CINE A FOST TRAIAN?

S untem \nv`]a]i nu numai o istorie care nu ne apar]ine, dar trebuie s` ne [i m~ndrim cu ceea ce nu ne apar]ine; pestetot ni se spune c` ãne tragemÓ din doi b`rba]i, dintr-un

DECEBAL, un adev`rat erou na]ional [i dintr-un... TRAIAN. C~]i dintre noi [tiu \ns` cine a fost acest TRAIAN [i ce a f`cut el pentru noi?

S` \ncepem cu ce ãa f`cutÓ pentru noi: - Ne-a zdrobit [i cucerit 14 % din Dacia; - Ne-a furat tezaurul (a[a cum mai t~rziu o vor face [i al]ii). Prin tr`darea acelei ãcozi de toporÓ Bacilis, confident al regelui

dac, romanii descoper` \n albia r~ului Sargesia tezaurul lui Decebal(evaluat de Jerome Carcopino la 165.500 kg de aur [i 331.000 kg deargint; pentru acea vreme un tezaur fabulos, \n fa]a c`ruia p~n` [ifaraonul Egiptului ap`rea s`rac. §i aceasta, \ntr-o ]ar` ãs`lbatic`Ò [iãnecultivat`Ò! ...�ntr-o ]ar` care nu [tia s` vorbeasc` [i s` socoteasc`...�ntr-o ]ar` care a fost fericit` s` dea totul romanilor ca s` \nve]e...ãLATINAÓ, limba pe care ei, dacii, o vorbeau de mii de ani! §i dup`cucerirea s~ngeroas` a mai pu]in de un sfert din teritoriul Daciei, totel, Traian, a continuat s` stoarc` tot ce se mai putea de la noi (la felca al]ii, aproape dou` milenii mai t~rziu).

Cine a fost Traian? Marcus Ulpius Traianus este fiul unui comandant de legiune

(de origine mai pu]in roman`) care va ajunge mai t~rziu guvernatorulSiriei [i Asiei.

�n urma victoriilor militare ale lui Traian \mpotriva germanilor, \mp`ratul Nerva \l va adopta ca fiu la 27 octombrie 97,proclam~ndu-l asociat la putere. El, Traian, nu ne-a iubit niciodat`, cidimpotriv`...

73

Noi nu suntem urma[ii Romei

74

Fig.31. Traian ãstr`mo[ulÓ.Chiar acest pederast s` fie ãstr`mo[ulÓ neamului nostrudomnilor istorici ?Ó Moneda de la TraianÓ, din bronz , b`tut` �n anul 114 d.H. Pe aceasta scrie : Ó�mp`ratului Caesar Nerva Traianus Augustus Germanicus Dacicus, celmai mare preot , cu putere Tribunician` [i consul a [asea oar`, p`rinte al patrieiÓ.Kunsthistorisches Museum , Viena, RIC, pp. 286-289.

Ce ar avea el \n comun cu noi? Ceea ce au avut \ncomun cu noi [i al]ii mai t~rziu c~nd ne-au cucerit, ne-aujefuit tezaurul, [i nu numai o dat`... dup` primul [i dup`al II-lea r`zboi mondial, care ne-au dat marele seism civilizator... MARXISMUL!

Triumful lui Traian a \nsemnat pentru noi\nfr~ngere: \n toamna anului 106, \n loc ca ]`ranii dacis`-[i str~ng` recoltele, erau m~na]i la Roma pentru a fisacrifica]i \n circuri \n cinstea triumfului lui Traian.Dup` \nfr~ngerea lui Decebal, Traian [i-a am~natintrarea ãtriumfal`Ò \n Roma p~n` la sosirea mamei saleãibericeÓ din Spania, ]in~nd s-o aib` l~ng` el \n acelemomente mari de bucurie, c~nd \ntreaga Dacie pl~ngea[i-[i jelea mor]ii ale c`ror suflete se ridicau spre ]inuturile din cer ale zeului Ghebeleizis sau spre ]inu-turile subp`m~ntene ale lui Zamolxe... §i noi nem~ndrim ast`zi cu... Traian! O treime de an (123 de zile)au ]inut petrecerile [i serb`rile populare la Roma. Dincele mai \ndep`rtate col]uri ale lumii veneau solii, trimise anume s` ia parte la aceste serb`ri; [i toate cheltuielile au fost suportate de acel El Dorado... acea

Californie a antichit`]ii, jefuit` de romani \n frunte cu ãmarele nostru str`mo[Ó - TRAIAN!

�n cea mai frumoas` pia]` a Romei s-a \n`l]at \n amintirea acestei biruin]e, cu banii no[tri, un monument de marmur` ce secheam` COLUMNA LUI TRAIAN, construit` de marele Apolodordin Damasc...

Un \nv`]at german, Theodor Mommsen, scrie despre Columnaaceasta c` este ão carte de tablouri s`pate \n piatr`Ò32. Av~nd 124 detablouri cu 2000 de figuri \n relief, ea \nf`]i[eaz` momente \nsemnatedin luptele romanilor cu dacii.

Setea de ãglorie ost`[easc`Ò [i de expansiune politic` l-au cam]inut pe Traian departe de so]ia sa, \mp`r`teasa Plotina - mult l`udat`pentru virtu]ile ei - [i mult mai aproape de tinerii solda]i. Dorin]a lui

75

Noi nu suntem urma[ii Romei

Fig.32. §i din nou capul ãstr`mo[uluiÓ.

Descoperit la Ostia, M.I.R.S.R.

76

Fig.33. Tabula Traiana comemor�nd REPARAREA [i �NT�RIREA drumului de la Cazane dec`tre �mp`ratul Traian. Au mai reparat la acest drum t`iat �n piatra Cazanelor [i al]i �mp`ra]iromani �nainte de Traian: Tiberius, Claudius [i Domi]ian, dar cine i-a fost constructorul nueste clar. Dacii erau adev`ra]i arti[ti �n t`iatul celor mai tari granituri, a[a cum este andezitul[i de asemenea �n metalurgia fierului �i �ntreceau cu mult pe romani. �n plus Dacia era un felde El Dorado al antichit`]ii �n ceea ce prive[te aurul [i �n general bog`]iile ei. A[a c` aparemai plauzibil ca drumul de la Cazane s` fi fost construit de c`tre daci la fel cum tot ei auconstruit [i podul de piatr` de peste Dun`re (re-construit mai t�rziu de Traian [i din nou dedacul Constantin cel Mare) la peste 100 de ani de la retragerea armatelor romane, atuncic�nd vecinii unguri ne spun c` locurile erau pustii [i �i a[teptau pe ei s` soseasc` [i s` lepopuleze - 800 de ani mai t�rziu. De ce oare Constantin cel Mare a vrut s` cheltuiasc` omul]ime de bani, timp [i bra]e de munc`, ca s` reconstruiasc` un pod peste Dun`re, ce-l legade o zona depopulat`? Chiar a[a s` fi fost el de ãrisipitorÓ?Fig. 31-32-33 Ð dup` ãSTR�MO§II ROM�NILOR, vestigii milenare de art` [i cultur`. Decebal [iTraianÒ. I. Miclea [i R. Florescu, Ed. Meridiane, 1980.

Fig.34. Putem vedea una dintre cele dou` biblioteci din forumul lui Traian, �n care �nc`peau22.000 de manuscrise. La mese �i putem vedea pe cei ce le studiau. Aceast` construc]ie, ca dealtfel �ntregul forum, s-a construit cu aurul adus din Dacia, de la noi, pe care James E. Packer,�n Arheology Magazin, feb. 1998, o descrie ca ãUn regat barbar foarte bine organizatÓVezi [i fig.35,36 din acela[i Jurnal de Arheologie

77

Fig.35. Reconstruc]ia planului ãForumul lui TraianÓ:(1) arcul de triumf de la intrare,

(2) statuia �mp`ratului c`lare,(3) bastioane semicirculare,

(4) judec`toria-basilica Ulpia,(5) dou` biblioteci,

(6) columna lui Traian, [i (7) templul lui.

Mai jos se poate vedea oreconstruc]ie

a pie]ei principale a forumului, av�nd �n centru

statuia �mp`ratului c`lare. �n spatele acestuia

se afl`intrarea

spre tribunal, Basilica-Ulpia

cu Columna lui Traian

�n spate. §i toate acestea au fost

ridicate �n cinstea

cuceririi a 14%

din teritoriul Daciei!

78

Fig.36. Basilica Ulpiaare aspectul unuitribunal. Construit`�n marmur`,ãmaterial de importÓfoarte scump �n aceavreme, aducea ostr`lucire [i oelegan]` lini[titoareacestui loc.Columnele care sprijineau zidurileaveau �n fa]a lor statui colosale ale....prizonierilor daci (!)pe atica BasiliceiUlpia unde marmuraturceasc` alb` cuvene violete, numit`ãpavonazzettoÓ �if`cea pe ace[tia s`par` mai impun`toridec�t �mp`ratul�nsu[i. Treptele careconduceau la structurile din forumerau din marmur`galben` cu vini[oareviolete ãgiallo anticoÓ,d�nd un aspect elegant centruluipavat [i el �n marmur` alb` deculoare neutr`. Noiazi nu vrem s` [timprea mult desprestr`mo[ii daci, dar eiromanii au fost a[a deferici]i de victorie�nc�t au s`rb`torit-onu numai prin construc]ia acestuiforum dar [i prin ãceamai lung` s`rb`toaredin lumeã. �n Romaantic` victoria asupranoastr` s-a s`rb`toritoficial 123 de zile!*Fig.34,35,36,37Archaeology magazin,jan-feb. 1998,Archaeological Instituteof America, New York,U.S.A.

79

Fig.37. Aceasta este tot ce a mai r`mas azi de la ãviteazul str`bunÓ: ruine, ruine [i iarruine �n mijlocul c`rora se-nal]`-n piatr` Nemuritoarea Istorie a NemuritorilorDaci, adev`ra]ii no[tri str`buni.�n v~rful Columnei nu se mai g`se[te ãSTR�MO§ULÒ ci Sf. Petru, plantat acolo decre[tinii no[tri \n secolul XVI \n concordan]` cu dispozi]iile bisericii de atunci.

80

81

Fig.38. Aceast` cup` tracic` terminat`cu un cap de sfinx, are o vechime depeste 2.300 de ani. Bog`]ia tracilor eranem`surat`. �n cartea a 10-a a Iliadei,Homer spunea despre regele tracRhesoss: ÓCarul lui de lupt` era ooper` de art` fiind lucrat �n aur [iargint, iar armura lui f`cut` din aurmasiv �l f`cea s` arate ca unnemuritor.Ó*Time magazin, p. 62-63, aprilie 27, 1998.

Traian era s`-l ajung` pe Alexandru Macedon, a[a c`, pornind la lupt`contra PAR´ILOR, cotropind Armenia (\n 114), Mesopotamia (\n 115) [i Assyria, un fel de boal` \l atinge pe c~mpul de lupt` dinCilicia [i astfel moare marele nostru ãstr`mo[Ó.

Italienii l-au cam uitat, dar noi...nu! Noi \l ãiubimÓ...Nu este elãstr`mo[ulÓ nostru!? Grecii se m~ndresc cu tracul nostru AlexandruMacedon care i-a \ngenunchiat [i cucerit, uit~ndu-[i adev`ra]ii eroi...Noi, tot a[a ne m~ndrim cu ce nu e al nostru, cu Traian! Ba \ntr-untimp [i cu Stalin... ce ap`rea pe prima pagin` din abecedarelerom~ne[ti, ani la r~nd; [i mai era [i ctitor de ora[ rom~nesc, Bra[ovuldevenind, ce ironie a sor]ii, ora[ul Stalin...

Citindu-l pe d-l Ramino N. Georgescu din New York (veziDanubius, ãPrin Cenu[a ImperiuluiÓ Anul 1, nr.3), nu po]i s` nu-iapreciezi intui]ia, patriotismul [i umorul atunci c~nd se refer` la felul\n care istoria ne este re-interpretat` [i predat` \n [coli [i universit`]i.

Au trecut aproape 2000 de ani de la ãvizitaÓ de pomin` a\mp`ratului roman Nerva Traianus \n Dacia, ne spune sus-numitulautor. O vizit` nedorit`, nesolicitat`, nenorocit`. �n urma ei un poporm~ndru, d~rz, viteaz [i-a pierdut, prin grija istoricilor prezen]i, Patria,Identitatea.

De atunci multe s-au schimbat \n lumea aceasta. ImperiulRoman \nsu[i s-a dus, praf [i pulbere, \n jos, pe ApaS~mbetei/Tibrului. Lovitura de gra]ie i-a dat-o un oarecare ãbarbarÓ,Alaric, care, din toat` cultura Romei, nu s-a \nvrednicit s` \nve]e dec~tdou` cuvinte: Vae Victis !

R`scolind prin ãCenu[a ImperiuluiÓ R.N. Georgescu face o istorie comparat`, \ntre cea a dacilor [i cea a evreilor, iar paralelelesunt uluitoare:

- P~n` la venirea romanilor ambele ]`ri [i popoare aveau un trecut impresionant, luptaser` d~rz, eroic \mpotriva reichului romanaproape \n aceea[i perioad` de timp, secolele I [i II d.H.

- Ambele ]`ri au fost desfiin]ate ca state independente, ambele aupl`tit tribut greu ãp`cii romaneÓ.

82

- Ambelor popoare li s-au sf`r~mat [i li s-au ras de pe fa]ap`m~ntului str`vechile [i m~ndrele lor capitale; \n schimb s-au procopsit cu capitale noi, de data asta ...de fabrica]ie roman`... Daciis-au trezit cu Ulpia Traiana Dacica Sarmisegetusa iar evreii cuÉ AeliaCapitolina...

- �n semn de \nalt respect [i considera]ie pentru rezisten]a loreroic` dar mai ales pentru a se putea spune ãvede]i pe cine am b`tutnoi?Ó, ambelor popoare li s-a rezervat c~te o pagin` de onoare \nletopise]ul \n piatr` al Romei. Nou`, dacilor, o column` de marmur`\nchinat` lui Traian; evreilor, arcul de triumf, din travertin, al luiTitus.

G~ndi]i-v` acum c` f`r` ace[ti daci de pe Columna lui Traian, depe Arcul de triumf al lui Constantin cel Mare, din ãPia]a PoporuluiÒ,din ãPia]a Sf~ntul PetruÓ etc... (sunt peste 187 de statui de daci laRoma), Roma ar r`m~ne pustie.

Dar s` vedem ce s-a \nt~mplat cu aceste dou` popoare, de daci[i evrei, dup` 2000 de ani.

Evreii au r`mas evrei [i \[i zic la fel [i azi, evrei; statul lor senume[te la fel, Israel, religia lor este aceea[i, mozaic`.

Dar dacii? Ei bine, dacii au ajuns ãrom~niÓ; \n imagina]ia lorpervertit` ei se vor [i se cred, prin ãbun`voin]aÓ istoricilor lor, bastarzii propriilor lor c`l`i(!)....

´ara lor, Dacia, una dintre cele mai vechi [i mai temute ]`ri alecontinentului, a disp`rut pur [i simplu de pe harta lumii, a ajunsãRom~niaÓ, o colonie roman` benevol`(!), un pa[al~c postum alImperiului Roman, o ]ar` inventat`, o ]ar` de operet`, o ]ar` asur~sului jenant, penibil, o ]ar` cu nume de furat, cu ADN falsificat.

Nici romanii, du[manii de moarte ai dacilor, care i-au supts~ngele, aurul [i bog`]iile Daciei, nu au cutezat s` se ating` de numeleei sf~nt, DACIA. Dar vin politicieni bonjuri[ti, bufonii neamului, [i\ndr`znesc a scrijeli slove str~mbe [i str`ine pe fruntea de granit aPatriei Dacia [i-i schimb` numele. Trebuie jude] mare [i pedeaps` [imai mare pentru aceste crime de \nalt` tradare.

83

Noi nu suntem urma[ii Romei

Li se atribuie evreilor multe sl`biciuni; dar nimeni nu poate s` leconteste \nd~rjirea, disperarea, fanatismul cu care \[i ap`r` identitatea, \ndeplinind \n acest fel una din poruncile fundamentaleale Universului... fii [i r`m~i tu \nsu]i ! Cine face asta merit` toat` considera]ia [i tot respectul.

Poporul evreu a pl~ns vreme de 2000 de ani dar astazi el s-areg`sit din nou \n aceea[i patrie, sub aceea[i religie, \n aceea[i limb`,sub acela[i nume.

Iar noi, dacii, cotropi]i [i jefui]i ca [i evreii sau poate \nc` [i mair`u dec~t ei, noi ne hlizim, noi c~nt`m osanale postume cotropitorilor,celor care au ucis tot ce aveam noi mai scump, Patria. Asculta]i numaiaceste versuri din ãPui de LeiÓ [i n-o s` v` vin` s` crede]i urechilor:ã§i unu-i Decebal cel Falnic/ Iar cel`lalt Traian cel DreptÉÓ

Ce putem spune despre o astfel de istorie? Cui s`-i mul]umim pentru ea ?

84

CEL MAI MARE IMPERIU DACICAL EREI NOASTRE

�n momentul de fa]` c~nd toate popoarele moderne \[i caut` custr`[nicie ãacte de identitate istoric`Ò, ar fi o crim` din partea noastr`,a dacilor, s` fim nep`s`tori la ceea ce ne apar]ine.

D ac` am auzit de Burebista, Deceneu [i Decebal ca desprecei ce au contribuit la formarea [i men]inerea regatuluiDac, iar despre Traian ca cel care a c`utat s` distrug`

civiliza]ia dac` cucerind 14% din teritoriile ei, fur~ndu-i tezaurul [itransport~ndu-l la Roma unde a fost topit (parte din monedele turnatedin el fiind date cadou celor ce au luat parte la jefuirea, a[a-zisaãcucerireÓ a Daciei), s` vedem ce s-a mai \nt~mplat cu marele neam altracilor (pelasgilor).

�n jurul anului 300 dup` Hristos, marele neam al tracilor av~ndnucleul dacic ca element conduc`tor, ajunge din nou \n fruntea tuturorneamurilor europene [i... ale lumii. �mp`ratul Galerius cel B`tr~n, fiulRomulei (femeie dac` din cetatea Recidava), pe numele lui adev`ratV`carul (Armentarius), dup` ce prime[te de la Senatul roman titlul de\mp`rat roman, se declar` du[manul numelui de romanconsider~ndu-l impropriu, schimb~nd numele din Imperiul Roman \nacela de Imperiul Dacic,33 deoarece majoritatea popula]iei acestuiimperiu era format` din daci-traci, ca de altfel [i armata.

Limba dacic` este cunoscut` \n istorie sub numele de ãlatina vulgar`Ò, fiind de fapt limba imperiului. Scriitorul roman Lactantius \nãRomanos DominarenturÓ34 se pl~nge c` dacii nord-dun`reni auajuns st`p~nii romanilor, iar toat` suita lui Galerius cel B`tr~n proveneadin dacii de la nordul Dun`rii.

85

Noi nu suntem urma[ii Romei

Fig.

39.�

n ´

ara

Zei

lor,

´ar

a D

acil

or a

v�n

d s

ub

pic

ioar

e zi

du

ri d

e ce

t`]i

[i t

emp

le, �

nc`

par

]ial

sig

ilat

e su

b p

`m�n

t. D

e la

st�

nga

:co

lon

elu

l N

icol

ae M

ereu

]`,

fost

ul

com

and

ant

al c

orp

ulu

i d

e p

az`

al p

re[e

din

telu

i M

old

ovei

Sn

egu

r, E

u [

i A

nd

rei

Var

tic,

du

p`

un

dru

m d

e m

un

te d

e p

este

18

Km

. Nat

ura

ne-

a r`

spl`

tit

efor

tul.

De

ce o

are

�[i

con

stru

iau

Ei

dac

ii c

et`]

ile

�n c

reie

r d

e m

un

]i [

i�n

mij

locu

l ]`r

ii ?

Au

fos

t ac

este

a cu

ad

ev`r

at c

et`]

i ori

du

p`

cum

sp

un

e A

nd

rei a

u f

ost

nim

ic a

lcev

a d

ec�t

pu

nct

e d

e ab

serv

a]ie

astr

onom

ice,

geo

dez

ice

ori..

.. D

e ce

dac

ii l

e �n

con

jura

u c

u z

idu

ri ã

nem

uri

toar

eÓ i

ar �

n

mij

locu

l ac

esto

ra n

ici

m`c

ar n

u n

ivel

auor

i te

rasa

u t

eren

ul

?

86

87

Fig.40. �n mij-locul Tesaloni-cului g`sim [i aziArcul de Triumfal lui Galerius(Ler �mp`rat),realizat din mar-mur` alb`, cusculpturi [i de-cora]ii \n relief,r e p r e z e n t ~ n dvictoria \mpotri-va per[ilor (290-297 d.H.). NielsHannestad afir-ma c` monu-mentul este ã celmai importantdintre monu-mentele tetrahi-ce p`strateÓ, con-semn~nd pentrueternitate trium-ful dacilor \n\ntreaga lumeantic`, oriental`[i occidental`.Figurile coman-dan]ilor dacisunt peste tot.De ce oare greciinu se \ntreab`azi de ce s-aconstruit acest

Arc de Triumf pe ãteritoriul lorÓ [i de ce suntem noi pe el ? De fapt el nu reprezint` nimicistoric pentru grecii care \[i adjudec`, incorect, acest teritoriu. Acest Arc de Triumf alstr`mo[ilor daci, avea la \nceput patru picioareÉ doar dou` mai exist` azi. Cui s`-i pese?�n anul 311 d.H., Ler �mp`rat, \nainte de moarte (din cauza unei infec]ii), va da decretul deLiber` practic` a cultului cre[tin. �i vor urma la tron cei doi nepo]i : Galer cel T~n`r [i cevamai t~rziu Constantin cel Mare. Acesta din urm` va reconstrui [i Podul de Piatr` de pesteDun`re, f`cut ini]ial de str`bunul s`u Burebista. De ce oare a reconstruit acel pod c~nd se[tie c` romanii se retr`seser` din nordul Dun`rii de aproape 200 de ani iar ãlocurile eraupustiiÓ (\i a[teptau pe unguri, goale, \nc` 800 de ani, ca s` soseasc` [i s` [i le adjudece). �n dep`rtare se vede [i Rotunda.

Fig.41. O alt`vedere al Arculuide Triumf al luiLer �mp`ra t ,unde putemvedea rela]ia luicu Rotunda.Galer cel B`tr~nera copil din florial Romulei, fe-meie dac` dincetatea Recida-va, slujitoare acultului Zalmo-xian. El vaschimba numeleI m p e r i u l u iRoman \n DaciaMare \n anul 305d.H. Ler �mparat,ca ginere al luiDiocle-]ian, aavut un nume r`uprintre cre[tini,dar a fost ungeneral de geniu,fiind asemuit dec`tre Niels Han-nestad, cu Alexan-dru Ma-cedon(alt trac). Re-\nfiin]area Im-periului DacieiMari i-a f`cut pedaci s` devin` dinnou st`p~nii lu-mii. C~ntecele [icolindele noastre \l omagiaz` [i azi pe El, Ler �mp`rat.Scriitorul Eusebiu spune c` tot el, Galerius, a dat armatelor sale, \nc` de la \nceput, vechiuldrapel al dacilor, §arpele Gnostic (lucrat din aram`, piele sau chiar stof`). El s-a declarat celmai mare du[man al numelui de roman (Fontes, II, 6-7) [i a mutat capitala statului DaciaMare, acas`, pe teritoriul nostru, la Tesalonic. Lactanius, un cronicar roman, nota \n 325 d.H.c` Galer cel B`tr~n este ão fiar` cu totul str`in` de s~ngele de romanÓ (Fontes, II, 7).

88

Fig.42. Rotunda din Salonic, o construc]ie solid`, cu pere]i gro[i, a fost construit` deGalerius ca un adaos enormului palat unde acesta \[i avea locuin]a. Rotunda era legat` depalat printr-un bulevard m`rginit de coloane frumoase [i care, \n final, trecea pe sub Arcullui Galerius. De ce el, Ler �mp`ratul, a construit aceast` Rotund`, nu se [tie. Se presupunec` ea ar fi trebuit s`-i serveasc` drept Mausoleu. Al]ii consider` c` trebuia s` serveasc` dreptsal` de recep]ii. �n timpul lui Teodosius ea a fost transformat` \n biseric`, interiorul fiindu-ivandalizat, apoi decorat cu scene religioase cre[tine. Norocul nu-i sur~de nici cu cre[tinii,a[a c` \n 1590 a devenit moschee.Acela[i Constantin cel Mare va muta capitala imperiului la Constantinopol, iar prin edictulde la Milano, din 313 d.H., va face cre[tinismul s` fie obligator, pe teritoriul imperiului. El va ridica la Roma un arc de triumf pe care dacii sunt reprezenta]i prin opt statui, fiecarede peste trei metri \n`l]ime.

89

Astfel c` din cuceri]i, dacii au devenit cuceritori, schimb~ndnumele imperiului roman \n imperiul dacic, aceasta fiind concluziacelui mai mare du[man al dacilor de atunci, Lactantius, \n 325 d.H.

Galerius cel T~n`r, fiu al sorei lui Galerius cel B`tr~n, a fostnumit, \nainte de a ajunge \mp`rat, cu numele dacic cel adev`rat,Dara35. Ace[ti doi mari conduc`tori ai Imperiului Dacic, ridic` laSalonic un Arc de Triumf \n cinstea apogeului ascensiunii dacice.

Tot nou`, dacilor, ne datoreaz` cre[tinii libertatea cultului lor.Galerius cel T~n`r, \mp`ratul Daciei \n anul 311 d.H., elaboreaz` o legede toleran]` prin care se acord` credincio[ilor cre[tini libertatea cultului,cu condi]ia s` se roage lui Dumnezeu pentru el [i pentru stat36. Dup`preotul D. B`la[a37, \n timpul celor doi \mp`ra]i Galerius, statul impe-rial al Daciei se reorganizeaz` \n provincii conduse de un voievod(ãvoievodÓ fiind un cuv~nt dac cu sens de lupt`tor, r`zboinic, el corespunz~nd cuv~ntului slav ãcneazÓ). El s-a p`strat de-a lungul secolelor nu numai \n istoria noastr`, dar [i prin locurile unde am fost [imai suntem... ca de exemplu, ]inutul Voivodinei inclus azi \n Iugoslavia,unde rom~nii locali se lupt` pentru eliberarea lui de sub s~rbi.

Tot D. B`la[a, \n lucrarea citat`, men]ioneaz` c` \ntre daco-romani, cel dint~i voievod, necunoscut p~n` \n prezent, a fostVlahernus (nume provenind de la cuv~ntul Vlah, cum de altfel \nc` \inumesc pe macedoneni, grecii [i azi cu dispre]).

Ca [i cum doi \mp`ra]i daci \n fruntea imperiului nu ar fi fost deajuns, lui Galerius cel T~n`r \i urmeaz` la conducerea noului ImperiuDac, un altul, n`scut \n satul dac Ni[ de la sudul Dun`rii, Constantincel Mare, cel ce ridic` Arcul de Triumf de la Roma, pe care apar o partedin figurile comandan]ilor daci. Tot el [i-a mutat re[edin]a la SIRMIUM,iar la scurt timp dup` aceea la SERDICA, \n DACIA MEDITERRANEA,despre care va face declara]ia semnificativ`: ãROMA mea este SERDICAÓ.Tot el reconstruie[te podul de piatr` de peste Dun`re (construit destr`bunul s`u Burebista [i nu de... Traian), ad`ug~ndu-i un castru cupatru turnuri [i un edificiu cu numeroase \nc`peri.

De ce oare cineva ar fi avut interesul s` cheltuiasc` sume mari debani, atunci \n antichitate, ca s` reconstruiasc` un pod acolo, departe

90

peste Dun`re, c~nd ãromanii se retr`seser` deja... iar locurile eraupustii...Ó cum le place unor istorici vecini s` sus]in` ...?

Citind cartea d-lui profesor Augustin Deac38, ãIstoria adev`ruluiistoricÓ te vezi purtat de la t`bli]ele de la T`rt`ria la istoricul rom~n dena]ionalitate turc` Ali Ekrem, care vorbe[te de ãOguznamÓ, cea maiveche cronic` turc`, tradus` \n limbile german`, francez` [i rus`, \nc`din secolul al XVII-lea, dar de care ãmariiÓ no[tri istorici nu au aflat\nc`; \n ea se men]ioneaz` c` \n anul 839 exista o ´ar` a Rom~nilor...dar unde era ea pe harta Europei?

Nu am auzit niciodat` vorbindu-se de atlasul german din 1826care ar`ta popoarele Europei anului 900 unde ãWalahiiÓ se \ntindeaudin Panonia p~na la Nipru, men]ion~ndu-se [i cinci voevodate vlahice.

Ce pot spune de descoperirea scrisorii unui conduc`tor cazar,referitoare la sec. al VIII-lea \n care se vorbe[te de ´ara Ardil cu 100de ani \nainte de sosirea ungurilor (deci numele Ardeal nu vine dinungurescul Erdely).

�n anul 1937 la cel de-al II-lea Congres Episcopal romano-catolicdin Ungaria s-a vorbit despre lucrarea preotului [i arheologuluiromano-catolic Lukacs Karoly, care a p`storit 10 ani \n zona laculuiBalaton (fostul Hercuniates de pe vremea dacilor) [i unde a g`sit urmearheologice de: palate, biserici [i conace rom~ne[ti din secolul al X-lea.

�n cronica \mp`ratului Friederich al II-lea Barbarossa, de prinanul 1189, se atesta existen]a unei ]`ri ãWalahiaÓ \ntre Dun`re [imun]ii Carpa]i, descriindu-se cu lux de am`nunte grani]ele.

Descifrarea de c`tre arom~nul Stefanovschi a inscrip]iei de peinelul de aur de la Celei (Sucidava) din jude]ul Gorj, precum [i ainscrip]iei de pe inelul de la Ezereva, Bulgaria de azi.

R`sp~ndirea credin]ei lui Hristos s-a f`cut \n limba dac`, de c`tresf~ntul Andrei, fratele lui sf. Petru la nordul Dun`rii, [i de c`tre sf.Pavel, la sudul Dun`rii, vezi Biblia lui Wilfila (scris` \n limba carpato-dun`rean` la \nceputul secolului IV).

Ce mai putem spune de lucrarea c`rturarului daco-rom~n dinsec. al IV-lea, Aeticus Dun`reanu, intitulat` ãCosmosgraphiaÓ, scris`

91

Noi nu suntem urma[ii Romei

\n limba rom~n`-dun`rean` cu alfabet geto-dac, limba vorbit` de cele3-5 milioane de locuitori de pe vremea lui Burebista.

Noi am vorbit aceea[i limb` dac` \n fa]a romanilor, go]ilor,gepizilor, hunilor [i slavilor [i continu`m s` o vorbim cu schimb`rilecare survin \n orice limb` \n decursul mileniilor.

�n raportul diplomatului bizantin Panites Priscus, aflat \n anul448 la curtea ne\mbl~nzitului Atila, se men]ioneaz` c~teva cuvinteclare daco-rom~ne ca: meiu, mied, colib`; iar la masa dat` de Atila \ncinstea diploma]ilor s-a vorbit [i \n limba ãAusonicaÓ carpato-dun`rean`,dacic`.

Ce este cu stema regatului geto-dac, cei doi lei afronta]i, pe careo g`sim p~n` \n 1921 pe stema Rom~niei Mari?

§i, \n sf~r[it, ce este cu acel Codex Rohonczy, cronic` dac` dinsecolele XI-XIII, \nsum~nd 448 de pagini, scrise \n limba carpato-dun`rean`, latina dun`rean` arhaic`, cu alfabet geto-dac, pe caredacorom~nii \l mai foloseau \nc` pe vremea lui Vlad ´epe[ (veziHa[deu). Ea con]ine \ndemnuri la lupt` ale domnitorului Vlad - ca [iale altora - \mpotriva migratorilor pecenegi (din r`s`rit) [i a ungurilor(din apus). Se descriu 54 de b`t`lii victorioase, patria noastr`ar`t~ndu-se ca o ]ar` bine organizat`.

C~nd oare se va \nv`]a \n [colile rom~ne despre a[a ceva?

92

EI, TRACII, AU FOST DACI...

A rborele tracic num`ra peste 200 de triburi, cele mai cunos-cute fiind cele ale dacilor, ge]ilor, ramanilor, bessilor (meta-lurgi[ti), latinilor etc.

O interesant` afirma]ie despre daci o g`sim la istoricul DioCasius care a spus: ã§i iar`[i s` nu uit`m c` Traian - Troian a fost tracveritabil. Luptele dintre Traian [i Decebal au fost r`zboaie fratricide,iar tracii au fost daciÓ.39

Dup` Mircea Eliade, num`rul ramurilor giganticului arbore umanal tracilor se ridica la cca. 200.40 Pr. Dumitru B`la[a a alc`tuit un tabelal acestora num`r~nd nu mai pu]in de 150 de ramuri tracice.

Herodot (425 \.d.H.) considera c` ãNeamul tracilor este cel mainumeros din lume; tracii au multe nume, dup` regiuni, dar obiceiurilesunt cam acelea[i la to]iÓ.

Dup` victoria grecilor de la Maraton asupra per[ilor, regeleXerxes (486-465 \.d.H.) \[i construie[te o mare armat` \n care semen]ioneaz` de c`tre Herodot [i prezen]a tracilor bithini, din nord-vestul Asiei Mici; ace[tia sunt descri[i astfel: ãTracii \nso]eau expedi]iapurt~nd pe cap c`ciuli din blan` de vulpe, \mbr`ca]i cu hitoane, pestecare se \nf`[urau cu mantale viu colorate. �n picioare [i peste pulpeaveau o \nc`l]`minte din piele de c`prioar`. Ca arme au suli]e, scuturiu[oare [i pumnale miciÓ.41

Ovidiu \n Tristele \i surprinde pe tracii geto-daci astfel: ã�i vezic`l`ri, venind [i duc~ndu-se prin mijlocul drumurilor. �ntre ei nu-inici unul care s` nu poarte tolb`, arc [i s`ge]i \ng`lbenite de veninulviperei. Au glas aspru, chip s`lbatic [i sunt cea mai adev`rat`\ntruchipare a lui Marte. P`rul [i barba lor n-au fost tunse niciodat`.M~na lor dreapt` e totdeauna gata s` \nfig` cu]itul pe care \l are legatla [old orice b`rbatÓ.42

�n anul 547 \.d.H. per[ii lui Cyrus au \nfr~nt Regatul LydieiTracice din Asia Mic`, extinz~ndu-[i st`p~nirea spre nord-vest p~n` la]`rmul sudic al M`rii Marmara.

93

Noi nu suntem urma[ii Romei

Fig.43. Conducta dacic`, veche de peste 2.000de ani care perforeaz` muntele aduc�nd apas`tenilor din M-]ii Or`[tiei, Fetele Albe.Conducta a fost descoperit` �n luna mai 1998de c`tre Prietenul Dacilor, Andrei Vartic, ajutat de o c`l`uz`.

94

Regele persan Darius I (522-486 \.d.H.) a \ntreprins o expedi]iela nord de Dun`re, iar dup` acela[i Herodot, singurii traci care s-auluptat cu el au fost ge]ii din Scythia Minor (Dobrogea) nel`s~ndu-l peacesta s` se stabileasc` acolo. L-au atacat tracii din Mun]ii Pangaionc~t [i tracii odoman]i, stabili]i mai la nord, p`str~ndu-[i astfel inde-penden]a.

Peninsula tracic` a Chersonesului (cher-sones = fiii cerului, cei doiZamolxis), \n decursul agita]iei istoriei va trece de la per[i la greci.43

Confedera]ia tribal` a tracilor-odrisi care avusese o evolu]iestr`lucitoare va fi desfiin]at` \n urma unui r`zboi fratricid de regelemacedonean Filip al II-lea. Acesta va \ntreprinde o expedi]ie \n ]inu-turile Dun`rii de Jos (339 \.d.H.), unde regele get Kothelas i-a dat-o pefiica sa Meda de so]ie. Aceia[i traci-macedoneni dup` ce i-au \nvinspe sci]i, \nc`rca]i de prizonieri [i vite, \ntorc~ndu-se acas` travers~ndMun]ii Haemus (Balcani) au fost ataca]i de tracii tribali care le-au luattoat` prada r`nindu-l grav la picior pe \nsu[i Filip al II-lea.

Patru ani mai t~rziu, un t~n`r trac-macedonean, fiul lui Filip alII-lea, Alexandru Macedon (336-326 \.d.H.) va face [i el o incursiune\n regiunile de la nord de Balcani, \n ã´ara ZeilorÓ - Dacia [i, precumtat`l s`u, va da lupte grele \mpotriva fra]ilor geto-daci al c`ror regeSyrmos (ãdin SoareÓ) se baricadase pe un ostrov al Dun`rii cunoscutazi ca ãP`cuiul lui SoareÓ pe care personal l-am colindat prin anii1973-74 [i l-am g`sit izolat [i straniu.

O echip` de arheologi lucra cu seriozitate [i-mi explica cupl`cere [i m~ndrie, mie [i prietenului meu ing. agronom MihaiP`pu[oi, despre misterele locului. Eram pe atunci un t~n`r doctor alcomunei Rose]i, jud. C`l`ra[i, a[tept~nd s` mai treac` un an pentrua-mi \ncepe stagiatura \n chirurgie la Bucure[ti, la prof. Juvara. �lcitisem deja, de c~teva ori, pe Nicolae Densu[ianu, a[a c` discu]iilenoastre au fost aprinse, dar politicoase.

Despre regele Syrmos nu auzisem [i nici despre \nfr~ngerea luide mai t~rziu, dar originea geto-dac` a numelui lui Alexandru, ei nu o[tiau. S` ne oprim pu]in s`-i vedem provenien]a: Alexan-Dros, ãCelJertfit CerbuluiÓ, precum Cerbul (lui Orfeu i s-a mai zis [i Dros,ãCerbulÓ, [i \n amintirea sacrificiului s`u s-a construit teribila tradi]iegetic` a trimiterii unui Sol Curat la ceruri).44

95

Noi nu suntem urma[ii Romei

Deci Alexandru este un foarte vechi nume pelasgic, carpato-dun`rean. El era mesagerul care o dat` la 4 ani era zv~rlit \ntre suli]e[i prin moartea lui ducea Zeului Suprem mesajul poporului s`u.

Carpato-dun`renii, \n evolu]ia lor s-au r`sp~ndit \n jurul nucleuluicet`]ii naturale a Mun]ilor Carpa]i, mun]i greu de trecut, unde aurul,argintul [i sarea se g`seau din bel[ug.

Ei, carpato-dun`renii, s-au r`sp~ndit peste toat` EuropaCentral`, de la Alpii Austrieci [i din C~mpia Bavariei p~n` \nPodi[urile Gali]iei Orientale [i p~n` \n Stepa Dobrogei, iar de acolop~n` peste toat` a[a-zisa Rusie Meridional` de la Nistru [i p~n` \nKuban (vezi tracii cimmerieni), \n Asia Mic`, \n Insulele M`rii Tracice(Egee) care au fost la \nceput populate de ei, pelasgo-traco-arieniicarpato-danubieni ajung~nd p~n` \n Nordul Africii (vezi garamanii).45

Dar dac` istoria a fost a[a de generoas` cu neamul nostru tracic,nu acela[i lucru se \nt~mpl` [i cu istoricii contemporani.

Bulgarii, aparent un popor slav, sosit de departe, din Asia, seredescoper` azi, nemaiconsider~ndu-se invadatorii sosi]i \n secolul alVI-lea d.H. ci, nici mai mult nici mai pu]in dec~t urma[ii tracilor!

Ei nu vor s` mai aib` nimic \n comun cu neamul slav (ori vulgar:bulgar-mongoloid de la Volga).

Citindu-i pe acad. V. Georgiev, prof. A. Fol [i pe prof. G.I.Georgiev, descoperi c` nici nu au existat traci la Nord de Dun`re iarei bulgarii au devenit traci prin 1964-1967, extinz~ndu-[i istoria cuc~teva mii de ani. §i c~nd te g~nde[ti c` p~n` ce fiica fostului lorpre[edinte Jivkov a devenit istoriograf`, ei bulgarii, credeau c` suntslavi la origine!

Dup` cum vedem, nu numai ãacademicienii profesori de istorieÓschimb` istoria, ci [i fetele pre[edin]ilor comuni[ti... [i pentru ce, pentru ni[te interese geo-politice. Nu ar fi fost mult mai simplu s` sem~ndreasc` cu faptul c` ne-au cotropit \n secolul al VI-lea d.H., ne-au subjugat [i decimat, l`s~nd \n urm` doar un num`r mic desupravie]uitori ãmegleno-rom~niiÓ? C~nd vorbe[ti o limb` slavon`(ap`rut` foarte t~rziu \n istoria lumii) cum po]i spune c` e[ti trac?! Se[tie c` de-a lungul r~ului Mari]a tr`iau tracii odrisi, numele lor fiindmen]ionat p~n` \n secolul III \.d.H.

De asemenea, de-a lungul r~ului Struma tr`iau medii - trib dincare se tr`gea [i str`mo[ul nostru Spartacus, trac ce a cl`tinat [i

96

\nsp`im~ntat Roma. N`scut \n jurul anului 113 \.d.H., absorbit \narmata roman`, [i-a permis un ãmic concediuÓ pe cont propriu, a fostprins [i transformat \n sclav-gladiator. Fiind la [coala din Capua, excelent preg`tit [i cu suflet trac, nu a acceptat ideea de a muri pearen` pentru satisfac]ia ãst`p~nilorÓ, a[a c` a evadat \mpreun` cu al]i70 de camarazi, alc`tuindu-[i o mic` armat` cu care a reu[it s` clatineImperiul Roman de atunci.

Spaima i-a obligat pe romani, \nvin[i de c~teva ori de armatatracului Spartacus, s` trimit` \mpotriva acestuia pe Marcus LiciniusCrassus [i pe Pompei (adus special din Spania).46 �nvins de o armat`enorm`, Spartacus moare viteje[te, \n anul 71 \.d.H. l~ng` Silar,r~z~nd fericit \n clipa mor]ii, ca to]i dacii. Istoria schimb` c~teodat`\n]elesul unor simboluri, a[a c` numele eroului nostru trac este preluatde germanii sociali[ti care \nfiin]eaz`, dup` primul r`zboi mondial,ãLiga lui SpartacusÓ (Spartakusbund). Ace[tia, \n frunte cu RosaLuxemburg [i Carol Liebknecht, vor transforma la 30 Decembrie 1918ãLiga lui SpartacusÓ \n Partidul Comunist German. Ce ironie asoartei! Dar tot ei germanii, la numai c~]iva ani vor avea o nou` idee,aceea de a fura simbolul vie]ii ve[nice, zvastica pelasgic`, transform~nd-o \ntr-un simbol al intoleran]ei [i cruzimii, manifestat \ncel mai extremist sens, cre~nd martiri \n propor]ie de mas`.

Astfel, vechi simboluri preluate [i folosite necorespunz`tor, \[ipierd aparent valoarea, cum s-a \nt~mplat [i cu vechiul semn hititcarpato-danubian al vulturului cu dou` capete, adoptat de Bizan],apoi de huni la formarea Imperiului Austro-Ungar, etc., etc., pentru ca\n zilele noastre s` redevin` actual, preluat de noul stat rus...

�n acest context trebuie s` nu-i uit`m pe odrisi, trib tracic dinzona Mun]ilor Rodopi, care s-au r`sculat \mpotriva ImperiuluiRoman, \n anul 26 d.H.

L`s~ndu-i la o parte pe bulgarii traciza]i peste noapte de fiicapre[edintelui Jivkov [i de al]i istorici de-ai lor, s` mergem ceva mai lasudul teritoriului tracic. Cu privire la numele acestui teritoriu,Herodot spunea: ãElada (Grecia, n.a.) era un ]inut care mai \naintevreme se numea PelasgiaÓ.47

Ei, grecii, sosi]i \ntre anii 1900-1400 \.d.H. \n patru valuri: aheii,ionienii, dorienii, eolienii, ne-au g`sit acas`, pe noi pelasgii carpato-danubieni, care ne numeam traci (nume prima oar` men]ionat de

97

Noi nu suntem urma[ii Romei

acela[i Herodot). Ei ne-au \nvins de mai multe ori, reu[ind s` ocupepartea sudic` a Peninsulei Balcanice.

De la noi au luat apoi Asia Mic` (vezi r`zboiul \mpotrivatracilor-ramani locuitori ai Troiei) dup` cum [i insulele din MareaTracic` (grecii schimb~ndu-i numele \n Marea Egee; vezi r`zboiul dusde greci sub conducerea lui Temistocle \mpotriva tracilor-sinthioni).

Revan[a \mpotriva grecilor ne-a fost adus` de tracul-pelasgAlexandru Macedon (336-323 \.d.H.) care cucere[te Grecia [i con-form tradi]iilor timpului \i angajeaz` pe \nvin[i \n trupele sale.

Acesta reconstruie[te \ntr-o perioad` foarte scurt` MareleImperiu Pelasgic, recucere[te Egiptul, Mesopotamia, Persia, India,capitala acestui Mare Imperiu Pela-sgic, re\nviat, fiind la Pela.

Vremea a trecut [i dup` 2000 de ani, de ast` dat` ãistoricii greciÓ\l redescoper` pe macedonul Alexandru ca fiind ãgrecÓ [i \l pun \nPanthenon (dup` 2000 de ani !!!). Dar nici bulgarii nu se las`, [i-ladjudec` [i ei pe ãstr`mo[ulÓ Alexandru, consider~ndu-l unul din ceimai mari generali bulgari ai antichit`]ii.

Singurii care nu [i l-au revendicat pe Alexandru ca fiindu-leneam [i str`mo[ ... sunt rom~nii.

�ntre timp pelasgii au devenit [i ei greci, precum [i tracii (o fi gre[itHerodot c~nd \i considera pe traci ca fiind alt neam dec~t grecii)!

Despre teritoriile locuite de pelasgo-traci acela[i Herodot spunea:ãDe la P`durea Hercinic`, limita vestic` a spa]iului pelasgo-tracic treceprin Alpii R`s`riteni, ocolind Noricum, provincie cu popula]ii predominant dacice [i celto-germanice, [i apoi cobor~nd la Aquileea(azi Terzo dÕAquileia - Italia), \n golful vene]ilor. De aici, limita vestic`,sud-vestic` a spa]iului pelasgo-tracic urm`rea ]`rmul M`rii Adriatice,\ntreg ]`rmul de vest al Peninsulei Balcanice, p~n` \n CretaÓ.48

Popula]iile, neamurile pelasgo-tracice de la Marea Adriatic`, dinã]inuturile iliriceÓ, atingeau, potrivit informa]iilor lui Strabon, Istrul [iAlpii dintre Italia [i Germania: ãpopula]iile pelasgo-traco-ilirice \ncepde la acel lac (este vorba de lacul Constan]a dintre Elve]ia [i Germaniade azi, n.a.) al`turi de care locuiesc vindelicii, retii [i helvetii...Amintitul teritoriu (alpino-panonico-iliric), dacii l-au pref`cut \ntr-unpustiu, \n urma r`zboiului \n care i-au biruit pe boi [i pe taurisci -semin]ii celtice de sub st`p~nirea lui Critasiros. Dacii pretind c` ]inu-tul acesta ar fi al lor, cu toate c` este desp`r]it de ei prin r~ul Parisos

98

(Paar de azi \n Germania, n.a.) care vine din mun]i [i se vars` \n Istru(Dun`re)...Ó.49

Originea acestui popor tracic, c`ruia geografia [i condi]iile climatice i-au h`r`zit culoarea alb` a pielii, men]inut` cu toate invazi-ile, \ncruci[`rile [i suprapunerile orientale, se confund` cu cea a arie-nilor carpato-danubieni, a vechilor pelasgi, \ntemeietori ai Europei moderne de azi. �n ultima vreme, tot mai mul]i cercet`tori sunt dep`rere c` leag`nul vechii Europe este spa]iul carpato-dun`rean(Marija Gimbutas), \n timp ce consider` c` spa]iul din care au pornitpopoarele europene este situat pe teritoriul dintre Valea Dun`rii,Marea Egee (Marea Tracilor) [i Marea Neagr` (Marea Getic`).50

Istoricilor [i arheologilor li s-au al`turat [i unii lingvi[ti, printre caretrebuie amintit Vladimir Georgiev. Importan]a tracilor \n istorie [i aspa]iului tracic a fost subliniat` [tiin]ific prima oar` de c`tre Vasile P~rvan.

N`scut la 28 Sept. 1882, \n c`tunul Perchiu din ComunaHuruie[ti, Jud. Tecuci, fiu al unui \nv`]`tor rural, Vasile P~rvan a fostun alt \ndr`gostit de preistoria poporului rom~n. El ajunge la 27 de animembru al Academiei Rom~ne, Profesor de istorie antic` laUniversitatea din Bucure[ti, Director al Muzeului Na]ional deAntichit`]i. El este autorul sintezei istorico-arheologice despre protoistoria Daciei, pe care a intitulat-o Getica. �n aceast` lucrare V. P~rvan a pus \n eviden]`, documentat [i conving`tor, m`re]iapoporului geto-dac. El va muri timpuriu, \nainte de a atinge v~rsta de45 de ani, l`s~ndu-ne un tezaur de nepre]uit, opera lui [tiin]ific`.

Din punct de vedere lingvistic, mul]i cercet`tori sus]in existen]aunei limbi ariene, carpato-danubiene (pelasgice) care a stat la originealimbii tracice, cu diferite variante locale. Av~nd \n vedere leg`turile\ntre limba hitit` [i limbile ariene, se poate afirma c` mi[c`ri depopoare au avut loc de la apus spre r`s`rit, adic` din Europa spre Asia[i nu invers. Forma veche a cuvintelor hitite constituie o dovad` c`hiti]ii s-au desprins din trunchiul carpato-danubian, european,p`trunz~nd \n Asia Mic`. Sunt suficiente dovezi de natur` arheologic`[i antropologic` pentru a \ng`dui afirma]ia c`, \nc` din epocaneolitic` \n spa]iul tracic [i \ntr-o arie limitrof` acestuia, exista opopula]ie autohton`, din care \[i trag r`d`cinile popoarele istoriceeuropene, iar aceast` popula]ie poate fi considerat` din punct devedere lingvistic ca prearian`.51 ´in~nd seam` de faptul c` istoricii [i

99

Noi nu suntem urma[ii Romei

arheologii au neglijat, necuvenit, mitologia noastr` traco-dacic`, precum [i alte mitologii cu scrieri epice precum sunt Vedele [iUpani[adele sanscrite, consider c` introducerea lor \n circuitulcercet`rilor ar fi \n avantajul nostru, al rom~nilor [i \n special \n avantajul ilumin`rii trecutului \ndep`rtat al continentului european.

Simpozionul interna]ional de tracologie care a avut loc \nBulgaria (15-18 Mai, 1998) cu temele de mai jos scoate \n eviden]`cele afirmate de noi mai \nainte:

1. Cel mai vechi simbol pre-tracic g`sit \n lume - zvastica - 6.000 \.d.H.2. Primele ornamente [i m`[ti de aur (tracice) g`site \n lume -

3.800 \.d.H. (Karanovo V-VI). 3. 1600 de tezaure ale regilor traci - cele mai frumoase din lume. 4. Noi splendori tracice.�n Iliada Homer spunea despre traci c` ãarmatele lor str`luceau

de scuturi de aur [i tezaurele lor erau a[a de pre]ioase c` regele Priam(rege al Troiei tracice) a putut s` ia \napoi, de la greci, capul fiului s`umort, numai dup` ce le-a dat acea faimoas` cup` tracic` de aurÓ.52

Toate marile civiliza]ii au \nflorit pe v`ile unor mari fluvii [i \nspecial la gurile de v`rsare ale acestora: cea egiptean` pe Nil, ceamesopotamian`, \ntre Tigru [i Eufrat, cea indian`, pe Ind [i Gange,cea chinez`, pe Fluviul Galben, iar cea european`, cu voia sau f`r`voia ãmarilor profesori de istorie [i arheologieÓ, pe valea Dun`rii(Istrului, Danubiului) [i \n special \n zona deltei acesteia. Acesta esteleag`nul adev`rat al civiliza]iei proto-europene, \n str`vechea vatr`tracic` a Carpa]ilor, a Dun`rii carpatice. Aici veneau grecii \n antichitates`-[i caute L~na de Aur [i bog`]iile agricole dun`rene. Aici s-a dezvoltat faimoasa Epoc` de Aur, cu Cimitirul Eroilor de la GurileDun`rii [i L`ca[ul Zeilor din Cetatea Koga-Ion-ului.

Uita]i-v` pe hart` [i ve]i vedea ce fantastic arat` acest spa]iu,unde din trupul mun]ilor ]~[nesc izvoare ce se prefac \n r~uri care sedesf`[oar` ca un evantai spre Dun`re, str`b`t~nd v`i calme [i dealurimolcome, prielnice agriculturii [i p`storitului. De sus, din avionaceast` re]ea hidrografic`, cu forma de elips`, seam`n` cu un Ou alGenezei. Mun]i de sare, f`r` de care e greu de conceput via]a omului[i cre[terea vitelor, reprezentau \n antichitate o bog`]ie mai mare caaurul, poate cea mai de seam` bog`]ie pentru oamenii vechimii,bog`]ia vie]ii, f`r` de care via]a nu poate exista.

100

Bog`]iile solului [i subsolului au f`cut ca spa]iul tracic s` fie r~vnitde triburile [i popoarele \nvecinate - spre acel El Dorado al antichit`]ii\[i orientau dorin]ele jefuitoare vecinii. Invadatorii europeni au venit [i\nc` mai vin de la r`s`rit, mi[c`rile dinspre sud spre nord fiind determinate nu at~t de cauze economice, c~t de modific`ri ale climatului,de schimbarea florei [i faunei. Precum orice pom ce d` roade [i semin]e,caut` s` le r`sp~ndeasc` \n preajm`, a[a [i neamul nostru al daco-tracilor, prin triburi prolifice, a rodit [i s-a r`sp~ndit fie la marginea teritoriului s`u de vie]uire, fie deplas~ndu-se la distan]e mai mari p~n`\n Asia ori trec~nd str~mtorile Bosforului [i ale Dardanelelor p~n` \nAnatolia; a[a au ajuns ramano-dardanii s` ridice ora[ul cetate Troia, iarbrigii s` alc`tuiasc` o ãfilial`Ò care a luat numele de Frigia; mysii nu eraualtceva dec~t o f`r~m` a moesilor din sudul Dun`rii; mesapii, iapygii [ivene]ii din Italia de r`s`rit erau surplusuri ale traco-ilirilor din Dalma]ia[i din Panonia (unde a existat statul Rama p~n` la venirea ungurilor,dup` cum atest` o serie de surse toponimice).53

Extinderea neamului carpato-danubian se poate asem`na cu oexplozie atomic`, av~ndu-[i epicentrul acolo, acas`, \n ´ara Soarelui,\n Daksha pre-sanscrit`, arian`. �i vom g`si pe str`mo[i pe r~ulHipanis (Bug) [i Borystene (Nipru). Cimmerienii vor fi \mpin[i dec`tre sci]i spre sud, dar [i ei sci]ii se vor topi \n marea popula]ietracic`, traciz~ndu-se, l`s~nd \n urma lor doar... un nume. Ei traciicare se \ntindeau spre apus p~n` la Oceanul Atlantic, au p`truns [i peValea Vistulei \ntemeind cet`]i ca Getidava; alte ramuri ca etruscii [ivene]ii se vor \ndrepta spre Valea Padului. Peninsula Italic` au cucerit-o de cel pu]in patru ori, ultima dat` sub conducerea str`lucitorului raman Enea - plecat din zona Oltinei (Dobrogei de azi)ori, dup` Homer [i Vergilius, de la Troia. C~nd Demostene [i Ificratesocoteau ca o cinste faptul c` mamele lor fuseser` trace, c~nd greciiÒne \mprumutauÓ zeii schimb~ndu-le doar numele, \nfrupt~ndu-se dinplin din miturile [i credin]ele geto-dacilor, cum s` nu ridic`m voceaazi, noi urma[ii acelor daco-traci [i s` spunem lumii adev`rul? De ces` t`cem, umili]i [i fura]i de al nostru trecut glorios din dorin]aãinteligent`Ò de a nu ne sup`ra ãveciniiÓ? Cine au fost [i cine sunt eivecinii?!

Niciodat` un popor umil [i fricos nu a fost respectat, niciodat`un iepure nu va sta al`turi de un lup! Este timpul s` ne trezim, s` ne

101

Noi nu suntem urma[ii Romei

scoatem ochelarii de miopi, primi]i de la vecini [i s` ne uit`m cum~ndrie, acolo, departe \n trecut, redescoperindu-ne [i m~ndrindu-necu noi \n[ine. Nu este nimeni \n toat` Europa, care s` aib` o istoriemai veche, mai frumoas` [i mai fantastic` dec~t a noastr`.

Noi nu trebuie s` uit`m c` suntem aici, pe acest p`m~nt european primii, \naintea grecilor, italienilor, francezilor, germaniloror turcilor, \naintea englezilor or slavilor.

Ei to]i, noii veni]i, doresc ca noi s` nu fi existat; astfel ca ei s`aib` drepturi! Ei spun c` Transilvania a fost lipsit` de popula]ie, iar eiau venit [i au locuit-o. Ei ne \ncurajeaz` \n naivitatea noastr` s` credem c` de fapt noi am ap`rut dup` 106 d.H., prin unirea dintreãdoi b`rba]iÓ Traian [i Decebal, Traian - cuceritor a 14% din teritoriulDaciei, \n urma unui r`zboi fratricid.

E timpul s` realiz`m c` noi avem istoria noastr`, cu mii [i mii deani \naintea sosirii romanilor pe c~]iva kilometri din teritoriul Daciei;istoria noastr` a \nceput atunci, de mult, c~nd noi am \nceput s`f`urim Europa, s` cucerim Asia: China, India [i Japonia, Anatolia,Sumerul [i Asia Mic`, Palestina [i Mesopotamia, Nordul Africii.

Aceasta este istoria noastr`, a carpato-danubienilor, pelasgilor,tracilor, daco-rom~nilor. Noi daco-rom~nii reprezent`m coloana vertebral` a istoriei lumii contemporane.

102