Chestionarul de Tendinte Accentuate Schmiescheck

7/16/2019 Chestionarul de Tendinte Accentuate Schmiescheck

http://slidepdf.com/reader/full/chestionarul-de-tendinte-accentuate-schmiescheck-568bd0b4395ba 1/24

Chestionarul de tendinte accentuate Schmiescheck

Chestionarul isi propune evidentierea aspectelor care conduc spre

diagnoza unor structuri de personalitate accentuata, fiind un instrument

subsumat tipologiei personalitatii clinice sau accentuate, dezvoltata de K.

Leonhard. Studiul de traducere si experimentare pentru varianta

romaneasca ii apartin lui Nestor 1975. “Exista 10 scale, fiecare cu un

numar de 12 itemi, 8 sau 4 itemi corespunzand celor 10 tipuri de trasaturi

accentuate: demonstrativitate, hiperexactitate, hiperperseverenta,

nestapanire, hipertimie, distimie, ciclotimie, exaltare, anxietate, emotivitate”

Subiectul raspunde prin da sau nu majoritatea itemilor avand cheia in nu. In

ordine descendenta interpretatrea indica severitatea tendintei pentru

valoarea 18, iar valoarea 12 indica, conform autorului, limita de la care

putem diagnostica o tendinta spre accentuare in comportament.

Instrumentul este constituit din 88 de intrebari, nefiind nici o restrictie in

privinta timpului de lucru.

Plecand de la tipul de personalitate, “adancind tematica tipului si

biotipului se vor contura nu numai raspunsuri ci si metode pentru

exploatarea si extinderea sentimentelor sociale, tinand seama de limitele

firesti in care persoana poate evolua, se pot aduce unele sugestii in

problema orarului de lucru” .

PROBLEME. În psihologia aplicată, diagnosticarea personalităţii are

o pondere deosebită, încercându-se diverse corelări între comportament,

activitate, performanţă şi personalitate. Neuropsihiatrul german Karl

Leonhard insistă asupra explorării personalităţii accentuate pentru nevoi



clinice, iar colaboratorii săi au elaborat diverse instrumente de lucru pentru

facilitarea investigaţiei.

MATERIAL. În acest sens, Dr. H. Schmieschek de la clinica de boli

nervoase ,,Charite,, a Universităţii Humboldt din Berlin (unde profesorul K.Leonhard a funcţionat ca director) a întocmit un chestionar tradus (cu

acordul autorului), experimentat şi adaptat pentru ţara noastră de

psihologul I. Nestor.

Chestionarul este alcătuit din 88 de întrebări, prezentate amestecat,

formând 10 grupe (I – IX), fiecare grupă urmărind exploatarea şi

evidenţierea unor ,,trăsături accentuate”.

1. Grupa I – cu 12 întrebări, se referă la demonstrativitate;

2. Grupa II – cu 12 întrebări, se referă la hiperreactivitate;

3. Grupa III - cu 12 întrebări, se referă la hiperperseverenţă;

4. Grupa IV - cu 8 întrebări, se referă la nestăpânire/neînfrânare;

5. Grupa V - cu 8 întrebări, se referă la hipertimie;

6. Grupa VI - cu 8 întrebări, se referă la distimie;

7. Grupa VII - cu 8 întrebări, se referă la ciclotimie;

8. Grupa VIII - cu 4 întrebări, se referă la exaltare;

9. Grupa IX - cu 8 întrebări, se referă la anxietate;

10. Grupa X - cu 8 întrebări, se referă la emotivitate;

TEHNICA: Chestionarul poate fi aplicat în 4 variante metodologice:

1. dacă sunt posibilităţi de tipărire, fiecare subiect îşi primeşteexemplarul său, urmând să lucreze după indicaţiilepsihometricianului;

2. dacă nu este posibilă tipărirea, subiectul primeşte întrebările,dar răspunsurile sunt consemnate pe o foaie de protocol;

3. dacă nici protocolul nu poate fi multiplicat, datele se înscriusimplu pe o foaie, subiectul îşi scrie, deci, singur protocolul;



4. experimentatorul citeşte el însuşi întrebările, subiectul sausubiecţii (pentru varianta colectivă) consemnând răspunsurile.

Indiferent de forma de aplicare,sarcina principală a subiectului esteaceeaşi – răspunde scris sau verbal prin Da sau Nu.

INSTRUCŢIUNI. Fie că utilizarea chestionarului este individuală, fie că eaare loc în colectiv, este necesară o încăpere adecvată fără presiuni fonice;pe uşă, în exterior, se agaţă un placaj cu “Nu intraţi, se examinează”. Încazul unei examinări colective, subiecţii vor fi plasaţi distanţat.

Experimentatorul atrage atenţia subiectului să nu lase nici o întrebarefără răspuns, că poate cere lămuriri suplimentare; se lucrează pe rând nupe sărite. Subiecţii nu sunt presaţi de timp. Schmieschek recomandă casubiectul să fie făcut atent că la acest chestionar nu se determină aptitudini

ci comportamente.

TIMP.

Timpul de lucru este nelimitat, fără presiuni, fără constrângeri. În linii mari,

timpul de lucru variază între 30 – 60 min. (exclusiv pe subiect). Ca perioadă

a zilei, chestionarul poate fi aplicat oricând, numai dacă subiectul nu se află

într-o stare de oboseală, tensiune sau grabă; acestea falsifică răspunsurile.

CORECTARE.

Pentru facilitarea realizării acestei secvenţe, redăm mai întâi, după

H.Schmieschek, î n tabelul de mai jos, cheia răspunsurilor simptomatice

pentru fiecare dintre cele 10 grupe. Numerele din tabel se referă la numărul întrebărilor din chestionar.

I. Demonstrativ VI. Distimic



DA: 7, 19, 22, 29, 41, 44, 63, 66,

73, 85, 88.

NU: 51.

(* 2)

DA: 9, 21, 43, 75, 87.

Nu: 31, 53, 65.

(* 3)

II. Hiperexact

DA: 4,14, 17, 26, 39, 48, 58, 61,

70, 80, 83.

NU: 36.

(* 2)

VII. Ciclotim

DA: 6, 18, 28, 40, 50, 62, 72,

84.

Nu: -

(* 3)

III. HiperperseverentDa: 2,15, 24, 34, 37, 56, 68, 78,

Nu: 12, 46, 59.

(* 2)

VIII. ExaltatDA: 10, 32, 54, 76.

Nu: -

(* 6)

IV. Nestăpânit

DA: 8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86.

NU. -

(* 3)

IX. Anxios

DA: 16, 27, 38, 49, 60, 71, 82.

Nu: 5. -(* 3)

V. Hipertim

DA: 1, 11, 23, 33, 45, 55, 67, 77.

Nu: -

(* 3)

X. Emotiv

DA: 3, 13, 35, 47, 57, 69, 79.

Nu: 2

(* 3)

Aşadar, dacă la întrebările 5, 12, 25, 31, 36, 46, 51, 53, 59 şi 65

subiectul subliniază NU, răspunsul este simptomatic şi va fi socotit drept

DA.



Corectarea propriu-zisă a chestionarului se operează prin examinarea cu

atenţie a răspunsurilor DA în care se înglobează şi NU – urile socotite

drept DA.

COTAREA. În continuare, se face un calcul simplu al frecvenţei

simptomelor pentru fiecare dintre cele 10 grupe, calcul care este uşurat

prin marcarea prealabilă cu +. Semnele se adună, apoi se verifică din nou

corectitudinea cotării, pentru a evita sărirea peste un răspuns; fapt care ar

duce la modificarea rezultatului.

INTERPRETARE FACTORI

În copilărie – citesc cu plăcere pentru alţii, egoişti, refulează cuuşurinţă, mincinoşi, amabilitate cu cei mari, pripeală. II. FIREA HIPEREXACTĂ III. FIREA HIPERPERSEVERENTĂ

perseverare anormală a afectului; susceptibilitate; se simte uşor jignit; nu acceptă critica; procentul subestimat al propriei valori; gelozie; ipohondrie;

I. FIREA DEMONSTRATIVĂ

capacitate anormală de refulare; laudă de sine; activitate practică cu scop de a se impune; autocompătimire; hotărâri pripite; mare adaptabilitate la oameni; fantezie.



îndărătnic; dezvoltare paranoică în urma alternanţei succes – eşec.

IV. FIREA NESTĂPÂNITĂ

reacţionează impulsiv;

conformaţie atletică – preferă activitatea fizică; schimbări dese de serviciu; nu le plac investigaţiile medicale; nu au scrupule morale; mănâncă şi bea orice le place (alcoolici cronici şi

prostituate); la adolescenţă fug de acasă; gândire lentă, greoaie; povestesc detalii;

pedanţi; pot trece de la indispoziţie la depresie şi de aici la suicid.

V. FIREA HIPERTIMICĂ veselie continuă; nevoie de acţiune (de aceea sunt împrăştiaţi); digresiuni î n gândire (fugă de idei); stabilesc uşor relaţii; înclinaţie spre alcool (în combinaţie cu trăsătura

demonstrativă).

VI. FIREA DISTIMICĂ (TEMPERAMENT DEPRESIV) serios; conştiincios; meditativ; afectat de evenimentele triste ale vieţii; imbold spre acţiune diminuat; gândire lentă.

VII. FIREA CICLOTIMICĂ

alternanţa stărilor hiper şi hipotimice (oscilaţie în funcţie deambianţă şi teme de discuţie);

calomniază; falsifică; înşeală.

VIII. FIREA EXALTATĂ

se entuziasmează şi disperă uşor; dragoste pentru muzică, natură, religie, filozofie;



un eşec îi face nefericiţi; grijă excesivă pentru propria persoană; sentimente nobile.

IX. FIREA ANXIOASĂ

A. La copii: frică de: întuneric, furtună, câini şi injecţii.

B. La adulţi: nu se pot apăra (afirma) în cadrul unei dispute; docili, uneori apare o supracompensaţie; tendinţe la spaime; tendinţe la ipohondrie.

PERSONALITATI ACCENTUATE “SMIESCHECK”

I. FIREA DEMONSTRATIVA

Persoana se caracterizeaza printr-o mare capacitate de refulare. Aceasta o ajuta sa traiasca rolurile atat de intens incat, in cazurile deaccentuare a acestei trasaturi, falsifica realitatea fara sa-si dea seama.

Daca in limitele normalitatii demonstrativitatea se manifesta printr-o marecapacitate empatica, prin imaginatie, adaptabilitate, mobilitate a expresiei,in cazurile morbide se manifesta ca personalitate isterica cu insusirile :minciuna, inconsecventa, delincventa, etc.

• capacitate normală de refulare; • laudă de sine; • activitate practică cu scop de a se impune; • autocompătimire;• hotărâri pripite;

• mare adaptabilitate la oameni; • fantezie. În copilărie – citesc cu plăcere pentru alţii, egoişti, refulează cu

uşurinţă, mincinoşi, amabilitate cu cei mari, pripeală.

II. FIREA HIPEREXACTA



Apare tendinta de a chibzui totul pentru a inlatura orice posibilitate degreseala, sau pentru ca nu pot inlatura din conduita ideea ca poate exista osolutie mai buna. Nu sunt in stare sa refuleze teama, se inhiba si augreutati in activitate. Chestiunile de mica importanta nu il determina insa saia hotarari. La anancasti nu se poate lua hotarari nici cand exista toatepremisele de a le lua. (contrar firii isterice)

Mod de manifestare:• Hiperexactitatea (cand doar este accentuate) prezinta avantaje:

hiperconstiinciozitate, meticulozitate, spirit de ordine, trasaturi alepersonanei valoroase, poate ajunge la unele exagerari care ii complica

viata, are – sens altruist, sens egoist (grija exagerata pentru propria-ibunastare), care in limite moderate este pozitiv, manifestandu-se prin :evitarea primejdiilor inutile, evitarea exceselor la bautura si fumat.

Psihopatia anancasta (hiperexactitatea are o intensitate mare,psihopatica) prezinta dezavantaje:

permanente, ramaneri in urma)c. Ii vine greu sa plece de la lucrud. Intoarceri pentru verificarie. Nelinistea persista si in timpul liber, al odihnei (nu se odihneste)f. Minutiozitate exageratag. Grija excesiva de a evita accidenteleh. Pierde mult timpi. O munca de raspundere ii creaza multe motive de teama.

Pe fondul psihopatiei anancaste se poate dezvolta nevroza obsesiva.Nevroza anancasta (nevroza obsesiva) se caracterizeaza prin:• Luarea hotararilor este o problema chiar in lipsa pericolului. • Primejdia minima pare amenintatoare datorita nehotararii permanente

asupra existentei sau nu a motivului de teama. Oscilarea intre cei doi poliai framantarii da nastere fricii patologice a nevroticilor obasesivi, fricii pecare ei o considera neintemeiata fara a o putea invinge.

• Incearca sa lupte impotriva obsesiei inca din perioada dezvoltariiafectului, dar deoarece capacitatea de refulare este insuficienta chiarlupta impotriva obsesiei creeaza obsesia, caci alternanta sporeste frica.Dezvoltarea obsesiva porneste de la prima ezitare atunci cand ar fi

a. Capacitatea de decizie este prejudiciatab. Munca nu se mai desfasoara fluent (indoieli continue, verificari

Se manifesta gradual, de la tendinte de hiperexactitate la psihopatiaanancasta (nevroza obsesiva). Esenta – lipsa capacitatii de refulare(contrariul firii demonstrative).



necesara o hotarare. Urmatoarele ezitari in imprejurari similare fac sacreasca inhibitia mult peste punctual de plecare.

Exemp le de nevroze anancaste ( obs esiva)

• Nevroza hipohondrica (teama patologica de a avea o boala serioasa).E determinata de imprejurari ca examene medicale care tin omul inindecizie. Nevrozele hipocondrice nu se pot delimita précis de nevrozele

obsessive si se pot insoti un ape alta.Exemple de nevroze hipocondrice:• Cardiofobia – teama obsesiva de a avea o boala de inima• Nosofobia – teama de a fi bolnav

• Ablutomania – tendinta obsesiva de a se spala pe maini pentru ainlatura urmele infime de murdarie, microbe.

• La copii dezvoltarea anancasta presupune persistenta afectului (ori copiiinu prea au afecte persistente) si ca urmare ea nu are loc in copilarie.Doar in imprejurari prea persistente, ca nevroza obsesiva a parintilor, areloc si la copii. TERAPIE : Prin terapie se inlatura nevroza obsesiva, nu sihiperexactitatea. Terapia consta in sfatuirea persoanei de a lua masurilecerute de impuls si san u mai lupte impotriva impulsului. Sa nu meditezeprea mult cand are indoieli, ci sa treaca la actiune sau la un alt gand. Cutimpil persoana anancasta renunta singura la masurile exagerate.

III. FIREA HIPERPERSEVERENTASe manifesta gradual de la hiperperseverenta la firea paranoida.Esenta – perseverenta anormala a afectului. In general dupa ce a

provocat reactii ( actul comportamental), sau cand gandul se indreapta inalte directii, dupa ce actul nu este posibil, afectul descreste lent, disparand

dupa un timp. La hiperperseverent, estomparea are loc mai lent. Cand segandeste la cele intamplate afectele reapar, putand si sa nu disparasaptamani, luni in sir, desi a fost alimentat de noi evenimente. Se manifestain mod anormal in special afectele egoiste, datorita intensitatii proprii. Fireahiperperseverenta se manifesta intotodeauna cand sunt atinse intereselepersonale. Se formeaza afecte contra unor prejudicii sau acte de

• Se produc fixatii, in unele domenii subiectul nu se mai comporta normal(nu face ceea ce ar trebui sa faca, sau are o activitate pe care nu ar trebuisa o aiba). Prin dezvoltari obsesia se fixeaza unilateral. Cu cat nevrozaobsesiva este mai inaintata cu atat e mai clara limitarea la un domeniu(individul nu mai are timp sa stea in cumpana la celelalte domenii).



opresiune, chiar daca obiectiv sunt neinsemnate. La prejudicii insemnatenu iarta poate niciodata, sunt ranchiunosi.Mod de manifestare: Susceptibili, tendinta de a se simti jigniti usor Setosi de prestigiu, resimt acut sentimental onoarei (de aceea se simt

impotriveste. perseverare anormală a afectului; susceptibilitate; se simte uşor jignit; nu acceptă critica; procentul subestimat al propriei valori; gelozie; ipohondrie; îndărătnic; dezvoltare paranoică în urma alternanţei succes – eşec. Firea paranoida - Perseverant, banuitor, neincrezator, neincredere

usor jigniti) Suporta greu si prejudiciul adus intereselor materiale Sentimente egoiste mai intense Au sentiment mai pronuntat al propriei valori Ranchiunosi, nu iarta, nu uita jignirile Sensibilitatea mai putin lezata in cazul sentimentului de dreptate

(acest sentiment fiind mai putin profound decat sentimentele egoiste).Sub masca luptei pentru dreptate ei revendica de fapt un drept al lor, pe

care il generalizeaza pentru a-i da mai multa forta evolueaza in sens pozitiv

sau negativ, in general nu ajung sa se bucure de stima, ambitiosi, ambitia iiindeamna la realizari pozitive, dar si pentru realizari prin discreditarea

altora, a eventualilor concurenti, pentru combaterea a tot ce i se

generalizata, fara motiv exterior, izvorand din psihicul lor , se simte mereu nedreptatit isi pierde increderea in oameni, idei fixe obsessive, vrea sa aiba intotodeauna dreptate, incapatanare, teama este prezenta ca si laanancasti (nu atat de frecvent apare si dezvoltarea hipocondrica), afectulsta pe primul plan. Aruncat din succese in insuccese, telul devine izvor de

desfatare, incat ratiunea critica nu mai tine piept afectelor. Dorintele suntluate drept realitati (se crede mare inventator), pierde din vedere alte telurisi se formeaza ideile prevalente, cu influenta dominanta se explica nu prinrepetarea si insumarea experientelor de viata neplacute, ci prin alternantadintre success si insucces. In aceste conditii poate aparea si la cel care nueste hiperperseverent. Afectele care ating o intensitate mare persisita timpindelungat, subjuga gandirea, ducand la idei prevalente, chiar idei fixe,



FIREA NESTAPANITASe manifesta gradual de la firea nestapanita la psihopatia epileptoida

(fara o adevarata legatura cu epilepsia).ESENTA: Pentru comportament sunt hotaratoare impulsurile,

Nu se poate spune ca actiunile lor sunt pripite, ci mai degraba ca iritatialor creste asa de mult in intensitate, incat presupune o descarcare.

Dominarea de catre impulsuri se manifesta prin faptul ca: Mananca si beau ce le place. Devin alcoolici, nestapaniti in domeniile

sexuale (au raporturi sexuale foarte frecvente.psihopatele epileptoidein tinerete cedeaza usor, unele devin prostituate).

Inclinatie deosebita pentru munca fizica, care nu li se pare grea si inacest domeniu obtin rezultate mult mai bune decat altii. Ii supara maidegraba perturbarile din activitatea lor. Nestatornicia in viataprofesionala se datoreaza starii de proasta dispozitie si iratibilitate. Isischimba des serviciul.

Nu prea au tendinta de a vorbi, caci a vorbi inseamna a gandi, ceeace nu le e caracteristic.

Nu prea au scrupul moral. Comit in imprejurari favorabile cu usurinta,acte necinstite, furturi. Crima premeditate nu le este caracteristica, cinumai cea sub forma violentei fizice. Adolescentii ataca fetele. Nu auintelegere pentru cerintele sociale pentru ca acestea reclama o

obsesive (paranoid inseamna tendinta spre idei fixe). Pot aparea dezvoltariparanoice cu caracter delirant (ca gelozia care deriva din oscilatia dintresperanta si teama, ce conduce la intensitatea afectului).

IV.

instinctele, sentimentele si nu considerentele rationale. Ratiunea e maiputin luata in seama. Se manifesta dorinte de descarcare nervoasa,resimtita mai mult fizic decat psihic.

Manifestare: reactioneaza impulsiv. Cand nu le convine ceva, isi aratanemultumirea prin mimica, cuvinte, formuleaza pretentii sau se retragsuparati. Se cearta pentru nimicuri cu sefii si colaboratorii, devin agresivi,

trantesc lucrarea pe birou, isi dau demisia, nu se gandesc la urmari. Auincaierari cu oamenii pentru ca daca mania lor creste, cuvintele sunturmate de fapte. Sunt mai iuti la fapte decat la vorbe.

Fire greoaie, care nu permite o dezvoltare in ritm rapid a reactiilorafective. Afectele se umfla excesiv, in loc de a se intensificaexploziv. Au o predispozitie spre ample manifestari de manie si mai

putin pentru explozii bruste cum au colericii. In timpul examenelor medicale sunt tacuti, morocanosi si nu raspund

decat la strictul necesar. Examenele medicale sunt dezagreabile.



judecata mai profunda. Ei nu se gandesc decat prea putin la ceea cedepaseste prezentul.

Au afecte. Cand sunt linistiti sunt grijulii cu copii lor, iubitori deanimale, gata sa ajute.

Conformatie atletica a corpului. Sunt foarte puternici (element deinrudire cu psihopatia epileptoida si epilepsia). Nu intotdeauna existao astfel de conformatie a corpului.

Gandire greoaie si lenta. In unele cazuri capacitatea de intelegereeste mai scazuta (in special la psihopatii epileptoizi).

Nu reusesc la testul de productivitate Mobilitate launtrica mica dovedita de gandirea lenta si greoaie si

dezvoltarea in ritm lent a afectelor. Pedanterie (ordonati, constiinciosi, meticulosi, exacti). La epileptici

Influentarea prin educatie este dificila pentru ca educatia se

La nestapaniti si epileptoizi trasaturile caracteristice se reliefeazadeosebit de puternic in copilarie.

decat cu greu sa spuna esentialul. Starile depresive apar la unele personalitati nestapanite si pot duce

adreseaza personalitatii constiente, si nu sferei impulsurilor. Cumaturizarea personalitatii apare o ameliorare in autocontrolulimpulsurilor si tentatiilor.

Cele trei trasaturi: comportament greoi, insuficienta stapanirii de sinesi exagerata detaliere a gandirii pot sa nu fie prezente concomitent.

Manifesta fuga impulsiva, din dorinta de a se departa de loculsupararii. Manifesta fuga nemotivata (la adolescenti), fara motiv demoment.

Violenta lor se datoreaza marii tensiuni afective si nu a lipsei deafecte.

este mai pronuntata. Amanuntire exagerata a naratiei, dau detalii multe si nu reusesc

la sinucideri. Epileptoizii fata de actele savarsite de ei manifesta

insensibilitate pentru ca nu le e specifica refelctia. O buna inteligentamai poate sa mai atenueze cate ceva, dar nu mult atunci cand vine incontact cu pornirile impulsive.

Ceea ce isi propun in clipa de ratiune este rasturnat prin exploziileafective.



V. FIREA HIPERTIMICA

Se manifesta gradual de la hipertimie la hipomanie.Manifestare:

dorinta de actiune - care poate duce la realizari de valoare, inventii,inovatii.

nevoia de a vorbi - sociabili, de aceea inclinatia de a bea ca urmarea numarului mare de prieteni. In reuniuni sunt antrenanti, cu umor,nu plictisesc, au teme noi de discutie.

Componentele comportamentului hipertimic care se refera la afectivitate,

gandire si vointa nu coexista intotdeauna in acelasi grad. In general suntegale ca si in cazul hipomaniei.

HIPOMANIACII: Combinatie intre veselie – care constituie in acest caz o primejdie, caci

lucrurile sunt tratate cu usurinta, cu superficialitate. Lipseste simtuldatoriei, lipsesc remuscarile, apar usor abateri de la estetica.

Isi pericliteaza reputatia si situatia materiala. Veselia se transforma frecvent in iritabilitate, nevoia de actiune – in

masura excesiva duce la activitate febrile dar sterile, indivizii suntimprastiati.

Digresiune in gandire – care conduce la fantezi cu idei nerealiste.

VI. FIREA DISTIMICASe manifesta in grad inalt ca temperament subdepresiv. Gravitatea

Afectati in mai mare masura de evenimente triste din viata decat de

cele vesele. Evenimentele zguduitoare pot duce la depresiune reactiva- cand starea de depresiune este accentuate , de lunga durata.

veselie - viata privita sub latura placuta, ca fiind placuta,trecandu-se usor peste necazuri.

Digresiune in gandire – insotite de bogatia de idei, stimulatoarepentru munca productiva, dar care pot duce si la fuga de idei.

depresiunii psihice nu merge in paralel cu gravitatea evenimentului, fiindaccentuata firea distimica.MANIFESTARE:

Seriosi din fire, tinuta etica serioasa. Inboldul spre actiune este diminuat Gandirea este lenta In reuniuni participa putin la conversatii In prim plan apar sentimente contrare tendintelor egoiste.



Firea distimica este mai accentuate la adulti.

VII. FIREA LABILASe manifesta gradual de la firea labila la cea ciclotimica, iar in gradul cel

veselie, dorinta de a actiona, de a vorbi, digresiune in gandire. Evenimentele triste conduc la depresiune cu incetineala in gandire si

actiune.

fericit (psihopatie).

ESENTA: Exaltatii reactioneaza intens la evenimente. Evenimentele

imbucuratoare provoaca repede extazul, cele triste conduc ladisperare

MANIFESTARE: Firea lor se asociaza mai putin cu egoismul si mai mult cu

altruismul Manifesta dragoste fata de oameni, bucurie pentru prosperitatea

lor, care pot atinge intensitate mare. Au sentimente nobile. Sunt mai puternice impulsurile din sfera aspiratii – inclinatii

(dragoste pentru muzica, arta, natura, sport, filozofie, religie). Seemotioneaza pentru ele pana la extaz. Din randul lor fac parte inmare masura artistii, poetii, caci raportul afectiv dintre indivizi siarta e mai puternic, fiind prezenta sensibilitatea afectiva. Firileartistice se descurca greu in viata pentru ca nu sunt inarmatepentru a face fata cerintelor brutale ale vietii.

mai inalt sub forma bolii maniaco-depresive.ESENTA: Alternanta starii hipertimice cu starea distimica . Gravitatea depresiunii nu merge in paralel cu gravitatea

evenimentului Atmosfera graduala a mediului poate duce la efecte oscilante. La

ciclotimici, fara motive exterioare, se trece de la un pol la altul, darse trece alteori si datorita evenimentelor exterioare.

MANIFESTARE: Evenimentele fericite conduc la hipertimie cu intregul sau tablou

–

VIII. FIREA EXALTATASe manifesta gradual de la firea exaltata la temperamentul anxios –



Disperarea profunda poate duce la sinucidere.

IX. FIREA ANXIOASA

MANIFESTARE :• LA COPII: frica se manifesta atat de intens incat domina intreaga

personalitate. Copiilor anxiosi : Le este frica seara singuri in pat Le este frica de intuneric

Le este frica de caini Le este frica de furtuna Le este frica de alti copii si de aceea sunt persecutati de acestia Le este frica de profesori.

• LA ADULTI: frica este mai putin vizibila, sunt incapabili de a se afirma

• LA FEMEI: timiditatii i se adauga tendinta spre spaima, ori ca reflectarea ceva ori ca frica resimtita subit.

Tendinta spre spaima, pe masura ce e mai clara, conduce la

certitudinea unei hiperiritabilitati a sistemului nervos vegetative, si care prinintermediul sistemului nervos al inimii poate sa intensifice si frica.

FIREA EMOTIVA

ESENTA: reactii de mare sensibilitate – cu prag scazut dedeclansare) si profunzime in sfera sentimentelor subtile. Numai

Reactia la celalalt pol e provocata de cauze banale. Pot fi profundnefericiti din cauza unor banalitati. Frica si teama pentrupropria persoana pot deveni excesive. Teama este deosebitde susceptibila, devenind coplesitoare, pentru sentimenteegoiste acest lucru nu este valabil.

in cazul divergentei de opinii cu alte persoane, cand intampina atitudinimai energice dau inapoi, devin timizi, manifesta docilitate si timiditate,determinate de observarea anxioasa a mediului (teama), manifesta

timiditate anancasta, derivata

din nesiguranta launtrica, provenitadin faptul ca propriul lor comportament si-l stiu sub observatie(jena), manifesta supracompensatie prin atitudine sigura de sinesau aroganta, dar acestea sunt voite, artificiale. Din timiditateaanxioasa poate sa apara atitudinea de incredere in ceilalti, prin care se incearca obtinerea comportamentului lor favorabil.



evenimentul ca atare exercita influenta asupra sentimentelor.Intensitatea sentimentelor merge mana in mana cu gravitateaevenimentelor exterioare.

MANIFESTARI: Sunt impresionati de sentimentele din domeniul spiritual, nu si de

cele grosolane Reactiile affective nu sunt exaggerate sin u progreseaza atat de rapid

ca la exaltati. Reactioneaza mai putin vehement, mai sentimental Cauze minore duc la sentimente profunde, sentimentele altruiste mai

puternice decat cele egoiste Simt mila mai repede, se induioseaza mai repede, sunt mai

accesibile bucuriile produse de arta si natura

Mimica lor tradeaza firea afectiva Le dau lacrimile usor la filme, la povestiri triste, le dau usor lacrimile

de bucurie sau induiosare

O trauma psihica poate produce depresiune reactiva (ca urmare asensibilitatii afective) si care poate duce la tentative de sinucidere.Gravitatea depresiunii merge parallel cu gravitatea evenimentelorexterioare.

Nu are predispozitie deosebita pentru depresiune. Se bucura mairepede si mai intens decat altii.

COPIII SUNT ANXIOSI.



CHESTIONARUL H. SCHMIESCHEK

INSTRUCŢIUNI

Citiţi cu multă atenţie, fiecare întrebare şi răspundeţi bifând cuun „X” pe DA sau pe NU în foaia de răspuns pe care aţi primit -o.

1. În general, sunteţi un om voios şi fără griji?

2. Sunteţi sensibil (ă) la jigniri?

3. Vă dau, uneori, repede lacrimile?

4. După ce aţi terminat cu bine o treabă oarecare, vi se întâmplă,

câteodată, să vă îndoiţi, totuşi, că aţi făcut bine şi nu aveţi linişte

până când nu vă convingeţi încă o dată?

5. În copilărie, aţi fost atât de îndrăzneţ (îndrăzneaţă) ca şi ceilalţi

(celelalte) de o vârstă cu dv.?

6. Dispoziţia dv. este schimbătoare – de la mare voioşie la mare

deprimare?

7. De obicei, într-o reuniune amicală, sunteţi în centrul atenţiei celorlalţi?

8. sunt zile în care, fără motiv aparent, sunteţi îmbufnat (ă) şi iritat (ă),

încât este mai bine să nu vi se adreseze nimeni?

9. Credeţi că sunteţi o persoană serioasă?

10. Sunteţi în stare să vă entuziasmaţi puternic?

11. Sunteţi foarte întreprinzător (întreprinzătoare)?

12. Uitaţi uşor când cineva v-a jignit?

13. Sunteţi foarte milos (miloasă)

14. Atunci când puneţi o scrisoare la cutie, obişnuiţi să controlaţi,cu mâna, dacă scrisoarea a intrat cu adevărat?

15. Aveţi ambiţia ca, la locul de muncă, să faceţi parte din cei mai

buni?



16. Vă este frică (sau v-a fost, când eraţi copil) de furtună şi de

câini?

17. Cred despre dv., unii oameni, că sunteţi puţin pedant (ă)?

18. Dispoziţia dv. depinde, ea, de întâmplările prin care treceţi? 19. Sunteţi totdeauna agreat (ă), simpatizat (ă) de către toţi

cunoscuţii dv.?

20. Aveţi, uneori, stări de nelinişte şi de tensiune (încordare)

puternice?

21. De obicei, vă simţiţi apăsat (ă) de ceva, deprimat (ă)?

22. Aţi avut, până acum, crize de plâns, sau crize nervoase (şoc

nervos)?

23. Vă vine greu să staţi pe scaun timp mai îndelungat?

24. Când cineva v-a făcut o nedreptate, luptaţi energic pentru

interesele dv.?

25. Sunteţi în stare să tăiaţi un animal?

26. Vă supără faptul că, acasă, perdeaua sau faţa de masă sunt

puţin cam strâmbe şi le îndreptaţi imediat?

27. Când eraţi copil, vă era frică să rămâneţi seara singur (ă)

acasă?

28. Vi se schimbă des dispoziţia fără motiv?

29. În activitatea dv. profesională, sunteţi totdeauna printre cei mai

capabili?

30. Vă înfuriaţi repede? 31. Puteţi fi, câteodată, cu adevărat exuberant (ă), voios (voioasă)?



32. Puteţi uneori să trăiţi un sentiment de fericire deplină?

33. Aţi fi de acord să fiţi invitat (ă) la o reuniune veselă?

34. De obicei, spuneţi oamenilor în mod deschis părerea dv.?

35. Vă impresionează cumva dacă vedeţi sânge? 36. Vă place o activitate cu mare răspundere personală?

37. Sunteţi înclinat (ă) să interveniţi pentru oameni cărora li s-a

făcut o nedreptate?

38. Vă simţiţi prost când vă duceţi în pivniţa (cămara) întunecoasă?

39. Vă plac mult activităţile care trebuie făcute încet şi foarte exact

– în locul celor care pot fi făcute repede şi fără migală?

40. Sunteţi o persoană sociabilă?

41. La şcoală, vă plăcea (vă place) să spuneţi (să recitaţi) poezii?

42. Aţi fugit vreodată de acasă, când eraţi copil?

43. Vi se pare grea viaţa?

44. Vi s-a întâmplat să fiţi tulburat (ă) de conflicte sau de supărări,

încât v-a fost imposibil să vă mai duceţi la lucru?

45. S-ar putea spune despre dv. că, în general, nu vă pierdeţi prea

repede buna dispoziţie atunci când aveţi un insucces (când nu vă

reuşeşte ceva)?

46. Dacă v-a jignit cineva, faceţi dv. primul pas spre împăcare?

47. Vă plac mult animalele?

48. Vă întoarceţi, uneori, din drum ca să vă convingeţi că, acasă

sau la locul de muncă, totul este în regulă şi că nimic nu se poate întâmpla?

49. Sunteţi câteodată chinuit (ă) de o frică nelămurită că dv. sau

rudelor dv., li s-ar putea întâmpla ceva rău?

50. Credeţi că dispoziţia dv. depinde de starea vremii?



51. V-ar displăcea cumva să vă urcaţi pe o scenă şi să vorbiţi în

faţa publicului?

52. Când cineva vă necăjeşte rău de tot şi cu intenţie, aţi fi în stare

să vă ieşiţi din fire şi să vă încăieraţi? 53. Vă plac mult petrecerile?

54. Vă simţiţi adânc descurajat (ă) când aveţi decepţii?

55. Vă place o muncă unde dv. trebuie să organizaţi mult?

56. În mod obişnuit, urmăriţi cu tărie scopul pe care vi l-aţi propus,

chiar dacă întâmpinaşi multă rezistenţă?

57. Poate să vă influenţeze într-atât un film tragic, încât să vă dea

lacrimile?

58. Vi se întâmplă să adormiţi cu greutate, pentru că vă gândiţi la

problemele zilei sau ale viitorului?

59. Ca şcolar, aţi suflat colegilor, sau i-aţi lăsat să copieze după

dv.?

60. V-ar displăcea să treceţi prin cimitir, în întuneric?

61. Sunteţi peste măsură de grijuliu (grijulie)ca, acasă la dv.,

fiecare lucru să aibă un loc al lui?

62. Vi se întâmplă, câteodată, să mergeţi seara la culcare şi

dimineaţa să vă sculaţi prost dispus (ă) şi apăsat (ă), stare care să

dureze câteva ore?

63. Puteţi să vă adaptaţi uşor la situaţiile noi?

64. Aveţi uneori dureri de cap?

65. Râdeţi des?



66. Faţă de oamenii pentru care nu aveţi consideraţie, vă puteţi

purta foarte prietenos, încât ei să nu observe adevărata dv. părere

despre ei?

67. Sunteţi o persoană vioaie, plină de viaţă? 68. Suferiţi mult din pricina nedreptăţii?

69. Sunteţi un categoric prieten al naturii?

70. Întrucât nu sunteţi chiar atât de sigur (ă) – aveţi obiceiul ca,

atunci când plecaţi de acasă, sau mergeţi la culcare, să controlaţi

totdeauna încă o dată starea unor lucruri (de pildă: dacă gazul este

închis, dacă aparatele electrice sunt scoase din priză, dacă uşile sunt

încuiate etc.)?

71. Sunteţi sperios (sperioasă)?

72. Vi se poate schimba dispoziţia în urma consumării alcoolului?

73. Colaboraţi, sau aţi colaborat, cu plăcere, în tinereţea dv., la

cercuri teatrale de amatori?

74. Vă este câteodată foarte dor de depărtări?

75. În mod obişnuit, priviţi viitorul cu pesimism?

76. Vi se poate schimba atât de puternic dispoziţia, încât să aveţi,

uneori, un mare sentiment de bucurie, pentru ca, apoi, să cădeţi într -

o stare grea de amărăciune?

77. Vă vine uşor să creaţi bună dispoziţie într -o societate, într-o

reuniune?

78. De obicei, rămâneţi multă vreme supărat (ă)? 79. Sunteţi foarte puternic impresionat ( ă) de suferinţa altor

oameni?

80. În mod obişnuit, în caietele de şcoală, scrieţi încă o dată o

pagină dacă se întâmplă să faceţi o pată de cerneală?



81. Se poate spune că, în general, vă arătaţi faţă de oameni, mai

mult prudent (ă) şi bănuitor (bănuitoare), decât încrezător

(încrezătoare)?

82. Aveţi des vise cu spaime? 83. Sunteţi, câteodată, terorizat (ă) de gândul că, fiind pe peronul

unei gări, să vă aruncaţi înaintea trenului împotriva voinţei dv.? Sau,

când priviţi la o fereastră, la etaj, să vă aruncaţi în gol?

84. În mod obişnuit, deveniţi vesel (ă) într -un loc plăcut?

85. În general, vă debarasaţi (vă scăpaţi) uşor de problemele

apăsătoare şi nu vă mai gândiţi la ele?

86. Când consumaţi alcool, deveniţi, de obicei, impulsiv (ă)?

87. În discuţii, sunteţi mai degrabă zgârcit (ă) la vorbă, decât

vorbăreţ/vorbăreaţă?

88. Atunci când trebuie să colaboraţi la o reprezentaţie teatrală, aţi

putea să vă însuşiţi atât de bine şi cu atâta dăruire rolul, încât pe

scenă să uitaţi complet că sunteţi un altul?

DACĂ AŢI TERMINAT, NU REVENIŢI ASUPRA ÎNTREBĂRILOR, CIPREDAŢI IMEDIAT CAIETUL.



CHESTIONAR SCHLMIESCHEK

Numele _____________________ Prenumele __________________________ Vârsta _________ Data examinării _______________

Nr.item

DA NUNr.

itemDA NU

Nr.item

DA NU

1. 30. 59.2. 31. 60.3. 32. 61.

4. 33. 62.5. 34. 63.

6. 35. 64.7. 36. 65.8. 37. 66.9. 38. 67.

10. 39. 68.11. 40. 69.12. 41. 70.

13. 42. 71.14. 43. 72.

15. 44. 73.16. 45. 74.17. 46. 75.18. 47. 76.

19. 48. 77.20. 49. 78.21. 50. 79.22. 51. 80.

23. 52. 81.

24. 53. 82.25. 54. 83.

26. 55. 84.27. 56. 85.28. 57. 86.

29. 58. 87.88.



Date post:	05-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	sumedreacristian
View:	1,462 times
Download:	267 times

Chestionarul de Tendinte Accentuate Schmiescheck

Documents