Descrlerea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomffnieiAiVANHov, oMRAAM enritl.ifi,
Puterile g0ndului /OmraamMikhael Aivanhov. -Ed. a3-a, rev. - Bucuregti : prosveta
ISBN 978-973 -8107 -63-2
133.1 8
133.2
141.33 ''' r'r' l ''
@ 2006, Editions Prosveta S.A., FrancersBN 2-85566-378-4
O 2010, Antar Ed. Srl, Romania, Edilia a III-ain limba romdnn, ISBN 978-973-8107-63-2
Omraam Mikha€l Aivanhov
Colecfia IzvorNr.224
EDITURA PROSYETA
222 Puterile gdndului
gdseascd numai in vdrf. DacS nu mi credefi, ?n-
seamnd ci nu ali in{eles nimic Ai nu vd va rdmdne
decit suferinfa. Eu nu v-o doresc, dimpotrivd, nu
vreau s[ vi vid niciodati suferind. Dar cfrnd nu
in{elegeJi mare lucru, nu se poate s[ nu suferili.Suferin{a existl pentru a-i obliga pe oameni siin{eleag5... Ea constituie deci o binecuvdntare!
Vi voi revela acum unul dintre cele mai
importante adev[ruri de cunoscut: to{i Maeqtrii au
ftcut-o qi $tiinta Iniliaticd o subliniazd: acela eil,
fiecare dintre noi va rnerge intr-o bund zi s[tr[iasci in regiunea unde gi-a dirijat gdndurile'
CAnd veli p6r[si deci aceastd lume, vefi merge sireintdlnili regiunea gdndurilor voastre. Daci aces-
te gdnduri au fost inalte, vefi merge intr-o regiune
sublim[ qi invers; dacl gfindurile voastre au fost
dirijate spre infern, veli intdlni infernul. Iat[ cel
mai mare adev[r. Dacd veli cere numai inteligen-
{[, iubire, frumuse{e, fi{i absolut siguri cd nici oforfi a naturii nu va putea sd vd impiedice weo-dat[ s[ locuili in aceasti regiune determinati,adicl regiunea g0ndurilor gi a dorin{elor voastre'
CTIPRINS
Natura activitd{ii spirituale...
Cum sd concepem viitorul......
Poluarea psihicd..
Yia\a gi circula{ia gdndurilor
Cum se intruchipeaz[ gAndul
in materie. 75
Regdsili echilibrul dintre mijloacelemateriale gi cele spirituale. ....... 103
Forfaspiritului.... ....115
Cdteva legi ale activit[{ii spirituale..... 135
Puterea concentrdrii............................. 1 5 9
Bazele medita{iei.
Rugdciunea creatoare ....... I97
Cucerirea v6rfu1ui.....
I
II
ilIrV
V
7
35
47
59
VI
VII
VIII
x t43
X
XI
XII
XIII
I!
Evident, ornul este mai bine pregdtit pen-
fiu activitatea materialb dec0t pentru activitateaspirituali, deoarece instrumentele ce le posedd
pentru a ac{iona asupra materiei, cele cinci sim-
furi, sunt mult mai deevoltate dec6t instrumentelecare ii permit accesul in' lumea spirituali. De
aceea, mulli dintre cei care se angajeazi pe calea
spiritualitdfi! au impresia ci nu ajung nicdieri gi
se descurajeazi. , "'Cifi nu igi spun: ,,Ce este aceasti activi-
tate in care nu se vid niciodatd realizdrile? Celpu{in, cdnd munoegti in planul fizic obtii nigte
rczultate:, oeva se schimb6, se construiegte sau se
distruge. $i chiar o activitate inielectualE di unelercnrltate vizibile; devii mai instruit, rtai capabilsijudeci, sd te pronunfi asupra unui subiect sau
altuia,i'Ah da, toate aceste lucruri sunt adevfuate.
Vreti sd construifi o casd: dupi c0teva s[pfiimdni
IO Puterile gdndului
constructia apare, vizibild gi tangibili. in timp ce,dacl dorili sd crea{i in planul spiritual, nimeni nuva observa nimic, nici voi, nici cei din jurulvostru.
Atunci, in fala unei asemenea incertitudinivefi avea indoieli ce pot merge pAnd la dorin{a dea abandona totul, angaj0ndu-vd ca toatfl lumeaintr-o activitate in care este ugor sd constataJirezultatele. O puteli face, dar intr-o bun6 zi, chiarin rni.jlocul celor mai rnari succese, ve{i sirn(i cdvd va lipsi ceva in interior. Este inevitabil deoa-rece nu a{i atins esen{ialul, nu a{i plantat incd cetrebuia in domeniul luminii, al iubirii, al puterii,al veqniciei.
Ceea ce trebuie ?n{eles, odatd pentru tot-deauna, in privin{a activitdfii spirituale, este fap-tul c6 aceasta presupune o rnaterie extrern subtil6ce scapd mijloacelor noastre obiqnuite de inves-tigafie. Activitatea pe care este posibil sb o inde-plinim in planul spiritual este la fel de rcald caaceea pe care o desfbqurdm in planul fizic. Agacum in planul fizic este normal sd t6ia{i lemne saus[ preg5tifi mdncarea, tot la fel, in planul spiritualeste de asemenea adevdrat cd pute{i construi unedificiu, putefi declanga niqte fode, orientAndcurengii, luminAnd congtiinlele. Iar dacd acestelucruri nu se v5d, inseamnd cd avem de-a face cuo materie diferitd. De altfel, cel care trdiegte cu
Natura activitdlii spirituale I1
adevdrat in lumea spiritual[ nu axe nevoie ca
aceste realiti{i pe care le simte in jurul s6u si fiela fel de vizibile qi tangibile ca acelea din lurnea
ftzic1. Dar, cu timpul, ele se pot concretiza inacelaqi fel.
I)acd aceste legi nu sunt cunoscute, dacise aqteaptd imediat rezultatul lucrdrii spirituale,atunci apare descurajarea gi se va distruge tot ce afost construit. Deoarece aceasti materie atdt desubtil[ este f,oarte ugor de modelat. De aceea,
dupi felul cum este sau nu convins, perseverent,
ornul va construi sau va distruge. Adesea elconstruieqte, dar foarte repede ajunge sd distrugd,impiedicind astfel realizarca, concretizarea de-frnitivi a mutrcii sale. Or, concretizarea materialdtrebuie inevitabil sd se produc[ intr-o bund zi. Dealtf€I, dacd ii vefi intreba pe Iniliafi, ei vd vorr[spunde: ,,Tot ce vedefi pe pdmAnt nu este decdtconcretizarea elementelor eterice care, cu timpul,au ajuns la acest grad de densitate gi materiali-'zare." Daci veli avea deci credin{a gi rdbdarea sd
v[ continua{i lucrarea inceputd, ve{i ajunge sirnaterializa(i in planul ftzic tot ce v-a{i dorit. DacIvefi spune: ,,Eu imi doresc insi de ani de zilenigte lucruri care nu se implinesc!", inseamnd cdnu $titi cum si lucra{i, sau dorinfele voastre nu se
pot irnplini din anumite motive. Dacd dorintelevoastre privesc colectivitatea, intreaga omenire,
12 puterile gdndului
evident cd ele vor fi mai greu de realizat dec6t incazul propriei persoane. in timp ce-{i doreptipacea in lumea intreag[, mulli oameni dorescrdzboiul! Desigur ci dorin{a lor se va opunerealizdrii dorin{ei voastre. Nu trebuie insd sd videscurajafi. Ce ne spune Iisus in Evanghelii?,,Cdutali mai intdi impdrdgia hti Dumnezeu Sidreptatea Lui, qi^ toate acestea se vor addugavoud." Cdutarea impird{iei lui Dumnezeu poaflLin sine propria-i recompensd.
Luwarea spirituald gi lucrarea materialdreprezintd doui activitefi distincte. Trebuie sdgtim la ce ne putem agtepta gi la ce nu. putemaqtepta de la lucrarea spirituald lumina, pacea, ar-monia, sdndtatea, inteligenfa; dar sd nu agteptdmbani, faimd, recunogtinJ[ sau aclmira{ia rnullimii,nu. Vefi confunda cele doud lucruri gi ve{i finefericili. Nu trebuie sd agtepta{i nici un avantajmaterial din activitilile spirituale. Ceea ce crea{iva r5m6ne incd multi vreme invizibil, impalpabil.
Sd ludm acum o irnagine gi sd spunem c6diferenJa dintre un spiritualist gi un materialistconstd in faptul c5... spiritualistul igi poartd casacu el peste tot unde merge! Da, spiritualistul, pen-tru care toate comorile sunt interioare, nu poate finiciodat[ separat de acestea, nici m6car la moarte.Fiindci numai realizdrile interioare aparfin omu-lui, numai ele au rSrtdcini in sinea sa, iar cAnd
Natura activitdlii spirituale 13
omul trebuie sd plece in lumea de dincolo, el va
purta in sufletul, in spiritul sdu, niqte pietre
preJioase - calitdli gi virtuJi - pe care le ia cu el,
numele sdu inscriindu-se in cartea vie{ii veqnice.
Un spiritualist nu este deci bogat decdt inm6sura in care a luat cunoqtinli cd adeviratelebogSlii sunt spirituale. Dar dac[ congtiin{a sa nu
este luminatL, el nu va poseda nimic, nu va fidec0t un sdrac, in timp ce materialistul posedi
mereu nigte proprietd{i exterioare lui, ce ii rdmdn
cel pu{in o vreme, conferindu-i acestuia o aparen-
td superioritate asupra spiritualistului. Spiritua-listul trebuie sd infeleagb acum unde se glseqte
adevdrata sa superioritate, altfel va fi pierdut- Artrebuie scrisd o carte cu titlul: ,,MdreJia gi mizeria
spiritualigtilor".BogS{ia unui spiritualist este un lucru ex-
trem de subtil, insesizabil chiar, dar dac[ este
congtient de ea, el va obline cerul qi pdmdntul, iaraltrii nu vor avea decdt o bucatd micd de plrnintpe undeva. De ce nu se inleleg toate aceste lu-cruri? Cineva va replica: ,,Dar eu in{eleg. inlelegod numai posesiile spirituale sunt sigure 9i dura-
bile, cI nimic material nu ne aparfine niciodat[ cu
adevdrat, cd va trebui abandonat intr-o bund zi,deoarece este imposibil sd il ludm cu noi in lumea
cr:alalt5. $tiind chiar cd md ingel, eu prefer totuqi
s[ trdiesc incd aceastd via[d materialisti fiindcd
14 puterile gdndutui
imi place." Ah da, din nefericire aqa se petrec lu_crurile: cAnd intelecful in{ele ge avantalul unuilucru, iar inima doregte un altul, ce poate facevoinfa? Eava urma dorin{a inimii, va face numaice ii place inimii. Pentru a dori sI trdiegti aceastiviafa nemdrginitd,,largd,bogatd, din punct de ve_dere spiritual, va trebui sd o iubegti; nu este sufi_cient numai si o inJelegi.
Rolul meu este de a v6 oferi nigte expli_ca{ii, nigte argumente, mai pot g6si gi altceva, darnu vd pot face sd iubi{i via{a spirituald, nu, acestlucru nu ?l pot face. Vd pot influenfa desigur intr_un anumit fel. Cdnd cineva iubegte un lucru,aceastd iubire devine contagioasd qi ii poate in_fluen{a pe cei din jur, deoarece fiecare fiintrd uma-nd, are posibilitatea sI comunice celorlalte un ele-ment din ceea ce posedd; chiar florile, pietrele,animalele o pot face. Este posibil deci ca o partedin iubirea mea pentru splendoarea lumii divinesd vi se transmitd gi voud. Depinde ins6 de voi sdacceptafi aceastd influen{i.
Eu md strdduiesc mereu sd vd fac sd in{e_legefi ce drum ave{i interesul s[ urmali, dar gusiulde a pdqi pe acest drum trebuie sd vd apirgind.Cdnd iubi{i ceva, sunte{i impingi s6 v6 apropialide obiectul iubirii voastre. C6nd vd este foami, *{orili hrana qi pleca{i repede s6 o c6uta{i infrigidere sau ?n magazine. peste tot lucrurile se
Natura activitdlii spirituale 15
desft$oard la fel. Daci iubili viala spiritual[, nuputefi rdmine aga, incremenili, cu bralele incru-
ciqate: ve{i fi impinqi sd gdsi{i o solufie acestei iu-biri, veli face tot ce vd std in putin!6 sd vi satisfa-
ce{i aceastS nevoie de viaJd spirituald.in rezumat, se poate spune ci este nevoie
de un Maestru care sd explice clar discipolului ince constd viafa spirituald, de ce este important sine apropiem de ea, dar rEmdne ca discipolul sd o
iubeasc[ gi si o tr5iasc6. Maestrul dd lumina, iardiscipolul se pronun!6 cu inima sa: el o iubeqte
sau nu, umdnd imediat punerea ei in practici.Vedeti c0t de clare sunt lucrurile: lumina vine de
la Maestru, iubirea vine de la discipol; migcarea,
f-apta, este rezultatul acestora doud. Presupunefi
ci Maestrul este aidoma unei ldmpi: discipolulcare iubegte lectura se va apropia de lampd 9i vaincepe sd citeascd.
intreaga bogi{ie a unui spiritualist se afldin sinea gi in conqtiinla sa; dacd el nu este con-
gtient de aceastd bog6{ie, va deveni mai sdrac de-
cAt to{i materialigtii; materialigtii posedd cel pu{in
ceva, pe c0nd spiritualistul nostru nu are nimic.l)ar daci el inva!5 s6-qi ldrgeasc6 conqtiin{a, pen-
tru a comunica cu ajutorul gdndului cu toate su-
lletele evoluate ale universului, primind din gtiin-
(a lor, din lumina 1or, ce materialist se mai poate
compara cu el? Chiar pietrele prefioase qi dia-
I6 Puterile gdndului
mantele pilesc in fala strdlucirii tuturor comorilorinterioare, in fafa unui suflet scdnteietor, al unuispirit plin de lumin[.
Spiritualistul care are congtiin{a nemdrgi-nitl gi luminoasi este bogat precum Domnul, decimult mai bogat dec6t milionarul care posedd nu_mai bogdfii pdmdntene. Materialistul nu gtie cI eleste mogtenitorul Domnului, el se gdndeqte mereucd este mogtenitorul pirin{ilor sau rudelor apro_piate, dar aceasta nu are nici o valoare. Spiritua-listul simte cd este un mogtenitor al Domnului, iaraceastd bogdtie pe care el trebuie sd o mogte_neasc[ se gdsegte in spiritul sdu. At6t timp c6t nuvefi gdndi astfel, vefi fi mereu slraci gi neputin-ciogi. Vefi spune: ,,Sd fim mogtenitorii Domnu-lui... Ce povegti ne tot spunefi?" Acestea nu suntpovegti. Dacd congtiin{a voastrd se lumineazi,ve{i sim{i cI suntefi cu adevirat mogtenitoriiDomnului.
Oamenii care se exerseazl pentru a-qi dez-volta indeosebi facultlfile intelectuale o fac, dinnefericire, in detrimentul altor posibilitdli de ex_plorare gi, mai ales, de realizarc: viala subtil[ aUniversului scapl investiga{iilor gi activitItii lor.Cobordnd in materie, ei gi-au uitat origineadivin6, nu-gi mai amintesc c6t erau de puternici,de boga(i, de frurnoqi. ii preocupd acum pdm6n-tul: cum sd il exploateze Si sd il lucreze pentru a
Natur a activitdl ii s p i r i tual e
se imbogili. Dar va veni pi epoca in care, in loc sd
aibd mereu aten\ia indreptatd spre lumea exte-rioarS, ei vor relua drumul spre interior: nu vormai pierde nici una din posibilit5lile pe care le-aucucerit de-a lungul secolelor gi mileniilor (fiindcdimplicarea lor in materie va rdmdne o achizifieextraordinari), dar nu se vor mai concentra ex-clusiv asupra acestui aspect al universului, ci vorpleca la cucerirea altor regiuni, mult mai bogate gi
mai reale, unde igi vor realiza opera lor de fii ai
Dornnului. Fiindcd trebuie sI 9ti[i: c6nd o fiin!5gi-a consacrat cu adev[rat viafa luminii, lucrareasa este de o importan{d decisivd pentru intereselelumii. Oriunde ar fi, cunoscutd sau necunoscutd,ea este un centru, un focar atdt de puternic inc6tnimic nu se poate face frrd ea; deoarece ea afino-rizeazd fodele universului intr-un scop luminos,participd chiar acolo sus la deciziile spiritelor. Vdrniri aceasta? $i totugi este normal. De ce spi-ritele luminoase care vegheazd asupra destinuluilumii nu ar lua in considerare sfatul altor spiritecare le seam[nd prin str[lucire, prin emana{ii?l)acd atunci cdnd existfl decizii de luat pentruviitorul omenirii, nimeni, aici pe pdmdnt, nu arputea s6-gi exprime pdrerea, nu ar fi nici logic,nici just. Trebuie deci sd gti{i acum c5 voceavoastrd poate si fie auzitd, pentru a decide des-tinul lumii, qi ci pute{i participa la intrunirile ce-
t7
18 Puterile gdndului
reqti. in acel moment, viafa voastrl va avea unnou sens. Vefi ?nfelege mai bine cdt este de im-portant sd incepe{i sd triifi o via([ divind ce vd vada demnitatea sI vd facefi auzitd vocea aldturi deentit5tile sublime"
Veli replica: ,,Dar discipolul este congtientde acest rol?" Poate sI devin5, dar la inceput desi-gur cd nu este. Existd ceva in el care participd,care este luat in considerare, este ascuitat, daraceasta se petrece ?n sferele superioare ale con-qtiinlei sale, unde congtiin(a sa obignuitd nu areacces. Planul fizic este aga de opac, de dens, incAteste nevoie de mult tirnp qi multd strddanie pentruca evenimentele ce se produc in regiunile celestesi capete contur aici. in primele momente, inprirnii ani, aceastd participare nu va fi deci atAt decongtientd, dar ea va fi totugi realI. Dacd nu, v-amspus, n-ar fi drept ca unii sd aib[ toate puterile, iarpentru sdracii spiritualigti si nu rdm6ni posibi-litatea de a-gi face auzite vooile lor in voturileceleste. Pentru a vota acolo sus trebuie sd fii ins5cu adevdrat atent, in{elept, pur; aceasta nu seintdmpld ca pe pdmdnt unde toate lurnea are drep-tul sI se pronunle, chiar gi nebunii sau crirninalii.
C0nd Iisus spunea: ,,Tatdl meu pdnd acurnlucreazd; Ei Eu lucrez", el exprima aceastd ideecd tatdl iqi asociazi copiii la deciziile sale. Dar nunumai Iisus singur poate participa la munca TatS-
Natura activitdlii spirituale
lui, pentru cd El a spus: ,, Cel ce crede in Mine va
.face Si el lucrdrile pe care le fac Eu Si mai maridecdt acestea va face. " De assmenea, gi noi vomputea participa, dac[ indeplinim condifiile. OarecAnd se vor hotdri cregtinii sd in{eleagd adev6-
rurile ceregti ce le vor permite s[ se elibereze gi sd
facd niqte lucruri minunate in folosul intregiiomeniri? De ce si rdmAnd mereu gtergi, pe unde-va, mereu inutili? Oare acesta este idealul unuicreqtin, sd-gi inmoaie degetele in agheasm5, sd
aprindi lumdndri, sd inghitd anafurd apoi sd
revind acasd, sd-gi hrdneascd pdsirile in curte, s5
bea un pahar, si-qi certe aproapele? A venit tim-pul ca ei si inleleagd invif[tura lui Hristos intr-unsens mai larg, pentru a incepe, cu adevdrat, o lu-crare in sensul ardtat de El, in loc sd se odih-neascd liniqtitri, asigurafii cX au fost salva{i prinjcrtfa Lui, prin sdngele Lui, iar ei nu mai au nirnictle ficut.
Voi vE gisi{i pe pdmAnt, ca gi eum a{i fi pe
rrn cdmp roditor. Oricare ar fi preocupbrile voas-tre, plimbarea in pddure sau odihna, trebuie sd
cvitali tot ce poate semdna a stagnare, introdu-ciind in voi o stare de activitate ordonatd gi
rrrmonioasd, adic[ pundndu-vb in acord, fEc6nd sir:onvergd tofi curen{ii gi toate energiile ce se afldin voi, gi in afara voastrS, cdtre sursa vie{ii, cdtrelumin5. Iatd singura gi unica lucrare pe care
r9