CERCETĂRI PRIVIND IMPACTUL PREGĂTIRII PROFESIONALE ÎN ...

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Specializarea: Management şi marketing în agricultură

Ing. Ec. CAMELIA-IOANA ALEXA

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT ABSTRACT OF THE PhD THESIS

CERCETĂRI PRIVIND IMPACTUL PREGĂTIRII PROFESIONALE ÎN DOMENIUL

ANTREPRENORIATULUI

RESEARCH ON THE IMPACT OF CONTRACTING TRAINING COURSES

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

Prof. Univ. Dr. EMILIAN MERCE

Cluj-Napoca 2012

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Specializarea: Management şi marketing în agricultură

ING. EC. CAMELIA-IOANA ALEXA

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT ABSTRACT OF THE PhD THESIS

CERCETĂRI PRIVIND IMPACTUL PREGĂTIRII PROFESIONALE ÎN DOMENIUL ANTREPRENORIATULUI

RESEARCH ON THE IMPACT OF CONTRACTING TRAINING COURSES

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

Prof. Univ. Dr. EMILIAN MERCE

Cluj-Napoca 2012

Camelia-Ioana Alexa Rezumat al tezei de doctorat

2

MULŢUMIRI

Adresez calde mulţumiri D-lui Prof. Dr. Emilian Merce, conducătorul ştiinţific al acestei teze de doctorat, pentru încrederea acordată, îndrumarea şi informaţiile preţioase oferite pe tot parcursul realizării acestei cercetări.

De asemenea, adresez mulţumiri tuturor membrilor echipei de management şi de implementare a contratului nr. 135/04.04.2012, încheiat cu Fundaţia pentru promovarea agriculturii şi a economiei regionale FAER - Reghin – Mureş: „Studiu de diagnoză a situaţiei actuale în vederea implementării proiectului POSDRU/92/3.1/S/61872 „Antreprenoriatul, de la idee la succes” prin care a fost finanţată cercetarea în teren.

Sincere mulţumiri adresez colectivului Departamentului de Ştiinţe Economice pentru sprijinul şi încurajările oferite în realizarea acestei lucrări ştiinţifice. Mulţumesc familiei mele pentru înţelegerea şi susţinerea morală acordată în toată această perioadă.

ACKNOWLEDGEMENTS

I would like to thank to Phd theacher Emilian Merce, scientific leader of this theses, for their trust, guidance and valuable information throughout their achievement of this research. Also thank all members of the management team and the implementation of the contract nr. 135/04.04.2012, between USAMV CN and FAER Reghin-Mures, Diagnostic study of the current situation to implement the project POSDRU/92/3.1/S/61872 „Entrepreneurship, from idea to success” which was funded research in the field. Sincerely thanks to all the staff from the Economic Science Departemnt from USAMV CN for support and encouragement in conducting this theses.

I would like to thank to my family for their understanding and moral support given during this period.


3

CUPRINS

INTRODUCERE................................................................................................................ 7 PARTEA I-a. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII.............................................. 8

CAPITOLUL I. CULTURA ANTREPRENORIATUL ÎN ROMÂNIA.................. 8 1.1. ANTREPRENORIATUL ÎN DIFERITE CONTEXTE....................................... 8

1.1.1. Concepte, teorii.......................................................................................... 8 1.1.2. Antreprenorul şi managerul....................................................................... 8 1.1.3. Importanţa antreprenoriatului.................................................................... 8

1.1.4. Motivatia şi ideea – esenţiale în iniţierea unei afaceri.............................. 8 1.1.5. Principii de manifestare ale antreprenorilor.............................................. 8 1.2. MEDIUL IMM-URILOR ÎN ROMÂNIA........................................................... 9 1.2.1. Starea mediului de afaceri din România..................................................... 9 1.2.2. Analiza situaţiei înmatriculărilor de firme................................................. 9 1.2.3. Analiza suspendărilor de activitate............................................................. 9 1.2.4. Analiza dizolvărilor şi radierilor de firme.................................................. 10 1.2.5. Analiza cazurilor de insolvenţă.................................................................. 10 1.2.6. Stimularea activităţii antreprenoriale......................................................... 10 1.3. IMPORTANŢA EDUCAŢIEI ÎN ECONOMIA ANTREPRENORIALĂ......... 10

PARTEA a II-a MATERIAL ŞI METODĂ.................................................................... 11

CAPITOLUL II. AREALUL CERCETĂRII............................................................ 11 2.1. CARACTERIZAREA REGIUNILOR DE DEZVOLTARE NORD-VEST, CENTRU, NORD EST ŞI SUD-MUNTENIA........................................................... 11

2.1.1. Organizarea administrativ-teritorială......................................................... 11 2.1.2. Localizare geografică................................................................................ 11

2.1.3. Caracteristici demografice.......................................................................... 11 2.2. CARACTERIZAREA JUDEŢELOR BISTRIŢA-NĂSĂUD, MUREŞ, SUCEAVA ŞI ARGEŞ........................................................................................................................................ 12

2.2.1. Caracteristici geografice, demografice...................................................... 12 2.2.2. Principalii indicatori de caracterizare a mediului economic………………12

2.2.2.1. Şomajul……………………………………………………………12 2.2.2.2. Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale… 12

2.2.2.3. Unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte sectoare, pe activităţi şi clase de mărime…………………………………………… 13

2.2.2.4. Indicii producţiei industriale şi indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie ............................................................................................. 13

2.2.3. Caracteristici geografice, demografice ale localităţilor............................. 13

CAPITOLUL III. METODELE DE CULEGERE ŞI ANALIZĂ A DATELOR...... 14 3.1. DEFINIREA PROBLEMEI………………………………………………………14 3.2. CONCEPEREA PROTOCOLULUI DE LUCRU………………………..………14

3.3. CULEGEREA INFORMAŢIILOR..................................................................... 14 3.3.1. Determinarea eşantionului.......................................................................... 14

3.3.2. Elaborarea instrumentului de cercetare....................................................... 15


4

3.3.3. Formarea echipei de cercetare şi ancheta pilot........................................... 15 3.3.4. Întocmirea bazei de date............................................................................. 15

3.4. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA INFORMAŢIILOR..................................... 15 3.4.1. Metode de estimare a calităţii serviciilor de educaţie............................... 15 3.4.2. Metode de analiză a datelor........................................................................ 16

3.5. REDACTAREA RAPORTULUI DE CERCETARE..................................................... 16

PARTEA a III-a. REZULTATE ŞI DISCUŢII............................................................... 17 CAPITOLUL IV. DIAGNOZA MEDIULUI ECONOMIC...................................... 17

4.1. PROFILUL RESPONDENŢILOR....................................................................... 17 4.1.1. Profilul socio-demografic........................................................................... 17 4.1.2. Implicarea în mediul economic................................................................... 19

4.2. ANALIZA MEDIULUI DE AFACERI............................................................... 20 4.2.1. Particularităţile companiilor....................................................................... 20 4.2.2. Tendinţe ale statutului profesional.............................................................. 22

CAPITOLUL V. IMPACTUL CURSURILOR DE FORMARE PROFESIONALĂ.............................................................................................................. 24

5.1. INFLUENŢA EXPERIENŢEI ANTERIOARĂ ASUPRA CURSURILOR....... 24 5.1.1. Experienţa anterioară.................................................................................. 24

5.2. ESTIMAREA CALITĂŢII CURSURILOR DE FORMARE PROFESIONALĂ................................................................................................................ 25

5.2.1. Evaluarea generală a calităţii cursurilor..................................................... 25 5.2.2. Estimarea calităţii cursurilor pe baza metodei SERVQUAL...................... 25 5.2.3. Estimarea utilităţii cursurilor...................................................................... 27

5.3. PERCEPŢIA ASUPRA BENEFICIILOR CURSURILOR................................. 27 5.4. FACTORII DE INFLUENŢĂ ASUPRA PERCEPŢIEI CALITĂŢII

CURSURILOR DE CALIFICARE PROFESIONALĂ...................................................... 28

5.4.1. Influenţa sexului respondenţilor................................................................. 28 5.4.2. Influenţa venitului respondenţilor............................................................... 30 5.4.3. Influenţa categoriei de apartenenţă............................................................ 31 5.4.4. Influenţa nivelului de educaţie.................................................................... 33

CONCLUZII ŞI PROPUNERI................................................................................... 34 BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................... 39

REZUMAT ÎN LIMBA ENGLEZĂ ......................................................................... 46


5

CONTENTS

INTRODUCTION ...................................................................................................... 7 PART I. LITERATURE REVIEW.............................................................................. 8

CHAPTER I. THE CULTURE OF ENTREPRENEURSHIP IN ROMANIA.............. 8 1.1. ENTREPRENEURSHIP IN DIFFERENT CONTEXTS................................ 8

1.1.1. Concepts, theories................................................................................... 8 1.1.2. Entrepreneur and manager...................................................................... 8 1.1.3. Importance of entrepreneurship.............................................................. 8

1.1.4. Motivation and that idea - essential in starting a business..................... 8 1.1.5. Principles of manifestation of entrepreneurs.......................................... 8 1.2. ENVIRONMENT OF SME’S COMPANIES IN ROMANIA........................ 9 1.2.1. Status of the business environment in Romania..................................... 9 1.2.2. Situation analysis of the company registrations..................................... 9 1.2.3. Analysis suspensions activity................................................................. 9 1.2.4. Analysis of dissolution and deregsitration of companies....................... 10 1.2.5. Analysis cases of insolvency.................................................................. 10 1.2.6. Stimulating entrepreneurial activity....................................................... 10

1.3. IMPORTANCE OF EDUCATION IN ENTREPRENEURIAL ECONOMY 10 PART II. MATERIAL AND METHOD...................................................................... 11 CHAPTER II. RESEARCH AREA......................................................................... 11

2.1. CHARACTERIZATION OF DEVELOPMENT REGIONS NORTH-WESTCENTER, NORTH-EAST AND SOUTH MUNTENIA………………………… 11

2.1.1. Organization administrative-territorial................................................... 11 2.1.2. Geographical location............................................................................. 11

2.1.3. Demographic characteristics.………………………………………….. 11 2.2. CHARACTERIZATION OF BISTRIŢA-NĂSĂUD, MUREŞ, SUCEAVA

AND ARGEŞ COUNTIES……………………………………………………….. 12

2.2.1. Geographical, demographic characteristics…………………………… 12 2.2.2. The main indicators of the economic environment………………….... 12

2.2.2.1. Unemployment………………………………………………… 12 2.2.2.2. Employed civil population on national economic activity…… 12 2.2.2.3. Local units active in industry, construction, trade and other sectors on activities and class size…………………………………………… 13

2.2.2.4. Indices of industrial production and value indices of turnover in industry……………….………………………………………………………... 13

2.2.3. Geographical, demographic characteristics of the localities…………….. 13

CHAPTER III. METHODS FOR COLLECTING AND ANALYSIS OF THE DATA……………………………………………………………………...…….…….. 14

3.1. IDENTIFY THE PROBLEM........................................................................... 14 3.2. ESTABLISH THE WORK PROTOCOL........................................................ 14

3.3. DATA COLLECT............................................................................................ 14 3.3.1. Establish the sample................................................................................ 14


6

3.3.2. Questionnaire design............................................................................... 15 3.3.3. Establish the research team and pilot test of the questionnaire............... 15 3.3.4. Setup of the data base.............................................................................. 15

3.4. ANALYSIS AND INTERPRETATION OF THE FINDINGS...................... 15 3.4.1. Methods to estimate the quality of education services........................... 15

3.4.2. Analysis Methods.................................................................................... 16 3.5. REPORT ON RESEARCH FINDINGS..................................................................... 16

PART III. RESULTS AND DISCUSSION ................................................................. 17

CHAPTER IV. ECONOMIC ENVIROMENT DIAGNOSE................................ 17 4.1. RESPONDENTS’ PROFILE........................................................................... 17

4.1.1. The Socio-Demographic Profile............................................................. 17 4.1.2. Involment in the Economic Environment............................................... 19

4.2. ANALYSIS OF THE BUSINESS ENVIRONMENT..................................... 20 4.2.1. The particularities of the companies....................................................... 20 4.2.2. Trends of the employment status............................................................ 22

CHAPTER V. TRAINING COURSES IMPACT................................................... 24 5.1. PAST EXPERIENCE INFLUENCE ON THE COURSES............................. 24

5.1.1. Past experience........................................................................................ 24 5.2. QUALITY’S ESTIMATION OF THE TRAININGS...................................... 25

5.2.1. General evaluation of the trainings’ quality…………………………… 25 5.2.2. Quality estimation of the trainings using the SERVQUAL method....... 25 5.2.3. Utility estimation of the trainings............................................................ 27

5.3. PERCEPTION OF THE TRAININGS BENEFITS......................................... 27 5.4. FACTORS WHICH INFLUENCE THE PERCEPTION OF THE TRAININCOURSES............................................................................................................... 28

5.4.1. Influence of the gender........................................................................... 28 5.4.2. Influence of participants income………………………………………. 30 5.4.3. Influence of the professional status......................................................... 31 5.4.4. Influence of the education level……………………………………….. 33

CONCLUSIONS AND SUGGESTIONS .................................................................... 34 BIBLIOGRAPHY.......................................................................................................... 39 ABSTRACT…………………………………………………………………………… 46


7

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă reprezintă o cercetare practică realizată din necesitatea stringentă de a identifica impactul cursurilor de calificare profesională asupra grupului ţintă, de a studia modul în care aceştia percep rezultatele activităţii de instruire la care au participat, precum şi impactul implementării cursurilor de instruire în domeniul antreprenoriatului asupra dezvoltării culturii antreprenoriale în arealul studiat, dar şi asupra altor actori locali care sprijină şi contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului.

Plecând de la realităţile economice, precum şi de la rezultatele cercetărilor derulate anterior cu privire la spiritul antreprenorial din arealul ce a făcut obiectul studiului (Horvat, 2011), s-a considerat mai mult decât oportună derularea acestui studiu. Spre deosebire de alte domenii, unde impactul şi rezultatul unei acţiuni, poate fi evaluat mai rapid şi mai uşor, în cazul serviciilor acest fenomen este mai dificil şi mai sensibil. Tocmai din aceste motive este necesar a se cunoaşte exact părerea beneficiarilor, pentru a se putea remedia eventualele inadvertenţe.

Derularea cercetării a permis obţinerea unor rezultate care să fundamenteze concluzii pertinente cu valoare practică pentru dezvoltarea programelor viitoare de instruire şi calificare, astfel încât rezultatele să fie cele scontate. Sistematizarea lor a permis redactarea unui document util în vederea adaptării instruirii ulterioare în domeniul antreprenoriatului în arealul studiat, în urma identificării evoluţiei modului în care este perceput mediul economic şi social, a nivelului abilităţilor antreprenoriale dobândite în urma proiectului şi, nu în ultimul rând, a impactului activităţilor realizate de grupul de experţi şi echipa de management a proiectului pe parcursul implementării.


8

PARTEA I-a. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII

CAPITOLUL I. CULTURA ANTREPRENORIATULUI ÎN ROMÂNIA

1.1. ANTREPRENORIATUL ÎN DIFERITE CONTEXTE

1.1.1. Concepte, teorii Numeroase definiţii ale antreprenoriatului se regăsesc în literatura de specialitate,

acoperind o paletă largă de activităţi asociate antreprenoriatului. Una din cele mai timpurii definiţii consideră că antreprenoriatul este un termen economic, ce descrie procesul caracterizat de incertitudinea de a cumpăra la anumite preţuri în prezent şi de a vinde la preţuri nesigure în viitor. Mai târziu, alţi autori au extins semnificaţia antreprenoriatului prin introducerea conceptului de combinare a factorilor de producţie, iar la începutul secolului XX la definiţia antreprenoriatului a fost adăugat conceptul de inovaţie (Cordoş, Bacali şi Bodea, 2008).

1.1.2. Antreprenorul şi managerul Dacă managerul este acea persoană care ocupă un post ierarhic care îi conferă,

prin natura sa, dreptul conducătorului de a trasa sarcini obligatorii subordonaţilor săi, în virtutea autorităţii cu care este investit (Merce, Merce şi Arion, 2000), antreprenorul este persoana care creează o nouă afacere în condiţii de risc şi incertitudine, cu scopul de a obţine profit şi creştere economică prin identificarea de noi oportunităţi sau prin faptul că are o idee şi prin reunirea resurselor necesare (Scarborough, Wilson şi Zimmerer, 2009, Hatten, 2009).

1.1.3. Importanţa antreprenoriatului Importanţa pe care o are antreprenoriatul poate fi explicată prin impactul

economic al firmelor mici şi mijlocii, prin impactul lor asupra societăţii în general, repectiv prin impactul lor asupra firmelor mari (Borza, Crişan, Silva şi Bordean, 2009).

Fiind o sursă de inovare şi schimbare, antreprenoriatul stimulează competitivitatea economică şi creşterea productivităţii. Obţinerea de produse şi servicii de calitate nu este posibilă fără acţiunea a zeci de mii de întreprinzători.

1.1.4. Motivaţia şi ideea – esenţiale în iniţierea unei afaceri Mulţi oameni au idei de afaceri, dar de cele mai multe ori ele nu sunt puse

niciodată în practică. Antreprenorii însă sunt acele persoane care acţionează, de cele mai multe ori fără a avea mai mult decât o idee, urmând ca apoi să îşi procure resursele necesare pentru a transforma ideea într-o afacere (Scarborough, Wilson şi Zimmerer, 2009).

1.1.5. Principii de manifestare ale antreprenorilor Antreprenorul trebuie să fie conştient de riscurile existente atunci când îşi începe

afacerea, astfel încât să valorifice partea pozitivă, ceea ce impune anumite calităţi antreprenorilor legate de responsabilitate, atitudine şi gândire pozitivă chiar şi în


9

momente critice, capacitatea de a opera în condiţii incerte, de a lua decizii, de a munci din ce în ce mai mult pe măsura ce afacerea se dezvoltă, de a învăţa din greşeli.

1.2. MEDIUL IMM-URILOR ÎN ROMÂNIA

1.2.1. Starea mediului de afaceri din România Frecventele schimbări legislative îşi pun amprenta asupra mediului de afaceri din

România, creindu-se o instabilitate a mediului economic, cu numeroase mişcări înspre şi din acest sector. În acest sens, se impune ca fiind necesară crearea unui cadru legislativ care să asigure stabilitate şi măsuri care să ofere soluţii întreprinderilor, în special IMM-urilor în vedrea sprijinirii dezvoltării acestui sector.

1.2.2. Analiza situaţiei înmatriculărilor de firme Per ansamblu, numărul înmatriculărilor de firme la Registrul Comerţului în anul

2010 a înregistrat o creştere foarte mică comparativ cu anul 2009, respectiv cu 0,2%. În anul 2011 numărul a crescut cu 9,3% faţă de anul 2010.

Regiunea Sud-Vest înregistrează cea mai mică rată de creare, iar în regiunea Bucureşti-Ilfov rata de creare de noi firme este cea mai accentuată.

Analizând întreprinderile înmatriculate pe domenii de activitate, domeniul comerţului cu ridicata şi amănuntul ocupă locul întâi în topul înregistrărilor în perioada 2009-2011, cu un procent de aproximativ 30% din total, ca urmare a faptului că acest domeniu este şi cel mai accesibil din punct de vedere al investiţiilor iniţiale.

Se remarcă o creştere semnificativă în domeniul agricultură, silvicultură şi pescuit, numărul întreprinderilor nou create aproapre dublându-se în anul 2011 comparativ cu anul 2009, firmele înregistrate în acest domeniu deţinând un procent consistent în ultimii doi ani, comparativ cu perioada precedentă.

Numărul de firme nou create în domeniul construcţiilor a înregistrat scăderi semnificative în anul 2010 comparativ cu anul 2009, iar apoi în anul 2011 au înregistrat o evoluţie pozitivă.

În fiecare an luat în calcul, peste 97% dintre persoanele juridice şi persoanele fizice înmatriculate la Registrul Comerţului sunt încadrate în categoria IMM (definite conform Legii 346/2004 cu modificările ulterioare) şi întreprinderi individuale şi PFA (definite conform OUG 44/2008 cu modificările ulterioare), iar IMM-urile reprezintă cel mai mare procent, peste 40% din totalul înmatriculărilor.

1.2.3. Analiza suspendărilor de activitate Cele mai multe suspendări de firme au fost înregistrate în anul 2009, ca o

consecinţă a reglementărilor de ordin fiscal, respectiv introducerea impozitului minim. În anul 2010 numărul suspendărilor de activitate s-a redus aproape la jumătate

comparativ cu anul precedent. Renunţarea la impozitul minim începând cu luna octombrie a anului 2010, a contribuit la scăderea numărului de suspendări de activitate, astfel că în anul 2011 numărul acestora s-a redus la 66.428, ceea ce reprezintă o scădere cu aproximativ 68,1% comparativ cu anul 2010 şi cu 84,2 % comparativ cu anul 2009.


10

1.2.4. Analiza dizolvărilor şi radierilor de firme Modificările legislaţiei în domeniul fiscalităţii au generat un număr mare de radieri

şi dizolvări, ele fiind o consecinţă a ordonanţei OUG 44/2008 şi a impozitului minim. În anul 2009 s-au înregistrat la nivelul întregii ţări un număr de 18.766 dizolvări

voluntare, iar în anul 2010 s-au înregistrat 7.508, ceea ce reprezintă o scădere cu aproximativ 60%.

În anul 2011 numărul dizolvărilor a scăzut la 4.001, ceea ce reprezintă o scădere cu 46,7% faţă de anul 2010 şi aproximativ 80% faţă de anul 2009.

1.2.5. Analiza cazurilor de insolvenţă Analiza comparativă a domeniilor în care se înregistrează cele mai multe firme

aflate în procedura de insolvenţă în perioada 2009 - mai 2012, indică faptul că impactul crizei economice se resimte cel mai tare în domeniul comerţului cu ridicata şi amănuntul, construcţiilor şi transporturilor.

În anul 2010, numărul firmelor care au intrat în insolvenţă a fost cel mai ridicat, numărul falimentelor în acest an a crescut cu 17,76% faţă de numărul de falimente înregistrate în anul 2009, când se înregistrau 18.421 de dosare de insolvenţă, iar în anul 2011 observăm o uşoară tendinţă de scădere a falimentelor.

1.2.6. Stimularea activităţii antreprenoriale În vederea combaterii efectelor negative ale crizei economice (reducerea

numărului de agenţi economici activi pe piaţă, condiţii dificile de accesare a surselor de finanţare, creşterea numărului de şomeri, reducerea consumului, creşterea dificultăţilor şi riscurilor în ceea ce priveşte crearea de noi întreprinderi, în special pentru tineri), Guvernul României a adoptat o serie de măsuri legislative care sprijină stimularea şi dezvoltarea antreprenoriatului în ţara noastră.

Acest lucru se realizează prin crearea unui cadru legislativ favorabil IMM-urilor şi prin diferite programe implementate de către Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.65/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare.

1.3. IMPORTANŢA EDUCAŢIEI ÎN ECONOMIA ANTREPRENORIALĂ Resursele umane sunt esenţiale pentru producerea şi diseminarea cunoştinţelor, iar

disponibilitatea şi calitatea lor constituie elementul-cheie al economiei antreprenoriale. În economia antreprenorială, ideile şi cunoştinţele fiind esenţiale pentru inovare şi creştere economică, investiţia în resurse umane este un factor important al menţinerii competitivităţii economice şi tehnologice (Frunzăverde, Irimia şi Rîndaşu, 2005). Deşi o mână de lucru educată nu constituie răspunsul magic la misterul dezvoltării, este o condiţie necesară (nu suficientă) pentru creşterea economică rapidă, educaţia determinând, până la urmă, creşterea rezultatului economic prin sporirea „capitalului uman” (Baumol, 2009).


11

PARTEA a II-a. MATERIAL ŞI METODĂ

CAPITOLUL II. AREALUL CERCETĂRII

2.1. CARACTERIZAREA REGIUNILOR DE DEZVOLTARE NORD-VEST, CENTRU, NORD EST ŞI SUD-MUNTENIA

2.1.1. Organizarea administrativ-teritorială În cadrul regiunilor de dezvoltare ale României, activităţile aferente cercetării

privind identificarea opiniei grupului ţintă asupra modului în care aceştia percep rezultatele activităţii de instruire, precum şi impactul implementării proiectului în dezvoltarea culturii antreprenoriale s-au desfăşurat în Regiunea Nord-Vest, Regiunea Centru, Regiunea Nord-Est şi Regiunea Sud-Muntenia.

2.1.2. Localizare geografică Regiunea Nord-Vest are o poziţie strategică, având graniţe cu Ungaria şi Ucraina

cât şi cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest şi Nord-Est din România (54, 2012). Regiunea Centru este aşezată în zona centrală a României, în interiorul marii

curburi a Munţilor Carpaţi, pe cursurile mijlocii ale Mureşului şi Oltului, realizând conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, înregistrându-se distanţe aproximativ egale din zona ei centrală până la punctele de trecere a frontierelor (52, 2012).

Regiunea Nord-Est se învecinează la Nord cu Ucraina, la Sud cu judeţele Galaţi şi Vrancea (Regiunea de Dezvoltare Sud-Est), la Est cu Republica Moldova, iar la Vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud (Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest) şi judeţele Mureş, Harghita şi Covasna (Regiunea de Dezvoltare Centru) (53, 2012).

Regiunea Sud-Muntenia este localizată în sud-estul ţării şi se învecinează în partea de Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Vest cu Regiunea Sud-Vest, iar la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată de graniţa naturală - fluviul Dunărea (55, 2012).

2.1.3. Caracteristici demografice

Regiunea cu cel mai mare număr de locuitori este Regiunea de Dezvoltare Nord- Est, respectiv 3,7 milioane locuitori, echivalent cu un procent de 17,29% din populaţia României. Regiunea Sud-Muntenia este a doua în ceea ce priveşte numărul locuitorilor, populaţia din cadrul acestei Regiuni reprezentând 15,21% din populaţia României.

Având peste 2,7 milioane de locuitori, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest reprezintă 12,67% din populaţia României.

Structura populaţiei în funcţie de sex indică faptul că, deşi la nivelul tuturor regiunilor analizate gradul de feminizare depăşeşte 50%, este sub nivelul naţional.


12

2.2. CARACTERIZAREA JUDEŢELOR BISTRIŢA-NĂSĂUD, MUREŞ, SUCEAVA ŞI ARGEŞ

2.2.1. Caracteristici geografice, demografice Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în partea de nord a României, acoperind

15,67% din suprafaţa Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest şi 2,25% din totalul suprafeţei României (62, 2012). Populaţia totală a judeţului în anul 2010 a fost de 317.247 locuitori, adică 11,68% din totalul populaţiei Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, iar densitatea la nivel de judeţ este de 59,24 loc/km2. Judeţul Mureş este situat în interiorul arcului carpatic, în zona central-nord-estică a ţării, în Podişul Transilvaniei, având o suprafaţă de 6.714 km2, ceea ce reprezintă 2,8% din suprafaţa României şi aproximativ 20% din suprafaţa Regiunii de Dezvoltare Centru. Populaţia judeţului în anul 2010 este de 580.228 locuitori, ceea ce reprezintă 23% din totalul populaţiei Regiunii de Dezvoltare Centru şi 2,7% din totalul populaţiei României, iar densitatea la nivel de judeţ este de 86,42 loc/km2(63, 2012).

Judeţul Suceava este aşezat în nord-estul ţării, ocupând o suprafaţă de 8.553,5 km2, 23,21% din suprafaţa Regiunii de Dezvoltare Nord-Est şi 3,6% din totalul suprafeţei României (64, 2012).

Situat în partea central-sudică a României, judeţul Argeş acoperă o suprafaţă de 6.826 km2, ceea ce reprezintă 2,86% din suprafaţa României şi 19,8% din suprafaţa Regiunii de Dezvoltare Sud. Numărul locuitorilor este de 639.157, aceştia provenind din 3 municipii, 4 oraşe şi 95 comune (61, 2012).

În ceea ce priveşte repartiţia populaţiei pe medii de locuire, judeţul Bistriţa-Năsăud este cel mai puternic ruralizat, 62,63% din populaţia judeţului locuieşte în mediul rural şi 37,33% în mediul urban. Gradul de ruralizare este superior celui la nivel naţional (44,95%) şi regional (46,74%).

Repartiţia populaţiei în funcţie de sex ne arată faptul că în toate cele patru judeţe gradul de feminizare depăşeşte 50%, cel mai ridicat procent fiind în judeţul Suceava, respectiv 51,36%.

2.2.2. Principalii indicatori de caracterizare a mediului economic

2.2.2.1. Şomajul

Criza economică s-a resimţit puternic la nivelul judeţelor studiate, astfel în judeţele Mureş şi Suceava numărul şomerilor a crescut cu peste 70% faţă de anul 2008, iar în judeţul Argeş s-a înregistrat cea mai mare rată a şomajului, 9,5%, numărul şomerilor crescând cu peste 90% comparativ cu anul 2008. Cea mai mică rată a şomajului la nivelul anului 2009 s-a înregistrat în judeţul Suceava, 7,9%.

În perioada 2010-2011 se observă o tendinţă de scădere a şomajului, în anul 2011 cel mai mare număr de şomeri fiind înregistrat în judeţul Mureş, respectiv 14.568 persoane.

Rata şomajului se menţine mai accentuată în cazul persoanelor de sex masculin. 2.2.2.2. Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale

Din totalul de 2.245,06 mii de locuitori ai celor patru judeţe, 830,6 de mii o reprezintă populaţia civilă, ceea ce reprezintă o pondere de 37%.


13

În cadrul populaţiei civile, în fiecare din cele patru judeţe, mai mult de 60% sunt angajaţi în domenii direct productive (agricultură, silvicultură, pescuit, construcţii şi industrie), şi un procent de peste 15% din populaţia ocupată sunt angajaţi în domenii bugetare neproductive precum administraţie publică şi apărare, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, alte activităţi de servicii.

2.2.2.3. Unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte sectoare, pe activităţi şi clase de mărime

Analizând distribuţia unităţilor active pe clase de mărime, se poate observa că din totalul de 41.654 unităţi, 36.562 sunt încadrate la unităţi micro, 4.203 la unităţi mici, 771 la unităţi mijlocii şi 118 la unităţi mari, ceea ce înseamnă un interes semnificativ al populaţiei din judeţele analizate pentru activităţile specifice antreprenoriatului, peste 99,7% din unităţile locale active fiind IMM-uri şi doar 0,3% din unităţi nu sunt IMM-uri.

Dacă analizăm distribuţia unităţilor locale active pe sectoare ale economiei naţionale, se poate afirma că peste 40% din firme îşi desfăşoară activitatea în domeniul comerţului cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, mai mult de 12% din firme îşi desfăşoară activitatea în domeniul industriei prelucrătoare şi un procent de 10% activează în domeniul construcţiilor. 2.2.2.4. Indicii producţiei industriale şi indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie

În perioada 1.I.-29.II.2012 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, producţia industrială indică faptul că s-au înregistrat creşteri la nivelul celor patru judeţe analizate.

De asemenea, indicele cifrei de afaceri, a înregistrat creşteri la nivelul judeţelor studiate, exceptând judeţul Mureş, ceea ce înseamnă o revenire a economiei în aceste judeţe.

2.2.3. Caracteristici geografice, demografice ale localităţilor

În cadrul celor patru judeţe, cercetarea practică pentru identificarea opiniei grupului ţintă asupra modului în care aceştia percep rezultatele activităţii de instruire, precum şi impactul implementării proiectului în dezvoltarea culturii antreprenoriale în zonele de intervenţie ale proiectului şi asupra altor actori locali care sprijină şi contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului s-a realizat în 16 din cele 18 localităţi urbane sub 50.000 locuitori (Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi, Reghin, Sovata, Târnăveni, Iernut, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Mioveni, Curtea de Argeş, Câmpulung, Topoloveni, Ştefăneşti). Poziţionarea geografică a localităţilor studiate îşi pune amprenta asupra modului în care s-a dezvoltat mediul de afaceri, acesta fiind influenţat de resursele naturale, potenţialul turistic, apropierea de principalele oraşe sau de principalele căi de acces. De asemenea potenţialul uman este un factor important ce influenţează mediul economic, concentrarea umană la nivelul localităţilor influenţând economiile acestora, precum şi interseul firmelor, investitorilor, şi instituţiilor financiare pentru a se dezvolta în zona respectivă. În acest sens există diferenţe mari în ceea ce priveşte densitatea exprimată în număr de loc/km2 atât între judeţe cât şi în cadrul localităţilor din interiorul acestora.


14

CAPITOLUL III. METODELE DE CULEGERE ŞI ANALIZĂ A

DATELOR

3.1. DEFINIREA PROBLEMEI

Pentru cercetarea de faţă problema principală a fost reprezentată de determinarea impactului cursurilor de calificare profesională. Tot în această etapă s-a realizat şi documentarea asupra universului cercetat, sursele de informare internă fiind reprezentate de către documentele privind paleta de cursuri de formare profesională, precum şi de către baza de date referitoare la participanţii la aceste cursuri de formare profesională. În ce priveşte sursele de informare externe, cele mai semnificative au fost: Bazele de date, analizele şi anchetele socio-economice ale The World Bank Group; Analizele privind mediile de afaceri naţionale şi internaţionale ale International Finance Corporation; Bazele de date, buletinele statistice, studiile şi rapoartele trimestriale ale Institutului Naţional de Statistică a României; Bazele de date, buletinele statistice şi rapoartele lunare ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului; Bazele de date ale Ministerului Finanţelor Publice din România; Studiile şi analizele economice ale Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România; Studiile privind situaţia insolvenţelor din România ale Coface Romania; Studiile privind antreprenoriatul ale Fundaţiei Post-Privatizare; Eurobarometru Comisiei Europene.

3.2. CONCEPEREA PROTOCOLULUI DE LUCRU

În această etapă a schemei de lucru are loc stabilirea obiectivelor cercetării,

precum şi a calendarului de lucru Obiectivul principal al prezentei lucrări a constat în determinarea impactului pe

care cursurile de formare profesională din domeniul antreprenoriatului le au asupra beneficiarilor acestora.

3.3. CULEGEREA INFORMAŢIILOR

Metodele de anchetă pot urmări două abordări distinse: una de natură calitativă, iar

alta de natură cantitativă (Manole şi Stoian, 2004). Pentru acest studiu s-a apelat ca şi metodă la anchetă, informaţiile care au fost dorite a fi obţinute au fost de natură cantitativă. Aceasta a fost considerată a fi cea mai potrivită atât din punct de vedere al eficienţei, cât şi pentru scopul propus în cadrul acestei cercetări.

3.3.1. Determinarea eşantionului

Grupul ţintă este reprezentat de angajaţi, întreprinzători, persoane care au participat la cursurile de calificare profesională, locuitori ai celor 18 localităţi urbane cu mai puţin de 50.000 de locuitori din judeţele Argeş, Bistriţa-Năsăud, Mureş şi Suceava. Desigur, eşantionul a fost format prin alegerea aleatoare a subiecţilor din populaţia totală. Astfel, la baza calculului au stat date privind cursanţii celor 18 localităţi, pe categorii de vârstă, potrivit bazei de date furnizate de către FAER.


15

Pentru stabilirea volumului eşantionului, s-a ales metoda sondajului simplu, nerepetat caracteristică nealternativă, pentru o eroare limită relativă de 2% şi o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95%. Volumul eşantionului (n) a fost stabilit ca fiind de 178 persoane.

Deoarece, în cadrul aplicării chestionarelor, există riscul invalidării anumitor chestionare aplicate ca urmare a erorilor de formă sau de fond care le fac inacceptabile pentru analiza ulterioară, şi, deci, reducerea numărului de chestionare valide sub valoarea acceptabilă a eşantionului, s-a decis creşterea numărului de persoane incluse în eşantionul lărgit la 194.

3.3.2. Elaborarea instrumentului de cercetare Plecând de la caracteristicile şi dispersia teritorială a populaţiei supuse analizei, dintre cele trei tipuri de anchetă de tip chestionar: interviul direct, chestionarul autoadministrat şi chestionarul prin telefon, s-a optat pentru ultima variantă, având în vedere principalele avantaje pe care acesta le asigură: rapiditatea în vederea colectării informaţiilor şi costurile relativ reduse. Întrebările utilizate în cadrul instrumentului de lucru au fost astfel utilizate încât să asigure obţinerea informaţiilor necesare atingerii obiectivelor enunţate anterior.

3.3.3. Formarea echipei de cercetare şi ancheta pilot Aria vastă de cercetare a impus cercetătorului formarea unei echipe de lucru,

pentru o bună desfăşurare a activităţii şi în vederea atingerii scopului şi obiectivelor cercetării. Astfel a fost constituită o echipă de 12 operatori.

Înainte de demararea propriu-zisă a cercetării s-a derulat o pretestare a chestionarului. Această etapă a avut ca şi obiective majore, identificarea eventualelor inadvertenţe sau neînţelegeri în ceea ce priveşte întrebările adresate, pe de o parte, şi familiarizarea operatorilor cu instrumentul de lucru, pe de altă parte.

3.3.4. Întocmirea bazei de date Pentru realizarea modelului bazei de date s-a recurs la programul MS Excel, având

în vedere gradul de popularitate a acestuia. Astfel pentru o operativitate mai ridicată s-a avut în vedere o codificare prealabilă a informaţiilor cuprinse în chestionar.

Codificarea a urmărit anticiparea tuturor răspunsurilor posibile şi omogenizarea lor astfel încât să ofere posibilitatea unei analize unitare a instrumentului de lucru.

3.4. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA INFORMAŢIILOR

3.4.1. Metode de estimare a calităţii serviciilor de educaţie Literatura de specialitate identifică cinci dimensiuni pe care clienţii le utilizează

pentru evaluarea calităţii unui serviciu: încrederea, solicitudinea (receptivitatea), siguranţa (fiabilitatea), empatia, tangibilitatea (Parasuraman et. al, 1990; Militaru, 2010; Mureşan, 2011).

Aceste cinci dimensiuni se regăsesc grupate sub forma a 22 de afirmaţii într-un instrument de cercetare cunoscut sub denumirea de SERVQUAL.

În vederea stabilirii nivelului de calitate a serviciului perceput de către beneficiarii serviciilor, se recurge la diferenţa dintre percepţia privind calitatea serviciului furnizat de


16

o anumită companie, în cazul de faţă de către o instituţie de formare profesională şi aşteptările cursanţilor în general de la serviciile de educaţie.

Calitatea serviciilor = Percepţii (P) – Aşteptări (E) (6)

Scorurile obţinute în urma realizării acestei diferenţe pot varia între „+6” şi „-6”. Cu cât scorurile înregistrate au o valoare pozitivă mai mare, cu atât este mai ridicat

nivelul calitativ al serviciului prestat, de cealaltă parte cu cât scorurile iau o valoare negativă mai apropiata de „-6” cu atât calitatea serviciilor prestate nu întruneşte aşteptările consumatorilor.

3.4.2. Metode de analiză a datelor Principalii indicatori şi metode folosite în analiza datelor au fost:

indicatori relativi de structură; testul Hi-pătrat a lui Pearson pentru determinarea relaţiilor cauzale; valoarea medie; coeficientul corelaţiei liniare simple; tabelul statistic pe grupe.

3.5. REDACTAREA RAPORTULUI DE CERCETARE

Ultima etapă a prezentei cercetări a constat în elaborarea raportului de cercetare. Acest raport cuprinde: o prezentare generală a cercetării, analiza rezultatelor, concluziile şi recomandările, anexele aferente.


17

PARTEA a III-a. REZULTATE ŞI DISCUŢII

CAPITOLUL IV. DIAGNOZA MEDIULUI ECONOMIC

4.1. PROFILUL RESPONDENŢILOR În vederea realizării studiului, au fost aplicate un număr de 194 chestionare (după finalizarea şi validarea din punct de vedere al formei şi conţinutului acestuia), distribuite conform eşantionării pe fiecare din cele 4 judeţe, în 16 din cele 18 localităţi urbane cu mai puţin de 50.000 locuitori supuse cercetării, un număr superior cu 16 chestionare limitei impuse de 178, ceea ce oferă certitudinea respectării erorii limite relative de 2% şi o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95%.

Motivul pentru care nu au fost aplicate chestionare în localităţile Miercurea Nirajului şi Costeşti constă în faptul că din aceste două localităţi nu a participat nici o persoană la cursurile a căror impact este analizat prin această lucrare.

4.1.1. Profilul socio-demografic Analizând distribuţia pe clase de vârstă (Tabelul 4.1) se poate observa că

eşantionul a cuprins persoane din toate categoriile de vârstă, astfel încât să fie posibile analizele multicriteriale în funcţie de vârstă, vârsta cea mai mică fiind de 16 ani, vârsta la care persoanele se află în plin proces de formare profesională, iar vârsta maximă este de 64 ani.

Se remarcă judeţul Argeş ca fiind cel în care vârsta maximă este cea mai redusă (60 de ani) şi există cea mai mică diferenţă de vârstă (doar 2 ani) între respondenţi în funcţie de sex, în timp ce în judeţul Suceava se poate observa o diferenţa mare (12 ani) între respondenţii de sex masculin şi cei de sex feminin.

Tabelul 4.1 Vârsta respondenţilor

Vârsta (ani)/ Age (years) Regiunea/ Region

Categorie /

Category Minim/ Minim Maxim/ Maxim Media/ Average

Eroarea standard/

Standard Erros

Femei/ Female 16 64 36,40 11,327 Bărbaţi/ Male 17 63 36,13 13,424 General/ General

Total/ Total 16 64 36,30 12,081 Femei/ Female 18 64 36,56 11,459 Bărbaţi/ Male 19 58 35,76 12,132

Judeţul Mureş/ Mures County


Judeţul Bistriţa-Năsăud/ Bistrita-Nasaud County Total/ Total 16 62 34,97 14,191

Femei/ Female 18 48 28,40 9,701 Bărbaţi/ Male 19 63 37,35 12,348

Judeţul Suceava/ Suceava County


Judeţul Argeş/ Arges County

Total/ Total 20 60 38,85 11,247


18

Per ansamblu, repartiţia în funcţie de vârstă a respondenţilor atât la nivel general, cât şi la nivelul fiecărui judeţ prezintă o distribuţie normală, vârsta medie a celor intervievaţi fiind de 36 ani şi 4 luni, ceea ce înseamnă că aceste cursuri s-au adresat persoanelor care la finalizarea lor pot ocupa funcţii manageriale în cadrul firmelor în care activează sau în cadrul altora nou create.

În vederea obţinerii unui portret cât mai relevant în ceea ce priveşte participanţii la cursurile de formare profesională, au fost analizate şi datele cu privire la nivelul de educaţie al respondenţilor. Toţi ce intervievaţi au finalizat studiile elementare (şcoala primară), în timp ce două treimi dintre cei care au răspuns au studii superioare.

La o analiză mai atentă a nivelului de educaţie în funcţie de sex, se poate observa un procent mai ridicat în ceea ce priveşte studiile superioare la populaţia de sex masculin (mai mult de trei sferturi dintre acestea având cel puţin o diplomă universitară), în timp ce populaţia feminină înregistrează o pondere mai mare în ceea ce priveşte studiile medii.

În ceea ce priveşte veniturile medii lunare, o treime dintre cei chestionaţi au un venit cuprins între 651 lei şi 1.000 lei lunar, o altă treime 1.001 lei şi 2000 lei lunar, iar 16,4% nu au, în prezent, nici o sursă de venit.

Structura respondenţilor în funcţie de nivelul de venit indică de asemenea, că doar la un procent de 8,8% venitul lunar depăşeşte 2.000 lei. Acest lucru constituie un motiv de îngrijorare având în vedere faptul că două treimi sunt absolvenţi de studii superioare, ceea ce ne face să afirmăm că efortul şi investiţia depuse pe parcursul studiilor nu sunt răsplătite, iar oamenii sunt dispuşi să investească atâta timp cât au garanţia succesului.

.


19

În urma analizei comparative a veniturilor medii lunare ale respondenţilor în cele 4 judeţe supuse studiului, se poate observa că în judeţul Bistriţa-Năsăud se înregistrează cel mai mic procent a celor care nu câştigă, situaţia este accentuată şi prin faptul că tot în acest judeţ se înregistrează cea mai mică pondere a celor care câştigă între 2.001 şi 4.000 de lei, cu 5,7% sub media generală şi de 4,4 ori mai mică decât în judeţul Argeş, lucru explicabil şi prin faptul că la nivelul acestui judeţ s-a înregistrat şi cel mai mic procent al absolvenţilor de studii superioare.

4.1.2. Implicarea în mediul economic Ancheta ne indică faptul că un procent de peste 50% dintre respondenţi se

încadrează în categoria angajaţi, aproape 14% sunt antreprenori, iar alţi 11,3% ocupă funcţii de conducere. De asemenea, mai mult de 1 din 5 respondenţi se încadrează în altă categorie, în special; şomer, student, elev, voluntar, liber profesionist, casnic, concediu de maternitate, pensionar, fără ocupaţie, în căutarea unui loc de muncă.


20

Figura 4.5 Categoria de încadrare a respondenţilor

4.2. ANALIZA MEDIULUI DE AFACERI

4.2.1. Particularităţile companiilor Referitor la profilul firmei în cadrul căreia activează/au activat ultima dată

respondenţii, mai puţin de 9% au răspuns că activează/au activat în comerţ, dar peste 18% dintre subiecţi au menţionat faptul că lucrează sau au lucrat în domeniul serviciilor, iar mai puţin de 15,5% au menţionat domeniul producţie.

Un procent mic, de 2,6% nu au putut defini profilul companiei în care au lucrat, în cazul în care, momentan, nu lucrează, ceea ce înseamnă că sunt puţine persoanele chestionate care nu au lucrat până în prezent, incluzându-se aici şi studenţi, elevi, casnici etc.


21

Figura 4.6 Profilul firmei în cadrul căreia activează/au activat ultima dată respondenţii

S-a observat că peste 30% dintre respondenţi sunt sau au fost angajaţi în cadrul

micro-întreprinderilor, peste 21% dintre cei chestionaţi fiind membri ai micro-intreprinderilor.

Totodată s-a constat că peste 18% dintre respondenţi lucrează/au lucrat în cadrul întreprinderilor mici, 27% în a celor din categoria întreprinderilor mijlocii, în timp ce mai puţin de 11% lucrează în întreprinderi mari.


22

Figura 4.7. Numărul de angajaţi ai firmei în cadrul căreia activează/au activat ultima dată respondenţii

4.2.2. Tendinţe ale statutului profesional Plecând de la obiectivul principal al cercetării a fost considerat necesar a se

determina intenţiile viitoare ale respondenţilor cu privire la statutul profesional. Peste 84% dintre respondenţi şi-au manifestat intenţia de a-şi schimba statutul

profesional, ceea ce denotă o nemulţumire la nivel general a respondenţilor referitor la situaţia actuală la locul de muncă. Un procent ridicat de 98,45% din respondenţi şi-au manifestat intenţia de a-şi îmbunătăţi situaţia actuală la locul de muncă sau de a-şi schimba locul de muncă, pentru unul mai bine plătit, dar nu şi profilul companiei.


23

Tabelul 4.7 Perspectivele de viitor ale respondenţilor

Nr. respondenţi/ Number % respondenţi/ % respondents Regiunea/

Region Motiv/ Reason DA/ YES NU/ NO NR/ NA DA/ YES NU/ YES NR/ NA

Păstrarea statutului/ Maintaining the status 31 163 0 15,98 84,02 0,00 Iniţierea unui afaceri/ Starting a Business 52 142 0 26,80 73,20 0,00 Orice situaţie este posibilă/ Any situation is possible 72 122 0 37,11 62,89 0,00

Promovarea în conducere/ Promoting to management 27 167 0 13,92 86,08 0,00

General/ General

Schimbarea profilului/ Changing the profile 3 191 0 1,55 98,45 0,00 Păstrarea statutului/ Maintaining the status 6 188 1 3,09 96,91 0,52 Iniţierea unui afaceri/ Starting a Business 11 51 0 17,74 82,26 0,00 Orice situaţie este posibilă/ Any situation is possible 13 49 0 20,97 79,03 0,00


Judeţul Mureş/ Mureş

County



Judeţul Bistriţa-Năsăud/ Bistrita Nasaud County






Judeţul Argeş/ Argeş

County

Schimbarea profilului/ Changing the profile 10 49 0 16,95 83,05 0,00

Notă: NR = non-răspuns

În ce priveşte dorinţa de a ocupa o funcţie de conducere, un procent de sub 14% şi-au manifestat dorinţa de a ocupa o funcţie de conducere.


24

CAPITOLUL V. IMPACTUL CURSURILOR DE FORMARE PROFESIONALĂ

5.1. INFLUENŢA EXPERIENŢEI ANTERIOARĂ ASUPRA CURSURILOR

5.1.1. Experienţa anterioară În Tabelul 5.1 se poate observa că în ceea ce priveşte participarea la training-uri şi

nivelul de educaţie, nivelul cel mai ridicat a fost înregistrat în rândul angajaţilor, ceea ce confirmă un grad de interes mult mai mare din partea acestora pentru cursurile de instruire decât pentru cei care se află în situaţia de a lua decizii.

Tabelul 5.1 Distribuţia participării la cursuri de calificare în funcţie de categoria profesională

Cursuri de instruire Training courses Regiunea/ Region Categoria/ Category

NU/NO DA/YES

TOTAL/ TOTAL

Antreprenor/ Entrepreneur 8 19 27 Angajat/ Employee 45 60 105 Manager/ Manager 10 12 22 Altă situaţie/ Another category 10 30 40

General/ General

Total/ Total 73 121 194 Antreprenor/ Entrepreneur 2 7 9 Angajat/ Employee 12 19 31 Manager/ Manager 4 3 7 Altă situaţie/ Another category 4 11 15

Judeţul Mureş/ Mures County


Judeţul Bistriţa-Năsăud/ Bistrita Nasaud County




Judeţul Argeş/ Arges County

Total/ Total 27 32 59

Participarea la cursurile de instruire în funcţie de categoria profesională indică faptul că din totalul participanţilor 50% fac parte din categoria angajaţilor, un procent de numai 15,7% sunt antreprenori şi 9,92% au funcţii de conducere. Se remarcă judeţul Suceava cu cel mai mare procent de angajaţi în rândul participanţilor (53%) şi judeţul Mureş cu cel mai mic procent al celor care ocupă funcţii de conducere (7,5%).


25

5.2. ESTIMAREA CALITĂŢII CURSURILOR DE FORMARE PROFESIONALĂ

Impresia pe care respondenţii au avut-o asupra calităţii cursurilor are o importanţă deosebită în aprecierea impactului pe care acestea le-au avut asupra participanţilor, mai ales ca urmare a dificultăţilor pe care acestea le prezintă în procesul de evaluare a calităţii (Alexa et. al, 2012c).

5.2.1. Evaluarea generală a calităţii cursurilor Este evidentă, atât din prezentarea tabelară, cât şi din cea grafică, impresia foarte

bună pe care derularea cursurilor a avut-o asupra beneficiarilor, aproape constant, pentru fiecare dintre cele 7 afirmaţii, în jur de două treimi exprimând acest nivel de apreciere. Mai mult, peste 85% dintre respondenţi au avut o opinie fermă, remarcând o calitate „foarte bună” şi „bună” pentru fiecare dintre afirmaţiile luate în considerare.

Tabelul 5.3

Percepţia asupra calităţii cursurilor Scala de apreciere (%)

Nr. crt./ No.

Afirmaţii/ Statements Foarte slabă/ Very poor

Slabă/ Poor

Nici slabă/ nici bună/

Neither poor/neither

good

Bună/ Good

Foarte bună/ Very good

Media/ Average

Eroare standard/ Standard

error

Nu ştiu/Do

not know

1. Calitatea informaţiilor oferite/ Quality of information provided 1,55 2,06 6,70 28,87 60,82 4,45 0,834 0,00

2. Claritatea modului de transmitere a informaţiilor/ Clarity of the informations

1,55 1,55 7,73 28,35 60,82 4,45 0,827 0,00

3. Utilitatea informaţiilor oferite/ Utility of the provided information

1,03 2,58 8,76 26,29 68,82 4,44 0,840 0,52

4. Programul de desfăşurare a cursurilor/ Scheduale of the courses

2,06 3,61 12,89 31,44 50,00 4,24 0,952 0,00

5. Calitatea şi pregătirea activităţilor desfăşurate/ Quality of the delivered activities

1,55 1,03 4,64 32,99 59,79 4,48 0,770 0,00

6.

Accesibilitatea la cursurile de calificare profesională/ Accessibility of professional qualification courses

2,06 3,61 11,86 35,05 46,91 4,22 0,938 0,52

7. Cantitatea/Conţinutul informaţiilor oferite/ Quantity / content of information provided

0,52 1,55 6,19 26,29 63,40 4,54 0,732 2,06

Singura afirmaţie pentru care ponderea aprecierii unei calităţi „foarte bune” a

reunit mai puţin de jumătate dintre respondenţi a fost cea referitoare la gradul de accesibilitate a cursurilor de calificare profesională şi are la bază motivaţiile legate de lipsa timpului, a resurselor financiare şi a logisticii proprii.

5.2.2. Estimarea calităţii cursurilor pe baza metodei SERVQUAL La nivelul întregului eşantion calitatea serviciilor prestate este sub nivelul

aşteptărilor cursanţilor, cea mai mare nemulţumire a acestora făcând referire la programul de derulare al cursurilor, valoarea înregistrată în acest caz fiind de -0,25.


26

Totodată alte aspecte mai puţin favorabile au fost cele referitoare la încrederea pe care o inspiră personalul şi siguranţa pe care aceştia o resimt cu privire la datele lor personale.

Tabelul 5.4 Percepţia asupra calităţii cursurilor la nivel general

Scoruri/ Scores Nr./ No. Afirmaţie/ Statement

Eij Pij Pij-Eij 1 Spaţiul în care se derulează cursul trebuie să aibă un aspect plăcut atât în interior cât şi la

exterior/ Space where courses are held must have a pleasing appearance both inside and out 6,36 6,43 0,07

2 Utilităţile şi dotările de care dispune spaţiul trebuie să fie atractive şi funcţionale/ Utilities and facilities of the space must be attractive and functional 6,53 6,53 0,00

3 Personalul trebuie sa fie bine pregătit profesional/ Staff must be well trained 6,86 6,69 -0,17

4 Materialele de promovare folosite trebuie să fie atrăgătoare şi convingătoare/ The promotion materials should be attractive and convincing 6,67 6,52 -0,15

5 Unitatea de învăţământ să îşi respecte angajamentele făcute/ The services providers should their commitments made 6,81 6,72 -0,09

6 Personalul trebuie să prezinte interes pentru rezolvarea problemelor apărute în orice moment al derulării cursurilor/ Staff should be interested in solving the problems at any time during the courses

6,79 6,65 -0,14

7 Serviciile trebuie să fie adaptate din primul moment astfel încât să nu necesite schimbarea acestora/ Services must be adequate from first time so you do not need to change them 6,56 6,53 -0,03

8 Serviciile trebuie să fie oferite în termenul stabilit/ Services must be provided in time 6,75 6,65 -0,10

9 Personalul trebuie să ofere informaţii fără erori, iar evidenţa serviciilor să fie corect realizată/ Staff should provide information without errors, and records are properly kept 6,84 6,66 -0,17

10 Personalul auxiliar trebuie să ofere informaţii corecte cu privire la termenele în care serviciile sunt prestate/ Staff should provide accurate information about the time when the services are performed

6,72 6,62 -0,09

11 Personalul trebuie să asigure rezolvarea promptă a problemelor apărute/ Staff must ensure prompt resolution of problems arising 6,80 6,67 -0,14

12 Personalul trebuie să aibă amabilitate şi bunăvoinţă în ajutarea cursanţilor/ Staff must have kindness and courtesy in helping students 6,85 6,68 -0,18

13 Personalul trebuie să ofere întotdeauna un răspuns adecvat la întrebările cursanţilor/ Staff must always offer an adequate response to the questions students 6,82 6,67 -0,15

14 Personalul trebuie să inspire încredere cursanţilor/ Staff must inspire trust the students 6,84 6,64 -0,20

15 Cursanţii trebuie să se simtă în siguranţă când utilizează serviciile oferite, inclusiv în ceea ce priveşte securitatea documentelor şi a altor informaţii ale cursantului asigurate de unitatea de învăţământ/ Students need to feel safe when they use the services, including the security of documents and other information provided by the school student

6,79 6,60 -0,20

16 Personalul trebuie să fie amabil cu participanţii la cursuri/ Staff must be nice to course participants 6,87 6,73 -0,14

17 Personalul trebuie să fie competent în rezolvarea problemelor apărute/ Staff must be competent in resolving problems arising 6,84 6,69 -0,14

18 Personalul trebuie să acorde atenţie fiecărui cursant în parte/ Staff should given attention to each student 6,53 6,46 -0,07

19 Programul de derulare a cursurilor trebuie să fie convenabil pentru toţi cursanţii astfel încât serviciile oferite să fie suficient de flexibile pentru a se potrivi cu programul participanţilor/ Program of courses must be convenient for all students so that services are sufficiently flexible to accommodate program participants /

6,60 6,35 -0,25

20 Personalul trebuie să acorde atenţie individuală cursanţilor, trebuie să prezinte diverse opţiuni pentru o anumită întrebare, cursantul trebuie să poată contacta repede şi uşor personalul/ Staff should given to individual the students must present various options for a particular question, the student must be able to quickly and easily contact staff

6,50 6,42 -0,08

21 Personalul trebuie să fie profund interesat de cunoaşterea problemelor clientului şi să asculte problemele acestora pentru a le oferi soluţii adecvate/ Staff should be profoundly interested in knowing customer problems and listen to their problems to provide adequate solutions

6,60 6,48 -0,12

22

Personalul trebuie să înţeleagă cerinţele specifice ale fiecărui cursant, să recunoască fiecare cursant după nume şi să asigure calitatea serviciilor la costul cerut de fiecare cursant în parte/ Staff must understand the specific needs of each student, to recognize each student by name and ensure quality services at cost required for each student

6,42 6,38 -0,04

Media/ Average 6,70 6,58 -0,12 Notă: Eij – aşteptările pentru afirmaţia i din dimensiunea j; Pij – percepţia pentru afirmaţia i din dimensiunea j; Note: Eij – the expectation for statement i from dimension j; Pij – the perception for statement i from dimension j; Sursa: calcule proprii pe baza datelor culese; Source: own computation based on field data


27

Elementul care a întrunit pe deplin aşteptările cursanţilor este cel referitor la spaţiile şi utilităţile folosite, cu toate că pe alocuri, sala în care s-au desfăşurat cursurile a fost considerată neadecvată (Vatra Dornei). Un scor mai aproape de valoarea de satisfacţie a fost înregistrat în cazul modului de adaptare a cursurilor la nivelul de pregătire al cursanţilor (afirmaţia 7) nefiind nevoie de modificarea structurii acestora, cu toate că anumite categorii profesionale au considerat calitatea şi cantitatea informaţiilor oferite ca fiind necorespunzătoare intereselor lor.

5.2.3. Estimarea utilităţii cursurilor Estimarea utilităţii cursurilor de antreprenoriat al căror impact este analizat relevă

faptul că participanţii nu consideră toate cursurile ca având aceeaşi utilitate. Apare o contradicţie între opiniile respondenţilor referitoare la utilitatea cursurilor

la care au participat anterior acestor cursuri (în cadrul subcapitolului 5.1.1.). Se păstrează un nivel ridicat de utilitate a cursurilor de planificare de afaceri sau de marketing, considerate a fi folositoare şi foarte folositoare de peste 85% dintre respondenţi, dar se observă acordarea unei importanţe deosebite cursurilor mai tehnice, care au fost evitate anterior.

5.3. PERCEPŢIA ASUPRA BENEFICIILOR CURSURILOR

Având în vedere obiectivul acestei cercetări, efectele reale pe care le-au avut

cursurile de instruire asupra participanţilor şi asupra spiritului antreprenorial al acestora, a fost analizată percepţia pe care o au respondenţii asupra beneficiilor pe care le-au obţinut în urma participării la cursurile de calificare.

Tabelul 5.6 Percepţia asupra beneficiilor cursurilor a respondenţilor la nivel general

Avantaje/ Benefits

1 %

2 %

3 %

4 %

5 %

Medie/ Average

Eroare standard/ Standard Error

NR/ NA

Mi-a sporit veniturile/ It increased my revenue 9,80 11,30 25,80 17,00 35,10 3,57 1,336 1,00M-au ajutat să pornesc o afacere/ It helped to start a business 12,90 11,30 21,60 18,00 34,5 3,51 1,406 1,50

M-au determinat să iniţiez o afacere/ I was determined to start a business 25,80 17,50 21,10 13,90 21,10 2,87 1,490 1,50

Mi-au sporit şansele să îmi găsesc un loc de muncă mai bun/ I have increased my chances to find a better job

19,10 13,40 21,60 18,10 26,80 3,2 1,463 1,00

Mi-au sporit încrederea în mine/ I have increased confidence in myself 47,40 28,90 16,00 5,20 2,60 1,87 1,029 0,00

M-au ajutat la creşterea productivităţii la locul de muncă/ It helped to increase productivity at work 23,20 22,70 21,10 14,40 17,00 2,79 1,406 1,50

M-au ajutat la creşterea gradului de satisfacere a clienţilor/ It helped to increase the customer satisfaction

22,20 26,80 21,10 9,30 20,10 2,78 1,423 0,50

M-au ajutat la reducerea greşelilor în activitatea curentă/ It helped to reduce errors in current activity 34,50 32,00 15,50 6,70 10,80 2,27 1,299 0,50

Notă: NR = non-răspuns, 1 – total de acord, 5 – dezacord total Note: NA = no answer, 1 – total agree, 5 – total dezagre

S-a constatat că, în general, respondenţii au avut o atitudine mai degrabă moderată asupra beneficiilor participării la cursuri, singurul aspect care a fost privit ca o consecinţă imediată de aproape jumătate dintre participanţi este faptul că respondenţii au simţit că


28

participarea la cursuri le-a adus un plus de încredere în forţele proprii. În fapt, peste 90% dintre respondenţi au fost de acord (în totalitate sau parţial) cu această afirmaţie. 5.4. FACTORII DE INFLUENŢĂ ASUPRA PERCEPŢIEI CALITĂŢII CURSURILOR

DE CALIFICARE PROFESIONALĂ

5.4.1. Influenţa sexului respondenţilor Testând legătura dintre sexul respondenţilor şi „Claritatea modului de transmitere

a informaţiilor” a fost observat faptul că valoarea Hi-pătrat calculată (14,58) este mai mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică (13,27) pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 99% şi 4 grade de libertate (Tabelul 5.10). Ipoteza nulă se respinge, între cele două variabile existând o legătură semnificativă. Astfel se poate aprecia, pe baza coeficientului lui Pearson, faptul că între cele două variabile există o legătură de intensitate redusă, persoanele de sex feminin apreciind mai favorabil claritatea şi modul de transmitere a informaţiilor. Valoarea coeficientului de corelaţie întăreşte această afirmaţie, evidenţiind faptul că între cele două variabile există o legătură inversă de intensitate redusă. Astfel calculând coeficientul determinaţiei liniare se poate constata că în nici 2 din 100 de cazuri, sexul nu influenţează percepţia asupra clarităţii modului de transmitere a informaţiilor (Mureşan et. al, 2012).

Tabel 5.10 Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii între sex şi percepţia clarităţii

Prag de semnificaţie/ Significance level 0,05 0,01 0,001

CHITEST (valoarea Sig)/ Sig. value 0,005 *

Grade de libertate/ Degree of freedom 4,0000

CHIINV (Chi teoretic)/ theoretical value 9,487729 13,2767 18,46683

CHIINV (Chi calculat)/ compute value 14,58

Coeficientul Pearson/ Pearson coefficient 0,264

Coeficientul de corelaţie/ Correlation coefficient -0,134

O altă ipoteză emisă a fost: „Sexul nu influenţează percepţia asupra utilităţilor

informaţiilor oferite”. În urma testării ipotezei cu ajutorul testului Hi-pătrat ipoteza nulă a fost respinsă. Valoarea Hi-pătrat calculată (14,12) este mai mare decât valoarea teoretică (13,27) pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 99% şi 4 grade de libertate, între cele două variabile existând o legătură distinct semnificativă de intensitate redusă (Tabel 5.13). La fel ca şi în cazul anterior persoanele de sex feminin percep informaţiile oferite ca fiind mai utile, decât persoanele de sex masculin.

Valoarea coeficientului de corelaţie (-0,237) indică existenţa unei legături inverse de intensitate redusă (Tabel 5.13). Astfel în 5,7% din cazuri sexul respondenţilor influenţează percepţia acestora asupra utilităţii informaţiilor primite în urma participării la diferite cursuri de formare profesională.


29

Tabel 5.13 Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii între sex şi utilitatea informaţiilor


CHITEST (valoarea Sig)/ Sig. value 0,006 **






În ceea ce priveşte legătura dintre sexul respondenţilor şi programul de desfăşurare

a cursurilor de calificare profesională, s-a constatat faptul că între cele două variabile există o legătură foarte intensă (Tabel 5.16), valoarea Hi-pătrat calculată (19,87) fiind mai mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 0,1% şi 4 grade de libertate. Valoarea coeficientului lui Pearson (0,305) indică o legătură de intensitate medie între cele două variabile. Acest lucru poate fi explicat prin prisma faptului ca ponderea persoanelor de sex masculin care sunt antreprenori sau manageri este de 36,20%, în timp ce ponderea persoanelor de sex feminin care se încadrează în aceste categorii profesionale este de 19,20%. Astfel pentru persoanele de sex masculin timpul reprezintă o resursă mai limitată, fiind angrenaţi în diverse activităţi pe parcursul unei zile de muncă. Coeficientul de corelaţie (Tabelul 5.16) indică existenţa unei legături inverse de intensitate redusă între cele două variabile.

Tabel 5.16 Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii între sexul respondenţilor şi programul de

desfăşurare a cursurilor Prag de semnificaţie/ Significance level 0,05 0,01 0,001

CHITEST (valoarea Sig)/ Sig. value 0,0005 ***




Coeficientul Pearson/ Pearson coefficient 0,305 Coeficientul de corelaţie/ Correlation coeficient -0,287

Ipoteza nulă: „Sexul nu influenţează aprecierea cantităţii/conţinutului informaţiilor

oferite” se respinge. Valoarea Hi-pătrat teoretică (9,49) pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95% şi 4 grade de libertate este mai mică decât valoarea Hi-pătrat calculată (11,42), de unde rezultă că între cele două variabile există o legătură semnificativă, dar de intensitate redusă, coeficientul lui Pearson având valoarea (0,238). Acest fenomen poate fi explicat prin profilul respondenţilor în funcţie de sex privind nivelul de educaţie şi participarea anterioară la cursurile de calificare profesională.


30

Tabel 5.22 Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii




CHIINV (Chi teoretic)/ theoretical value 9,49 13,28 18,47 CHIINV (Chi calculat)/ compute value 11,42 Coeficientul Pearson/ Pearson coefficient 0,238

Coeficientul de corelaţie/ Correlation coefficient -0.196

5.4.2. Influenţa venitului respondenţilor Analizând legătura dintre venit şi percepţia asupra calităţii cursurilor prin prisma

celor opt afirmaţii, a fost constatat faptul că venitul respondenţilor influenţează nivelul de percepţie asupra „Calităţii informaţiilor oferite”. Valoarea Hi-pătrat calculată (27,51) pentru o probabilitate de eroare de 5% şi 16 grade de libertate este mai mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică (26,29), astfel ipoteza nulă se respinge, între cele două variabile existând o legătură semnificativă. Pe măsură ce venitul respondenţilor creşte, percepţia asupra calităţii informaţiilor oferite, scade (Tabel 5.25). Acest fenomen poate fi explicat prin faptul că resursele financiare suplimentare oferă respondenţilor posibilitatea de a participa şi accesa diferite categorii de informaţii care să le asigure un grad de instruire mai ridicat.




Grade de libertate/ Degree of freedom 16




Coeficientul de corelaţie/ Correlation coefficient 0,205

Ipoteza nulă a fost respinsă şi în cazurile: „Venitul nu influenţează calitatea şi pregătirea activităţilor desfăşurate” şi „Venitul nu influenţează accesibilitatea la cursurile de formare profesională”. În cel de al doilea caz s-a constatat că persoanele cu venituri mai reduse apreciază mult mai favorabil gradul de accesibilitate, acest fapt poate fi explicat prin existenţa numărului mare de programe de dezvoltare a resurselor umane derulate în ultima perioadă, care se adresează în principal grupurilor vulnerabile.


31



CHITEST (valoarea Sig)/ Sig. value 0,0003 ***


CHIINV (Chi teoretic)/ theoretical value 26,29 31,99 39,25 CHIINV (Chi calculat)/ compute value 42,06



Pe măsură ce nivelul venitului creşte şi aprecierea asupra calităţii şi pregătirea activităţilor desfăşurate este mai favorabilă. Organizarea a fost unul dintre aspectele pozitive cel mai amintit de către participanţii la cursurile de formare profesională. Acest fapt este confirmat şi de valoarea coeficientului de corelaţie (Tabelul 5.31).








5.4.3. Influenţa categoriei de apartenenţă În ceea ce priveşte influenţa categoriei de apartenenţă asupra percepţiei calităţii cursurilor de formare profesională cu ajutorul celor opt afirmaţii, ipoteza nulă a fost respinsă în cazul afirmaţiilor 1, 4, 7 (afirmaţiile se regăsesc în cadrul întrebării nr. 10 din chestionar). În cazul primei afirmaţii, căreia îi corespunde ipoteza: „Categoria de apartenenţă nu influenţează percepţia calităţii informaţiilor primite”, valoarea Hi-pătrat teoretică (21,02) pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95% şi 12 grade de libertate, este mai mică decât valoarea calculată (24,95), astfel ipoteza nulă se respinge, între cele două variabile existând o legătura semnificativă (Tabel 5.32). Coeficientul lui Pearson (0, 338) indică o legătură de intensitate medie între cele două variabile. Astfel, cu cât resursele financiare implicate în derularea afacerii sunt mai ridicate şi cu cât cei chestionaţi sunt mai implicaţi în managementul organizaţiei, şi percepţia asupra calităţii informaţiilor oferite este mai redusă, fapt ce se poate explica prin adaptarea cursurilor la un nivel mediu şi accesibil tuturor.


32

Tabel 5.32 Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii între categorie şi percepţia calităţii


CHITEST (valoarea Sig)/ Sig. value 0,01 * Grade de libertate/ Degree of freedom 12





Ipoteza nulă „Categoria de apartenenţă nu influenţează percepţia asupra programului de desfăşurare a cursurilor” a fost respinsă. Valoarea Hi-pătrat calculată (21,80) este mai mică decât valoarea Hi-pătrat teoretică (21,02) pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95% şi 12 grade de libertate. Între cele două variabile există o legătură semnificativă de intensitate medie, coeficientul lui Pearson având valoarea de (0,318). Se poate observa (Tabelul 5.33) că între cele două variabile există o legătură inversă, astfel pentru cei care ocupă funcţii de conducere programul de desfăşurare al cursurilor a fost considerat a fi unul nu tocmai cel mai favorabil.

Tabel 5.33 Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii între categorie şi programul cursurilor







Între categoria de apartenenţă şi cantitatea/conţinutul de informaţii oferit există o legătură distinct semnificativă. Valoarea Hi-pătrat calculată (32,16) fiind mai mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică (26,21) pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 99% şi 12 grade de libertate. Şi în acest caz cei care apreciază cantitatea şi conţinutul informaţiilor la un nivel calitativ inferior sunt managerii, urmaţi de către antreprenori. Se poate observa (Tabelul 5.34) că între cele două variabile există o legătură inversă. Cei care sunt antreprenori sau simpli angajaţi au apreciat ca fiind mult mai folositoare informaţiile oferite de către lectori decât cei care ocupă funcţii de conducere. Acest fapt este întărit şi de valoarea coeficientului de corelaţie din Tabelul 5.32.


33

Tabel 5.34 Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii între categorie şi conţinutul cursurilor


CHITEST (valoarea Sig)/ Sig. value 0,001 **





Coeficientul de corelaţie/ Correlation coeffcient -0,129

5.4.4. Influenţa nivelului de educaţie În ceea ce priveşte influenţa nivelului de educaţie asupra estimării nivelului

calitativ prin prisma celor opt afirmaţii, s-a constat că între acestea nu există o legătură asupra percepţiei calităţii cursurilor de care au beneficiat. Respingerea ipotezelor în aceste situaţii se poate explica prin omogenitatea grupului, privită din prisma nivelului de educaţie. Aşa cum a fost subliniat anterior, majoritatea respondenţilor fac parte din categoria celor cu studii universitare, de unde se poate deduce că aceştia au acumulat deja un anumit bagaj de cunoştinţe, care le-a permis o evaluare unitară în ceea ce priveşte atributele privind calitatea serviciilor de care au beneficiat. O altă explicaţie, în acest sens, poate fi buna pregătire a celor care au susţinut cursurile şi gradul mare de adaptabilitate a acestora la nivelul grupului şi a nevoilor acestuia.


34

CONCLUZII

CONTRIBUŢII PROPRII

În vederea realizării obiectivului principal, activitatea de cercetare a impus îndeplinirea obiectivelor secundare, a căror rezultate s-au materializat în fundamentarea concluziilor finale. În acest sens, autorul şi-a adus contribuţia în cunoaşterea domeniului studiat prin:

1. Examinarea profundă, analitică şi metodică a bazelor de date naţionale şi internaţionale ce conţin informaţii despre istoricul, situaţia actuală şi tendinţele principalilor indicatori ai activităţii economice, ai fenomenelor sociale şi cele educaţionale la nivel naţional, regional, dar şi local. Pentru aceasta au fost selectate cele mai importante surse de documentare generale şi specifice care au fost utilizate pentru actualizarea şi, implicit, determinarea tendinţelor indicatorilor determinaţi anterior în cadrul studiului de diagnoză realizat în anul 2010, a cărui informaţii au constituit baza de comparaţie pentru actuala cercetare.

2. Analiza documentelor internaţionale, naţionale, regionale şi locale cu scopul determinării informaţiilor actuale asupra aspectelor ce influenţează mediul economic, per ansamblu, dar şi cel antreprenorial, în mod special. Informaţiile obţinute au făcut obiectul analizei şi interpretării ştiinţifice pe baza cărora s-au fundamentat concluziile şi recomandările din cadrul acestui demers ştiinţific.

3. Actualizarea informaţiilor privind determinarea comparativă a specificităţilor celor patru regiuni incluse în arealul cercetării: Regiunea Centru, Regiune Muntenia Sud, Regiunea Nord-Est şi Regiunea Nord-Vest.

4. Identificarea şi actualizarea caracteristicilor determinante ale celor patru judeţe care au făcut obiectul cercetării în teren: Argeş, Bistriţa-Năsăud, Mureş şi Suceava.

5. Actualizarea descrierii mediului de afaceri şi a oportunităţii de dezvoltare a acestuia în toate cele 18 localităţi urbane cu mai puţin de 50.000 de locuitori: Reghin, Sovata, Miercurea Nirajului, Iernut, Târnăveni, Curtea de Argeş, Câmpulung, Topoloveni, Mioveni, Ştefăneşti, Costeşti, Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Rădăuţi.

6. Adaptarea originală a instrumentului de cercetare cunoscut sub denumirea de SERVQUAL, care reprezintă un instrument de măsurare a calităţii serviciilor de către consumatori. Acest instrument complex de lucru este în măsură să ofere informaţiile necesare analizelor care să fundamenteze concluziile privind efectele reale ale programelor de instruire asupra grupului ţintă (percepţia acestora supra utilităţii cursurilor, modul în care şi-au schimbat percepţia supra implicării în mediul de afaceri în urma participării la cursuri şi nu numai) şi oportunităţile de dezvoltare ale antreprenoriatului.

7. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea unui studiu de impact socio-economic în vederea aprecierii impactului activităţilor desfăşurate în cadrul implementării proiectului în ce priveşte dezvoltarea culturii antreprenoriale şi a spiritului antreprenorial al membrilor grupului ţintă. Derularea studiului de impact a impus: stabilirea obiectivului general, şi, pe baza acestuia, a obiectivelor secundare implicite; studiul analitic şi comprehensiv a surselor statistice de informare asupra mediului de afaceri naţional, regional şi local; stabilirea dimensiunii şi componenţei eşantionului pe baze ştiinţifice;


35

determinarea tehnicilor şi a procedeelor de derulare a anchetei în teren; fundamentarea şi crearea instrumentelor de lucru; crearea, instruirea şi repartizarea sarcinilor în cadrul echipei de anchetatori; desfăşurarea anchetei pilot şi, pe baza rezultatelor acesteia, adaptarea chestionarului; determinarea calendarului de desfăşurare a anchetei pe baza graficului GANTT; culegerea datelor; determinarea structurii bazei de date; codificarea informaţiilor; predarea chestionarelor şi a bazei de date individuale de către operatori şi validarea informaţiilor; prelucrarea datelor; analiza şi interpretarea informaţiilor; redactarea concluziilor pe baza interpretării rezultatelor.

8. Fundamentarea, pe baza analizei comparative, a rezultatelor documentării şi a anchetei asupra populaţiei ţintă, a consideraţiilor finale privind eficienţa cursurilor de instruire derulate, precum şi impactul implementării proiectului în dezvoltarea culturii antreprenoriale în zonele de intervenţie ale proiectului şi asupra altor actori locali care sprijină şi contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului.

9. Formularea, pe baza analizării rezultatelor şi, implicit, a concluziilor fundamentate, a unor propuneri viabile care să conducă la optimizarea instruirii în domeniul antreprenorial, atât pentru mediul de afaceri şi spiritul antreprenorial în general, cât şi pentru potenţialii beneficiari, în mod special.

CONSIDERAŢII FINALE

Derularea etapelor cercetării şi rezultatele obţinute în demersul realizării obiectivelor propuse permit formularea fundamentată de consideraţii finale, cu certă valoare teoretică şi practică, referitoare la determinarea caracteristicilor sociale, economice şi demografice din cadrul regiunilor şi localităţilor studiate, dar mai ales la evaluarea concretă a impactului programelor de instruire derulate în domeniul antreprenoriatului.

1. Prin analiza mediului economic studiat, s-a observat că ultimii doi ani care au

trecut de la derularea studiului de diagnoză nu au fost în măsură să aducă îmbunătăţiri mediului de afaceri. Efectele recesiunii şi ale crizei economice s-au răsfrânt şi asupra arealului analizat, investiţiile în domeniu, atât publice cât şi private nefiind suficiente pentru a acoperi nevoile. De asemenea, se poate observa că autorităţile locale nu au dispus de resursele necesare şi nici nu se poate observa o strategie coerentă de contracarare eficientă a consecinţelor negative ale deprecierii situaţiei economice din comunităţile studiate. În aceste situaţii, nevoia de calificare a persoanelor în domeniul antreprenoriatului, atât prin prisma necesităţii dezvoltării mediului de afaceri actual, cât şi a disponibilităţii persoanelor de a participa la cursuri şi de a valorifica, ulterior, cunoştinţele dobândite, a fost cu atât mai stringentă.

2. Ca o primă consideraţie se remarcă, cu certitudine, calitatea cursurilor de

instruire de care a beneficiat grupul ţintă. Se poate afirma că respondenţii au beneficiat de cursuri de pregătire în domeniul antreprenoriatului, care s-au dovedit a fi în primul rând utile, în mod clar furnizate pe baza unor metode de predare adecvate, având un conţinut adecvat atât ca şi cantitate cât şi din punctul de vedere a calităţii curriculei ce le-a fost pusă la dispoziţie de către lectori. Considerentele care vin în sprijinul acestei afirmaţii sunt diverse:


36

- s-a putut observa că în rândul respondenţilor aspectul considerat a fi cel mai important în cadrul cursurilor este reprezentat de către competenţa personalului şi capacitatea acestuia de a asigura serviciul promis în condiţiile promise, majoritatea lor identificând această dimensiune ca fiind cea mai importantă. Acest fapt nu este surprinzător având în vedere particularităţile serviciului prestat, şi anume că în urma prestării acestui serviciu beneficiarii dobândesc noi cunoştinţe şi dobândesc noi abilităţi;

- la polul opus cel mai puţin important aspect considerat de către respondenţi este cel referitor la elementele tangibile (facilităţile serviciilor, echipamentele, modul de prezentare a personalului, precum şi la materialele folosite în comunicarea cu clienţii –broşuri, pliante, afişe, bannere etc.), dar cu toate acestea acest aspect nu trebuie neglijat, având în vedere ultimele noutăţi folosite în procesul de predare-învăţare, care de cele mai multe ori contribuie la susţinerea şi întregirea imaginii de ansamblu a serviciului;

- în jur de două treimi dintre cei chestionaţi au avut o părere „foarte bună” despre calitatea cursurilor de care au beneficiat. Mai mult, peste 85% dintre respondenţi au avut o opinie fermă, remarcând o calitate „foarte bună” şi „bună” pentru fiecare dintre afirmaţiile luate în considerare. Singura afirmaţie pentru care ponderea aprecierii unei calităţi „foarte bune” a reunit mai puţin de jumătate dintre respondenţi a fost cea referitoare la gradul de accesibilitate a cursurilor de calificare profesională şi are la bază motivaţiile legate de lipsa timpului, a resurselor financiare şi a logisticii proprii;

- elementul care a întrunit pe deplin aşteptările cursanţilor este cel referitor la spaţiile şi utilităţile folosite, cu toate că pe alocuri, sala în care s-au desfăşurat cursurile a fost considerată neadecvată (Vatra Dornei);

- satisfăcător a fost şi modul de adaptare a cursurilor la nivelul de pregătire al cursanţilor, care a fost, în mare măsură adaptată cerinţelor beneficiarilor. Având în vedere neomogenitatea, din punct de vedere al pregătirii profesionale, al nivelului de studiu şi al experienţei grupurilor de studiu, cei care au dobândit anterior o parte dintre informaţiile predate au considerat calitatea şi cantitatea informaţiilor oferite ca nefiind întrutotul corespunzătoare intereselor lor;

- programul de studii (stricteţea şi durata acestuia) a fost, de asemenea, unul dintre elementele care a reunit abia 50 de răspunsuri apreciate ca având o calitate „foarte bună”, aspect care vine în completarea celui anterior. În fapt, acest aspect reprezintă un aspect pozitiv referitor la respectarea riguroasă a cerinţelor lectorilor în ceea ce priveşte condiţiile de derulare a cursurilor, deşi este privit de către unii cursanţi ca fiind un element de constrângere şi nu de normalitate. În fapt şi metoda SERVQUAL a relevat faptul că cea mai mare nemulţumire a acestora făcând referire la programul de derulare al cursurilor;

3. În urma studiului efectuat, a fost observat impactul pozitiv asupra beneficiarilor

pe care l-a avut derularea cursurilor de instruire: - cursurile au fost astfel create încât să răspundă nevoilor actuale ale forţei de

muncă: întocmirea unui plan de afaceri şi a unui plan de marketing, analizarea performanţelor financiare a unei firme, analiza proiectului de investiţii al unei firme, negociere, managementul comunicării, managementul conducerii;

- apare o modificare în opiniile respondenţilor referitoare la utilitatea cursurilor la care au participat anterior acestor cursuri. La cursurile anterioare s-a observat reticenţa faţă de cursurile tehnice – analiza performanţelor financiare ale unui IMM, analiza


37

proiectului de investiţii a unui IMM – care implică deţinerea unui bagaj de cunoştinţe specifice anterioare şi o abordare statistico-matematică a fenomenelor economice, fapt care nu este la îndemâna tuturor, dar şi faţă de cele considerate a fi apanajul structurilor de conducere (arta negocierii, managementul conducerii, managementul comunicării). În urma derulării cursurilor din cadrul proiectului al cărui impact este analizat, s-a remarcat că, deşi se păstrează un nivel ridicat de utilitate a cursurilor de planificare de afaceri sau de marketing, considerate a fi folositoare şi foarte folositoare de peste 85% dintre respondenţi, se observă acordarea unei importanţe deosebite cursurilor mai tehnice, care au fost evitate anterior;

- cel mai folositor curs (considerat a fi „foarte folositor” de aproape 3 din 4 cursanţi) este considerat cel referitor la proiectului de investiţii a unui IMM, dar şi cel care oferă informaţii privind modul de analiză a performanţelor financiare a unui IMM, pe care 80% dintre respondenţi îl estimează a fi folositor şi foarte folositor. Motivaţiile sunt diverse, pornind de la faptul că, aşa cum a fost determinat anterior, participanţii la alte cursuri din domeniul antreprenoriatului au considerat a fi mai folositor să participe la cursuri complementare. Pe de altă parte, oportunitatea accesării fondurilor nerambursabile, care implică depunerea unui proiect de investiţii şi apoi analiza sa continuă pe parcursul implementării, a conştientizat potenţialii beneficiari asupra importanţei pregătirii în domeniu;

- de remarcat este şi importanţa deosebită acordată artei negocierii, care poate fi privită prin prisma faptului că negocierea în cadrul afacerilor (cu băncile, partenerii de afaceri, celelalte nivele ierarhice din cadrul instituţiei) a devenit mai importantă, mai ales în această perioadă în care resursele financiare, umane şi de timp sunt mai limitate;

- un element de interes prezintă şi gradul înalt de necunoaştere a utilităţii unor cursuri, în special a celor legate direct de activitatea managerială în relaţiile cu subalternii. Astfel, aproape jumătate dintre respondenţi nu au o opinie referitor la cursul de „Managementul conducerii”, şi mai mult de o treime în ceea ce priveşte „Managementul Comunicării”. Motivaţia acestei opinii provine din imposibilitatea estimării utilităţii prin prisma lipsei de experienţă în domeniul managementului, dar şi din lipsa de interes pentru ocuparea în viitor a unor funcţii şi posturi de conducere;

- ca o primă constatare, se poate observa că, în general, respondenţii au avut o atitudine mai degrabă moderată asupra beneficiilor participării la cursuri, singurul aspect care a fost privit ca o consecinţă imediată de aproape jumătate dintre participanţi este faptul că respondenţii au simţit că participarea la cursuri le-a adus un plus de încredere în forţele proprii. În fapt, peste 90% dintre respondenţi au fost de acord (în totalitate sau parţial) cu această afirmaţie;

- mai puţin optimiste sunt afirmaţiile în momentul în care se face referire la avantajele imediate, palpabile: sporirea veniturilor şi intenţia de a demara o afacere, unde doar un sfert dintre participanţi au avut o opinie favorabilă, peste medie, în timp ce mai mult de o treime afirmă că sunt în total dezacord cu aceste afirmaţii. Acest aspect poate fi explicat prin faptul că beneficiile participării la cursuri sunt vizibile pe o perioadă mai lungă de timp decât cea care a trecut de la încheierea cursurilor;

- unul dintre beneficiile urmărite cu precădere în cadrul studiului de impact asupra eficienţei şi a eficacităţii cursurilor de instruire în domeniul antreprenoriatului o reprezintă sporirea interesului beneficiarilor de a se implica activ în mediul economic, prin ieşirea din zona de siguranţă şi demararea unei afaceri prin care să valideze


38

informaţiile, cunoştinţele şi abilităţile dobândite. Cu toate acestea, răspunsul pozitiv a unei treimi dintre beneficiarii cursurilor este un semnal pozitiv ce indică trendul ascendent al acestei intenţii. Având în vedere că, la nivelul aceleaşi zone studiate, intenţia de implicare în antreprenoriat a fost în anul 2010 de doar 20% – conform studiului de diagnoză al proiectului – se poate remarca influenţa pozitivă benefică a cursurilor de instruire în domeniul antreprenoriatului asupra beneficiarilor;

- s-a observat că persoanele de sex feminin, mai puternic afectate de situaţia negativă de pe piaţa muncii, au apreciat mai favorabil claritatea şi modul de transmitere a informaţiilor, au perceput informaţiile oferite ca fiind mai utile; în schimb pentru persoanele de sex masculin programul cursurilor a fost o constrângere mai mare, timpul reprezentând pentru aceştia o resursă mai limitată, fiind angrenaţi în diverse activităţi pe parcursul unei zile de muncă;

- s-a remarcat faptul că pe măsură ce venitul respondenţilor creşte, percepţia asupra calităţii informaţiilor oferite, scade. Acest fenomen poate fi explicat prin faptul că resursele financiare suplimentare oferă respondenţilor posibilitatea de a participa şi accesa diferite categorii de informaţii care să le asigure un grad de instruire mai ridicat. Mai mult, persoanele cu venituri mai reduse apreciază mult mai favorabil gradul de accesibilitate, acest fapt poate fi explicat prin existenţa numărului mare de programe de dezvoltare a resurselor umane derulate în ultima perioadă, care se adresează în principal grupurilor vulnerabile.

CONTINUAREA ACTIVITĂŢII

Chiar şi după finalizarea instruirii în domeniul antreprenoriatului, cunoştinţele şi

abilităţile dobândite în cadrul acesteia vor continua să aibă efecte pozitive asupra grupului ţintă. Pe termen scurt va fi de dorit continuarea oferirii de cursuri de pregătire în domeniul antreprenoriatului, îngemănate cu suportul necesar dobândirii de abilităţi prin activităţi practice (stagii de pregătire în cadrul firmelor specializate, ateliere de lucru moderate de persoane care au avut succes în antreprenoriat etc.). Pe termen mediu, alături de organizarea unor alte sesiuni de instruire care să le ofere posibilitatea cursanţilor de a rememora şi de a actualiza informaţiile şi cunoştinţele dobândite, ar trebui studiate fenomenele care se manifestă în mediul social, economic, politic şi legislativ şi, pe baza acestora, să se adapteze noi cursuri care să vină în întâmpinarea nevoilor de la momentul respectiv, dar şi a celor anticipate.


39

BIBLIOGRAFIE

1. Alexa, Camelia I.; F.H. Arion; Iulia C. Mureşan, 2012a, Trends and realities of the Romanian entrepreneurship, Lucrări Ştiinţifice – vol. 55, Nr. 2/2012, seria Agronomie

2. Alexa, Camelia I., F.H. Arion; Iulia C. Mureşan, 2012b, Profile of Participants to Training Courses, Bulletin UASMV Horticulture 69(2)/2012, pg. 9-15

3. Alexa, Camelia I., F.H. Arion; Iulia C. Mureşan, 2012c, Difficulties of Measuring the Effects of Entrepreneurial Training, Bulletin UASMV Horticulture 69(2)/2012, pg. 360-361

4. Andreica, Ileana şi Camelia Alexa, 2012, Enterprise Profitability Recorded in Profit and Loss Account, Bulletin UASMV Horticulture 69(2)/2012, pg. 25-30

5. Arion, F.; Iulia C. Mureşan; Camelia I. Alexa; Anamaria E. Vâtcă, 2012, Implications of Trainings’ Participation on the Entrepreneurship, Lucrări Ştiinţifice – vol. 55, Nr. 2/2012, seria Agronomie

6. Arion, F., Iulia Mureşan, Anamaria Vâtcă, 2011a, Study Regarding The Entrepreneurship Professional Training In Romania, Lucrări Ştiinţifice – vol. 54, Nr. 2/2011, seria Agronomie

7. Arion, HF., Iulia C. Mureşan, Lenke Balint, 2011b, Compiling a Visitor Profile in Tarnava Mare Area, Bulletin UASMV Horticulture, 68 (2)/2011, 16-22

8. Alzola, L.M., V.P. Robaina, 2005, SERVQUAL: Its Applicability in Electronic Commerce B2C, The Quality Management Journal 12 (4):46-57

9. Barringer, R., B., R.D. Ireleand, 2006, Entrepreneurship. Successfully Launching New Ventures, New Jersey: Pearson/Prentice Hall

10. Baumol, W., R. E. Litan, C. J. Schramm, 2009, Capitalismul bun, capitalismul rău şi economia dezvoltării şi a prosperităţii, Ed. Polirom, Iaşi: Bucureşti, România

11. Bigné, J.E., C. Martı́nez, MJ. Miquel, L. Andreu, 2003, SERVQUAL Reliability and Validity in Travel Agencies. Ann. Tourism Res. 30(1): 258–262

12. Borza Anca, Crişan, M., Cătălina Silva, O. Bordean, 2009, Antreprenoriat: managementul firmelor mici şi mijlocii: concepte şi studii de caz, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, România

13. Brezuleanu, S., 2005, Management agricol. Teorie şi practică, Ed. Perfornamtica, Iaşi, România

14. Butt MM., EC. de Run, 2010, Private healthcare quality: applying a SERVQUAL model, Int J Health Care Qual Assur. 23 (7):658-673

15. Chiş, Margareta, Anamaria Vâtcă, 2003, Factors influencing the capitalization of the agricol exploitation in Romania. University of Debrecen Centre of Agricultural Sciences - Nemzetközi konferencia - Agrárgazdaság, vidékfejlesztés és agrárinformatika az évezred küszöbén 01-02 april 2003.

16. Roxana Cordoş, Laura Bacali, Adriana Bodea, 2008, Antreprenoriat, Ed. Todesco, Cluj-Napoca, România


40

17. Dobrin, M, A. Tache, A. I. Petrişor, 2010, Development Disparities in the Administrative-Territorial Units in Romania. Hierarchy, Methods, Indicators, Statistical Analysis, în Revista de Statistică nr. 5/2010, pag. 16-26

18. Frunzăverde, Doina, H. Irimia, Venera-Cristina Rîndaşu, 2005, Antreprenoriat: teorie şi practică, Ed. Mirton, Timişoara, România

19. Ghafoor, R. A., F. Ahmed, M. Aslam, 2011, Impact of Training and Development on Organizational Performance, Global Journal of Management and Business Research Volume 11 Issue 7 Version 1.0 July 2011, ISSN: 0975-5853

20. Gibson, J. D., R. H. Usry, L.W. Hass, R. T. Lies, G. E. Moore, 2001, Agribusiness: Management, Marketing, Human Resources Development, Communication and Technology, Interstate Publishing, Inc., Danville, Illinois, USA

21. Hameed, A. �i A. Waheed, 2011, Employee Development and Its Affect on Employee Performance A Conceptual Framework, International Journal of Business and Social Science Vol. 2 No. 13, Special Issue - July 2011

22. Hatten, T., 2009, Small Business Management, 4th Edition, Houghton Miffin Company, USA

23. Horvat, Etelca Anamaria, 2011, Cercetări privind evaluarea nevoii de instruire în vederea dezvoltării mediului de afaceri, Teză de doctorat, USAMV Cluj-Napoca

24. Isaacs, Eslyn, K. Visser, C. Freidrich, P. Brijal, 2007, Entrepreneurship education and training at the Further Education and Training (FET) level in South Africa, South African Journal of Education, Vol 27:613–629

25. Jamil, B. �i Naintara Sarfaraz Raja, 2011, Impact of Compensation, Performance Evaluation and Promotion Practices on Government Employees Performance VS Private Employees Performance, Interdisciplinary Journal of Contemporary Research in Business, Vol. 3, No. 8

26. Kalim, Ayesha, 2009, Women Entrepreneurship The Emerging Workforce in 21st Century: Turning Challenges into Opportunities, Proceedings of 2nd International Conference on Business Management

27. Katsioloudes, M. I., S. Hadjidakis, 2007, International Business. A Global Perspective, Elsevier Inc., Oxford, UK

28. Manole V.; Mirela Stoian; H. Dorobanţu, 2002, Marketing, Editura ASE, Bucureşti, România, ISBN 973-594-007-8

29. Manole, V., Mirela Stoian, 2004, Marketing, Editura ASE, Bucureşti, România, ISBN 973-594-471-5

30. Merce E., C. C. Merce, 2009, Statistică, Paradigme consacrate şi paradigme întregitoare, Cluj-Napoca, România

31. Merce, E., C. C. Merce, Diana Dumitraş, 2010, Prelucrarea statistică a datelor, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, România

32. Merce, E., C. C. Merce, F. H. Arion, 2000, Management general şi agricol, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, România


41

33. Merce, E., Ileana Andreica, F. H. Arion, Cristina Pocol, Dumitraş Diana, 2010, Managementul şi gestiunea unităţilor economice cu profil agricol, Editura Digital Data Cluj, Cluj-Napoca, România

34. Militaru, Gh., 2010, Managementul Serviciilor, Ed. C.H. Beck, Bucure�ti, România, ISBN 978-073-115-822-8

35. Mureşan, Iulia, F. Arion, Anamaria Vâtcă, 2011a, Necessity Of Adapting Professional Training On Social And Economical Realities Of Romania, Lucrări Ştiinţifice – vol. 54, Nr. 2/2011, seria Agronomie

36. Mureşan, Iulia C., F. H. Arion, O. I. Moisescu, 2011b, Estimating the quality of tourist destination in Tarnava Mare Area, The 10th International Symposium Prospects for 3rd Millennium Agriculture, USAMV Cluj-Napoca Bulletin UASMV Horticulture, 68 (2)/2011, 148-155

37. Mureşan, Iulia Cristina, 2011, Analiza calităţii serviciilor turistice rurale în regiunea Târnava Mare, Teză de Doctorat, USAMV Cluj-Napoca, România

38. Mureşan, Iulia C., F.H. Arion, Camelia I. Alexa, Marioara Ilea, 2012, Factors which INFLUENCE the entrepreneurship training perception, Lucrări Ştiinţifice – vol. 55, Nr. 2/2012, seria Agronomie

39. Piţurescu, I., 2003, Iniţierea în antreprenoriat şi dezvoltarea afacerilor, Ed. Arvin Press, Bucureşti, România

40. Pop, M. D., 2004, Cercetări de marketing, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, România

41. Porumb, Elena, 2001, Managementul Resurselor Umane, Ed. Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, România

42. Rees, W. D., 1991, The Skills of Management 3rd Edition, Routlegde, London, UK 43. Saleem, Q., M. Shadid, A. Naseem, 2011, Degree of Influence of Training and

Development on Employees Behavior, International Journal of Computing and Business Research ISSN (Online):2229-6166

44. Scarborough., M., N., L.D. Wilson, W.T. Zimmerer, 2009, Effective Small Business Management. An Entrepreneurial Approach, 9th Edition, New Jersey: Pearson/Prentince Hall

45. Shekarchizadeh, A., A. Rasli, H. Hon-Tat, 2011, SERVQUAL in Malaysian universities: perspectives of international students. Business Process Management Journal. 17(1):67-81

46. Soare., E., 2008, Educaţie antreprenorială: ultima provocare a şcolii, Ed.V&I Integral, Bucureşti, România

47. Stokes., D., R., 2002, Managementul micilor afaceri, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă 48. Stokes., D., Wilson, N., 2006, Small Business Management and Entrepreneurship,

5th edition, London: Thomson Learning 49. Toboşaru, Irina, Ileana Modreanu, M. Piti, 2010, Promovarea educaţiei

antreprenoriale şi oportunităţi de finanţare, Fundaţia Post-Privatizare, http://www.postprivatizare.ro/romana/studiu-promovarea-educatiei-antreprenoriale-si-oportunitati-de-finantare-2/, accesat 07/05/2012


42

50. Zeithaml Valerie A., A. Parasuraman, L. L. Berry, 1990, Delivering Qualiy Service: Balancing Customer Perceptions and Expections, The Free Press A Division of Simon & Schuster Inc., New York, USA

51. Zeithaml A. Valerie, Mary Jo. Bitner, 1996, Services Marketing, The McGraw-Hill, Inc., Singapore, UK

52. ***, 2012, Agenţia Pentru Dezvoltare Regională Centru, http://www.adrcentru.ro, accesat 08/05/2012

53. ***, 2012, Agenţia Pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, http://www.adrnordest.ro, accesat 08/05/2012

54. ***, 2012, Agenţia Pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest, http://www.nord-vest.ro, accesat 08/05/2012

55. ***, 2012, Agenţia Pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, http://www.adrmuntenia.ro, accesat 08/05/2012

56. ***, 2012, Agenţia pentru implementarea proiectelor şi programelor pentru IMM-uri, http://www.aippimm.ro/, accesat 08/05/2012

57. ***, 2012, Buletinul statistic lunar Argeş: Principalii indicatori economico-sociali, în februarie 2012, http://www.insse.ro/cms/rw/pages/buletinStatJud.ro.do, accesat 08/05/2012

58. ***, 2012, Buletinul statistic lunar Bistriţa-Năsăud: Principalii indicatori economico-sociali, în februarie 2012, http://www.insse.ro/cms/rw/pages/buletinStatJud.ro.do, accesat 08/05/2012

59. ***, 2012, Buletinul statistic lunar Mureş: Principalii indicatori economico-sociali, în februarie 2012, http://www.insse.ro/cms/rw/pages/buletinStatJud.ro.do, accesat 08/05/2012

60. ***, 2012, Buletinul statistic lunar Suceava: Principalii indicatori economico-sociali, în august 2010, http://www.insse.ro/cms/rw/pages/buletinStatJud.ro.do, accesat 04/12/2012

61. ***, 2012, Direcţia Judeţeană de Statistică Argeş, http://www.arges.insse.ro, accesat 07/05/2012

62. ***, 2012, Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa-Năsăud, http://www.bistrita. insse.ro, accesat 07/05/2012

63. ***, 2012, Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş, http://www.mures.insse.ro, accesat 07/05/2012

64. ***, 2012, Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, http://www.suceava.insse.ro, accesat 07/05/2012

65. ***, 2012, Doing Business 2012. Making Difference for Entrepreneurs, World Bank Group, http://www.doingbusiness.org/~/media/fpdkm/doing%20business/documents /annual -reports/english/db11-fullreport.pdf, accesat 26/05/2012

66. ***, 2012, Hărţi România, http://hartiromania.celendo.ro, accesat 07/05/2012 67. ***, 2012, Informaţii Firme în România, http://www.firme.info, accesat 07/05/2012 68. ***, 2012, Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc, http://www.campu

lungmoldovenesc.ro, accesat 07/05/2012


43

69. ***, 2012, Primăria Municipiului Câmpulung, http://www.primariacampulung.ro, accesat 07/05/2012

70. ***, 2012, Primăria Municipiului Curtea de Argeş, http://www.primariacurtea dearges.ro, accesat 07/05/2012

71. ***, 2012, Primăria Municipiului Rădăuţi, http://www.primariaradauti.ro, accesat 07/05/2012

72. ***, 2012, Primăria Municipiului Reghin, http://www.primariareghin.ro, accesat 07/05/2012

73. ***, 2012, Primăria Municipiului Târnăveni, http://www.primariatarnaveni.ro, accesat 07/05/2012

74. ***, 2012, Primăria Municipiului Topoloveni, http://www.primariacampulung.ro, accesat 07/05/2012

75. ***, 2012, Primăria Municipiului Vatra Donei, http://www.vatra-dornei.ro, accesat 07/05/2012

76. ***, 2012, Primăria Oraşului Beclean, http://www.primariabeclean.ro, accesat 07/05/2012

77. ***, 2012, Primăria Oraşului Gura Humorului, http://www.primariagh.ro, accesat 07/05/2012

78. ***, 2012, Primăria Oraşului Iernut, http://www.primariaiernut.ro, accesat 07/05/2012 79. ***, 2012, Primăria Oraşului Mioveni, http://www.primariamioveni.ro, accesat

07/05/2012 80. ***, 2012, Primăria Oraşului Năsăud, http://www.primarinasaud.ro, accesat

07/05/2012 81. ***, 2012, Primăria Oraşului Sângeorz-Băi, http://www.singeorz-bai.ro, accesat

07/05/2012 82. ***, 2012, Primăria Oraşului Sovata, http://www.primariasovata.ro, accesat

07/05/2012 83. ***, 2012, Primăria Oraşului Ştefăneşti, http://www.cjarges.ro/stefanesti/ja.asp,

accesat 07/05/2012 84. ***, 2010, Procedura de implementare a Programului pentru dezvoltarea abilităţilor

antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare-START, http://www.aippimm.ro/articol/programe/start2009/adrese_termen_start 2009, accesat 08/05/2012

85. ***, 2010, Programul Tineretul în mişcare, o iniţiativă a Uniunii Europene, http://ec. europa.eu/education/pub/pdf/higher/yom_ro.pdf, accesat 09/05/2012

86. ***, 2010, Programul O uniune a inovării, o iniţiativă a Uniunii Europene, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0546:FIN:ro:PDF, accesat 09/05/2012

87. ***, 2010, Programul O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă, o iniţiativă a Uniunii Europene http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM: 2010:0682:FIN:RO:PDF, accesat 09.05.2012


44

88. ***, 2012, Programul Operaţional Regional 2009-2013, Ministerul Dezvoltării Rurale şi turismului, http://www.mdrt.ro/dezvoltare-regionala/programul-operational-regional -2007-2013/-2975, accesat 07/05/2012

89. ***, 2012, Raportul Comisiei Europene, Entrepreneurship Education at school in Europe, http://europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/135.EN.pdf, accesat în 18.05.2012

90. ***, 2010, Studiu privind situaţia insolvenţelor din România în anul 2009, Coface Romania, CofaceRomania, www.coface.ro/CofacePortal/RO/ro_RO/pages/home/ cine_suntem/StiriSiEvenimente/presa/2010?news=20100511, accesat 09.05.2012

91. ***, 2011, Studiu privind situaţia insolvenţelor din România în anul 2011, Coface Romania, http://www.coface.ro/CofacePortal/RO/ro_RO/pages/home/cine_suntem/ StiriSiEvenimente/StudiisiAnalize?news=st_fal_2012, accesat 07/05/2012

92. ***, 2012, Studiu privind situaţia curentă a întreprinderilor mici şi mijlocii din România, Ediţia 2012, http://www.postprivatizare.ro/romana/wp-content/uploads /2012/06/studiu-IMM-2012.pdf, accesat 07.07.2012

93. ***, 2012, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, http://www.onrc.ro/statistici/2009, 2010 2011,2012.pdf

94. ***, TEMPO-Online - serii de timp, Institutul Naţional de Statistică al României, https://statistici.insse.ro/shop/, accesat 07/05/2012

95. ***, 2001, Ordonanţa de Urgenţă nr. 75 din 24 mai 2001 pentru modificarea si completarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283/31.05.2001

96. ***, 2002, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301/08.05.2002

97. ***, 2004, Legea nr. 315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regională în România, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 29 iunie 2004, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 7 iulie 2004

98. ***, 2009, Legea nr. 62 din 1 aprilie 2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2008 privind implementarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229/01.04.2009, accesat 04/12/2010

99. ***, 2009, Legea 175/2009 (cu aplicare de la 1 ianuarie 2011) pentru modificarea alineatului al. (1) art. 26 din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii

100. ***, 2010, Hotărârea Guvernului nr. 237/2010 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2010-2012 şi a Planului general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei si bărbaţi pentru perioada 2010-2012, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242/15.04.2010

101. ***, 2010, Hotărârea de Guvern nr. 606/23.06.2010 privind stabilirea unor măsuri de accelerare a implementării instrumentelor structurale, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501/20.07.2010


45

102. ***, 2010, Hotărârea de Guvern 1235/06.12.2010 privind aprobarea realizării Sistemului naţional electronic de plată online a taxelor şi impozitelor utilizând cardul bancar, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838/14.12.2010

103. ***, 2010, HG 1397/28.12.2010 aprobă modelul şi conţinutul Declaraţiei 112 privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitul pe venit şi evidenţa persoanelor asigurate, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897/31.12.2010

104. ***, 2010, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/29.09.2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674/04.10.2010

105. ***, 2010, Ordinul 625/07.04.2010 al Ministerului Economiei, Comerţului şi mediului de Afaceri pentru aprobarea schemei transparente de ajutor de stat în domeniul capitalului de risc, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269/26.04.2010

106. ***, 2010, Ordinul 1338/15.07.2010 al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri pentru aprobarea schemei transparente de ajutor minims denumită ”Schema transparentă de ajutor minimis sub formă de garanţii de portofoliu de credite, ca parte integrantă a implementării iniţiativei JEREMIE în România”, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521/27.07.2010

107. ****, 2011, HG 96/02.02.2011 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108/10.02.2011

108. ***, 2011, HG 1135/09.11.2011 modifică şi completeză HG 759/2007 privind regulile de eligibilitatea a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programe operaţionale, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849/30.11.2011

109. ***, 2011, Legea 88/06.06.2011 privind aprobarea OUG 59/2010 pentru modificarea Legii 571/2003, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411/10.06.2011

110. ***, 2011, OUG 6/02.02.2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103/09.02.2011

111. ***, 2011, OUG 46/11.05.2011 modifică şi completeză OUG 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350/19.05.2010

112. ***, 2011, Ordinul 204/27.12.2011 al Ministerului Finanţelor Publice aplicabil beneficiarilor de programe finanţate din Fonduri Structurale, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940/30.12.2011

113. ***, 2012, Ordinul 33/11.01.2012, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33/16.01.2012

114. ***, 2012, Ordonanţa de Urgenţă 24/06.06.2012 pentru modificarea şi completare Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384/07.06.2012

Date post:	30-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	phamcong
View:	220 times
Download:	0 times

CERCETĂRI PRIVIND IMPACTUL PREGĂTIRII PROFESIONALE ÎN ...

Documents