şi să te fereci în dragostea ei, îţi cere atunci să nu mai fie decât egoism în doi… Eu nu mi-am strâns proviziile pentru a le fereca într-o femeie, şi pe deasupra să mai fiu şi mulţumit. (A. de S.-Exupery)

• Dragostea şi moartea, singurele două elemente prin care omul atinge infinitul. (Al. Dumas fiul)

• Când dreptatea îi este arhitect, ţara nu mai are nevoie de nimic altceva. (Giami)

• Pe trotuar, cineva a scris cu creta: DUMNEZEU A MURIT (semnat Nietzsche). NIETZSCHE A MURIT (semnat Dumnezeu). (G. Cesbron)

• Teologii ne construiesc autostrăzi pentru a merge la Dumnezeu. Dar unii creştini preferă drumul şcolarilor şi fiecare pe al său, chiar cu riscul de a se rătăci uneori. (G. Cesbron)

• Durerea pare mai blândă dacă este împărtăşită cuiva. (H. de Balzac)

• Un lucru pe care trebuie să-l înveţe încă multe persoane este că mergând pe o cale rea nu poţi ajunge la o destinaţie bună!

• Unii care se pretind în drum către cer, trăiesc de parcă s-ar îndrepta într-o cu totul altă direcţie.

• Mulţi oameni se îndoiesc de ceea ce pot, dar foarte puţini au dubii despre cât de importanţi sunt!

• Fă ce poţi, fără să te compari cu alţii.

• A privi înseamnă un lucru, a vedea înseamnă altul, a înţelege înseamnă un al treilea, a învăţa din ceea ce ai înţeles înseamnă o treaptă mai sus, dar singurul lucru care contează în ultima instanţă este ceea ce faci, ca rezultat al învăţăturilor pe care le-ai tras.

• Lumea are nevoie de oameni care pot înfăptui ceva, nu de cei ce ştiu să explice foarte convingător de ce au stat degeaba.

• Unora le este greu să pună ideile în cuvinte, mie mi-e cel mai greu să le pun în … practică. (Goethe)

• Unii pot fi atât de obsedaţi să-L slujească pe Domnul Isus că au uitat pur şi simplu să-L mai şi iubească!

• Creştinismul a fost studiat şi practicat timp de secole, dar trebuie s-o spunem, a fost mult mai mult … “studiat”, decât “practicat.”

• Nu judeca niciodată acţiunile cuiva până nu-i cunoşti adevăratele motive.

• Nu este suficient să fii bun, trebuie să fii şi bun la ceva!

• Cel ce-i acuză foarte uşor pe ceilalţi, este de cele mai multe ori unul care se acuză singur.

• Nimic nu este mai opus adevărului decât ceea ce seamănă cu adevărul. Duşmanul adevărului nu este minciuna, ci “aparenţa de adevăr.”

• Cea mai bună laudă pe care o putem face adevărului este să-l trăim!

• Oamenii nu pot schimba adevărul, dar adevărul îi poate schimba pe oameni.

• Singura părere care durează este … Adevărul.

• Un adolescent este un minor care devine uneori o problemă majoră.

• Dacă ai un adolescent, nu-l dispreţui; este singurul lucru din care Dumnezeu poate face un adult!

• Dacă vrei să ocupi un loc sub soare, trebuie să te aştepţi din când în când să ţi se ardă pielea.

• Solicitările îi fac pe unii abătuţi, iar pe alţii să bată recordurile.

• Nimeni nu dă cu piciorul într-un câine mort!

• Dumnezeu foloseşte adversităţile din lumea văzută pentru a ne pregăti sufletul pentru lumea nevăzută.

• Încercările sunt şcoala în care se făureşte încrederea.

• Tatăl nostru din ceruri nu ia nimic din mâna copiilor Săi, decât atunci când vrea să le dea ceva mai bun în schimb. – George Muller

• Fereşte-te de drumurile uşoare! Ele duc întotdeauna în jos …

• Unii oameni fac probleme, dar şi unele probleme fac … oameni.

• Pârâiaşul şi-ar pierde susurul dacă i-ai lua pietrele din cale.

• Uneori Domnul linişteşte furtuna, alteori El preferă să ne liniştească pe noi.

• A te duce la Domnul cu probleme este natural; a le da Domnului este ceva spiritual.

• Stelele strălucesc continuu pe cer, dar noi nu le putem vedea frumuseţea decât atunci când ne învăluie tainic negura nopţilor.

• Deşi pare paradoxal, se cere mai multă înţelepciune să ştii cum să cheltuieşti banii, decât să ştii cum să-i câştigi.

• Dacă tu nu-L poţi găsi pe Dumnezeu, ghici cine este cel pierdut?

• Alegerile de astăzi îţi vor afecta ziua de mâine.

• Picioarele te vor duce foarte curând acolo unde îţi este inima. (proverb irlandez)

• Ascultă sfaturile pe care ţi le dau toţi; s-ar putea să nu-ţi ajute la nimic, dar le va ajuta lor.

• Chiar şi cele mai strălucite călătorii încep cu … un singur pas.

• Uneori este mai bine să laşi pe mâine ceea ce ai putea… strica astăzi.

• Întotdeauna găseşti timp, când este să faci ceea ce-ţi place.

• Unii visează realizări măreţe; alţii…stau treji până târziu şi le împlinesc.

• Singura ocazie în care o femeie îl poate schimba pe un bărbat este … când e încă în scutece.

• Nu te implica prea serios în ceea ce nu rezistă la testul vremii.

• Anul Nou oferă lumii vechi o nouă şansă.

• Nu cunosc calea pe care mă conduce El, dar cunosc Călăuza care mă conduce. De ce să mă mai tem? (Martin Luther)

• Una din problemele noastre este că am lăsat “hotărârile” să ia locul “hotărârii”.

o bună folosire a zilei de azi este cea mai înţeleaptă pregătire pentru ziua de mâine.

• În ce mă priveşte, am ajuns să trăiesc fiecare zi ca şi cum ar fi cea dintâi, dar şi cea din urmă zi a vieţii mele.

• Iubeşti viaţa? Atunci nu risipi ca un nesăbuit timpul, căci din timp este făcută viaţa! (Benjamin Franklin)

• Începutul anxietăţii semnalează sfârşitul credinţei, iar începutul adevăratei credinţe semnalează sfârşitul anxietăţii.

• Dacă împrejurările vieţii ne găsesc în Dumnezeu, Îl vom găsi pe Dumnezeu în toate împrejurările vieţii.

• Apreciază cu generozitate şi în public, primeşte aprecierea umil şi tăcut, aşteapt-o foarte rar sau … niciodată.

• Nu judeca un om după hainele pe care le poartă: Dumnezeu a făcut omul, croitorul, hainele!

• Să nu te încrezi în cel pentru care toate lucrurile sunt bune, nici în cel pentru care lucrurile sunt rele, dar mai ales să n-ai încredere în cel indiferent faţă de toate lucrurile.

• Vorbeşte cu un om despre el şi va fi gata să te asculte ore întregi.

• Poţi închide ochii, dar nu poţi stinge soarele. (Nicolae Iorga)

• Ateismul n-are … viitor.

• Cel mai dificil moment al ateistului este atunci când este mulţumit, dar n-are cui să îi mulţumească.

• Înţeleg cum se poate uita cineva spre pământ şi să devină ateu, dar nu pricep cum poate cineva privi cerul şi să mai poată să creadă că nu există Dumnezeu! (Abraham Lincoln)

• Un ateu are raţiune, dar n-are nici o nădejde pentru ea. Un ipocrit are o nădejde, dar n-are nici o raţiune pentru ea. Un creştin este singurul care are o raţiune pentru nădejdea sa şi o nădejde pentru raţiunea sa.

• Îţi poţi face mult mai mulţi prieteni cu urechile decât cu glasul.

• Sunt convins că viaţa este 10% ce mi se întâmplă şi 90% ce reacţie am faţă de ceea ce mi se întâmplă. La fel este şi cu tine. Schimbă-ţi deci atitudinile, dacă vrei să-ţi schimbi viaţa.

• Nu poziţia te face fericit sau nefericit, ci dis-poziţia.

• Dacă ştii să vezi ceva bun în fiecare om, aproape toţi vor sfârşi prin a vedea ceva bun şi în tine.

• Cu banii este la fel ca şi cu sentimentele: totul depinde dacă eşti posesorul sau … posedatul.

• Unii oameni falsifică bani; unii bani falsifică oameni.

• Uneori creştinilor li se pare că se îmbogăţesc pentru că Satan îi lasă în pace, iar Dumnezeu îi binecuvântează. Mă tem însă că s-ar putea să fie şi invers!

• Un simplu bănuţ te poate împiedica să vezi chiar şi cea mai luminoasă stea, dacă îl ţii prea aproape de ochi.

• Adevărata mărime a averii cuiva este cât a investit el pentru veşnicie.

• Nimeni nu este suficient de bogat ca să-şi răscumpere trecutul!

• Banii ne pot duce oriunde, cu excepţia cerului, şi ne pot da orice, cu excepţia fericirii.

• Adevăratul câştig în viaţă este viaţa, nu banii.

• Nu poţi lua banii cu tine în cer, dar îi poţi trimite acolo înaintea ta.

• Cel mai bun loc dintr-un bar este … afară.

• Unele vieţi se aseamănă cu acele flori care înfloresc şi răspândesc parfumul lor spre înserare.

• Pregătirea pentru bătrâneţe trebuie să înceapă în adolescenţă.

• Când prietenii încep să-ţi spună ce tânăr arăţi, să ştii că acesta este un compliment pentru

• unul care nu mai este tânăr!

• Vârsta inimii nu are nimic de-a face cu culoarea părului.

• Un tânăr bătrân va fi un bătrân tânăr. (Benjamin Franklin)

• La tinereţe, zilele sunt scurte şi anii lungi; la bătrâneţe, anii sunt scurţi şi zilele lungi.

• Nu te plânge ca ai ajuns la bătrâneţe. Multora li s-a refuzat acest privilegiu.

• Respectă-i pe cei în vârsta, gândindu-te ca în curând vei fi şi tu unul dintre ei.

• Naşterea lui Hristos L-a adus pe Dumnezeu la om, însă doar crucea Lui Hristos îl poate duce pe om la Dumnezeu.

• Şi când te gândeşti că hangiul nu L-a primit pe Hristos în casă pentru că nu i s-a părut o “afacere … bună”.

• Iată ce a scris un medic despre băutură: Alcoolul face nasul roşu, ochii vineţi, ficatul cenuşiu, nopţile albe, zilele negre, inima albastră şi viitorul întunecat.

• Sărăcia nu duce pe nimeni la beţie fără consimţământul celui în cauză, dar beţia duce la sărăcie, fie că ne place sau nu.

• Celor ce beau ca să-şi înece necazul trebuie să li se spună că el ştie să … înoate!

• Alcoolul conservă fiinţele moarte, dar le ucide pe cele vii.

• Nimeni nu-şi ia diplomă în studiul Bibliei până nu ajunge să stea faţă în faţă cu Autorul ei.

• Alte cărţi ne-au fost date pentru informarea şi inspirarea noastră, dar Biblia ne-a fost lăsată pentru transformarea noastră.

• Este o mare diferenţă între cărţi facute de oameni şi CARTEA care face oameni.

• Mulţi creştini se aşteaptă ca lumea să aibă respect pentru o Carte pe care ei o … neglijează.

• Este interesant cum aceiaşi oameni care îndrăgesc pozele soţiei şi-i citesc scrisorile cu atâta înfrigurare, pot spune că Îl iubesc pe Dumnezeu, dar n-au nici un chef să se apropie de Biblie.

• Dacă ţii Biblia deschisă nu vei găsi închisă poarta cerului.

• Cele şapte minuni ale Bibliei: Minunea apariţiei – felul în care a fost scrisă de oameni diferiţi, în epoci şi locuri diferite este una din marile mistere ale lumii. Minunea alcătuirii – o culegere de 66 de cărţi şi totuşi o carte unitară. Minunea vârstei – cea mai veche carte aflată în circulatie. Minunea răspândirii – cea mai distribuită şi cea mai citită carte din lume. Minunea interesului – singura carte din lume care este citită de oameni din toate categoriile sociale. Minunea limbajului – scrisă aproape în întregime de oameni needucaţi şi totuşi atât de perfectă ca formă literară. Minunea păstrării – cea mai duşmănită carte din lume şi totuşi în circulaţie.

• Biblia este ca un telescop: trebuie să te uiţi prin ea, nu la ea.

• Este folositor să însemnezi Biblia, dar este şi mai folositor s-o laşi pe ea să te însemneze.

• Biblia este singura carte al cărei Autor este prezent când o citeşti.

• Studiază Biblia ca să fii înţelept; crede-o ca sa fii în siguranţă; trăieşte-o ca să fii sfânt şi fericit.

• Interesant, când îi cunoşti Autorul, îţi place mai mult Cartea!

• Biblia are nevoie să fie mai mult trăită decât apărată.

• Nu exista pericolul ca Biblia să ajungă o carte “depăşită”, atâta vreme cât noi nici n-am ajuns incă sa ţinem pasul cu ea.

• Nu este şansă de mântuire pentru cel ce, cumpărând o Biblie, n-o citeşte sau citind-o, n-o trăieşte.

• Biblia este ceasul vremii şi al istoriei. (Vasile Răuţ)

• Biblia este o fereastră prin care putem privi din lumea aceasta, ca dintr-o închisoare, înspre libertatea veşniciei.

• Biblia nu are nevoie să fie rescrisă, ci recitită.

• Cele zece porunci şi tabla înmulţirii nu sunt în pericol de a fi demodate.

• Biblia te va despărţi de păcat sau păcatul te va despărţi de Biblie. (D. L. Moody)

• Nu critica Biblia, las-o pe ea să te judece!

• Viaţa ar fi mult mai plăcută dacă ne-am putea uita şi necazurile tot atât de repede ca şi binecuvântările.

• Cu cât ne numărăm mai bine binecuvântările, cu atât ducem mai puţin dorul după extravaganţele pe care nu ni le putem permite.

• Există unele înfrângeri care sunt mai triumfătoare decât orice biruinţă.

• Dacă n-ar exista duşmani, n-ar exista lupte; dacă n-ar exista lupte, n-ar exista biruinţe; dacă n-ar exista biruinţe n-am purta cunună.

• Primul pas către biruinţă este să ştii cine-ţi este duşmanul. (Corrie Ten Boom)

• Când ai întâlnit ultima oară un critic înfocat al Bisericii, care să încerce din toată inima lui să o facă mai bună?

• Probabil că biserica nu suferă aşa mult pentru păcatele lumii, cum suferă lumea pentru păcatele bisericii.

• Una din cele mai rapide căi de a “încălzi” o Biserică este să pui mai mult foc în cel de la amvon.

• Cele două pericole care pasc astăzi Biserica sunt acestea: că ea ar putea accepta să-şi schimbe mesajul, dar că nu va accepta să-şi schimbe metodele.

• Dumnezeu nu este prea interesat cât de atent ascultăm predicile, ci cât de repede încercăm să le punem in practică.

• Inscripţie pe amvonul unei biserici: “Domnule, am vrea să-L vedem pe Isus”.

• Dacă tu crezi că este greu să practici ceea ce predici, incearcă sa predici ceea ce practici!

• Nu te plânge prea mult că stai într-o Biserică plină de oameni cu lipsuri. Gândeşte-te ce singur te-ai simţi într-una “perfectă”!

• Ca să lupţi pentru biruinţa Bisericii, trebuie în primul rând să fii prezent la întrunirile ei!

• Orice Biserică mulţumită cu starea ei se află pe drum înspre cimitir.

• “Această Biserică nu caută să-L coboare pe Hristos la nivelul oamenilor, ci să-i înalţe pe oameni la nivelul lui Hristos.”

• Magarul nu poate şi da cu copita şi trage la căruţă în acelaşi timp. Aceasta este valabil şi pentru oricare membru al Bisericii.

• Oricine poate iubi Biserica ideală. Proba de încercare însă este dacă o putem iubi pe cea reală.

• Sunt unii care n-au destulă credinţă ca să-i ducă până la Biserica din colţ, dar speră să ajungă în cer.

• După ce am parcurs lectura unui curs de “Istoria Bisericii” am ajuns să cred că Domnul Isus va spune la marea Judecată: “Voi v-aţi zidit bisericile voastre în timp ce Eu singur zideam Biserica Mea.”

• Ştiu, trebuie să marturiseşti păcatele, dar, crede-mă, n-ai nici o obligaţie să le mărturiseşti şi pe ale … altora!

• Am observat că cea mai bună cale de a afla caracterul cuiva este să-l întrebi despre un altul.

• Limba bârfitorului ucide trei dintr-o lovitură: pe cel ce bârfeşte, pe cel ce ascultă şi pe cel despre care se vorbeşte.

• Tuturor ne place să auzim adevărul, mai ales … despre alţii.

• Limba de zece centimetri poate ucide un om de doi metri.

• Multe din bolile noastre sunt un fel de taxe pe care le plătim pentru poftele noastre.

• Afişează bucuria pe care spui că n-o ai şi vei avea în curând bucuria pe care ţi-o doreai.

• Cea mai sigură cale spre bucurie este să cauţi să faci o bucurie altuia.

• Râzi şi o lume întreagă va râde cu tine; cârteşte şi vei rămâne singur.

• Bucuria este una dintre cele mai mari virtuţi din lume. Ea îşi revarsă binecuvântarea şi peste cel ce o poartă şi peste cei ce i se află în jur.

• Veselia este binevenită. Dumnezeu nu este aşa de plicticos cum Îl cred unii. Nu a facut oare El ca pisica să-şi alerge singură coada?

• Bucură-te de lucrurile mici; sunt cele mai multe.

• Multă bucurie este trecută cu vederea pentru simplul motiv că este gratuită şi la îndemâna oricui.

• Nu scăpa niciodată o ocazie să faci bucurie altora, chiar dacă, uneori, pentru asta va trebui să-i laşi singuri.

• Cei ce aduc soarele în viaţa altora vor trăi şi ei în lumină.

• Tristeţea se poate descurca şi singură, dar ca să fie ea însăşi, bucuria are neapărată nevoie să fie împărtăşită cu cineva. (Mark Twain)

• De când Il cunosc pe Domnul Isus sunt mai fericit chiar şi în necazurile mele, decât eram altădată în bucurie.

• Bunătatea este abilitatea de a-i iubi pe oameni mai mult decât merită.

• Fii mai ales bun cu oamenii răi; ei au nevoie cel mai mult de bunătate.

• Cuvintele frumoase pot fi scurte şi uşor de spus, dar ecoul lor ţine vreme îndelungată.Mulţi copii sunt răsfăţaţi pentru că parinţii nu-i trag de urechi pe … bunici.

• Numai un om mediocru este întotdeauna egal cu sine însuşi.

• Dumnezeu este partenerul nevăzut în orice lucrare de calitate.

• Fii ceea ce vrei să pari altora!

• Spune-mi la ce fel de glume râzi, ca să-ţi spun cine eşti.

• Caracterul este ceea ce eşti tu pe întuneric.

• Singura persoană din lume care-ţi poate ruina caracterul eşti tu însuţi.

• Îi admirăm pe oamenii de geniu, îi invidiem pe oamenii bogaţi, ne temem de oamenii aflaţi la putere, dar de încrezut, nu ne încredem decât în oamenii de caracter.

• La jocuri, caracterul se vede cel mai bine din felul în care ştii să pierzi.

• Dacă vrei să-l cunoşti pe duşmanul care-ţi poate face cel mai mult rău, priveşte atent … în oglindă!

• Una din dovezile despre valoarea Bibliei este şi caracterul celor ce o batjocoresc.

• Cea mai mare rasplata pentru stradaniile unui om nu este ceea ce câştigă prin munca sa, ci ceea ce devine prin ea.

• Reputaţie este ce avem la sosire, caracter este ce suntem la plecare.

• Caracterul unui om este ca şi gardul de scânduri: nu poate fi făcut să stea mai bine în picioare dacă-l dai cu vopsea.

• Caracter este ceea ce ai face dacă ai fi sigur că nimeni nu va afla vreodată.

• Reputaţia este pentru o vreme, caracterul pentru eternitate.

• În clipa morţii lăsăm în urmă tot ce avem, dar luăm cu noi tot ceea ce suntem.

• Dacă vrei să cunoşti caracterul cuiva, uită-te la felul în care-i tratează pe cei de la care nu poate câştiga nimic.

• Fiecare va trebui să meargă prin viaţă cu sine insuşi; iata de ce, cu cât îşi va modela mai frumos caracterul, cu atât va avea o companie mai plăcută!

• Reputaţia este ceea ce cred oamenii despre noi; caracterul este ceea ce vede Dumnezeu că suntem.

• Caracterul este ceea ce pierdem ori de câte ori sacrificăm un ideal înalt pe altarele popularităţii şi profitului.

• Nu înseamnă de loc că-i ajuţi pe oameni dacă încerci să faci întotdeauna pentru ei ceea ce ar putea face şi ei înşişi.

• Un creştin nu este unul care caută iertarea şi bunăvoinţa lui Dumnezeu, ci unul care le-a găsit deja.

• Judecă pe cineva după reputaţia duşmanilor săi.

• Un creştin trebuie să fie o persoană care să facă mai uşor pentru alţii să creadă în Dumnezeu.

• Adevăraţii creştini care influenţează lumea sunt aceia care nu se lasă influenţaţi de ea.

• Nu ceea ce facem noi este important, ci ceea ce Dumnezeul atotputernic alege să facă prin intermediul nostru. Dumnezeu nu are nevoie de succesele noastre, ci ne vrea pe noi înşine. El

• nu aşteaptă înfăptuirile noastre, ci ascultarea noastră deplină.

• Ce suntem, este darul lui Dumnezeu pentru noi; ce devenim, este darul nostru pentru Dumnezeu.

• Poţi judeca dimensiunile unui om prin mărimea problemelor pe care le abordează. Aproape întotdeauna, oamenii se apucă instinctiv să rezolve ceva pe măsura lor, lăsându-le pe celelalte în seama unora mai mari sau mai mici ca ei înşişi.

• Ca sa vezi cât de mare este un om, măsoară-i înălţimea idealurilor, adâncimea convingerilor, lărgimea vederilor şi lungimea răbdării.

• Fiul lui Dumnezeu a devenit om pentru ca oamenii să poată deveni fiii lui Dumnezeu.

• Adevărata valoare a unei cărţi nu este dată de preţul ei, ci de folosul pe care-l aduce.

• Ar trebui sa ne alegem cărţile la fel de atent cum ne alegem prietenii.

• Dacă nu ne hotărâm să punem în practică înţelepciunea din ele, cărţile sunt doar o risipă de hârtie.

o carte devine o operă clasică din momentul în care chiar şi cei ce nu au văzut-o vorbesc despre ea de parcă ar fi citit-o.

• Cititul este pentru minte ceea ce este gimnastica pentru trup.

• Alege ce iubeşti, iar apoi iubeşte ceea ce ai ales.

• Se pare că vremea în care ne apreciem cel mai mult partenerul este înainte de căsătorie şi după funeralii.

• Unii bărbaţi se nasc smeriţi, alţii trebuie să se căsătorească …

• Se spune că dragostea este oarbă; dar căsătoria este ce cea mai sigură cale de vindecare.

• Bunul simţ va evita nu numai divorţurile, ci şi unele … căsătorii.

• Cu căsătoria este ca şi cu cumpărarea pe credit: vezi ceva, îţi place, o iei şi mai târziu… plăteşti.

• Dacă vrei o soţie bună, căsătoreşte-te cu una care a fost fată bună la părinţi.

• Pentru succesul în căsătorie nu este deajuns să găseşti un partener potrivit, ceea ce mai trebuie este să fii şi tu un partener potrivit.

• Dacă părinţii sunt o alegere a lui Dumnezeu pentru noi, tovarăşul de viaţă trebuie să fie o alegere a noastră pentru Dumnezeu …

• Căsnicie reuşită este una în care te îndrăgosteşti de mai multe ori, dar de aceeaşi persoană.

• Nu ţipaţi niciodată unul la altul; singura excepţie: dacă a luat casa foc.

• Dacă ai ajuns să crezi că-ţi iubeşti soţia prea mult, n-ai ajuns încă s-o iubeşti cât trebuie!

• Dacă vrei să fii tratat acasă ca un rege, tratează-ţi soţia ca pe o regină!

• Când un soţ deschide portiera maşinii ca să-şi ajute soţia, poţi fi sigur că una din două este nouă: sau maşina sau …soţia!

• Ar fi cu mult mai puţine divorţuri dacă soţii ar încerca să-şi păstreze soţiile cu acelaşi zel cu care s-au străduit să le cucerească.

• Femeia este mângâierea bărbatului ei pentru necazurile pe care el nu le-ar fi avut dacă ea … nu i-ar fi fost soţie!

• Ca să ai o căsnicie reuşită, recunoaşte când ai greşit, iar când ai dreptate, tine-ţi gura!

• Cearta este cel mai lung drum între două puncte de vedere.

• Un credicios care a declarat război fraţilor săi nu poate fi în pace cu Tatăl lor.

• Nu contează ce părere ai într-o dispută. Uneori ai prefera ca unii care sunt de aceiaşi părere cu tine să fie de cealaltă părere. (Jascha Heifetz)

• Când o ceartă ţine mult, amândoi n-au dreptate.

• Cu cât este mai gol vasul cu atât dă apă mai repede în clocot.

• Mânia aprinsă a stins multe prietenii.

• Multe din necazurile lumii au fost cauzate de o combinaţie nefericită între o inteligenţă mică şi o gură mare.

• Natura nu a prevăzut să ne putem închide urechile, dar cu gura a făcut o treabă admirabilă.

• Ceartă-ţi prietenul în ascuns şi laudă-l în public.

• Nu te lua niciodată la ceartă cu unul care stă pe un … morman de pietre.

• Limba prea ascuţită taie legăturile multor prietenii.

• Un bătrân fermier a răspuns unuia care-l întreba cum de nu s-a căsătorit niciodată: “Vezi, am preferat să doresc ce n-am, decât să am ceea ce nu-mi doresc”.

• Cerul este un loc pregătit pentru oameni care se pregătesc, iar cei ce vor intra acolo vor vedea dintr-odată că nu sunt nici necunoscuţi şi nici neaşteptaţi.

• Distanţa de la pământ la cer nu este o problemă de altitudine, ci de atitudine.

• Este extraordinar la ce cheltuială şi la ce oboseală se supun unii ca să capete ceva “pe gratis”!

• Cimitirul este un loc plin cu oameni care fuseseră convinşi că lumea nu se poate descurca şi fără ei.

• Important nu este să spui: “Iată ce au făcut din mine”, ci: “Iată ce am facut eu din ceea ce au făcut ei din mine.” (J.P. Sartre)

• Omul este o creatură inventivă, dar limitată. Avem astăzi mai mult de 32.000.000 de legi, care n-au reuşit să spună nimic mai mult decât Cele 10 Porunci.

• Cel mai bun lucru pe care ţi-l poţi aduna pentru bătrâneţe eşti tu însuţi.

• Cea dintâi calitate a vorbirii este să nu risipeşti două cuvinte acolo unde ar fi suficient unul singur.

• Orice Biserică este în pericolul de a cădea sub dominaţia umană a “specialiştilor” în lucrurile sfinte. Teologia îi “te-ologeşte” pe unii şi-i împiedică să mai păşească normal printre ceilalţi creştini. – C.H. Spurgeon

• Când Bisericile işi vor da seama că nu pot face competiţie teatrelor, vor încerca probabil iarăşi … spiritualitatea.

• Persoanele care nu se răzgândesc niciodată, gândesc de obicei foarte puţin.

• Cu cât câştigi mai multe certuri, cu atât vei avea mai puţini prieteni.

• Cine nu ştie cum să-şi cheltuiască timpul, va ajunge în curând să se cheltuiască pe sine.

• Punctul tare al multor personalităţi este că au ajuns să-şi cunoască şi să-şi depăşească slăbiciunile.

• Nu te compromite! Nu te ai decât pe tine.

• Conversaţia casnică este uneori definită drept o formă particulară de comunicare, în care bărbatul nu încetează să gândească, în timp ce femeia nu se gândeşte să înceteze.

• Adevăratul spirit al unei contraziceri nu trebuie să fie acela de a-l convinge pe cineva că a înţeles rău, ci acela de a-l ajuta să înţeleagă mai bine.

• Cuşca de aur nu face mai fericit canarul.

• Este mai uşor să-ţi ascunzi greşelile decât să le înlături consecinţele.

• Când cineva spune că are o conştiinţă curată asta înseamnă, de obicei, că are şi o memorie proastă.

• Conştiinta ne avertizează prieteneşte, dar dacă n-o ascultăm, ne pedepseşte ca un judecător intransigent. (Stanislav I – regele Poloniei)

• Conştiinta nu este vocea lui Dumnezeu, ci darul lui Dumnezeu.

• Când ai o luptă cu propria conştiinţă şi te laşi bătut, câştigi.

• Conştiinta nu este un sfetnic bun decât atunci când Dumnezeu este sfetnicul conştiintei.

• Conştiinta nu te poate împiedica să faci ceva; dar îţi poate rapi bucuria.

• “Pleacă de la mine” este uneori cel mai sfâşietor strigăt după ajutor.

• Diferenţa dintre o prejudecată şi o convingere este că poţi să-ţi aperi o convingere fără să te enervezi.

• Un om fără convingeri este un vagabond care merge spre nicăieri.

• Cam pe la vârsta de cinci ani copiii au primit deja jumătate din toată influenţa pe care părinţii vor reuşi s-o aibe asupra lui.

• Nu există decât un singur copil perfect în lumea aceasta şi fiecare mamă îl are.

• Cea mai sigură metodă de a le pregăti copiilor o viaţă grea este aceea de a le îngădui o copilărie prea uşoară şi lipsită de griji.

• Copiii sunt singura bogăţie terestră pe care o putem lua cu noi în cer.

• Copiii sunt averea omului sărac.

• Copiii au mai multă nevoie de un model de urmat decât de critici.

• Copiii sunt o mângâiere la bătrâneţe – de fapt ei sunt cei care ne ajută să ajungem foarte repede la …bătrâneţe.

• Când vrei să lauzi un copil laudă-i faptele, nu-l lăuda pe el. Facând astfel vei încuraja comportamentul, nu mândria.

• Pentru unii, Crăciunul este sărbătoarea naşterii Prinţului păcii, cu care ocazie dăruim copiilor noştri puşti, pistoale, tancuri şi avioane de lupta.

• Credinţa nu este împotriva raţiunii, ci dincolo de limitele raţiunii, o continuare a ei.

• Ceea ce credem despre Dumnezeu este cel mai important lucru despre noi înşine.

• Credinţa în Dumnezeu vede invizibilul, crede incredibilul şi primeşte ca răsplată imposibilul.

• Ceea ce credem determină cum ne comportăm, iar amândouă împreună determină ce devenim.

• Este bucuria lui Dumnezeu să dăruiască; este însă datoria noastră să cucerim prin credinţă.

• Suntem înclinaţi să credem nu ceea ce este adevărat, ci ceea ce ne place.

• Adevărata credinţă se preocupă cu ceea ce a spus Dumnezeu, nu cu ceea ce au spus inţelepţii.

• Creştinismul este greu numai când este o meserie, nu un stil de viaţă.

• Dumnezeu a pus Biserica în lume; Satan încearcă să aducă lumea în Biserică.

• Dacă nu te simţi la fel de aproape de Dumnezeu ca pe vremuri, nu te mai întreba degeaba care dintre voi doi v-aţi mutat.

• Creştinismul nu falimentează niciodată, doar unii creştini, da!

• Creştinismul este şi comportament, nu doar credinţă.

• Credinţa produce creştinismul; viaţa îl dovedeşte, încercările îl confirmă, iar moartea îl încununează.

• Ca să ajungem să preţuim just valoarea Ancorei, trebuie mai întâi să simţim apăsarea furtunii.

• N-am auzit prea multe despre “hotărârile apostolilor”, dar am auzit foarte adesea despre “Faptele Apostolilor”!

• Adevăr fără dragoste înseamnă brutalitate; dragoste fără adevăr înseamnă ipocrizie.

• Dacă nu eşti destul de mare pentru a rezista criticii, nu eşti suficient de mare pentru a merita lauda.

• Critica este constructivă atunci când eu te critic pe tine şi destructivă ori de câte ori tu mă critici pe mine.

• Pentru minţile “înguste” este un act de autoapărare să critice idelile … “mari.”

• Memoria omului a fost destinată să fie un depozit de lucruri scumpe, nu un coş de gunoi.

• A exista înseamnă a fi supus criticii.

• A face ceva înseamnă a-ţi dubla şansele de a fi criticat.

• A lua atitudine înseamnă a te expune să fii inundat de critici.

• Nici măcar, Isus Hristos n-a scăpat de critică.

• Nu-i poţi opri pe oameni să te critice, dar îi poţi face să pară caraghioşi dacă o fac.

• Când Dumnezeu i-a cioplit pe oamenii mari, din aşchii i-a făcut pe critici.

• Dacă n-ar exista cei care înfăptuiesc, criticii ar rămâne foarte repede fără slujbă.

• Criticăm adesea pe cei pe care, în ascuns, îi invidiem.

• Nu-l băga în seamă pe cel ce încearcă să te micşoreze în ochii altora. Săracul, încearcă şi el să te aducă la statura lui.

• Pietrele şi beţele sunt aruncate numai înspre pomii purtători de fructe.

• Un critic literar este de obicei cineva care are destul talent ca să-şi dea o părere, dar nu suficient pentru a scrie el însuşi o carte.

• Aplaudaţi-ne când alergăm bine, consolaţi-ne când cădem pe cale, încurajaţi-ne când căutăm să ne ridicăm de jos, dar, pentru numele lui Dumnezeu, lăsaţi-ne să trecem mai departe!

• Când criticăm pe cineva, îl imobilizăm în trecut, când ne rugăm pentru el îl slobozim în viitor.

• Succesul nu este niciodată final, iar înfrângerea nu este niciodată fatală; ceea ce rămâne în ultima instanţă este curajul.

• Curajul este capacitatea de a te purta aşa cum trebuie chiar şi atunci când eşti pe jumătate mort de frică.

• Nimeni nu ajunge foarte rău dintr-o dată.

• Bogătaş: Un om sărac, dar cu bani.

• Proverbe: concluzii scurte scoase din experienţe îndelungate.

• Între căsnicie şi căznicie nu este decât o mică neatenţie …

• Sufletul nostru încărunţeşte înaintea părului, a observat cineva. Descurajarea ne poate afecta la toate vârstele. Cea mai comună cauză a ei este pierderea temporară a perspectivei din viitor.

• Uneori, Dumnezeu ne aşează în întunerec ca să vedem că El este Lumina.

• DESTUL: Un pic mai mult decât are vecinul.

• Dacă nu crezi în existenţa lui Satan, încearcă să lucrezi un timp pentru Dumnezeu!

• Dacă vrei să ţii o dantură intactă pentru cât mai multă vreme, spală-te zilnic pe dinţi, du-te la dentist cel puţin de două ori pe an şi … nu te amesteca în treburile altora.

• Întrebat cum de îmbătrâneşte atât de graţios, Alexandru Dumas a răspuns: “Aflaţi, doamnă,

• că dedic acestei indeletniciri tot timpul meu!”

• Când un diplomat spune: “Da”, a subânţeles “poate”; când spune “poate” a subânţeles “nu”, iar când spune “nu” atunci nu este diplomat.

• Nimeni n-a fost răsplătit pentru ceea ce a primit, ci pentru ceea ce a dat altora.

• Învăţaţi să spuneţi: “Nu!” Vă va folosi mai mult decât limba latină. (Charles H. Sporgeon)

• Cel ce se apucă de prea multe, va duce foarte puţine lucruri până la capăt.

• Ridicându-se să vorbească după o foarte măgulitoare introducere, vorbitorul ţinu să spună tuturor că şi-a primit educaţia morală stând în funduleţ pe genunchii mamei şi primind la funduleţ pe genunchii lui tata.

• Un discurs bun aparţine jumătate vorbitorului şi jumătate ascultătorilor.

• Mulţi vorbitori îşi termină ascultătorii înainte de a-şi termina discursul.

• Adesea îi dispreţuim pe oameni nu pentru ceea ce sunt, ci pentru ceea ce suntem.

• Dacă doar jumătate din dorinţele tale ţi s-ar împlini, ţi s-ar dubla necazurile!

• Ce imensă deosebire este între a-L cunoaşte şi a-L iubi pe Dumnezeu! (Blaise Pascal)

• Dumnezeu ne vizitează adesea, dar noi nu suntem întotdeauna acasă.

• Cel mai mare duşman al nostru este mai mic decât Cel ce este izvorul puterii!

• Dacă Dumnezeu ar fi vrut ca noi să avem o societate îngăduitoare, El nu ne-ar fi dat cele zece porunci, ci cele zece… sugestii.

• Dacă te exasperează copiii tăi, gândeşte-te ce necazuri are Dumnezeu cu ai Lui!

• Vorbeşte-ţi de bine duşmanii. Nu uita că tu i-ai făcut!

• Duşmanii sunt uneori o binecuvântare atâta timp cât nu te învaţă duşmănia. Atenţia lor continuă te ajută să veghezi mereu la faptele tale.

• Prietenii vin şi se duc, dar unii duşmani sunt plini de credincioşie.

• Cei care ne merită cel mai puţin dragostea, au cel mai mult nevoie de ea.

• Am avut mulţi adversari în arena politică, dar duşmani nu ţin minte să fi avut vreunul. (Gerald Ford)

• Unii oameni işi fac duşmani pentru că se fac mult mai uşor decât prietenii.

• Practica duce la perfecţiune, dar ai grijă ce practici!

• Educaţia este ceea ce ne rămâne după ce am uitat tot ce-am fost învăţaţi.

• Procesul de învăţământ are ca scop să-l ajute pe elev să ajungă să se descurce fără ajutorul profesorului.

• Adeseori, cea mai bună metodă de îndreptare a copiilor noştri este să ne corectăm exemplul personal pe care li-l dăm.

• Nu poţi spune dacă un parinte şi-a făcut datoria sau nu, decât după ce vei vedea ce fel de oameni vor fi nepoţii lor.

• Mă voi sui pe cel mai înalt loc din Atena şi voi striga: “Concetăţeni, cum de sunteţi gata să munciţi pe brânci, să spargeţi chiar şi pietre ca să ajungeţi bogaţi, dar nu vă preocupaţi deloc de copiii cărora le veţi lăsa toate acestea drept moştenire. (Socrate)

• Diferenţa dintre critică şi educaţie este atitudinea în care sunt făcute.

• Cel ce are convingeri de nestrămutat în probleme neclare dă dovadă de mediocritate.

• Fericirea vieţii tale depinde de calitatea gândurilor tale.

• Ţine minte mereu că un om nu este răsplătit pentru că are creier, ci pentru că îl foloseşte.

• Nimeni n-ar trebui să meargă la şcoală ca să ajungă să câştige mai mulţi bani. Adevăratul scop al educaţiei nu este să câştigăm mai mult, ci să ştim mai bine ce să facem cu ceea ce câştigăm.

• Un copil care învaţă doar la şcoală este un copil fără educaţie.

• Nu da voie studiilor să-ţi stea în calea educaţiei.

• Educaţia ar trebui să însemne dezvoltarea minţii, nu doar încărcarea memoriei.

• Mulţi sunt în stare să rezolve probleme mari la servici, dar nu pot da un răspuns problemelor mici de acasă.

• Se poate sa înveţi despre tine mai mult de la un duşman, decât de la un prieten.

• Un gram de experienţă, face uneori cât o tonă de cunoştinţe sterile.

• Entuziasmul şi perseverenţa pot face dintr-o persoană mediocră o personalitate; indiferenţa şi inerţia pot transforma o persoană cu calităţi, într-un om mediocru.

• Nu poţi aprinde un foc în inimile altora, dacă el nu arde mai întâi în tine însuţi.

• Oamenii sunt convinşi mai mult de entuziasmul convingerilor noastre decât de corectitudinea lor.

• Pentru buna creştere a copiilor, eroii sunt la fel de necesari ca şi vitaminele.

• Dacă eşti patron, fă-te uneori că nu vezi; dacă eşti angajat, fă-te uneori că nu auzi.

• Dumnezeu spune acum şi aici Bisericii: “Du-te” şi lumii “Veniţi”, dar la judecată va inversa ordinea şi va spune Bisericii: “Veniti!” iar celor din lume: “Plecaţi de la Mine, blestemaţilor!”

• Pentru pescarii de oameni nu există sezon închis.

• Când Biserica nu-i mai caută pe cei pierduţi … este pierdută.

• Dă-mi voie să te întreb confidenţial: “Este cineva astăzi în Biserică pentru că l-ai invitat tu?”

• Bunătatea a convertit mai mulţi oameni decât zelul, elocvenţa şi inteligenţa la un loc.

• Nu exista suficient intunerec în tot universul ca să biruiască lumina unei singure candele.

• “Meseria mea”, a spus William Carrey, “este să lăţesc Împărăţia lui Dumnezeu. Repar pantofi doar ca să-mi acopăr cheltuielile.”

• Mă tem că noi nu le-am explicat oamenilor suficient de bine Evanghelia ca s-o refuze, iar ceea ce au acceptat ei nu este “evanghelie”. (John MacArthur)

• Nu diferenţa dintre doi oameni doare, ci in-diferenţa …

• Mai mulţi oameni sunt călăuziţi spre cer de urme de paşi, decât prin semne indicatoare.

• Orice tată ar trebui să-şi dea seama că, într-o zi, fiul său îi va urma exemplul, nu sfaturile.

• Experienţa este ceea ce dobândim când de fapt umblăm după alte lucruri.

• Când, în sfârşit, învăţăm să scoatem cel mai mult din viaţă, observăm că cel mai mult din viaţă … s-a dus.

• La douăzeci de ani nu ne pasă ce crede lumea de noi, la treizeci suntem terorizaţi de ceea ce gândesc, la cincizeci de ani ne dăm seama că lumea nu se prea gândeşte la noi.

• Sunt mult mai mulţi oameni falşi, decât bani falşi în ţara asta!

• Acelaşi bărbat care-i în stare să piardă o zi întreagă la pândă în baltă, la vânat raţe, sau pe mal la pescuit, sare ca ars dacă acasă soţia lui întârzâie zece minute cu masa.

• Semn pe peretele unui magazin de vopsele şi tapet: “Soţii care aleg culorile trebuie să aibă aprobare scrisă din partea soţiilor lor”.

• Trăieşte în aşa fel încât atunci când oamenii îi vor spune copilului tău că seamănă cu tine, el să simtă nevoia să scoată în afară pieptul, nu limba.

• Definiţia dată de un copil pentru “ziua tatălui”: Este la fel ca şi ziua mamei, numai că ne costă mult mai puţin.

• Taţii noştri ne-au învăţat cum ar fi trebuit să fim; mamele noastre ne-au învăţat ceea ce suntem.

• Oricât de paradoxal al părea, puterea unei femei este farmecul, iar farmecul unui bărbat este puterea.

• Dumnezeu ti-a dăruit faţa, dar tu îi hotărăşti expresia.

• În hainele de Duminică, ipocriţii nu sunt ei înşişi.

• Să nu uităm că fericirea este o atitudine pe drum, nu o destinaţie.

• Două căi sigure de îmbogăţire: cheltuieşte mai puţin decât câştigi sau câştigă mai mult decât cheltuieşti.

• Beniamin Franklin a descoperit electricitatea, dar cel care s-a îmbogăţit a fost cel care a inventat … contorul!

• Filosofia este un studiu care-i ajută pe oameni să fie nefericiţi într-un mod mult mai emancipat.

• Uneori, filosofia este un mod de a vorbi elegant de lucruri despre care n-avem nici cea mai vagă idee.

• Un filosof este un “căutător de adevăr”. Un creştin este un om care s-a întâlnit cu Adevărul şi l-a acceptat!

• Uneori, filosofia este o sumă de răspunsuri neinteligibile date unor probleme irezolvabile.

• Trebuie să acţionăm în ciuda fricii, nu din cauza ei.

• Trebuie să fim îngăduitori cu copilul care se mai teme încă de întunerec; adevărata tragedie a vieţii sunt oamenii care se tem de … lumină! (Plato)

• Despre fumatul în locurile publice: “Libertatea ta de a fuma se termină acolo unde încep plămânii mei”.

• M-am născut într-o generaţie greşita. Când eram tânăr, nimeni nu-i preţuia pe cei tineri.

• Acum, când am ajuns la bătrâneţe, nimeni nu-i respectă pe cei în vârstă!

• Cea mai bună pază pentru cei tineri sunt rugăciunile celor în vârstă.

• Generaţia care critică tinerii este întotdeauna cea care i-a crescut.

• Eşti inteligent dacă nu crezi decât jumătate din ceea ce auzi; eşti înţelept dacă ştii care jumătate!

• Un pictor pictează ce se vinde, un artist vinde ceea ce pictează.

• Învaţă să-ţi foloseşti nu numai mintea, ci şi mâinile: “Cel ce scrie, transmite, cel ce vorbeşte comunică, cel ce gesticulează, convinge!”

• Afiş pe zidul unui cimitir aflat într-o curbă periculoasă: “Nu vă grăbiţi! Noi … vă aşteptăm!”

• Furibund pe şosea înseamnă uneori muribund la spital.

• A greşi este omeneşte, a stărui în greşeală este drăceşte, iar a îndrepta o greşeală este … dumnezeieşte.

• Dacă tot nu învăţăm din greşeli, ce rost mai are să le facem?

• Nu toate greşelile sunt chiar aşa de rele. Dintr-o greşeală, Colomb a descoperit … America.

• Un om trebuie să fie destul de mare să-şi recunoască greşelile, suficient de deştept ca să înveţe din ele şi îndeajuns de tare ca să le îndrepte.

• Greşeala este dovada că măcar cineva s-a străduit să încerce.

• Greşelile copilăreşti nu sunt făcute de regulă de … copii!

• Cine-şi apără greşelile, dovedeşte că nu vrea să le părăsească.

• În stări de necaz toate greutăţile sunt exagerate. Suferinţa produce o pierdere temporară a simţului proporţiilor. Aceasta face şi mai mult necesară îngăduinţa, încurajarea şi răbdarea noastră.

• Doi priveau printre zăbrele: Unul, la noroi, altul, la stele.

• Când îi aud pe unii spunând: “Viaţa este grea!”, îmi vine mereu să-i întreb: “În comparaţie cu ce?”

• Dacă ai ajuns să crezi că nimănui nu-i pasă dacă trăieşti, încearcă să nu-ţi mai plăteşti ratele!

• Majoritatea oamenilor sunt de acord cu cel ce-şi ţine gura.

• Libertatea nu a fost niciodată iniţiativa guvernului. Istoria libertăţii este istoria acţiunilor prin care oamenii au limitat puterea guvernului, nu invers.

• Lumea noastră ar fi mult mai bună dacă dragostea de putere ar fi înlocuită cu puterea dragostei.

• Cei care sunt prea uşor gata să renunţe la libertăţi fundamentale pentru a obţine un confort temporar, nu sunt vrednici nici de libertate, nici de confort.

• Oricât ar părea de nedrept, fiecare naţiune îşi are guvernul pe care şi-l merită.

• Cele mai strălucite inteligenţe nu sunt în guvern. Dacă ar fi, companiile i-ar angaja imediat.

• Iată cea mai corectă definiţie a harului: “Dorinţa şi puterea de a face voia lui Dumnezeu cu bucurie”.

• E foarte bine că eşti un om cu picioarele pe pământ. Dar nu uita că trebuie să le mai şi mişti.

• Dumnezeu dă de mâncare fiecărei păsări, dar nu i-o aruncă şi în cuib…

• Dacă spui că ai o chemare din partea Domnului, nu te mai uita peste umăr ca să vezi cine te urmează.

• Ca să mergi în iad, nu trebuie să iei nici o hotărâre.

• Viaţa decentă te poate scăpa de închisoare, dar nu şi de iad. De iad nu ne poate scăpa decât Isus Hristos.

• Plasează-ţi idealurile suficient de înalt, ca să te inspire, şi suficient de jos, ca ele să te încurajeze la fapte.

• Hai să trăim aşa de frumos încât, la moartea noastră, să ne regrete până şi groparul.

• Este mai bine să mori pentru ceva decât să trăieşti degeaba.

• Idealurile sunt ca stelele: s-ar putea să nu le atingem, dar ne pot călăuzi în viaţă.

• Pentru lucrarea Sa, Dumnezeu nu caută metode mai bune, nici căi mai bune, ci… oameni mai buni!

• Copiii descoperă foarte de timpuriu că este mai uşor să fii iertat după aceea, decât să ţi se dea voie de la început.

o iertare fără uitare nu face prea multe parale.

• Cine nu iartă distruge puntea pe care trebuie să treacă el însuşi.

• Fiecare dintre noi este ingnorant, numai că în domenii diferite.

• Un “ignorant” este o persoană care încă nu ştie ceea ce tu tocmai ai aflat azi dimineaţă.

• Care este diferenţa dintre un pedagog şi un demagog? Pedagogul vrea să împrăştie ignoranţa, în timp ce demagogul caută să profite de ea.

• Copil eşti doar o dată în viaţă, dar imatur poţi rămâne toată viaţa.

• Nimeni nu creşte dacă îngăduie mereu altora să hotărască în locul lui.

• Imitaţia este cea mai sinceră formă de măgulire.

• Isus Hristos n-a întâlnit niciodată o persoană care să nu fi fost importantă. De aceea L-a trimis Dumnezeu pe Fiul Său ca să moară pentru noi. Când se găseşte cineva care să moară pentru tine, înseamnă că ai o oarecare importanţă!

• Cel mai sigur semn că cineva nu este important este silinţa cu care îşi dă importanţă.

• Nu putem fi toţi importanţi, dar fiecare ne putem ataşa de o cauză măreaţă.

• Măreţia este o problemă de comparaţie. Transatlanticul pare mare în port, dar foarte mic în imensitatea oceanului!

• Acelaşi vânt care stinge lumânarea, aţâţă focul. Acelaşi soare care topeşte gheaţa, întăreşte noroiul.

• Nimeni nu te poate ţine în inferioritate fără consimţământul tău. (Eleanor Roosevelt)

• Problema cu unii care se simt inferiori este că s-ar putea chiar să fie.

• Afiş pe peretele unei agenţii de oferte de lucru: “Niciodată să nu vă consideraţi singur inferior, lăsaţi aceasta pe seama experţilor noştri”.

• Există părinţi care spun: “Noi nu vrem să ne înfluenţăm copiii în probleme de religie!” De ce nu?

• Presa îi va influenţa!

• Radioul îi va influenţa!

• Filmele îi vor influenţa!

• Televizorul îi va influenţa!

• Vecinii îi vor influenţa!

• Colegii de serviciu îi vor influenţa!

• Politicienii îi vor influenţa!

• Suntem gata să ne exersăm influenţa asupra creşterii florilor din grădină şi a animalelor din grajd. Oare se cade să ne oprim influenţa tocmai când este vorba de copiii noştri?

• Este imposibil să-i ridici pe alţii la un nivel mai înalt decât acela la care te afli tu însuţi.

• Mărimea înfluenţei pe care o avem asupra altora depinde de grija pe care le-o purtăm.

• Dintre materialele cele mai folosite pentru pavarea drumurilor în ţara noastră putem cita: asfaltul, betonul şi … intenţiile bune.

• Unii oameni vorbesc din experienţă, alţii, din experienţă, nu vorbesc!

• Inteligenţa este ca şi râurile, cu cât este mai adâncă cu atât face mai puţin zgomot.

• În viaţă este ca şi la bal mascat: când toată lumea îşi scoate masca, se duce veselia.

• Dacă nu-ţi place noroiul, nu te ruga pentru ploaie!

• Dacă ar fi să mergi în cer din poziţia în care eşti, ar trebui să mergi cu spatele!

• Mă îndoiesc de creştinismul celui care este într-o relaţie mai bună cu îngerii şi cu serafimii, decât cu copiii, soţia şi vecinii săi!

• Majoritatea dintre noi am vrea ca toţi copiii altora să se poarte cum ar trebui să se poarte şi ai noştri.

• Să nu spui niciodată că ai ascultat o predică proastă, dacă n-ai încercat mai întâi să o pui în practică.

• Masa de birou este un coş de gunoi cu sertare.

• Cel ce a spus că înotatul face bine pentru siluetă, ar face bine să se uite mai atent la … balene.

• N-ar strica să râzi din când în când şi de tine însuţi, majoritatea celor din jurul tău o fac mereu!

• Soţul către soţie: “Ai văzut-o, dragă pe tânăra aceea care zâmbea la mine?”

• Soţia: “Nu-i nimic dragă, şi pe mine m-a bufnit râsul când te-am văzut prima oară.”

• La sfârşitul unui servici de Crăciun, preotul a zis: “Şi acum, tuturor acelora pe care nu vă voi vedea până data viitoare, vă spun: “Hristos a înviat!”

• Este o vreme la care trebuie să te laşi tu de ispite şi este o alta la care se lasă ele de tine.

• Este mult mai uşor să te împotriveşti primei dorinţe, decât să le satisfaci pe toate cele care-i urmează. (Abraham Lincoln)

• Când bate Satana la uşă, trmite-L pe Domnul Isus să-i deschidă.

• Scopurile lui Dumnezeu sunt uneori amânate, dar niciodată abandonate.

• Este scris despre Domnul că mergea din loc în loc făcând bine. Mă tem că eu nu am reuşit decât să merg “din loc în loc”…

• El a venit să plătească o datorie pe care nu o făcuse, motivat de faptul că noi făcusem o datorie pe care n-o puteam plăti.

• Singura persoană care a trăit înainte de a se naşte a fost Isus Hristos.

• Domnul Isus îţi spune: “Te iubesc chiar şi aşa cum eşti”, dar întotdeauna adaugă: “Te iubesc însă mult prea mult ca să te las în această stare”.

• Mai înainte de a împrumuta bani de la un prieten gândeşte-te bine: de care ai mai multă nevoie?

• Este mai bine să dăruieşti, decât să dai cu împrumut … şi te costă cam tot atâta.

• Domnul ne duce la apă adâncă nu ca să ne înece, ci ca să ne înveţe să înotăm.

• Încercarea este şansa de a ne cunoaşte puterile sau … lipsa lor.

• În timpul încercărilor unora le cresc aripi, iar altora … cârje.

• Ceasul încercării îţi dă posibilitatea să faci deosebirea între cunoscuţi şi …prieteni.

• Încercarea este adeseori doar ambalajul în care ne trimite Dumnezeu binecuvântarea.

• Pe uşa unei capele scria: “Dacă aveţi necazuri, intraţi! Intraţi şi dacă nu aveti necazuri, ca să ne spuneţi cum reuşiti!”

• Adevăraţii educatori găsesc întotdeauna soluţii; ceilalţi, scuze.

• Nu pune niciodată un semn de întrebare acolo unde Dumnezeu a pus un punct.

• Un trup prea bine hrănit, poate ascunde uneori un suflet care moare de foame.

• Înfrângerea nu este decât a celor care o acceptă.

• Victoria ieftină nu înseamnă întotdeauna biruinţă; în timp…, câştigă cel ce ştie să piardă.

• Dacă victoriile au mai mulţi părinţi, eşecurile sunt mereu orfane. (Tia Serbanescu)

• Îngăduinţa creşte o dată cu vârsta. Privind în jur îmi este din ce în ce mai greu să găsesc o greşeală pe care să nu o fi făcut şi eu însumi cândva. (J.W. von Goethe)

• Vreţi o dovadă că toţi greşim? Toţi vrem creioane cu gumă!

• Intră fără să baţi şi pleacă tot aşa!

• Şcoala ne învaţă regulile; experienţa ne învaţă excepţiile de la regulă.

• Un îngâmfat este unul care se crede mai deştept decât tine; când tu ştii foarte bine că este… invers.

• Unii cresc, alţii doar se umflă în pene.

• Ca şi guma de mestecat, îngrijorarea îţi va da ceva de făcut, dar nu-ţi va rezolva problema.

• Nu poţi schimba trecutul, dar îţi poţi nenoroci un prezent liniştit îngrijorându-te despre viitor.

• Nu-mi spune mie că îngrijorarea nu ajută! Aproape toate lucrurile de care m-am îngrijorat eu nu mi s-au întâmplat niciodată!

• Vulturul care pluteşte în înălţime nu se întreabă: “Cum voi trece râul?”

• Este o mare diferenţă între grijă în îngrijorare: ingrijorarea vede problemele, grija se apucă să le rezolve.

• Când ne îngrijorăm, credem mai mult în problemele noastre, decât în promisiunile lui Dumnezeu.

• Să te îngrijorezi pentru ceea ce nu poţi face este inutil. Să te îngrijorezi pentru ceea ce poţi face este … prosteşte.

• Oricum o dai, n-ai voie să te îngrijorezi: dacă nu poţi face nimic atunci n-are rost, dacă poţi face ceva, atunci treci la treaba!

• Orice înjurătură este un fel de rugăciune adresată diavolului.

• În literele cuvântului “înjurătură” se află scris de două ori cuvântul: “ură!”

• Nu se poate să ai inima curată şi să spui vorbe murdare.

• Înjurăturile dovedesc că şi vocabularul şi creierul ne sunt reduse.

• Dacă întâlneşti un om care este de acord cu tine întotdeauna, trebuie să fii cu ochii pe el căci s-ar putea să te mintă şi în alte privinţe.

• Este o mare diferenţă între fericire şi înţelepciune. Cel ce se crede cel mai fericit om din lume, de obicei chiar este, dar cel ce se crede cel mai înţelept om din lume este de obicei cel mai mare prostănac.

• Necazul cu o sumedenie de oameni este că sunt interesaţi mai mult de viteza cu care înaintează, decât de direcţia în care se duc.

• Dovadă de înţelepciune este şi să fii ignorant în lucrurile care nu merită să le ţii minte.

• Înţelepciunea e “a ta” doar când o dai şi altora; altfel ea este numai “în tine”.

• Înţelepciunea adevărată este să ajungi să priveşti viaţa din punctul de vedere a lui Dumnezeu.

• În lumânare, esenţialul nu este ceara care lasă urme, ci lumina. (Antoine de Saint-Exupery)

• Cea mai bună aruncare la zaruri este să le arunci la … gunoi.

• Vom fi judecaţi după credincioşie, nu după succes.

• Cel care se scuză spunând că este la fel de bun ca jumătate din Biserică, nu menţionează despre care jumătate este vorba …

• Flatarea este arta de a spune altuia exact ceea ce gândeşte el despre sine.

• Dacă nu găseşti ce să spui bun despre cineva, spune-i că este tipul care nu poate fi flatat.

• Grecii aveau dreptate: mulţi stiu cum să linguşească, dar foarte puţini stiu cum să laude.

• Chiar şi o piatră funerară găseşte ceva bun de spus despre unul care e la pământ.

• Lauda nemeritată este ironie deghizată.

• Dacă soluţionarea unei probleme necesită mai multe şedinţe, cu timpul devine mai importantă şedinţa.

• Uneori şi canibalul este sătul de oameni.

• Oamenii cu capul în nori, lasă prea multe lucruri … în aer.

• Dacă vrei să ţi se realizeze visele, prima dată trebuie să te trezeşti.

• Nu uita: unul dintre sinonimele “libertăţii” este şi “fără-de-legea!” Nu fii nihilist, ci creştin!

• Este imposibil să înrobeşti social sau mental un popor care citeşte Biblia.

• Prea mulţi oameni tânjesc după libertate doar pentru a-şi permite să facă “lucruri neângăduite”.

• Libertatea sclavilor se măsoară după lungimea lanţurilor.

• După ce un adevărat lider şi-a împlinit cum se cuvine slujirea, mulţimea va spune: “Noi am făcut-o, singuri”.

• Gloata de oameni are multe capete, dar nici un creier.

• Când te înalţi ca un vultur, nu te mira că atragi atenţia vânătorilor.

• Unii folosesc limbajul pentru a-şi exprima gândurile, alţii pentru a şi le ascunde, iar alţii în locul gândurilor.

• Ca şi aşternutul, limbajul arată frumos câtă vreme este curat.

• Linguşirea trebuie tratată ca parfumul: miroaso-o şi eventual bucură-te, dar n-o “înghiţi.”

• În ştiintă, citeşte lucrările cele mai recente; în literatură, cautăle pe cele din vechime.

• Clasicii literaturii sunt întotdeauna la modă.

• Luxul de ieri sunt datoriile de azi.

• Diferenţa între necesitate şi lux este dacă vecinul tău are deja ceea ce vrei tu …

• Majoritate înseamnă uneori că toţi ignoranţii sunt de aceeaşi părere.

• Adevăratul cămin nu este clădit cu mâinile, ci cu inima.

• Mama este singura fiinţă capabilă să-şi împartă iubirea între cei zece copii ai ei

• şi totuşi să i-o dea fiecăruia întreagă.

• Orice fricos Îl poate lăuda pe Hristos, dar se cere curaj pentru cel care vrea să-L şi urmeze.

• Curajul înseamnă să mai rezişti măcar încă cinci minute.

• S-ar putea ca oamenii să se îndoiască de ceea ce spui, dar vor fi convinşi de ceea ce faci.

• Prea mulţi creştini se înşeală crezând că sunt chemaţi să fie avocaţi pentru Hristos! Depune mîrturie frate şi treci mai departe!

• Un tiran moare şi domnia lui încetează. Un martir este ucis şi … domnia lui abia începe.

• Şapte lucruri pe care nu le vei regreta niciodată:

• Să arăţi bunătate unei persoane în vârstă.

• Să distrugi o scrisoare scrisă la nervi.

• Să-ţi ceri scuze, salvând o prietenie.

• Să opreşti o ceartă pe cale să distrugă reputaţia cuiva.

• Să-l ajuti pe un adolescent să se găsească pe el însuşi.

• Să-ţi faci timp ca să faci ceva frumos pentru mama ta.

• Să accepţi părerea lui Dumnezeu despre orice lucru.

• Adesea, ne mărturisim greşelile mici, doar ca să ni le ascundem pe cele mari.

• Oricine a reuşit să te enerveze, a reuşit să te biruiască.

• Mânia, ca şi focul, până la urmă se stinge; dar ce facem cu cenuşa?…

• Mânia este o piatră aruncată într-un cuib de viespi.

• Nici un om nu este aşa de bun ca să se poată mântui singur sau aşa de rău ca să nu-l poată mântui Dumnezeu.

• Natura ne-a format, păcatul ne-a deformat, şcoala ne-a informat; societatea ne-a reformat, dar numai Hristos ne-a transformat.

• Este un avantaj să fii sărac, medicul te vindeca mult mai repede …

• Afiş în cabinetul unui medic creştin renumit: “Toată viaţa, eu am curăţat şi pansat răni; Dumnezeu a fost însă Cel care le-a vindecat”.

• La preţurile de azi, orice pastilă este din … prafuri amare.

• S-a inventat un nou regim pentru cura de slăbit cu “calmante”; nu prea pierzi din greutate, dar … nu-ţi mai pasă.

• Unele leacuri sunt mai periculoase decât boala!

• Este ceva straniu cu poziţia de mijloc. A fi la nivel mediu înseamnă a fi în acelaşi timp cel mai rău dintre buni şi cel mai bun dintre cei răi.

• Faptul că cei mai mulţi nu se străduiesc să facă ceva deosebit este principalul motiv pentru care nivelul mediu este atât de jalnic.

• Iată un semn clar de mediocritate: să ai păreri categorice despre lucruri relative.

• Una dintre cele mai bune funcţiuni ale memoriei este să ne ajute să uităm lucrurile neplăcute.

• Fii atent la … ce eşti atent! Memoria trebuie să fie un depozit, nu un coş de gunoi.

• Nu uitaţi că tot memoria este aceea care ne aminteşte că … am uitat ceva!

• Cele mai crude minciuni au fost rostite adesea prin tăcere.

• Cele mai periculoase minciuni sunt cele care sunt ambalate în haina adevărului.

• Cele mai mari minciuni sunt de obicei cele care conţin o mare parte de adevăr.

• Un mincinos trebuie să aibă o memorie foarte bună.

• Oricât ar părea de paradoxal, este mult mai uşor să te înşeli pe tine însuţi decât să-i înşeli pe ceilalţi.

• Locurile virane şi minţile goale au ceva în comun: devin gropi de gunoi.

• Nu este politicos să vorbeşti cu gura plină sau cu … capul gol.

• Creştinii merg cu trenul Evangheliei, dar, din păcate, mulţi dintre ei merg la vagonul de dormit.

• Evanghelia, dacă este bună, merită nu doar să o ascultăm, ci s-o şi spunem la alţii.

• Nu ştiu cum se face: toţi vor să ajungă în cer, dar nimeni nu vrea să moară!

• Cine a învăţat să trăiască, ştie şi cum să moară.

• Moartea nu este un punct final, ci doar o virgulă în povestea vieţii.

• Nu vă fie frică de moarte! Cu cât murim mai repede, cu atât avem mai mult timp să fim nemuritori!

• Inscripţie sinceră pe o piatră funerară: “Mă aşteptam eu la aşa ceva, dar nu chiar aşa de repede …”

• Moda este ceea ce imiţi atunci când nu-ţi cunoşti adevărata identitate.

• Înainte de a fi un sentiment, mulţumirea este o datorie.

• Ceea ce rămâne în urma ta nu este ceea ce ai fi putut face, ci ceea ce ai făcut.

• Cele mai măreţe înfăptuiri nu s-au realizat prin putere, ci prin perseverenţă.

• Un cantor de Biserică este un muzician care cântă pe nas după ureche.

• Unii privesc înainte şi văd un sfârşit fără nădejde, alţii văd o nădejde fără de sfârşit.

• Necazurile ne ajută să facem cunoştinţă cu noi înşine.

• Dacă tot trebuie neapărat să spui cuiva despre necazurile tale, nu-ţi plictisi prietenii cu ele – spune-le duşmanilor tăi, ei se vor bucura din inimă să audă despre ele!

• Fii bucuros când necazurile au ajuns la culme – orice ţi s-ar întâmpla, nu poate să-ţi fie decât mai bine.

• Necazurile ne fac bine, ne ajută să ne cunoaştem prietenii.

• Dumnezeu este nu numai un ajutor în necazuri, ci mai ales un ajutor ca să nu ajungem în necazuri.

• Încă o dată mă conving că hotărârile mele sunt, de fapt, ezitări eşuate. (Octavian Paler)

• Nemulţumirea este o formă a orgoliului şi a mândriei care socoteşte că nu i se dă tot ceea ce i se cuvine. De aceea, nemulţumirea nu se poate vindeca decât prin pocăinţă.

• Pentru eternicii nemulţumiţi, jumătate din viaţă ne este ruinată de părinţi, iar cealaltă jumătate de copii.

• Fugim de fum, dar dăm năvală la friptură.

• Orice slujitor al lui Dumnezeu este nemuritor pe durata unei însărcinări primite.

• Vânturile şi valurile îl favorizează întotdeauna pe cel mai bun marinar.

• La barza chioară Dumnezeu îi face cuib.

• Numele multor oameni apare în ziar doar de trei ori în viaţă: când sunt prea mici ca să citească, când sunt prea visători ca să citească şi când sunt prea morţi ca să citească.

• Tortul de nuntă este singura prăjitură care-ţi poate provoca indigestii … toată viaţa.

• De ce plâng unii părinţi la nunta copiilor lor? Din cauza cheltuielilor.

• Multe fete aleg să se căsătorească cu bărbaţi care seamănă cu taţii lor…şi oamenii se mai miră că mamele plâng la nuntă!

• Nici o femeie nu este grasă; doar prea scundă pentru greutatea ei.

• La început, ne facem obiceiuri, iar apoi obiceiurile ne fac pe noi.

• Există trei feluri de oameni: cei care produc evenimentele, cei care sunt mişcaţi de evenimente şi cei ce habar n-au despre ceea ce se întâmplă.

• Omul cel mai servil cu superiorii este de obicei acelaşi om care este tiranic cu subordonaţii. Ceea ce dă celor dintâi ia de la cei de pe urmă.

• Oricine poate fi politicos cu un rege. Trebuie însă, să fi un om deosebit pentru a putea fi politicos cu cerşetorii.

• A fost un timp când îmi plăceau oamenii deştepţi. Astăzi am ajuns să nu-mi mai placă decât oamenii buni.

• Ar trebui să ne temem mult mai mult de slăbiciunea cuiva, decât de tăria lui.

• Omul este o carte care spune lumii ceva despre autorul ei.

• Există două feluri de oameni: cei care atunci când intră într-o cameră spun:

• “Iată-mă! Am venit!”… şi cei care când intră, spun: “Hei! Aici eraţi!”

• Singurul lucru pe care ţi-l poţi da şi ţi-l poţi ţine în acelaşi timp este cuvântul de onoare.

• Nu te teme niciodată de umbre; ele arată că undeva straluceşte o…lumină!

• Există două feluri de oameni: cei care cred că există două feluri de oameni

• şi cei care cred că … nu este chiar aşa de simplu.

• Vorbeşte foarte bine! Dacă ar avea şi ceva de spus ar fi minunat!

• Multe predici sunt plicticoase pentru că vorbitorii tot încearcă să răspundă la întrebări pe care nu şi le pune nimeni.

• Se cere mult mai mult curaj să-i vorbeşti unui singur suflet, decât să vorbeşti în faţa unei mulţimi imense.

• Dacă “dragostea este oarbă”, cum se face ca atâţi bărbaţi sunt atraşi de femeile frumoase?

• Fiecare se naşte un “original”‘ şi moare o “copie”.

• Nu va fi pace pe pământ atâta vreme cât nu este invitat şi Dumnezeu la Conferinţele de pace.

• “Lupta pentru pace” este un nonsens asemănător cu expresia “petrecere tristă”.

• Nimeni nu poate încheia pace cu Dumnezeu fără a semna o declaraţie de război cu…diavolul.

• Cele mai importante lucruri din viaţă nu sunt niciodată… lucruri!

• Un bărbat se plânge acasă de gustul mâncării şi la restaurant de…preţul ei.

• Săracul are necazuri pentru că n-are bani,…bogatul pentru că-i are.

• Avem religie destulă ca să urâm, dar insuficientă pentru a ne iubi unii pe alţii.

• Nimeni nu ştie mai multe lucruri rele despre noi decât noi înşine şi totuşi, avem cea mai bună părere despre noi înşine.

• Mai bine să nu te fi născut de fel, decât să nu te naşti şi din nou.

• Cea mai bună veste venită vreodată în lume ne-a parvenit dintr-un mormânt!

• Orice lucru care distruge sau slăbeşte fiinţa şi personalitatea umană este un păcat.

• Păcatul nu este dăunător pentru ca este interzis, ci este interzis pentru că este dăunător!

• Cel mai bun mod de a dovedi că un băţ este strâmb, nu este cearta de vorbe, ci să pui alături de el un băţ drept. (Moody)

• “Păcatul!” O clipă de plăcere şi-o veşnică durere.

• Preţurile pot să scadă sau să urce, dar preţul pentru păcat va rămâne întotdeauna acelaşi: moartea.

• Dacă Socrate ar intra în cameră, toţi ne-am ridica în picioare ca să-i dăm cinste, dar dacă ar intra Isus Hristos, i-am cădea cu toţii la picioare. (Napoleon Bounaparte)

• Doar puţini sunt duşi în ispită, cei mai mulţi merg singuri acolo.

• Poţi să-ţi alegi păcatele, dar nu poţi alege şi consecinţele.

• Majoritatea oamenilor, atunci când îţi cer părerea, nu-ţi vor sfatul ci doar…sprijinul.

• Nu exista copii ilegitimi, doar părinţi ilegitimi.

• Unul din motivele pentru care anumiţi copii umblă în grup noaptea pe străzi s-ar putea să fie că le este frică să stea…singuri acasă.

• Cei mai mulţi dintre noi ajungem părinţi înainte de a înceta să mai fim copii.

• Cei mai mulţi creştini nu au părtăşie cu Dumnezeu; ei au părtăşie unii cu alţii, vorbind “despre Dumnezeu.”

• Ultima dată când ai eşuat, te-ai oprit pentru că ai greşit sau ai greşit pentru că te-ai oprit?

• Conştiinta nu te poate opri să faci un anumit lucru, tot ce poate ea face este să te impiedice să te bucuri de ceea ce ai facut.

• Dumnezeu vrea inima noastră întreagă, dar se mulţumeşte şi cu una … zdrobită.

• Este mult mai uşor să ne pocăim de păcatele săvârşite în trecut, decât de cele pe care tocmai vrem să le facem!

• La pocainţă, Dumnezeu nu ne scoate din lume, dar pune o lume nouă în noi.

• Pocăinţa este o schimbare de inimă, nu de părere.

• Lumea a pierdut mulţi afacerişti grozavi … pentru ca s-au făcut predicatori!

• Cea mai puternică parte a predicii este omul care o rosteşte.

• A predica bine înseamnă a spune tot ce trebuie spus şi … nimic mai mult!

• Toţi predicatorii ar trebui să-şi dea seama că atunci când ei predică, Dumnezeu este în audienţă.

• Când ascultătorii nu sunt însetaţi, predicile par … seci.

• Pune mai mult foc în predicile tale. Altfel, mai bine pune-le pe foc!

• Un chibrit aprins în bezna nopţii aduce mai multă lumină decât un reflector în amiaza însorită.

• Faptul că un lucrător nu are succes într-un anumit loc nu înseamnă întotdeauna că nu are har sau că nu are ce căuta în lucrare. Uneori asta înseamnă pur şi simplu că Dumnezeu îl vrea în altă parte.

• Predica bună trebuie să aibă o introducere bună şi o încheiere bună; amândouă ţinute foarte aproape una de alta…

• De obicei vedem lucrurile nu aşa cum sunt ele, ci aşa cum suntem…noi.

• Defectul inerent al capitalismului este o inegală împărţire a binecuvântărilor, în timp ce defectul inerent al comunismului este o distribuire egală a mizeriei. (Wiston Churchill)

• Cu cât decade mai mult un Stat, cu atâta se înmulţesc numărul legilor. (Tacitus)

• Eu am să mă pregătesc şi am să fiu gata; poate că de undeva mi se va ivi şi mie şansa. (Abraham Lincoln)

• Şcolile care educă intelectul, dar nu imprimă şi moralitate inimii, nu fac altceva decât să-i pregătească pe cei ce vor chinui mâine societatea. (Teodore Rosvelt)

• Nu ştiu prea mult cine a fost bunicul meu şi nici nu mă prea interesează. Sunt mult mai preocupat să vad ce fel de om va ajunge nepotul său! (Abraham Lincoln)

• Alexandru, Cezar, Carol cel Mare şi eu am fondat imperii. Dar pe ce le-am fondat? Pe forţă brută. Isus Hristos a instaurat un imperiu bazat pe iubire, iar la ora aceasta există milioane de oameni gata să moară pentru El. (Napoleon Bonaparte)

• Tremur pentru ţara mea când mă gândesc că Dumnezeu este drept. (Thomas Jefferson)

• Cel ce se îngrijeşte doar de viaţa aceasta, dar nu se pregăteşte pentru veşnicie, s-ar putea să treacă drept om deştept acum, dar va fi un nebun în veşnicie.

• Duşmanii lui Dumnezeu sunt întotdeauna falşi prieteni ai omului.

• Pentru durerea ta, stai singur; la bucurie cheamă şi pe alţii; numai aşa vei avea tovarăşi nefîţarnici. (N. Iorga)

• Un prieten este unul care-ţi ştie toate defectele şi totuşi mai are ochi să-ţi vadă şi calităţile.

• Este în general ştiut că adevăratul caracter al cuiva se vede şi din prietenii pe care … nu şi-i face.

• Cel mai mare lucru pe care-l poţi face pentru un prieten nu este să-i dai din bogăţiile tale, ci să i le scoţi la iveală pe cele care sunt ascunse în el însuşi. (Benjamin Disraeli)

• Prietenii sunt aceia care te întreabă: “Ce mai faci?” şi doresc cu adevărat să-ţi asculte răspunsul.

• Dacă poţi cumpăra prietenia cuiva, nu se merită!

• Dacă nu poţi spune ceva bun despre prietenii tăi, înseamnă că te-ai împrietenit cu cine nu trebuia.

• Fă-ţ prieteni mai înainte ca să ai nevoie de ei.

• Prietenia este o responsabilitate, nu o oportunitate.

• Toţi oamenii te aud când vorbeşti; prietenii însă înţeleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep şi ceea ce n-ai spus în cuvinte.

• Nu faceţi pentru alţii ceea ce ei sunt prea leneşi ca să facă!

• Înainte, o doică la copii era semn de prosperitate; astăzi este semn că familia nu mai poate trăi dintr-un singur salar.

• Să fim împreună este un început; să rămânem împreună este un progres; să lucrăm împreună este un succes.

• Progresul n-are atât de a face cu viteza, cât cu … direcţia.

• Niciodată în istorie n-au ştiut aşa de mulţi oameni aşa de puţin, despre aşa de multe lucruri.

• Singura cale pe care poţi progresa este să asculţi de sfaturile pe care le dai altora.

• Motivul pentru care atâtea idei bune pier este că nu pot suporta … singurătatea.

• Ca să dovedeşti ca eşti deştept se cer o sumedenie de lucruri, pentru ignoranţă este suficientă o singură greşeală.

• Oamenii tăcuţi nu sunt singurii oameni care nu spun mare lucru …

• Stând jos, n-a căzut nimeni.

• Mai bine să întrebi de două ori, decât să te rătăceşti o dată.

• Nu-ţi fie ruşine să pui întrebări prosteşti. Sunt mai uşor de tolerat decât greşelile prosteşti …

• Psihiatrii nu au de ce să se îngrijoreze atâta timp cât o fac aşa de mult alţii.

• Cel ce încearcă să facă afaceri fără publicitate seamănă cu cel ce face cu ochiul pe intunerec: el ştie ce face, dar nimeni nu-l bagă în seamă!

• Când marfa este bună MERITĂ să-i faci reclamă, când e proastă TREBUIE să-i faci reclamă.

• Ceea ce nu se cade să fie auzit de urechile celor mici, nu trebuie rostit nici de buzele celor mari.

• Dacă totuşi trebuie să respingi, ai grijă să nu fii … respingător.

• Secretul răbdării este să faci altceva între timp.

• Tinerii ar trebui să se deprindă să aibă răbdare cu cei vârstnici, pentru ca atunci când vor ajunge bătrâni să ştie cum să aibă răbdare cu cei tineri.

• Răbdarea este de admirat la şoferul maşinii din spatele tău, dar nu şi la cel din faţă!

• Dumnezeu va da fiecăruia ce i se cuvine. S-ar putea ca El să nu răsplătească la sfârşitul zilei, săptămânii sau anului, dar va plăti cu siguranţă … la sfârşit.

• Mântuirea depinde de ceea ce a făcut Hristos pentru noi; răsplata depinde de ceea ce facem noi pentru Hristos.

• Ah, Hristoase cine să Te poată înţelege? Tu-i iubeşti pe cei ce te răstignesc şi-i răstigneşti pe cei ce te iubesc!

• Oile se rătăcesc, nu pentru că tufişurile ar fi prea mari, ci pentru că se îndepărtează prea departe de Păstor.

• Războiul care bântuie în lume este doar o reflectare a războiului din lăuntrul oamenilor. (Leighton Ford)

• In timp de pace, copiii îşi îngroapă părinţii. În război, părinţii işi îngroapă copiii. (Herodot)

• Războiul n-a arătat niciodată şi nici nu va putea arăta vreodată cine este mai just; doar cine este mai tare.

• Cine se răzbună, dovedeşte că este egalul celui ce l-a nedreptăţit. Cel ce poate trece cu vederea, dovedeşte că îi este superior.

• Ştiu că merg încet, dar măcar nu dau înapoi!

• Dumnezeu poate face totul, dar El nu începe de obicei decât după ce eu mi-am dat toată silinţa.

• Între lucrurile măreţe pe care nu le putem face şi fleacurile de care nu vrem să ne apucăm, există pericolul de a nu face niciodată nimic.

• Cel ce la douăzeci de ani nu învaţă nimic, la treizeci nu face nimic, la patru zeci nu va avea nimic.

• Pesimistul zice: “Nu se poate!” Optimistul spune: “Ba se poate!” Cel harnic zice: “Am făcut!”

• Mulţi oameni îşi poartă religia ca pe o povară în spinare, în loc să o poarte ca pe un cântec în inimă.

• Există convingerea din ce în ce mai răspândită că lumea are nevoie de o religie care să acopere şi celelalte şase zile din săptămână.

• Cea mai răspândită religie de azi este…confuzionismul.

• Dacă oamenii religioşi sunt totuşi răi, cum ar fi ei fără religie?

• Dacă ne pocăim cu adevărat, Dumnezeu aruncă păcatele noastre în marea uitării şi aşează pe mal semnul: “Pescuitul interzis!”

• Oamenii nu pot fi judecati după ceea ce spun alţii despre ei, dar îţi poţi face o părere destul de corectă despre ei dacă îi asculţi ce spun ei despre alţii.

• Nici una din picăturile de ploaie nu s-a simţit răspunzătoare pentru … inundaţii.

• Nu suntem întotdeauna responsabili pentru ceea ce ni se întâmplă, dar vom răspunde întotdeauna de felul în care reacţionăm faţă de ce ni se întâmplă.

• Este adevărat ca “banii vorbesc”; cel mai adesea ei ne spun: “La revedere!”

• Este adevărat ca nu ne putem alege rudele, dar probabil că, dacă ar fi avut posibilitatea de a alege, nici ele nu s-ar fi oprit tocmai la noi.

• Orice om care este prea ocupat ca să se roage, este mai ocupat decât îl vrea Dumnezeu.

• Dacă vrei să te audă Dumnezeu când te rogi trebuie să-L auzi şi tu când îţi vorbeşte.

• Nu te ruga numai ca să scapi de necazuri. Nu te ruga numai ca să dobândeşti o mângâiere în suflet. Roagă-te şi să ţi se dea putere să faci voia lui Dumnezeu în toate situaţiile. “Facă-se voia Ta” este singura rugăciune care are ascultarea garantată.

• În viaţa de rugăciune este mai bine să ai inima plină chiar dacă n-ai cuvinte, decât să ai cuvinte şi inima să-ţi fie goala. (John Bunyan)

• Am aşa multe de făcut, ca astăzi trebuie neapărat să încep cu trei ceasuri de rugăciune. (Martin Luther)

• Câţi dintre voi se roagă zilnic cu copiii acasă? Cât de ipocrit este că luptăm să reintroducem rugăciunea în şcoli, în timp ce neglijăm rugăciunea acasă!

• Predicile îi mişcă pe oameni, rugăciunea Îl mişcă pe Dumnezeu.

• Au existat treziri religioase fără prea multă predicare, dar niciodată n-au existat treziri spirituale fără multă rugăciune. (R. A. Torrey)

• Dacă Diavolul te poate înfrânge în problema rugăciunii zilnice, atunci te poate birui în oricare altă problemă. Dacă tu îl birui acolo, îl vei învinge probabil şi în oricare altă problemă.

• Creştinismul unora se întăreşte când… le slăbeşte sănătatea.

• Sărăcia nu este dezonorantă în sine, atâta vreme cât nu este produsul lenii, ignoranţei sau risipei.

• Sărăcia este foarte frumoasă în poezie şi în predici, dar foarte neplăcută în viaţa practică.

• Unii se cred săraci doar pentru faptul că nu reuşesc să aibă tot ce le trece prin minte!

• Unii oameni au două păreri despre secrete: ori sunt prea neimportante ca să vrea să le ţină, ori sunt prea importante ca să poată să le ţină!

• Sacul gol … nu poate sta drept.

• Singura persoană din lume care nu poate fi ajutată este aceea care dă întotdeauna vina pe alţii.

• Existî două căi sigure spre dezastru: să asculţi de toată lumea şi să nu asculţi de nimeni.

• Două lucruri nu mi-au lipsit niciodată in viaţă: sfaturi bune şi sfaturi rele.

• Norocoşii n-au nevoie de sfaturi.

• Dacă stii să deosebeşti un sfat rău de unul bun, probabil că n-ai nevoie de sfaturi.

• Majoritatea oamenilor care vin să-ţi ceară un sfat doresc să le întăreşti convingerile, nu să li le schimbi.

• Dacă spui întotdeauna ceea ce gândeşti, nu te aştepta să auzi întotdeauna ca răspuns numai ceea ce-ţi place.

• Deşi trăim şi luptăm împreună, fiecare moare singur.

• Întotdeauna brânza pe gratis se află în cursa de şoareci!

• Cine n-a fost socialist la nouăsprezece ani , n-are inimă, dar cine mai este socialist după vârsta de treizeci de ani n-are minte!

• Fiecare societate are de ales: sau să zidească mai multe Biserici sau să construiască mai multe puşcării.

• Darurile duhovniceşti ne sunt date pentru cooperare, nu pentru competiţie.

• Unii studenţi beau din izvoarele ştiinţei. Alţii fac doar … gargară!

• Cu cât cunoaştem mai puţin, cu atât devenim mai bănuitori.

• Cele trei trepte ale drumului spre succes sunt, de obicei, aspiraţie, inspiraţie şi transpiraţie.

• Majoritatea dintre noi căpătăm ceea ce merităm, dar numai cei care se bucură de succes au curajul s-o recunoască.

• Pentru a avea succes nu trebuie să nu dormi noaptea este suficient să nu dormi ziua!

• În casa succesului nu există ascensoare; trebuie să urci treaptă cu treaptă!

• Din cauza invidiei, cei mai mulţi dintre noi ne măsurăm şi astăzi succesul prin ceea ce au reuşit…alţii.

• Preocuparea noastră nu trebuie să fie cum să-i depăşim pe alţii, ci cum să ne depăşim pe noi înşine.

• Nimeni n-ar trebui să-şi clădească succesul pe nenorocirea altuia.

• Succesul a făcut din foarte mulţi … nişte înfrânţi.

• Nu te enerva pe cel ce ştie mai multe ca tine; nu e vina lui.

• Ţine minte mereu că mediocru înseamnă cel mai bun dintre cei slabi, dar şi cel mai slab dintre cei buni.

• Şedinta este un loc în care oamenii discută lucruri despre care n-ar avea ce să spună, dacă s-ar apuca să le facă.

• Talentul ne învaţă ce şi cum să facem; tactul hotărăşte însă când să facem.

• Luminează-i pe cei din jurul tău, dar nu te repezi asupra lor ca trăznetul.

• Diplomaţia: arta de a-i lăsa pe alţii să facă de bună voie…ceea ce le spui tu. (Abraham Lincoln)

• Cel mai important lucru pe care-l poate face un tată pentru copiii săi este să o iubească pe mama lor.

• Uneori tăcerea este de aur, alteori ea este doar galbenă.

• Tăcerea este unul dintre lucrurile cele mai greu de contrazis.

• Faptul că tăcerea este de aur explică de ce este aşa de puţină!

• Mai bine să taci şi să pari prost, decât să vorbeşti şi să spulberi toate îndoielile.

• Mintea este ca un televizor: când îi dispare imaginea e mai bine să-i opreşti şi sunetul.

• Lumea ar progresa mult mai mult dacă am avea mai puţină televiziune şi mai multă viziune.

• Pentru cei superficiali, teologia este o culegere de adevăruri, pentru cei profunzi, o culegere de taine. (Pavel Nicolescu)

• Ţara noastră are multe ruine; unele dintre ele pot fi întâlnite în cluburile de noapte.

• Tinereţea este o treaba grea; rămânem toată viaţa obosiţi de pe urma ei !….

• Turist este unul care călătoreşte sute de kilometri ca să se pozeze stând în picioare lângă propria lui maşină.

• Mă rătăcesc în neaducerea aminte …

• Orice om pe care-l întâlneşti este, într-un anumit domeniu, mai bun decât tine.

• Gafa care te smereşte îţi este cu mult mai folositoare decât o fapta bună care te umple de mândrie.

• Foarte puţini oameni au despre ei inşişi o părere mai proastă decât se cuvine.

• În multe adunări creştine, seriozitatea şi sobrietatea este confundată cu morocăneala, cu încruntarea sprâncenelor şi cu bombăneala nemulţumită, oarecum o căutare perpetuă după bârnele din ochii celorlalţi.

• Până să vină doctorul la noi în sat, eram răguşiţi. Acum suferim de laringită!

• Fiecare prăpastie se laudă cu adâncimea sa.

• Doi oameni care-L iubesc pe Dumnezeu nu se pot urâ unul pe celălalt.

• N-am să permit nici unui om să mă înjosească într-atât încât să mă facă să-l urăsc.

• Ura este ca oţetul pentru dinţi şi ca acidul pentru stomac.

• Diavolul se arată şi el întotdeauna în taberele de vacanţă, dar aceasta nu înseamnă ca şi el este … în vacanţă.

• Vacanţa este lucru cel mai uşor de planificat: şeful îţi spune când ,…iar soţia unde!

• Adevărata valoare a unui om este cât l-ai preţui dacă ar pierde tot ceea ce are.

• Vârsta nu aduce întotdeauna înţelepciune; uneori ea vine cu mâna goală.

• Tot ceea ce nu este veşnic este deja învechit.

• Milioane de oameni tânjesc după nemurire, chiar dacă unii dintre ei nu ştiu ce să faca cu o după amiază ploioasă de sâmbătă.

• În preocupările lor politice cu Dreapta şi cu Stânga, lumea a şi uitat că mai există un Sus şi un Jos.

• Adunarea generală a Bisericii noastre s-a desfăşurat ca în cer: nu i-am întâlnit acolo pe mulţi despre care credeam că vor fi prezenţi.

• Viaţa veşnică nu începe în momentul morţii, ci în cel al credinţei.

• Viaţa este o problemă complicată şi primii o sută de ani sunt şi cei mai grei. (Wilson Mizner)

• Viaţa este nădejdea trandafirului încă neînflorit. (John Keats)

• Viaţa este un marş de la inocenţă, prin ispită, spre virtute sau viciu.

• Ar fi foarte bine dacă fiecare ar trăi aşa cum ar vrea să moară.

• Viaţa este copilăria nemuririi noastre. (J.W. von Goethe)

• Tocmai când credeam şi eu că o scot la capăt, se găsi unul să mute capătul mai încolo …

• Pentru vremuri ca acestea ar fi necesare două lucruri: ca cei bogaţi să afle cum trăiesc săracii

• şi ca săracii să afle cum muncesc bogaţii.

• Cel mai bun lucru despre viitor este că ne vine în porţii de câte o zi.

• Mă interesează viitorul pentru că acolo îmi voi petrece tot restul vieţii.

• Omul care se teme de trecut are de ce să se teamă şi de viitor.

• S-ar putea să nu ştim ce ascunde viitorul, dar stim Cine veghează asupra lui.

• Nu te teme de viitor, Dumnezeu este deja acolo.

• Vizitele produc întotdeuna plăcere; dacă nu la venire, cel puţin la plecare!

• Nu-ti lăsa vorbirea să meargă mai departe decât gândirea!

• Cei neânţelepţi vorbesc fără să se gândească; oamenii mediocri se gândesc la ceea ce au spus,

• cei înţelepţi la ceea ce vor spune.

• Nu există vreme rea; doar vreme bună … de mai multe feluri!

• Orice lucru care merită să fie făcut, merită şi să fie făcut bine.

• Zelul fără pricepere este ca focul scăpat de sub control.

• Prea mulţi creştini ţin adevărul la gheaţă în loc să-l pună pe foc.

• Este mai bine să aprinzi o lumânare, decât să te apuci să blestemi întunericul.

• Prezenţa la Biserică depinde mai mult de dorinţă decât de distanţă.

• Unul din lucrurile pe care nu le vom mai găsi niciodată este şi … timpul pierdut.

• Cel ce amână de azi pe mâine, trăieşte “de azi pe mâine”!

• Ştiu, te va costa dacă-l urmezi pe Domnul Isus, dar ai stat să te gândeşti cât te va costa dacă nu-L urmezi?

• Mă tem de trei ziare mai mult decât de o sută de mii de baionete. (Napoleon Bonaparte)

• Judecând după conţinutul ziarelor de azi, treaba unui editor este să separe grâul de pleavă

• şi apoi să aibă grijă ca pleava să fie tiparită.

• Prea mulţi dintre noi vrem lucruri de care nu avem nevoie şi avem nevoie de ceea ce nu vrem. (Ford Philport)

• Fii tu însuţi schimbarea pe care o doreşti lumii !!!

• Cel mai înalt privilegiu care i se poate acorda unui om pe pământ este acela de a fi admis în cercul prietenilor lui Dumnezeu!

• Îndrăzneşte… calcă înainte! Iar dacă pământul spre care înaintezi nu există încă, Dumnezeul îl va crea special pentru a-ţi răsplăti îndrăzneala.

• Cea mai eficientă cale prin care Domnul ne maturizează spiritual este …suferinţa.

• Diavolului nu îi pasă cât de mult bine putem face… atâta timp cât nu îl facem AZI!

• Dacă doreşti un câmp de lucru, atunci priveşte în jurul tău!

o inimă veselă bate toată ziua, dar o inimă tristă oboseşte într-o clipă.

• Nu murmura că nu capeţi ceea ce-ţi doreşti, fii mulţumitor că nu primeşti ceea ce meriţi!

• Niciodată nu vom putea jertfi destul pentru El, care Şi-a jertfit totul pentru noi.

• Măsura dragostei noastre este măsura sacrificiilor noastre.

• Dă-I lui Dumnezeu acel loc în inima ta care Îl are El în univers!

• Când eşti într-un loc greşit, adevăratul tău loc este gol.

• Facem cel mai mult pentru noi înşine atunci când facem cel mai mult pentru Dumnezeu!

• Ai vrea ca Dumnezeu să te reprezinte în acelaşi fel în care Îl reprezinţi tu?…

• Nu fi atât de preocupat de darul lui Dumnezeu, încât să uiţi de Cel ce ţi-L dăruieşte!

• Când nu îţi mai rămâne nimic decât Dumnezeu vei descoperi că Dumnezeu îţi este suficient!

• Înainte de a fi folosit din plin de Dumnezeu va trebui poate să fii rănit adânc.

• Trăieşte pentru a-i ridica pe alţii, nu pentru a-i demola!!

• Verifică-te dacă eşti gata pentru revenirea lui Cristos: te face aceasta dezinteresat sau încântat?

• Teme-te de Dumnezeu şi nu te vei mai teme niciodată de nimic.

• Ai fost făcut de Dumnezeu şi pentru Dumnezeu …şi până nu vei înţelege asta viaţa ta nu va avea sens .

• Amărăciunea este cea mai mare barieră în calea prieteniei cu Dumnezeu.

• Scopul final a lui Dumnezeu pentru viaţa ta pe pământ nu este confortul, ci dezvoltarea caracterului!

• Adevărul te va elibera, dar, mai întâi, s-ar putea să te facă să te simţi mizerabil.

• Noi Îl privim pe Dumnezeu aşa cum aviatorii îşi privesc paraşuta, ea este acolo pentru urgenţe, dar pilotul speră să nu trebuiască să o folosească niciodată.” (C.S. Lewis)

• Cred în Dumnezeu aşa cum cred în răsăritul soarelui. Nu pentru că îl văd, ci pentru că văd tot ce atinge. (C.S. Lewis)

• Dacă nu găseşti nici o cale de ieşire, încearcă privind în sus!

• Dacă vezi pe cineva fără zâmbet, dă-i unul de-al tău!

• Cei ce umblă cu Dumnezeu nu vor fi în pas cu lumea.

• Problema pe care o constituie creştinul de rând este că e numai un creştin de rând.

• Unii creştini nu fac nimic, dar nu există nici un creştin care să n-aibă nimic de făcut.

• Când noi lucrăm, noi lucrăm, insă când noi ne rugăm, Dumnezeu lucrează!

• Umilinţa falsă este mândrie curată.

• Timpul petrecut cu Dumnezeu este o investiţie în eternitate.

• Dumnezeu nu ne datorează nimic, dar ne dăruie totul.

• Este cu neputinţă să fii sincer cu ceilalţi până nu ai învăţat să fii sincer cu tine însuţi. (M. Maeterlinck)

• Râsul dezvăluie adesea chipul de copil al adulţilor. (Andre Malraux)

• Experienţele repetate au un singur scop: să-l înveţe pe om ceea ce nu vrea să înveţe. (P. Coelho)

• Am cunoscut fericirea, dar nu asta m-a făcut cel mai fericit

• Banii fac fericirea celor care nu merită altă fericire.

• A iubi înseamnă a găsi fericirea noastră în fericirea altora.

• Pilda maximă de egoism: văduva care stă în faţa mormântului soţului strigă „Cui mă laşi?”

• A fi incapabil de entuziasm este un semn de mediocritate.

• Toţi aleargă să adune lemne din copacul doborât de vânt.

• Nu este pe lume un exces mai frumos decât excesul de recunoştinţă.

• Prea multă apă provoacă înec, iar nu potolirea setei. (N. Stănescu)

• Durerile mici vorbesc, cele mari tac.

• Durerea înnobilează până şi cele mai vulgare persoane, pentru că are măreţia ei.

• mie de plăceri nu compensează o mare durere.

• Amintirea fericirii nu mai este fericire, amintirea durerii este încă durere.

• A nu-ţi respecta duşmanul înseamnă a pierde o şansă de a-l învinge. (L. Blaga)

• Cel ce se luptă cu duşmani mai prejos de el nu câştigă o biruinţă prea mare.

• Adversarul care îţi e o obsesie a devenit o parte din tine. (L. Blaga)

• Consider semn de nobleţe capacitatea de a vorbi respectuos şi tolerant despre

• adversar. (Steinhardt)

• Educaţia primită nu ne schimbă prea mult viaţa. Nu te face decât să-ţi priveşti zbuciumul de pe un plan mai înalt. (Churchill)

• Timpul: fortifică prieteniile…slăbeşte dragostea.

• Nimic nu poate fi mai rău decât să stârneşti inverşunarea cuiva, profitând de răbdarea lui.

• Să îndrăzneşti acesta este preţul progresului. (Victor Hugo)

• Când dai piept cu viaţa, nu întrebuinţa pieptul altcuiva.

• Filosofia iederii: numai târându-te te poţi înălţa.

• Abandonează-te în braţul Domnului şi vei găsi că nu eşti abandonat.

• Cei învinşi într-o bătălie, au întotdeauna grijă să se convingă că au fost trădaţi.

• Taina cea mare a fiinţei omeneşti e că în marginile ei poate cuprinde nemărginitul.

• Optimismul…când totul merge bine e un lux; când totul merge rău e necesitate.

• Ce este optimismul ? Este furia de a susţine că totul este bine, când îţi merge rău.

• E mai bună şi mai prudentă o pace sigură decât o victorie sperată.

• Prieten ţi-e cel care ghiceşte totdeauna când ai nevoie de el.

• E o eroare generală de a socoti drept prieteni două persoane care se tutuiesc.

• Prietenia ne-ntărită de înţelepciune poate fi uşor dezbinată de proşti. (Shakespeare)

• Virtutea este o piatră preţioasă: cel mai bine îi stă în simplitate.

• Păcatele cele mai grele sunt cele pe care puteai mai lesne să nu le faci.

• Voinţa este a celor puternici, dorinţa a celor slabi.

• Cel mai fericit e omul care vede o legătură limpede între sfârşitul vieţii sale şi începutul ei.

• Modestia …singura strălucire care se poate adăuga gloriei.

• Dintre toate virtuţile, modestia este cea mai greu de atins: nimic nu dispare mai greu ca dorinţa de a avea păreri bune despre noi.

• Modestia acoperă întotdeauna meritul, fără însă să-l ascundă.

• Nu vitejii ci cerşetorii îşi expun rănile.

• Compătimirea discretă este adevăratul monument al nobleţei.

• Nu e bine să fii atât de glumeţ, încât să devii ridicol.

• Nu eşti răspunzător pentru că te naşti. Dar eşti direct răspunzător pentru că trăieşti.

• Adevărata vârstă a omului se socoteşte în anii pe care nu ia trăit degeaba.

• Când ţi se cuvine ceva să nu ceri. Pretinde.

• Cel mai strălucit merit e să poţi face rău şi să nu vrei.

• Lacrima e tot atât de limpede şi curată, fie că o produce bucuria, fie că o produce suferinţa.

• Mă cred cel mai fericit dintre oameni; însă nu trebuie să o spun; e prea crud pentru ceilalţi.

• Erou: unul căruia i-a fost prea frică să fugă.

• Grădina zoologică: un loc în care animalele sunt duse ca să studieze comportamentul oamenilor.

• Simpatie: durerea ta în inima mea.

• Tact: arta de a-ţi face dreptate, fără a-ţi face duşmani.

• Florii i se cere parfum şi omului politeţe.

• Falsa modestie nu e decât o formă mai subtilă a vanităţii.

• Orgoliul este singurul lux al celor săraci.

• Nu suntem niciodată atât de fericiţi, nici atât de nefericiţi pe cât ne închipuim.

înţelepte

Cind porcu-i critic , privighetoarea cinta prost!

Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte sus, daca vrei sa poti sa vezi foarte departe..." (Constantin Brancusi)

"Cand incepi sa vezi, iti dai seama ca esti orb." (Weasel)

"Scrie ca sa nu pierzi florile gandului tau, pe care, altfel le ia vantul !"- N. Iorga

" Atata timp cat nu incetezi sa urci, treptele nu se vor termina; sub pasii tai care urca, ele se vor inmulti la nesfarsit." - Franz Kafka

"Alergam dupa fericire pana departe, fie pe mare, fie pe uscat; dar fericirea e aici, aproape." - Horatiu

"Sa dai, sa dai, iata marea fericire a vietii. Sa dai mai ales la timp, fiecare lucru la vremea lui. Sa dai rasul, sa dai lacrimile... sa-ti traiesti avanturile, sa-ti traiesti durerea... sa inhati raza de bucurie care fuge, sa-ti arati dintii frumosi in rasul pe care niste ochi umezi ti-l cersesc, si apoi, apoi sa plangi nebuneste, din toata inima, satula de bucurie! Sa plangi un timp... si apoi sa razi!"

"Zambetul celui care sufera e mai dureros decat lacrimile celui care plange."

"Am urcat munti la care nu le-am vazut varfurile , am strabatut deserturi fierbinti si oceane fara sfarsit insa din pacate nu am vazut roua din iarba din fata casei mele".

Uneori platim mult mai mult pentru lucrurile pe care le primim pe gratis. - Albert Einstein

"Two things are infinite: the universe and human stupidity; and I'm not sure about the universe." Albert Einstein

Esti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi; esti intelept daca stii care jumatate! Mintile ilustre discuta idei, inteligentele medii discuta evenimente, iar mintile reduse ii discuta pe altii.

Infrangerea nu este decat a celor care o accepta.

Un om trebuie sa fie destul de mare sa-si recunoasca greselile, suficient de destept ca sa invete din ele si indeajuns de tare ca sa le indrepte.

Ca sa ajungi mare nu este suficient sa fii puternic, trebuie sa mai si stii cum sa-ti folosesti aceasta putere.

Cel mai sigur semn ca cineva nu este important este silinta cu care isi da importanta.

Unii oameni cred gresit ca opusul dragostei este ura, cand de fapt este indiferenta.

Este imposibil sa-i ridici pe altii la un nivel mai inalt decat acela la care te aflii tu insuti.

Unii oameni vorbesc din experienta, altii, din experienta, nu vorbesc!

Cand cineva spune ca are o constiinta curata asta inseamna, de obicei, ca are si o memorie proasta.

Cand vrei sa lauzi un copil lauda-i faptele, nu-l lauda pe el.

Facand astfel vei incuraja comportamentul, nu mandria.

Un copil este un inger ale carui aripi se micsoreaza pe masura ce ii cresc picioarele.

Suntem inclinati sa credem nu ceea ce este adevarat, ci ceea ce ne place.

Curajul este capacitatea de a te purta asa cum trebuie chiar si atunci cand esti pe jumatate mort de frica.

A fi curajos nu inseamna a te arunca inainte in primejdie, cu orice risc, ci a fi hotarat sa fii intotdeauna de partea adevarului.

Primul pas catre biruinta este sa stii cine-ti este dusmanul.

Cea mai sigura cale spre bucurie este sa cauti sa faci o bucurie altuia.

Cuvintele frumoase pot fi scurte si usor de spus, dar ecoul lor tine vreme indelungata.

Cea mai mare rasplata pentru stradaniile unui om nu este ceea ce castiga prin munca sa, ci ceea ce devine prin ea.

O cearta este o intrecere in care fiecare vrea sa aiba primul ... ultimul cuvant.

Invata si din greselile altora, nu vei avea timp sa le faci tu pe toate.

Lacrimile varsate pentru tine dovedesc slabiciune, cele varsate pentru altii sunt un semn de putere.

Luna de miere este un concediu pe care ni-l luam inainte de a lucra pentru un nou sef.

Cu cat un om stie mai putin, cu atat este mai usor de convins ca stie totul.

Ideile sunt ca si copiii: ale tale sunt cele mai frumoase!

La cei mici, naivitatea este inocenta; la cei mari, ea este ... inconstienta!

Fii bucuros cand necazurile au ajuns la culme - orice ti s-ar intampla, nu poate sa-ti fie decat mai bine.

Optimistul gaseste o ocazie in fiecare situatie dificila. Pesimistul gaseste ceva dificil in orice ocazie. Majoritatea oamenilor, arunci cand iti cer parerea, nu-ti vor sfatul ci doar... sprijinul.

Cind o femeie nu vorbeste, sa n-o intrerupi pentru nimic in lume.

Un barbat intelept nu isi contrazice nevasta. El asteapta pana o face ea singura.

Sunt doua categorii de vorbitori; unii care n-au nevoie de nici o introducere si altii care... nu merita nici un fel de introducere.

Un prieten este unul care-ti stie toate defectele si totusi mai are ochi sa-ti vada si calitatile.

Este in general stiut ca adevaratul caracter al cuiva se vede si din prietenii pe care... nu si-i face. Daca nu poti spune ceva bun despre prietenii tai, inseamna ca te-ai imprietenit cu cine nu trebuia.

Toti oamenii te aud cand vorbesti; prieteni insa inteleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep si ceea ce n-ai spus in cuvinte.

Unii oameni te fac sa doresti ca parintii lor sa nu se fi intalnit niciodata.

Un proverb este o propozitie scurta bazata pe o experienta indelungata.

Cand marfa este buna MERITA sa-i faci reclama, cand e proasta TREBUIE sa-i faci reclama. Saracia nu este dezonoranta in sine, atata vreme cat nu este produsul lenii, ignorantei sau risipei. Exista doua cai sigure spre dezastru: sa asculti de toata lumea si sa nu asculti de nimeni.

Daca spui intotdeauna ceea ce gandesti, nu te astepta sa auzi intotdeauna ca raspuns numai ceea ce-ti place.

Este uimitor ce repede ajungi sa fii convins de un lucru, de indata ce afli care este parerea sefului! Daca toata lumea este de acord cu tine, probabil ca esti foarte inteligent. Sau s-ar putea sa fii... seful.

Daca munca asidua nu este un talent este in orice caz cel mai bun inlocuitor al lui.

Mai bine sa taci si sa pari prost, decat sa vorbesti si sa spulberi toate indoielile.

Iubesti viata? Atunci nu mai risipi timpul din care este facuta!

Eram trist ca n-am pantofi, dar am intalnit pe unul care n-avea picioare.

Adevarata valoare a unui om este cat l-ai pretui daca ar pierde tot ceea ce are.

Varsta nu te protejaza de atacul iubirii, dar iubirea te poate proteja, intr-o oarecare masura, de atacul anilor!

Tocmai cand credeam si eu ca o scot la capat, se gasi unul sa mute capatul mai incolo ...

Şi încă 100...

1. Cine nu cade nu se poate înalţă. (L. Blaga)

2. Nu zi niciodată „nu se poate”, ci începe cu „să vedem”. (Nicolae Iorga)

3. Nu folosi o spadă ca să-ţi goneşti musca de pe căciulă. (Lao Tse)

4. Butoaiele goale fac cea mai mare gălăgie. (Sofocle)

5.Iubirea orbeşte. Şi exact în momentul acela femeia profită. (Vincente Garcia)

6. N-are rost să-ţi faci probleme gândindu-te că o să mori. Oricum acesta va fi ultimul lucru pe care-l vei face. (Hubie Morrison)

7. Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul. (Albert Einstein)

8. Ştiu că nu ştiu nimic, şi nici măcar asta nu ştiu. (Socrate)

9. Pentru orice realizare primul pas este curajul.(Goethe)

10. Peştii se prind cu undiţa, iar oamenii cu vorba. (W. Shakespeare)

11. O călătorie de mii de mile începe cu un pas. (Laotse)

12. În viaţă există două tragedii. Una e să nu obţii ceea ce-ţi doreşti. Cealaltă e să obţii. (G.B.Shaw)

13. Viata întreagă pare prea scurtă celor ce fac binele, dar pentru cei ce fac rău o singură noapte înseamnă un timp nesfârşit. (Lucian)

14. Piatra de încercare a caracterului omenesc este timpul. (Menander)

15. Dacă timpul pentru alţii înseamnă bani, pentru noi are un preţ incalculabil. (Goce Delcev)

16. Cine l-a văzut pe „mâine”? Ce osteneală este aceea de a săpa o fântâna când arde casa?(Bhartrhari)

17. Timpul consumă rodul oricărei acţiuni care nu-i îndeplinită îndată. (Pancatantra)

18. De cele mai multe ori remediul unui lucru neplăcut este amânarea. (Somadeva)

19. Bătrânului nu-i sade bine nici soldat, nici amorezat. Acestea sunt atributele tinereţii. (Ovidus)

20. Felul cum întrebuinţăm timpul liber ne trădează caracterul. (Plinius)

21. Pentru sufletul care doreşte (cu nerăbdare), nimic nu se face destul de repede. (Sallustius) 22. Socoteşte fiecare zi o viaţă. (Seneca)

23. Oricare ar fi durata timpului, ştiinţa întrebuinţării lui îl va face lung. (Seneca)

24. Îţi petreci cea mai mare parte a vieţii făcând ce nu trebuie, iar o bună parte a ei, nefăcând nimic, toata viaţa te-ai preocupat de cu totul altceva decât ceea ce ar fi trebuit. (Seneca)

25. Adesea din cauza deliberării dispare prilejul. (Syrus)

26. Un minut de îndoiala face cât o veşnicie de suferinţă. (Balzac)

27. Pierderea vremii bune este maica şi sămânţa vremii rele. (Cantemir)

28. Zăbava aduce pierdere, amânarea, pericol. (Erasmus)

29. A alege momentul înseamnă a câştiga timp. (Francis Bacon)

30. Cei care îşi întrebuinţează rău timpul sunt cei dintâi care se plâng de scurtimea lui. (La Bruyere)

31. Care ţi-e datoria? Cerinţa zilei. Pentru a atinge ţintele cele mai înalte şi cele mai grele ale vieţii, trebuie să te apropii de ele prin împlinirea scrupuloasă a sarcinii tale cotidiene. (Goethe) 32. Nimic nu este mai de preţuit decât valoarea zilei. (Goethe)

33. Puţini oameni ştiu să fie bătrâni. (La Rochefoucauld)

34. Oamenii care nu au niciodată timp lucrează cel mai puţin, deoarece împrăştierea este duşmana acţiunii. (Lichtenberg)

35. Nu este lucru înţelept să spui: „voi trăi”; viaţa de mâine este prea târzie – trăieşte azi. (Martialis)

36. Pierderea de timp este cea mai ireparabilă şi tocmai ea este aceea care pricinuieşte cea mai puţina nelinişte. (Oxenstierna)

37. Împrejurarea este foarte importantă în acţiunile omeneşti, astfel încât ceea ce ar fi cel mai bine de făcut acum, mâine (din cauza schimbării timpului) ar fi poate zadarnic şi rău. (Oxenstierna)

38. Ceea ce n-a avut loc niciodată, poate avea loc mâine. (Maeterlinck)

39. Mereu ne gândim cum vom trăi şi niciodată nu trăim în prezent. (Manilius)

40. Când îţi propui un scop, timpul, în loc să crească, scade. (Rivarol)

41.Pentru mulţi, viitorul visat nu este adesea, decât reîntoarcerea la un trecut idealizat. (Robertson Davies)

42. Ceea ce vrem să facem, s-o facem atunci când vrem; pentru că acest „vrem” se schimbă şi are scăderi şi amânări. (W. Shakespeare)

43. O singură clipă poate schimba totul. (Wieland)

44. Mă îndoiesc, deci cuget. Cuget, aşadar exist. (Descartes)

45. Sentimentele nobile duse pană la exagerare dau aproape acelaşi rezultat ca şi marile vicii. (Balzac)

46. Fiecare lucru are frumuseţea lui, dar nu oricine o vede. (Confucius)

47. Primul pas pentru a nu fi nefericit este să nu ai timp să te gândeşti la nefericire. (G. B. Shaw) 48. Dragostea este misterul între doi oameni, nu asemănarea dintre ei. („Magicianul” de John Fowles)

49. Nu există muritor care să fie sigur că va mai trăi a doua zi. (Euripides)

50. Să-ţi închipui că fiecare zi ce-ţi răsare este ultima. (Horatius)

51. Adu-ţi aminte că eşti muritor. (Phocylides)

52. Cel care i-ar învăţa pe oameni să moară, i-ar învăţa să trăiască. (Montaigne)

53. Tragedia vârstei nu e de a fi bătrân, ci de a rămâne tânăr. (Oscar Wilde)

54. Pasul dintre timp şi veşnicie este scurt, dar teribil. (Scott)

55. Cine zice îndoială zice neputinţă. (Balzac)

56. Minunea este copilul cel mai drag al credinţei. (Goethe)

57. Pe Isus, fariseii l-au răstignit numai o dată, creştinii de nenumărate ori. (Lucian Blaga)

58. Crezul zilelor noastre nu mai începe cu conştientul „cred”, nici cu scepticul „nu cred”, ci cu tragicul „vreau să cred”. (Lucian Blaga)

59. Trebuie sa îndrăznesc, fie că izbutesc fie că nu. (Euripides)

60. Nu uita să-ţi păstrezi sângele rece în nenorocire. (Horatiu)

61. Un om tare, când e lovit, îşi sporeşte puterea. (Seneca)

62. Când marea este liniştită, oricine poate fi cârmaci. (Syrus)

63. Nenorocirile fug (departe) de cei curajoşi, ca şi cum le-ar fi frică de aceştia. (Somadeva)

64. A învinge fără primejdie înseamnă a triumfa fără glorie. (Corneille)

65. „Noroc”- ăsta-i numele pe care cei slabi îl dau curajului. (G. Duhamel)

66. Când exista voinţă, există şi cale bătătorită. (Shaw)

67. Remediul nenorocirii este echilibrul sufletesc. (Syrus)

68. Greutăţile se înmulţesc când ne apropiem de ţintă. (Goethe)

69. N-am nimic de oferit decât sânge, muncă, lacrimi şi sudoare. (Sir Winston Churchil)

70. Universitatea dezvoltă toate aptitudinile, inclusiv şi prostia. (A. P. Cehov)

71. Logica este arta de a face greşeli cu fermitate. (J. Kratch)

72. Dacă vrei să-ţi învingi o slăbiciune nu o hrăni. (William Penn)

73. Dacă taci atunci când ar trebui să vorbeşti, să ştii că eşti fricos. (Abraham Lincoln)

74. Dacă nu înţelegi un anumit cuvânt dintr-un articol tehnic, ignora-l. Articolul va suna foarte bine şi fără el. (Legea lui Coperfield)

75. Nu am aflat ce este fericirea decât în momentul în care m-am căsătorit. Dar atunci era deja prea târziu. (Max Kauffman)

76. Sfatul meu este să te căsătoreşti. Dacă vei avea o nevastă bună, vei fi fericit; dacă nu, vei deveni filosof. (Socrate)

77. Fiind întrebat „Cum ar fi bărbaţii fără femei ?”, Mark Twain a răspuns: „În primul rând fericiţi! Apoi puţini, puţini, din ce în ce mai puţini!” (Mark Twain)

78. Nu poţi să cunoşti o femeie până nu o întâlneşti la tribunal. (Norman Mailer)

79. Hoţii îţi cer banii sau viaţa; femeile le vor pe amândouă. (Samuel Butler)

80. O măsură a oamenilor şi a lucrurilor este propria lor umbră. (T. Maiorescu)

81. Păzeşte-te a doua zi după un succes. (T. Maiorescu)

82. Care e folosul artelor? Dar care e folosul folosului? (T. Maiorescu)

83. Guvernele cad prin aceleaşi mijloace prin care au ajuns la putere. (T. Maiorescu)

84. Nu există prieteni în politică, există numai prieteni politici. (T. Maiorescu)

85. Păstrează-ţi emoţiunile pentru lucrurile ce le merită. (T. Maiorescu)

86. Nu e nimic mai primejdios decât a întemeia o formă statornică pe simţiri trecătoare. (T. Maiorescu)

87. Durerea înalţă pe omul de valoare şi coboară pe cel de rând. Nu în orice noapte se arată stelele, numai în noaptea cea senină. (T. Maiorescu)

88. Când se află omul în momentele hotărâtoare ale vieţii, nu-l mai conduce mintea; ea arată numai alternativele. Direcţia finală o dă inima. (T. Maiorescu)

89. Numai Dumnezeu are privilegiul să ne abandoneze. Oamenii nu pot decât să-ţi întoarcă spatele. (Emil Cioran)

90. Nu contează decât un singur lucru: să înveţi să pierzi. (Emil Cioran)

91. Dacă ar fi cu putinţă să ne privim cu ochii celorlalţi, am dispărea pe loc. (Emil Cioran)

92. Am toate defectele celorlalţi şi totuşi ceea ce fac aceştia mi se pare inadmisibil. (Emil Cioran) 93. Nu e profund, nu e autentic decât ceea ce ascundem. De unde forţa sentimentelor abjecte. (Emil Cioran)

94. Ţi-ai dori uneori să fi canibal, nu atât din plăcerea de a-l devora pe cutare sau cutare, cât din aceea de a-l vomita. (Emil Cioran)

95. Frumosul este echitatea absoluta. (Brâncuş)

96. Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindeşte sufletul. (Brâncuş)

97. Eu as vrea să creez - aşa cum respir. (Brâncuş)

98. Nimic nu se înalta la umbra măreţilor arbori. (Brâncuş)

99. O sculptură desăvârşită trebuie să aibă darul de a îl vindeca pe cel care o priveşte. (Brâncuş) 100. Există în toate lucrurile o măsură, un adevăr ultim. (Brâncuş)

Автор: Alexandru Cazacu на 10:01 2 комментария: Ссылки на это сообщение

How to say I Love You in 100 Languages!!!(Cum sa spui “Te iubesc” in 100 de limbi!!!)

English - I love you

Afrikaans - Ek het jou lief

Albanian - Te dua

Arabic - Ana behibak (to male)

Arabic - Ana behibek (to female)

Armenian - Yes kez sirumen

Bambara - M'bi fe

Bangla - Aamee tuma ke bhalo aashi

Belarusian - Ya tabe kahayu

Bisaya - Nahigugma ako kanimo

Bulgarian - Obicham te

Cambodian - Soro lahn nhee ah

Cantonese Chinese - Ngo oiy ney a

Catalan - T'estimo

Cheyenne - Ne mohotatse

Chichewa - Ndimakukonda

Corsican - Ti tengu caru (to male)

Creol - Mi aime jou

Croatian - Volim te

Czech - Miluji te

Danish - Jeg Elsker Dig

Dutch - Ik hou van jou

Esperanto - Mi amas vin

Estonian - Ma armastan sind

Ethiopian - Afgreki'

Faroese - Eg elski teg

Farsi - Doset daram

Filipino - Mahal kita

Finnish - Mina rakastan sinua

French - Je t'aime, Je t'adore

Gaelic - Ta gra agam ort

Georgian - Mikvarhar

German - Ich liebe dich

Greek - S'agapo

Gujarati - Hoo thunay prem karoo choo

Hiligaynon - Palangga ko ikaw

Hawaiian - Aloha wau ia oi

Hebrew - Ani ohev otah (to female)

Hebrew - Ani ohev et otha (to male)

Hiligaynon - Guina higugma ko ikaw

Hindi - Hum Tumhe Pyar Karte hae

Hmong - Kuv hlub koj

Hopi - Nu' umi unangwa'ta

Hungarian - Szeretlek

Icelandic - Eg elska tig

Ilonggo - Palangga ko ikaw

Indonesian - Saya cinta padamu

Inuit - Negligevapse

Irish - Taim i' ngra leat

Italian - Ti amo

Japanese - Aishiteru

Kannada - Naanu ninna preetisuttene

Kapampangan - Kaluguran daka

Kiswahili - Nakupenda

Konkani - Tu magel moga cho

Korean - Sarang Heyo

Latin - Te amo

Latvian - Es tevi miilu

Lebanese - Bahibak

Lithuanian - Tave myliu

Malay - Saya cintakan mu / Aku cinta padamu

Malayalam - Njan Ninne Premikunnu

Mandarin Chinese - Wo ai ni

Marathi - Me tula prem karto

Mohawk - Kanbhik

Moroccan - Ana moajaba bik

Nahuatl - Ni mits neki

Navaho - Ayor anosh'ni

Norwegian - Jeg Elsker Deg

Pandacan - Syota na kita!!

Pangasinan - Inaru Taka

Papiamento - Mi ta stimabo

Persian - Doo-set daaram

Pig Latin - Iay ovlay ouyay

Polish - Kocham Ciebie

Portuguese - Eu te amo

Romanian - Te iubesc

Russian - Ya tebya liubliu

Scot Gaelic - Tha gra\dh agam ort

Serbian - Volim te

Setswana - Ke a go rata

Sign Language - ,\,,/ (represents position of fingers when signing'I Love You')

Sindhi - Maa tokhe pyar kendo ahyan

Sioux - Techihhila

Slovak - Lu`bim ta

Slovenian - Ljubim te

Spanish - Te quiero / Te amo

Swahili - Ninapenda wewe

Swedish - Jag alskar dig

Swiss-German - Ich lieb Di

Tagalog - Mahal kita

Taiwanese - Wa ga ei li

Tahitian - Ua Here Vau Ia Oe

Tamil - Nan unnai kathalikaraen

Telugu - Nenu ninnu premistunnanu

Thai - Chan rak khun (to male)

Thai - Phom rak khun (to female)

Turkish - Seni Seviyorum

Ukrainian - Ya tebe kahayu

Urdu - mai aap say pyaar karta hoo

Vietnamese - Anh ye^u em (to female)

Vietnamese - Em ye^u anh (to male)

Welsh - 'Rwy'n dy garu

Yiddish - Ikh hob dikh

Yoruba - Mo ni fe

Автор: Alexandru Cazacu на 9:42 Комментариев нет: Ссылки на это сообщение

Citate amuzante

De ce sa bei si sa conduci, cand poti sa fumezi si si zbori?

Exista doua cuvinte care iti deschid multe usi: trage si impinge.

A studia insteamna a te indoi de inteligenta colegului de banca. - Necunoscut

Banii nu fac fericirea… o cumpara gata facuta.

Arta medicala inseamna sa-l binedispui pe pacient in timp ce natura gaseste leacul.

N-are incredere in camile si in general in nici o fiinta care rezista mai mult de o saptamana fara bautura. - Necunoscut

Hard-disk-urile sunt intotdeauna pline. N-are rost sa incerci sa faci rost de mai mult spatiu. Datele se vor extinde pana ocupa tot spatiul liber. - Necunoscut

Oamenii, ca si natiunile, vor actiona rational numai dupa ce toate celelalte posibilitati au fost epuizate. - Necunoscut

Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.

O fi porcul prost, dar ce creier delicios are. - Vasile Ghica

Gluma buna flirteaza, nu-si ridica poalele. - Vasile Ghica

Cu asemenea solduri, acum zece milenii putea ajunge zeita fecunditatii. - Valeriu Butulescu

Ca sa fii Prometeu, nu e suficient sa te doara ficatul. - Valeriu Butulescu

Ochii ei, imense zerouri de rimel. - Valeriu Butulescu

Pisica este un fost tigru, trecut prin trei programe de restructurare. - Valeriu Butulescu

In India, cainii latra si acum cu accent britanic. - Valeriu Butulescu

Barbatii sunt ca locurile de parcare: cei buni sunt luati, cei liberi sunt pentru handicapati.- Anonim

Nu lua viata in serios niciodata. Oricum nimeni nu iese din ea viu.

Fetele sunt ca telefoanele celulare. Ne place sa fim ţinute, să ni se vorbeasă, dar, dacă apăsaţi butonul greşit, veţi fi desconectaţi.

Femeia obişnuită ar prefera frumuseţea deşteptăciunii, pentru că bărbatul obişnuit vede mai bine decât gândeşte.

Nu există întrebări proaste, doar oameni proşti.

În spatele fiecărui bărbat de succes e o femeie surprinsă. - Maryon Pearson

Fiule, dacă vrei cu adevărat să obţii ceva în viaţă, trebuie să munceşti pentru acel ceva. Acum linişte, că anunţă numerele la loterie. - Homer Simpson

Să zbori este să încerci să te izbeşti de pământ şi să ratezi. - Douglas Adams

Indiferent de ceea ce fac femeile, trebuie s-o facă de două ori mai bine decât bărbaţii ca să fie considerate pe jumătate la fel de bune ca ei. Din fericire, asta nu e prea greu.

Toţi avem nevoie să credem în ceva. Eu cred că o să mai beau o bere.

Niciodată să nu mergi la un doctor căruia i-au murit plantele din birou.

Dacă nevastă-ta vrea să înveţe să conducă, nu-i sta în cale.

Bărbaţii ar trebui să fie ca batistele igienice: catifelaţi, bine mirositori şi de unică folosinţă.

Toată lumea vrea să meargă în Rai, dar nimeni nu vrea să moară.

Toată lumea are dreptul la o părere. Dar, vezi tu, a ta e idioată.

Singurul motiv pentru care cad pe ganduri este ca gandurile sunt un teritoriu necunoscut.

Nu sunt vegetarian pentru ca iubesc animalele, sunt vegetarian pentru ca urasc plantele.

Omul a inventat limbajul pentru a-si satisface nevoia de a se plange.

Am pareri proprii – foarte puternice, dar nu sunt intotdeauna de acord cu ele. - George Bush

Exista trei laturi ale unei situatii: partea mea, partea ta, si partea corecta.

Unul din lucrurile foarte bune la carti e ca unele au niste poze absolut fantastice. - Goerge W Bush

Exista o linie foarte fina intre a pescui si a sta pe mal ca un idiot.

Ideile bune nu stau in mintea unora pentru mult timp pentru ca nu le place singuratatea. Cunoastem viteza luminii, dar care este viteza intunericului?

Intotdeauna da nume care se termina cu vocala copiilor tai. Astfel, cand il urli, se va auzi bine.

Un coleg de serviciu a castigat o excursie in China. Acum e acolo si incearca sa castige o excursie inapoi.

Toate femeile sunt bune – bune de nimic, sau bune la ceva. - Miguel de Cervantes

CALATORUL SI UMBRA SA

OMENESC, PREA OMENESC

1. DESPRE ARBORELE STIINTEI. - Aproximare, dar nu adevar ; aparenta llibertatii, dar nu libertate ; din cauza acestor doua fructe, Arborele Stiintei nu risca sa fie confundat cu Arborele Vietii.

38. REMUSCAREA. - Remuscarea este ca un caine muscand dintr-o piatra - o prostie.

47. UN FEL DE ODIHNA SI CONTEMPLARE. - Fii atent ca odihna si contemplarea ta sa nu semene cu cele ale cainelui de langa tejgheaua macelarului. Frica nu-l lasa sa inainteze, dorinta il impiedica sa dea inapoi si deschide ochii mari, semanand cu o gura cascata.

51. A STI SA FII MIC. - Langa flori, ierburi si fluturi trebuiie sa sti sa te cobori la inaltimea unui copil, a carui statura de-abia le intrece. Dar noi, oamenii in varsta am crescut deasupra acestor lucruri si trebuie sa ne inclinam pana la ele ; cred ca ierburile ne urasc atunci cand le marturisim dragostea noastra. Cel care vrea sa se impartaseasca din toate cele bune trebuie sa poata avea ceasuri cand este mic (marunt).

55. ABILITATEA DE A SERVI. - Toti oamenii pe care ii numim practici au abilitatea specifica de a servi : tocmai acest lucru ii face practici, fie in folosul altora, fie pentru ei insisi. Robinson avea un servitor mai capabil decat Vineri : pe Crusoe.

59. CE INSEAMNA "SA FII INCAPATANAT". - Drumul cel mai scurt nu este drumul cel drept, ci acela pe care briza cea mai favorabila ne umfla panzele : asa ne invata regulile navigatiei. A nu te supune lor inseamna a fi incapatanat : fermitatea caracterului este aici stirbita de prostie.

64. CEA MAI NOBILA VIRTUTE. - In prima faza a umanitatii superioare,, cea mai nobila virtute este considerat actul de curaj, in a doua - dreptatea, in a treia - cumpatarea, iar in a patra - intelepciunea. In ce faza traim> ? In ce faza traiesti ?

67. OBISNUINTA CONTRASTELOR. - Observatia superficiala si inexacta vede in natura contraste (de ex. Opozitia dintre "cald" si "frig") peste tot acolo unde acestea nu exista, fiind vorba numai de diferente de grad. Acest prost obicei ne-a impins sa dorim sa intelegem si sa diferentiem, dupa aceste contraste, natura interioara, lumea morala si intelectuala. Sensibilitatea omului s-a incarcat cu nenumarate dureri, impietati, instrainari, rigiditati din pricina faptului ca vedeam contraste acolo unde nu erau tranzitii de stare.

86. SOCRATE. - Daca toate merg bine, va veni o vreme cand pentru a inainta pe calea moralei si a ratiunii in loc de Biblie vom consulta "Vorbele memorabile ale lui Socrate", iar Montaigne si Horatiu vor fi considerati initiatori si calauze in inteligenta acestui intelept mediator, cel mai simplu si mai viu dintre

toti, Socrate. In el se intalnesc caile diferitelor reguli filosofice, care sunt de fapt reguli pentru diferite personalitati (tipuri de…), fixate de ratiune si obisnuinta, toate culminand in bucuria de a trai si bucuria resimtita in fata propriului eu ; de unde am vrea sa incheiem ca participarea lui Socrate la toate temperamentele a fost semnul distinctiv al filosofiei sale - Socrate este superior fondatorului creestinismului prin seriozitatea sa vesela si prin acea intelepciune plina de buna dispozitie care este cea mai frumoasa stare a sufletului omenesc. In plus, si gandirea sa era superioara.

93. A AFISA INTELIGENTA. - Fiecare din cei care vor sa-si afiseze inteligenta lasa sa se inteleaga ca ar fi la fel generos de contrariul acesteia. Acest capriciu al anumitor Francezi spirituali, care consista in a adauga celor mai stralucitoare idei ale lor o urma de dispret orgolios, isi are originea in dorinta de a parea mai dotati decat sunt ; vor sa se risipeasca cu nonsalanta, istoviti oarecum de ofrandele continue, aduse din prea pline hambare.

108. RARE SARBATORI. - Concizie nezdruncinata, calm si maturiitate - cand vei gasi aceste calitati reunite la un autor, opreste-te si celebreaza o mare sarbatoare in mijlocul pustiului : va trece ceva timp pana vei mai simti din nou o bucurie atat de mare.

119. MIROS DE CUVINTE. - Fiecare cuvant are mirosul sau : exista o nepotrivire si o armonie a parfumurilor, deci si a cuvintelor.

121. PROMISIUNE SOLEMNA. - Nu mai vreau sa citesc un autor la care se observa ca a vrut sa scrie o carte. Nu voi mai citi decat pe aceia la care ideile au devenit pe neasteptate o carte.

129. SANATATEA GUSTULUI. - Cum de sanatatea nu este la fel de contagioasa ca boala, in general si mai ales in materie de gust ? Sau, exista epidemii de sanatate ?

148. STILUL GRANDILOCVENT SI CEEA CE-I ESTE SUPERIOR. - Se invata mai usor sa scrii cu grandilocventa decat sa scrii usor si simplu. Motivele se pierd in domeniul moral.

180. MAESTRII IN VREMEA CARTILOR. - Educatia in particular si educatia in grupuri mici se generalizeaza treptat, aproape ne putem dispensa de educator asa cum exista el astazi. Prieteni avizi sa stie, care vor impreuna sa dobandeasca o cunoastere, gasesc in vremea cartilor o voce mai simpla si mai naturala decat "scoala" si "maestrul".

192. FILOSOFUL OPULENTEI. - O gradinita, smochine, branza, si pe langa acestea, trei sau patru buni prieteni - aceasta a fost opulenta lui Epicur.

196. A TRAI SIMPLU. - Un gen de viata simpla este dificil astazi, este nevoie de mult mai multa reflectie si spirit inventiv decat cel pe care-l au oameni poate foarte inteligenti. Cel mai cinstit dintre ei va mai zice poate : "N-am vreme sa reflectez atat la aceasta chestiune. Genul de viata simplu e pentru mine un scop prea nobil, vreau sa astept pana ce oameni mai intelepti decat mine il gasesc".

204. FINALITATE SI SCOP. - Nu orice finalitate este un scop. Finalul melodiei nu este si scopul sau, dar, in ciuda acestui lucru, daca melodia nu s-a sfarsit, nu si-a atins scopul. Un simbol.

206. UITAREA INTENTIILOR. - Calatorind, uitam in general scopul deplasarii. Asa cum orice meserie e aleasa si practicata ca mijloc pentru atingerea unui scop, dar continuata ca si cum si-ar fi siesi scopul suprem. Uitarea intentiilor este cea mai frecventa prostie din cate exista.

210. EXCES DE AROGANTA. - Exista oameni atat de aroganti incat nu stiu sa laude un mare om pe care-l admira altfel decat reprezentandu-l ca o treapta ori un nivel de trecere care duce la ei insisi.

219. DELOC SEDENTAR. - Oricare ar fi multumirea de a locui inntr-un orasel, ne simtim impinsi, la rastimpuri si din cauza ei, sa fugim spre cea mai solitara si ascunsa natura : asa se intampla atunci cand credem ca ne cunoastem prea bine oraselul. Dar in acel moment, pentru a ne odihni dupa aceasta natura, sfarsim prin a ne intoarce in marele oras. E de ajuns sa luam cateva inghitituri pentru a ghici drojdia care se ascunde pe fundul cupei sale - iar cercul peregrinarilor se redeschide, incepand cu oraselul. Astfel traiesc oamenii moderni : in toate au prea multa profunzime pentru a fi sedentari, ca oamenii altor vremuri.

235. OMUL SOCIABIL. - "Ma pot suferi cu greu" spunea cineva pentru a-si putea explica atractia spre societate. "Stomacul societatii este mai bun decat al meu, el ma suporta".

236. A INCHIDE OCHIUL SPIRITULUI. - Daca suntem exersati si obisnuiti sa reflectam la propriile actiuni, vom fi, totusi, fortati sa inchidem ochiul interior in timpul actiunii (scriind o scrisoare, mancand or band).

Chiar si in conversatiile cu oamenii medii trebuie sa poti sa gandesti inchizand ochiul spiritului - este singura cale de a atinge si a intelege gandirea medie. Aceasta actiune de reprimare a vazului se poate indeplini in mod sensibil si voluntar.

241. CUM FOLOSESTE GANDITORUL O CONVERSATIE. - Fara a fi tocmai un bun ascultator, poti auzi multe daca ai invatat sa vezi bine - prefacandu-te pierdut din vedere pentru un anumit timp. Dar oamenii nu stiu sa foloseasca o conversatie ; se concentreaza prea mult la ceea ce vor sa spuna si sa raspunda, in timp ce adevaratul auditor se multumeste uneori sa raspunda provizoriu si sa spuna cate ceva, ca un aconto dat politetii, luand dimpotriva in memoria sa plina de ascunzatori ceea ce celalalt a formulat, plus tonul si atitudinea pe care le-a adus in discurs. In conversatia obisnuita fiecare crede ca orienteaza discutia ca si cum doua vase care navigheaza unul langa celalalt si care se ciocnesc din cand in cand s-ar iluziona ca merg inaintea ori chiar il remorcheaza pe celalalt.

249. POZITIV SI NEGATIV. - Acest ganditor n-are nevoie de cineva pentru a-l combate : o face chiar el.

263. CALEA EGALITATII. - O ora de urcare in munti face din ticalos si din sfant doua creaturi aproape asemanatoare. Oboseala este calea cea mai scurta spre egalitate si fraternitate - libertatea se adauga si ea in timpul somnului.

267. NU EXISTA EDUCATORI. - Ca ganditor n-ar trebui vorbit decat despre educatia de sine. Educarea tineretii dirijata de altii este, fie o experienta pe ceva necunoscut si de necunoscut, fie o nivelare din principiu, pentru a crea fiinta noua, oricare ar fi aceasta, conforma obiceiurilor, uzantelor dominante : in ambele cazuri exista ceva nedemn de ganditor, este opera parintilor si pedagogilor pe care cineva loial si indraznet i-a numit inamicii nostri naturali. Cand suntem de multa vreme educati potrivit parerilor lumii, sfarsim intr-o zi prin a ne descoperi pe noi insine : atunci incepe sarcina ganditorului, atunci e vremea sa-i cerem ajutorul - nu ca educator, ci precum cineva care s-a crescut pe sine si are experienta.

282. PROFESORUL ESTE UN RAU NECESAR. - Cat mai putine persoane sa stea intre spiritele productive si spiritele insetate de a primi ! Caci intermediarii falsifica aproape involuntar hrana pe care o transmit : in plus, cer prea mult pentru ei in schimbul medierii, interes, admiratie, timp, bani si altele de care sunt astfel private spiritele originale, productive. - Profesorul trebuie intotdeauna privit ca un rau necesar, ca si negustorul : un rau care trebuie redus cat mai mult. Situatia defectuoasa intalnita in Germania de astazi are poate ca principala cauza faptul ca exista prea multi cei care vor sa traiasca, sa traiasca bine, din comert (deci care cauta sa scada cat mai mult pretul producatorului si sa-l creasca pe cel al consumatorului, pentru a obtine profit cat mai mare din pierderile amandurora). Tot astfel putem cauta

cu certitudine unul dintre motivele mizeriei intelectuale in numarul exagerat de profesori : din cauza lor se invata atat de putin si prost.

298. PRACTICA INTELEPTULUI. - Pentru a deveni intelept, trebuie sa vrei ca unele evenimente sa aiba loc de-a lungul vietii tale, deci sa te arunci in vartejul lor. Este adevarat ca e foarte periculos : multi "intelepti" au fost devorati de evenimente.

300. UN SINGUR LUCRU E NECESAR. - Atunci cand esti inteligent, ceea ce trebuie sa conteze mai mult e o inima plina de bucurie. - Iata ! adauga cineva, atunci cand esti inteligent, ce avem de facut mai bine este sa fim intelepti.

301. UN SEMN DE DRAGOSTE. - Cineva spunea : "Exista doua persoane la care nu m-am gandit niciodata in mod profund : acesta este un semn de afectiune fata de ele".

305. CEA MAI NECESARA GIMNASTICA. - Absenta stapanirii de sine in situatii banale, anihileaza treptat facultatea de stapanire de sine in situatii importante. Daca, cel putin o data in viata nu ti-ai refuzat ceva banal, fiecare zi este prost folosita si devine un pericol pentru ziua urmatoare : daca vrei sa-ti pastrezi bucuria de a-ti fi propriul stapan, aceasta gimnastica este indispensabila.

307. CAND TREBUIE SA-TI IEI LIBER. - Trebuie sa-ti iei liber, cel putin pentru un timp, daca vrei sa cunosti si sa masori. Numai dupa ce ai parasit orasul realizezi ca turnurile se inalta deasupra caselor.

324. A DEVENI GANDITOR. - Cum ar putea deveni un ganditor cineva ce nu-si poate petrece cel putin un sfert din zi fara pasiuni, fara oameni si fara carti ?

328. PROFUNZIME SI PLICTISEALA. - Pentru oamenii profunzi, ca si pentru fantanile adanci, este nevoie de un anumit timp pentru ca obiectul aruncat sa atinga fundul. Privitorii care, in general, nu asteapta prea mult timp, isi imagineaza ca astfel de oameni sunt duri si insensibili - sau, mai mult, ca sunt plictisitori.

337. EROISMUL. - Eroismul inseamna a face lucruri mari (sau a nu face ceva intr-un mod maret), fara a avea, in lupta cu altii, sentimentul ca te gasesti inaintea altora. Eroul poarta in el, in limitele de netrecut, desertul si Pamanturile Sfinte spre care trebuie sa se indrepte.

348. CU CE PUTEM MASURA INTELEPCIUNEA. - Surplusul de intelepciune se masoara cu aceeasi unitate cu care masuram diminuarea fierii.

ASA GRAIT-A ZARATHUSTRA

PROLOGUL LUI ZARATHUSTRA

1

Pe vremea aceea, cand Zarathustra ajunsese la varsta de 30 de ani, isi parasi tara si tinuturile natale ducandu-se in munti. Acolo se inveselea cu gandul si singuratatea, si vreme de 10 ani nu se simti ostenit cu o astfel de viata. Dar in sfarsit inima i se preschimba si – intr-o buna dimineata trezindu-se o data cu zorii zilei – apuca inspre soare-rasare, caruia ii grai astfel :

- O, mare astru ! Ce fericire ai mai avea tu, de n-am fi noi aceia pe care ne luminezi ?

De 10 ani de cand tot vii spre pestera mea, te-ai fi simtit satul si de lumina ta si de drumul acesta, de n-as fi fost eu, vulturul si sarpele meu. Dar noi te asteptam in fiecare dimineata, iti luam prisosul si pentru aceasta te binecuvantam. Uite ! m-am dezgustat de intelepciunea mea, intocmai ca albina care a strans prea multa miere. Am nevoie de maini care se intind.

As vrea sa daruiesc si sa impart pana ce inteleptii din sanul oamenilor vor fi iarasi veseli in nebunia lor, iar saracii – fericiti in avutia lor. Iata pentru ce trebuie sa ma pogor in adancuri, cum faci tu seara cand te duci dincolo de mari, ducand lumina ta de partea cealalta a lumii, o, astru ce reversi avutia !...

Trebuie sa dispar si eu ca si tine, sa ma culc, cum spun oamenii catre care vreau sa ma cobor. Binecuvanteaza-ma, deci, ochi linistit care poate vedea fara dusmanie, chiar o fericire nemarginita ! Binecuvanteaza pocalul ce vrea sa se reverse, pentru ca toata apa aurita in curgerea ei, sa duca pretutindeni oglindirea bucuriei tale !...

Uite ! aceasta cupa vrea sa se goleasca iarasi, iar Zarathustra vrea sa fie din nou om...

Astfel incepu coborasul lui Zarathustra.

2

Zarathustra cobori singur muntii si nu intalni pe nimeni. Dar cand ajunse in paduri, deodata se ivi inaintea lui un mosneag care-si parasise sfanta lui coliba, ca sa caute radacini in padure. Si batranul grai astfel lui Zarathustra :

- Nu mi-i necunoscut drumetul acesta ; uite ani si ani de cand trecut-a el pe aici si se chema Zarathustra, dar s-a schimbat... Pe vremea aceea iti duceai cenusa in munti : azi vrei sa-ti duci focul in vale ? Nu te temi de pedeapsa incendiatorilor ? Da, il recunosc pe Zarathustra. Ochiul lui e limpede si pe buza lui nu se vadeste nici o zbarcitura de dezgust. Nu inainteaza el ca un dantuitor ?

Zarathustra s-a preschimbat, Zarathustra s-a prefacut in copil, Zarathustra s-a desteptat : ce vei face tu acum pe langa aceia ce dorm ? Vietuiai in singuratate ca intr-o mare – si marea te legana. Spre nenorocul tau vrei sa te cobori pe pamant ?

Spre nefericirea ta vrei sa-ti tarasti iarasi tu insuti trupul ?

Zarathustra raspunse :

- Iubesc oamenii.

- Pentru ce oare, glasui inteleptul, dusu-m-am in codri si singuratate ? Nu oare pentru ca iubeam prea mult oamenii ? Acum il iubesc pe Domnul – nu mai iubesc deloc oamenii. Omul e pentru mine un ce prea nedesavarsit. Dragostea omului m-ar putea ucide.

Zarathustra raspunse :

- Vorbit-am eu despre iubire !... Vreau sa fac un dar oamenilor.

- Nu le darui nimic, rosti sfantul. Ci mai bine ia-le ceva si ajuta-le sa ti-l duca tot ei, nimic nu le va fi mai pe plac in afara de lucrul acesta : sa-ti faca si tie bine !... Iar de vrei sa le dai, nu le da nimic mai mult decat o pomana si asteapta ca ei sa ti-o ceara !...

- Nu, raspunse Zarathustra, eu nu fac pomeni. Nu-s destul de sarac pentru aceasta.

Sfantul prinse a rade de Zarathustra si grai astfel :

- Incearca atunci sa-i faci sa-ti primeasca comorile. Ei nu se incred in singuratici si nu cred ca noi venim sa le dam. In auzul lor pasii singuraticului rasuna prea straniu de-a lungul strazilor. Neincrezatori ca noaptea, culcati in paturile lor, auzind pe omul ce umbla cu mult inainte de rasaritul soarelui, ei se intreaba, poate, unde se furiseaza hotul acesta ? Nu te duce printre oameni, ramai in codru !... Du-te mai bine printre dobitoace ! De ce nu vrei sa fii ca mine : urs printre ursi, pasare intre pasari ?

- Si ce face sfantul in paduri ? intreba Zarathustra, iar sfantul raspunse :

- Fac cantece si le cant ; iar cand fac cantecele rad, plang si murmur : astfel preamaresc pe Domnul. Cu cantecele, plansetele, rasetele si soaptele, aduc multumita Domnului, care este Dumnezeul meu. Totusi, tu ce dar ne aduci ?

Cand auzi Zarathustra cuvintele acestea, saluta pe sfant si-i spuse :

- Ce as avea sa-ti dau ? Lasa-ma sa plec mai degraba, pentru ca sa nu-ti iau nimic !

Si asa se despartira unul de altul, batranul si barbatul, razand cum ar rade doi baietandri.

Iar cand Zarathustra ramase singur, isi grai astfel inimii :

-Sa fie cu putinta ! Acest sfant unchias n-a auzit vorbindu-se inca in padurea lui ca Dumnezeu a murit !

3

Mai apoi sosi vremea cand Zarathustra poposi in orasul vecin, cel mai aproape de paduri, unde intalni o mare multime stransa in piata publica : caci se vestise ca un dantuitor pe franghie se va arata. Si Zarathustra grai poporului spunandu-i :

- Va propovaduiesc pe supraom. Omul e un ce care trebuie suprainaltat. Ce ati facut voi, oare, pentru a-l reinalta ? Toate fapturile au faurit pana in prezent cate ceva mai presus de ele ; voiti oare sa fiti voi reflexul acestul mare talaz, ba chiar mai mult : sa va reintoarceti la dobitoc, decat sa suprainaltati omul ? Ce este maimuta pentru om ? O bataie de joc ori o dureroasa rusine. Si aceasta pare sa fie omul pentru supraom : o bataie de joc sau o dureroasa rusine. Ati strabatut drumul viermelui pana la om si v-a ramas mult din rama. Odinioara erati maimuta iar acum omul e mai mult maimuta decat insasi maimuta. Insa cel mai intelept dintre voi nu e, el insusi, decat un ce ravasit, subred, faurit dintr-o planta si o naluca. Cu toate acestea spusu-v-am eu sa fiti naluca ori planta ? Iata, eu va predic pe supraom !

Supraomul e intelesul pamantului. Fie ca vointa voastra sa va spuna ca Supraomul cauta sa fie rostul pamantului. Va conjur, fratii mei, sa ramaneti credinciosi pamantului si sa nu credeti in acei ce va graiesc despre sperantele suprapamantesti ! Acestia sunt otravitori - fie c-o stiu sau nu. Acestia sunt otravitorii vietii, niste muribunzi si niste otraviti ei insisi din aceia de care pamantul insusi e obosit : duca-se deci !...

Altadata blestemul impotriva lui Dumnezeu era cea mai mare faradelege, dar Dumnezeu a murit si cu el pierit-au si defaimatorii lui. Ceea ce e mai grozav acum e a defaima pamantul si a pretui maruntaiele nepatrunsului mai mult decat rostul pamantului insasi !

Odinioara sufletul privea trupul cu dispret si atunci nimic nu era mai maret decat dispretul acesta : si-l voia slab, uracios, inflamanzit ! In chipul acesta se gandea sa-i scape si lui si pamantului !... O ! sufletul acesta era el insusi slab, uracios si infometat : si pentru dansul cruzimea era o placere !... Ci voi, fratii mei, spuneti-mi : ce vesteste trupul vostru sufletului ? Nu este acel suflet al vostru saracia, murdaria si vrednica de mila multumire de sine ? Adevar graiesc voua ca omul este un fluviu necurat. Trebuie sa devina ocean pentru ca sa poata sa primeasca, fara sa se murdareasca, un fluviu necurat.

Iata, eu va predic supraomul : el este oceanul ; in el se poate scufunda marele vostru dispret. Ce vi se poate intampla mai sublim ? E ceasul marelui dispret. Ceasul cand fericirea voastra insasi se preface in dezgust, totul ca si judecata si virtutea voastra.

E ora cand va spuneti : „Ce-mi pasa de fericirea mea ? Ea e saracie, murdarie si vrednica de mila multumire de sine.

Ci fericirea mea ar trebui sa indreptateasca existenta insasi !”

E ceasul cand va spuneti : „Ce-mi pasa de judecata mea ? Este ea lacoma de stiinta, ca leul de hrana ? E saracie, murdarie si vrednica de mila multumire de sine ?”

E ora cand va spuneti : „Ce-mi pasa de virtutea mea ! Ea nu m-a facut inca sa aiurez. Cat de obosit sunt de binele si raul meu !... Toate acestea sunt saracie, murdarie si vrednica de mila multumire de sine”.

E ceasul cand va spuneti : „Ce-mi pasa de dreptatea mea !... Nu vad c-as fi carbune arzand ; dar ca dreptul e carbune aprins !”

E ora cand va ziceti : „Ce-mi pasa de mila mea ! Mila nu-i oare crucea pe care se tintuieste acelacare iubeste oamenii ? Si mila mea nu e o crucificare”.

Vorbitu-v-am astfel ? Ati ras voi asa ? Vai, de ce nu v-am auzit strigand astfel ? Nu pacatele voastre – ci multumirea aceea care striga impotriva cerului, e zgarcenia insasi chiar in pacatele voastre care striga la ceruri ! Unde-i deci fulgerul ce v-ar linge cu limba lui ? Unde-i nebunia ce-ar trebui sa v-o inoculeze ?

Iata, eu va propovaduiesc Supraomul : el este fulgerul, el este aceasta nebunie !...

Cand Zarathustra spuse acestea, un oarecine din multime striga :

-Am auzit vorbindu-se indeajuns despre dantuitorul pe funie ; arata-ni-l ca sa-l vedem acum !...

Si poporul rase de Zarathustra ; dar dantuitorul pe franghie, care credea ca se vorbise despre dansul, se puse pe lucru.

4

In timpul acela Zarathustra privea norodul si se mira. Apoi grai :

- Omul e o franghie intinsa intre dobitoc si supraom, o franghie peste o prapastie. E primejdios sa treci de partea cealalta, periculos sa ramai in cale, primejdios sa te uiti indarat – fior si oprire periculoasa. Ceea ce este mare in om, e ca el este o punte si nu un tel : ceea ce se poate iubi in om e ca el este o trecatoare si un povarnis.

Imi plac aceia care nu stiu sa traiasca altcum decat pentru a disparea caci ei trec dincolo.

Iubesc pe marii defaimatori, pentru ca sunt marii adoratori, sagetile dorului spre celalalt taram.

Iubesc : pe aceia ce nu cerceteaza dincolo de stele un motiv pentru a pieri sau ca sa se ofere drept jertfa ; dar acei ce nu se jertfesc pamantului, pentru ca intr-o zi pamantul sa apartina Supraomului.

Iubesc pe acela ce vietuieste pentru ca sa cunoasca si care vrea sa cunoasca, pentru ca intr-o zi sa traiasca Supraomul. Caci astfel isi voieste propriul sau amurg.

Drag mi-i cel ce-si iubeste virtutea : caci virtutea e o vointa a povarnisului si o sageata a dorintei.

Iubesc pe cel ce nu-si pastreaza pentru sine decat o particica din spiritul sau, dar care vrea sa fie in intregime duhul virtutii sale : caci astfel strabate puntea cu mintea.

Iubesc pe cel ce face din virtute inchinarea si destinul sau : caci numai asa, din pricina virtutii, va voi sa vietuiasca inca si sa nu traiasca.

Iubesc pe cel ce nu vrea sa aiba prea multe virtuti. Sunt mai multe virtuti intr-o singura virtute, decat in doua : e un nod de care se agata destinul.

Iubesc pe acel a carui inima se iroseste, pe cel ce nu vrea sa inapoieze nimic nici sa i se multumeasca : el da pururi si nu vrea sa pastreze ceva.

Iubesc pe cel ce se rusineaza vazand degetul lasat in jos in favoarea lui si care, atunci s-ar intreba : „sunt asadar un fals jucator ?” – caci vrea sa piara.

Iubesc pe cel ce samana cuvinte aurite in drumul operelor sale si pe cel care se tine de cuvant mai mult decat fagaduieste : caci isi vrea amurgul.

Iubesc pe cel care indreptateste pe aceia ce vor veni si pe cel care mantuie pe cei din trecut, caci el voieste ca cei din prezent sa-l faca sa piara.

Iubesc pe cel ce iubindu-si idolul, il pedepseste pentru ca mania zeului sau trebuie sa-l faca sa piara.

Iubesc pe cel cu sufletul profund, chiar in rana, pe acel pe care o mica intamplare il poate face sa piara : caci asa, fara sovaire, trece-va el puntea.

Iubesc pe cel a carui inima se revarsa pana intr-atat incat se uita pe sine insusi, si pana acolo ca toate sa fie in el : astfel toate lucrurile vor ajunge povarnisul lui.

Iubesc pe cel cu inima si duhul liber ; astfel capul nu-i va sluji de maruntaiele inimii, iar inima il va tari spre amurg.

Iubesc pe toti cari sunt ca picaturile greoaie ce cad, una cate una, dintr-un nour ce pluteste asupra oamenilor : ele vestesc fulgerul ce vine si dispar ca niste visari.

Iata, eu sunt un vestitor al fulgerului, o greoaie picatura din nori : dar acest fulger se cheama Supraomul.

5

Dupa ce spuse aceste cuvinte Zarathustra privi iarasi norodul si tacu, apoi isi grai inimii sale :

- Iata-i pe aceia ce s-au pus pe rasete, ei nu pricep nimic ; nu eu sunt graiul ce trebuie urechilor lor. Trebuie oare ca mai intai sa le sfasii urechile, pentru ca sa se deprinda a intelege cu ochii ? Trebuie oare sa fac zgomot ca tambalagii si propovaduitorii de posturi ? Sau nu au incredere decat in baiguieli ? Si totusi au ceva de care sunt mandri. Cum numesc ei acest ceva de care sunt mandri ? Il numesc civilizatie, e ceea ce-i deosebeste de pazitorii de capre. De aceea nu le place, cand vorbeste cineva despre dansii, sa auda cuvantul „dispret” : Grai-voi deci mandriei lor. Le voi vorbi despre ceea ce e mai de dispretuit : vreau sa zic despre ultimul om.

Si astfel Zarathustra prinse a glasui poporului...

E vremea ca omul sa-si fixeze siesi telul. E timpul ca omul sa sadeasca samanta sperantei celei mai de seama. Acum pamantul e inca destul de bogat. Dar solul acesta va fi sarac intr-o zi si sterp si nici un arbore nu va mai putea creste. Vai ! Veni-vor vremile cand omul nu va mai arunca sageata dorintei sale, peste capetele oamenilor ; cand coarda arcului sau nu va mai sti sa vibreze ! Adevar va spun voua : e nevoie sa mai purtati in sinea voastra haosul, pentru ca sa se poata naste o stea dantuitoare. Si-n adevar graiesc voua : in voi purtati haosul. Vai !... E aproape vremea cand omul nu va mai naste stele pe lume. Vai ! S-a apropiat timpul celui mai vrednic de dispret din tot ce e printre oameni, si care nu mai este in stare sa se dispretuiasca pe sine.

Iata, vi-l arat pe cel din urma om !

Iubire ? Creatiune ? Dorinta ? Stea ? Ce sunt toate astea ? Asa se intreaba omul de apoi clipind din ochi. Atunci pamantul se va fi micsorat si va tupai pe suprafata lui cel din urma om, care micsoreaza tot.

Rasa lui e indestructibila ca si a plosnitelor ; omul de apoi traieste mai mult ca oricare altul.

„Noi am nascocit fericirea” zic oamenii de apoi si clipesc din ochi. Ei au parasit tinuturile unde le era greu sa vietuiasca : caci aveau nevoie de caldura. Iubim aproapele si ne lipim de dansul : caci avem nevoie de caldura. A cadea bolnav si a fi neincrezator, trece drept un pacat in ochii lor : de aceea inainteaza cu prevedere numai un nebun se impiedica de pietre si oameni ! Un pic de otrava de aici, de dincolo, ca sa-si procure niscai visuri placute ; in sfarsit multe otravuri pentru a muri dupa plac. Mai muncesc pentru ca munca e o distractie ; dar vegheaza ca distractia sa nu-i slabeasca cumva.

Sa nu fie nici sarac nici bogat : astea sunt stari de lucruri prea chinuitoare. Cine ar mai voi sa ocarmuiasca ? ba si mai mult, cine ar vrea sa se supuna ? Doua stari de lucruri chinuitoare !... Nici un pastor, dar nici o singura turma ! Fiecine vrea acelasi lucru : toti sunt deopotriva : cine are alte simtaminte merge cu deplina voie buna la balamuc. Odinioara lumea toata era nebuna, spun cei mai de seama, si clipesc din ochi. Cel prevazator stie tot ce s-a intamplat in trecut : numai astfel isi poate rade de toate necontenit. Se cearta dar repede se impaca, pentru ca nu trebuie sa-si strice stomacul. Isi are cate o mica placere in timpul zilei si una in timpul noptii : dar isi respecta sanatatea. „Noi am nascocit fericirea” spun oamenii de apoi si clipesc din ochi.

Aici se termina intaia cuvantare a lui Zarathustra, aceea care se mai numeste si „Prologul” : caci aci a fost intrerupt de chiotele de bucurie ale multimii :

- Da-ne pe acest om de apoi, o ! Zarathustra, strigau ei, fa-ne aidoma cu acesti oameni de apoi ! Ne vom socoti razbunati in privinta Supraomului ! Si tot poporul se bucura si plescaia din limba. Totusi Zarathustra se mahni si-si grai inimii sale :

- Ei nu ma pricep : nu sunt eu acela care poate grai urechilor lor... Am vietuit – fara indoiala – prea mult in munti, am ascultat prea mult izvoarele si arborii : si glasuiesc acum ca unor pastori de capre. Nemiscat e sufletul meu si luminos ca muntele in lumina diminetii, ci ei ma socotesc ca pe o inima rece si un caraghios al batjocurilor lor.

Si iata-i pe cai cari ma privesc si rad : si in vreme ce rad, ma si urasc. Gheata este rasul lor.

[...]

PARTEA INTAI

PARABOLELE LUI ZARATHUSTRA

2. DESPRE TRONUL VIRTUTILOR

I se vorbea cu laude lui Zarathustra despre un invatat care propovaduia despre somn si virtute, si din aceasta pricina incarcat era de cinuri si rasplatiri, inconjurat de tot tineretul ce se imbulzea in preajma catedrei lui dascalesti.

La el se duse Zarathustra si cu toti tinerii impreuna asezatu-s-a in fata catedrei si astfel grait-a invatatul.

- Cinstiti somnul si respectati-l ! E cel mai de seama bun. Feriti-va de toti acei care dorm rau si se trezesc noaptea. Hotul, el insusi, se rusineaza in fata somnului. Pasii lui se furiseaza pururea foarte inabusiti in toiul noptii iar paznicul de noapte e un nerusinat, si cu nerusinare isi poarta fluierul. Nu-i putin lucru sa stii dormi : trebuie sa stii veghea toata ziua, ca sa poti dormi bine. De 10 ori pe zi trebuie sa te invingi tu insuti : e dovada unei osteneli puternice si e macul sufletului. De 10 ori sa te impaci cu tine insuti ; caci daca e amaraciune in a se lupta cu sine, cel ce nu s-a impacat cu sine doarme rau. Trebuie sa gasesti 10 virtuti in timpul zilei ; altcum canta-vei adevaruri in timpul noptii si sufletul tau ramanea-va infometat. De 10 ori pe zi cata sa fii vesel : altcum stomacul tau, acest parinte al supararii, te va nelinisti in timpul noptii. Putini stiu asta, dar cata sa ai toate virtutile pentru ca sa dormi bine. Marturisi-voi falsa dovada ? Savarsi-voi o preacurvie ? Pofti-voi la slujnica vecinului meu ? Toate rau imbina-se-vor cu somnul cel bun. Si chiar de ai avea toate virtutile, cata un lucru sa-l intelegi : trimite de timpuriu virtutile la culcare. Nu trebuie sa se certe intre ele, dragutele de femeiusti ! si mai cu seama din pricina ta, nefericitule ! Pace lui Dumnezeu si vecinului, asa voieste somnul cel bun. Si pace cu vecinul diavolului ! Altcum iti vei zadarnici noaptea de-a surda. Cinste si supunere atotputerniciei, ba chiar

atotputerniciei ce schioapata ! Asa o voieste somnul cel bun. E a mea vina ca puterii ii place sa umble pe picioare ce schioapata ? Cel ce duce la pasune oile in pajistea inverzita, pururi fi-va un mai bun pastor : asa voieste somnul cel bun. Nu vreau nici multe cinstiri, nici comori : produc multa fiere. Dar fara un bun renume si o comoara cat de mica, dormi rau. Mai placuta mi-i o societate mica decat una rea : totusi ea trebuie sa vina si sa plece la timp nimerit ; astfel o voieste somnul cel bun.

Mult mi-s dragi cei saraci cu duhul : ei grabesc somnul. Fericiti sunt mai cu seama cand dreptate li se da. Astfel se scurge ziua pentru cei virtuosi. Cand vine noaptea ma pazesc sa chem somnul ! Nu vrea sa fie chemat, el care stapan al virtutilor este ! Ci cuget la ceea ce am facut si gandit in timpul zilei. Rumegandu-mi gandurile ma intreb cu rabdarea unei vite si ma intreb : Asadar cari fost-au ale tale 10 izbanzi asupra ta insuti ? Si cari fost-au cele 10 hohote de ras cu care desfatatu-s-a inima ta ? Si socotind astea, leganat de 40 de ganduri, somnul se agata ca din senin de mine, somnul pe care nu l-am chemat, stapanul virtutilor. Somnul navaleste asupra ochilor, si ochii mei se inchid. Somnul imi atinge gura si ea inchisa imi ramane. In adevar, cu pasi usori se strecoara pana la mine hotul cel mai drag si-mi fura gandurile : raman acolo in picioare, prostit cu desavarsire, aidoma pupitrului acesta.

Ci multa vreme nu stau in picioare, ci ma si lungesc.

Cand il auzi Zarathustra pe invatat graind asa prinse a rade in inima sa, caci o lumina se inaltase in el – si astfel glasui inimii sale, careia ii spuse :

- Inteleptul acesta smintit imi pare cu cele 40 de ganduri ale lui, dar mi se pare ca pricep bine rostul somnului. Fericit cel ce salasluieste langa inteleptul acesta !... Un atare somn molipsitor este chiar printr-un zid gros. Chiar de pe catedra lui de dascal o vraja se desprinde, si nu in dar asezatu-s-au tinerii la picioarele propovaduitorului virtutii. Intelepciunea lui spune : vegheaza ca sa poti dormi. Si adevar spun voua ca, daca viata n-ar avea un talc si ar trebui sa aleg un ce de neinteles, mi s-ar parea vrednic de alegerea mea. Acum pricep lamurit de ce se cauta odinioara mai intai de toate dascalii virtutii.

Semn bun : se cauta virtuti incununate cu maci !...

Pentru toti inteleptii de pe catedre, inteleptii astia atat de laudati, intelepciunea era somnul fara de visuri : un mai bun talc al vietii ei nu cunosteau. Iar in zilele noastre mai sunt inca multi de aceia cari se aseamana acestui propovaduitor al virtutii, si nu-s totdeauna atat de cinstiti ca dansul : dar le-a trecut vremea. Nu vor mai ramane multa vreme in picioare, caci doborati vor fi.

Fericiti cei ce-au atipit : caci adormi-vor in curand.

Astfel grait-a Zarathustra...

[...]

7. DESPRE A CITI SI A SCRIE

Din tot ce s-a scris, imi place numai ceea ce se scrie cu propriul sange. Scrie asa si vei invata sa stii ca sangele este oprit. Nu-i lesne sa pricepi sangele strain : urasc pe toti trandavii cititori. Acel care cunoaste pe cititor nu mai face nimic pentru aceasta.

Inca un veac de cititori si duhul insusi va duhni.

Ca oricine are dreptul sa invete sa citeasca, strica cu vremea nu numai scrisul ci si gandul. Odinioara duhul era Dumnezeu, apoi prefacutu-s-a in om, acum alcatuieste natul de rand. Acela care a scris invatamintele cu sangele lui si cu proverbele, nu vrea sa fie citit ci inteles cu inima. Drumul cel mai scurt in munti duce de la un pisc la altul : dar ca sa urmezi aceasta cale trebuie sa ai picioare lungi. Pildele trebuie sa fie piscuri si acei catre cari vorbi-vor, sa fie oameni mari si voinici. Aerul usor si curat, primejdia apropiata si duhul plin de o veselie rautacioasa : toate acestea se imbina de minune. In preajma mea vreau sa am spiridusi, caci sunt indraznet. Cutezanta care izgoneste nalucile isi faureste proprii sai potrivnici, curajul vrea sa rada. Nu-mi mai leg sufletul cum o faceti voi, norul acesta ce-l vad deasupra mea, aceasta bezna si povara de care rad, e norul furtunii voastre. Cand nazuiti sa va inaltati, cautati in inaltime, iar eu privesc in jos fiindca m-am inaltat. Care din voi poate rade si sa se inalte totodata ?

Acel ce pluteste deasupra celor mai inalti munti rade de toata tragedia si jelania vietii.

Indraznet, nepasator si zeflemisitor, naprasnic – asa ne vrea intelepciunea : ea e femeie si nu poate iubi decat un razboinic. Imi spuneti : „E greu de indurat viata”. Dar pentru ce ati avea dimineata mandria iar seara supunerea ? Viata e tare greu de suportat : dar sa n-aveti chipul asa de gingas. Suntem cu totii magari si magarite de poveri. Ce avem noi in clin sau in maneca cu bobocul de trandafir care tremura pe creanga pentru ca-l apasa o picatura de roua !

E drept ca ni-i draga viata, dar nu pentru ca suntem obisnuiti cu viata, ci cu dragostea. E pururi o picatura de nebunie in dragoste. Dar intotdeauna e un pic de judecata in nebunie.

Si pentru mine, chiar pentru mine cel ales, imi pare ca fluturi si baloane de sapun si tot ce li se aseamana printre oameni, cunosc mai bine fericirea. Cand vede zburand aceste mici vietati usoare si nebunatice, incantatoare si nelinistite, Zarathustra e ispitit sa planga si sa cante. N-as putea crede decat intr-un Dumnezeu care ar sti sa dantuiasca.

Dar cand mi-am vazut diavolul, l-am gasit prea serios, tacut, adanc si maret ; era duhul greutatii, prin care toate se prabusesc. Nu prin manie ci cu rasul poti ucide. Inainte, sa ucidem duhul poverii !

Eu m-am deprins sa umblu, de atunci alerg mereu. Am invatat sa zbor, de atunci incoace nu vreau sa fiu imboldit ca sa-mi schimb locul.

Sunt usor, acum zbor, ma vad mai presus de mine insumi, acum un Dumnezeu dantuieste in mine.

Asa grait-a Zarathustra.

8. DESPRE COPACUL DE PE MUNTE

Zarathustra bagase de seama ca un tanar se ferea de el. Si cum intr-o seara o luase singur inspre muntele ce predomina orasul „Vaca multicolora”, iata ca gasi in calea lui pe tanarul cu pricina, rezemat de un copac, privind cu o cautatura ostenita valea. Zarathustra cuprinse cu bratul copacul de care se rezemase tanarul, caruia astfel ii grai :

- Daca as voi sa zgudui copacul acesta cu mainile, n-as putea s-o fac. Ci vantul pe care nu-l vedem, il framanta si-l incovoaie cum ii place. Tot asa si noi suntem incovoiati si framantati de niste maini nevazute. Atunci tanarul se scula incremenit si-i spuse : „Aud pe Zarathustra si tocmai la el ma gandeam”.

- De ce te inspaimanta lucrul asta ? Lucrul asta e in om ca si in copac. Cu cat mai mult vrei sa te inalti spre inaltimi si seninatate, cu atat mai adanc se afunda radacinile in pamant, in bezna si prapastie, - in rau.

- Da, in rau ! exclama tanarul. Cum e cu putinta sa-mi fi patruns sufletul ?

Zarathustra prinse a zambi si grai : Sunt suflete pe care n-ai sa le ghicesti nicicand, afara doar de le vei nascoci.

- Da, in rau ! exclama mereu tanarul. Spuneai adevarul, Zarathustra. Nu ma mai incred in mine insumi, de cand vreau sa urc in inaltime si nimeni nu se mai increde in mine, - de unde poate deci izvori lucrul acesta ? Ma schimb prea iute : prezentul respinge trecutul meu. Ades sar treptele cand urc, ceea ce treptele nu mi-o iarta. Cand sunt in inaltimi, pururea singur ma aflu. Nimeni nu-mi graieste, fiorii singuratatii ma fac sa tremur. Ce cat asadar acolo pe culmi ? Dispretul si dorinta mea cresc laolalta ; cu cat ma ridic cu atat mai mult dispretuiesc pe cel ce se inalta. Ce vrea el, ce cata in inaltimi ? Ce rusine mi-e de urcarea mea si de pasii mei falsi ! Cum mai rad de rasuflarea mea gafaitoare !... Cum urasc pe acel ce-si ia zborul !... Cat de obosit sunt cand ma vad pe piscuri !... Atunci tanarul tacu, iar Zarathustra privi copacul langa care sedeau in picioare amandoi, si astfel grai el :

- Copacul asta singur se inalta pe munte ; a crescut cu mult mai presus decat oamenii si dobitoacele. Si de-ar voi sa glasuiasca, nimeni nu l-ar putea pricepe ! intr-atat crescut-a el. Si de atunci asteapta si nu mai conteneste cu asteapta – ce anume ? Salasluieste prea in apropierea tronului norilor : asteapta el oare cea dintai lovitura de trasnet ?

Cand Zarathustra spuse acestea, tanarul striga facand miscari violente :

- Da, Zarathustra, tu adevarul il graiesti. Am dorit caderea mea voind sa ating culmile, iar tu esti lovitura de fulger pe care-o asteptam ! Priveste-ma, ce mai sunt de cand ni te-ai aratat noua ? Pizma e ceea ce m-a ucis !... Astfel grait-a tanarul plangand amar. Totusi Zarathustra ii cuprinse mijlocul cu bratul si-l lua cu sine. Si cand prinsera a pasi unul langa altul cateva clipe, Zarathustra incepu sa-i vorbeasca astfel :

- Mi-i inima sfasiata. Mai bine decat mi-o spun vorbele tale, privirea ta imi spune toata primejdia spre care alergi. Inca nu esti liber, cauti inca libertatea. Cercetarile tale te-au prefacut in lunatic si prea-limpede vazator. Vrei sa te inalti spre culmi si sufletului tau sete ii este de stele. Ci si relelor tale porniri sete li-i de libertate.

Cainii tai salbatici vor sa fie liberi ; latra de bucurie in temnita lor, cand vad ca spiritul nazuieste sa le deschida toate temnitele. Pentru mine inca esti un rob ce nazuieste spre libertate : vai ! sufletul unor astfel de robi ajunge sa fie cuminte si tot atat de viclean pe cat de rau. Pentru cel ce si-a dezrobit spiritul tot mai ramane ceva de curatat. Inca mai ramane in el multa impotrivire si namol : trebuie ca ochiul lui sa se curete. Da, cunosc primejdia spre care alergi. Dar pentru dragostea si speranta mea te conjur, nu azvarli departe de tine dragostea si nadejdea ta ! Te simti inca nobil si altii te cred tot de nobil : acei ce te pizmuiesc si cari te privesc cu ochi rai. Afla ca toti au cate un nobil in calea lor. Bunii, si ei cu totii, au pe cineva nobil in calea lor : si cand l-ar numi bun, n-ar fi decat ca sa-l aiba alaturea de dansii.

Omul nobil vrea sa creeze un lucru nou si o virtute noua. Omul bun doreste lucrurile vechi iar cele vechi sa fie pastrate.

Ci primejdia omului nobil nu e ca sa ajunga bun, ci obraznic si distrugator. Vai ! am cunoscut oameni nobili ce-si pierdura cea mai suprema nadejde. Si de atunci cu totii barfesc cele mai supreme nadejdi. De atunci trait-au cu nerusinare in dorinte scurte si abia de si-au insemnat o tinta de la zi la zi. „Spiritul e si o placere” – asa-si spun ei. Atunci duhul lor zdrobitu-si-a aripile : acum nu fac altceva decat sa se cocoate si sa murdareasca tot ceea ce sfasie el. Odinioara se gandeau sa ajunga eroi, acum nu mai sunt decat niste cheflii. Icoana eroului le pricinuieste manie si groaza. Ci pentru dragostea mea si prin duhul meu, te conjur nu azvarli departe de tine pe eroul ce salasluieste in sufletul tau ! Sfinteste-ti cea mai inalta speranta a ta !...

Astfel grait-a Zarathustra.

[...]

10. DESPRE RAZBOI SI RAZBOINICI

Nu vrem ca dusmanii nostri cei mai buni sa ne crute, nici sa fim crutati de aceia pe care ii iubim din adancul inimii. Lasati-ma deci adevarul sa vi-l spun ! Frati ai mei intru razboi ! Eu va iubesc din adancul inimii, sunt si am fost semenul vostru. Sunt de asemenea dusmanul vostru cel mai hotarat. Lasati-ma dar adevarul sa-l glasuiesc ! Ura si pizma inimii voastre nu mi-s necunoscute. Nu sunteti indestul de mari sa nu cunoasteti ura si pizma. Fiti asadar indeajuns de mari ca sa nu va rusinati de asta !... Si de nu puteti fi sfintii constiintei, fiti cel putin luptatorii ei. Acestia sunt tovarasii si inaintemergatorii unei atari sfintenii. Vad multi soldati : as putea oare sa vad mai multi luptatori !... Se numeste “uniforma” ceea ce purtati voi : fie ca ceea ce se ascunde sub ea sa nu fie uniform !…

Trebuie sa fiti dintre aceia al caror ochi cauta pururi un dusman – vrajmasul vostru. Si la unii intre voi de la prima vedere se vede ura. Trebuie sa va cautati dusmanul si sa purtati razboiul si numai un razboi pentru gandurile voastre ! Caci daca cugetarea moare, cel putin bunacredinta voastra sa proclame izbanda ! Trebuie sa iubiti pacea ca pe un mijloc al noilor razboiri. Si pacea de scurta durata mai mult decat una de indelungata dainuire.

Nu va propovaduiesc munca, ci lupta. Nu va propovaduiesc pacea, ci izbanda. Fie munca voastra o lupta sa fie, ca pacea voastra sa fie o izbanda !

Nu poti tacea si ramane linistit, decat atunci cand ai sageti si un arc : altcum flecareala si cearta este. Fie ca pacea voastra sa fie o izbanda !… Ziceti ca o cauza dreapta e ceea ce sfinteste razboiul insusi ? Eu va spun : razboiul bun este acela care sfinteste orice cauza. Razboiul si curajul facut-au ispravi mai mari decat dragostea de aproapele.

Nu mila, ci vitejia voastra a mantuit pana acum victimele.

Ce este bine ? intrebati voi. Sa fii viteaz, iata ce-i bine ! Lasati fetiscanele sa zica : „Bine este ceea ce e totodata si frumos si miscator”. Se va spune ca sunteti fara de inima : ci inima voastra e adevarata si-mi place pudoarea cu care va aratati inimosi. Vi-i rusine de talazul vostru iar altora de rabufnirea lor.

Sunteti urati ? Ei bine, fratii mei ! Invaluiti-va cu sublimul, mantia uraciunii ! Mareasca-se sufletul vostru ; ajunge navalnic sa fie, si in inaltimea voastra e rautate. Va cunosc eu !... In rautate, navalnicul se intalneste cu cel slab. Dar nu se inteleg. Va cunosc eu.

Nu trebuie sa aveti dusmani decat pentru ca sa-i urati, nu sa-i dispretuiti. Trebuie sa fiti mandri de dusmanul vostru, atunci izbanzile vrajmasilor vor fi si ale voastre. Razvratirea e nobletea robului. Nobletea voastra sa fie supunerea !... Porunca voastra insasi sa fie supunerea !...

Un bun luptator alege pe „tu trebuie” in loc de „eu vreau”. Si trebuie sa va porunciti voua insiva tot ce va place. Fie ca dragostea voastra de viata sa fie iubirea celor mai mari nadejdi ale voastre – si cea mai presus speranta sa va fie cea mai inalta gandire a vietii.

Cea mai de seama cugetare, ingaduiti-mi sa v-o poruncesc eu, iat-o : omul e ceva care trebuie sa se ridice peste sine. Traiti-va astfel viata de supunere si lupta ! Ce insemnatate are o viata indelungata ?!... Care razboinic vrea sa fie crutat !...

Eu nu va crut nicidecum caci va iubesc din adancul inimii, o ! frati intru razboi !...

Asa grait-a Zarathustra.

11. DESPRE NOUL IDOL

Mai sunt pe alocuri noroade si turme, dar nu la noi, fratii mei : la noi sunt numai state. Stat ? Ce-i asta ?... Ei !... deschideti-va urechile, am sa va graiesc despre moartea noroadelor.

Statul e cel mai rece din toate dihaniile reci : minte cu raceala si iata minciuna ce se scorneste din gura lui :

„Eu statul, eu sunt norodul”.

E o minciuna !... Fauritorii erau aceia cari faurit-au noroadele si cari atarnat-au deasupra-le o credinta si o dragoste : astfel slujit-au ei viata. Distrugatorii sunt aceia care intind piedici marelui numar, poreclind acest lucru stat : deasupra-le atarna ei un palos si o suta de pofte. Pretutindenea unde inca mai este un popor, el nu pricepe statul si-l uraste ca pe o piaza rea si o abatere de la obiceiuri si legi. Va dau aceasta dovada : fiecare norod isi are graiul sau despre bine si rau ; vecinul lui nu-l intelege. El a nascocit acest grai pentru deprinderile si legile sale. Dar statul minte in toate graiurile lui de bine si de rau, si in tot ce spune – minte, tot ce are, e de furat. Totul e fals ; musca cu dinti de furat, carpanosul. Fatarnici sunt chiar in maruntaiele lor. O zapaceala a graiurilor binelui si raului – iata dovada ce v-o dau, ca semn al fiintei statului. Intr-adevar, e vointa mortii este semnul prin care cheama predicatorii mortii ! Prea din cale-afara de multi oameni vin pe lume : Statul a fost nascocit pentru acei cari sunt de prisos !... Vedeti dar ca el ii atrage pe cei de prisos !... Si cum ii mai inlantuie, cum ii mai macina si rasmacina. „Nimic mai mare decat mine pe pamant : sunt degetul poruncitor al Domnului”, astfel urla dihania. Si nu numai cei urecheati si scurti de vedere dau in genunchi inainte-i !... Vai ! si in voi – suflete mari – murmura posomoratele-i minciuni !... Ghicesc inimile bogate, carora le place sa se risipeasca !... Fireste, va ghicesc si pe voi, invingatori ai Dumnezeului antic. Luptele v-au obosit si acum osteneala voastra se pune in slujba noului idol !... Noul idol ar vrea sa aseze in preajma-i eroi si oameni cinstiti. Ii place sa se incalzeasca „dihania rece”, la soarele unei constiinte curate ! Vrea sa va dea tot daca il slaviti : asa isi cumpara stralucirea virtutii si mandra privire a ochilor vostri. Trebuie sa puneti inainte momeala pentru cei de prisos ! Da, e nascocirea unui renghi dracesc, a unui gonaci al mortii, sclipind in podoaba cinstirilor dumnezeiesti ! Da, e nascocirea unei morti pentru multimea cea mare, o moarte ce se maguleste ca-i vie, o slugarnicie dupa inima tuturor propovaduitorilor !

Statul e pretutindenea unde toti inghit otravuri, bunii si raii ; statul e unde sinuciderea pe indelete a tuturora se numeste „viata”.

Uitati-va numai la oamenii acestia de prisos ! Ei prada operele nascocitorilor si comorile invatatilor : si totul se preschimba pentru dansii in boala si lehamite ! Uitati-va deci la oamenii acestia de prisos !... Ei gasesc bogatii si tot mai saraci sunt. Vor puterea, si mai intai de toate, simbolul puterii : bani multi – asta vor neputinciosii acestia ! Vedeti-i cocotandu-se, maimute agere !... Se cocoata unii peste altii si se imping astfel in tina si prapastie. Cu totii vor sa se apropie de tron : nebunia lor – ca si cum fericirea ar fi tronul... Ades noroiul sta pe tron si de asemeni prea des, tronul este in tina. Mie-mi par cu totii niste nebuni, maimute cataratoare si navalnice. Rau mai put recile dihanii : toti laolalta put, acesti idolatri. Fratilor, voiti sa va inabusiti in raspandirea gazelor din gatlejurile si poftele lor ?... Spargeti geamul si sariti afara !... Feriti-va de duhoarea cea rea ! Indepartati-va de idolatria celor de prisos. Feriti-va de duhoarea cea rea !... Indepartati-va de fumaraia acestor jertfe omenesti ! Acum marile suflete, tot vor

mai gasi inainte-le o viata libera. Mai raman inca multe locuri pentru cei singuratici sau cei pereche, locuri unde sufla mireasma marilor tacute. O viata libera ramane deschisa sufletelor mari. Intr-adevar graiesc voua, ca cel ce are mai putin, cu atat mai putin este stapanit : binecuvantata fie saracia !... Acolo unde se ispraveste Statul, numai acolo incepe omul care nu-i de prisos ; acolo incepe cantecul trebuintei, melodia unica, cum nici una la fel nu e.

Acolo unde se sfarseste Statul, priviti numai, fratii mei !... Nu vedeti curcubeu si puntea Supraomului ?

Asa grait-a Zarathustra.

12. DESPRE NEVINOVATIE

Imi placea padurea. E greu sa vietuiesti in orase : acei care se gasesc pe drumul acesta sunt prea numerosi.

Oare nu-i mai bine sa cada omul in mainile unui ucigas decat sa fie prada visurilor unei femei aprinse ? Ci uitati-va numai la barbatii astia : ochiul lor dovedeste ca nu cunosc nimic mai bun decat sa se culce cu o femeie.

In adancul sufletului lor e noroiul, si nenorocirea lor, daca noroiul lor mai are si duh !...

[...]

Nu cand adevarul e necurat, ci cand e josnic – nu place celui ce cauta cunoasterea sau vrea sa se coboare in undele ei. Adevar graiesc voua, ca sunt si de aceia care sunt nevinovati pana in adancul inimii lor : au cele mai blande inimi, le place sa rada si rad mai mult ca voi. Ei rad si din nevinovatie intrebandu-se : „Ce-i nevinovatia asta ?” Nu cumva o desertaciune ? Desertaciunea aceasta n-a venit oare ea la noi, nu noi la dansa ?... Am dat strainului acesta ospitalitatea inimii noastre, acum el salasluieste in noi, ramane aci atat cat va voi...

Asa grait-a Zarathustra.

13. DESPRE PRIETEN

„Unul singur e pururi prea aproape de mine”, asa cugeta singuraticul. „Pururi cate unul de fiece data – ceea ce face intr-un sfarsit doi !” Eu si cu mine stam pururea si necontenit la sfat : cum as suferi asta, de n-ar fi un prieten ? Pentru singuratic prietenul e pururea cel de al treilea : al treilea e pluta ce impiedica prabusirea sfatului celor doi in adancuri. Vai !... sunt prea multe adancuri pentru toti singuraticii. De aceea nazuiesc ei catre un prieten si la inaltimea unui amic. Credinta noastra in altii descopera obiectul

credintei noastre in noi insine. Dorinta de un prieten invedereaza gandirea noastra. Ades dragostea nu slujeste decat de petrecere pizmei. Ataci ades si-ti pricinuiesti dusmanii pentru ca sa tainuiesti faptul ca si tu poti fi atacat. „Fii cel putin vrajmasul meu !” astfel glasuieste adevaratul respect, acela ce nu cuteaza sa cerseasca prietenia. Daca vrea cineva sa aiba un prieten, trebuie sa se si razboiasca pentru dansul : si pentru razboi, trebuie sa poti fi dusman. In prieten trebuie sa cinstesti pe vrajmas. Te poti oare apropia de prieten, fara sa treci pe tarmul lui ? In prieten cata sa vezi cel mai adevarat vrajmas. Cand te lupti impotriva-i, trebuie sa fii cel mai apropiat de inima lui. Nu vrei sa fii fatarnic in fata prietenului tau ? Vrei sa faci cinste prietenului aratandu-te asa cum esti ? Dar de aceea te trimite dracului !... Daca nu stii sa-ti ascunzi razvratirea – trebuie sa te temi mai mult de goliciune ! Numai, daca ati fi niste zei, v-ar putea fi rusine de vesmintele voastre ! Nu stii poate sa te imbraci destul de bine pentru prietenul tau : caci trebuie sa fii o sageata si o dorinta de Supraom. Ti-ai vazut prietenul dormind, ca sa te deprinzi a-i cunoaste infatisarea ? Care-i asadar chipul lui ? E chipul tau insuti vazut printr-o oglinda grosolana si nedesavarsita. Ti-ai vazut prietenul dormind ? Nu te-ai infricosat de infatisarea lui ? O !... dragul meu prieten, omul e ceva care trebuie sa fie peste sinele sau.

Prietenul trebuie sa fie mester in ghicitorie si tacere : nu trebuie sa vrei sa vezi totul. Visul trebuie sa te faca sa ghicesti ce face prietenul, cand s-a desteptat. Trebuie ca mila ta sa fie dorul de a ghici : pentru ca sa stii mai intai daca vrea prietenul tau mila. Poate ca-i place din tine infatisarea mandra si privirea vesniciei.

Trebuie ca suferinta laolalta cu prietenul sa se ascunda sub un invelis aspru, si in invelisul acesta sa-ti rupi un dinte.

Altcum compatimirea ta va fi plina de fineturi si dulcegarii.

Esti tu oare aer curat si singuratate, painea si doctoria prietenului tau ? Sunt de aceia ce nu se pot libera din propriul lor lant, si totusi, sunt pentru prietenii lor niste mantuitori.

Esti un rob ? atunci nu poti fi prieten. Esti un tiran ? Atunci nu poti avea prieteni. Vreme indelungata un rob si un tiran erau tainuiti in femeie : de aceea femeia inca nu-i in stare sa cunoasca prietenia : ea nu cunoaste decat dragostea.

In iubirea femeii este nedreptate si orbire in privire, fata de tot ce nu iubeste.

Si chiar in iubirea constienta a femeii e pururea, alaturea de lumina, umilirea fulgerului si noptii.

Femeia inca nu-i capabila de prietenie. Pisici, iata ce sunt pururea femeile, pisici si pasari. Sau, in cel mai bun caz, vaci. Femeia inca nu-i in stare sa simta prietenia. Ci, spuneti-mi, voi barbatii, care dintre voi e asadar capabil de prietenie ? Blestem saraciei si zgarceniei sufletului, o barbati !... Atat cat daruiti prietenilor vostri, vreau sa harazesc vrajmasilor mei, fara ca prin aceasta sa fiu mai sarac. Este tovarasia : sa fie si prietenia !...

Asa grait-a Zarathustra.

14. DESPRE MUSTELE DIN PIATA PUBLICA

Fugi prietene, in sihastria ta !... Te vad ametit de zgomotul oamenilor mari si zdrobit de ghiontelile mititeilor. Cu vrednicie, padurea si stanca stiu sa taca in tovarasia ta. Aseamana-te iarasi copacului ce-l iubesti, copacului cu crengile puternice, el asculta tacut, atarnand deasupra marii. Unde inceteaza singuratatea, incepe viata publica, si unde incepe viata publica, incepe zgomotul marilor comedianti si bazaitul mustelor veninoase.

In lume cele mai bune lucruri nu pretuiesc nimic fara un oarecine, care sa le infatiseze : norodul le zice acestor reprezentanti, oameni mari.

[...]

Dar clipa ii zoreste : de aceea te zoresc si ei. Vor din parte-ti un „da” sau un „nu”. Nenorocire tie, daca ai voi sa-ti asezi scaunul intre un pentru si un contra !

Nu pizmui spiritele nerabdatoare si absolute. O ! indragostit al adevarului. Niciodata pana acum adevarul nu s-a spanzurat de bratul celor intransigenti.

[...]

Ci tu care esti profund, suferi prea adanc chiar in ranile mici ; si mai inainte de a fi tamaduit, viermele lor veninos va fi trecut pe mana ta. Imi pari prea mandru pentru ca sa ucizi acesti flamanzi. Ci ia aminte sa nu fi menit sa porti toata veninoasa lor nedreptate !

Ei bazaie in preajma ta, chiar cu laudele lor ; suparari, iata laudele lor. Vor sa fie aproape de pielea si sangele tau.

Te magulesc cum se maguleste un Dumnezeu sau un diavol ; se sclifosesc inaintea ta ca un zeu ori un diavol. Ce are a face ?

Sunt niste lingusitori si bocitori, nimic mai mult. Astfel fac adesea binevoitorii cu tine. Ci astfel lucreaza intotdeauna viclenia lasilor.

Da, fricosii sunt vicleni !

Sunt lingusitori si bocitori, nimic mai mult. Astfel fac adesea binefacatorii cu tine. Astfel lucreaza intotdeauna viclenia lasilor.

Da, fricosii sunt vicleni !

Cugeta mult la tine cu sufletul lor ingust – le esti pururea banuit. Te pedepsesc pentru toate virtutile tale. Nu-ti iarta din toata inima decat greselile tale. Pentru ca esti binevoitor si drept, tu zici : „Sunt nevinovati de nemernicia existentei lor”.

Dar sufletul lor ingust cugeta : „Orice existenta mare e vinovata”.

Cand esti binevoitor cu dansii, ei se simt dispretuiti de tine si-ti inapoiaza binele facut, prin rau tainuit. Mandria ta – fara cuvintele lor – e pururea potrivnica, ei jubileaza cand ti se intampla sa fii indestul de modest, ca sa fii vanitos.

Tot ce se poate pricepe la om nu face altceva decat sa-i inflacareze. Pazeste-te, deci, de cei mici !

In fata ta se simt mici iar josnicia lor se aprinde impotriva ta, prefacandu-se intr-o razbunare nevazuta.

Nu ti-ai dat seama ca ei tac, de indata ce te apropii de dansii, si ca puterea lor ii paraseste, cum se iroseste fumul unui foc ce se stinge ? Da, prietene, tu esti constiinta cea rea a aproapelui tau : caci ei nu-s vrednici de tine. De aceea te urasc ei si ar vrea sa-ti suga sangele. Aproapele tau va fi pururea musca veninoasa : ceea ce este maret in tine – ii va face mai veninosi si pururea hrapareti precum mustele.

Fugi, prietene, fugi in singuratate, acolo unde sufla un vant aspru si puternic. Menirea ta nu-i sa fii un alunga muste.

Asa grait-a Zarathustra.

[...]

18. DESPRE FEMEIA BATRANA SI CEA TANARA

[...]

Femeia il intelege mai bine pe copil decat barbatul, dar acesta e mult mai copil decat femeia. In orice barbat aievea se ascunde un copil : un copil ce vrea sa se joace. Haide, femei !... aratati-mi copilul din barbat. Femeia sa fie o jucarie curata si ingrijita, aidoma diamantului plin de stralucirea unor virtuti ale unor lumi inca in nefiinta ! Straluceasca licarirea unei stele in dragostea voastra ! Speranta sa zica : „O ! de-as aduce pe lume Supraomul !...” Fie in dragostea voastra luare aminte ! Inarmate cu dragoste sa pasiti inaintea celui ce insufla teama. Puneti in iubire cinstea voastra. Femeia stie de altfel prea putine despre cinste. Dar spre cinstea voastra fie, sa iubiti pururea mai mult decat sunteti iubite si sa nu ajungeti nicicand pe planul al doilea.

Barbatul sa se teama de femeie cand iubeste : atunci ea face orice jertfe si orice altceva i se pare fara de pret.

Barbatul sa se teama de femeie cand uraste – caci in adancul inimii barbatului nu e decat rautaciosul, dar in adancul inimii femeii e rautatea. Pe cine uraste femeia mai mult ? Asa grait-a fierul catre magnet : Te urasc mai mult pentru ca atragi si pentru ca nu esti indeajuns de puternic sa alipesti.

Fericirea barbatului e : vreau ; a femeii este : el vrea.

Lumea trebuie sa fie desavarsita ! Asa cugeta orice femeie care se supune dragostei sale. Si trebuie ca femeia sa se supuna si sa gaseasca o adancime la suprafata ei. Sufletul femeii e suprafata, un strat de

apa agitata peste mocirla. Dar sufletul barbatului e profund, valul sau mugeste in pesterile subterane : femeia zoreste puterea barbatului, dar n-o pricepe.

Atunci batrana raspunsu-mi-a :

- Zarathustra a spus multe lucruri placute, mai ales pentru acelea cari sunt indeajuns de tinere, pentru a-l pricepe. Ciudat !... Zarathustra cunoaste foarte putin femeile, totusi spune adevarul cand vorbeste de dansele !... Sa fie oare pentru ca nimic nu-i e cu neputinta femeii ? Si acum primeste ca rasplata un mic adevar ! Eu sunt indestul de batrana, ca sa ti-l pot spune !... Inveleste-l bine si inchide-i pliscul : altcum ar tipa nevoie mare adevarul acesta !...

-Da-mi, femeie, micul tau adevar !... i-am spus eu. Si iata ce mi-a raspuns batrana :

-Te duci la femei ? Nu uita biciul !...

Asa grait-a Zarathustra.

[...]

20. DESPRE COPIL SI CASATORIE

Am o mare intrebare pentru tine si numai pentru tine, o frate al meu !... O adancesc in sufletul tau ca pe o sonda, pentru a-i cunoaste adancurile... Esti tanar si doresti femeie si copil. Dar, te intreb : esti tu oare omul care sa aiba dreptul sa doreasca un copil ? Esti tu oare invingatorul – invingator asupra ta insuti – suveran al simturilor, stapanul virtutilor tale ? E ceea ce te intreb. Sau vointa ta e strigatul dobitocului si saraciei ? Sau e teama de singuratate, sau e ura de tine insuti ? Vreau ca izbanda si libertatea ta sa nazuiasca a se invesnici prin copil. Tu trebuie sa cladesti monumente vietuinde izbanzii si eliberarii tale. Trebuie sa construiesti mai presus de tine insuti. Dar mai intai trebuie ca tu insuti sa fii cladit pe baze temeinice din cap pana-n picioare. Nu trebuie numai sa-ti propasesti rasa mai departe, ci cat mai presus. La asta sa-ti slujeasca gradina casatoriei. Tu trebuie sa fauresti un trup de o speta superioara, o prima miscare, o roata ce se invarte in jurul ei insisi – trebuie sa fauresti un creator.

Casatorie : asa numesc eu vointa a 2 de a fauri pe unicul, care e mai mult decat aceia ce l-au savarsit. Respect dintr-o parte si alta, iata casatoria ; respect celor ce nazuiesc o atare vointa ! Acesta sa fie intelesul si adevaratul rost al casatoriei tale. Dar celei ce-o numesc casatorie cei de prisos, multimea de netrebnici, cum i-as putea zice ?... Vai !... aceasta saracie a sufletului in 2 !... Vai ! aceasta necuratie a sufletului in 2 !... Vai !... aceasta nenorocita multumire in 2 !... Casatorie, asa au poreclit ei toate astea ; si mai spun ca unirile lor au fost pecetluite in ceruri. Ei bine, nu-mi trebuie cerul acesta al celor de prisos ! Nu, nu vreau dobitoacele astea incalcite in plasa cereasca !... Departe de mine si Dumnezeul ce vine schiopatand sa binecuvanteze ceea ce n-a unit el !...

[...]

* * * * * * *

Cand va inaltati mai presus de lauda si barfeli si cand vointa voastra – vointa omului care vorbeste – vrea sa porunceasca tuturor lucrurilor : izvorul virtutii voastre este.

Cand dispretuiti ceea ce e placut, culcusul moale, si cand nu te poti odihni indestul de departe de moliciune, atunci e obarsia virtutii noastre.

* * * * * * *

Fratilor, ramaneti credinciosi pamantului, cu toata puterea virtutii voastre ! Va rog si va conjur ca, dragostea ce daruieste si constiinta voastra sa slujeasca rostului pamantului.

* * * * * * *

Sunt mii de poteci ce n-au fost nicicand strabatute, mii de sanatati si mii de pamanturi ascunse vietii. Omul si pamantul oamenilor inca n-au fost descoperiti si sleiti. Vegheati si ascultati singuraticilor. Rasuflari din adancuri tainice pornesc in viitor ; un trimis incantator cauta urechi delicate. Singuratici de azi, voi aceia cari vietuiti despartiti, veti fi un norod intr-o zi oarecare. Voi, cari sunteti insisi alesii, veti alcatui intr-o zi un popor ales si din norodul acesta se va naste Supraomul. Adevar graiesc voua, pamantul va ajunge sa fie intr-o zi locas de tamaduire ! Si iata ca o mireasma noua il invaluie, o mireasma mantuitoare – si o nadejde noua !...

* * * * * * *

Toti Zeii au murit : voim acum sa vietuiasca Supraomul !

[...]

PARTEA A DOUA

* * * * * * *

Poarta-ma destinul pururea pe drumul celor, care, ca si voi, nu sufera : ci pururi mi s-a parut ca este mai bine cand invat sa ma bucur mai bine. De cand sunt oamenii, prea putin s-a bucurat omul. Numai faptul acesta, fratilor, e pacatul nostru stramosesc.

Si cand invatam sa ne bucuram mai bine, numai atunci ne dezvatam mai bine de a face rau altora si a scorni dureri. De aceea imi spal mainile, cand ele au ajutat celui ce sufera. Iata pentru ce-mi sterg si sufletul.

Caci mi-a fost rusine de rusinea lui, de ceea ce am vazut ca suferea cel suferind ; si cand i-am venit in ajutor, strasnic i-am ranit mandria. Obligatiile mari nu ne fac recunoscatori, ci razbunatori, si daca nu se uita mica facere de bine, sfarseste prin a ajunge un vierme rozator. „Nu primiti decat cu luare-aminte ! Deosebiti-va luand !” Acest sfat il dau celor care n-au nimic de dat. Ci eu sunt unul dintre aceia care dau ; imi place sa dau, ca prieten, prietenilor.

* * * * * * *

E greu sa traiesti cu oamenii laolalta, pentru ca e atat de anevoios sa taci. Si nu din pricina celui ce ne este cat mai potrivnic, ci din a celui de care nu ne sinchisim intru nimic. Cu toate acestea, daca ai un prieten ce sufera, fii un refugiu pentru suferinta lui – dar fii intrucatva si pat aspru, nu pat de lupta : numai asa vei fi lui cel mai folositor.

Si daca un prieten iti pricinuieste rau, spune-i asa : „Iti iert ceea ce mi-ai facut – dar de ti-ai facut-o tie insuti – cum as putea ierta lucrul acesta ?” Asa glasuieste orice dragoste mare : preamareste iertarea si mila. Trebuie sa-ti stapanesti inima : caci daca o lasi sa plece vai ! ce repede iti pierzi capul ! Vai ! unde s-au savarsit pe pamant mai multe nebunii decat printre cei milostivi, si cine faptuia mai mult rau pe pamant decat nebunia milostivilor !... Nenorocire tuturor acelora ce iubesc, fara sa aiba o inaltime, care sa fie mai presus de mila lor !...

Astfel graitu-mi-a intr-o zi diavolul : „Si Dumnezeu isi are iadul sau : e dragostea lui de oameni.”

Si in urma auzitu-l-am spunand aceste vorbe : „Dumnezeu e mort ; numai mila lui de oameni l-a ucis.”

Feriti-va deci de mila : ea va gramadi asupra omului un nor greoi !... Intr-adevar cunosc semnele vremii. Tineti minte si vorba asta ! orice dragoste puternica e mai presus de mila sa, caci ea vrea sa faureasca. „Ma ofer pe mine insumi dragostei mele, si pe aproapele ca si pe mine”, asa graiesc toti creatorii. Si totusi creatorii sunt aspri.

* * * * * * *

Adevar graiesc voua, izbavitorilor : ci astfel n-ati stiut sa iubiti Dumnezeul vostru decat prin aceea ca – omeneste – spanzuratu-l-ati pe cruce ! Vai ! nici o iesire a libertatii nu aveti ! Adevar graiesc voua, ca nu pe covoarele constiintei pasiti voi !

* * * * * * *

Si mai sunt altii, care aidoma ceasornicelor de perete, pe care le intorci la vreme, isi bat tic-tacul si vor ca acest tic-tac sa fie numit virtute ! Adevar graiesc voua, ca astia ma fac sa rad de dansii : pretutindeni unde intalnesc atari pendule, le voi intoarce masinaria cu ironia mea, si vor trebui neaparat sa inceapa a bazai.

* * * * * * *

9. CANTECUL NOPTII

Se innopteaza : iata se inalta mai presus glasul fantanilor tasnitoare. Ci sufletul meu, e si el o fantana tasnitoare. Se innopteaza : iata ca se trezesc toate cantecele indragostitilor. Si sufletul meu – el insusi – e un cantec de indragostiti. E in mine ceva nepotolit si de nepotolit care vrea sa-si inalte glasul. In mine e o dorinta de dragoste ce graieste : e insusi graiul dragostei.

Eu sunt lumina : Ah ! daca as fi noapte ! Ci aceasta e singuratatea mea : sa fiu invaluit in lumina. Vai ! de ce nu sunt umbra si bezna !... Cum mi-as potoli setea la tatele luminii !... Si pe voi insiva, v-as binecuvanta, stelute scanteietoare, viermi lucitori ai cerului ! si m-as bucura de lumina ce mi-ati da-o. Ci vietuiesc din propria mea lumina, inghit in mine insumi flacarile ce tasnesc din launtrul meu.

Nu cunosc bucuria celor ce iau ; si ades visat-am ca a fura e placere mult mai mare decat a lua.

Saracia mea e, pentru ca mana mea nu-si mai gaseste ragaz niciodata sa tot daruiasca ; invidia mea sa vada ochi plini de adastare si nopti luminate de dorinta. O nemernicie a tuturor celor ce daruiesc ! Intunecime a soarelui meu !... Dorinta a dorintelor ! Foame sfasietoare a satului !... Ei au ce le dau : dar mai sunt eu oare inca in atingere cu sufletele lor ? E o prapastie intre a da si a lua ; si cea mai mica prapastie e cea mai cu anevoie de umplut. O foame se naste din frumusetea mea : as vrea sa fac rau celor pe care-i luminez ; as vrea sa despoi pe cei pe care ii umplu de daruri – atat de foame mi-e de rautate.

Retragand mana cand o alta spre dansa se intinde ; sovaind ca o cascada care in caderea ei tot mai sovaieste : astfel mi-e sete de-a mea rautate. Indestularea mea astfel de razbunari cugeta ; atari rautati se nasc din sihastria mea.

Fericirea mea de a darui a murit tot daruind mereu, virtutea mea s-a istovit si ea din pricina indestularii sale ! Cel ce daruieste, paseste pururi catre primejdia de a-si pierde rusinea ; cel ce imparte mereu sfarseste impartind intr-una, prin a face bataturi la mana si la inima. Ochii mei nu iubesc mai mult, inlacrimati de rusinea celor ce cer ; mana mi-a devenit mai aspra pentru ca sa simta tremurul mainilor pline. Ce s-au facut lacrimile ochilor si puful inimii mele ?

O sihastrie a tuturor celor ce daruiesc ! O tacere a tuturor celor ce lucesc !

[...]

* * * * * * *

E o mare in mine, fundul ei este linistit : cine ar ghici dar ca el tainuieste mortii placuti !... De nepatruns e adancimea mea, dar ea straluceste de ghicitori si hohote de ras.

[...]

Si-mi spuneti, prieteni, ca „nu se cade sa discuti gusturile ?” Ci toata viata e o lupta pentru gusturi si culori ! Gustul e totodata greutatea, cumpana si cantaritorul ; si nenorocire oricarui insufletit, care ar vrea sa vietuiasca fara lupta, din pricina piedicilor, cumpenelor si cantaritorilor !...

[...]

Te cred capabil de toate rautatile, de aceea vreau de la tine binele. Adevar graiesc voua ca, am ras ades de neputinciosii ce se cred buni pentru ca li-i laba cotonogita !

14. DESPRE TARA CIVILIZATIEI

Am zburat prea departe in viitor : un fior de groaza m-a strabatut. Si cand m-am uitat in preajma mea, iata, vazut-am ca timpul imi era singurul contemporan. Atunci m-am inapoiat, fugind indarat – si tot mai repede mergeam : si asa venit-am langa voi, voi oamenii de azi, am venit in Tara civilizatiei. Pentru intaia oara, privitu-v-am cu ochiul ce trebuia si cu doruri bune : adevar graiesc voua ca cu inima tanjitoare venit-am. Si ce mi s-a intamplat ? Cu toata frica ce am avut-o a trebuit sa prind a rade !

Ochiul meu nicicand n-a zarit ceva mai inzorzonat !...

[...[

Sterpi sunteti ! si de aceea va lipseste credinta. Ci acela ce trebuia sa faureasca, isi avea pururi visele si stelele lui – si avea incredere in credinta sa !

[...]

* * * * * * *

Crede-ma , diavol al izbucnirilor zgomotoase si dracesti, cele mai mari intamplari – nu-s ceasurile noastre cele mai stralucite, ci cele mai tacute. Nu in preajma nascocitorilor de zgomote noi, ci in jurul nascocitorilor noilor valori se invarte in tacere lumea.

* * * * * * *

Vad si vazut-am lucruri mai rele, si atat de inspaimantatoare, incat n-as vrea sa-i graiesc fiecaruia si nici sa tac multora : am vazut oameni ce nu se lipsesc de nimic, - numai daca nu cumva prea mult – oamenii care nu-s nimic alta decat un ochi mare, sau o gura nemasurata, ori un pantece urias, - indiferent ce-i mare – pe astia ii numesc eu neputinciosi ciudati.

* * * * * * *

„Greu este sa vietuiesti printre oameni, pentru ca e greu sa taci. Mai cu seama cand esti un flecar.”

[...]

PARTEA A TREIA

[...]

Iti urmezi calea maririi : aci nimeni nu se va furisa pe urmele tale ! Indaratul tau, chiar si urma pasilor ti s-a sters din cale, iar deasupra drumului tau scris este : cu neputinta. Si daca de aici inainte toate scarile iti vor lipsi, trebuie sa stii sa te cocoti chiar pe propriul tau crestet : cum ai vrea sa faci altcum, ca sa te

inalti mai sus ? Pe propriul tau crestet si mai sus, mai presus de inima ta chiar ! Acum lucrul cel mai placut, cel mai aspru va sa-ti fie.

* * * * * * *

Si asa venit-ai la mine, frumos si invaluit in frumusetea ta, ca sa-mi graiesti fara cuvinte, destainuindu-te prin intelepciune : O, de ce n-am ghicit toate pudorile sufletului tau, cand ai venit catre mine inaintea soarelui, catre mine care sunt cel mai singuratic.

Prieteni suntem de cand lumea : comune ne sunt durerea sufleteasca, groaza si temeiul – chiar si soarele comun ne este. – Nu ne vorbim unul altuia, pentru ca prea stim multe : tacem si unul si altul, radem insa din stiinta noastra ! Nu esti oare lumina valvataii mele ? Sufletul tau nu-i oare frate cu priceperea mea ? Laolalta invatat-am noi toate ; laolalta deprinsu-ne-am sa ne urcam mai presus de noi insine si sa radem cu seninatate si voie buna. Fara nori, zambind cu lumina in ochii limpezi, de-a curmezisul indepartarilor nemarginite, cand deasupra-ne clocotesc ploaia, sila si telul si greseala.

Si cand umblam singur, de ce-i era sufletului meu foame in noptile si pe potecile greselii ? Si cand urcam muntii pe cine-l cautam pe culmi, daca nu pe tine ?

* * * * * * *

Si mai sunt unii ce merg inainte, in vreme ce privesc indarat cu gatul intins, bucuros m-as indeparta de atari trupuri.

Picioarele si ochii nu trebuie nici sa minta nici sa dezminta ; dar printre oameni misuna minciuna. Unii din ei „vor” ; dar cea mai mare parte nu-s decat „voiti”. Unii sunt sinceri, dar cea mai mare parte sunt comedianti prosti.

Sunt printre ei prefacuti, fara s-o stie, si prefacuti fara sa vrea, acei care sunt sinceri, sunt intotdeauna rari – mai ales comediantii sinceri. Calitatile omului sunt rare aici : de aceea femeile se prefac in barbati.

Caci acel care este indestul barbat, va fi in stare sa izbaveasca in femeie, pe femeie.

* * * * * * *

Vai ! de ce nu-mi intelegeti vorba : „sa savarsiti pururea ceea ce vreti – dar sa fiti dintru-ntai dintre aceia care pot sa voiasca !” Iubiti intotdeauna pe aproapele vostru ca pe voi insiva ; si fiti mai intai cei ce se iubesc pe sine insusi. –

* * * * * * *

E mai bine sa-ti clantaneasca dintii, decat sa slavesti idolii ! asa e firea mea. Si pica port mai ales tuturor idolilor focului, care sunt arzatori, clocotitorii morocanosi. Cand iubesc pe careva, mai bine il iubesc iarna decat vara ; imi bat joc mai bine de vrajmasii mei, si-mi bat joc cu mai mult curaj, de indata ce a poposit iarna in casa la mine.

[...]

Un pat simplu ma incalzeste mai bine decat unul luxos, caci imi pizmuiesc eu insumi saracia. Si in iarna, saracia mi-i mai credincioasa. Incep fiecare zi cu o rautate, imi bat joc de iarna facand o baie rece : ceea ce-l face pe asprul meu prieten sa mormaie. Imi place sa-l mangai cu o lumanarica : pentru ca sa iasa din amurgul cenusiu. Caci, mai cu seama dimineata sunt rautacios : in ceasul cel dintai, cand canturile scartaie la fantana si necheaza caii pe ulitele fumurii. Astept atunci cu nerabdare sa se lumineze cerul iernii cu barba carunta, mosneagul cu capul alb, cerul de iarna, tacut, care cateodata lasa si soarele in tacere.

De la dansul sa fi invatat eu oare indelungile taceri iluminate ? Ori le-a invatat el de la mine ?

Sau nascocitu-le-a fiecare dintre noi ? Toate cele bune au o obarsie multipla – toate cele bune si nebunatice tresar de placere in existenta : cum n-ar face ele lucrul acesta odata macar ? Tacerea indelungata, si ea, e un bun nebunatic.

Si aidoma cerului de vara e limpede chipul meu, si liniste in ochii mei.

- Ca cerul iernii imi tainuiesc soarele si neincovoiata mea vointa de soare : intr-adevar bine am deprins mestesugul acesta, de la aceasta rautate a iernii !

Este oare mestesugul meu cea mai scumpa rautate a mea, incat sa-mi fi deprins tacerea sa nu se dea de gol prin tacere ?

[...]

Oare nu trebuie sa ma ascund, ca un oarecare ce inghitit-a aur, pentru ca sa nu-mi deschida cineva sufletul ?

Nu trebuie oare sa urc pe picioroange, pentru ca ei, toti invidiosii astia tristi, din preajma mea, sa nu-mi vada lungile mele picioare ?

* * * * * * *

„Pentru ce sa traiesti ? Totul e in zadar ! A trai e a treiera paie : a trai, inseamna a te arde si a nu te incalzi.”

Aceste trancaneli trec inca drept „intelepciune” ; sunt invechite, miros a mucegai, de aceea sunt inca onorate. Coptura innobileaza si ea. Copiii pot grai astfel : ei se tem de foc pentru ca focul i-a ars ! E multa copilarie in vechile carti ale intelepciunii. Iar cel ce treiera paie, cum n-ar avea dreptul sa-si bata joc cand treiera graul ? Ar trebui sa li se puna caluse unor atari nebuni !

Astia se pun la masa si nu aduc nimic, nici chiar o foame deplina ; - si acum ei blestema : „totul e zadarnic !” Ci a manca si a bea bine, fratilor, nu e un mestesug zadarnic ! Zdrobiti, zdrobiti-mi tablele vesnicilor nemultumiti !

„Pentru cei curati, totul e curat”, asa graieste norodul. Ci eu va spun : pentru porci, totul este porc !

[...]

„Lasati deci lumea sa fie lume ! Nu clintiti nici chiar degetul cel mic impotriva-i !”

„Lasati pe oameni sa fie gatuiti de cei ce vor, lasati-i sa se gatuie, sa bata, sa impileze si sa se jupoaie : nu miscati nici degetul cel mic ca sa va impotriviti. Asta ii va deprinde sa se lepede de lume”.

„Iar propria ta judecata ar trebui s-o depreciezi si s-o gatui – caci judecata asta, lumii acesteia apartine : astfel te vei invata sa renunti la lume”.

[...]

Iubesc vitejii : dar nu ajunge sa fii numai un bun manuitor de sabie, ci cata sa stii si pe cine il lovesti ! Caci ades e mai multa vitejie in a te stapani si sa treci : pentru ca sa te pastrezi pentru un vrajmas mai vrednic !

[...]

Daca acestia ar avea paine degeaba, nenorocire lor ! Dupa ce ar mai tipa ei ? De ce s-ar mai ocupa ei daca nu de intretinerea lor ? Si trebuie ca viata sa le fie aspra !

[...]

Astfel vreau pe barbat si pe femeie : unul in stare de a se razboi, pe cealalta capabila sa insamanteze, dar amandoi in stare sa dantuiasca pe capete si picioare. – Si ca fiecare zi, cand nu dantuiesc cel putin o data, pierduta sa fie pentru noi ! Si ca orice adevar, care nu aduce cel putin un raset, sa ni se para fals !

[...]

Am gasit pururi ca cei care erau rau alesi, razbunarea cea mai uracioasa ii ticalosea : se razbunau asupra lumii intregi, pentru ca nu pot sa mai umble despartiti. De aceea vreau ca cei ce sunt de buna credinta, sa spuna : „Ne iubim : veghem sa ne pastram dragostea ! Ori fagaduiala noastra e un dispret !”

- „Dati-mi un termen, o scurta unire ca sa vedem, de suntem in stare sa duram o indelunga unire !... E lucru mare sa fii pururea in tovarasie !”

[...]

„De ce atat de aspru ? spuse intr-o zi diamantul carbunelui de bucatarie ; oare nu suntem atat de puternic inruditi ?”

„Pentru ce atat de molai ? fratilor, va intreb eu : nu sunteti oare fratii mei ?

De ce asa moi, asa de plecati, asa de molesitori ? De ce atata tagaduire, atata uitare de sine in inima voastra ? asa de putina menire in privirea voastra ?

Si daca nu vreti sa fiti meniri neinduplecate : cum ati putea cu mine impreuna sa invingeti intr-o zi oarecare ?

[...]

O, dobitoacele mele, sunteti asadar si voi haine ? Ati vrut sa admirati marea mea durere, cum fac oamenii ?

Caci omul e cea mai cruda faptura dintre toate dobitoacele.

[...]

N-am fost rastignit pe aceasta cruce, care este stiinta ca omul este rautacios, ci am strigat cum n-a strigat inca nimeni :

„Vai ! de ce cea mai rea rautate e asa de mica ?

Vai ! de ce cea mai buna bunatate a atat de mica !”

* * * * * * *

O ! cum sa nu fiu aprins de dorul vesniciei, inflacarat de dorinta inelului de nunta, cel mai dorit dintre toate inelele, inel al viitorului si trecerii ? Nicicand nu mi-am gasit femeia de la care as vrea prunci sa am, daca nu-i aceasta femeia pe care o iubesc ; caci te iubesc o vesnicie !

Caci te iubesc vesnicie !

[...]

PARTEA A PATRA

[...]

6. AFARA DIN SERVICIU

Eu sunt Zarathustra, necredinciosul, grai el : cine-i cel mai necredincios dintre noi amandoi, ca sa ma inveselesc cu invatatura lui ?”

Asa grait-a Zarathustra, strabatand cu privirea gandurile si gandirile ascunse ale batranului papa.

Intr-un sfarsit acesta incepu din nou.

- „Acela care-l iubea si-l avea mai mult, e cel care l-a pierdut si mai mult : Uite, cred ca dintre noi amandoi, eu sunt cel mai necredincios ! Dar cine s-ar bucura de lucrul asta ?

- „Slujitu-l-ai pana la sfarsit ? intreba Zarathustra ganditor, dupa o tacere adanca si indelungata, stii tu cum a murit el ? Drept e ceea ce se povesteste, ca mila l-a doborat ? – mila, sa vada omul spanzurat pe cruce, fara sa poata indura, ca iubirea de oameni sa ajunga iadul lui si in sfarsit moartea sa ?”

Fostul papa nu raspunse totusi ci-l privi la randu-i cu un aer de salbaticie si dureroasa infatisare, cu posomorare in obraz.

„Lasa-l sa se duca, reincepu Zarathustra dupa o indelunga chibzuire, privind mereu pe mosneag pana in albul ochilor. Lasa-l sa se duca, pierdut este. Si cu toate ca intru cinstirea ta este sa nu spui decat bine despre mortul acesta, stii tot asa de bine ca si mine, cine era el : si ca umbla pe cai ciudate.”

„Ca sa vorbim intre 3 ochi, grai batranul reinseninat (caci era orb de un ochi) intru cele dumnezeiesti sunt mult mai luminat decat insusi Zarathustra, si am dreptul sa fiu asa. Dragostea mea slujit-a pe Dumnezeu vreme de ani indelungati, vointa mea ii urma pretutindeni vointa sa. Ci un bun slujitor stie totul chiar si anumite lucruri pe care stapanul le tainuieste si de sine insusi. Era un Dumnezeu tainic, plin de mistere. Intr-adevar, pe Fiul sau il capatase pe cai laturalnice. La usa credintei sale este preacurvia. Acela ce-l lauda ca pe Dumnezeul dragostei, nu-si face o parere destul de inalta despre dragostea insasi. Dumnezeul acesta nu voia sa fie si judecator ? Dar acela ce iubeste, iubeste mai departe de pedeapsa si rasplata. Cand era tanar, acest Dumnezeu oriental era aspru si falsificat de razbunare, si-a faurit un iad pentru a-si amuza favoritii. Dar sfarsi prin a imbatrani si a ajunge moale si duios, si compatimitor, asemanandu-se mai mult cu un bunic decat unui tata, si asemanandu-se totodata si cu o bunica batrana si sovaitoare. Cu fata incretita, sta la vatra, pricinuindu-si tot soiul de griji din pricina slabiciunii picioarelor sale, scarbit de lume, ostenit de atata vointa, asa ca sfarsi intr-o zi prin a se inabusi din prea mare mila sa”.

- „Batrane Papa, intrerupse atunci Zarathustra, vazut-ai asta cu ochii tai ? Se prea poate ca se va fi si petrecut asa : asa si altmintrelea. Cand mor zeii, ei mor pururea de mai multe feluri de morti. Ei bine ! in felul acesta ori altul, asa sau pe dincolo, fapt e ca nu mai este ! imi e sila ochilor si urechilor, nimic alta mai rau n-as vrea sa-i imput. Imi place tot ce are cautatura senina si vorbeste sincer. Dar el – o stii bine, batrane preot, – el avea ceva din felusagul tau, din felul tau preotesc : era echivoc.

Avea de asemeni judecata confuza. Cat nu ne-a dusmanit, suparaciosul asta, pentru ca l-am priceput rau ! Ci, de ce nu glasuia el lamurit ? Si daca de vina erau urechile noastre, de ce ne daruise niste urechi ce-l auzeau rau ? De era mocirla in urechile noastre, ei bine ! cine o pusese acolo ? Erau multe ce nu izbutisera, pentru olarul ce nu-si ispravise ucenicia. Dar sa se razbune asupra oalelor si fapturilor lui, pentru ca le nimerise rau a fost un pacat impotriva bunului gust. E de asemenea un bun gust in mila : gustul asta bunul a sfarsit prin a spune : „Luati-ne un atare Dumnezeu. Caci mai bine fara nici unul, mai bine sa se alcatuiasca destinele dupa capul lui, mai bine sa fii nebun, mai bine sa fii insusi Dumnezeu !”

- „Ce aud ! grai la auzul acestor spuse batranul Papa ciulind urechea ;

tu Zarathustra, esti mai credincios decat crezi tu chiar, cu o atare neincredere. Trebuie c-a fost un Dumnezeu oarecare ce te-a convertit la necredinta ta. Oare nu credinta ta insasi te-a impiedicat sa crezi intr-un Dumnezeu ? Si prea marea ta sinceritate sfarsi-va prin a te calauzi dincolo de bine si de rau ! Vezi dar ce ti-a fost harazit tie ?

Ai ochi, o mana si o gura, care menite au fost sa binecuvanteze toata vesnicia. Nu se binecuvanteaza numai cu mana.

* * * * * * *

Mi se spune ca omul se iubeste pe sine : vai, cat de mare trebuie sa fie aceasta dragoste de sine ! Cat dispret n-a trebuit sa invinga !... Si acela ce se iubeste, dispretuindu-se, e pentru mine un mare indragostit si un mare dispretuitor.

* * * * * * *

„Ce mi s-a intamplat oare ? se intreba el, un ce cald si plin de viata ma reintareste – trebuie ca lucrul acesta e in vecinatatea mea. Ma si simt mai putin singur ; presimt tovarasi, frati necunoscuti ce tarcolesc in jurul meu, rasuflarea lor calda imi tulbura sufletul.”

* * * * * * *

O, fericire ! fericire ! De ce nu canti tu, suflete al meu ? Te-ai culcat in iarba. Ci iata ora tainica si sarbatoreasca, cand nici un pastor nu canta din fluier. Ia seama ! caldura amiezii se revarsa peste livezi. Nu canta ! Nu-ntrerupe tacerea ! Lumea si-a implinit chemarea. Nu canta, pasare a livezilor, o suflete al meu ! Nici nu murmura ! Ci priveste numai – tacere !

Batrana amiaza doarme, misca gura : nu bea ea oare in clipa asta o picatura de fericire ?

- O picatura de demult, innegrita de fericire, daurita de vin chihlimbariu ? razatoarea-i fericire se strecoara pe furis spre dansul. Asa rade un Zeu. Tacere !

- „Cat de putine lucruri trebuie fericirii !”

Asa spuneam odinioara, crezandu-ma intelept. Dar asta era defaimare ; iata ce am aflat acum : nebunii intelepciunii vorbesc mai bine. Ceea ce este mai mic, mai tacut, mai usor, zgomotul unei soparle in iarba, un sst ! o clipita de ochi, e catimea cea mica ce faureste calitatea celei mai bune fericiri. Tacere !

* * * * * * *

Dezobisnuiti-va deci de mahnirea si toate tristetile norodului ! O, cat de triste mi se par astazi paiatele norodului !

Aceasta zi dupa zi plevustii apartine.

[...]

Cate nu sunt inca cu putinta ! Invatati deci sa radeti pe deasupra capetelor voastre ! Inaltati-va inimile, buni dantuitori, sus, mai sus ! Si nu uitati nici rasul sanatos !

Aceasta cununa a celui ce rade, aceasta cununa de trandafiri, voua fratilor, va arunc aceasta cununa ! Am sfintit rasul, oameni superiori, deprindeti-va de aici inainte sa radeti !

* * * * * * *

Prietenii mei, voi toti cei adunati laolalta aci, spuse cel mai urat dintre oameni, cum vi se pare ? Din pricina acestei zile – e pentru intaia oara in viata mea – cand sunt multumit, de cand vietuiesc eu. Si nu

mi-i de ajuns sa fi marturisit lucrul acesta. Face sa vietuiesti pe pamant : o zi, o sarbatoare in tovarasia lui Zarathustra a fost de ajuns sa ma invete sa iubesc pamantul.

“Sa fie oare – viata acolo !” ci atunci as spune mortii, “Ei bine ! inca o data !”

Prieteni, cum vi se pare ? Au n-ati vrea sa spuneti ca si mine mortii : “Au sa fie oare acolo viata, ei bine, pentru dragostea de Zarathustra, inca o data !”

Astfel grai cel mai urat dintre oameni, dar nu era mult pana la miezul noptii. Si ce credeti ca se intampla atunci ? De indata ce oamenii superiori auzira intrebarea lui, avura pe loc constiinta transformarii si vindecarii lor, si intelesera cine era acela ce le-o procurase : atunci inaintara catre Zarathustra, plini de recunostinta, de respect si de iubire, sarutandu-i mana, dupa deprinderea fiecaruia, asa ca unii radeau si altii plangeau.

[...]

Invatat-ati acum cantecul meu ? Ghicit-ati ce vrea el sa spuna ? Ei bine ! Haide ! oameni superiori, cantati-mi cantarea, cantati-o in hora !... Cantati acum voi insisi cantecul al carui nume este <inca o data>, al carui inteles este <in intreaga vesnicie> ! – cantati, o ! oameni superiori, cantati in hora cantecul lui Zarathustra :

„O, omule ! ia Seama !

Ce spune profunda miaza-noapte ?

Am dormit, am dormit, -

Dintr-un somn adanc m-am trezit : -

Lumea profunda e,

Si mai adanc decat n-o cugeta ziua

Profunda e durerea sa. –

Bucuria si mai adanca decat suferinta.

Durerea zice : Treci si sfarseste !

Dar orice bucurie vrea vesnicie,

- Vrea profunda vesnicie !”

20. SEMNUL

Totusi dimineata, a doua zi dupa aceasta noapte, Zarathustra sari din culcusul lui, isi incinse coapsele si iesi din pestera, dogoritor si puternic ca Soarele diminetii care rasare din negurile muntilor.

„Mare astru, spuse el asa cum vorbise si odinioara, profund ochi de fericire, care ti-ar fi fericirea ta, de nu i-ai avea pe aceia pe care-i luminezi : Si daca ei ramaneau in odaile lor, pe cand tu te-ai si trezit si vii sa dai si sa raspandesti : au cum ar putea sa se supere pudoarea ta !...

Ei bine ! dorm inca, oamenii superiori, in timp ce eu m-am desteptat : nu acolo sunt adevaratii mei tovarasi ! Nu pe ei ii astept eu in muntii mei.

[...]

“Mila ! mila pentru omul superior ! exclama el si fata lui deveni de bronz. Ei bine : Asta, avutu-si-a vremea ei !

Mila si compatimirea mea –, ce-mi pasa de ele ? Au caut eu fericirea ? Eu imi caut opera !

Ei bine ! venit-a leul, copiii mei sunt pe aproape, Zarathustra s-a copt, mi-a sosit ceasul :

- Iata-mi aurora matinala, ziua mea incepe, scoala-te deci, scoala-te, o, mare amiaza !”

Asa grait-a Zarathustra si parasi pestera sa, inflacarat si puternic ca Soarele diminetii, care tasneste din negurile muntilor.

- sfarsit -

DINCOLO DE BINE SI DE RAU e-book

Esenta vietii

A te abtine reciproc de la practicarea ofensei, a violentei, a jafului, a recunoaste vointa semenului ca fiind egala cu a ta : acestea pot deveni intr-un sens general reguli de buna-cuviinta intre indivizi, in caz ca exista conditiile necesare pentru aceasta (si anume, o reala asemanare a puterilor si criteriilor indivizilor, precum si apartenenta lor comuna la unul si acelasi corp social), insa din momentul in care s-ar incerca extinderea acestui principiu, mergandu-se pana la considerarea ei ca principiu fundamental al societatii, ea s-ar arata pe data in adevarata ei lumina: aceea de vointa de negare a vietii, de principiu al

descompunerii si decaderii. In acest domeniu trebuie sa patrundem temeinic pana in strafunduri si sa ne stavilim toate slabiciunile sentimentale : viata insasi este in esenta sustragere, ranire, biruinta asupra celui strain si asupra celui mai slab, oprimare, duritate, impunere cu forta a formelor proprii, asimilare sau, cel putin si in cel mai bland caz, exploatare[…].

„Exploatarea” apartine nu numai societatii corupte sau imperfecte si primitive ; ea apartine esentei vietii ; ca functiune organica fundamentala, ea este o consecinta a vointei de putere propriu-zisa, cea care este insasi vointa de a trai.

Vointa puternica – vointa slaba si libertatea

Asa-numitul „liber arbitru” este de fapt sentimentul de superioritate asupra celui care trebuie sa se supuna : „eu sunt liber, el trebuie sa se supuna” – iata lucrul ce se ascunde in toate vrerile, laolalta cu acea incordare a atentiei, acea privire dreapta fixata exclusiv asupra unui singur lucru, acea apreciere absoluta : „In momentul de fata acesta e lucrul necesar, si nici un altul”.

[...] In cazul tuturor vrerilor este vorba pur si simplu de porunca si supunere.

[...] „Vointa incatusata” este un mit : in realitate, se poate vorbi despre vointe puternice si slabe.

– Cand un ganditor simte ca a descoperit deodata in intreaga „inlantuire cauzala” si in intreaga „necesitate psihologica” ceva ce seamana a constrangere, a necesitate, a succesiune obligatorie, a presiune, a incatusare – aceasta este mai intotdeauna semnul ca in cazul lui ceva nu este in regula.

[...] Trebuie sa ne dovedim noua insine ca suntem haraziti la independenta si la poruncire...

AMURGUL IDOLILOR

s a u

CUM SE FILOSOFEAZA CU CIOCANUL

Eroarea liberului arbitru

Azi nu mai avem nici o mila pentru conceptul de „liber arbitru” : stim prea bine ce este el de fapt – cel mai ticalos dintre toate artificiile teologilor, menit sa faca omenirea „raspunzatoare” in sensul lor, adica dependenta de ei.

Aici eu nu fac altceva decat sa furnizez psihologia oricarei actiuni de a „face raspunzator”.

Oriunde se cauta responsabilitati, ceea ce actioneaza este de obicei instinctul de a vrea sa judeci si sa pedepsesti [...] ; doctrina liberului arbitru a fost inventata in esenta pentru scopul de a pedepsi, adica pentru ca se dorea imputarea vinovatiei.

Intreaga psihologie veche, psihologia vointei, era conditionata de faptul ca initiatorii ei, preotii si conducatorii vechilor comunitati, voiau sa-si creeze dreptul de a pedepsi – sau voiau sa creeze acest drept pentru Dumnezeu.

Oamenii erau considerati „liberi” astfel incat sa poata fi judecati si pedepsiti - , astfel incat sa poata deveni vinovati ; ca urmare, fiecare act trebuia considerat drept intentionat, iar originea fiecarui act trebuia considerata drept legata de constiinta [...]

* * * * * * *

RAIDURILE UNUI INTEMPESTIV

Nietzsche ne dovedeste aici ca stie sa danseze si sa se joace cu cuvintele – pentru a rade !

Dupa ce a luat in deradere cultura germana a timpului sau, el ii enumera pe cei pe care nu-i tolereaza (in sens medical) intre celebritati-idoli.

Nu este o intamplare, in acest sens, ca el se opreste asupra a 4 ganditori recunoscuti ca morali (Seneca, Rousseau, Schiller, Kant) si asupra autorilor contemporani cu el, pe care ii socoteste idealisti.

In felul acesta, Nietzsche isi asigura o distanta fata de admiratiile idealistilor si fata de moda timpului.

A fi intempestiv inseamna „a invata sa vezi”, nu urmand moda, ci luandu-ti „campii”, parasind actualitatea o data cu respingerea traditiei morale. Nietzsche va dezvolta cele mai multe dintre aceste notatii in paragrafele urmatoare.

Toate formulele sale sunt aluzii si jocuri de cuvinte, de unde necesitatea de a le explicita. Nietzsche declara razboi prin ras incetinelii mintii si idealismului.

Aici, rasul vrea sa aduca la realitatea prozaica, pe pamant (si chiar mai jos !), zburatorii spiritualisti si idealistii de toate felurile.

Intolerantele mele :

Seneca : sau toreadorul virtutii. (nascut in Spania [toreador], filosof stoic latin, prezentat aici ca avand capacitatea [virtutea] de a infrunta cu indrazneala destinul si de a-si domina pasiunile [taurul : simbolul violentei si al fortei sexuale].)

Rousseau : sau intoarcerea la natura in impuris naturalibus (in starea naturii impure). (Nietzsche il evoca ca partizan al intoarcerii la natura, idee pe cat de raspandita, pe atat de eronata. In puris naturalibus vrea sa spuna : in cea mai simpla infatisare, cu totul nud. Transformand expresia, Nietzsche sugereaza ca natura imaginata de Rousseau este mai curand atinsade o impuritate morbida, idealista, moralizatoare, care ar evoca aici starea de natura a unui nudism dezgustator !)

Schiller : sau trambitasul moral din Sackungen. („Trambita din Sackingen” se afla in Suabia [Germania de Sud]. Or, Nietzsche, care e din nordul Germaniei, se foloseste de traditia care ia peste picior peste suabi, cunoscuti pentru prostia lor. Schiller era originar din Suabia, si s-a consacrat mai intai vietii militare [trambita]. Ca dramaturg, el este un mare clasic, simbolizand apararea idealurilor de libertate politica si generozitate morala [ este autorul „Odei bucuriei”, pusa pe muzica de Beethoven]. Nietzsche crede spiritual si subversiv sa opuna pe Schiller, naiv si generos, realismului – ar trebui sa spunem cinismului politic si snobismului aristocratic al lui Goethe.)

Dante : sau hiena care cauta versuri in morminte. (autorul Divinei Comedii, care descrie un itinerar spiritual prin alegoria unei calatorii in lumea de dincolo – mai intai, in Infern sau in tara mortilor. De unde asocierea cu hiena, animal necrofag.)

Kant : sau cant ca un caracter inteligibil. (caracterul inteligibil este libertatea eului inaccesibil cunoasterii prin experienta si principiu al legii morale. Kant e un cuvant englez, care desemneaza moralismul auster si predicator.)

Victor Hugo (1802-1885): sau farul pe Oceanul Absurdului. (Nietzsche parodiaza stilul vizionar al lui Hugo, gandindu-se poate la Oceano Nox sau la Travailleurs de la mer. Lui nu-i plac nici grandilocventa lui Hugo, nici ideile sale politice de libertate, socotindu-le a fi ale unui idealist. Din cauza stilului sau pompos, Nietzsche l-a numit pe Wagner, Hugo germanul...)

Liszt (1811-1886): sau scoala velocitatii – pentru a alerga dupa femei. (Velocitate : viteza si agilitate ale degetelor, de care e nevoie pentru a canta la un instrument muzical – aluzie la celebra virtuozitate a pianistului Liszt, elev al lui Czerny, autorul „Artei velocitatii”. Dar, in limba germana, acelasi cuvant inseamna a alerga, aluzie la cuceririle intre femei ale lui Liszt, care a avut, de la Marie d’Agoult, o fiica, pe Cosima, viitoarea sotie a lui Wagner, aici vizata indirect. Nietzsche i-a iubit si urat cu pasiune pe Wagner si pe Cosima.)

George Sand (1804-1876): sau lactea ubertas (abundenta laptoasa), traducerea germana : vaca laptoasa cu „stil”. (lui Nietzsche nu-i placea idealul sau umanitar, pretinzand ca el e ostil mai ales feminismului. Se stie ca romanele lui Sand au ca loc de actiune mediul rural de unde vaca cu lapte, evident o aluzie licentioasa la formele feminine. Aceasta gluma se vrea cu atat mai mult haz, cu cat G. Sand trecea adesea sau vroia sa treaca drept barbat, datorita si fizicului sau, atitudinilor sale, ca si numelui sau de scriitoare.)

Carlyle (1795-1881): sau pesimismul mesei de pranz care ramane in stomac. (Nietzsche l-a citit mult si ii va dezvolta criticile dupa acest capitol. Admirator al marilor oameni [in special germani], Carlyle a insistat asupra stilului geniilor in istoria umanitatii. Ca bun geneaologist, Nietzsche gaseste radacina pesimismului sau in proasta functionare a stomacului, idee obisnuita pentru el, dar care contrasteaza cu aura glorioasa a geniului.)

John Stuart Mill (1806-1873): sau lumina care supara ochii. (logician si teoretician empirist al cunoasterii [clare], atras de socialism si utilitarist in morala. Nietzsche ii reproseaza de a fi facut din fericire scopul actelor noastre.)

Fratii de Goncourt (Fratii Goncourt) (Edmond : 1822-1896 ; Jules : 1830-1870): sau cei 2 Ajax care rivalizeaza cu Homer. Muzica de Offenbach. (Nietzsche a citit extrase din celebrul lor Jurnal, care contine remarci mondene nefavorabile lui Homer. Cei 2 Ajax nu erau frati – se distinge cel mic de cel mare ! – dar amandoi sunt renumiti prin vitejia si pentru insolenta lor : unul in infrunta pe Hector, celalalt o violeaza pe Cassandra [Homer : Iliada]. Offenbach, contemporan cu fratii Goncourt, este, in primul rand, autorul Frumoasei Elena : la el, ca la Nietzsche, aici exista in mod aparent un burlesc de opereta, intre nobil si vulgar.)

Zola (1840-1902): sau „bucuria de a duhni”. (asemenea conservatorilor din vremea sa, Nietzsche detesta naturalismul lui Zola, pe care-l asimila cu neglijenta, dar si cu bunavointa pentru scenele respingatoare :”bucuria de a duhni” parodiaza titlul romanului lui Zola, aparut in 1885 – La joie de vivre [Bucuria de a trai], ca si cum, pentru Zola, viata reala duhnea. Nietzsche nu aprecia mai ales preocuparea pentru social si opiniile socialiste ale lui Zola : bucuria de a duhni inseamna, pentru Nietzsche, etalarea mizeriei, a murdariei. Un alt joc de cuvinte, in care Nietzsche asociaza ideea de respingator cu cea de om care duhneste ar putea explicita notatia lui Nietzsche : „Gorgon-Zola”, Gorgona [monstru hidos, infricosator al mitologiei grecesti] + Zola = o branza cu „parfum” mai mult decat puternic.)

Unii se nasc dupa moarte.

O preferinta a celor puternici pentru chestiunile care astazi nimeni nu mai are curajul sa le lamureasca :

curajul fructului oprit ; predestinarea labirintului.

O incercare a celor 7 singuratati.

Noile urechi pentru o muzica noua.

Ochi noi pentru cele mai indepartate lucruri.

O constiinta noua pentru adevarurile ramase mute pana aici.

Si vointa economiei marelui stil : adunarea puterii sale, a entuziasmului sau... Respectul de sine insusi...

Ei bine ! Acestia sunt singurii mei cititori, cititorii mei preursiti... Ce-mi pasa de rest ?

– Restul nu-i decat omenirea.

Trebuie sa fii faptura superioara omenirii in tarie, in inaltime de suflet,

- in dispret...

“Datoria este sa afli care ti-e datoria si apoi sa te daruiesti ei din toata inima ” Buddha

“Nu de unde veniti sa constituie de-acum inainte onoarea voastra , ci incotro mergeti ! ” Nietzsche

” Crede ca poti si vei fi deja la jumatatea drumului ” Theodore Roosevelt

“Ceea ce merita sa fie facut , merita sa fie facut bine ” Nicolas Poussin

“In viata nu e suficient ca ai ales drumul cel bun . Daca nu mergi repede inainte , te calca in picioare cei care vin din urma ” Will Rogers

“Nici un lucru maret nu a fost vreodata realizat fara entuziasm ” Ralph Waldo Emerson

“De cate ori aud : lucrul acesta nu poate fi realizat , stiu ca sunt aproape de succes ” Michael Flatley

“Tot timpul par imposibile lucrurile pana ce le realizam ” Nelson Mandela

“In fiecare moment avem mai multe posibilitati decat realizam ” Thich Nhat Hanh”

Invinge durerea , razi cat se poate , caci tot la zi ajunge si cea mai lunga noapte ” William Shakespeare

“Gaseste curajul de a fi tu insuti , chiar daca inca nu stii cine esti ” Paolo Coelho

“Daca lupti poti sa pierzi , daca nu lupti ai pierdut deja ” Anonim

“Nu voi fi un om obisnuit , pentru ca am dreptul sa fiu extraordinar ” Peter O Toole

“Lucrurile nu sunt greu de facut . Greu este sa te pui in stare de a le face ” Constantin Brancusi

“Adevaratele greutati pot fi depasite . Doar cele imaginare sunt de neinvins ” Theodore V Nail

“Pentru cei mai multi dintre noi , marele pericol nu este ca tintim prea sus si nu reusim , ci ca tintim prea jos si reusim ” Michelangelo

“Succesul se ascunde in ambitia de a renunta ” Marius Torok

“Asuma-ti riscul ! Viata intreaga este un risc . Cel ce merge mai departe este , in general , cel care e dispus sa faca si sa indrazneasca ” Dale Carnegie

“Atata timp cat nu incetezi sa urci , treptele nu se vor termina ; sub pasii tai care urca , ele se vor inmulti la nesfarsit ” Franz Kafka

“Construieste-ti in minte o imagine a reusitei tale .Pastreaza aceasta imagine cu tenacitate , nu ii permite sa dispara . Mintea ta va cauta modalitati de a dezvolta aceasta imagine si nu iti imagina nici un fel de obstacole .” Norman Vincent Peale

“Nu-ti fie teama ca inaintezi prea incet . Teme-te daca te opresti.” Sun Tzu

“Intotdeauna fa ceea ce iti e frica sa faci “

“Nu putem descoperi noi oceane daca nu von avea curajul de a pierde din vedere tarmul ” Andre Gide

“Toti suntem genii . Insa daca judecam un peste dupa abilitatea de a se urca in copaci ,el va trai toata viata ca nu este destept ” Albert Einstein

“Cel mai bun moment de a te apuca de ceva e tot timpul : acum “Grafiti

“Nu exista nu stiu , ci nu stiu inca ” Anonim

“Cele mai importante lucruri in lume au fost realizate de oameni care au continuat sa incerce chiar si cand se parea ca nu mai este nici o speranta ” Dale Carnegie

“Nu conteaza atat de mult ce faci , ci cata dragoste pui in ceea ce faci ” Maica Tereza”Nu spune niciodata nu se poate , ci incepe cu sa vedem ” Nicolae Iorga

“Intreaga lume se da la o parte din fata omului care stie unde merge ” Anonim

“Esecul nu ma va dobori atat timp cat determinarea mea de a reusi este suficient de puternica ” Og Mandino

“Pentru a realiza lucruri mari trebuie sa si visam , nu numai sa facem ; trebuie sa si credem , nu numai sa planuim ” Anatole France

“Cel mai curajos lucru este , inca , sa gandesti singur . Si cu voce tare ! ” Coco Chanel

“Daca nu iti cunosti limitele , defineste-le ! Daca le cunosti , depaseste-le ” Adrian Moisei

“Acest pas : alegerea unui tel si hotararea de a nu-l schimba , schimba totul ” Scott Reed

“Daca nu ai timp sa faci un lucru bine , crezi ca vei avea timp sa il faci din nou ?” John Wooden

“Dupa insucces , planurile cele mai bune par absurde ” Feodor Mihailovici Dostoievski

“Sansele de a obtine succesul sunt direct proportionale cu nivelul de placere pe care il obtii din ceea ce faci . Daca faci o munca pe care o urasti , recunoaste imediat acest lucru si renunta ” Michael Korda

“Obstacolele sunt acele lucruri groaznice pe care le vezi cand iti iei ochii de la telul tau . ” Henry Ford

“Oamenii normali nu stiu ca totul este posibil ” Winston Churchill

“Sunt putine lucruri imposibile in sine insele si staruinta pentru a le face sa reuseasca ne lipseste mai mult decat mijloacele ” La Rochefoucauld

“Cine poate rabda acela merge inainte . Rabdarea este amara , dar roadele sale sunt dulci ” J J Rousseau

“Nu-ti minimiza virtutile spunand : ” Ele nu inseamna nimic ” . Picatura cu picatura se umple ulciorul . Astfel inteleptul devine plin de merit ” Buddha

” Cu cat veti lucra mai mult in directia corecta , cu atat mai mult va veti apropia de succes . Prea multi renunta la succes cand sunt doar la departare de un pas . Il lasa la indemana altora . ” Napoleon Hill

“Atunci cand dorinta mobilizeaza forta importante in scopul de a obtine victoria nu va retrageti ; victoria este sigura . ” Napoleon Hill

“Cum putem sa ne cunoastem pe noi insine ? Niciodata prin contemplare , ci prin actiune . Incearca sa-ti faci datoria si vei afla de indata cate parale faci . ” Goethe

“Cerul nu il ajuta niciodata pe cel ce nu trece la actiune ” Sofocle

“Faptele mari sunt rezervate oamenilor mari ” Cervantes

“Pentru cel pregatit de lupta batalia e pe jumate castigata ” Cervantes

“Sa fii mereu cel mai bun si mereu deasupra tuturor ” Homer

“Nu slabi planul tau prin lancezeala si amanare ” William Shakespeare

“Pentru fiecare individ cea mai buna alegere inseamna maximum din ceea ce poate el sa realizeze ” Aristotel

“Fii intreg cu adevarat si toate vor veni de la sine ” Lao Tzu

“Marile lucrari nu se fac prin forta , ci prin perseverenta ” Samule Johnson

“Oamenii se nasc sa reuseasca , nu sa esueze ” Henry David Thoreau

“Suntem ceea ce facem in mod repetat . Excelenta , prin urmare , nu este un act , ci o obisnuinta ” Aristotel

“Tine cu dintii de visele tale , caci , daca visele mor viata se transforma intr-o pasare cu aripile frante ce nu poate zbura .” Langston Hughes

“Esecul reprezinta doar oportunitatea de a incepe din nou, de data asta mult mai inteligent. ” Henry Ford

“Oamenii nu sunt lenesi . Au doar teluri incapabile – adica teluri care nu ii insufletesc ” Anthony Robbins

O calatorie de 1000 de km incepe cu un singur pas – Lao Zi

Taraganarea este hotul timpului- Edward Young

Daca amani sa traiesti in timp ce astepti o viata mai buna, exista posibilitatea sa astepti o viata intreaga – Warren Veenman

Mintea singura poate face din Iad, Rai , si din rai, Iad – John Milton

Nu ceea ce esti te tine pe loc, ci ceea ce crezi ca nu esti- Denis Waitley

Redescopera copilul din tine . Acesta poate cuceri lumea -Warren Veenman

Viata noastra este asa cum gandurile noastre o fac sa fie – Marc Aureliu

Maestrii comunicarii cu sine isi controleaza vietile – Warren Veenman

Puterea mintii este cea care poate transforma un om sarac intr-unul bogat, un om trist intr-unul fericit si unul bolnav intr-unul sanatos – Warren Veenman

Hraneste-ti mintea cu ganduri bune, pozitive, protejeaz-o de ganduri nepotrivite , negative, acum pregateste-te pentru recompense uluitoare – Warren Veenman

Lucrurile mici afecteaza mintile marunte – Benjamin Disraeli

O viata dominata de teama este o viata doar pe jumatate traita – Warren Veenman

Nimeni nu te poate face sa te simti inferior fara ai permite tu – Eleanor Roosevlet

Nu esti ceea ce crezi ca esti; ci ceea ce crezi, asta esti – Norman Vincent

Noi suntem ce suntem si ne aflam unde ne aflam pentru ca intai ne-am imaginat toate acestea – Donald Curtis

Daca motivele noastre sunt suficient de puternice , putem face aproape orice ne propunem – Warren Veenman

Sa spui un lucru si sa faci e un altul – Montaigne

Daca nu vaslesti in propria canoe, nu te misti – Katharine Hepburn

Imagineaza-ti, priveste, simte si traieste-ti visurile de parca s-ar fi implinit . Spune-ti ca ai deja ce iti doresti si in curand vei avea – Warren Veenman

Realizarile importante se datoreaza nu puterii , ci perseverarii – Samuel Johnson

Cel care pierde nu castiga niciodata si cel care castiga nu renunta niciodata – Napoleon Hill

Triumful continuu asupra problemelor tale , reprezinta baza succesului tau in viata – Warren Veenman

Singurul care nu greseste este cel ce nu face niciodata nimic – Theodore Roosevelt

Prin depasirea problemelor cresti in viata si obtii succesul pe care il doresti – Warren Veenman

Corpul spune ce nu pot spune cuvintele – Martha Graham