Capitolul 3 Studiu privind opinia turistilor referitor la activitatea turistica in ariile protejate Cercetarea de marketing va încerca să gasească răspunsuri la direcţia în care se îndreaptă turismul şi celelalte activitati ce se desfasoara in interiorul parcurilor in prisma dezvoltarii continue si greu controlabile ale acestora. De asemenea se incearca, daca este nevoie, sa se traga un semnal de alarma asupra conditiilor si problemelor descoperite prin intermediul cercetarii sis a se aduca la cunostinta posibilitatea tratarii acestor probleme. Unele dintre impedimentele rezolvarii acestor probleme sunt chiar lipsa de interes a organelor publice abilitate sau lipsa lor de profesionalism in administrarea parcului intru protejarea acestuia dar si educatia si spiritul etic al turistului care de multe ori lipsesc cu desavarsire. Recurgem astfel la opiniile celor din urma pentru atentionarea specialistilor asupra necesitatii unui management diferit,care sa dea rezultate prin aplicarea solutiilor depistate. Rezultatele cercetarii pot fi folosite si pentru educarea dar si informarea turistilor care prin cunoasterea
Transcript
Capitolul 3
Studiu privind opinia turistilor referitor la
activitatea turistica in ariile protejate
Cercetarea de marketing va încerca să gasească răspunsuri la direcţia în care se
îndreaptă turismul şi celelalte activitati ce se desfasoara in interiorul parcurilor in prisma
dezvoltarii continue si greu controlabile ale acestora. De asemenea se incearca, daca este
nevoie, sa se traga un semnal de alarma asupra conditiilor si problemelor descoperite prin
intermediul cercetarii sis a se aduca la cunostinta posibilitatea tratarii acestor probleme.
Unele dintre impedimentele rezolvarii acestor probleme sunt chiar lipsa de interes a
organelor publice abilitate sau lipsa lor de profesionalism in administrarea parcului intru
protejarea acestuia dar si educatia si spiritul etic al turistului care de multe ori lipsesc cu
desavarsire. Recurgem astfel la opiniile celor din urma pentru atentionarea specialistilor
asupra necesitatii unui management diferit,care sa dea rezultate prin aplicarea solutiilor
depistate.
Rezultatele cercetarii pot fi folosite si pentru educarea dar si informarea turistilor
care prin cunoasterea si constientizarea problemelor dar si a solutiilor oferite isi vor putea
schimba comportamentul neconform regulilor din ariile protejate.
Astfel, atitudinile formate prin schimbarea mentalitatilor vor usura poate cel mai
mult situatia si pe termen mediu si lung vor da cele mai bune rezultate.
3.1 Proiectarea şi redactarea chestionarului având în vedere tema
generală de cercetare
3.1.1. Formularea ipotezelor generale şi a ipotezelor statistice
Ipoteze generale:
1).Practicarea turismului in ariile protejate nu duce la degradarea mediului.
2). Acţiunile turiştilor în interiorul ariilor protejate sunt necorespunzǎtoare.
3).Formele alternative de turism practicate în aceste zone nu sunt suficient încurajate de
cǎtre operatorii din turism.
4).Majoritatea turiştilor preferǎ turismul de aventurǎ, ecoturismul şi turismul de cercetare.
5).Organismele abilitate nu aplicǎ sancţiuni care sǎ stopeze comportamentul
necorespunzǎtor al turiştilor.
Ipoteze statistice:
H0: Cel mult 60% dintre turişti considerǎ cǎ practicarea turismului în ariile
protejate nu duce la degradarea mediului.
H1: Mai mult de 60% dintre turişti considerǎ cǎ practicarea turismului în ariile
protejate nu duce la degradarea mediului.
H0: Cel mult 30% dintre turişti cunosc restricţiile impuse în interiorul ariilor protejate.
H1: Mai mult de 30% dintre turişti cunosc restricţiile impuse în interiorul ariilor protejate.
H0: Mai mult de 70% dintre turişti sunt de pǎrere cǎ operatorii de turism nu oferǎ pachete
turistice pentru aceste forme de turism alternativ.
H1: Mai puţin de 70% dintre turişti sunt de pǎrere cǎ operatorii de turism nu oferǎ
pachete turistice pentru aceste forme de turism alternativ.
H0: Mai mult de 60% dintre turişti au ca principal scop de cǎlǎtorie turismul de
aventurǎ,ecoturismul şi turismul de cercetare.
H1: Mai puţin de 60% dintre turişti au ca principal scop de cǎlǎtorie turismul de
aventurǎ,ecoturismul şi turismul de cercetare.
H0: Cel puţin 60% dintre turişti considerǎ cǎ sanctiunile sunt cea mai buna metodă de
corectare a comportamentului turistilor.
H1: Mai puţin de 60% dintre turişti considerǎ cǎ sanctiunile sunt cea mai buna metodă de
corectare a comportamentului turistilor.
3.1.2. Stabilirea obiectivelor cercetării
Obiectivele cercetǎrii
Aspecte generale Întrebări Obiective
1. Turişti Ce vârstă au turiştii
chestionaţi?
De unde sunt?
Care este ocupaţia lor?
Care este venitul lor?
Realizarea unui profil
cât mai exact al turiştilor
prin încadrarea acestora
în diferite categorii de
vârstă, mediul de
provenienţǎ, profesie,
etc.
2. Parcul Natural Bucegi Considerǎ că este o regiune
cunoscută la nivel naţional?
Ce recomandǎri au turiştii
pentru îmbunǎtǎţirea
activitǎţii turistice?
De ce preferǎ aceastǎ
regiune?
Sunt mulţumiţi de calitatea
mediului?
Considerǎ cǎ prezenţa unor
turişti afecteazǎ mediul
înconjurǎtor?
Considerǎ un atu slaba/buna
dezvoltare a infrastructurii
turistice în astfel de zone?
Se testează motivele
pentru care aleg aceastǎ
destinaţie.
Identificarea opiniei
chestionaţilor referitor la
activitatea turistică din
regiune din prezent şi ce
recomandǎ pentru viitor.
Identificarea
importanţei
infrastructurii în astfel
de regiuni.
3. Organismele abilitate Sunt mulţumiţi de
activitatea autorităţilor?
Care este opinia turiştilor
Identificarea părerii
respondenţilor referitor
la activitatea din
referitor la sancţiunile
aplicate?
domeniul turistic a
organismelor de stat.
4. Dezvoltarea turistică Este oportunǎ o mai mare
dezvoltare a turismului în
ariile protejate?
Sau ar trebui restricţionatǎ/
mai atent monitorizatǎ?
Care forme de turism
avantajeazǎ cel mai mult
zonele protejate?
Opiniile turiştilor
privind intensificarea
fluxului turistic din
zonǎ.
Cuantificarea
preferinţelor turiştilor
pentru anumite forme de
turism.
5. Protecţia mediului Vă implicaţi în protejarea
mediului înconjurător?
Cum?
Care este atitudinea
autorităţilor faţă de această
problemă?
Dar a turiştilor?
Identificarea gradului de
conştientizare a turiş-
tilor, a problemelor ce
ţin de protecţia mediului
înconjurator; a implică-
rii lor, a autorităţilor .
3.1.3. Consideraţii privind elaborarea chestionarului
Chestionarul cuprinde 30 de întrebări din care 32 sunt întrebări închise, iar 2
intrebari sunt deschise. Întrebarile deschise sunt intrebarile 16 si 19 şi sunt folosite
pentru a-i da posibilitatea individului de a-şi exprima gândurile, opiniile în mod liber aşa
cum gândeşte el.Întrebările închise restrâng libertatea de exprimare, însă răspunsurile
sunt mai uşor de dat, iar codificarea şi prelucrarea datelor se simplifică.
Pentru formularea întrebărilor s-au ales cuvinte simple, uşor de înţeles, evitând
întrebările care să sugereze sau să implice anumite răspunsuri. Chestionarul are o anumită
dinamică, o anumită ordine de dispunere a întrebărilor. Primele sunt întrebări simple, de
acomodare a individului cu tematica chestionarului. Urmează întrebări mai dificile, ce au
fost plasate în partea de mijloc a chestionarului, intercalate cu întrebări uşoare, cu scopul
de a nu obosi subiectul şi ca să nu refuze să raspundă sau să ofere informaţii de slabă
calitate.
Am utilizat şi întrebări filtru pentru a selecta în cadrul cercetării, pe cei care nAu
pot răspunde la anumite întrebări.
În încheiere am plasat întrebările de reprezentare a subiecţilor ce permit
descrierea acestora în raport cu o serie de date socio-demografice şi economice precum:
vârsta, ocupaţia, nivelul veniturilor şi nivelul de pregătire profesională.
3.2. Consideraţii metodologice privind eşantionarea
3.2.1. Populaţia cercetată şi mărimea acesteia
Populaţia cercetată este formată din turiştii care vizitează Parcul Naţional Bucegi,
numărul acestora situându-se cu aproximaţie în jurul valorii de 30.000 de turişti pe ani.
Această valoare va fi folosită în continuare în cercetarea de marketing ca şi bază de la
care se va stabili cu exactitate măriea eşantionului.
3.2.2. Stabilirea mărimii eşantionului
Specificul cercetării de faţă impune apelarea la o metodă neprobabilistă de
eşantionare. Din acest motiv, s-a ales metoda de eşantionare cotă-parte care presupune
stabilirea unei structuri a eşantionului care să respecte cât mai fidel structura populaţiei în
funcţie de anumite caracteristici. De asemenea, folosind o metodă neprobabilistă de
eşantionare nu putem stabili nivelul erorii de eşantionare.
Populaţia cercetată are o valoare totală de aproxiamtiv 30.000 de indivizi, din care
65% bărbaţi (19500 de persoane) şi 35% femei (10500) personae. Pe baza acestor
informaţii vom stabili mărimea eşantionului la 150 de subiecţi, dintre care 65% bărbaţi
(98 de subiecţi) şi 35% femei (52 de subiecţi).
3.2.3.Descrierea succintă a unităţii de observare, de eşantionare şi de analiză
Unitatea de eşantionare sunt turiştii din Parcul Naţional Bucegi, de unde se vor
selecta subiecţii pentru formarea eşantionului cercetării.
Unitatea de sondaj este reprezentată de turistul aflat în Parcul Naţional Bucegi,
cu o vârstă de peste 18 ani, fiind persoana de la care se culeg datele primare.
Unitatea de analiză în cazul acestei cercetări turistul aflat în Parcul Naţional
Bucegi deoarece se urmăreşte cunoaşterea atitudinilor şi opiniilor celor care aleg această
locaţie pentru petrecerea timpului liber, ei fiind în măsură să ofere informaţii importante
cu privire la modul cum se desfăşoară activitatea turistică în astfel de regiuni protejate.
3.2.4. Alegerea metodei de eşantionare şi prezentarea planului de eşantionare
Metoda de eşantionare aleasă este metoda neprobabilistă cotă-parte, fapt ce
influenţează modul de identificare a subiecţilor. Având un eşantion stabilit la 150 de
persoane s-a urmărit intervievarea turiştilor în cadrul Parcului Naţionale Bucegi, astfel
încât să se păstreze structura pe sexe identificată la nivelul populaţiei totale studiate.
Planul de eşantionare a urmărit principiile metodei cotă-parte. Astfel, s-au
chestionat aleator turiştii întâlniţi în parcul naţional respectând structura pe sexe
prezentată mai sus. Ancheta s-a desfăşurat în perioada 1.05.2008 – 1.06.2008, la sfârşitul
săptămânii, considerându-se că acest interval este suficient administrarea tuturor
chestionarelor.
3.2.5. Asigurarea reprezentativităţii eşantionului; validarea eşantionului în raport cu
principalele caracteristici ale populaţiei cercetate
Datorită faptului că s-a folosit o metodă de eşantionare neprobabilistă, nu se poate
realiza validarea eşantionului în raport cu principalele caracteristici ale populaţiei
cercetate.
3.3.Analiza si interpretarea datelor primare si secundare
3.3.1.Statistica întrebarilor relevante
3.3.1.1. Rezultatele măsurării cu scala respectivă
Statistica întrebării 1: „Care este motivul pentru care alegeti ariile protejate ca loc de
petrecere a timpului liber?”
Tabel 3.1
N Valid 150
Missing 0
Mean 3.5200
Median 3.0000
Std. Deviation 1.42235
Variance 2.023
Tabel 3.2 Care este motivul pentru care alegeti ariile protejate ca loc de petrecere a
timpului liber?
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid apropierea fata de
resedinta dumneavoastra12 8.0 8.0 8.0
pentru a scapa de
aglomeratia urbana30 20.0 20.0 28.0
peisajul si calitatea
mediului42 28.0 28.0 56.0
drumetii si recreere 66 44.0 44.0 100.0
Total 150 100.0 100.0
În urma aplicării chestionarelor, s-a identificat că principalele motive pentru care
respondenţii aleg aceste zone sunt drumeţiile şi recreerea (44%), peisajul şi calitatea
mediului (28%). În ordine descrescătoare, celelalte două preferinţe exprimate de
respondenţi au fost dorinţa de a scăpa de aglomeraţia urbană, cu un procent de 20% şi
apropierea faţă de reşedinţă doar 8%.
Grafic 3.1
Statistica întrebării 6: „Sunteti multumit de modul in care se desfasoara activitatea
turistica in interiorul ariilor protejate?”
Tabel 3.3
N Valid 150
Missing 0
Mean 1.5600
Median 2.0000
Std. Deviation .49805
Variance .248
44.0%
28.0%
20.0%
8.0%
drumetii si recreere
peisajul si calitatea mediului
pentru a scapa de aglomeratia urbana
apropierea fata de resedinta dumneavoastra
care este motivul pentru care …
Tabel 3.4 Sunteti multumit de modul in care se desfasoara activitatea
turistica in interiorul ariilor protejate?
Frequenc
y Percent
Valid
Percent
Cumulative
Percent
Valid da 66 44.0 44.0 44.0
nu 84 56.0 56.0 100.0
Total 150 100.0 100.0
Grafic 3.2
84 dintre chestionati (adica 56%) au
declarat că nu sunt multumiţi de modul
în care se desfaşoară activitatea
turistică în interiotul ariilor protejate,
în timp ce 66 de respondenţi, respectiv
44% au răspuns ca fiind mulţumiţi.
Statistica întrebării 7: „Cat de importanta este pentru dumneavoastra existenta unei
infrastructuri turistice in zonele protejate?”
Tabel 3.5
N Valid 150
Missing 0
Mean 3.4800
Median 4.0000
Std. Deviation 1.36456
Variance 1.862
56.0%44.0%
nu
da
Sunteti multumit de modul in care…
Tabel 3.6 Cat de importanta este pentru dumneavoastra existenta unei
infrastructuri turistice in zonele protejate?
Frequenc
y Percent
Valid
Percent
Cumulative
Percent
Valid foarte putin
important12 8.0 8.0 8.0
2.00 36 24.0 24.0 32.0
3.00 18 12.0 12.0 44.0
4.00 36 24.0 24.0 68.0
foarte important 48 32.0 32.0 100.0
Total 150 100.0 100.0
Întrebarea 7 relevă faptul că majoritatea
turiştilor (56%) consideră impotantă şi
foarte importantă existenţa unei
infrastructuri turistice mai bogate în aceste
zone protejate. În medie, răspunsurile pun
în valoare faptul că turiştii consideră
importantă infrastructura turistică, chiar
dacă ariile protejate se pretează mai bine
turismului ecologic, unde intervenţia
umană să fie cât mai redusă pentru că turiştii să fie cât mai aproape de natură. De
remarcat este faptul că există totuşi un număr destul de mare de subiecţi care contestă
acest lucru (32%), ceea ce demonstrează faptul că interesul pentru confortul oferit de
infrastructura turistică nu este important pentru ei.
32.0%
24.0% 12.0%
24.0%
8.0%
foarte important
4.00
3.00
2.00
foarte putin important
Cat de importanta este pentru …
Statistica întrebării 5.2: „Influenţa turismului asupra mediului înconjurator este
nesemnificativă.”
Tabel 3.7
N Valid 150
Missing 0
Mean 2.6800
Median 2.0000
Std. Deviation 1.26023
Variance 1.588
Tabel 3.8 Influenţa turismului asupra mediului este nesemnificativa
Frequenc
y Percent
Valid
Percent
Cumulative
Percent
Valid dezacord total 24 16.0 16.0 16.0
dezacord 60 40.0 40.0 56.0
nici acor,nici
dezacord24 16.0 16.0 72.0
acord 24 16.0 16.0 88.0
acord total 18 12.0 12.0 100.0
Total 150 100.0 100.0
Grafic 3.4
Din totalul de 150 de respondenţi,
84 (56%) nu sunt de acord cu
informaţia prezentată, 24 (16%)
sunt nehotărâţi, iar restul de 42
(38%) sunt de acord cu faptul că
influenta turismului asupra …
60
50
40
30
20
32110
0
14.29%19.05%19.05%
47.62%
influenţa turismului asupra mediului este nesemnificativă. Media răspunsurilor date are
valoarea 2, ceea ce, pe scala de la 1 la 5 utilizată, semnifică faptul că în medie,
respondenţii consideră că turismul are o influenţă deloc de neglijat asupra mediului
înconjurător.
Statistica întrebării 9: „Cum ar trebui sa se implice mai mult autoritatile competente
(locale si centrale) in activitatea de gestiune durabila a ariilor protejate?”
Tabel 3.9
N Valid 126
Missing 24
Mean 1.7619
Median 1.0000
Std. Deviation .92458
Variance .855
Tabel 3.10 Cum ar trebui sa se implice mai mult autoritatile competente(locale si
centrale) in activitatea de gestiune durabila a ariilor protejate?
Frequenc
y Percent
Valid
Percent
Cumulative
Percent
Valid sanctiuni mai mari
pentru nerespectarea
regulilor
66 44.0 52.4 52.4
demararea unor actiuni
de educatie ecologica
pentru copii sin u
numai
30 20.0 23.8 76.2
o organizare mai buna
in actiunile de
colectare a deseurilor
24 16.0 19.0 95.2
sprijinirea si
colaborarea cu ONG-
6 4.0 4.8 100.0
urile
Total 126 84.0 100.0
Missin
g
System24 16.0
Total 150 100.0
Grafic 3.5
Din totalul de 150 de respondenţi,
126 au răspuns la această întrebare.
Cele mai multe personae consideră că
cea mai eficientă metodă a autorităţilor
este aplicarea unor sancţiuni mai mari
pentru nerespectarea regulilor (66 de
persone – 44%), iar 30 (20%) dintre
acestea cred că demararea unor acţiuni
de educaţie ecologică poate reprezenta
o soluţie. Alte metode considerate
oportune de către respondenţi, dar în proporţii mai reduse sunt organizarea mai bună în
acţiunile de colectare a deşeurilor, 24 de respondenţi, şi sprijinirea şi colaborarea cu
ONG-urile, doar 6 respondenţi.
Statistica întrebării 13: „Turistii in general, strang gunoaiele la plecare?”
Tabel 3.11
N Valid 150
Missing 0
Mean 1.9200
Median 2.0000
Std. Deviation .39323
Variance .155
Freq
uenc
y
60
40
20
Cum ar trebui sa se implice mai mult autoritatile competente(locale si
centrale) in activitatea de…
sprijinire…o …demarar…
0
sanctiuni …
19.05%23.81%
52.38%
4.76%
Cum ar trebui sa se implice ma…
Tabel 3.12 Turistii in general strang gunoaiele la plecare?
Frequenc
y Percent
Valid
Percent
Cumulative
Percent
Vali
d
da 18 12.0 12.0 12.0
nu 126 84.0 84.0 96.0
nu stiu 6 4.0 4.0 100.0
Total 150 100.0 100.0
Grafic 3.6
Întrebarea numărul 8 pune în
valoare fără niciun echivoc faptul că, în
opinia chestionaţilor turiştii nu strâng
gunoaiele la plecare, un procent de 84%
dintre ei răspunzând în acest fel la
întrebare. Procentul celor care au o
părere mai bună despre turişti este foarte
redus (12%). Doar 4% dintre cei întrebaţi nu au ştiut exact în ce categorie ar trebui
împărţiţi turiştii după criteriul ales.
Statistica întrebării 17.4: „Atat turistii, cat si localnicii trebuie aspru trasi la raspundere
pentru degradarea mediului.”
Tabel 3.13
N Valid 150
Missing 0
Mean 4.7200
Median 5.0000
Std. Deviation .66676
Variance .445
125
100
75
50
25
Turistii in general strang gunoaiele la plecare?
nu stiunu
0
da
4.0%
84.0%
12.0%
Turistii in general strang …
Tabel.3.14 Atat turistii cat si localnicii trebuie aspru trasi la raspundere
pentru degradarea mediului
Frequenc
y Percent
Valid
Percent
Cumulative
Percent
Valid dezacord 6 4.0 4.0 4.0
acord 24 16.0 16.0 20.0
acord
total120 80.0 80.0 100.0
Total 150 100.0 100.0
Grafic 3.7
Un procent aproape unanim dintre respondenţi
(96%) au considerat că atât turiştii, cât şi
localnicii trebuie aspru traşi la răspundere pentru
degradarea mediului, media punctajului acordat
pe scala de la 1 la 5 fiind de 4,72. Restul de 4%
dintre cei chestionaţi şi-au exprimat dezacordul
referitor la afirmaţia din întrebare, însă procentul
deosebit de mare al celor de accord este edificator.
Statistica întrebării 23: „Ati fi dispus sa platiti o taxa de mediu?”
Tabel 3.15
N Valid 144
Missing 6
Mean 1.9583
Median 2.0000
Std. Deviation .93775
Variance .879
Freq
uenc
y120
100
80
60
40
20
atat turistii cat si localnicii trebuie aspru
trasi la raspundere pentru degradarea
acord totalacord
0
dezacord
16.0%
80.0%
4.0%
atat turistii cat si localnicii …
Tabel 3.16 Ati fi dispus sa platiti o taxa de mediu?
Frequenc
y Percent
Valid
Percent
Cumulative
Percent
Valid da 66 44.0 45.8 45.8
nu 18 12.0 12.5 58.3
poate 60 40.0 41.7 100.0
Total 144 96.0 100.0
Missin
g
System6 4.0
Total 150 100.0
Grafic 3.8
Din totalul celor 150 de
chestionati.dintre care au raspuns la
intrebare 144, s-a constatat ca:
o 66 de persoane ar fi dispuse
sa plateasca o taxa de mediu
(adica 44% dintre respon-
denti);
o 60 de persoane au subliniat
faptul ca poate ar plati o astfel de taxa daca ar sti sigur ca se foloseste ca atare
(40% din totalul respondentilor).
Statistica întrebării 25 : „Sexul dvs, este?”
Tabel 3.17
N Valid 150
Missing 0
Mean 1.3200
Median 1.0000
Std. Deviation .46804
Variance .219
4.
…
40.0%
12.0%
44.0%
Missing
poate
nu
da
Ati fi dispus sa platiti o taxa de…
Tabel 3.18 Sexul
Frequency Percent
Valid
Percent
Cumulative
Percent
Valid masculin 102 68.0 68.0 68.0
feminin 48 32.0 32.0 100.0
Total 150 100.0 100.0
Grafic 3.9
Respondentii au fost 32% femei si 68%
barbati. Se observa o diferenta destul de mare
intre numarul femeilor si cel al barbatilor
intervievati.
3.3.1.2. Rezultatele masurarii pentru 2 intrebari relevante in raport cu caracteristicile
subiectilor
Intrebarea 2 cu intrebarea 7 Tabel 3.19
32.0%
68.0%
feminin
masculin
sexul
Cat de importanta este pentru dumneavoastra existenta unei infrastructuri turistice in zonele protejate? * De unde veniti? Crosstabulation
6 0 0 6 12
6.7% .0% .0% 25.0% 8.0%
18 6 0 12 36
20.0% 100.0% .0% 50.0% 24.0%
12 0 0 6 18
13.3% .0% .0% 25.0% 12.0%
12 0 24 0 36
13.3% .0% 80.0% .0% 24.0%
42 0 6 0 48
46.7% .0% 20.0% .0% 32.0%
90 6 30 24 150
100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
Count
% within De unde veniti?
Count
% within De unde veniti?
Count
% within De unde veniti?
Count
% within De unde veniti?
Count
% within De unde veniti?
Count
% within De unde veniti?
foarte putin important
2.00
3.00
4.00
foarte important
Importanta infrastructurii turistice
Total
Brasov Prahova Bucuresti Dambovita
De unde veniti?
Total
Din tabelul de contingenţă se poate observa că pentru 60% dintre turiştii braşoveni şi
100% dintre cei din Bucureşti, existenţa unei infrastructuri turistice este importantă şi
foarte importantă chiar şi în zonele protejate. La celălalt pol se situează toţi turiştii
chestionaţi din Prahova, 75% dintre turiştii din Dâmboviţa şi 26,7% din cei din Braşov.
Intrebarea 1 cu intrebarea 25
Repartizarea opiniilor pe sexe în ceea ce priveşte motivul pentru care sunt
alese ariile protejate ca şi destinaţie turistică, relevă faptul că majoritatea femeilor
(62,5%) au ca şi principal scop al deplasării drumeţiile şi recreerea, a doua preferinţă
pentru 25% dintre femeile chestionate fiind dorinţa de a scăpa de aglomeraţia urbană. De
cealaltă parte, opiniile bărbaţiilor au fost mai variate. Cu acelaşi procent, 35,3% bărbaţii
au spus că prinicpalele motive sunt peisajul şi calitatea mediului şi drumeţiile, recreerea.
Următorul motiv, ales de 17,6% de bărbaţi este dorinţa de a scăpa de aglomeraţia urbană,
iar pe ultimul loc, cu un procent de 11,8% a fost indicată apropierea faţă de reşedinţă.
Tabel 3.20
care este motivul pentru care alegeti ariile protejate ca loc de petrecere a timpului liber? * sexulCrosstabulation
12 0 12
11.8% .0% 8.0%
18 12 30
17.6% 25.0% 20.0%
36 6 42
35.3% 12.5% 28.0%
36 30 66
35.3% 62.5% 44.0%
102 48 150
100.0% 100.0% 100.0%
Count
% within sexul
Count
% within sexul
Count
% within sexul
Count
% within sexul
Count
% within sexul
apropierea fata deresedinta dumneavoastra
pentru a scapa deaglomeratia urbana
peisajul si calitateamediului
drumetii si recreere
motivul alegerii
Total
masculin feminin
sexul
Total
3.3.2. Estimarea parametrilor populaţiei pentru două întrebări importante ale
cercetării (estimare punctuală şi prin intervale de încredere)
Lipsa informaţiilor legate de abaterea standard reală a populaţiei ne împiedică să
realizăm o estimare punctuală, fapt pentru care vom utiliza pentru estimarea parametrilor
populaţiei metoda estimării prin intervalul de încredere.
Intervalul de încredere fixat este la 95%.
Deoarece mărimea eşantionului este de 150, vom folosi distribuţia z (n>30) în conceperea
intervalului de încredere:
p−z α2
∗σ̂ p≤π≤p+z α2
∗σ̂ p
unde p - estimarea procentului populaţiei
π - procentul populaţiei
σ̂ p - estimarea abaterii standard
Statistica întrebării 14 : Cum apreciaţi urmǎtorul aspect: mass-media ar trebui sǎ facǎ o
mediatizare în rândul populaţiei şi presiuni mai mari asupra ministerelor?
Tabel 3.22
150 0 4,2000 4,0000 ,8027 ,6443
Cum apreciatiurmatorulaspect(mass-mediaar trebui sa fac omediatizare in randulpopulatiei si presiunimai mari asupraministerelor)?
Valid Missing
N
Mean MedianStd.
Deviation Variance
Statistics
Estimarea abaterii standard a populaţiei este 0,8027.
