ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA

Ziarul apare din 1 mai 1941N 16 (5832) 23 aprilie 2015

DE LA AUDIOCONFERIN|+

itua\ia economico-financiar= ac-tual= a CFM este extrem de com-plicat=. Calea ferat= a ]ncheiatanul 2014 ]n condi\iile lipsei acu-

te de mijloace financiare [i volumului limi-tat al traficului de marf= [i c=l=tori. Aceas-t= tendin\= persist= [i ]n anul curent 2015,]n special din cauza gradului ]nalt de uzur=a materialului rulant, a infrastructurii ne-dezvoltate [i a deficitului de cadre. S]ntnecesare ac\iuni urgente, cardinale, capa-bile s= pun= ]nceputul unei etape noi cali-tative ]n dezvoltarea tehnic= [i tehnologic=a magistralei.

Deoarece traficul feroviar necesit= vo-lum mare de munc=, un factor importantpentru optimizarea resurselor CFM este, ]nopinia directorului general, cre[terea ran-damentului [i eficien\ei muncii ]n teren. Du-p= spusele sale, colectivul c=ii ferate poa-te schimba situa\ia. Experien\a profesio-nal= [i aptitudinile colectivului de mii deangaja\i ai C=ii Ferate a Moldovei vor aju-ta la realizarea planului de dezvoltare a ]n-treprinderii, elaborat de cei mai experimen-ta\i speciali[ti ai s=i. Or, aceste ac\iuni nuvor fi suficient de rezultative f=r= ini\iativalocal=.

Planurile trasate de administra\ie tre-buie completate cu idei [i propuneri venitedin partea cadrelor de conducere din veri-ga medie a CFM cu suportul colectivelorde munc=.

}n procesul form=rii politicii de dezvol-tare a transportului feroviar se poart=,dup= cum se [tie, negocieri cu structurilebancare europene, care ofer= CFM ]mpru-muturi de lung= durat= pentru renovarea[i modernizarea infrastructurii ramurii, ]n-cep]nd cu materialul rulant [i termin]nd cugospod=ria linii, mijloacele de semnaliza-re [i comunica\ii, alimentarea cu energieelectric= etc. E vorba de sume mari, caretrebuie cheltuite ]n mod chibzuit, calcu-

Vladimir CEBOTARI:

«E necesar a atinge un nivelnou calitativ de dezvoltare»

Pe 16 aprilie 2015 directorul generalal }S «Calea Ferat= din Moldova»

Vladimir CEBOTARI a organizato audioconferin\=. }n raportul s=u ela men\ionat, printre altele, c= a fost

desemnat ]n func\ia de director generalal C=ii Ferate a Moldovei dup= ce aactivat ]n calitate de viceministru ]n

cadrul Ministerului Transporturilor [iInfrastructurii drumurilor al RM.De aceea cunoa[te bine starea

de lucruri la magistral=, posed=informa\ia necesar=.

SSSSS

}n 2014 volumul de munc= a constituit1436,3 mln. tono-kilometri, ceea ce estecu 6,9 la sut= mai pu\in dec]t prevedeaplanul [i cu 8,4 la sut= mai pu\in compa-rativ cu anul 2013. Circuitul tarifar al]nc=rc=turilor a r=mas ne]ndeplinit cu 3,2la sut= fa\= de plan [i cu 4,8 la sut= fa\=de anul 2013, [i a constituit 1179,4 mln.tono-kilometri ori 3,2 mln. tono-kilometri]n 24 de ore.

Planul la circuitul de c=l=tori a fost ]nde-plinit ]n anul 2014 ]n propor\ie de 78,9 lasut= — 256,9 mln. pasager-kilometri, iarcomparativ cu 2013 — 77,9 la sut= din cauzadiminu=rii fluxului de c=l=tori pe ruteleinterna\ionale.

}n aceea[i perioad= de timp planul deexpediere a ]nc=rc=turilor a fost ]ndeplinitcu 116 procente, fiind expediate 1785,8mii tone ]n loc de 1540 mii tone, [i cu 111,6procente fa\= de rezultatul anului 2013.

Recep\ionarea ]nc=rc=turilor a consti-tuit ]n medie diurn 253 vagoane, planulfiind 235, adic= zilnic au fost recep\ionatecu 18 vagoane mai mult.

Predarea ]nc=rc=turilor a constituit ]nmedie diurn 248 vagoane ]n locul celor 236

Bilan\urile activit=\ii de munc= a }S «Calea Ferat=din Moldova» pe anul 2014

Pe parcursul a 2 luni 2015 volumul demunc= exprimat ]n tono-kilometri a con-stituit 203,9 mln., ceea ce dep=[e[te cu2,2 la sut= cifra planificat= [i r=m]ne ]nurm= cu 3,9 la sut= fa\= de dou= luni 2014.Circuitul tarifar al m=rfurilor a constituit170,9 mln. tono-kilometri ori 2,9 mln. tono-kilometri diurn, astfel fiind dep=[it cu 5,4la sut= planul [i cu 1,1 la sut= indicatorulcelor dou= luni similare din 2014.

Planul la circuitul c=l=torilor ]n 2 luni2015 a fost realizat ]n propor\ie de 88 lasut=, adic= 3 mln. pasager-kilometri, iarfa\= de cele 2 luni analogice din 2014 —76,4 la sut=, din cauza diminu=rii fluxuluide c=l=tori ]n traficul interna\ional.

Planul de expediere a ]nc=rc=turilor ]n2 luni a fost ]ndeplinit cu 90 la sut=. S-auexpediat 132,9 mii tone ]n loc de 147,6mii tone. Comparativ cu cele 2 luni simila-re din 2014 expedierea ]nc=rc=turilor aconstituit 51,1 la sut=.

Recep\ionarea ]nc=rc=turilor pe par-cursul a 2 luni a fost de 244 vagoane diurn]n loc de 264 vagoane, zilnic erau recep-\ionate cu 20 vagoane mai pu\in. Preda-rea fluxului de marf= a atins ]n medie diurn237 vagoane, planul fiind 277 vagoane,ceea ce e cu 40 vagoane mai pu\in.

DIN SURSE OFICIALE

planificate, adic= cu 12 vagoane mai multdec]t prevedea planul. }n 2014 s-au ob\inutvenituri din trafic ]n sum= de 947,9 mln.lei, iar consumurile de trafic au alc=tuit1133,7 mln. lei, adic= cu 52,3 mln. lei maipu\in dec]t se planificase.

Conform bilan\ului net al anului 2014,s-au ]nregistrat pierderi ]n sum= de 101,6mln. lei, inclusiv 185,8 mln. lei pierderi dintrafic, dintre care pierderi de 261,7 mln. lei]n traficul de pasageri [i venituri de 75,9mln. lei ]n traficul de marf=.

Veniturile din activitatea auxiliar= aualc=tuit ]n anul trecut 104 mln. lei, planulfiind 76,5 mln. lei. Din alt= activitate opera-\ional= ]n 2014 s-au ]nregistrat pierderi de19,2 mln. lei, de[i se planificaser= venituri]n sum= de 60,1 mln. lei, cauza fiind lipsasolicit=rilor de ]nchiriere a vagoanelor de marf=]n urma declinului economic [i altor motive.

Din activitatea investi\ional= s-au ob-\inut rezultate pozitive ]n sum= de 16,5 mln.lei din realizarea mijloacelor fixe.

}n cadrul activit=\ii financiare rezultatulnegativ de 15,8 mln. lei s-a ]nregistrat dincauza diferen\ei de curs valutar la ]mpru-muturile accesate anterior ]n euro.

Pe parcursul a 2 luni curente num=rulangaja\ilor ]ntreprinderii a fost ]n medie de9813 persoane ori cu 243 persoane maipu\in dec]t prevede planul [i cu 358 fero-viari mai pu\in dec]t ]n cele 2 luni similaredin 2014.

}n aceea[i perioad= s-au ob\inut veni-turi din trafic ]n sum= de 139,3 mln. lei —cu 10187.6 mii lei peste plan. Inclusiv ]ntraficul de marf= veniturile au constituit105,3 mln. lei, ceea ce dep=[e[te cu11059,1 mii lei cifra planificat=, iar ]n tra-ficul de c=l=tori — 34 mln. lei, cu 871,5 miilei mai mult dec]t s-a planificat.

Consumurile de trafic vor constitui 177,4mln. lei, ceea ce e cu 9,1 mln. lei mai pu\indec]t cifra de plan.

Rezultatul net ]n 2 luni ale anului cu-rent ar putea fi urm=torul: pierderi ]n sum=de 34,8 mln. lei, cifra de pierderi planifi-cat= fiind 46,5 mln. lei. Inclusiv ]n trafic:pierderi ]n sum= de 38 mln. lei, pierderileplanificate fiind 57,3 mln. lei.

Veniturile din activitatea auxiliar= vorconstitui 32,3 mln. lei, planul fiind 21 mln.lei; din activitatea opera\ional= se preco-nizeaz= pierderi ]n sum= de 9,6 mln. lei,fiind planificate pierderi de 11,2 mln. lei.

Rezultatele activit=\ii de munc= a }S «Calea Ferat=din Moldova» ]n dou= luni ale anului 2015

l]ndu-se minu\ios toate procedurile tehni-ce [i tehnologice.

Evalu]nd rezultatele activit=\ii pe par-cursul anului 2014 [i ]n primele luni alelui 2015 [i c=ile de dep=[ire a situa\ieicreate, drept ac\iune primordial=, ce vapermite ameliorarea situa\iei financiare lacalea ferat=, trebuie considerat= respecta-rea parametrilor stipula\i ]n buget. De ase-menea, lupt]nd pentru cre[terea maxim=a volumului de munc= ]n traficul de marf=

[i c=l=tori, este necesar a optimiza struc-tura de dirijare, ]n baza c=reia va fi ame-liorat= economia CFM, sporit= eficien\agestion=rii for\ei de munc= [i g=site inst-rumentele pentru ridicarea gradului de mo-tivare a muncii colectivului c=ii ferate.

La fiecare ]ntreprindere a C=ii Feratedin Moldova trebuie pus ]n aplicare un pro-gram riguros de economisire a resurselorsub toate aspectele: de munc=, materiale,energetice [i de trafic. Calitatea acestei

munci va fi verificat=cu stricte\e de c=treadministra\ia CFM.

}n viitorul apropiatva fi elaborat= strate-gia func\ional= de ge-stionare a CFM.

}n aceste condi\iito\i [efii subdiviziuni-lor structurale trebuies= cugete creativ asu-pra acestor sarcini [iasupra rezervelor desporire a calit=\ii, [i s=]nainteze propuneri di-rectorului general.

Realizarea cu suc-ces a eforturilor comu-ne va constitui teme-lia, care va ajuta CFMs= ating= nivelul cu-venit al randamentuluiproducerii, va permi-te ca ]ntreprindereas=-[i stabilizeze lamaximum to\i para-metrii de baz=: stabi-litatea financiar=, ca-pacitatea de dezvol-tare, rentabilitateacapitalului.

Irina KRAEVSKAIA

Printr-un ordin al directorului ge-neral al }S «Calea Ferat= din Moldo-va» ]n func\ie de vicedirector gene-ral responsabil de deservirea tehnic=[i repara\ie a fost transferat MironGagauz.

DESEMN+RI }N FUNC|IE

Imag

ine:

Iur

ie K

OZL

OV

Feroviarul Moldovei23 aprilie 2015, N 162

a sectorul mi[care Ocni\a ate-starea s-a desf=[urat ]n perioa-da 23 martie—2 aprilie. Impie-ga\ii de mi[care [i macagiii de

la sta\ii s-au prezentat ]n fa\a comisiei,din care f=ceau parte revizorul pentru se-curitatea circula\iei al sectorului 5 SergheiZelenov, electromecanicul superior SCBOleg Sultanov, electromecanicul superiorinterimar SCB Veaceslav Culcicovskii [i in-ginerul pentru protec\ia s=n=t=\ii [i secu-ritatea muncii al sta\iei Ocni\a SergheiCol\a\el. Deja nemijlocit la sta\ii se al=turaucomisiei [i conduc=torii acestora.

Particularitatea atest=rii pe sector \inede modul de organizare a acesteia: s-arenun\at la acoperirea unor segmente,cum se f=cea odinioar=, membrii comisieideplas]ndu-se de aceast= dat= la fiecaresta\ie. Astfel putea fi verificat= mai binenu doar cunoa[terea teoriei, ci [i deprin-derile practice ]n circumstan\e concrete.

}n linii generale feroviarii au r=spunsdestul de bine. Dar s-a constatat o ten-din\= interesant=: cea mai bun= cunoa[-tere a instruc\iunilor de serviciu au de-monstrat ]n majoritatea cazurilor impiega\iide mi[care cu o vechime de munc= maimic= ]n aceast= func\ie, pe c]nd specia-li[tii cu experien\= au cam dezam=git exa-minatorii prin r=spunsurile lor confuze.Care ar putea fi explica\ia? Relaxarea? Maitrebuie de v=zut.

}i voi nominaliza pe cei mai buni. E vor-ba, ]n particular, de impiega\ii de mi[careTatiana Ojovanu [i Emilia Rudeacova (Dro-chia), Nicolae Sapojnic (V=lcine\), NataliaCuzmin (Rediul Mare), Ludmila Colbasiuc,Tatiana Cem]rtan, Vitalie Rusnac (postulblocare km 61, Lipcani [i Criva), NadejdaMo[ina [i Maria |urcan (Dondu[eni), IonDolgan (T]rnova) etc.

}n contextul lacunelor depistate se con-tureaz= sarcina sporirii calit=\ii instruirii teh-nice la sta\ii, a controalelor inopinate de zi[i de noapte, a discu\iilor individuale. Esteimportant a acorda mai mult= aten\ie com-plet=rii practice a formularelor actelor teh-nice [i celor privind trenurile. Toate aces-tea \in de obliga\iunile de serviciu ale con-duc=torilor sta\iilor. Iar revizorul de sectorpentru securitatea circula\iei, la r]ndul s=u,inten\ioneaz= s= organizeze ]n viitorul apro-piat seminare pentru mi[c=ri[ti, la care vorfi abordate [i studiate suplimentar chesti-unile ce \in de rezultatele atest=rii.

Se preconizeaz= de asemenea o instru-ire practic= la panourile de dirijare a ma-cazurilor de la posturile centralizare elec-tric=, pentru a organiza ]nc= o dat= ordi-nea corect= a ac\iunilor impiega\ilor demi[care.

Vladimir DOBREANSCHI

Atestarea —momentuladev=ruluiConform unei dispozi\ii a [efului magistra-lei, la }S «Calea Ferat= din Moldova» seorganizeaz= o dat= ]n trei ani atestareaferoviarilor implica\i ]n procesul mi[care.Iat= c= dup= trei ani momentul respectiva sosit, el fiind pentru mul\i angaja\i, ladrept vorbind, un examen foarte impor-tant. Or, cum s-ar putea altfel verificaserios, cine cunoa[te ]ntr-adev=r bineinstruc\iunile de serviciu [i posed= capa-citatea de a ac\iona corect ]n diversesitua\ii, [i cine r=spunde incorect, pre-g=tindu-se superficial c=tre acest examenimportant.

2rintre cei ce demonstreaz= ati-tudine con[tiincioas= fa\= de ]n-deplinirea obliga\iunilor de ser-viciu se num=r= Natalia Me[ce-

reakova [i Natalia Sandu. Prima [i-a ]nce-put biografia de munc= ]n transportul fero-viar la v]rsta de optsprezece ani, c]nd dup=absolvirea [colii medii ]n anul 1993 s-aangajat operatoare la Centrul informare[i calcul al c=ii ferate. Ulterior a devenitoperatoare la «cocoa[a» st.Chi[in=u-2. }nultimii opt ani face parte din echipa detren condus= de Iurie Popa (cursa nr.47).

Pe aceea[i direc\ie Moskova, dar cutrenul nr.341, ]n echipa lui Dumitru Tete-lea, circul= din anul 2007 Natalia Sandu,absolvent= a Colegiului tehnic de transportferoviar din B=l\i.

Doamnele posed= diferite caractere,dar ambele s]nt adev=rate gospodine alevagoanelor din subordine, men\in ]n eleordinea [i cur=\enia, depun suflet, ]ngrijin-du-se de pasageri.

Deservirea pe parcursul c=l=toriei pre-vede [i serviciile vagoanelor-restaurant,incluse ]n garniturile de tren. Speciali[tii

PPPPP

Din capitala Moldovei trenurileaccelerate [i cele de pasageri

pleac= peste hotare ]n c]tevadirec\ii, transport]nd mii [i mii de

oameni. Vagoanele nu s]nt nici pedeparte noi, dar colectivul Direc\iei

deservire a c=l=torilor face totposibilul pentru ]ngrijirea [i exploa-tarea tehnic= a lor ]n corespundere

cu cerin\ele securit=\ii circula\iei.La toate acestea se mai adaug=

confortul at]t de necesar, pe carese str=duie s=-l ofere pe parcurs

]nso\itorii de vagon. Ultimii consti-tuie o categorie aparte de perso-nal, deoarece anume ac\iunile lor

determin=, ]n primul r]nd, calitateaserviciilor oferite. E ]mbucur=tor,c= ea include minuna\i feroviari.

lor se str=duie s= ofere pasagerilor buca-te gustoase.

Profesia Tamarei Mocanu, despre carevreau s= v= povestesc, pare una obi[-nuit=: chelneri\=. Dar atunci, c]nd o vezipe aceast= femeie amabil= [i atent=,]mbr=cat= ]n costum na\ional, purt]nd cuz]mbet [i virtuozitate farfuriile cu bucateprintre mesele aranjate frumos, ]n\elegic]t de mult ][i iube[te meseria. Ea nu esteindiferent= la ceea ce vor spune ori pur [isimplu vor g]ndi pasagerii despre calita-tea deservirii ]n vagonul-restaurant. Dra-gostea de via\= vine chiar din inima ei,deschis= cu sinceritate ]n fa\a oamenilor.Probabil, astfel se explic= situa\ia, c= [iTamara, dup= cum mi-a m=rturisit, arenorocul s= cunoasc= pe parcursul vie\iimai mult oameni buni.

— }nainte de a m= angaja ]n 1998 laDDC, avusesem deja ocazia s= muncescla restaurant, — ][i deap=n= amintiriled]nsa. — Dar la calea ferat= mi-a pl=cutcel mai mult. Nu e vorba doar de roman-tic=. Colectivul nostru, condus de NadejdaPu[neac, este unit, prietenos. Obi[nuim

s= ne sus\inem reciproc,s= ]mp=rt=[im toate bucu-riile [i necazurile. Astfel nefacem mai u[oar= via\a pedrum, care nu e deloc sim-pl=. Num=rul c=l=torilordeservi\i pe parcursul uneideplas=ri este destul demare, de aceea e impor-tant a asigura prin eforturicomune un asemenea ni-vel al deservirii, de careclientela s= fie mul\umit=.

La magistrala noastr=mai s]nt ]nc= multe de f=cutpentru ]mbun=t=\irea ]ncontinuare a calit=\ii ser-viciilor oferite.

De r]nd cu solu\ionareaproblemelor de ordin teh-nic un rol important apar-\ine factorului uman. Nu-mai atunci, c]nd vor resim\io adev=rat= grij= din par-tea personalului trenurilor,pasagerii vor recurge cupl=cere ]ntr-un num=r ma-re la serviciile transportuluiferoviar.

Vladimir OSTAPENCO

}N IMAGINI: 1. }nso\itoarele de vagonNatalia Me[cereakova [i Natalia Sandu

2. Chelneri\a vagonului-restaurant Ta-mara Mocanu

Au fost totalizate rezultatele trecerii]n revist=-concurs la protec\ia s=n=t=\ii [isecuritatea muncii pentru titlul «Cea maibun= filial= a C=ii Ferate din Moldova laprotec\ia s=n=t=\ii [i securitatea muncii»[i «Cel mai bun func\ionar, muncitor laprotec\ia s=n=t=\ii [i securitatea muncii»]n anul 2014.

Printre colectivele cu peste 1000 deangaja\i ]nving=tor a fost declarat colec-tivul Direc\iei deservire a c=l=torior — [efinterimar Veaceslav Pa[can, pre[edinte alcomitetului sindical Tatiana Vartic, care abeneficiat de un premiu de 3200 lei.

Printre colectivele cu un num=r de an-gaja\i de la 400 p]n= la 1000 persoanelocul ]nt]i n-a fost ocupat de nimeni [i pre-miul de 2800 lei s-a distribuit ]n conformi-tate cu condi\iile trecerii ]n revist=-con-curs. Locul doi [i premiul de 2600 lei arevenit colectivului sec\iei linii nr.3 Basa-rabeasca — [ef interimar Ivan Tcacenco,pre[edinte al comitetului sindical ElenaCotelnic. De locul trei [i un premiu de 2400lei s-a ]nvrednicit serviciul paz= paramili-tar= — [ef Iurie G]sca, pre[edinte al co-mitetului sindical N.Bujac.

Urm=toarea categorie s]nt colectivele cu200-400 angaja\i. Aici locurile au fost di-stribuite ]n felul urm=tor: locul ]nt]i — de-poul de locomotive nr.4 B=l\i — [ef A.E[an,pre[edinte al comitetului sindical L.E[an,premiul — 2400 lei; locul doi — sec\ia nr.1

PROTEC|IA S+N+T+|II {I SECURITATEA MUNCII

S-au f=cut totalurile,s]nt nominaliza\i ]nving=torii

semnalizare [i comunica\ii Chi[in=u — [efA.Bojenco, pre[edinte al comitetului sindi-cal T.Ermolina, premiul — 2200 lei; locultrei — remiza vagoane nr.2 Basarabeasca— [ef A.Dimitrov, pre[edinte al comitetuluisindical V.Draganova, premiul — 2000 lei.

}n categoria colectivelor formate din maipu\in de 200 angaja\i au fost declarate ]n-ving=toare: colectivul SML-294 — [ef M.Dubciac, pre[edinte al comitetului sindicalIu. Gorina — premiul ]nt]i ]n m=rime de 2000lei; sec\ia nr.3 alimentare cu energie elec-tric= B=l\i — [ef S.Lat][ev, pre[edinte alcomitetului sindical A.Boldescu — premiuldoi ]n m=rime de 1800 lei; colectivul remi-zei vagoane nr.3 B=l\i — [ef V.G]lca, pre-[edinte al comitetului sindical R.Vieru —premiul trei — 1600 lei.

Pentru participare la desf=[urarea tre-cerii ]n revist=-concurs [i ]ndeplinirea con-di\iilor acestuia au fost premiate cu c]te 550lei fiecare colectivele sta\iilor Alex=ndreni— [ef T.Tarasova, R=u\el — [ef A.Burlacu,|]ra — [ef V.Balamut, Prut — [ef P.Ciau[.

Pentru implicare activ= ]n organizareatrecerii ]n revist=-concurs pentru titlul «Celmai bun func\ionar, muncitor la protec\ias=n=t=\ii [i securitatea muncii» 44 fero-viari au primit mul\umiri [i premii b=ne[tia c]te 400 lei fiecare.

Dumitru DURNESCU,[ef al serviciului securitatea [i

s=n=tatea ]n munc= al }S «CFM»

}n procesul de repara\ie a locomoti-velor deseori apare necesitatea cur=\=riidetaliilor din grupul biel=-piston al motoa-relor diesel.

Aceast= opera\iune este executat= dema[ini de sp=lat speciale, supliment]ndu-se de regul= cu o cur=\are manual= cu aju-torul r=zuitorului. P]n= mai ieri a[a se pro-ceda [i la depoul de locomotive Brest alC=ii ferate din Belarus. Recent, ]ns=, ]n aju-torul locomotivarilor de acolo a venit mo-dulul ultrasonor cu denumirea poetic= «Mu-za-600», care a permis u[urarea muncii mo-tori[tilor, dar [i ]mbun=t=\irea semnifica-tiv= a calit=\ii cur=\=rii suprafe\elor detalii-lor. Prioritatea noii metode mai const= [i ]nfaptul, c= a devenit posibil= cur=\area cali-tativ= a detaliilor cu o configura\ie compli-cat=.

Procesul tehnologic este executat ]nfelul urm=tor. Detaliile ce urmeaz= a fi cu-r=\ate suplimentar se a[eaz= ]ntr-un co[special [i se cufund= ]ntr-un container cuap= [i detergent (]n propor\ie de 1:10)]nc=lzit p]n= la temperatura de @55 gradeCelsius. Pe to\i pere\ii laterali ai vasuluirespectiv s]nt montate radiatoare cu ul-trasunet, care creaz= ]n suspensie undede [oc pulsative. Acestea p=trund ]n peli-cula stratului de murd=rie, distrug]nd-o.Concomitent apar torente puternice, carespal= automat particulele de murd=rie depe suprafe\ele detaliilor. De obicei o ase-menea sp=lare dureaz= circa zece minu-te, dar ]n caz de necesitate poate fi pre-lungit=.

«FEROVIARUL DIN BELARUS»

LA VECINII NO{TRI

LLLLL

DEPOUL DE LOCOMOTIVE B+L|IANGAJEAZ+ DE URGEN|+:

[ef al depozitului de combustibil;

brigadier la depozitulde combustibil.

Informa\ii la telefoanele:8 22 29; 8 22 11

Cerin\e: studii medii tehnice,experien\= de munc=

]n domeniul dat.

OFERTE DE MUNC+

1Imagini: Iurie KOZLOV

GRIJ+pentru

pasageri

Feroviarul Moldovei 323 aprilie 2015, N 16

— Au trecut at]\ea ani, dar [i acumCernob]lul, acest pelin amar al p=m]ntului,persist= ]n con[tiin\= ca o senza\ie demare necaz, — ][i deap=n= firul amintiri-lor veteranul. — E una s= auzi despreconsecin\ele acestei avarii din mass-me-dia [i cu totul altceva e s= vezi tabloulaevea. Noi, un grup de picheri, am fosttrimi[i ]n zona afectat= peste un an dup=acel accident. Am fost distribui\i ]n subor-dinea sec\iei linii Cernigov, sectorul c=reiaVilicea—Ianov—Posudovo—Iolcea de ma-xim= importan\= pentru transport a nime-rit ]n zona cu nivel sporit de radia\ie. Ele-mentele suprastructurii liniei [i terasamen-tul trebuiau dezactivate, dar sp=larea pra-fului radioactiv cu ap= [i solu\ii dezacti-

Pe 26 aprilie 2015 se ]mplinesc29 de ani de la o groaznic=

tragedie — accidentul produsla Centrala atomic= Cernob]l.

}n urma distrugerii complete ablocului patru al acestei centrale

atomice a fost emanat= ]n atmosfer= o mare cantitatede substan\e radioactive, fiind

puse ]n pericol s=n=tatea [i via\amultor oameni. La lichidarea

gravelor consecin\e ale accidentului]n cauz= au fost trimi[i peste 600

mii de oameni, inclusiv locuitoriai Moldovei. Printr-o asemenea]ncercare grea [i periculoas= a

trecut [i Gheorghe Efremov,maistru-picher la districtul nr.8

al sec\iei linii B=l\i.

vante n-a avut efecte pozitive. De aceeas-a decis renovarea par\ial= ori complet=a liniei.

Fiind desemnat ]n func\ie de briga-dier, Gheorghe Efremov [i montatorii dinsubordinea sa sustr=geau panourile liniicontaminate [i montau ]n locul lor altele

noi. Era sustras de asemenea un strat depietri[, care urma s= fie ]ngropat, la fel ca[i materialele demontate. Nu era delocu[or. Munca ]i sleia de puteri, ]n g]t — unnod nepl=cut, ]n gur= — gust de metal.

Echipa muncea peste o zi, seara ]m-br=c=mintea era dezactivat=, oamenii

f=ceau du[ [i plecau la Cernigov. Cic=, [iast=zi pe o linie oarb=, plin= de buruian asta\iei Posudovo se afl= o locomotiv= ve-che, folosit= la transportarea oamenilor[i ]nc=rc=turilor ]n zona contaminat=. Ni-velul de radia\ie al acesteia este at]t demare, ]nc]t nici nu poate fi vorba deexploatarea ]n continuare a locomotiveiori transformarea ei ]n metal uzat.

Gheorghe Efremov s-a aflat ]n zonanociv= vreo dou= luni. Pentru curajul ma-nifestat la lichidarea consecin\elor ava-riei de la Cernob]l a fost distins cu Diplo-ma de onoare a administra\iei [i comite-tului sindical al sec\iei linii Cernigov, cumedalii, printre care [i «Crucea Cerno-b]lului. Moldova», pe care a primit-o cu oca-zia ]mplinirii a 25 de ani de la acea tra-gedie. }ncep]nd cu anul 2012, la decizia[efilor statelor CSI 26 aprilie este consi-derat= Ziua participan\ilor la lichidareaconsecin\elor catastrofelor radioactive [ia memoriei victimelor acestora.

C]teva cuvinte despre biografia demunc= a veteranului. Gh. Efremov mun-ce[te ]n transportul feroviar din anul 1974,parcurg]nd calea de la montator [i briga-dier linii p]n= la [ef al districtului Cob]lnea.Organizator experimentat, specialist com-petent, el a reu[it s= adune ]n jurul s=uadev=ra\i tovar=[i de idei, devota\i pro-fesiei. Deloc ]nt]mpl=tor districtul este unuldintre cele mai bune ]n cadrul sec\iei liniiB=l\i. }n pofida problemelor de aprovizio-nare cu materiale pentru suprastructuraliniei, colectivul asigur= un nivel bun alpunctajului. Apropo, ]n primul trimestru alanului curent acesta a alc=tuit 16-24unit=\i, planul fiind 90.

Vladimir DOBREANSCHI

}N IMAGINE: maistrul-picher GheorgheEfremov

Imagine de autor

evalorizarea semnificativ= la]nceputul anului curent a leuluimoldovenesc ]n raport cu celedou= valute str=ine principale a

provocat a nou= majorare a pre\urilor lacele mai importante resurse energeticepentru economia republicii, printre care [ienergia electric=. Deja la finele lui martiecurent operatorii re\elelor electrice dedistribu\ie au solicitat Agen\iei Na\ionalede Reglementare ]n energetic= (ANRE)m=rirea tarifelor cu circa 50 la sut=. Ace-asta va afecta neap=rat interesele eco-nomice ale }S «Calea Ferat= din Moldo-va», deoarece ]n condi\iile cre[terii pre-siunii asupra pre\ului de cost al trans-port=rii m=rfurilor [i pasagerilor devine totmai dificil a face fa\= concuren\ei pe pia\aserviciilor de transport.

Metoda «str]ngerii curelei» cu scopulde a economisi nu va fi suficient=. A de-venit stringent= necesitatea implement=riimai consecvente ]n practic= a tehnologi-ilor cu consum redus de energie, dreptdovad= servind, bun=oar=, experien\a re-mizei vagoane nr.3 B=l\i — una din ]ntre-prinderile avansate ale magistralei, undea fost elaborat [i se realizeaz= cu succesprogramul eficient de consumare ra\ional=a energiei electrice.

— Pe parcursul anului trecut remizanoastr= a consumat 284,6 mii kVt/ore deenergie electric=, limita fiind 457,6 mii,astfel economisindu-se 173 mii kVt/ore,— poveste[te economistul Nicolae Sufrai.— Pentru compara\ie: ]n anul 2013 con-sumul a fost egal cu 662,1 mii kVt/ore.

Desigur, cifrele reflect= ]ntr-o anumit=m=sur= sc=derea volumului de repara\iecapital= a vagoanelor, dar cea mai mareparte a economiilor s-a ob\inut de pe urmapunerii ]n aplicare a rezervelor suplimen-tare. A devenit o regul= folosirea utilajuluicu consum sporit de energie doar ]n cazde necesitate. Sta\ia de compresie, caredeserve[te nu doar remiza vagoane, ci [idepoul de locomotive, ]ntreprinderea deproducere a traverselor din beton armat,revizia tehnic= de la sta\ia B=l\i-Slobo-

Energia electric= — resurs= costisitoarezia, livreaz= sectoarelor aer comprimatnumai ]n anumite ore la cererea utilizato-rilor, restul timpului fiind ]n repaus. A fostachizi\ionat [i montat un compresor maieficient. Or, cel mai mare randament s-aob\inut anul trecut de pe urma instal=riimasive la ]ntreprindere a diodelor luminis-cente, care permit reducerea aproape de10 ori a consumuluide curent electriccomparativ cu becu-rile obi[nuite, asi-gur]nd un nivel con-fortabil de iluminare[i sume mult maimici pentru energiaelectric=. Ele [i-audemonstrat deja ren-tabilitatea ]n condi-\iile tarifului de 1,57lei pentru un kilovatde energie electric=(energeticienii soli-cit= suplimentar 10,5la sut= pentru pier-derile tehnice ]n ca-blurile de racordare),iar odat= cu noilescumpiri rolul diode-lor luminiscente ]nscop de economisire va cre[te [i mai mult.

Vreau s= m= refer mai detaliat la dio-dele luminiscente tip LED (de la no\iunealight emitting diode ]n englez=) — ]n imagi-ne, implementate la remiza vagoane. E vor-ba de elemente electronice semiconducto-are, care la trecerea curentului prin ele emitunde de lumin= de o anumit= lungime. Pre-\ul de pia\= al acestora dep=[e[te de c]tevaori costul becurilor obi[nuite, ating]nd 150-200 [i mai mul\i lei. Or, dac= acestea s]ntoriginale ([i nu contraf=cute), cheltuielilese recupereaz=, dup= cum demonstreaz=practica, ]n 7-12 luni. Termenul de exploa-tare constituie 50-60 mii ore, dep=[indu-lastfel de vreo 80 de ori pe cel al becurilorobi[nuite [i de 10-15 ori pe cel al becurilorluminiscente.

Iat= unele calcule ale randamentului

energetic. }n condi\ii tipice diodele lumi-niscente consum= ]n medie pe or= 0,003kVt/or=, iar becul obi[nuit — 0,06 kVt/or=.}n 24 de ore consumul atinge respectiv0,07 [i 1,44 kVt/or=, ]ntr-un an — 25,5 [i525,6 kVt/or=. O asemenea diferen\= sub-stan\ial= se explic= prin faptul c= ]ntr-unbec obi[nuit curentul se transform= mai

]nt]i ]n c=ldur=, apoi ]n lumin=, iar diodaluminiscent= evit= aceast= faz= interme-diar=, ceea ce spore[te semnificativ ran-damentul ei.

Exist= [i alte priorit=\i. Diodele luminis-cente nu con\in elemente nocive pentrus=n=tatea omului (mercur, plumb etc.), nuemit raze ultraviolete. La ele lipsesc bolulde sticl= [i detaliile mobile poten\ial nesi-gure.

Voi mai ad=uga aici asemenea calit=\iprecum durabilitatea mecanic= [i rezisten-\a la vibra\ii, func\ionalitatea ]n condi\iileunui diapazon amplu de temperaturi alemediului ambiant.

Remiza vagoane B=l\i este dotat= deja]n propor\ie de 80 la sut= cu diode luminis-cente cu capacitatea de la 5 p]n= la 9 Vt.Ele lumineaz= integral ]nc=perile blocului

administrativ, par\ial — sectoarele ro\i-role, asamblare [i auxiliar. Pe teritoriul]ntreprinderii s]nt montate diode cu capa-citatea de 25 Vt. }nainte de apari\ia noiigenera\ii de corpuri de iluminat, care sedeosebe[te principial de cele preceden-te, aici erau utilizate mai ]nt]i becuri cucapacitatea de la 100 p]n= la 500 Vt, apoicorpuri de iluminat DRL cu capacitatea dep]n= la 250 Vt.

}n viitor diodele luminiscente vor fi im-plementate pe m=sur= ce serviciul cen-tralizat de aprovizionare al c=ii ferate vasatisface cererea de diode LED.

Montarea este efectuat= de electricie-nii sectorului repara\ie a utilajului electricsub conducerea maistrului Grigore G]ra. Evorba de Ion Vedmediuc, Valentin Jumiga,Alexandru Vlaznev, care ]mbin= aceast=munc= important= cu repara\ia profilactic=[i curent= a componentei electrice a strun-gurilor exploatate la remiza vagoane.

Rezervele de economisire a energieielectrice la ]ntreprindere nu s]nt iepuiza-te. Speciali[tii de aici au multe idei inte-resante pentru viitor. Una din ele \ine deimplementarea agregatelor de sudareelectric= tip invector. Ce-i drept, realiza-rea acestei idei promi\=toare ]n aspecteconomic presupune anumite investi\ii.Dar energia electric= este o resurs=, carese scumpe[te mereu, de aceea trebuiedepuse eforturi pentru a face fa\= provo-c=rilor timpului.

Vladimir DOBREANSCHI

Imagine: Iurie KOZLOV

Colectivul sta\iei Cahul este pro-fund ]ndurerat de moartea prematur=a casieri\ei

Nina DONE|[i exprim= sincere condolean\e ru-delor [i prietenilor decedatei.

Dumnezeu s-o odihneasc= ]npace.

REZERVE DEECONOMISIRE

DDDDD

MEMORIA TRIST+ A CERNOB}LULUIZIUA PARTICIPAN|ILOR LA LICHIDAREA CONSECIN|ELOR CATASTROFELOR RADIOACTIVE {I A MEMORIEI VICTIMELOR ACESTORA

Feroviarul Moldovei23 aprilie 2015, N 164

Colectivul [i comitetul sindical ale sec-\iei linii Basarabeasca adreseaz= cordia-le felicit=ri cu ocazia zilei de na[tere luiSerghei MICLEU{ANU, maistru-picher aldistrictului nr.3, [i Larisei MORARI, ma-gazioner= a sec\iei, lui Serghei GNILOZUB,[ef-adjunct al sec\iei, Veronic=i ANESTE,inspector ]n domeniul personal, lui MihailENI, specialist pentru protec\ia s=n=t=\ii[i securitatea muncii, Verei ZGHEREA, dis-pecer ]n sec\ie, lui Eugeniu BORDEA, mai-stru-picher al districtului nr.12.

Mul\i ani cu s=n=tate,S= ave\i bel[ug ]n toate:Bucurii [i ]mplinire,Via\= bun=, fericire!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical de

la remiza vagoane B=l\i ]i felicit= de ziuana[terii pe lidia DORO{, deretic=toare, [iSerghei HRAPCENCOV, brigadier.

— Mul\i ani [i mult noroc ]n aceast= zispecial=. V= dorim s= vi se ]ndeplineasc=toate dorin\ele. S=n=tate [i numai bucurii!

* * *Colegii de serviciu de la arhiva }S «Ca-

lea Ferat= din Moldova» adreseaz= cor-diale felicit=ri cu prilejul zilei de na[tere[efei arhivei Natalia KOLEADA.

— Un trandafir s-a ata[at la buchetulvie\ii dumneavoastr=. Fie ca el s= ]nfloreas-c= mai frumos [i plin de s=n=tate dec]t ceicare s]nt deja ]n buchet. Mul\i ani noroco[i!

* * *Colectivul serviciului audit intern al }S

«Calea Ferat= din Moldova» ]l felicit= cuocazia zilei de na[tere pe revizorul IurieR}NJA.

— V= dorim mult= s=n=tate, bun=stare

[i fericire ]n familie! Succesul s= v= ]nso-\easc= ]n toate faptele bune, s= ave\i parte]n via\= de c]t mai multe evenimente inte-resante [i admirabile!

* * *Colectivul sta\iei C=l=ra[i vine cu feli-

cit=ri de ziua na[terii c=tre casieri\a bileteM.SOLODCO [i deretic=toarea A.BUTUCEA.

— Un buchet splendid [i veselie, cares= v= aduc= noroc ]n via\= [i prieteni ]ncas= ]n aceast= zi. Mul\i ani ferici\i!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical din

cadrul remizei vagoane frigorifere Basa-rabeasca ]l felicit= la ]mplinirea v]rstei de65 de ani pe Vladimir BONDARENCO,l=c=tu[-electrician ]n sec\ia utilaje.

Las= anii s=-\i z]mbeasc=,Via\a s= te-nveseleasc=.Nu privi ]n urma lor,Nu le spune c= \i-e dor.Spune doar: s]nt fericit,Norocos [i ]mplinit!{i mereu va fi a[aMul\i ani de ziua ta!

* * *De ziua na[terii administra\ia [i comi-

tetul sindical ale TCM-740 Basarabeascas]nt al=turi de contabilii Vasile VOLOKITIN[i Aliona VANEEVA, dorindu-le:

Domnul s= v= dea de toate,Bucurie, s=n=tate.Via\a s= v= fie plin=De bel[ug [i de lumin=.Cas=, mas=, succes, bani,Noroc bun [i la mul\i ani!

* * *Colectivul sec\iei Chi[in=u alimentare

cu energie electric= [i comitetul sindicalale ]ntreprinderii adreseaz= cordiale feli-cit=ri de ziua na[terii [oferului sectoruluienergetic nr.1 Alexandru ZAZIUC [i electro-montorului VSEVOLOD POPOV.

S-ave\i g]ndul plin de soare,Via\a — plin= de culoare,Inima de bucurie,Casa — de ce v= m]ng]ie.S= v= [tim z]mbind mereu{i la bine, [i la greu.S= tr=i\i c]t v= dori\i —Mul\i, mul\] ani ferici\i!

«Feroviarul Moldovei»

Am urmat o cur= de tratament ]n sec\ianeurologie a spitalului feroviar de la sta\iaChi[in=u. Din p=cate, ajung deseori pe pa-turile de spital, de aceea am posibilitateas= fac compara\ie.

Imediat ce am fost internat= ]n aceast=sec\ie a SCC am avut senza\ia, c= dejaam primit o parte din tratamentul cuvenit.

}n sec\ie e lini[te absolut=, curat [i con-fortabil. }ntreg personalul medical — [i celinferior, [i cel mediu [i superior — folosesc]n discu\ii cuvinte de consolare [i ]ncuraja-re, astfel ]nc]t pacientul este mereu tentats= r=spund= cu «mul\umesc!»

Medicul care m-a tratat se nume[te Va-leriu Star][. Deja prima prescrip\ie medica-mentoas= a fost ]nso\it= de cuvinte calde,de bine, pline de optimism. Venisem deacas= cu medicamentele proprii, dar me-dicul mi-a recomandat s= le folosesc dup=

Lecuiesc [i cuvintele de

ce voi p=r=si spitalul, pentru c= tratamen-tul la SCC al st. Chi[in=u este gratuit. Peparcurs aria tratamentului s-a extins. F=r=a cere ori a ruga ]n mod special, am bene-ficiat de consulta\iile oculistului, fiziotera-peutului, am urmat dou= proceduri de rent-ghenoscopie. Iar terapeutul a venit s= m=caute chiar ]n salon pentru a m= examina,a-mi da sfaturi. Apropo, [i d]nsa s-a dove-dit a fi o persoan= dr=gu\=, inimoas=, pentrucare ]i mul\umesc foarte mult. Din p=cate,nu-i cunosc numele.

S]nt foarte mul\umit= de tratamentul pri-mit, m= simt mai bine. Iar concluzia pe caream f=cut-o e c= atitudinea [i comporta-mentul medicului ajut= foarte mult al=turide tratamentul medicamentos.

Personalul medical din sec\ia neurolo-gie a SCC de la st.Chi[in=u respect= ]ntoc-mai jur=m]ntul lui Hipocrate: aici omul e ]nprim plan. Astfel bolnavul prinde la curaj,iar s=n=tatea i se amelioreaz=.

Spre regret, ast=zi rar po\i vedea o ase-menea atitudine fa\= de omul bolnav.P=cat!

Vreau s= mul\umesc ]nc= o dat= medi-cului V.Star][. S]nt recunosc=toare ]ntre-gului colectiv de asistente medicale [i in-firmiere al sec\iei neurologie. Ai impresiac= a fost selectat ]n urma unui concurs deamabilitate [i profesionalism. Totul se da-toreaz=, desigur, [efei de sec\ie Galina Cu-murciuc. Dac= ar exista mai mul\i aseme-nea speciali[ti, oamenii no[tri ar fi mult mais=n=to[i.

Cu respect — Lidia VOLO{CIUK,

veteran al muncii, pre[edinte alConsiliului veteranilor transportului

feroviar de la st. Basarabeasca

Scrisoare la redac\ie

Cele mai pocite construc\ii[i monumente din lume

Lider al clasamentului a devenit cl=-direa Consiliului municipal din Boston (sta-tul american Massachusetts) — o cons-truc\ie gri din beton, care aminte[te unbunc=r antinuclear.

Pe locul doi se situeaz= turnul Monpar-nas din Paris, arhitectura c=ruia nu se]nscrie deloc ]n peisaj. Turnul are o priori-tate incontestabil=: terasa lui este uniculloc din capitala francez=, de unde poatefi admirat ora[ul f=r= a vedea aceast=construc\ie, ]n opinia site-ului, pocit=.

Locul trei l-a ocupat «Potcoava de aur»din ora[ul Tuuri, Finlanda. O potcoav= vop-sit= ]n culoare aurie se ]nal\= de asupracelui de-al doilea dup= m=rime centru co-mercial finlandez. Or, potcoava imens= areo prioritate: este considerat= purt=toarede noroc tuturor celor ce viziteaz= acestelocuri (imaginea nr.1).

Locul patru revine catedralei din Liver-pool, care seam=n= concomitent cu o far-furie zbur=toare cu numeroase antene [icu un pocal de martini r=sturnat.

Pe locul cinci s-a pomenit autogara dinNew-York. Construit= din sticl= [i verge-le, ea aminte[te o cl=dire nefinisat= p=-r=sit=.

Complexul turnurilor lui Columb din Mad-rid, pe care utilizatorii site-ului Virtual Tou-rist ]l compar= cu un set gigantic de sol-ni\= [i piperni\=, au ocupat locul [ase (ima-ginea nr.2).

Al [aptelea ]n clasamentul celor maipocite construc\ii a devenit muzeul de arte

plastice din Liechtenstein, care pretindela titlul de capodoper= a minimalismului.

Combina\ia de piatr=, stejar [i bam-bus, surprinz=toare pentru foarte mult=lume, folosit= la construc\ia edificiului

]ncurajare [i consolare

parlamentului Sco\iei din Edinburg, i-a asi-gurat acestuia locul opt ]n clasament.

Ansamblul arhitectural al bibliotecii cen-trale din Birmingham a devenit al nou=lea]n lume la ur]\enie, iar pe locul zece s-apomenit una din cele mai odioase crea\iiale sculptorului rus Zurab |eretelli — mo-numentul lui Petru I de la Moskova.

FELICIT+RI!

1

2

Din revista «Integrame pentru to\i»

Ziarul e ]nregistrat ]n camerade Stat a Ministerului justi\iei al RM

Nr. de ]nregistrare 10205375.

Telefoanele redac\iei: redactor-[ef – 83-25-85,0692-250-74; redactor-[ef adjunct – 83-25-87;secretar responsabil – 83-48-01; sec\ia scrisori –83-49-16. E-mail: cfmgazeta@yandex.ru

Redactor-[efIrina KRAEVSKAIA

EditurEditurEditurEditurEdituraaaaa PP PP PP PP PP "DEPOZIT EN GROS" S.A. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69

Indice – 30708

}n clipele de r=gaz

{TIA|I OARE, C+...

RECTIFICARE}n articolul «Sta\ia sudic= Culma:

aici asigur= recep\ionarea trenurilor [irespect= tradi\iile», publicat ]n nr.15 alziarului nostru, a se citi «impiegat demi[care Tudor Arseni», ]n loc de TudorAngheli.

Integrame