7/23/2019 Circulaţia Monetară Şi Masa Monetară http://slidepdf.com/reader/full/circulatia-monetara-si-masa-monetara 1/21 1 MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAIL Capitolul 3 CIRCULAŢIA MONETARĂ ŞI MASA MONETARĂ Unităi !" #oninut$ 3%1 Circulaţia monetară şi delimitările acesteia. 3%& Conceptul şi structura masei monetare. 3%3 Utilitatea şi conţinutul agregatelor monetare. 3%' Viteza de circulaţie a monedei şi multiplicatorul monetar. O(i"#ti)"l" *tu!iului$ să recunoască conceptele de bază cu privire la circulaţia monetară (circulaţia bănească) şi circuitul monetar; să formuleze principiile de bază ale circulaţiei monetare; să definească noţiunile de masă monetară şi agregat monetar; să recunoască participanţii procesului de creaţie monetară; să descrie agregatele monetare existente n !epublica "oldova; să utilizeze multiplicatorul monetar şi să fie capabil să#l deducă; să enumere şi să explice care sunt factorii ce influenţează masa monetară. Cu)int"+#,"i"$ Ciculaţie bănească$ circulaţie monetară$ masă monetară$ agregate monetare$ viteză de circulaţie a banilor$ multiplicator monetar.
Unităi !" #oninut$3%1 Circulaţia monetară şi delimitările acesteia.3%& Conceptul şi structura masei monetare.3%3 Utilitatea şi conţinutul agregatelor monetare.3%' Viteza de circulaţie a monedei şi multiplicatorul monetar.
O(i"#ti)"l" *tu!iului$
să recunoască conceptele de bază cu privire la circulaţia monetară (circulaţia bănească) şi circuitulmonetar;
să formuleze principiile de bază ale circulaţiei monetare; să definească noţiunile de masă monetară şi agregat monetar; să recunoască participanţii procesului de creaţie monetară; să descrie agregatele monetare existente n !epublica "oldova; să utilizeze multiplicatorul monetar şi să fie capabil să#l deducă; să enumere şi să explice care sunt factorii ce influenţează masa monetară.
Cu)int"+#,"i"$
Ciculaţie bănească$ circulaţie monetară$ masă monetară$ agregate monetare$ viteză de circulaţie a banilor$multiplicator monetar.
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAIL3%1% Ci-#ulaia .on"ta-ă /i !"li.ită-il" a#"*t"ia
%n actuala fază de dezvoltare a economiilor naţionale şi a economiei mondiale$ fenomenelemonetare ndeplinesc două funcţii economice interdependente&
crearea banilor;
redistribuirea acestora.
%nţelegerea fenomenelor monetare contemporane impune elucidarea legăturii dintre fenomenelemonetare din economiile contemporane şi procesul de creare a banilor.
!edistribuirea banilor (intermedierea financiară) este determinată de dezvoltarea producţiei şi asc'imbului$ creşterea producţiei şi complicarea relaţiilor de sc'imb$ genernd extinderea şi diferenţierearelaţiilor financiare$ ca o modalitate de rezolvare a problemelor pe care le ridică funcţionarea pieţei
bunurilor fizice. Relaţiile financiare desemnează o componentă specifică a relaţiilor dintre subiecţii economici$ prin
care se modifică averea pe care aceştia o deţin sub formă de bani sau de creanţe (sume băneşti de primitde către un subiect economic).
Componente ale relaţiilor financiare$ tranzacţiile financiare constituie operaţiunile de creare ainstrumentelor financiare$ de către bănci şi alte categorii de instituţii financiare$ precum şi de transfer alacestora de la un subiect economic la altul. Mişcarea instrumentelor financiare$ reflectată prinmodificarea volumului tranzacţiilor financiare (variaţii ale agregatelor financiare)$ reprezintă fluxurile
financiare$ a căror interconectare generează circuitele financiare.fectuarea de tranzacţii financiare permite att creşterea vnzărilor de mărfuri peste disponibilităţile
de monedă ale potenţialilor cumpărători$ ct şi transformarea banilor n capital$ ceea ce creează posibilitatea sporirii producţiei de mărfuri. *stfel$ relaţiile financiare determină$ prin transformarea şi
diferenţierea tranzacţiilor financiare$ multiplicarea activităţilor subiecţilor economici$ creştereacomplexităţii comportamentului acestora n repartizarea veniturilor şi utilizarea lor.%n cadrul economiilor contemporane$ sunt utilizaţi n mod generalizat
banii#simbol + categorie de monede a cărei caracteristică o constituie faptul că este creată prin tranzacţiifinanciare$ sub forma unei diversităţi de instrumente financiare.
Utilizarea banilor $$financiari,$ creaţie a tranzacţiilor financiare$ permite creşterea nemăsurată a cantităţiide monede puse n circulaţie şi$ implicit$ creează posibilitatea eliminării ecartului existent la un moment datntre cererea de mărfuri şi oferta de mărfuri.
Circulaţia mărfurilor$ prin cele două transformări ireversibile$ marfă#bani şi bani#marfă$ conţine
două elemente contradictorii& marfa ca valoare de sc'imb şi marfa ca valoare de ntrebuinţare (utilitate).-ecalaul n timp ntre cele două faze ale metamorfozei mărfii generează moneda inactivă$continuitatea procesului de sc'imb putnd fi asigurată numai n măsura n care moneda inactivă este din noutransformată n miloc de sc'imb (monedă activă).
*mnarea cumpărării unei mărfi de către un subiect economic (crearea de monedă inactivă) estensoţită de o cerere potenţială faţă de marfa respectivă din partea altui subiect economic$ care nsă nu o
poate cumpăra$ deoarece o parte din puterea de cumpărare globală este imobilizată prin moneda inactivă./enomenul este consecinţa asimetriei dintre realizarea acumulărilor (economiilor) şi repartizarea
c'eltuielilor (investiţiilor) la diverşi subiecţi economici. !ezolvarea are loc prin tranzacţiile financiare +
calea prin care banii sunt transferaţi (temporar) de la subiecţii economici care i au$ dar nu#i c'eltuiesc$ cătrecei care nu#i au$ dar vor să#i c'eltuiască. %n acest proces şi au$ deci$ originea două fenomene fundamentaleale cmpului monetar& cererea de bani şi cererea de instrumente financiare nemonetare.
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAIL0rivite la scara subiecţilor economici$ tranzacţiile financiare (metamorfoza banilor) permit
diverşilor subiecţi să realizeze repartizarea dorită$ n timp$ a utilizărilor date veniturilor$ n funcţie denevoile şi aprecierile lor$ o repartizare mai raţională economic dect n absenţa tranzacţiilor financiare.
-in cele expuse mai sus$ rezultă o primă accepţiune care se poate da circulaţiei monetare$ ca fiind procesul de mişcare a banilor n cadrul şi n scopul asigurării circulaţiei bunurilor şi serviciilor 123$ p.4356.
ste necesar ca o cantitate de monedă să rămnă n permanenţă n circulaţie. 0e măsură ce are locsc'imbul de mărfuri$ o parte importantă din moneda respectivă va reveni n depozitele instituţiilor bancare.7trict monetar$ n circulaţie va trebui să rămnă constantă o anumită cantitate de bani + numerar sau monedăde cont + care să permită realizarea mărfurilor şi serviciilor pe o perioadă de timp determinată şi n condiţiinormale ale circuitelor. !ealizndu#se preponderent prin intermediul monedei de cont$ funcţia banilor camiloc de plată se amplifică$ influenţnd structura cantităţii de monedă.
8otodată$ nlocuirea monedelor cu instrumentele financiare generează modificări fundamentale ncirculaţia monetară$ asigurnd o oarecare independenţă a acesteia faţă de circulaţia mărfurilor şi$ totodată$
accentundu#i influenţa asupra acesteia din urmă.%ntr#o accepţiune intensională$ circulaţia monetară se defineşte ca fiind un ansamblu coerent şicomplex de fluxuri şi circuite prin intermediul cărora se desfăşoară mişcarea banilor$ n procesul realizăriimărfurilor şi serviciilor$ mişcare dependentă relativ de procesualitatea circulaţiei mărfurilor$desfăşurndu#se conform unor regularităţi specifice economiei de piaţă 123$ p.4396.
0entru a răspunde necesităţilor curente ale circulaţiei monetare$ semnele băneşti aflate n circulaţie prezintă diversitate$ att din punct de vedere al valorii$ ct şi al numărului.
xistenţa economică se datorează circulaţiei valorii n diversitatea formelor acesteia.:anii au apărut ca instrument de nlesnire a sc'imburilor de mărfuri$ pentru ca ulterior să devină
milocul general de transferare a valorii."oneda$ fiind ea nsăşi purtătoare de valoare$ se află n mişcare$ genernd fenomenul circulaţiemonetare.
-in cele menţionate pnă acum$ se pot reda anumite opinii privind accepţiunea circulaţiei monetare.Costin iriţescu defineşte circulaţia bănească ca mişcarea masei banilor n circulaţie$ indiferent de
forma banilor$ ca urmare a operaţiilor de ncasări şi plăţi determinate de curentele de mărfuri$ de prestărilede servicii etc. n cadrul economiei naţionale 1<=$p.>?6.
conomistul romn @'eorg'e "anolescu susţine că circulaţia bănească ca fiind procesul de mişcarea banilor n cadrul şi n scopul asigurării circulaţiei bunurilor şi serviciilor 1?<$ p. 4A6.
conomistul rus @. 0oleaca defineşte circulaţia bănească ca mişcarea banilor n exercitareafuncţiilor lor n numerar şi fără numerar 1993$ p. 426 .Unii autorii fac delimitare ntre circulaţia bănească şi circulaţia monetară$ definind#o pe cea din urmă ca
Bmişcarea monezilor metalice principale$ de aur şi argint, 1<3$ p.>?6.*lţi autori menţionează că$ circulaţia monetară se defineşte ca fiind un ansamblu coerent şi complex
de fluxuri şi circuite prin intermediul cărora se desfăşoară mişcarea banilor$ n procesul realizăriimărfurilor şi serviciilor$ mişcare dependentă relativ de procesualitatea circulaţiei mărfurilor$desfăşurndu#se conform unor regularităţi specifice economiei de piaţă 1?<$ p. 4>6.
8otodată$ economistul moldovean leg 7tratulat afirmă că prin circulaţie monetară se înţelege
mişcarea continuă a banilor, înveşmântaţi în diverse forme, în procesul de exercitare a funcţiilor lor.%n unitatea sa prin diversitate$ circulaţia monetară ndeplineşte două funcţii$ care se regăsesccontinuu n mişcarea banilor 123$ p.4396&
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAIL• funcţia de instituţionalizare$ prin care circulaţia monetară generează$ dezvoltă şi extinde sistemul
monetar şi componentele acestuia;
• funcţia de subzistenţă$ de emisiune$ prin care se realizează punerea n circulaţie şi retragerea din
circulaţie a banilor.8ransformările şi mutaţiile la care este supusă circulaţia monetară$ n ansamblul său$ şi moneda$ n
particular$ constituie$ de fapt$ adaptări şi adecvări ale acestora la cerinţele unei ontologii a valorilor economice$conform căreia raportul dintre suma preţurilor mărfurilor şi serviciilor realizate ntr#o perioadă dată şi viteza decirculaţie are un caracter de regularitate. -e aici derivă legea circulaţiei monetare$ conform căreia cantitateatotală de monedă pusă n circulaţie depinde de preţul mărfurilor şi serviciilor$ n condiţiile dependenţei maseimonetare de volumul şi structura plăţilor şi de viteza de circulaţie a monedelor.
*ceastă lege$ intrinsecă circulaţiei băneşti$ şi modifică formele de manifestare şi modalităţile derealizare n funcţie de gradul şi de caracteristicile sistemului monetar$ la dezvoltarea căruia nsăşicirculaţia monetară contribuie.
%n unitatea sa prin diversitate$ circulaţia monetară (bănească) poate fi privită sub două aspecte&
• a*p"#tul #alitati) al #i#ulai"i .on"ta-"0• a*p"#tul #antitati) al #i-#ulai"i .on"ta-"%
A*p"#tul #alitati) al #i#ulai"i .on"ta-" este caracterizat de expansiunea de game ale formelor monedei şi genurilor instrumentelor de plată şi de amploarea diversităţii modalităţilor de ac'itare şiformelor de decontare.
A*p"#t"l" #antitati)" al" #i-#ulai"i .on"ta-" sunt definite de indicatorii masei monetare şi aicircuitului monetar.
Ci-#uitul .on"ta- reprezintă suma tuturor plăţilor efectuate ntr#o anumită perioadă de timp.Circulaţia monetară se derulează n două moduri&
Sfera circulaţiei monetare în numerar + care presupune transmiterea directă$nemilocită a banilor. Dnstrumentele circulaţiei monetare n numerar sunt moneda principală (banii de'rtie) şi moneda divizionară (bilete de bancă$ bancnote$ monede metalice şi divizionare).
Sfera circulaţiei monetare fără numerar (prin virament) + banii de cont$ numiţi şi monedă
scripturală. Dnstrumentele circulaţiei monetare fără numerar sunt& cecul$ cambia$ bilet la ordin$ cardul bancar etc.$ iar modalităţile de plată prin virament& ordinul de plată; dispoziţia de plată; cererea dispoziţiei de plată$acreditivul$ incasoul etc.
A*".ănă-il" /i !"o*"(i-il" dintre sfera numerarului şi sfera fără numerar sunt&A*".ănă-i$ + numerarul se poate transfera n monedă scripturală$ şi invers.
D"o*"(i-i$ + numerarul este miloc de plată legal$ cu caracter general$ n timp ce banii de cont suntmiloace de plată legale$ ntr#o sferă mai limitată; numerarul efectuează o mişcare exterioară băncii$independentă de ea$ făţă de banii de cont$ a căror virare se poate face numai prin bancă.
%n urma acestor asemănări şi deosebiri$ putem afirma că ntre circulaţia monetară n numerar şicirculaţia monetară prin virament există legătură şi interdependenţă& banii n permanenţă trec dintr#oformă n alta$ banii n numerar se transformă n bani fără numerar atunci cnd sunt depuşi la bancă$ şiinvers.
-eci circulaţia numerarului şi circulaţia fără numerar formează circuitul monetar al ţării$ n carefuncţionează o monedă unică$ cu aceeaşi denumire.
%n !epublica "oldova$ circulaţia monetară se derulează n ambele sale forme.Nu."-a-ul n !epublica "oldova se constituie din&
"oneda principală cu nominalul de 9$ ?$ 95$ 45$ ?5$ 955$ 455$ ?55$ 9555 lei;
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAIL "oneda divizionară cu nominalul de 9$ ?$ 95$ 4?$ ?5 bani.
Ci-#ulaia .on"ta-ă 2ă-ă nu."-a- n !."oldova se organizează n conformitate cu Regulamentul
cu privire la transferul de credit nr.! din "# decembrie $%%#.
3%&% Con#"ptul /i *t-u#tu-a .a*"i .on"ta-"
%ntruct problemele monetare necesită o mulţime de abordări econometrice$ trebuie să se dispună deo serie de indicatori cantitativi ai monedei$ respectiv ai stocului de monedă$ reprezentat de masamonetară.
-efinirea masei monetare apare ca o necesitate datorită importanţei acesteia ca variabilămacroeconomică aflată n corelaţie cu alţi indicatori economici şi monetari.
1% reprezintă un indicator ce desemnează totalitatea miloacelor băneşti existente n economia uneiţări la un moment dat$ sau ca medie pe o anumită perioadă;
&% este un indicator statistic$ care se cuantifică pe baza bilanţului centralizat al ntregului sistem bancar dintr#o ţară$ după deducerea operaţiunilor duble dintre bănci.
%n opinia profesorului Constantin iriţescu$ .a*a .on"ta-ă reprezintă 1<=$ p.4526&
o mărime eterogenă ce constă din suma activelor ce pot fi utilizate pe teritoriul unei ţări pentru
cumpărarea de bunuri şi servicii şi pentru ac'itarea datoriilor; agregatul sau agregatele financiare care sunt strns corelate cu produsul naţional brut sau cu un alt
indicator al activităţii economice."asa monetară cuprinde nu."-a-ul şi (anii *#-iptu-ali (sau banii de cont)$ ambele componente
avnd aceeaşi putere de cumpărare şi transformndu#se curent una n cealaltă.Fa nivelul unei economii$ deţinătorii de monedă aparţin att sectorului bancar$ ct şi celui nebancar.
7ectorul bancar al economiei este reprezentat de băncile comerciale care deţin rezerve n moneda bănciicentrale (bilete şi depozite n cont curent)$ iar sectorul nebancar al economiei este constituit din agenţiieconomici şi populaţie$ care deţin bancnote$ moneda metalică şi depozite n conturile curente la băncilecomerciale 14=$ p.4<6.
!ezultă că .a*a .on"ta-ă este constituită dintr#un stoc de creanţe asupra băncilor$ creanţe aflate n
posesia utilizatorilor de monedă.0entru a determina nivelul masei monetare$ se iau n calcul miloacele băneşti existente n conturile
clienţilor$ plus numerarul n circulaţie$ respectiv elementele din pasivul băncilor comerciale şi cele ale băncii centrale.
%n sc'ema care urmează sunt prezentate relaţiile de corespondenţă ce se stabilesc ntre deţinătorii şiutilizatorii de monedă n cadrul economiei 19=$ p.9=6.
Sursa& elaborată de autori în baza '"(, p."()*!, p.$$+.
0e baza sc'emei prezentate$ nivelul masei monetare se poate determina prin două modalităţi$ şianume&9) prin nsumarea cantităţilor de monedă care figurează n activul bilanţului deţinătorilor de monedă din
economie&
- - - - Mm <349 +++=
4) prin nsumarea datoriilor care figurează n pasivul bilanţului băncilor comerciale şi n pasivul bănciicentrale&
. . . . Mm <349 +++=
Ddentitatea contabilă ce se manifestă ntre aceste componente demonstrează că$ la niveluleconomiei$ creanţele monetare asupra băncilor sunt egale cu datoriile$ respectiv cu angaamentele(datoriile) acestora.
*ctivele ce trebuie luate n considerare n *t-u#tu-a .a*"i .on"ta-"$ ca un grup de agregate$trebuie definite ca produse ce sunt deţinute pentru serviciile pe care le oferă. *genţii economici şi alocă
averea monetară ntre diferitele active disponibile n funcţie de preferinţele lor personale pentrucaracteristicile fiecărui tip de active şi de profitul pe care#l pot obţine din plasamentul respectiv.
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAIL8ratarea activelor monetare n acest mod aduce$ după părerea noastră$ suficiente argumente$ att
pentru includerea lor n funcţia de utilitate pentru individul reprezentativ (mediu)$ ct şi pentru analizacererii de active n aproximativ acelaşi fel n care poate fi studiată cererea pentru orice altă marfă.
0entru a decide ce active pot fi grupate n categoria $$monedă,$ respectiv $$masa monetară,$ problemaconstă n a afla ce bunuri şi servicii sunt legate direct de acestea şi care sunt cele prin care utilitatea lor nureclamă acest lucru. *ceastă identificare poate fi făcută formal$ testnd dacă un grup de active este uşor deseparat de alte active şi mărfuri.
-eci condiţia necesară pentru definirea masei monetare şi pentru evaluarea corectă a structurii unuiagregat monetar este ca setul de produse monetare să fie uşor de identificat şi separat de bunurilenemonetare.
%n raport de aceste aprecieri$ masa monetară se prezintă ca o mărime eterogenă, constând din
totalitatea activelor ce pot fi utilizate pentru procurarea bunurilor şi serviciilor şi pentru plata datoriilor.
*ltfel spus$ masa monetară reprezintă ansamblul miloacelor de plată$ respectiv de lic'iditate$existente la un moment dat n cadrul unei economii.
Conturarea sferei de cuprindere a masei monetare şi stabilirea componentelor sale presupune luarean considerare a modului de definire a monedei$ precum dezbaterile aprinse şi controversate privinddefinirea monedei s#au concentrat ndeosebi asupra formelor sale de existenţă şi care trebuie incluse nstructura masei monetare.
7istetiznd diversele opinii exprimate cu privire la masa monetară şi structura acesteia$ pot fi scoasen evidenţă două interpretări 12>$ p.44A6. /n sens restrâns$ .a*a .on"ta-ă reprezintă ansamblul miloacelor de plată care permit
deţinătorului ac'iziţionarea imediată de bunuri$ servicii şi efectuarea de plăţi directe. 0otrivit acesteidefiniţii$ n *t-u#tu-a .a*"i .on"ta-"$ în sens restrâns$ se cuprind două componente&
a9 nu."-a-ul (bancnotele şi monedele metalice);(9 !i*poni(ilităil" n #ontu-il" #u-"nt" desc'ise la bănci$ case de economii$ alte instituţiifinanciare.
Nu."-a-ul (sau moneda efectivă) este componenta cea mai lic'idă a masei monetare. l estenecesar pentru ac'iziţionarea de bunuri$ servicii şi pentru efectuarea diverselor plăţi din economie.
Di*poni(ilităil" n #ontu-il" #u-"nt" desc'ise la băncile comerciale sunt considerate monedă şi$deci$ incluse n masa monetară$ pentru că titularii acestor disponibilităţi pot să#şi procure bunuri$ servicii(cu autorul cecurilor$ cardurilor etc.) şi să efectueze plăţi directe pentru ac'itarea datoriilor.
*ceste două componente mai poartă denumirea de .on"!ă p-op-iu+:i*ă%
/n sens larg $ .a*a .on"ta-ă reflectă$ pe lngă miloacele de plată propriu#zise$ ansamblul activelor financiare susceptibile de a fi transformate cu uşurinţă şi rapiditate n monedă propriu#zisă$ fărăriscul unei pierderi semnificative de valoare.@eneraliznd diferitele accepţiuni şi interpretări date masei monetare$ sferei sale de cuprindere$
maoritatea monetariştilor au apreciat că$ n *t-u#tu-a .a*"i .on"ta-"; în sens larg $ sunt incluseurmătoarele active&
.on"!a "2"#ti)ă *au nu."-a-ul (bilete de bancă şi monedă divizionară); .on"!a !" #ont (disponibilităţi n conturi curente); !"pun"-il" la t"-."n şi n vederea economisirii;
alt" a#ti)"$ cu grad mai mare sau mai mic de lic'iditate. Mon"!a "2"#ti)ă este solicitată de agenţii economici$ nu n calitate de marfă$ ci pentru bunurile şi
serviciile ce pot fi procurate n sc'imbul ei. *tta timp ct bunuri şi servicii pot fi ac'iziţionate n sc'imbulacestui instrument monetar $ practic$ agenţii economici consimt să se folosească de el n tranzacţiile lor
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAILcomerciale şi financiare. persoană care deţine şi foloseşte moneda efectivă nu cunoaşte şi nici nu areinteresul să ştie dacă ceea ce deţine reprezintă un certificat asupra rezervelor de aur ale emitentului. -acă
poate fi convertită n bunuri şi servicii sau n moneda altei ţări$ se poate afirma că este tot att de bună caoricare alta din formele sale de existenţă. ste adevărat că$ fiecare monedă naţională este cotată pe piaţă lacursuri diferite$ n funcţie de puterea efectivă de cumpărare. Eimeni$ astăzi$ nu contestă faptul că un sistemmonetar poate funcţiona şi n lipsa acoperirii n aur$ cu condiţia că semnele monetare să fie emise n corelarecu bunurile şi serviciile create n economie. "oneda efectivă reprezintă$ deci$ activul cel mai lic'id$ fiind$totodată$ una din componentele importante ale masei monetare.
Mon"!a !" #ont =!i*poni(ilităil" n #ontu-i #u-"nt" la )"!"-"9% *celaşi grad de lic'iditate l
probează şi disponibilităţile din conturile curente şi asupra cărora pot fi trase cecuri şi efectuate plăţi fără preaviz. sumă depusă n cont poate fi considerată monedă$ ntruct titularul depozitului respectiv poatesă#şi ac'ite datoriile sau să#şi procure bunuri şi servicii cu cecuri trase asupra sa. *ceste disponibilităţi nconturi la vedere au aceleaşi calităţi precum moneda efectivă$ putnd fi transformate$ fără restricţii$ una ncealaltă. %n practica din ţările dezvoltate$ maoritatea tranzacţiilor (peste 25G) se lic'idează cu autorul
cecurilor.7alariile$ de exemplu$ se virează n conturi bancare după efectuarea reţinerilor$ reprezentndimpozite$ taxe etc.$ iar c'eltuielile privind plata c'iriilor$ serviciilor sau cumpărarea de bunuri se facutiliznd cecurile sau cărţile de credit ($$credit cards,). Eimeni nu mai contestă$ n prezent$ caracterulmonetar al depunerilor la vedere. C'iar şi cei mai aprigi susţinători ai concepţiei tradiţionale despremonedă admit că efectuarea plăţilor prin viramente economiseşte numerarul$ variaţiile disponibilităţilor din conturile bancare genernd n economie efecte asemănătoare cu cele ale modificării cantităţii de aur#monedă sau de 'rtie#monedă n circulaţie.
D"po:it"l" la t"-."n% *lături de moneda efectivă şi de cont$ n structura masei monetare sunt
incluse depozitele la termen constituite la bănci$ case de economii etc.$ asupra cărora nu pot fi trase cecurişi efectuate plăţi imediate$ dar care pot fi retrase după un preaviz. Dncluderea lor n structura maseimonetare este ustificată de faptul că$ din punct de vedere al influenţei pe care o exercită aceste tipuri de
plasamente asupra volumului şi structurii c'eltuielilor titularilor şi$ deci$ asupra cererii solvabile$ practicnu există nici o deosebire faţă de depunerile la vedere.
%n plus$ depozitele la termen cresc astăzi mult mai rapid dect cele la vedere$ profitul fiindreprezentat de dobnda care o aduce titularului.
%n concluzie$ deşi aceste active au un grad mai scăzut de lic'iditate$ totuşi$ ele au trăsături şifuncţionalităţi asemănătoare cu ale monedei şi$ deci$ pot fi incluse n structura masei monetare.
Alt" a#ti)"% -in aceleaşi raţiuni$ n structura masei monetare sunt incluse şi activele plasate ndiferite titluri$ emise şi puse n circulaţie pe piaţa financiar#monetară$ ele avnd un grad mai mare sau maimic de lic'iditate. Eu este mai puţin adevărat că unele dintre ele (ndeosebi cele pe termen scurt)$ cumsunt cambiile$ biletele de trezorerie$ bonurile de casă şi de tezaur$ au un grad de lic'iditate mai ridicatdect cele pe termen mediu şi lung (acţiuni$ obligaţiuni etc.). Ceea ce#l atrage pe cel care realizeazăeconomii monetare n a le plasa n aceste titluri este tocmai caracterul lor negociabil$ posibilitatea de a levinde oricnd are nevoie de bani (lic'idităţi)$ pentru plata unor datorii sau pentru ac'iziţia anumitor
bunuri sau servicii. -eci$ structura masei monetare$ n sens larg$ are un caracter relativ. 0e măsură ce piaţacreează noi instrumente financiare$ care devin substitute apropiate monedei propriu#zise$ se lărgeşte sfera
de cuprindere a masei monetare.-e precizat şi faptul că este greu de stabilit cu exactitate şi pentru totdeauna sfera de cuprindere a
masei monetare$ punctul la care această extensie trebuie să se oprească. %n măsura n care piaţa creeazănoi produse$ inovează noi instrumente de plasare a activelor monetare disponibile$ este firesc ca
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAILspecialiştii să le includă$ lărgind sfera de cuprindere a masei monetare$ respectiv să conceapă noi metodede dimensionare şi agregare a acesteia. %n aceste condiţii$ problema aprecierii cantitative a maseimonetare$ a structurii şi componentelor sale$ are un caracter relativ accentuat tocmai datorită gameivariate de produse create de o piaţă financiar#monetară dezvoltată. *ceste produse inovate suntsusceptibile ntr#o măsură mai mare sau mai mică să ndeplinească anumite funcţii monetare (de plată şide economisire) şi să nlocuiască avantaos$ n anumite utilizări$ moneda propriu#zisă (numerarul şimoneda de cont).
3%3% Utilitat"a /i #oninutul a4-"4at"lo- .on"ta-"
*naliza situaţiei monetare$ a structurii şi evoluţiei diferitelor componente ale masei monetare estesubordonată proiectării politicii monetare viitoare$ remarcndu#se$ n ultimul timp$ o nouă linie deconduită favorabilă aplicării unor metode cantitative de dimensionare şi diriare a acesteia. "etodelerespective constituie un amestec de modele de tip neoHeInesist şi monetarist.
0nă n anii 92>5$ controlul masei monetare avea la bază o serie de ipoteze extrem de relative$ cucaracter static$ exogene masei monetare şi legăturilor directe dintre monedă şi preţ$ n condiţiile uneiviteze de circulaţie a activelor monetare relativ stabilă. @eneralizarea n practica monetară a cursurilor flotante a dus la reconsiderări n gndirea şi politica monetară.
7c'imbările monetare s#au asociat cu fenomene economice şi sociale de o maximă virulenţă$ carecesiunea$ inflaţia şi şomaul$ fenomene greu de controlat şi de stăpnit prin mecanismele monetareinstituite după al -oilea !ăzboi "ondial.
"onetariştii$ n special cei din 7U*$ reprezentaţi de Jcoala din C'icago$ continuă să susţină roluldominant al instrumentelor monetare şi să explice fenomenele complexe ale economiei prin expansiunea
monetară; influenţarea economică este posibilă$ după opinia lor$ numai printr#o politică directă şi incisivă pe linia monetară.
-imensionarea masei monetare şi urmărirea evoluţiei acesteia$ a diferitelor tendinţe pe care lenregistrează activele componente$ cu grade diferite de lic'iditate$ se realizează folosind anumiţiindicatori monetari$ integraţi ntr#un model de analiză monetară de natură să explice şi să orienteze
procesele şi politica monetară.-efinirea$ calcularea şi interpretarea indicatorilor monetari trebuie apreciate n contextul elaborării
unei concepţii generale de analiză a interacţiunii dintre variaţiile masei monetare şi a celorlalte fenomenemonetare$ pe de o parte$ şi principalelor procese economice$ pe de altă parte$ cum sunt& plasarea şi
utilizarea resurselor$ producţia şi comercializarea bunurilor şi serviciilor; formarea preţurilor; oscilaţiilecursurilor de sc'imb; situaţia generală a balanţei de plăţi externe etc. -e derularea acestor procesedepinde$ n ultimă instanţă$ mărimea şi dinamica masei monetare$ iar evoluţia şi tendinţele acesteia dinurmă influenţează$ la rndul lor$ procesele respective.
0entru ca indicatorii monetari să permită cuantificarea acestor influenţe reciproce$ este necesar ca eisă reliefeze dinamica masei monetare şi evoluţia ei şi să permită evaluarea conexiunilor ntre proceselemonetare şi cele economice.
%n raport cu aceste aprecieri$ monetariştii grupează indicatorii monetari n două categorii&
• un prim set de indicatori sunt cei care oferă informaţii privind estimarea evoluţiei masei monetare
şi care exprimă caracterul politicii monetare$ ca expansionistă sau restrictivă;
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAIL• a doua categorie grupează acei indicatori care oferă informaţii privind estimarea efectelor
exercitate de politica monetară asupra celei economice$ ei exprimnd n acest caz obiectivele politiciimonetare.
Unii monetarişti fac distincţie$ n cadrul acestei din urmă categorii de indicatori$ ntre cei careexprimă obiectivele politicii monetare pe termen scurt ( s0ort term targets) de cei care exprimă obiectivele
pe termen lung (long term targets).0rimii sunt consideraţi $$indicatori monetari propriu#zişi,$ oferind informaţii att despre caracterulevoluţiei masei monetare$ ct şi despre obiectivele pe termen scurt urmărite de autorităţile monetare
pentru influenţarea proceselor extramonetare. Cei din urmă sunt consideraţi $$indicatori economici,$ eireflectnd legătura dintre obiectivele politicii monetare şi scopurile politicii economice generale.
Utilizarea acestor două categorii de indicatori este necesară şi posibilă n condiţiile n care neconomia unei ţări funcţionează o piaţă financiar#monetară dezvoltată şi complexă. %n sc'imb$ neconomiile cu procese monetare relativ simple$ unde relaţiile monetare şi structura financiar#bancară sunt
puţin diversificate$ opţiunea pentru utilizarea unei singure categorii de indicatori care să exprime att
caracterul$ ct şi obiectivele politicii monetare$ este o soluţie acceptabilă. asemenea soluţie se ustifică prin numărul redus de produse monetare şi prin gama extrem de restrnsă a activelor lic'ide.%n practica monetară din ţările dezvoltate se utilizează ca indicatori de reflectare a caracterului şi
obiectivelor politicii monetare rata dobnzii şi agregatele monetare.%n prezent predomină practica utilizării agregatelor monetare$ ca indicatori monetari$ c'iar şi n ţări
ca 7U*$ unde există o ndelungată tradiţie n folosirea ratei dobnzii ca instrument important naprecierea evoluţiei şi dinamicii masei monetare.
Utilizarea cu prioritate a agregatelor monetare ca indicatori monetari nu exclude$ nsă$ folosirea rateidobnzii n analizele monetare$ inclusiv pentru aprecierea caracterului politicii monetare promovate de
autorităţi. Creşterea masei monetare are ca efect$ dacă aceasta depăşeşte rata de creştere a produsuluinaţional brut$ o reducere a nivelului dobnzii$ fapt ce stimulează investiţiile$ ieftinind creditul şi$ deci$cererea totală. Ca urmare$ utilizarea agregatelor monetare ca indicatori ai politicii monetare nu se poatedispensa de folosirea n acelaşi scop şi a ratei dobnzii. -e altfel$ numeroase modele de analiză monetarăelaborate pnă n prezent$ ndeosebi cele de factură HeInesistă şi neoHeInesistă$ cuprind ambele variabile$adică rata dobnzii şi agregatele monetare.
Unul din scopurile maore ale analizei monetare l reprezintă selectarea acelor a4-"4at" .on"ta-"care să răspundă cel mai bine cerinţelor de reflectare a caracterului şi obiectivelor de politică monetară$adoptată de autoritatea monetară a unei ţări pe o anumită perioadă.
"oneda este deţinută de agenţii nefinanciari$ de gospodării familiale$ societăţi industriale şicomerciale$ altfel spus$ de toţi cei care intervin pe piaţa bunurilor şi serviciilor. -eşi principiile de bază aurămas nemodificate$ totuşi$ n ultimii ani$ sfera monetară a cunoscut importante modificări$ ale căror incidente asupra comportamentului agenţilor economici au făcut necesară delimitarea ntre formeleclasice ale monedei şi noile tipuri de plasamente monetare.
A4-"4atul .on"ta- reprezintă ansamblul omogen de active susceptibile de a fi utilizate ca miloc de plată. 0articularitatea agregatelor monetare este de a se include unele n celelalte$ astfel că agregatul cel maimic este inclus n agregatul de mărime imediat superioară ş.a.m.d$ pnă cnd agregatul cel mai mare leconţine pe toate celelalte.
0rin construirea agregatelor monetare$ autorităţile monetare urmăresc nu doar simpla cunoaştere avolumului miloacelor de plată$ ci ca acesta să le ofere informaţii care să le permită promovarea unei politici monetare adecvate$ n vederea evitării sau corectării dezec'ilibrelor monetare.
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAIL-eşi agregatele monetare diferă$ n general$ de la ţară$ la ţară n funcţie de condiţiile existente$
respectiv de gradul de dezvoltare a pieţei financiare$ de locul pe care l ocupă sistemul bancar neconomie$ de conceptele şi politicile care domină scena monetară şi de nevoile practice imediate şi de
perspectivă$ totuşi$ ele au anumite caracteristici comune.0ornind de la aceste aprecieri$ specialiştii au grupat agregatele monetare n t-"i #at"4o-ii 1<$ p.=46.1% Mon"!a p-i.a-ă (baza monetară sau moneda de rezervă). *ceasta reprezintă moneda emisă şi
controlată de banca centrală. 7e defineşte ca diferenţa dintre total activ şi total pasiv din bilanţul acesteiinstituţii. *ctivul băncii centrale reflectă$ n general$ modalităţile prin care aceasta creează moneda$ şi anume&
prin distribuirea de credite băncilor comerciale$ altor instituţii de credit şi tezaurului; prin rescontarea efectelor comerciale şi a celor publice. %n ce priveşte pasivul$ acesta exprimă mărimea şi repartizarea pe deţinători amonedei primare (bilete de bancă$ monedă divizionară$ disponibilităţile n contul tezaurului şi n conturile
băncilor creatoare de monedă scripturală etc.). Modul de definire a agregatelor monetare din această grupă cunoaşte mai multe variante$ n funcţie
de concepţia mai cuprinzătoare sau mai restrnsă n ce priveşte moneda primară. "odul diferit de
combinare a elementelor din activul şi pasivul bilanţului poate determina unele deosebiri n evaluareacantităţii de monedă primară$ n funcţie de luarea n calcul şi a miloacelor n decontare$ a rezervelor decasă etc.
Modul concret de definire a monedei primare mai diferită de la o ţară la alta şi n funcţie de metodaadoptată n analiza variaţiilor agregatelor monetare. -e exemplu$ n cea mai utilizată metodă se operează cudoi factori determinanţi& modificarea bazei monetare şi multiplicatorul monetar sau al creditelor. -in acesteconsiderente$ de pildă$ n practica americană$ baza monetară este subdivizată n& moneda primară
împrumutată şi moneda primară neîmprumutată$ ceea ce oferă pentru această piaţă financiar#monetarădiversificată informaţii suplimentare privind creaţia şi agregarea monetară. a constituie baza pentru crearea
monedei scripturale de către băncile comerciale.&% Mon"!a #a .i@lo# !" plată$ adică masa monetară n sens restrns (mone1 supl1)$ cuprinde produsele monetare$ respectiv milocele de plată$ create de banca centrală şi celelalte bănci şi instituţiifinanciar#bancare.
3% Mon"!a #a a)ui" n"tă include produsele monetare amintite$ inclusiv acele active care nu seutilizează ca miloace de plată n mod curent$ dar care se pot transforma mai rapid sau mai lent nlic'idităţi.
primă etapă$ şi cea mai importantă n construirea agregatelor monetare$ se referă la delimitareariguroasă ntre diferitele tipuri de plasamente monetare$ cu scopul de a le selecta şi diferenţia pe cele care
reprezintă o simplă rezervă de miloace de plată de cele care corespund unor economii durabile depuse de bunăvoie.%n general$ agregatele monetare$ pnă n anii 92>5$ aveau o structură relativ simplă$ fiind
considerate drept monedă miloacele de plată cu plasamente lic'ide pe termen scurt$ incluse n pasivulinstituţiilor bancare. *cestea din urmă aveau obligaţia să le transforme imediat n lic'idităţi$ fără riscul de
pierdere de capital şi fără costuri tranzacţionale. 0rin opoziţie$ 'rtiile de valoare$ care constituie unansamblu omogen de titluri pe termen lung$ nu devin lic'ide dect după negocierea lor pe o piaţăsecundară$ respectiv la bursa de valori. *cest fapt implică un risc de capital$ presupunnd$ n cele maimulte cazuri$ costuri de transformare.
%n ultimii 95#9? ani$ sfera financiar#monetară a suferit mutaţii profunde$ cea mai mare parte a inovaţiilor viznd att o reducere a riscurilor asociate titlurilor pe termen lung negociabile$ ct$ mai ales$ crearea de noi produse ale pieţei$ negociabile la termen scurt.
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAIL-rept urmare$ n prezent$ deţinerea 'rtiilor de valoare se efectuează ntr#o proporţie progresivă sub
forma ac'iziţionării acestor titluri de către instituţii de plasament colectiv. *ceste instituţii specializateoferă deţinătorilor de lic'idităţi posibilitatea unor plasamente pe termen scurt$ activul lor fiind$ n
principal$ constituit pe piaţa monetară$ fie obligaţiuni puţin sensibile la variaţia ratei dobnzii.-e asemenea$ au fost create succesiv certificate de depozit emise de bănci şi de casele de depozit$
bilete de trezorerie emise de societăţi nefinanciare$ bonuri de tezaur negociabile$ bonuri ale instituţiilor financiare specializate şi ale societăţilor financiare de plasament colectiv etc.; toate aceste inovaţii se potsubstitui parţial n portofoliul agenţilor nefinanciari$ n plasamentele lic'ide administrate de instituţiilefinanciar#bancare şi$ ca atare$ pot fi incluse n agregatele de monedă şi lic'idităţi.
A4-"4at"l" .on"ta-" cuprind$ deci$ att miloacele de plată (moneda efectivă$ depunerile n conturila vedere) deţinute de agenţii nefinanciari rezidenţi$ ct şi acele plasamente financiare susceptibile de a fitransformate cu uşurinţă şi rapiditate n instrumente de plată$ fără riscul pierderilor de capital.
*gregatul mai larg$ cel al lic0idităţii$ nglobează$ n general$ titluri ale pieţei financiar#monetare petermene de la cteva zile la cţiva ani$ emise de instituţiile de credit (certificate de depozit$ bonuri ale
instituţiilor bancare) şi de agenţii nefinanciari (bonuri de tezaur n conturi curente$ bilete de tezaur etc.).0lasamentele financiare definite astfel$ n sens larg$ sunt inventariate nu numai n pasivul instituţiilor financiar# bancare$ dar n egală măsură$ pentru siguranţă$ şi n cel al agenţilor nefinanciari.
%n sens restrns sau n sens larg$ agregatele monetare pot fi definite prin integrarea succesivă a produselor monetare create n scopul asigurării lic'idităţii agenţilor financiari şi nefinanciari.
Criteriul după care sunt incluse n agregatele monetare diferitele active este cel al lic'idităţii. *stfels#au construit agregatele monetare notate cu siglele "9$ "4$ "3$ F 123$ p.4<46.
• M1 regrupează toate miloacele de plată sub forma monedei efective (bilete de bancă şi moneda
divizionară) şi a depunerilor n conturi curente nepurtătoare de dobnzi şi care reprezintă partea
cea mai activată a masei monetare sau li#,i!itat"a p-i.a-ă.*lături de acesta sunt şi agregatele "4$ "3 şi F. *gregatul "4 nglobează "9$ iar "3 + "4.
• M& include$ pe lngă de "9$ ansamblul plasamentelor la termen şi n vederea economisirii
susceptibile de a fi mobilizate şi transformate n lic'idităţi prin emisiune de cecuri cu preaviz$denumită ;;ua*i.on"!aB sau ;;li#,i!itat"a *"#un!a-ăB.
• M3 cuprinde$ mai mult dect "4$ şi alte active cu grade diferite de lic'iditate$ n structura cărora
pot fi incluse certificate de depozit$ bonuri de casă$ conturi de economii pe termen mediu$ altetitluri emise de agenţii economici pe piaţa financiar#monetară;
• L; -"4-upat #u M3$ nglobează$ n general$ titluri emise pe termen mediu şi lung negociabile şi
care pot fi transformate mai rapid sau mai lent n miloace de plată$ respectiv n lic'idităţi.Dndicatorii sau agregatele monetare sunt stabilite de către autorităţile monetare$ ţinnd seama de
următoarele criterii principale&
♦ "2i#a#itat"a a4-"4at"lo- .on"ta-"0
♦ #a-a#t"-ul #ont-ola(il0
♦ !i*poni(ilitat"a *tati*ti#ă%
1% E2i#a#itat"a a4-"4at"lo- .on"ta-" se referă la capacitatea acestora de a se constitui nobiective intermediare ale politicii moneare. *stfel$ agregatele monetare construite trebuie să ofereinformaţii complexe şi să atragă atenţia asupra evoluţiei comportamentului agenţilor economici.*utorităţile monetare acceptă mai multe agregate monetare$ fixnd tot attea obiective cte agregate suntcreate. voluţia agregatelor monetare nu este influenţată numai de comportamentul agenţilor economici$dar şi de reglementările n vigoare la un moment dat.
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAIL&% Ca-a#t"-ul #ont-ola(il al agregatelor monetare evidenţiază influenţa pe care o poate exercita
autoritatea monetară atunci cnd se constată că evoluţia unui agregat monetar nu este corespunzătoare şise iniţiază corectarea lui.
3% Di*poni(ilitat"a *tati*ti#ă arată calitatea agregatului monetar de a fi rapid disponibil şi nmăsură să permită autorităţilor monetare o reacţie rapidă. %n general$ un agregat larg este mai dificil decalculat comparativ cu un agregat ngust.
Kinnd seama de aceste trei criterii$ autorităţile monetare trebuie să definească agregatele monetareastfel nct să fie ct mai bine corelate cu produsul intern brut.
xemplele următoare demonstrează că numărul agregatelor diferă n funcţie de obiectivele politiciimonetare 14= , p.4=6.
*stfel$ n 7U*$ n cadrul masei monetare$ elementele sunt regrupate n cinci agregate& "9 L numerar n circulaţie (n afara sistemului bancar) şi depozite la vedere;
"4 L "9 M depozite la termen la băncile comerciale;
"3 L "4 M depozite la termen la băncile populare şi la casele de economii;
"< L "3 M certificate de depozit negociabile; "? L "< M certificate de depozit de mare valoare.
%n /ranţa$ nainte de crearea U"$ se practicau următoarele agregate monetare& "9 L numerar n circulaţie M soldul conturilor la vedere;
"4 L "9 M plasamente la vedere M conturile de economii pentru locuinţe;
"3 L "3 M active monetare ale rezidenţilor M depozite la vedere M bonuri de casăM
M certificate de depozit.*gregatele monetare definite de :anca Centrală uropeană$ construite prin integrarea succesivă a
activelor cu caracter monetar$ care figurează n pasivul bilanţului consolidat al instituţiilor financiar#
monetare$ sunt 12>$ p.4396& A4-"4atul .on"ta- -"*t-n* =M19$ n care se include& numerarul n circulaţie (bancnotele şi
monedele metalice) şi depozitele overnig't constituite la instituţiile financiar#monetare şiadministraţia centrală (poştă sau trezorerie);
A4-"4atul .on"ta- int"-."!ia- =M&9$ care cuprinde "9 plus depozitele rambursabile după
notificare la cel puţin trei luni (depozitele de economii pe termen scurt) şi depozitele de scadenţăde maximum doi ani (depozite pe termen scurt) constituite la instituţiile financiar#monetare şiadministraţia centrală. *gregatul "4 poartă denumireea de cvasimonedă$ deoarece include
plasamente care pot fi disponibile n orice moment$ cu aplicarea unor restricţii (de exemplu$comisioane$ penalităţi$ existenţa unui preaviz de rambursare etc.)$ dar nu pot servi$ n mod direct$la efectuarea plăţilor;
A4-"4atul .on"ta- M3$ care reprezintă masa monetară n sens larg şi include " 4$ la care se
adaugă intrumente negociabile$ n special operaţiuni de mprumuturi repo$ unităţi emise de fonduride piaţă monetară$ precum şi instrumente de ndatorare cu scadenţă de maximum doi ani$ emise deinstituţiile financiar#monetare.
7intetiznd$ potrivit definiţiei dată de :anca Centrală uropeană$ n structura agregatelor monetarese includ următoarele elemente&
♦ M1 L numerar n circulaţie M depozite overnig't;
♦ M& L "9 M depozite rambursabile după notificare la cel mult trei luni M
M depozite la termen cu scadenţă de maximum doi ani;
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAIL♦ M3 L "4 M mprumuturi de operaţiuni repo M unităţi ale fondurilor de piaţă monetară M
instrumente de ndatorare cu scadenţă de maximum doi ani.%ntruct$ n ultimii ani$ n ţările dezvoltate s#a nregistrat un declin al reprezentativităţii agregatelor
monetare şi un rol din ce n ce mai scăzut n conducerea politicii monetare$ :anca Centrală uropeanăacordă un loc privilegiat agregatelor monetare n adoptarea propriilor strategii monetare.
Ca structură$ masa monetară$ sintetiznd n "3$ se prezintă conform tabelului 9 14=$ p.4=6.Ta("lul 3%1%1
Structura şi ponderea agregatelor monetare conform Băncii Centrale a Europei
"lula4-"4atului
Co.pon"na a4-"4at"lo-
R"*t-n*M1 ='?9 L moneda fiduciară (numerarul ncirculaţie) (>G)M M depozite la vedere (33G)
Int"-."!ia-
M& =<<9 L "9 (<5G)M
M depozite la termen N 4 ani (45G)M M depozitele rambursabile cu preaviz de 3 luni(4=G)
La-4
M3 =1??9 L "4 (==G)M M pensiuni (<G)M M titluri monetare (AG)M M titluri de creanţă cu durata N 4 ani (4G)
Sursa& '$(, p.$(.
%n !epublica "oldova$ agregatele monetare (sinteza monetară pe sistemul bancar) sunt definite decătre :anca Eaţională a "oldovei$ reflectate n pasivul bilanţului consolidat al instituţiei bancare şi
reprezentate de 19<6& A4-"4atul .on"ta- F 6anii n #i-#ulai" =M?9$ care reprezintă banii n numerar emişi n circulaţie
de către :anca Eaţională a "oldovei$ exclusiv cu excepţia numerarului n casele băncilor comerciale şi n casa :ăncii Eaţionale a "oldovei.
A4-"4atul .on"ta- -"*t-n* =M19; #a-" *" !"2in"/t" #a M? plus depunerile (depozitele) la vedere
(n moneda naţională). A4-"4atul .on"ta- int"-."!ia- =M&9$ care cuprinde "9
şi suma dintre depunerile la termen (n
monedă naţională) şi instrumentele pieţei monetare.
A4-"4atul .on"ta- M3$ care include "4$ la care se adaugă şi depozitele n valută străină ale
rezidenţilor$ exprimate n lei moldoveneşti.*stfel$ n !epublica "oldova$ n cadrul masei monetare$ elementele sunt regrupate n patru
agregate&
Ta("lul 3%1%&
Structura agregatelor monetare în Republica Moldova
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAILSursa& elaborat de autori în baza datelor 2ăncii 3aţionale a Moldovei '"4.
Dndiferent de numărul agregatelor utilizate$ #o.pon"nta M1 a masei monetare este cea mai activă$n sensul că intermediază cel mai mare număr de acte devnzare#cumpărare din economie.
-upă cum rezultă din tabelul 3.9.4$ masa monetară din !epublica "oldova este structurată n patruindicatori ce permit autorităţilor monetare să urmărească evoluţia disponibilităţilor la vedere şi la termenale agenţilor economici şi ale populaţiei.
3%' it":a !" #i-#ulai" a .on"!"i /i .ultipli#ato-ul .on"ta-
"asa monetară este importantă pentru economie n măsura n care permite derularea tranzacţiilor.Dntensitatea utilizării (gradul de utilizare) monedei se apreciază prin prisma vitezei de circulaţie a banilor.
it":a !" #i-#ulai" a (anilo- (monedei) exprimă numărul mediu de tranzacţii (utilizări) milocite
de unitatea monetară$ ntr#o anumită perioadă de timp.Viteza de circulaţie a banilor arată ct de repede se rotesc banii ntr#o economie sau ct de intenssunt ei folosiţi$ şi se poate determina plecnd de la ecuaţia sc'imbului (formulată de Drving /is'er).
cuaţia de sc'imb a lui Drving /is'er (9299) denotă relaţia dintre masa monetară (oferta de monedă) M şi bunurile şi serviciile tranzacţionate ntr#o economie ( 56 )$ unde reprezintă nivelul preţurilor$ iar 6
F volumul bunurilor şi serviciilor tranzacţionate ntr#o economie. 56 reprezintă 0D:#ul nominal$ iar conceptul care leagă M de 56 este viteza de rotaţie a banilor$ care arată de cte ori pe an$ n medie$ ounitate monetară este c'eltuită pentru a cumpăra volumul total de bunuri şi servicii produse n economie.
cuaţia de sc'imb se scrie astfel&
6 . v M ×=×
Drving /is'er consideră că viteza de circulaţie a banilor este determinată de instituţiile din economiecare afectează felul n care agenţii economici realizează tranzacţiile ntr#o economie. pinia lui este cămodificările instituţionale şi te'nologice (de exemplu$ desfăşurarea tranzacţiilor pe bază de carduri sau detransferuri ntre conturi) afectează doar pe termen lung viteza de circulaţie$ ceea ce nseamnă că$ petermen scurt$ viteza de circulaţie poate fi considerată relativ constantă.
-in relaţia prezentată rezultă că viteza de circulaţie a banilor (V) depinde de valoarea tranzacţiilor ( 56 ) şi de mărimea masei monetare băneşti (").
M
6 . v
×=
%n practică$ măsurarea vitezei de circulaţie a banilor este dificilă$ deoarece nu se poate determina cuexactitate numărul de tranzacţii efectuate cu autorul monedei. -in acest motiv$ se calculează viteza derotaţie a banilor$ care arată frecvenţa cu care banii se rentorc la bancă$ determinată sub formă decoeficient sau număr de zile 1356.
unitat" .on"ta-ă n tranzacţionarea tuturor bunurilor şi serviciilor din economie pe o anumită perioadăde analiză.0entru cuantificarea tranzacţiilor se calculează rulaul bănesc$ respectiv ncasările şi plăţile realizate
D: + numărul (durata) de zile necesare pentru realizarea unei rotaţii a banilor;T =Dp) + numărul de zile sau durata raportată;M. + masa monetară.
-e exemplu$ dacă perioada de analiză este de 9 an$ atunci durata perioadei de analiză este egală cu3A5 de zile. -acă durata unei rotaţii este de A> de zile$ acest lucru presupune că$ n decurs de A> de zile$ntreaga masă monetară este utilizată odată pentru a tranzacţiona toate bunurile şi serviciile existente neconomie. -acă durata unei rotaţii devine A2 de zile$ acest lucru nseamnă că masa monetară se roteştemai greu$ deci viteza de rotaţie *#a!".
Enun% Considerăm$ n mod simplificat$ o economie n care sunt tranzacţionate3 produse$ avnd cantităţile şi preţurile$ n momentele 9 şi 4$ prezentate mai os&
7-o!u*
Mo."ntul 1 Mo."ntul &Q 0 Q 0
9 95 9?5 9? 9454 35 45 <5 ?53 9? 3? 35 A5
ferta de monedă n cele două momente a fost "m9 L =>? u.m. şi "m4 L 9945 u.m.7ă se determine cu ct se modifică viteza de rotaţie a banilor (monedei) n momentul 9$ comparativ
cu momentul 4. Rezolvare:
7e determină viteza de rotaţie n cele două momente şi se face raportul procentual ntre ele$ formula
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAIL-eterminăm creşterea relativă a masei monetare şi a tranzacţiilor tuturor bunurilor şi serviciilor din
economie pe perioada de analiză (momentul 4 faţă de momentul 9)$ formula fiind&
G955) O( O 9
4 ×= Mm
Mm Mmrelativa<resterea
( )
( ) G955
9 O O
4 O O
) O( O
3
3 ××
×
=×∑
∑
momentul . 6
momentul . 6
. 6 relativa<resterea
ii
ii
ii
*plicnd formula pe datele din tabel$ obţinem&
G94=G955. O =>?
.. O 9945G955) O( O
9
4 =×=×=mu
mu
Mm
Mm Mmrelativa<resterea
G33$493G955.. O 4A4?
. O ?A55
G955)3?9?()4535()9?595()A535()?5<5()9459?() O( O
=×=
=×
×+×+×
×+×+×=×
mu
mu
. 6 relativa<restereaii
Răspuns: -acă volumul tranzacţiilor$ măsurat prin suma produselor dintre cantităţi şi preţuri$ acrescut cu 993$33G (?.A55R4.A4? + 9)$ masa monetară a crescut numai cu 4=G (9945R=>? + 9)$ decivaloarea tranzacţiilor a crescut mai mult dect valoarea masei monetare$ a ofertei de monedă$ ceea ce adeterminat accelerarea vitezei de rotaţie a monedei cu AA$A>G.
Viteza de circulaţie a monedei este determinată de numeroşi factori$ printre care& masa monetară$circuitul plăţilor$ creditul bancar$ factorul psi'ologic (ncrederea n puterea de cumpărare a monedei)$
proporţia unităţilor monetare ţinute n rezervă sau tezaurizare$ conunctura economică etc. 1<2$ p.39?6.0entru analiza masei monetare un rol important l are şi determinarea in!i#ato-ului (a:ă .on"ta-ă
=6M9$ calculat ca medie zilnică şi la sfrşitul perioadei$ n structura căruia intră&
• banii n circulaţie (n afara sistemului bancar) ("5);
• rezervele bancare (inclusiv rezervele obligatorii ale băncilor n lei$ menţinute n conturile
corespondente ale :ăncii Eaţionale a "oldovei$ alte rezerve şi numerarul n casele băncilor);
• depozitele la vedere ale altor organizaţii la :anca Eaţională a "oldovei.
6a:a .on"ta-ă n *"n* la-4 include banii n circulaţie (n afara sistemului bancar) ("5)$ rezervele bancare (inclusiv rezervele obligatorii ale băncilor n lei$ menţinute n conturile corespondente ale :ăncii Eaţionale a "oldovei$ alte rezerve şi numerarul n casele băncilor) şi depozitele la vedere ale altor organizaţii la :anca Eaţională a "oldovei$ depozitele Bovernig't, ale băncilor şi rezervele obligatorii nvalută străină exprimate n lei moldoveneşti.
D"po:it"l" o)"-ni4,tB sunt depozitele convertibile n numerar sau transferabile la cerere prin cec$ordin de plată$ debitare sau prin miloace similare$ fără ntrzieri semnificative$ restricţii sau penalităţi. %naceastă categorie sunt incluse şi soldurile creditoare ale conturilor curente$ precum şi depozitele la vedere$nsă nu sunt incluse depozitele netransferabile care pot fi retrase la cerere$ dar cu plata unor penalităţi.
-eterminarea bazei monetare (:") (ca ţintă operaţională a băncii centrale n cadrul politiciimonetare) şi agregatelor monetare ("9$ "4$ "3) prezintă importanţă$ deoarece permite cuantificareamultiplicatorului monetar (mm)$ care arată variaţia masei monetare atunci cnd se nregistrează o creşterecu o unitate a bazei monetare.
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAILMultipli#ato-ii .on"ta-i reprezintă indicatori care măsoară capacitatea de creaţie monetară a
economiei$ a sistemului bancar al acesteia$ capacitate exprimată ca raport dintre o mărime care exprimăcantitatea de monedă$ masa monetară$ din economie$ şi o altă mărime care exprimă moneda primară$agregatul monetar de bază.
!elaţia de calcul a multiplicatorului monetar este&
) O( O
) O( O
2M monetara 2aza
Mmmonetara Masamm =
"ultiplicatorul monetar se calculează şi ca raport între agregatul monetar M sau M ! şi baza
monetară"
2M
M m
2M
M m
mm
9
9
44 $ ==
7tabilitatea multiplicatorului monetar este importantă n a asigura băncii centrale capacitatea de acontrola evoluţia unor agregate monetare mai extinse ("9 sau "4)$ avnd n vedere că& banca centrală poate controla efectiv doar baza monetară;
evoluţia agregatelor monetare "9 şi "4 este ntr#o relaţie mult mai strnsă cu evoluţia indicatorilor
macroeconomici (preţuri$ produsul intern brut etc).Enun% %n ansamblul sistemului bancar se cunosc următoarele componente pasive ale masei
monetare (milioane lei)&
Ta("lul 3%1%3
Componentele pasive ale masei monetare #milioane lei$:D"nu.i-"a in!i#ato-ului O#to.(-i"
&?1&Noi".(-i"
&?1&:anii n circulaţie 94?3>$3A 94A>5$>3-epozitele la vedere n monedanaţională
A25?$>< A=A5$A9
Dnstrumentele pieţei monetare 5$99 5$99-epozitele la termen n monedanaţională
93?=5$=9 9<5?=$>=
-epozitele n valută străină 9<93?$23 9<343$A3
:aza monetară 9>9??$A 9A2<>$?7ă se determine& multiplicatorul monetar (al bazei monetare)$ multiplicatorul monetar ca raport
între agregatul monetar M " sau M $.
R":ol)a-"$!elaţia de calcul a multiplicatorului monetar este&
) O( O
) O( O
2M monetara 2aza
Mmmonetara Masamm =
-eterminăm masa monetară& formula de calcul a masei monetare fiind&
MONEDĂ ŞI CREDIT GÎRLEA MIHAIL Răspuns: "asa monetară n cele două situaţii este de <>9?2$2? mil. lei şi de <>293$=A mil. lei$
diferenţa de >?3$295 mil. lei (<>293$=A#>9?2$2?) dintre ele$ n cele două situaţii$ datorndu#se influenţelor modificării bazei monetare şi multiplicatorului monetar.
Su(i"#t" -"#o.an!at" p"nt-u !i*#ui"$
9. -efiniţi noţiunea de circulaţie monetară (circulaţie bănească).4. xpuneţi felurile de circulaţie monetară.3. xplicaţi ce presupune circulaţia monetară fără numerar (prin virament). *rgumentaţi.<. Ce deosebiri există ntre sfera circulaţiei monetare n numerar şi sfera circulaţiei monetare prin
viramentT Care sunt asemănările dintre eleT?. Care sunt actele normative naţionale ce reglementează şi monitorizează circulaţia monetară (n
numerar şi prin virament)TA. Ce deosebire există ntre depunerile la vedere şi depunerile la termenT *rgumentaţi.>. -efiniţi noţiunea de agregat monetar.=. Care sunt criteriile de includere a activelor n agregatele monetareT *rgumentaţi.2. -istingeţi care este structura masei monetare pe agregate n statistica monetară internaţională.
95. Care este structura masei monetare pe agregate n statistica monetară naţionalăT99. Care sunt deosebirile şi asemănările structurii masei monetare pe agregate ntre statistica monetară
naţională şi cea internaţionalăT *rgumentaţi.94. videnţiaţi care sunt factorii ce determină masa monetară. *rgumentaţi.93. xplicaţi ce presupune viteza de circulaţiei a banilor.9<. xplicaţi ce presupune multiplicatorul monetar.9?. -escrieţi principalele metode (formule de determinare) de măsurare a masei monetare (relaţia lui Drving
/is'er). xplicaţi.
%itluri de referate şi studiu de caz #lucrări comple&e$:9. *gregatele monetare şi indicatorii monetari.4. *gregatele monetare& metodologia :ăncii Eaţionale a "oldovei.3. *pariţia şi evoluţia etapelor parcurse de monedă n dezvoltarea circulaţie monetare (inclusiv n
!epublica "oldova).<. *vantaele şi dezavantaele utilizării numerarului ca modalitate de plată.?. Circuitul monetar şi circulaţia monetară + trăsături caracteristice$ esenţă.A. Circulaţia monetară pe teritoriul !epublicii "oldova.>. Circulaţia monetară şi rolul ei.=. Componenţa numerarului n !epublica "oldova.2. /actorii ce influenţează masa monetară.95. "asa monetară& concept$ componenţă$ structură.
99. "ultiplicatorul monetar şi al creditului.94. 0osibilităţi de estimare şi evaluare a masei monetare din !epublica "oldova.93. 7tructura masei monetare n !epublica "oldova şi factorii de influenţă.
9. !egulamentul cu privire la operaţiunile cu numerar n băncile din !epublica "oldova$ aprobat prinotărrea Consiliului de administraţie al :ăncii Eaţionale a "oldovei nr. 455 din 4>.5>. 455A.
4. !egulamentul privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar$ aprobat prin otărrea Consiliului
de administraţie al :ăncii Eaţionale a "oldovei nr. 3>> din 9A.94.9222.3. Dnstrucţiunea cu privire la modul de completare de către băncile licenţiate a !aportului privind
statistica monetară (C* :E" nr. 4?? din 9> noiembrie 4599).<. !egulamentul cu privire la transferul de credit nr.3>3 din 9? decembrie 455?.
Manuale:9. :asno Cezar$ -ardac Eicolae$ /loricel Constantin. "onedă$ credit$ bănci. :ucureşti& d. -idactică şi
0edagogică. 922>.4. :uletinele trimestriale ale :E"$ 4595$ 4599$ 4594$ 4593. C'işinău& :E".3. Cerna 7ilviu. 7istemul monetar şi politica monetară. :ucureşti& d. nciclopedică$ 922A.<. -ardac Eicolae$ Vscu 8eodora. "onedă şi credit. :ucureşti& d. *7$ 4554$ vol. D.?. -ardac Eicolae$ :arbu 8eodora. "onedă$ bănci şi politici monetare. :ucureşti& d. -idactică şi
0edagogică$ 455?.A. @ust ".$ Vec'iu C.$ oarcă -. "anagement bancar + monedă$ credit& te'nici de calcul$ studii de caz
şi aplicaţii practice. 0iteşti& Dndependenţa conomică$ 4553.>. iriţescu Costin. "oneda$ mica enciclopedie. :ucureşti& d. Jtiinţifică şi nciclopedică$ 92=4.=. iriţescu Costin$ -obrescu milian. "oneda + mica enciclopedie. :ucureşti&
d. Jtiinţifică şi nciclopedică$ 922=.2. "anolescu @'eorg'e. "onedă şi credit. :ucureşti& d. /undaţiei !omnia de "ine$ 4553.
