Notd cititorului

Omraam Mikhael Aivanhov a rdspdnditun fnvdydmdnt spiritual oral dezvoltat in aproapecinci mii de conferinle spontane date tntre 1938

pi 1985; cuvintele sale au fost pdstrate inintegralitate, fie cd au fost stenografiate intre1938 qi tnceputul anului 1960, fie cd, pentru

per'oada ulterioard, ele au fost tnregistrate pesuport audio, apoi video.

O parte dintre aceste tnregistrdri sunt

difuzate de Editura Prosveta; ele pot fi consultatepentru cunoasterea fn intregime a invdfdmdn-tului.

Actuala aparilie este realizatd din extrase

ale conferinlelor sale.

Omraam Mikha6l Aivanhov

PRETULLIBERTATII

@ITURA PROSVETA

CUPRINS

I. Condifiile libertdfii: respectarealegilor cosmice .............5

II. Legile moralei: analogia lor culegile naturii ............9

l. Legea cauzelor gi

a consecin!e1or......... .........92. Legea inregistrdrii.............. ..............203. Legea afinitilii... .............264.Legea ecoului sau a reculului..........33

III. Libertatea noastr6: sd creim

IV. SA ddruim gi sd iubim fErdsi aqteptdm nimic ..................50

V. SA ne apropiem ca sd ne distan{dm..........55

De acelagi autorColecfia ,,lzr,or"(in limba romdnd)201 - Spre o civilizafie solard202 - Omul spre victoria destinului sdu

?Q1 - O educalie care ?ncepe inainte de naqtere204 - Yoga nutriliei205 - Forfa sexuall sau balaurul inaripat206-O filosofie a universalului207 -Ce este un Maestru Spiritual?208 - Egregorul porumbeluiui plcii209 - Crlciunul gi Paqtele in traditia iniliaticE2 I 0 - Pomul cunoa$terii binelui 5i rdului2l I - Libertatea, victorie a spiritului212 - Lumina, spirit viu213 - Natura umand gi natura divind214 - Galvanoplastia spiritual6215 - Adev&ata invltaturd a lui Hristos216 - Secretele cdnii haturiill7 - U1t nou lnleles al Evangheliilor218 - Limnajul figurilor geometrice2 I 9 - Centri gi corpuri subtile220 - Zndiacul, cheie a omului qi a universului221 - Alchimia spiritualtr: cdutarea oerfectiunii222-Yialapsihib6: elemente qi stnicturi '213 - Crealia artisticd gi crealia spirituald224 -Puterile g6ndului225 - Armonie $i sAnltate226 - Cartea magiei divine227 - Reguli de aur pentru fiecare zi228 - Incursiune in invizibil229 - paleatdcerii?Jq - I! pragu] cetAlii sfinte - comentarii ale Apocalipsei231 - Crduntele fericirii232 - Destlinuirile focului ;i ale apei233 - Un viitor pentru tineret234 -.{dev[rul, rod al inlelepciunii gi al iubirii235 -,,1n duh qi in adevdr"236 - De la om la Dumnezeu - sefiroli gi ierarhii lngereqti237 - Balan{a cosmicA238 - Credinla care muti munJii239 - Iubirea mai mare decdt credinfa240 - Ce este un fiu al Domnului?241 -Pialra filosofal6242 - La izvorul cristalin al bucuriei243 - Rdsul infeleptului244 -Pqili cdt avefi lumini

I)escrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomffnieiAMNHOV, OMRAAM MIKHAfL

Preful liberttrfii / Omraam Mikha€l AiVanhov. _

Bucuregti : Prosveta, 2017rsBN 978-606-81 84-06_7

I

@ 2017, Editura prosveta Srl, Romani4in limba romdn6, ISBN 978-606-glg4_06-7

@ 2016 by prosveta S.A. - B.p.12 _ 83601 Frdjus (Franla)Edition originale: ISBN 978-2-8184_0358-7

ICondiliile libertSlii :

respectarea legilor cosmice

Uneori, eu ii intreb pe cei care vin sA

imi ceard unele sfaturi sau ajutorul: ,,Ce vddorili in viaf6?" Adesea, unii imi rispund:,oEu vreau sd fiu liber!" Este foarte bine, darfelul in care imi explicd ce intenfioneazd sd

facd sd reuqeascd, demonstreazL,in mod evi-dent, cd ei nu stiu ce reprezintd" cu adevAratt

libertatea. Inainte de toate, ei nu s-au gdnditniciodatd la semnifica{ia acestui ,,eu" carevrea sA fie liber, iar dac6, ii intreb, ei suntuimili Ei imi rdspund: ,,Cum aqa, care eu? Eusunt eu." In realitate, nu este at6t de simplu.Aga cum eu v-am explicat adesea, intreagafiinld uman6 este constituitd din doud ,,euri":un eu superioro divin, qi un eu inferior,animal. In funclie de posibilitatea oferitd

Prelul libertdlii

unuia sau altuia de a se exprima, in fala ei sedeschid ni;te inlelesuri sau ea se poateconfrunta cu un impas.

Cineva reuqegte sd-qi impund peste totvoinla, sd-;i satisfacd dorinlele. El este destulde puternic pentru a-qi permite sd incalcelegile cinstei, ale dreptdfii, qi el este foartemdndru de sine: nici o polifie nu vine sd ilaresteze pentru a-l duce in inchisoare. Acestneqtiutor nu igi dd insd seama cd este el insuqipe cale s6-qi construiascd o inchisoare, deunde nu va putea ieqi prea curdnd.

Pentru a fi cu adevdrat liber, trebuie sdaccepli sd recunoqti cd existd niEte legi mo-rale, asemenea celor ce guverneazd" lumea ft-zicd,. DacA inghili un produs toxic, te otrS-veEti; dacd ifi pui mdna in foc sau in apdfrartd", te arzi; dacd te arunci de la etajul zece,te zdrobeqti de pdmdnt. Chiar dacd aceasta nuaparc prea limpede, legile ce guvemeazd,lumea noastr5 interioard sunt la fel de rigu-roase, iar destinul nostru depinde de respec-tarea acestor legi. Posibilitatea de a face ceeace ne dorim, cum ne dorim, c6nd ne dorim,constituie un aspect foarte limitat al libertdfii,qi este deseori numai o iluzie.

Condiliile libertdlii : respectarea...

Pentru fiecare fiin![ uman6, problemalibertilii se pune din momentul conceperiisale. Timp de noud luni, pruncul trdiegte inp6ntecul mamei sale qi depinde in totalitate deea. Naqterea este pentru el un fel de eliberare,dar libertatea sa este incd foarte limitati.Chiar dacd se opune pdrinlilor, refuzdnd sd

mdndnce, sd doarm6, sd stea linigtit Ei sI facdceea ce i se cere, el rdmdne sub influen{a au-toritbfii lor. Se considerd cd este liber in ziuain care ajunge la majorat. Dar in realitate, pemdsuri ce el iqi dob6ndeqte autonomia, elinsuqi trebuie invefe sd iqi impund niqte li-mite.

Societdfile noastre ittterzic sau permitanumite acfiuni, anumite comportamente. Darce valorcazd aceste interdiclii sau acestepermisiuni? Adesea, ceea ce este permis sauimpus intr-o larb este interzis in alta. Eu numd voi opri asupra intrebdrii de a qti ceea ce

valorcazd legile umane: unele sunt bune qi

este mai bine sd ne supunem lor; altele suntarbitrare, inutile sau chiar nocive. Eu vd voiinsd vorbi despre legile stabilite incd de laorigini de Inteligenfa Cosmic6. Pe acestea

8 Prelul libertdlii

trebuie sd le cunoa$tem qi sd le respectdm casd ne cucerim libertatea. Libertatea este unadintre cele mai nobile aspiralii ale omului, qinimic nu este mai prefios ca ea. Cucerirea eiare insd un pre!. Cunoaqtefi parabola mdrgd-ritarului din Evanghelii: ,,IardSi este aseme-nea tmpdrdlia cerului cu un neguldtor carecautd mdrgdritare bune. $i afldnd un mdrgd-ritar de mult prel, s-a dus, a vdndut toate cdteavea Si l-a cumpdraf. " Putem vedea in acestmirgiritar un simbol al libertdtii noastre.

il

Legile morale:analogia lor cu legile naturii

1. Legea cauzelor gi a consecinfelor

Religiile au fost deseori acuzate cd au

inventat niEte reguli destinate s[ subjugepopoarele. Este adevdrat c6, de-a lungul seco-

lelor, o minoritate de fiinfe care se considerauca o elitd au cdutat prin toate mijloacele s6-qi

exercite puterea asupra sufletelor qi a spiri-telor, comifdnd niqte abuzuri criminale. Chiarqi in zilele noastre, peste tot in lume, se potconstata acelea;i abuzuri impotriva cdrora se

ridicd unii bdrbafi qi uriele femei mai lumi-nate. in acelaqi timp, indeosebi in societdlileoccidentale, se poate constata deopotrivd un