15.04.23 10:59 AM

MESAJUL SECRET PE CARE L-A TRANSMIS MICHELANGELO PRIN FRESCA ,,CREAREA LUI ADAM’’

Dintre toate picturile de pe tavanul Capelei Sixtine, “Crearea lui Adam” este cea mai impresionantă opera a lui Michelangelo. Marii critici de artă au adus numai cuvinte de laudă acestei fresce, Vasari descriindu-l pe Adam doar la superlativ, “Adam, al cărui frumusețe, postură și contururi sunt atât de perfecte încât pare că a fost creat de Supremul Creator însuși și nu de pensula unui muritor de rând“. Efectul vizual este unul senzațional, în partea stângă, Adam, creația pură a lui Dumnezeu, întinde mâna spre cea mai înaltă energie din Univers. În acest fel prinde viață și puritatea emanată ne face să credem că încă nu a căzut în păcat.

La prima vedere fresca este de-o simplitate ieșită din comun, dar trebuie să ne amintim că Michelangelo nu a fost doar un pictor oarecare ci un om complex cu foarte multe cunoștințe pe care a dorit să le transmită umanității. Complexitatea pictorului se observă din mesajul ascuns în creația sa, mesaj care depășește puterea de înțelegere a celor mai mulţi dintre oameni. Magnifica operă de artă a fost creată între anii 1508-1512 şi a fost comandată chiar de Papa Iulius al II-lea. Michelangelo a pictat-o fără asistență şi fără a ține cont de părerile celor din jurul său. Aceasta este cauza pentru care diverse opinii contradictorii s-au născut în cercurile oamenilor de știință. Scânteia sau fluxul energetic dintre degetul creatorului şi cel al lui Adam se zărește atât de bine încât am putea crede că opera sa este încărcată de o imensă energie pozitivă.

La o analiză minuțioasă s-a constatat că sfera în care este pictat creatorul este izbitor de asemănătoare cu creierul uman. Oare ce a vrut să transmită Michelangelo prin acest fapt? Printr-o comparație simplă a contururilor celor două imagini (forma creierului uman cât şi forma sferei din care provine Dumnezeu) realizăm că spațiul este unul şi același. Dumnezeu provine dintr-un mare creier, identic cu cel uman şi de acolo i-a oferit viață primului om de pe Pământ. O altă ciudățenie este glanda pituitară, care se observa atât de bine în fresca din Biserica Sixtină şi care este înfățișată de piciorul unui înger. Se pare că Michelangelo a omis voluntar să-i mai picteze degetele pentru a scoate în evidență cât mai bine această componentă importantă a creierului uman.

Glanda pituitară este o structură mică la baza creierului situată în interiorul unei șei osoase protective. Ea este cea mai importantă glandă din sistemul endocrin (hipotalamus, glanda pituitară, glanda pineală, glanda tiroidă şi paratiroidele, pancreasul, suprarenalele, glandele de reproducere – ovarele şi testiculele). I se mai spune și glanda maestru (conducătoare) pentru că îşi produce proprii hormoni, dar influențează de asemenea secreția hormonală a altor glande. Această glandă controlează intestinele, vezica, uterul, stomacul şi splina. Şi atunci nu putem să ne întrebăm decât care este mesajul codificat din spatele acestei opere de artă? Oare maestrul Michelangelo a vrut să sugereze că Dumnezeu este o inteligență deosebită, un creier care poate să pună în mișcare întregile legi universale, sau pur şi simplu creatorul este doar în mintea umană?

MESAJUL SECRET PE CARE L-A TRANSMIS MICHELANGELO PRIN FRESCA ,,SEPARAREA LUMINII DE INTUNERIC’’

Un cuplu de experţi americani în neuroanatomie, Ian Suk şi Rafel Tamargo cred că ultima scenă de pe tavanul Capelei, în care Dumnezeu separă lumina de întuneric cu mâinile sale, înfăţişează foarte precis măduva spinării şi trunchiul cerebral.Ei au observat că gâtul şi pieptul lui Dumnezeu prezintă nereguli anatomice, care nu sunt prezente în alte picturi din Capelă, şi sunt luminate altfel, dinadins.Experţii au suprapus gâtul din pictură peste o fotografie a creierului uman. Surpriză: cele două imagini s-au potrivit perfect! Ei au adăugat că o bucată din haina lui Dumnezeu se potriveşte la fel de bine cu măduva spinării.Cei doi spun că Michelangelo a creat aceste detalii ca un mesaj secret al picturii, însă nu au putut spune ce înseamnă el.

CAPELA SIXTINA – VATICAN – ROMA

Capela Sixtină este cunoscută în special pentru două lucruri: locul unde au loc conclavele papale şi magnificele picturi realizate de Michelangelo (plafon şi peretele din spate), existând şi picturi ale altor artişti. Michelangelo a pictat 1100 de metri pătraţi din tavanul Capelei între 1508 şi 1512. Pictarea plafonului a durat patru ani şi şi-a lăsat amprenta pe sănătatea lui Michelangelo. Lucrând pe spate, o cantitate mare de vopsea trebuie să fi intrat în plămânii lui. După ce a terminat lucrările în 1512, Michelangelo s-a întors la sculptură, nepictând aproape nimic până în 1536, când a început lucrul la Judecata de Apoi. Vă prezentăm în cele ce urmează câteva imagini ale acestei minunate capodopere: Harta motivelor pictate în Capela Sixtină

PLAFON CAPELA SIXTINA

DUMNEZEU IL CREAZA PE ADAM

CAPELA SIXTINA

PLAFON:

Partea de sus: Separarea luminii de întuneric.

Partea de jos: Iona Stânga sus: Jeremiah Dreapta sus: Sibila Libiană Colţul din dreapta jos: Moise ridică serpanta de bronz. Colţul din stânga jos: Haman este denunţat şi ucis.                                                                                            

Partea de sus: Separarea pământului din ape. Partea de jos: Crearea Soarelui, Lunii şi planetelor.

Partea de sus: Crearea Evei. Partea de jos: Crearea lui Adam – punctul central al plafonului.

Partea de sus : Noe şi familia sa aduc jertfă lui Dumnezeu pentru salvarea de la marele potop. Partea de jos: Căderea şi expulzarea din Grădina Edenului.

Partea de sus: Noe beat, căzut în dizgraţie. Partea de jos: Marele potop.

Centru sus: Zaheriah Stânga sus: Judith îl ucide pe Olofern. Dreapta sus: David îl ucide pe Goliat. Dreapta jos: Iacov şi Iosif Stânga jos: Eleaza şi Mathan

PERETELE DIN SPATE

– JUDECATA DE APOI (Michelangelo Buonarroti – datat 1539, când Michelangelo avea 87 de ani).

Îngerii în mijloc suflă în trâmbiţe pentru a-i ridica pe cei morţi. Unul dintre ei ţine cartea în care toate sunt scrise după care Isus va face judecata. În stânga, cei aleşi sunt escortaţi la cer de îngeri.

La dreapta, condamnaţii merg în iad. Isus este aşezat în mijloc, cu mama sa, Maria, alături. Cele două figuri mari sunt Pavel (stânga) şi Petru (dreapta, cu cheile în mână).                                                                                                                 

Figura din dreapta jos dinspre Isus este Sf. Bartolomeu, care ţine în mână pielea unui mort (autoportret al lui Michelangelo). Mai sus în lunete sunt simboluri ale Patimilor – crucea, coroana de spini, stâlpul de flagelare, suliţa şi buretele inmuiat în oţet.

TAVANUL CAPELEI SIXTINE PERETELE NORDIC: Profeţi şi Sibile (femei profet din antichitate care conform bisericii au prevestit venirea lui Isus): de la stânga la dreapta: Sibila Libiană, Daniel, Sibila din Cumae , Isaia, Sibila din Delfi.

TAVANUL CAPELEI SIXTINE PERETELE SUDIC:Profeţi şi Sibile de la stânga la dreapta: Joel, Sibila Erythreana, Ezechiel, Sibila Persană, Ieremia.

Capela Sixtină, peretele de nord: Botezul lui Isus (pictat de Pietro Perugino, 1482).

Capela Sixtină, peretele de nord: Chemarea primilor ucenici (pictat de Domenico Ghirlandaio, 1481-1482)

Capela Sixtină, peretele de nord: Predica de pe Munte (pictat de Cosimo Rosselli, 1481-1482).

Capela Sixtină, peretele de nord: Isus predă cheile împărăţiei cerurilor lui Petru (pictat de Pietro Perugino, 1481 -1482).

Capela Sixtină, peretele de nord: Cina cea de Taină (pictat de Cosimo Rosselli, 1481-1482).

Capela Sixtină, peretele de sud: Călătoria lui Moise prin Egipt (pictat de Pietro Perugino, 1482).

Capela Sixtină, peretele de sud: mai multe scene din viața lui Moise (pictat de Botticelli (Sandro Filipepi) 1481-1482).

Capela Sixtină, peretele de sud: trecerea Mării Roşii (pictat de Cosimo Rosselli, 1481-1482

Capela Sixtină, peretele de sud: Moise cu tablele Legii (pictat de Cosimo Rosselli, 1481-1482).

Capela Sixtină, peretele de sud: Pedepsirea lui Core, Datan şi Abiram (pictat de Botticelli (Sandro Filipepi), 1482).

Capela Sixtină, peretele de sud: Moise, ultimele acte şi moartea (pictat de Luca Signorelli, 1481-1482).

Capela Sixtină, vedere spre altar

Vedere spre intrare

Papa Benedict la întâlnirea cu artişti din întreaga lume în Capela Sixtină

Vedere din exterior

CAPELA SIXTINA - Vedere din exterior