Centru Informare Vatra Mold_Caiet_Sarcinil

5/9/2018 Centru Informare Vatra Mold_Caiet_Sarcinil - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/centru-informare-vatra-moldcaietsarcinil 1/38

1 10482 / 2009 - S

CAIET DE SARCINI

PENTRU DOCUMENTATIA DE ATRIBUIRE A

LUCRARILOR DE PROIECTARE SI EXECUTIE

PENTRU OBIECIVUL:

INFIINTAREA CENTRULUI LOCAL DE

INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA

VATRA MOLDOVITEI

COM. VATRA MOLDOVITEI, JUD. SUCEAVA



2

CAIET DE SARCINIPROIECT: INFIINTAREA CENTRULUI LOCAL DE

INFORMARE SI PROMOVARE

TURISTICA VATRA MOLDOVITEINR. PROIECT: 10482 / 2009BENEFICIAR: COMUNA VATRA MOLDOVITEI

FAZA: STUDIU FEZABILITATE

MEMORIU GENERAL

DATE GENERALE

1.

Denumirea Obiectivului de Investitii:

INFIINTAREA CENTRULUI LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA VATRA

MOLDOVITEI

2. Amplasamentul:

Sat Vatra Moldovitei, com. Vatra Moldovitei, jud. Suceava

3. Titularul investitiei:

COMUNA VATRA MOLDOVITEI

4. Beneficiarul investitiei:

COMUNA VATRA MOLDOVITEI

5. Elaboratorul Studiului:

S.C. PROIECT BUCOVINA S.A., B-DUL 1 DECEMBRIE 1918, NR. 10, MUN. SUCEAVA

INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea

proiectului:

Obiectivul general al proiectului consta in dezvoltarea serviciilor turistice in cele doua medii -urban si rural - prin integrarea in circuitul turistic national a unor obiective noi cu caracter traditionalsi modern, puncte de atractie care completeaza cererea de locuri de cazare aflata in crestere in

aceasta perioada, precum si crearea de posibilitati de informare si promovare turistica. Se urmareste

exploatarea resurselor geografice si etnografice ale zonei precum si completarea cu elemente defactura moderna (asigurarea gradului de confort la standardele actuale).

Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este comuna Vatra Moldovitei, jud.Suceava.

Forma de proprietate: Proprietate publica.

Prezentarea situatiei existenteTerenul pe care este amplasat obiectivul se afla in proprietatea comunei Vatra Moldovitei, areo suprafata de 293 mp - intravilan, este liber de orice sarcini domeniu public conform HCL nr. 95 /22.10.2009.

Adresa investitiei : Sat Vatra Moldovitei, com. Vatra Moldovitei, jud. Suceava Folosinta actuala a terenului : curti constructii.

Destinatia terenului conform PUG : zona centrala de institutii si servicii publice .



3





2. Descrierea Investitiei

Date de necesitate si oportunitate;

Prezentul Studiu de Fezabilitate este parte a unui proiect integrat ce cuprinde dou aciuni dincadrul Msurii 313 Incurajarea activitilor turistice si anume din Componenta c InfiinareCentru Local de Informare si Promovare Turistica Vatra Moldoviei, judetul Suceava si componenta

d- Elaborarea de Materiale Promoionale cu Scopul Promovrii Aciunilor Turistice din ComunaVatra Moldoviei, judeul Suceava.

Prin Infiintarea Centrului Local de Informare si Promovare Turistica Vatra Moldoviei se areîn vedere promovarea tradiiilor culturale din comuna, facilitarea accesului turitilor la evenimente, festivaluri culturale tradiionale, serbri pastorale, folclorice, la atelier ele meteugreti i la

expoziiile cu obiecte tradiionale.

Frumuseea peisajului, diversitatea gastronomic, tradiiile, ospitalitatea proverbial alocuitorilor, existena unui numr mare de atracii turistice pe un spaiu restrâns, existenastructurilor de cazare turistic moderne explic numrul mare de turiti care viziteaz anual judeul

Suceava.Aflata la 5 km in aval de Moldovita, comuna Vatra Moldovitei, este situata la 26 km prin pasul

Trei Movile de orasul Campulung si la 42 km de orasul Radauti. Atestata documentar in 1402,istoricul comunei se confunda cu cel al Manastirii Moldovita, obiectiv turistic aflat in patrimoniul

UNESCO. Relieful este de o deosebita frumusete, valurit mioritic, cu paduri de conifere, trece rar de1200m (Scoruset 1223 m). Peste 3500 de locuitori, populatia romaneasca din satul Vatra Moldoviteise cumpaneste cu cea hutula din satele Ciumarna si Paltin.

Principalele atractii:- Manastirea Moldovita ctitorita de Petru Rares la 1532. Este inconjurata cu ziduri pu ternice

de 1,20 m grosime si inalte de 5 m, cu turnuri in ambele colturi ale fatadei si un turn

puternic al portii, frumos marcat de o imposta cu tor in torsada. Alaturi de Voronet,

Sucevita, Arbore si Humor, Moldovita face parte din salba de monumente de notorietateuniversala pentru ceea ce specialistii numesc "genul picturii exterioare medievale dinMoldova".

- Rezervatia Ciumarna cu raritatea Trientalis europaea si rezervatia paleontologica pe paraul

Senator (Paltin).- Acces montan spre Sucevita, 25 km, cu opriri in punctele de belvedere Palamania 1059 m si

Poiana Ciumarnei. Posibilitati de cazare si masa la pensiuni agroturistice.

- Ateliere mestesugaresti de incondeiat oua in satele Paltin si Vatra Moldovitei.Pornind de la importana deosebit a Bucovinei din punct de vedere istoric, religios, cultural i

turistic, considerm c înfiinarea unui centru de informare turistic în comuna Vatra Moldovitei este

imperios necesar. Acesta va oferi oferi informaii preioase turitilor care ajung în zon sau care

doresc s viziteze judeul Suceava, precum i suport continuu pentru cei ajuni aici.Necesitatea înfiinrii unui centru de promovare i informare turistic este justificat, pe de o

parte de aplicarea unor politici raionale de dezvoltare i modernizare durabil pe plan local în

vederea eficientizrii actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de alt parte de obiectivelepe care un astfel de serviciu i le propune:

y promovarea susinut a dezvoltrii turistice în scopul creterii beneficiilor obinute de pe

urma valorificrii resurselor turistice pentru comunitatea local (Francesco Frangialli, secretargeneral al Organizaiei Mondiale a Turismului);



4





y promovarea imaginii reale a Bucovinei atât pe plan naional, cât i pe plan internaional;

y realizarea unor programe în parteneriat cu oficiile de turism din regiunile înfrite cu

comuna Vatra Moldovitei;

y abordarea sistematic a pieei i infrastructurii existente, care s grupeze într-un cadru

coerent, pe o baz local i zonal, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici i privaiimplicai în turism;

y identificarea resurselor turistice antropice i naturale al cror grad de exploatare estesczut i înaintarea de propuneri în vederea introducerii cât mai rapide a acestora în circulaiaturistic;

y iniierea unor investiii publice directe pentru restaurarea atraciilor turistice cu grad ridicat

de importan.

Misiunea ageniilor de turism sau a centrelor de informare turistic este de a oferirecomandri i garanii pentru sejururile dorite de fiecare client. Apelând la serviciile unui astfel depunct de informare, turistul nu pltete mai mult fa de situaia în care negociaz direct cu

administratorul unitii turistice pentru care opteaz.Pe lâng aceast garantare a condiiilor de cazare/mas, turitii se mai pot bucura, în acelai

tarif, de personalizarea sejurului i asisten turistic de specialitate (sugestii de petrecere a timpului,obiective turistice, trasee, stabilirea unor circuite, programe turistice incluse în tarif etc.). Acest tip depromovare turistic a zonei Sucevei este un motiv important pentru înfiinarea unui centru deinformare turistic. De foarte multe ori, turitii ajuni într-o anumit zon, vin cu un scop anume i nuse informeaz despre ce alte posibiliti mai ofer zona. În acest sens, centrul de informare va pune ladispoziia turitilor materiale informative care s cuprind obictivele turistice ale zonei i modalitile

de practicare a diverselor forme de turism.Un alt aspect, deloc de neglijat, este faptul c o ofert turistic cu un raport bun calitate/pre

este de dorit în locul unei vacane ieftine, îns cu multe lipsuri i condiii slabe de cazare/mas.

Contactând direct administratorii structurilor turistice, în vederea rezervrii, turitii sper cvor obine un pre mai bun decât cel obinut printr -o agenie, fapt care nu cincide cu realitatea. Dacvor obine un pre mai mic decât cel propus de ctre o agenie, pentru aceeai structur turistic,

trebuie avut în vedere faptul c vor exista inconveniente sau lipsuri, dintre care cele mai des întâlnitesunt: funcionarea apei calde doar între anumite ore sau chiar lipsa ei, lipsa înclzirii, dac este cazul,lipsa TV în camer sau a cureniei zilnice necesare, aternuturi i prosoape neschimbate mcar la 2-3

zile, mese cu mai puine feluri de mâncare i mai puin consistente, plat suplimentar pentru alteservicii care în mod obinuit erau trecute în tarif, lipsa programelor turistice, etc.

În aceste condiii, considerm înfiinarea unui centru de informare i promovare turistic a fiabsolut necesar în zona.

Investiia realizata prin implementarea proiectului constituie valoare adugat deoarece:

y Sprijin principiile unei dezvoltri durabile a turismului prin:

- realizarea unei abordri unitare, bazat pe o combinare a investiiilor în infrastructura

turistic i sprijinirea valorificrii resurselor locale;- creterea rolului turismului în economia local i sporirea atractivitii turistice a zonei si

implicit a judeului Suceava;

- complementaritatea i corelarea investiiei cu alte iniiative aflate în derulare sau propusestrategic pe orizontul de timp 2007-2013.

y Pune în valoare i promoveaz bogiile generate de o motenire natural i cultural

autentic, cu efecte multiplicatoare ce vizeaz dezvoltarea regional echilibrat i durabil.



5





y Conduce la o mai bun imagine pe plan naional i internaional i atragerea unui volum mai

mare de turiti prin crearea unei infrastructuri turistice moderne, cu rol esenial în promovareaturismului în zon.

y Promoveaz principiile egalitii de anse având în vedere criterii legate de îmbuntireaaccesului pe piaa muncii a categoriilor dezavantajate, îmbuntirea condiiilor de munc iasigurarea accesibilitii pentru persoanele cu mobilitate redus.

y Implementeaz soluii prietenoase cu mediul înconjurtor , prin utilizarea de materiale

ecologice, a echipamentelor cu un consum energetic eficient, promovarea i diseminarea unui stil devia prietenos mediului înconjurtor.

y Ofer un model de bun practic în zon, prin abordarea unui concept modern de prestare aserviciilor de informare i promovare turistic.

Potenialii beneficiari ai proiectului/ grupul intBeneficiarul direct al proiectului este Comuna Vatra Moldovitei, deoarece aceast instituie

va administra infrastructura nou creat Centrul Local de Informare i Promovare Turistic Vatra

Moldovitei.Beneficiarii indireci ai proiectului vor fi populaia comunei, locuitorii i agenii economici din

domeniul turismului la nivelul comunei.

Grupul int care va beneficia de rezultatele proiectului este reprezentat de turitii români i

strini care viziteaz judeul Suceava, în numr de 229.068 persoane (conform INS, la nivelul anului2008).

Beneficiile aduse comunitii prin dezvoltarea turismului în comuna Vatra Moldovitei caurmare a înfiinrii Centrului Local de Informare i Promovare Turistic Vatra Moldovitei sunt:

y Atragerea turitilor creterea numrului de turiti i a duratei de sejur;

y Efectul multiplicator al turismului - prin dezvoltarea general pe care o angreneaz atât în celelalte

ramuri ale economiei, cât i pe plan social: Efectul direct: creterea veniturilor directe din turism; Efectul indirect: impactul creterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilorproductoare de bunuri de consum la care firmele turistice apeleaz în mod inevitabil pentru a-i susineoferta turistica la parametri competitivi; Efectul indus - procesul de multiplicare a cererii agregate la scar macroeconomic (întreaga

economie naional în general i zonal în special), deoarece atât veniturile celor ce lucreaznemijlocit în turism, cât i cele ce revin se ctorului productor de bunuri de consum sunt reinvestite învederea procurrii altor mrfuri i servicii de care au nevoie;

y Dezvoltarea economic a comunei Vatra Moldovitei;

y Creterea nivelului de trai al locuitorilor comunei Vatra Moldovitei;

y Îmbuntirea imaginii zonei si implicit a judeului Suceava în ar i în strintate.

Avand in vedere faptul ca in prealabil nu a fost realizat un studiu de prefezabilitate sau un plande dezvoltare pe lunga durata, prezentul studiu de fezabilitate va cuprinde scenariile tehnico-economice prin care poate fi atins obiectivul INFIINTAREA CENTRULUI LOCAL DE INFORMARE SI

PROMOVARE TURISTICA VATRA MOLDOVITEI , comuna Vatra Moldovitei, judetul Suceava, precumsi alegerea scenariului adecvat pentru realizarea obiectivului de investitii.



6





b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivul de investitii INFIINTAREA

CENTRULUI LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA VATRA MOLDOVITEI,

comuna Vatra Moldovitei, judetul Suceava poate fi atins:

Scenarii propuse:A) Scenariul 1:

Constructie cu structura de rezistenta alcatuita din cadre de beton armat (stalpi si grinzi din

beton armat), cu inchideri (pereti portanti) din caramida si inchideri interioare din pereti de cartongipsat (rigips) pe schelet metalic usor si cu izolatii din vata minerala pe interior. Cladirea va fi pefundatii din beton cu centuri din beton armat. La demisol se prevad pereti din beton armat cu plasasudata.

B) Scenariul 2:

Constructie cu structura de rezistenta alcatuita din cadre metalice (grinzi si stalpi) cu inchideriexterioare din panouri sandwich de 10 cm (100 mm) grosime, si inchideri interioare din carton gipsat(rigips).

A) Scenariul 1:

Constructie cu structura de rezistenta alcatuita din cadre de beton armat

Structura de rezistenta alcatuita din cadre de beton armat monolit este solutia clasica deconstrure si asigura un grad ridicat de flexibilitate functionala prin posibilitatea de

realizare a compartimentarilor fara rol structural. In acest mod, utilizarea compartimentarilor cupereti din ghips carton montati pe structura metalica ofera asigurarea unor functiuni alespatiului interior, independente de structura de rezistenta.

In acest caz, proiectarea structurala se va face cu respectarea prevederilor "Codului deproiectare pentru structuri in cadre de beton armat", indicativ NP007 -97, precum si aprevederilor specifice din "Codul de proiectare seismica", indicativ P100/1 -2006.

Din punct de vedere al formei si alcatuirii de ansamblu a cladirii se recomanda o forma inplan regulata, compacta si simetrica, cu distibutie uniforma a maselor si rigiditatilor in plan si peinaltimea constructiei. Cladirea va avea in plan o forma dreptunghiulara.

Distributia stâlpilor in planul constructiei va fi cat mai uniforma.Rigiditatile structurii pe directiile principale vor fi cat mai apropiate valoric.La distributia si alcatuirea peretilor despartitori se vor avea in vedere, pe langa conditiile

functionale si cele referitoare la evitarea unor interactiuni necontrolate sau defavorabile custructura principala de rezistenta precum si limitarea degradarii lor in cazul actiunilor seismice deintensitate corespunzatoare nivelului de protectie antiseismica precizat de normele specifice. Inacest sens se vor examina si se va decide asupra apl icarii uneia din urmatoarele solutii posibile:

- realizarea peretilor din materiale cu deformabilitate ridicata sau cu alcatuiri care sa

conduca la separarea lor de cadre;- realizarea unei alcatuiri de ansamblu care sa asigure limitarea deplasarilor

orizontale produse de actiunea seismica, asfel incat sa se previna degradarea peretilorde umplutura si sa se evite avarierea elementelor cadrelor (stâlpi si rigle) ca urmare a

conlucrarii acestora;- acceptarea degradarii peretilor de compartimentare in cazul cutremurelor

puternice, cu luarea masurilor corespunzatoare pentru evitarea prabusirii acestora.Planseul va fi realizat din beton armat cu bare independente.



7





Se vor proiecta fundatii continue sub stâlpi si ziduri, de tip talpa si elevatie, iar elevatia vafi insotita pe tot perimetrul de 2 centuri din beton armat clasa C12/15, una la partea superioara

si una la partea inferioara a elevatiei.

Se pot proiecta si fundatii de tip retea de grinzi de fundare sub stâlpi, solutie mai scumpa

dar sigura din punct de vedere al comportarii la eventuale tasari diferentiate.

Avantajele scenariului 1 :

- structurile in cadre de beton armat sunt destul de flexibile din punct de vedere alsatisfacerii cerintelor de functional cu amendamaentul ca se poate ivi necesitatearealizarii de grinzi aparente ce nu satisfac intotdeauna cerintele de esteticaarhitecturala.

- structura de rezistenta este alcatuita din stâlpi si grinzi de beton armat. Peretii deinchidere perimetrala si peretii interiori sunt autoportanti si au doar fun ctiuni deinchidere si compartimentare, neavand rol portant (structural).

Aceasta structura permite realizarea unei compartimentari interioare extrem de flexibila, cu spatiide forme si dimensiuni diferite. Este astfel posibila realizarea unor compartimentari care sa delimitezeatât spatii de mari dimensiuni (sali de clasa sau de festivitati), cat si a unor camere cu suprafete mici(birouri, oficiu, cabinet medical).

Structurile in cadre de beton armat mai prezinta si avantajul ca ofera posibilitatea unor lucrariulterioare de reamenajare a spatiilor interioare, fiind posibila reconfigurarea unor spatii prindesfiintarea unor pereti de compartimentare, realizarea unor noi compartimentari, modificarea unorgoluri de usi si ferestre, realizarea unor noi goluri si obturarea altor goluri. Astfel este posibil ca dupa untimp de la darea in exploatare a cladirii, beneficiarul sa poata modifica functionalul acesteia in functie

de eventuale noi cerinte de configurare si chiar de schimbare a destinatiei cladirii.Dezavantajele scenariului 1 :

- structurile in cadre de beton armat sunt mai pretentioase atât din punct de vedere alproiectarii cat si a executiei lucrarilor de constructii.

- calculul structurilor in cadre de beton armat se face cu programe speciale de calcul structural.Calculul poate fi facut pe cadre plane doar in anumite conditii de conformare structurala, conditiiprecizate de normative. In situatia unor structuri neregulate se recomanda calculul spatial al structurii.

- lucrarile de executie trebu ie executate cu personal calificat. Nu se recomanda executarea

lucrarilor in regie proprie, fiind necesara contractarea acestora cu firme de profil si care au o mareexperienta in acest domeniu.

- este necesara o dotare corespunzatoare cu cofraje de buna calitate, moderne, astfel incat

lucrarile de cofraje sa asigure dimensiunile sectionale pevazute in proiect pentru elementelestructurale.

Prevederile "Codului de proiectare seismica", indicativ P100/1 -2006 impun utilizarea debetoane de clasa superioara (minim C20/25) la realizarea structurilor in cadre de beton armat.

Daca la structurile cu pereti portanti s-a admis ca in mediul rural betonul din stalpisori sa fiepreparat pe santier (cu respectarea unor conditii de calitate) , pentru structuri in cadre seimpune aprovizionarea cu beton preparat in statii centralizate. Prepararea in statii de betoane sitransportul betonului pe santier sporesc costurile de executie.



8





B ) Scenariul 2:

Constructie cu structura de rezistenta alcatuita din cadre metaliceStructura de rezistenta este alcatuita din cadre metalice necontravantuite si este realizata din

ansambluri de stalpi si grinzi imbinate in santier prin buloane. Toate profilele sunt Europrofile HEA,IPE. Planseele se vor realiza din beton armat, legaturile cu structura metalica realizandu-se prin

conectori sudati in santier de talpile superioare ale grinzilor si tabla cutata trapezoidala ce serveste casi cofraj pierdut. Scara este formata din doua rampe inegale cu podest intermediar realizate dinbeton armat si este ancorata de planseele din beton armat de peste subsol si peste parter. Avantajele scenariului 2:

- structurile metalice sunt structuri cu o larga raspândire in România in ultimii ani pentrumajoritatea cladirilor de anvergura si industriale dar si pentru cladirile a caror esteticamodernista necesita o flexibilitate mai mare a suprafetelor vitrate etc. .

- pentru realizarea in conditii satisfacatoare a acestui tip de structuri este necesar unpersonal de executie de inalta calificare, dar viteza de executie dupa aducerea cladirii la cota ±0.00 este foarte mare, mai ales ca majoritatea grinzilor si stalpilor nu se executa in santier si inateliere specializate.

- totodata aceasta solutie permite realizarea unui numar mare de goluri de orice dimensiuni inperetii de inchidere si cei de compartimentare. Se pot astfel asigura suprafete vitrate mari pe fatadele

cladirii, golurile de fereastra putând fi dimensionate in functie de necesarul privind iluminatul natural,fara a fi limitate de conditii structurale.

- pentru realizarea compartimentarilor se pot utiliza solutii moderne (gips carton pe structura

metalica), care se executa in timp scurt si nu necesita finisajele laborioase specifice peretilor din zidarie(tencuieli in trei straturi-sprit, grund, tinci). Acestea din urma presupun atât timpi mari de executie cat sianumite conditii de temperatura si protejare in timpul si imediat dupa executie). Prescriptiile tehnice in

vigoare impun realizarea delimitarii cu pereti de zidarie doar pentru casa scarii si pentru camera in careeste amplasata centrala termica.

Dezavantajele scenariului 2 : - structurile in cadre din metal sunt sensibil mai pretentioase din punct de vedere al proiectarii,

dar executia se realizeaza usor prin montarea grinzilor si stalpilor;

- pot aparea probleme de calcul si dimensionare a elementelor structurale care depasesc in

dificultate proiectarea structurilor cu cadre din beton armat.- rezistenta slaba la coroziune conduce la cheltuieli de întretinere mai mari;- Durata de viata mai mica decat la o casa clasica de zidarie;

- Izolare fonica dificila, metalul conduce usor sunetul;- Pret mai mare decat la o casa pe structura clasica de zidarie.

Scenariul recomandat de catre evaluator:

Evaluarea celor doua scenarii propuse:In analiza si evaluarea celor doua scenarii propuse s -au luat in considerare urmatorii

parametri:

y parametru tehnic: flexibilitatea din punct de vedere functional si estetica

y parametru economic: pretul de excutie

y parametru de riscuri: rezistenta la actiuni seismice

y parametru legal: prevederile Normativelor de proiectare



9





Analizand toti acesti parametri din punctul de vedere al tuturor factorilor implicati inrealizarea investitiei, respectiv : beneficiar proiectant constructor, avand in vedere avantajele si

dezavantajele fiecarui scenariu propus in parte, se constata faptul ca varianta optima de realizare a

investitiei este SCENARIUL 1.

Avantajele scenariului recomandat:Structura "in cadre" din beton armat este unul din cele mai folosite tipuri de structura si care

consta in principal din plansee, grinzi si stalpi. Principiul de baza este urmatorul: greutatea estepreluata mai intai de planseele de beton, care la randul lor se sprijina pe grinzi, acestea se sprijina pestalpi, stalpii pe fundatii, iar fundatiile pe pamant.

Avantajul folosirii acestui tip de structura consta in faptul ca organizarea spatiului este flexibila,astfel ca peretii interiori usori se pot amplasa practic oriunde, oricand. Chiar si peretii exteriori pot fiperforati sau inlocuiti oricand, inchiderile exterioare pot fi din orice material; rezistenta buna la

actiunea cutremurelor.Structura din zidarie portanta alaturi de structura in cadre, este intalnita adeseori la cladiri de

locuit si este in principal alcat uita din ziduri de caramida (de caramida, b.c.a., blocuri de beton, piatraetc.), plansee de beton armat si centuri de beton armat. Principiul de baza este urmatorul: greutateaeste preluata de planseele din beton, care se sprijina pe ziduri prin intermedi ul centurilor, zidurile pefundatii, iar acestea pe pamant. Avantajul consta in faptul ca procurarea materialelor este usoara simontarea relativ simpla; conditii ridicate de confort higrotermic (aparitia condensului la peretiiexteriori este redusa); o bu na izolatie acustica.

c) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica:

Constructia este situata in zona seismica de calcul E conform Normativ P100/2006, având

acceleratia terenului de proiectare ag = 0.2g si perioada de colt Tc = 1.6 sec.Clasa de importanta a cladirii este normala « C » (conform P100/2006). Destinatia cladirii este

de CENTRU LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA.Forma in plan a constructiei este dreptunghiulara, cu dimensiunile exterioare de 6.21x18.55

m.Nivelul de inaltime al cladirii este D+P.Inaltimile de nivel sunt de 2.74 m la demisol, 3,14 m la parter si 2.61 m la etaj. Accesul de la

demisol la parter se va realiza prin scara din beton armat. Accesul principal in cladire este situat intreaxele 1-2 / A-B, iar accesul secundar se va realiza prin partea opusa pe fatada laterala stanga intreaxele 1-2/B-C.

Functionalul presupune existenta la demisol a grupurilor sanitare, precum si a unei camere cu

functiune administrativa camera pentru centrala termica. La parter accesul se realizeaza prin fatadaprinci[ala (accesul principal). Accesul la demisol se realizeaza prin fatada laterala stanga cu ajutorulunei scari din beton armat, acesta faciliteaza accesul la centrala termica aflata la demisol. La parter se

afla doua incaperi cu urmatoarele functii: birou director, birou de informare + zona pentru expozitiicu suprafete vitrate mari pentru o iluminare foarte buna.

De la parter separata de zona de intrare este casa scarii cu scari din beton armat pentru acces

la demisol.

Structura de rezistenta este compusa din :INFRASTRUCTURA

Infrastructura este alcatuita din fundatii continue sub peretii demisolului, compuse din talpa

continua si elevatii (beton clasa C16/20, respectiv clasa C20/25) .



10





STRUCTURA

Structura de rezistenta este alcatuita din:

- Cadre din beton armat pe ambele directii, formate din grinzi si stalpi si planseedin beton armat;

- Acoperis de tip sarpanta din lemn;- Pereti si cadre din beton armat la demisol;- Fundatii continue sub stalpi si pereti din beton armat;

Sapatura va fi una generala taluzata.Constructiia se incadreaza conform normativelor in vigoare P 100/2006, STAS 1100/0 -75,

HG768/97:

- zona de amplasare seismica E ,Tc=1,6 s (P100/2006)- categoria de importanta - C - (conf. HG 766/97 anexa 3)- clasa de importanta - II - (conf P100/2006)- incarcarea data de vant : conf. NP082/2004 C- incarcarea data de zapada : conf. C.R.1.1.3/2006 D

- gradul de rezistenta la foc II

Din punct de vedere functional , cladirea va cuprinde:

Demisol:

¡ ¢

£ ¤

¥ ¡ ¢ ¦

§

rup ̈

ani©

ar ar

a

©

i

uc 6,

6

p 6,

6

p

§

rup ̈

ani©

ar

e

ei

uc 6,

6

p 6,

6

p

£

en©

rala©

er

ica

uc

,

p

,

p

£

a ̈

a ̈

carii +

l uc

,6

p

,6

p67,

p

¢ ! " # ¡

£ $

¡ % !

& & ¤ & $

¡ % !

& & ¤ &

¤

' ¤ &

(

&

¤ '

¤ &

(

Parter:

) 0 )

1

2

3 4

5

6

1

7

1

)

1

4 ) 8 2

1

=9 @

A

,B

7@

C

p

Din puncD

de vedereD

eE

nF

lF

gic , cladirea asigura spatii optime pentru activitati de informare si

promovare a turismului in judetul Suceava, cu accese facile a turistilor la informatiile necesare si cuindrumare obiectiva din partea personalului Centrului. Fluxurile de circulatii si functionalul cladiriirespecta toate exigentele de verificare necesare conform normelor in vigoare C (Siguranta la foc),

G H I P

Q

R H I S

Ho T U P a V a W X ar Y Y ` a b X c `

d

c ` e m f c ̀

d

c ` e m f

g Y ro

b h Y re

X

i

or` a b X ` p

d

` e e m

f ` p

d

` e e m

f

R q

r

oV Y

exf

os Y

i

Y e

` a b X c e

d

e ` t m

f c e

d

e ` t m

f

u v

d

t w t

mf

I x y g H P W H � x

�

G

� Q �

W H � x

�

G

� Q � Q

�

Q �

�

�

Q

�

Q �

�



11





B (siguranta in exploatare a constructiilor), D (igiena si sanatatea oamenilor) E (Izolatia termicasi hidrofuga a constructiilor) F (Izolarea fonica a cladirilor de locuit, scolilor, gradinitelor etc).

De asemenea din punct de vedere al structurii de rezistenta cladirea propusa va respectaexigentele de verificare A1 (rezistenta si stabilitatea cladirilor din beton armat).

3.Date tehnice ale investitiei

a) Zona si amplasamentul;

Terenul pe care este amplasat obiectivul se afla in proprietatea comunei Vatra Moldovitei, areo suprafata de 293 mp - intravilan, este liber de orice sarcini domeniu public conform HCL nr. 95 /22.10.2009.Adresa investitiei: Sat Vatra Moldovitei, com. Vatra Moldovitei, Jud. Suceava.Folosinta actuala a terenului: curti constructii.

Destinatia terenului conform PUG: zona centrala de institutii si servicii publice.

b) Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat;

Terenul pe care urmeaza a se amplasa cladirea de fata este proprietatea comunei VatraMoldovitei domeniu public conform HCL nr. 95 / 22.10.2009.

c) Situatia ocuparilor definitive de teren, suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan;

Terenul in suprafata de 293 mp este amplasat in intravilanul satului Vatra Moldovitei.

Conform PUG al comunei Vatra Moldovitei terenul este in UTR ZONA CENTRALA DE INSTITUTII SISERVICII PUBLICE.

d) Studii de teren:

Studiul topografic A fost intocmit pentru amplasamentul investitiei va fi anexat documentatiei ce va insoti

proiectul.Conform temei data de beneficiar s-a executat ridicarea topografica in vederea intocmirii

lucrarii, masuratorile pentru aceasta investitie facandu-se in luna martie 2009, respectandu-se tema

de proiectare.In teren s-au ridicat punctele specifice necesare obtinerii profilului terenului si conturului

suprafetei acestuia.In total s-a masurat o suprafata de 393,00 mp .In teren, masuratorile au fost efectuate cu statia totala ELTA 13CM, sistemul de coordonate in

care s-a lucrat fiind STEREO70 iar sistemul de cote fiind Marea Neagra. Dupa prelucrarea datelor dinteren, la birou au fost intocmite planurile de situatie la scara 1:500.



12





Planurile au foste elaborate in programul de grafica AUTOCAD si au fost predate pe suportelectronic si pe suport de hartie in 3 exemplare.

Pe suport electronic planurile de situatie au fost suprapuse pe un plan background relizat

prin georeferentierea foilor de plan scara 1:5000 pentru zonele studiate.La executarea lucrarilor atit in faza de teren cit si in faza de birou s-a folosit aparatura din

dotare si s-au respectat:- Normativul C110/1969- STAS 7488/1975

- Normele tehnice pentru intocmirea planului topografic de baza- Atlasul de semne conventionale pentru scara de ridicare.

Studiul geotehnic Din punct de vedere morfologic, perimetrul studiat se afla pe cursul inferior al bazinului raului

Moldovita, apartinand regiunii Carpatice. Din punct de vedere fizici -geograficsectorul mentionat esteamplasat in zona Obcinelor Bucovinei, si din punct de vedere morfogenetic, intregul complex deprocese se afla sub controlul ariei montane.

Pentru amplasamentul studiat se prelimina un punctaj total aproximat de 7 puncte, deci unrisc geotehnic moderat, respectiv o încadrare în categoria geotehnic l.Conditii de fundare

In perimetrul cercetat, funcie de litologia terenului stabilita prin lucrrile executate,caracteristicile geotehnice ale acestuia i prescripiile standardelor în vigoare privind adâncimeamaxima de înghe, obiectivul care se proiecteaz se poate funda incepand de la la adâncimea Df =1,20 m, în stratul de argile cenuiu -negricioase, slab nisipoase plastic la plastic - vartoasa ce au, încompoziia lor, rare elemente centimetrice de roci sedimentare, luîndu-se în considerare presiuneaconvenional Pconv=170 kPa, pentru sarcini de calcul di n gruparea de încrcri fundamentale.PentruDf = 1,50 m se va lua în considerare presiunea convenional Pconv =190 kPa, pentru sarcini de calculdin gruparea de încrcri fundamentale.

Pe baza datelor de cunoatere obinute cu lucrrile de cercetare executate (sondaje, observaiidetaliate de teren, analize i determinri de laborator) sunt de reinut urmtoarele aspecte: perimetrul studiat este situat pe arealul comunei Vatra Moldovitei, amplasamentul fiind, laaceast dat, ocupat de ctre incinta; din punct de vedere geologic perimetrul este situat pe aria de dezvoltare a formaiunilorsedimentare aparinând Zonei Fliului paleogen; rocile din substrat sunt constituite predominant dintr -o alternan de argile, silturi cenuii saucenuii - verzui, gresii calcaroase sau silicioase de tip Kliwa, respectiv Fusaru, încadrate în gruparocilor tari, stabile; depozitele acoperitoare ale fundamentului, în zona amplasamentului obiectivului, însumeaz o

grosime de circa 9 m, fiind reprezentate în general de argile, plastic - vartoas, slab nisipoase, ce au încompoziia lor, elemente centimetrice de roci sedimentare, in special gresii de tip Kliwa sau de tipFusaru, nisipuri argiloase sau argile nisipoase cu rare elemente subrotunjite sau rotunjite,centimetrice, rar decimetrice, de roci sedimentare, pietri si bolovanis, constituit, in exclusivitate dinroci sedimentare cu matrice alctuita din nisipuri si nisipuri argiloase sau argile nisipoase.La parteasuperioara a acestora, se dispune un nivel de depozite de tip coluvial, reprezentate prin sol brun -cenuiu sau cenuiu -negricios, cu elemente de roci sedimentare, rotunjite, subrotunjite sausubangulare;



13





în cuprinsul rocilor de suprafaa nu exista goluri carstice, turbrii, mâluri sau s ruri solubile; se remarc existena unor frecvente variaii de facies caracteristice proceselor de sedimentare din

mediul proluvial - coluvial si aluvial;

din punct de vedere geomorfologic perimetrul studiat aparine teraselor superioare, de pe pa rteastânga ale râului Moldovita;

terenul din zona amplasamentului si versantii din zona de nord si nord-est sunt acoperii devegetaie ierboas, puni, terenuri agricole, livezi si pdure de rasinoase, fapt care diminueaz, inoarecare msura, fenomenele erozionale; terenul de amplasare al construciei este înclinat slab spre est - sud-est; versantii sunt stabili, neexistând, la aceast dat alunecri de teren; nivelul hidrostatic al apelor subterane este situat, la aceasta data, la adâncimi de cea 6 m sub cotaactuala a terenului din zona amplasamentului sondajelor, spaturile pentru fundaii urmând a seexecuta în teren uscat, nefiind nevoie de hidroizoiatii speciale; din datele existente si analizele efectuate se constata ca apele subterane nu prezint agresivitate

fa de betoane i metale; stratul acvifer este alimentat din precipitaiile pluvio-nivale ce vin de pe versantii de stânga airâului Moldovita cat si direct din râul Moldovita;

terenul studiat nu este supus pericolului inundaiilor datorita amplasrii pe terasa superioara arâului Moldovita; în zona cotei de fundare s-a constatat prezena unui nivel de argile cenuiu - negricioase, slab

nisipoase plastic la plastic - vartoasa ce au, în compoziia lor, rare elemente centimetrice de rocisedimentare, care poate prelua în condiii corespunztoare sarcinile ce urmeaz a fi transmise deconstrucia proiectatâ. Acest fapt este confirmat i de comportamentul favorabil al construciilorsituate în imediata vecintate a amplasamentului proiectat, la care nu s-au constat tasâri, rotiri, fisuri,crpturi, ceea ce demonstraz stabilitatea terenului de fundare;

în zona cercetat s-a constatat prezenta unui nivel continuu de argile cenuiu - negricioase, saubrun cenuii, slab nisipoase plastic la plastic-vartoasa ce au, în compoziia lor elemente centimetrice

de roci sedimentare, ce au grosimi cumulate ce ajung, în lucrrile executate, pân la 3,50 m; presiunea convenionala a stratului în care se propune fundarea, incepand de la 1,2 m (argilecenuiu - negricioase, slab nisipoase plastic la plastic -vartoasa ce au, în compoziia lor, rare elementecentimetrice de roci sedimentare) este Pconvenionala=170 kPa, iar pentru Df=1,5mPconvenionala=190 kPa; pentru amplasamentul studiat se prelimina un punctaj total aproximat de 7 puncte, deci un riscgeotehnic redus, respectiv o încadrare în categoria geotehnic 1.

Recomandari: fa de cerinele impuse prin tem, pe baza datelor obinute în urma studiului, pot fiformulate urmtoarele recomandri:

având în vedere adâncimea de înghe, caracteristicile construciei ce urmeaz a fi edificate i

litologia terenului existent în zona amplasamentului obiectivului, propunem adoptarea adâncimiide fundare incepand de la 1,20 m, fr o prealabil îmbuntire a terenului de fundare, curespectarea prevederilor normativului P. 10/86, pct 4.1 -4.6; stratul de fundare este format preponderent din argile cenuiu -negricioase, slab nisipoaseplastic la plastic - vartoasa ce au în compoziia lor rare elemente centimetrice de roci sedimentare; terenul va fi nivelat si apoi se va trece la realizarea fundaiilor sau se va realiza suprainaltareaacestuia, pana la cota drumului judeean Vama -Moldovita, prin realizarea unei perne de balast;



14





se va proceda la compactare si depunerea balastului, in strate sucesive, ce vor avea grosimi de 10-15 cm. Concomitent se va proceda, dup caz, la infratirea, in trepte, cu terenul natural, prin

adaptarea la sistemul de fundare ce urmeaz a fi adoptat. Condiia de trecere de la un strat la altul va

fi obinerea unui grad de compactare Dmediu>98% respectiv Dminim>95%, in raport cu valorilePROCTOR, stabilite in laborator pentru materialul utilizat; fundarea se va realiza prin depirea obligatorie a stratului de sol vegetal.

NOTA:

La atingerea cotei de fundare va fi solicitat ing. geotehnician in vederea intocmirii proceselor verbale de lucrari ascunse privind natura terenului de fundare, cheltuielileaferente find suportate de beneficiar.

e. Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii,

specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizarea investitiei,

cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

Situatia e�

istenta pe teren:

- Suprafata teren : At=293 mp

- Suprafata construita existenta pe teren Sc=0.00 mp- Suprafata desfasurata existenta pe teren Sd=0.00 mp

Caracteristici constructive principale:

- Suprafata teren : At =293mp- Suprafata construita propusa pe teren (CLIPT) Sc = 88,55 mp- Suprafata desfasurata propusa pe teren (CNIPT) Sd = 177,103 mp

- Procent de ocupare teren existent POT = 30%

- Coeficient de utilizare existent CUT = 0,6

STRUCTURA DE REZISTENTA

Sistem constructiv:

Regim de inaltime D�

P

� ma

�

� 6,25 m

S construita la sol 88,55 mp

S construita desfasurata 177,10 mp

Categoria de importanta C

Clasa de importanta II

Gradul de rezistenta la foc II

Forma in plan a constructiei este dreptunghiulara, cu dimensiunile exterioare de 6,54 x 13,54

m. Nivelul de inaltime al cladirii este D+P.Inaltimile de nivel sunt de 2,77 m la demisol si 2,85 m la parter. Accesul de la demisol la parter

se va realiza prin scara din beton armat Structura de rezistentã este alcatuita astfel:Structura de rezistenta este compusa din :INFRASTRUCTURA

Infrastructura este alcatuita din fundatii continue sub peretii demisolului, compuse din talpacontinua si elevatii (beton clasa C16/20, respectiv clasa C20/25) .



15

� N � � � � A � � � � � � � � � VA � �

�

� � � �

�

� CA VA

�

� A

� � L

� � V

�

�

� �

NR. PROIECT: 10482 / 2009

BENEFICIAR: C � � � NA VA�

� A � � L � � V �

�

� �

FAZA:�

�

� � � � � � � AB

� L

�

�

A�

�

STRUCTUR AS c de re s e j es e alcatuita din:

- Cadre din beton armat pe ambele directii, formate din grinzi si stalpi si planseedin beton armat;

- Acoperis de tip sarpanta din lemn;

- Pereti si cadre din beton armat la demisol;

- Fundatii continue sub stalpi si pereti din beton armat;

Sapatura va fi una generala taluzata.

Constructiia se incadreaza conform normativelor in vigoare P 100k

2006, STAS 1100k

0-75,

HG768k

97:

Zonl

dm l

n pl

l

sl

o

m

sm

isn

i l

(l

=0 20

(

f

100/2006)

Tc=1 6 s (cf P100/2006)

Cl

tm

o o il

dm

i n po o tl

ntl

C

no o n

l

ll

(conf HG 766/97 an

m

a 3)

Clasa dm

i n po o tanta II (conf P100/2006)

Incarcarea data de vant C (conf NP082/2004)

Incarcarea data de zapada D (conf C

1

1

3/2006)Gradul de rezistenta la foc II (conform P118/2004)

Compartimentarile interioare sunt din pereti din zidarie si gips carton.

IPOTEZE DE CALC z L STRUCTURAL:

Calculul static s-a facut conform Cod de proiectare CR 0-2005.

Pentru dimensionarea si verificarea starii limita ultime si starii limita a e{ ploatarii normale s-au avut

in vedere urmatoarele grupari de incarcari:

Gruparea fundamentala - Starea limita Ultima

in care :

Gki - ef ectul pe structura al actiunii permanente i, luata cu valuarea sa caracteristica

Qki - ef ectul pe structura al actiunii variabile i, luata cu valuarea sa caracteristica

Qk1 - ef ectul pe structura al actiunii variabile ce are ponderea predominanta

0,1 factor de simultaneitate, 0,1=0.7

Gruparea speciala Starea Limita Ultima

Pentru calculul eforturilor in elementele structurilor, s-au folosit programe de calcul automat.

Pentru calculul eforturilor din actiunea seismica, incarcarile s-au stabilit in conformitate cu

Normativul P100-1|

06 pentru "proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale,

agrozoote}

nice si industriale".

in care :

Aek valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu derecurenta, IMR=100ani



16

IN ~ ORMARE SI PROMOVARE

TURISTICA VATRA MOLDOVITEI

NR. PROIECT: 10482 / 2009

BENEFICIAR: COMUNA VATRA MOLDOVITEI


2,i coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Qi, avand valorilerecomandate in tabelul urmator.

Tipul Actiunii 2,i

Actiuni din vant si Actiuni din variatii de temperature

Actiuni din zapada si Actiuni datorate e ploatarii

Incarcari in depozite

0

0,4

0,8

1 coeficientul de importanta al structurii

Starea Limita de Serviciu

Gruparea Caracteristica de ef ecte structurale ale actiunii

Gruparea frecventa de ef ecte structurale ale actiunilor

Gruparea Cvasipermanenta de ef ecte structurale ale actiunilor

1,1 coeficient pentru determinarea valorii frecvente a actiunii variabile Q 1, avand valoril

recomandate in tabelul urmator :

Tipul Actiunii 1,1

Actiuni din vant

Actiuni din zapada si Actiuni din variatii de temperature Actiuni datorate e

ploatarii

Incarcari in depozite

0,2

0,5

0,7

0,9

Dispozitii generale si concluzii:

Lucrarile de e ecutie vor trebui sa aiba toate avizele si autorizatiile solicitate prin legislatia in

vigoare precum si acordul proprietarului cladirii.

Executia va fi urmarita de un diriginte de specialitate si se va intocmi o Carte a Constructiepentru lucrarile executate precum si un program de control pe faze determinate. In aceasta carte sva include un capitol privind urmarirea in timp a constructiei atat pe perioada de executie cat si dupa

punerea in functiune.

In perioada executiei lucrarilor se vor respecta normele de protecdtie a muncii, normele d

protectie contra incendiilor, normele de protectie a mediului etc.

Inainte de inceperea executiei constructiei proiectate se vor debransa toate utilitatile in

vederea prevenirii producerii de accidente.

Lucrarile de ancorare a structurii proiectate, in stalpii si parapetele cladirii existente, se vo

face utilizand ec ipamente care sa nu produca socuri sau vibratii structurii de rezistenta a imobilului

existent.

In cazul aparitiei unor degradari ale structurii, se vor opri lucrarile de executie si se va c

ema

proiectantul de rezistenta precum si expertul lucrarii.



17





Materiale folosite:

-Beton armat: C20/25;

-Beton simplu: C16/20

-Mortar de subturnare-Armatura: OB37, PC52;

Conform HRG 925- art. 6 PROIECTANTUL va asigura verificarea proiectului prin verificatoratestat MLPAT (deoarece asa se specifica in relatia contractuala Beneficiar - Proiectant) laurmatoarele cerinte:A1 Rezistenta si stabilitate

constructii pe structuri din beton);

AR

ITECTURA

Din punct de vedere arhitectural imobilul construit se va incadra bine in peisajul urbanisticlocal si va ameliora vecinatatile, mai ales ca momentan terenul pe care va fi amplasata constructia nueste exploatat la nivelul maxim al posibilitatilor.

Constructia cladirii de fata va crea un centru de interes atat pentru locuitorii comunei Vatra

Moldovitei cat si pentru turistii aflati in tranzit ce intentioneaza sa viziteze judetul nostru. Incadrareasa intre cele doua cladiri de interes public va accentua caracterul public si cultural al acestei noicladiri.

Din punct de vedere al finisajelor, cladirea va fi executata cu finisaje moderne, care sa asigureatat un aspect vizual atragator, cat si indeplinirea rolurilor pentru care au fost proiectate:

Finisaje interioare: - zugraveli cu var lavabil culoare alb;- placaje cu faianta la grupurile sanitare;

- placaje cu gips carton;- pardoseli din gresie;- pardoseli din piatra naturala;

-

pardoseli din podea de lemn natural molid;- tamplarie din lemn cu ferestre termopan;

Finisaje e terioare:

- zugraveli cu var lavabil;- placari cu lambriu de lemn tratat pentru exterior- tamplarie din lemn stratificat;- soclu de piatra;- balustrada metalica( fier forjat)Conform HRG 925- art. 6 PROIECTANTUL va asigura verificarea proiectului prin verificator

atestat MLPAT (deoarece asa se specifica in relatia contractuala Beneficiar - Proiectant) laurmatoarele cerinte:

A. Rezistenta si stabilitate;B. Siguranta In e

ploatare;

C. Siguranta la foc.

D. Igiena si sanatatea oamenilor;

E. Izolatie termica, electrica si hidrofuga;

F. Izolatia impotriva zgomotului.



18





INSTALATII SANITARE

Avand in vedere ca aceasta cladire este nou construita, s-au proiectat instalatii sanitare dealimentare cu apa rece si canalizare si de stingere a incendiului cu hidranti interiori .

Alimentarea cu apa a grupurilor sanitare si a hidrantilor interiori se va face din putul foratexistent aflat in apropiere care deserveste nsi necesarul de apa al Primariei( cladire invecinata).

Alimentarea cu apa calda a grupurilor sanitare din cladiri se face de la centrala termica amplasataintr-o incapere separata de la demisol,prin intermediul unei conducte din PEHD cu diametrul de ½ .Conductele instalatiilor interioare de distributie a apei reci si calde pentru consum menajer seexecuta din tevi PEHD.

Legaturile pentru alimentarea cu apa la obiectele sanitare se vor realiza din tevi PEHD cumontaj Ingropat In sapa pardoselii, sub tencuiala ,mascate.

A fost prevazut un hidrant interior,amplasat pe culoar,la parter.Inaltimea de montaj aechipamentului instalatiei de stingere a incendiului cu hidrant interior fata de pardoseala este de1m-1,5m.Presiunea ce trebuie asigurata unui hidrant interior este de 32mCA.Conducta de a limentarea hidrantului trebuie sa fie din OL-Zn cu diametrul de 2.

Colectarea apelor uzate provenite de la grupurile sanitare se va realiza in fosa septic

monobloc existent. Instalatiile interioare de canalizare a apelor uzate menajere se compun dinconducte din PP,care colecteaza apele uzate de la obiectele sanitare si le evacueaza in reteleleexterioare de canalizare,conform planurilor anexate. Conductele de evacuare a apelor uzate dincladiri catre fosa septica de racord sunt conducte PVC tip U.

Colectarea apelor meteorice provenite de pe terasa cladirii se face cu receptoare deterasa,pentru terase circulabile,iar evacuarea din cladire are loc pe la plafonul demisolului,cu pantacorespunzatoare,catre caminul de racord amplasat la exteriorul cladirii.

Echiparea grupurilor sanitare:Grupurile sanitare vor avea urmatoarea echipare:

- vase pentru closet din portelan sanitar in marime normala cu rezervoare de spalare montate pe

vas complete;- lavoare din portelan sanitar, marimea 600, echipate cu ventile de scurgere tip ,montate pepedestal din portelan;

- pisoar din portela sanitar, montat pe dibluri din lemn;- piesa de curatire pentru canalizare din PVC D=110mm;- ventil de scurgere tip;

- sapuniera din portelan sanitar,aparenta simpla;- oglinzi din semicristal, marimea 600 x 500 mm;- etajera din portelan sanitar marimea 600 mm;

- suport pentru hârtie nichelate;- baterii sanitare pentru lavoar nichelate, cu monocomanda si racorduri flexibile;

-

robineti de colt cu sfera si mufe pentru Intreruperea alimentarii cu apa la obiectele sanitare;- sifoane de pardoseala din polipropilena.

Ventilele de scurgere ale obiectelor sanitare se executa din alama.Conductele orizontale,de laobiectele sanitare la coloane,se monteaza in sapa sau aparent,cu panta de curgere corespunzatoare.Coloanele pentru scurgerea apei meteorice se vor realiza din t uburi din PVC.



19





Montarea obiectele sanitare.Fixarea obiectelor sanitare pe elementele de constructii se vor face fie direct, prin suruburi, fie

indirect, prin intermediul consolelor sau altor dispozitive de sustinere.

Distantele minime de amplasare, precum si cotele de montaj ale obiectelor sanitare vor ficele indicate In STAS 1504.

La iesirea din pereti a conductelor de apa si scurgere care deservesc obiectele sanitare, se vamonta pentru mascarea golului, rozete nichelate sau cromate de mascare, aplicate la fata finita aperetelui.

In scopul de a evita deteriorarea obiectelor sanitare, pe timpul executiei lucrarilor de finisajla constructie, obiectele sanitare se vor proteja obligatoriu pâna la terminarea lucrarilor respective.Executarea termoizolatiilor.

Toate circuitele de apa rece se vor termoizola cu tuburi din elastomer de 9 mm.Lucrarile de termoizolare a conductelor se va face dupa efectuarea probelor de presiune.La executarea lucrarilor de izolatie se vor respecta prevederile din Instal atiile tehnice pentru

executarea termoizolatiilor la elemente de instalatie - C 142.Prevederi generale.

Conductele de canalizare se vor monta cu panta obligatoriu Inscrise In desenele de executie.

Pentru toate lucrarile care devin ascunse se vor Incheia procese verbale de lucrari ascunse(faze determinate pentru pante, calitatea materialelor si executiei).

La trecerea conductelor prin pereti si plansee se vor monta tevi de protectie fixate cu

mortar de ciment, iar spatiul dintre conducte si teava de protectie se va etansa cu snur de vataminerala.

Realizarea gaurilor pentru trecerea conductelor prin pereti si plansee se va face cu masinirotopercutante. Toate materialele vor corespunde standardelor In vigoare, vor fi Insotite decertificate de calitate care se vor atasa la cartea instalatiei.

La executarea instalatiilor sanitare se vor respecta prevederile normativelor I9/1994, NP086/2005, C 56/2002, C 300, caietul de sarcini si celelalte acte normative la care se refera.

Conditii tehnice pentru verificarea si receptia instalatiilor sanitare.Conductele de apa rece.

Conductele de apa rece vor fi supuse la urmatoarele Incercari:

- de etanseitate la presiune la rece;

- de functionare, la apa rece;Incercarile de etansietate la presiune la rece, precum si Incercarea de etansietate si

rezistenta la cald se vor efectua Inainte de montarea aparatelor si armaturilor de serviciu la obiectele

sanitare si la celelalte puncte de consum, extremitatile conductelor fiind obturate cu dopuri pedurata probelor.

Presiunea de Incarcare la etansietate si rezistenta la cald la conductele de apa rece si calda

va fi egala cu 1,5 x presiunea de regim, respectiv de 9 bar.

Conductele se vor mentine sub presiune pentru timpul necesar verificarii tuturor traseelor siImbinarilor, dar nu mai putin de 1 ora, In acest interval nu se admite scaderea presiunii.

Presiunea In conducte se va realiza cu o pompa de Incercari hidraulice si se va citi pemanometrul montat pe pompa, care se va amplasa In punctul cel mai jos al conductelor.

Incercarea de functionare la apa rece si calda se va efectua dupa montarea armaturilor laobiectele sanitare si la celelalte puncte de consum.

Se va verifica prin deschiderea succesiva a armaturilor de alimentare, verificându-se dacaapa ajunge la fiecare punct de consum In parte.



20





Incercarea de etanseitate si rezistenta la conductele de apa calda, inclusiv cele derecirculare, se va face prin punerea In functiune a instalatiilor de apa calda la presiunea de regim de 4

bar si la temperatura de 50 550C.

Presiunea si temperatura de regim se vor pastra In instalatie pentru timpul necesarverificarii etansietatii Imbinarilor si a tuturor punctelor de sustinere si fixare a conductelor supuse

dilatarii, dar minim 6 ore.Conducte de canalizare.

Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la urmatoarele Incercari:

- de etansietate;- de functionare.Incercare de etansietate se va efectua prin verificarea etansietatii pe traseul conductelor si

la punctele de Imbinare, Inainte de executarea lucrarilor de mascare.Incercare de etansietate se va face prin umplerea cu apa a conductelor astfel:- conductele de canalizare a apelor menajere pâna la nivelul de refulare prin sifoanele de

pardoseala sau ale obiectelor sanitare.Incercare de functionare se face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare si a punctelor

de scurgere la un debit normal de functionare si verificarea conditiilor de scurgere. La efectuarea

probelor de functionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de sustinere si de fixare,existenta pieselor de curatire, cf. precizarilor din proiect. Rezultatele probelor se consemneaza Intr -un proces verbal semnat Intre reprezentantul tehnic cu executia al constructorului si dirigintele de

santier al angajatorului.Urmarirea Executiei

Calitatea executiei va fi urmarita permanent de catre:

- responsabilul tehnic cu executia, atestat din partea executantului;- dirigintele de santier autorizat pentru aceste domenii de activitate, din partea

beneficiarului, conform programului de urmarire a calitatii executiei lucrarilor,Incheindu-se procese verbale pentru toate fazele de lucrari prevazute.

Se vor pune In opera numai materiale verificate si Insotite de certificate de calitate sau de

inspectie si argumente tehnice.Verificarea calitatii lucrarilor se va face conform prevederilor Normativului pentru verificarea

calitatii si receptiei lucrarilor de instalatii aferente constructiilor indicativ C 56/2002, aprobat de

MTCT cu Ord. 900/25.11. 2003.

Breviar de calcul instalatii sanitare

Necesar de apa

Prezenta lucrare trateaza la nivel de SF, instalatiile sanitare aferente imobilului cu destinatiade centru de informare si promovare turistica.

Obiectivul propus spre construire are destinatia de centru de informare si promovare turistica,

este amplasat in com. Vatra Moldovitei,jud.Suceava si va avea un regim de Inaltime D+P.

Necesarul de apa de alimentare al obiectivului se calculeaza In conformitate cu STAS 1343/0,STAS 1343/2 si STAS 1478. Necesarul de apa se calculeaza pentru nevoi igienico -sanitare si de baut.Date necesare breviarului de calcul pentru instalatii sanitare

a) Date despre constructie- Regim de Inaltime D+P- Cota pardoselii ultimului nivel folosibil +0,68 m- Destinatia Centru de informare si promovare turistica



21





b) Date despre utilizatoriRegim de functionare:

- centru de informare si promovare turistica - 14 ore/zi

Numar persoane:- personal administrativ - 10 persoane

- clienti - 80 persoane

Nota: Calculul debitelor de apa si canalizare menajera s-a realizat pentru numarul ma

imal de

persoane ce pot utiliza cladirea de fata. Deci numarul de persoane personal administrativ, clienti

si numarul de ore de functionare descrise mai sus sunt conditiile ma

imale ale cladirii si nu

reprezinta indicatorii proiectului de fata.

Determinarea cantitatilor de apa pentru consum, presiuni necesare

Necesarul de apa pentru consum menajer

In functie de specificul fiecarui spatiu al cladirii si de informatiile obtinute de la beneficiar, se

considera urmatorul grafic de ocupare si necesar specific de apa rece si calda (tabelul 1) (conformSTAS 1343-91 si STAS 1478-90):

Tip spatiuNumar de persoane

estimat / zi

Np

necesar specific de apa(litri / persoana) qSP

total apa recedin care apacalda la 60°C

1. - administrativ + clienti 90 20 5

Debitele necesare de apa, conform STAS 1343 vor fi:- debitul mediu zilnic:

)zi / m( 1000

N qK

Q3 pSP P

nzimed §

��

!

unde KP - coeficientul de pierderi = 1,1- debitul maxim zilnic:

)zi / m( 1000

N qK K QK Q 3 pSP ZI P

nzimed zi nzimax §��

!�!

`unde Kzi - coeficientul de neuniformitate zilnic = 1,15- debitul orar maxim:

)h / m( 1000 n

N qK K K Q 3

O

pSP ZI OP

norarmax §�

��!

unde KO - coeficientul de neuniformitate orar = 2,8

Prelucrând datele de mai sus cu formulele mentionate rezulta (tabelul 2):

Nr.

crt.DESTINATIA UR

Cant.

(UR)

TOTAL (apa rece)

Q zi med (mc/zi)

Q zi max (mc/zi)

Q max orar (mc/h)

Consum la grupuri sanitare



22





1. administrativ+clienti pers/zi 20 1,98 2,27 0,26

TOTAL 1,98 2,27 0,26

Nr.crt.

DESTINATIA URCant.(UR)

TOTAL (apa calda)

Q zi med (mc/zi)

Q zi max (mc/zi)

Q max orar (mc/h)

Consum la grupuri sanitare

1. administrativ pers/zi 20 0,49 0,56 0,066

TOTAL 0,49 0,56 0,066

Debitul de apa rece pentru alimentarea obiectelor sanitare

Debitul de calcul pentru dimensionarea statiei de hidrofor s-a calculat functie de echivalentii

de debit ai punctelor de consum.Formula de calcul a debitului de apa rece, tinând cont de tipul predominant al cladirii, este:

qc= abcEunde: E = suma echivalentilor de debit ai punctelor de consum

§!

�!

n

1 j

j j neE

In functie de regimul de furnizare a apei reci = regimul de furnizare este de 14 ore a = 0,2b coeficient adimensional In functie de felul apei b = 1.c coeficient adimensional In functie de destinatia cladirii:

- pentru pensiune turistica cu § E 2,0c=1,6

e j = echivalentul de debit al unei baterii sau al unui robinet;

n j = numarul bateriilor sau robinetilor de acelasi tip.Având In vedere numarul de obiecte sanitare deservite, debitul de calcul pentru conducta de

alimentare cu apa rece a constructiei, conform STAS 1478, este (tabelul 3):

Nr.

ctr.

Denumirea punctului de

consumU.M Cantitate

Echivalenti de debit§ E

AR

§ E

AC

apa rece

AR

apa cala

AC

1 Baterii pentru lavoar buc 2 0,35 0,35 0,7 0,7

2 Robinet rezervor WC buc 2 0,50 - 1 -

3 Robinet pisoar buc 1 0,17 - 0,17 -

TOTAL 1,87 0,7

E = E 1+E 2 = 2,57

Debitul de apa rece de calculqc=0,2*1*1,6*2,57=0,51 [l/s]

Gospodaria de apa

Pentru instalatia de apa de consum curent

H necesar = H g + H u + H r

unde: - Hg ± este cota geodezica a punctului de consum a a pei din pozitia cea mai dezavantajata

hidraulic Hg = -2 m H2O



23





- Hu ± presiunea de utilizare necesara la consumatorul cel mai dezavantajat din punct de vedere

hidraulic Hu = 3 m H2O (alimentare la nivelul centralei termice)

- hr ± suma pierderilor totale (lineare si local e)de sar cina din instalatie hr = 5 m H2O H necesar = 3 - 2,00 + 5,00 = 6 mH 2O

Debite ape uzate

Ape uzate menajere

care nu necesita preepurare)Acestea sunt apele uzate cu Incarcari care se Incadreaza In prevederile Normativului NTPA

0002-97.Acestea sunt apele uzate de la grupurile sanitare.Conform STAS 1846 83, debitele de apa uzata menajera sunt:Debitul maxim zilnic de ape uzate menajere va fi:

Quz z

� d = 0,8 x 2,47 = 1 ,976

�

3 /z

�

Debitul mediu zilnic de ape uzate menajere:Quz z

ax = 0,8 x 2,86= 2,264

�

3 /z

�

Debitul orar maxim de ape uzate menajere:

Quz o� a

�

ax = 0,8 x 0,326 = 0,26 � 3 /h

Determinarea debitului de calcul .

Determinarea debitului de calcul pentru conducte de canalizare se determina conform STAS

1795:q

�

= a x 0,7 x E - In carea coeficient determinat In functie de regimul de furnizare a apei In reteaua de distributie;

- pentru regim de furnizare a apei de14 ore/zi a = 0,38;c coeficient determinat In functie de destinatia cladirii:

- pentru institutie de invatamant c = 0,7;qs este debitul corespunzator sumei echivalentilor Es ai obiectelor sanitare si ai punctelor deconsum, debit ce se scurge In reteaua de canalizare considerata, In l/s;

qsmax debitul specific de scurgere cu valoarea cea mai mare care se scurge la reteaua de canalizareconsiderata, In l/s;

Nr.crt.

Denumirea punctului de consum U.M.Cantitate

Echivalent de

debit E§ E

Es

1. Closet cu rezervor montat pe vas Buc. 2 6 12

2. Lavoare Buc. 2 0,5 1

6. Pisoar buc 1 0,15 0,15

TOTAL § E 13.15

q�

= 0,38 x 0,7 x 13,15 = 0,96l/s

sl q s

/2max ! ( vas closet)

qc = qs + qsmax = 0,96 + 2 =2,96 l/s

qc = 2,96 l/sPentru debitul de calcul, qc = 2,96 l/s viteza de autocuratire v = 0,8 m/s si pentru panta de

0,015 mm/m din nomograma de calcul D = 110 mm.



24





Reteaua de canalizare se va realiza din tuburi din PP.Racordul de canalizare se va realiza din tuburi din PVC SN 4 pentru canalizare exterioara,

Dn 110 mm.

Norme si standarde de referinta

- Normativ de siguranta la foc a constructiilor - Indicativ P118/99

- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare - Indicativ I9-94- Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a

incendiilor - Indicativ NP086-05

- Normativ pentru proiectarea si executia parcajelor pentru autoturisme - Indicativ NP24-97- STAS 1343-91 - Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare- STAS 1478-90 - Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii

fundamentale de proiectare.Conform HRG 925- art. 6 PROIECTANTUL va asigura verificarea proiectului prin verificator

atestat MLPAT (deoarece asa se specifica in relatia contractuala Beneficiar - Proiectant) la

urmatoarele cerinte:Is Instalatii sanitare - ce va cuprinde e igentele

A. Rezistenta si stabilitate;

B. Siguranta In e

ploatare;


D. Igiena si sanatatea oamenilor;

E. Izolatie termica, electrica si hidrofuga;


INSTALATII TERMICE

Criteriile care au stat la baza stabilirii solutiilor tehnice pentru realizarea instalatiilor deincalzire si producere a apei calde de consum in CENTRU LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARETURISTICA VATRA MOLDOVITEI sunt:

- Obtinerea unui inalt confort termic; - Producerea energiei termice pentru incalzire si preparare apa calda de consum cu costuri

reduse;

- Economie de energie; Pe baza acestor criterii s-a ales urmatoarea solutie de incalzire a spatiilor aferente cladirii

propuse:

- Instalatia de incalzire cu panouri radiante, sistem clasicPentru producerea energiei termice necesara functionarii instalatiei de incalzire in sistem clasic

precum si pentru prepararea apei calde de consum, necesarul de energie termica calculate este de 29kw. In acest scop se va instala o centrala termica pe combustibil solid lemn.

INSTALAII TERMOMECANICE ÎN CENTRALA TERMIC

1. Obiectul documentaiei

Prezenta documentaie întocmit în faza de Studiu de fezabilitate, cuprinde soluii tehnicenecesare pentru execuia instalaiilor termomecanice din centrala termic, pentru producerea apeicalde pentru înclzire 90/70°C i a apei calde menajere cu t=60°C, aferente obiectivului PUNCT DE

INFORMARE TURISTIC, cu respectarea prescripiilor tehnice aflate în vigoare.



25





2. Bazele documentaiei

La baza întocmirii prezentei documentaii au stat urmtoarele:

Fluxul tehnologic i tema de arhitectur;

PT C1/2003 PT C2/2003

PT C10/1 2003 PT C7/2003 I13/2002

PTC 110/199 C 56/2002 Norme generale de prevenirea i stingerea incendiilor aprobate cu OMI 775/22.07.1998

Norme generale de protecia muncii, legea 319/2006

3. Situaia e

istent

Terenul pe care urmeaz a se construi obiectivul Centru Local Informare si Promovare TuristicaVatra Moldovitei este amplasat în localitatea Vatra Moldovitei pe domeniul public.

4. Situaia proiectat

4.1. Descrierea funcional i tehnologic Lucrrile proiectate cuprinde:

a) montarea utilajelor aferente centralei termice de producere ap cald pentru înclzire i ap caldmenajer;b) realizarea instalaiilor termomecanice din centrala termic;

Conductele de distribuie pentru circuitele de înclzire cu ap cald tur retur din centralatermic, se vor realiza din evi pentru instalaii OLT 32 STAS 7656, îmbinate prin sudur, protejateanticorosiv cu grund miniu de plumb.

Conductele se vor termoizola cu cochilii din vat mineral cu grosimea de 40 z50 mm, iar

protecia termoizolaiei se va realiza din tabl de aluminiu de 0,4 mm.Preaplinul rezervorului de acumulare ap potabil va fi racordat la recipientul de pardoseal.

Toate conductele i confeciile metalice se vor proteja anticorosiv cu grund miniu plumb îndou straturi.

Toate circuitele i echipamentele vor avea aceleai caracteristici tehnice cu cele prevzute în

punctele iniiale.4.2. Date privind sala cazanelor i cldirile învecinate

Sala cazanelor este organizat într-o încpere special amenajat în acest scop la demisolulcldirii, pentru instalarea cazanului de prepararea agentului termic pentru înclzire cu ap cald90/70°C i pentru prepararea apei calde menajere.

Ferestre:

- ferestre exterioare metalice simple cu geam din sticl clar de 3 mm etanat cu garnitur;- ferestrele vor avea o suprafa minim de 5,00 m2, în scopul realizrii iluminatului natural i

realizarea suprafeei vitrate (de comprimare, necesar de 0,05 m 2/m3 din volumul slii cazanelor),

- se vor realiza cel puin 2 ferestre cu ochiuri mobile;Ui:

- uile de acces în centrala termic vor fi metalice, cu geam din sticl clar de 3 mm, etanate cu

garnitur, s-a prevzut o u cu deschiderea ctre exterior, având dimensiunile de 1,2 x 2,1 m ce se vafolosi pentru introducerea i scoaterea utilajelor termomecanice din centrala termic, iar pentru



26





accesul personalului de exploatare s-a prevzut o u metalic cu dimensiunile de 90 x 210 cm, cudeschidere ctre hol;

4.3. Iluminatul natural, artificial de siguran i pentru verificarea cazanelor

a) Iluminatul natural se va realiza prin ferestre i u, cu sticl clar, dispuse pe frontonul dinfaa cazanelor;

b) Iluminatul artificial se va realiza cu o instalaie electric cu tensiune de 230 V prin corpuri deiluminat fluorescente etane, asigurându-se o iluminare medie de 100 lx pentru iluminatul general icorpuri de iluminat etane cu lmpi cu incandescen de 60 W, pentru iluminatul local din zonaaparatelor.

Iluminatul de siguran i evacuare se va realiza cu un corp de iluminat cu abajur de culoaregalben, monobloc cu acumulator, P = 8 W ce se va instala deasupra uii de ieire din sala cazanelor.

Pentru iluminatul pentru verificarea i revizia interioar a cazanelor s-a prevzut un circuitpentru iluminat cu tensiune redus de 24 V c. a.

4.4. Ventilaia natural i artificial

a) Ventilarea natural a slii cazanelor se va realiza prin:- ferestrele mobile;- gura de ventilare 600x600 mm cu jaluzele fixe ce se va monta în peretele exterior;

- priza de aer cu jaluzele fixe, cu dimensiunile de 600x600 mm, amplasat în ua de acces, lacota + 0,20 m fata de pardoseala demisolului;

Priza de aer i gura de ventilare vor fi realizate conform det. tip IPCT 63/015.

a) Ventilarea artificial:- se va face cu un ventilator axial, cu debitul de aer de 500 mc/h, instalat pe peretele exterior la

cota + 2,50 m (opional).

4.5. Alimentarea cu combustibil

Combustibilul folosit: combustibil solid (lemne).Alimentarea cu combustibil a cazanului se va face manual.

Cazanul va fi echipat cu toate echipamentele de deservire, reglare, siguran i automatizare,

livrate monobloc, urmând a se instala pe poziie i efectuarea racordurilor la instalaii i la courile defum.

4.6. Evacuarea gazelor de ardere de la cazane

Evacuarea gazelor de ardere de la cazanul revzut a se instala, se va face printr-un co de fumdin tabl din oel inoxidabil dublu perete termoizolat, tipizat, cu Dn = 250 mm, cu h = 8 m, înzidit cuzid din crmid.

Racordarea cazanului la coul de fum se va face cu un canal de fum cu Dn = 180 m, montat cupant de 10 % spre coul de fum, iar racordul canalului de fum la coul de fum se va face cu un unghi

de 45°.Coul de fum va fi prevzut la partea inferioar cu o gur de vizitare etan (element de

vizitare), amplasat la 0,5 m fa de baza coului i un element de eliminarea condensului.4.8. Prepararea apei calde menajere

Prepararea apei calde pentru înclzirea i prepararea apei calde menajere se va face cu uncazan pe lemne cu gazeificare Qn=30 Kv.

Agentul termic preparat în cazanele de înclzire va fi distribuit la instalaiile interioare de înclzire prin intermediul unui distribuitor colector D = 133 x4 mm.



27





Circulaia agentului termic de înclzire se va face cu 3 electropompe de circulaie cu montaj peconduct (una activ, un de rezerv i una în caz de întreruperea curentului alimentat cu curent

continuu).

Comanda electropompelor de înclzire va fi dat de termostatele de ambian sau de tabloulde comand al cazanului.

4.8. Alimentarea cu ap potabil a centralei termice

Alimentarea cu ap potabil a centralei termice se va face din instalaia de distribuie a apeipotabile, printr-un racord din eav din polietilen cu D =3/4 mm.

Vor fi alimentate cu ap potabil urmtoarele:- cazanul pentru prepararea apei calde menajere;- distribuitorul-colectorul de înclzire;

- boilerul de preparare ACM;

4.10. Evacuarea apelor uzate convenionale curate

Apele uzate provenite de la preaplin i scurgerile provenite de la robineii de golire - se vorcanaliza la cminul de canalizare existent.

5. Date privind funcionare centralei termice

5.1. Regimul de funcionare a centralei termice este de 24 ore/zi, 6 zile/sptmân cu

supraveghere continu 24 ore din 24 ore, cu personal de exploatare autorizat.Cazanul va fi dotat cu sistem de ardere automatizat, cu reglarea automat a presiunii i

temperaturii.Dispozitivele de control i limitatoarele vor fi independente unele fa de altele i fa de

instalaia de reglare.Instalaiile de siguran se vor verifica conform instruciunilor din crile tehnice ale cazanelor.Supraveghetorul (fochistul) va verifica i supraveghea funcionarea instalaiilor termomecanice

permanent.

Controlul i verificrile funcionale vor fi efectuate de ctre personal tehnic de specialitate alutilizatorului.

5.2. Date privind supapele de siguran i sistemul de expansiunePr otecia cazanului contra de pirii accidentale a presiunii maxime admisibile se va f ace cu

su pa pe de siguran, care vor f i livrate îm preun cu cazanul i vor f i regalate de ctre f abricant. Su pa pele de siguran vor f i omologate, instalate, verif icate i ex ploatate conform. PT C7/2003,

colecia ISCIR . Pe racordurile su pa pelor de siguran nu se vor monta armturi de închidere sau reglare. Su pa pele de siguran vor f i mar cate vizibil pe placa indicatoare, cf . C7/2003 cu urmtoarele

date: - sigla uniti constructoare;

- indicativul de conformitate a certif icrii; - simbolul de ti p al su pa pei de siguran; - seria i anul de f abricaie;

- presiunea nominal Pn; - diametrul nominal Dn;

- seciunea de scur gere A; - cursa de descr care hd;

- presiunea reglat Pr; - tem peratura maxim a f luidului;



28





- coef icientul de scur gere.

Pentru preluarea excedentului de volum al a pei din sistemul de înclzire s-a prevzut un vas deex pansiune închise hidr opneumatice, cu membran elastic, rezistente la tem peratur 100 °C, Pn=6

bar , având ca pacitatea de 80 l, cu presiune de preîncr care de 1,5 bar.

5.3. Armturile pentru închidere, reglaj, golire

a a u d înch d vo

:

ob

n

cu�

u

p

n

u circuitele d e ap rece, ap cal d;

armt uri d e golire: - vor

i r obi nete cu�

er i mu

e cu r acor d pentr u

urt un i dop;

apar atele d e m�

ur i contr ol vor

i :

termometr u i nd icat or cu �

cal r ot und ( manometr u) cu r acor d l ater al cu domeni ul d e m� ur are

0÷120 °C;

manometr u i nd icat or, cl a�

a d e preci zie 1 ,5, cu domeni ul d e m�

ur are:

0÷1 bar

0÷6 bar

6. Prevederi finale

Proteciile anticorosive se vor efectua prin grunduire cu grund miniu plumb rezistent latemperatur G55, în dou straturi pentru conductele care se termoizoleaz i cu vopsea ulei în doustraturi pentru circuitele aparente, conform fiei tehnologice de protecie anticorosive, anexat.

o Conductele se vor monta pe suporturi metalice, executate pe baza detaliilor tip desubansambluri tipizate IPCT vol. DC3.

o La sudare se vor folosi procedee de sudare omologate cf. PT C7/1 2003.

o Sudorii folosii la efectuarea îmbinrilor sudate vor fi autorizai cf. PT -CR9/1-2003.o Începerea execuiei lucrrilor de instalare a instalaiilor termomecanice se va face dup

obinerea avizului obligatoriu de instalare.

o La execuia lucrrilor se vor respecta normele de protecia muncii i PSI cuprinse în fiaanexat i actele normative aflate în vigoare.

7. Date privind fora de munc dup realizarea investiiei

7.1. Fora de munc temporar - asisten tehnic : 3 luni x 1 persoan;- diriginte antier : 3 luni x 1 persoan;

- personal de execuie: 3 luni x 6 persoane.7.2. Fora de munc permanent

Locuri de munc pentru exploatare i întreinere:

- instalator termic = 1 persoan;- sudor instalator = 1 persoan;-

Probleme specifice privind securitatea si sanatatea muncii si prevenirea riscului de incendiu.

La intocmirea prezentului capitol se vor lua in considerare urmatoarele normative:

- PE 006/1981 Instructiuni generale de protectie a muncii;

- PE 009/1993 Norme de prevenire stingere si dotare impotriva incendiilor;- PE 013/1994 Normativ privind metodele si elementele de calcul a sigurantei in functionarea

instalatiilor energetice.

- P 118/1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor;



29





- MP 008/2000 Manual privind exemplificari, detelieri, solutii de aplicare a prevederilornormativului P 118/1999 Siguranta la foc a constructiilor.

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;

- Legea 319 din 14.07.2006 a securitatii si sanatatii in munca;- HG 1425 din 11.10.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Legii nr. 319/2006;- HG 300 din 02.02.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele

temporare sau mobile.

- HG 971 din 26.07.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate la locul de munca;- HG 1048 din 09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de

catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.

- HG 1048 din 09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentrumanipularea manuala a maselor care prezinta riscuri in special pentru lucratori, in special deafectiuni dorsolombare.

- Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor.- Ordinul MI nr. 1023/1999 privind aprobarea dispozitiilor generale de ordine interioara pentru

prevenirea si stingerea incendiilor DG PSI-001.

- Ordinul MI nr. 1080/2000 pentru aprobarea dispozitiilor generale privind instruirea indomeniul prevenirii si stingerii incendiilor DG PSI-002.

- OGR nr. 95/1999 privind calitatea lucrarilor de montaj utilaje, echipamente si instalatii

tehnologice industriale.- Ordinul Ministrului Industriei si Comertului nr. 1587/1997 pentru aprobarea listei categoriilor

de constructii si instalatii generatoare de riscuri tehnologice.

- HG 571/1998 pentru aprobarea categoriilor de constructii, instalatii tehnologice si alteamenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind prevenirea incendiilor.

- Ordinul nr. 138 din 05.09.2001 pentru aprobarea dispozitiilor generale privind organizareaactuvitatii de aparare impotriva incendiilor DG PSI 005.

- IT 14-007 Masuri de siguranta pentru prevenirea riscurilor industriale in documentatiile

aferente sistemelor de conducte si termoficare .- IT 13-042 Probleme cu specific de prevenire si stingere a incendiilor.

Se pecizeaza ca materialele folosite in realizarea lucrarilor ce fac obiectul acestei documentatii

nu sunt combustibile.

Conform HRG 925- art. 6 PROIECTANTUL va asigura verificarea proiectului prin verificatoratestat MLPAT (deoarece asa se specifica in relatia contractuala Beneficiar - Proiectant) laurmatoarele cerinte:

It si Ig Instalatii termice si instalatii gaze naturale - ce va cuprinde e�

igentele

A. Rezistenta si stabilitate;

B. Siguranta In e�

ploatare;


D. Igiena si sanatatea oamenilor;E. Izolatie termica, electrica si hidrofuga;




30





INSTALATII ELECTRICE

Alimentarea cu energie electrica

Receptorii electrici din obiectivul CENTRUL LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE

TURISTICA VATRA MOLDOVITEI, se vor alimenta din tabloul general TD aflat in golul de serviciu

conform plansei E-02.Solutia finala de alimentare cu energie electrica a obiectivului, se va definitiva prin avizul

de racordare ce va fi emis de SC E-on SA, dupa depunerea documentatiei de catre beneficiar.Racordul electric de alimentare a tabloului electric TD aferent receptorilor electrici trebuie

sa satisfaca urmatorii parametri privind furnizarea energiei electrice:- Puterea instalata Pi =25 kW

- Puterea absorbita Pa = 17,5 kW- Tensiune U = 380 V- Frecventa f = 50 Hz

- Curentul Ia = 34 ATabloul electric TD va fi echipat cu un intrerupatoar automat 4 poli de 50 A pentru

separare generala si cu intrerupatoare automate cu protectie diferentiala la un curent de 30 mA

pentru protectia instalatiilor electrice de prize, iluminat si iluminat de siguranta, si cu unintrerupatoar automat 4 poli de 32 A pentru tabloul de la centrala termica .

Tabloul general TD aflat la parter conform plansei E02 va alimenta toti consumatorii

electrici din cladire.

Instalatii electrice de iluminat si prize

La baza proiectarii iluminatului au stat temele de specialitate precum si Normativulpentru proiectarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri NP-061-02.

Nivelele de iluminare prevazute vor fi In functiile de spatiile de iluminat si vor fi celeprevazute In normativul sus mentionat.

S-au utilizat corpuri de iluminat care sa asigure un confort vizual la consum minim de

energie electrica. De asemenea s-a urmarit ca sursele de iluminat sa de Incadreze In conceptia dearhitectura a spatiilor pe care le ilumineaza.Corpurile de iluminat utilizate sunt:

- corp de iluminat pentru interior cu grad de protectie IP44, tip FIRA 03 -236, cu lampi tubulare

fluorescente ( 2 lampi de 36 W), complet echipat;- corp de iluminat pentru interior cu grad de protectie IP65, tip FIDA 03 -236, cu lampi tubulare

fluorescente ( 2 lampi de 36 W), complet echipat ;

- corp de iluminat pentru interior cu grad de protectie IP65, tip aplica 2x60 W, cu lampaincandescenta de 60 W, complet echipat;

- corp de iluminat pentru interior cu grad de protectie IP44, tip aplica 2x60 W, cu lampa

incandescenta de 60 W, complet echipat;

Corpurile de iluminat se vor alege de catre beneficiar. La alegerea corpurilor de iluminat,de catre beneficiar, se va tine seama de proprietatile corpurilor de iluminat date In proiect (puterealampii si gradul de protectie IP al corpului de iluminat).

Comanda iluminatului se face local cu intrerupatoare si comutatoare montate ingropat, lao inaltime de 1,1 m fata de pardoseala. Circuitele de iluminat se executa cu conductoare dincupru de tip FY 1,5 mmp. Fiecare corp de iluminat se va lega la nulul de protectie. Conductorul esteprotejat de tuburi de protectie tip IPY (tratate ignifug) pozate ingropat sub tencuiala.



31





Circuitul de alimentare pentru centrala de climatizare se va face cu cablu CYAbY 5x10mmp pozat ingropat alimentat din tabloul TD de pe circuitul C7.

S-au prevazut prize la tensiunea de 230V c.a. , circuite separate de prize pentru utilizare

generala. Circuitele de prize se vor executa cu conductoare de cupru tip FY 2,5 mmp. Conductoarelevor fi protejate prin tuburi de protectie tip IPY (tratat ignifug) pozate ingropat sub tencuiala. Toate

prizele se vor lega la nulul de protectie.La folosirea altor corpuri de iluminat cu alte puteri, altele decat cele date in proiect, se va

tine seama sa nu depaseasca puterea pe circuitul unde se folosesc noile corpuri de iluminat.Daca folosirea noilor corpuri de iluminat duce la depasirea puterii pe circuitul respectiv se

va cere consultanta tehnica proiectantului.

Instalatia electrica de iluminat de siguranta Instalatia electrica de iluminat de siguranta a fost proiectata pentru cai de evacuare si

iesiri, in regim de functionare nepermanent, corpul de iluminat functioneaza doar cand nu mai este

prezenta tensiunea de retea, alimentat de la acumulatori, autonomia de functionare este de 3 ore.S-au folosit corpuri de iluminat tip CISA-02 cu doua lampi fluorescente de 8 W si cu

acumulator propriu, timpul de incarcare a bateriei este 12 ore. Gradul de protectie al corpului de

iluminat este IP42.Corpurile de iluminat sunt alimentate de la tabloul electric secundar TD circuitul 1.

Instalatii electrice de curenti slabi

Instalatiile electrice de curenti slabi vor fi executate de firme atestate pentru acest gen delucrari.

Inainte de executarea lor se va consulta proiectul de instalatii electrice de iluminat si prizepentru corelare, consultandu-se si proiectantul acestor instalatii.

Se executa urmatoarele instalatii electrice de curenti slabi:

- instalatie de telefonie;- instalatie de internet.

Se va urmari ca traseele circuitelor de curenti slabi sa aibe o distanta minima de 20-40 cmfata de traseele aferente instalatiilor de iluminat si priza.

Instalatia de telefonie

S-a prevazut o centrala telefonica (CTf) ce se monteaza in biroul directorului.Din aceasta centrala telefonica se duc circuitele telefonice in locurile precizate de catre

beneficiar, unde se vor monta posturi telefonice. Circuitele se vor executa cu cablu cu 2 conductoare

2x0,5 protejate de tuburi de protectie tip IPY (tratat ignifug) de 12 mm, montate ingropat subtencuiala.

La racordarea firidei telefonice se va solicita avizul de la ROMTELECOM sau

proprietarului societatii de telefonie la care se racordeaza.

Instalatia de internet

Se prevede o centrala de internet CI ce se monteaza in biroul directorului.

Se propune realizarea unei instalatii pentru internet, cu prize duble de conectare in fiecarebirou de la CI. Conectarea prizelor se face prin cablu de cupru 4x(2x0.5), pozat in tup IPY (tratatignifug) montat ingropat, la o centrala internet situala la intrare in holul principal.

Instalatia va fi executata de o firma de spacialitate si care va tine cont la executarealucrarii de proiectul electric.



32





Protectia Impotriva tensiunilor accidentale de atingere

Pentru protectia impotriva tensiunilor accidentale de atingere tabloul electric TD se va lega

printr-un cordon OLZn 25x4 mmp care se racordeaza la o priza de pamânt printr-o piesa deseparatie.

Toate circuitele de priza au fost prevazute cu conductoare de cupru care se conecteaza lapamant prin tabloul care le alimenteaza.

Rezistenta prizei de pamânt aferenta instalatiei de protectiei Impotriva tensiunilor de atingereaccidentale va avea o valoare mai mica de 4 ohmi.

Se va executa o priza de pamant artificiala cu electrozi din teava zincata cu diametrul de 2 silungime de 3 m introdusi In pamânt prin batere si legati Intre ei cu banda OLZn 40x4 mm, legaturafacându-se prin sudura.

Se va verifica priza de pamânt si daca valoarea prizei de pamânt este mai mare de 4 ohmi seva completa priza de pamânt cu electrozi pâna când valoarea va ajunge sub 4 ohmi.

Se vor folosi mai multe piese de separatie PS pentru racordul la tabloul TD.

Protectia cladirii impotriva trasnetului

La evaluarea riscului de trasnet se tine seama de urmatorii factorii:1. mediul inconjurator al constructiei2. tipul constructiei

3. continutul constructiei4. gradul de ocupare a constructiei5. consecintele trasnetului

Stabilirea necesitatii de a se prevedea IPT , si alegerea nivelului de protectie se bazeaza pedeterminarea frecventei prevazute de lovituri de trasnet directe pe constructie sau pe volumul deprotezat Nd si a frecventei anuale acceptate de lovituri de trasnet Nc si pe compararea valorilorobtinute pentru Nd si Nc.

Conform breviarului de calcul, obiectivul CENTRU NATIONAL DE INFORMARE SI

PROMOVARE TURISTICA instalatie de protectie impotriva trasnetului este optionala.

Sarcini pentru beneficiar

Conform HRG 925- art. 6 PROIECTANTUL va asigura verificarea proiectului prin verificatoratestat MLPAT (deoarece asa se specifica in relatia contractuala Beneficiar - Proiectant) laurmatoarele cerinte:

Ie Instalatii electrice - ce va cuprinde e�

igentele

G. Rezistenta si stabilitate;

� . Siguranta In e

�

ploatare;

I. Siguranta la foc.

J. Igiena si sanatatea oamenilor;K. Izolatie termica, electrica si hidrofuga;

L. Izolatia impotriva zgomotului.

Norme de protectia muncii si PSI

In timpul executiei lucrarilor si montajului se vor asigura prin gija executantului toatemasurile de protectie, igiena muncii si prevenire incendiilor.



33





Pentru executarea instalatiilor electrice, formatia de lucru va fi dotata cu urmatoarelemijloace de protectie individuala: indicatori de tensiune de joasa tensiune, ochelari de protectie,

casca de protectie, covor electroizolant.

Efectuarea instructajului de protectia a muncii revine acelora care organizeaza,controleaza si conduc procesele de munca.

Toate tablourile de executie se vor echipa In lipsa tensiunii de alimentare cu energieelectrica.

Executantul va lua toate masurile necesare de protectia muncii, de prevenire sicombatere a incendiilor cu mijloace financiare proprii.

Executarea, Intretinerea si exploatarea instalatiilor electrice se face numai de catrepersonalul calificat si autorizat in instalatii electrice.

Este interzisa punerea sub tensiune a instalatiilor electrice neverificate sau provizorii.Verificarea se face cu instalatia scoasa de sub tensiune.

Este interzisa indentificarea circuitelor conectate la tablou prin punerea lor sub tensiune,

aceasta facându-se prin etichetarea circuitelor sau prin folosirea conductelor cu izolatii de culoridiferite.

Aparatele si utilajele electrice trebuie verificare in special In privinta starii izolatiei, ast fel

Incât la punerea lor in functiune sa nu apara pericolul electrocutarii.Toate obiectele metalice care ar putea fi atinse In timpul lucrului si care ar putea sa intre

accidental sub tensiune, trebuie sa fie legate la instalatia de protectie. Uneltele si lampile portative

trebuie sa fie alimentate la tensiuni reduse In conformitate cu 17/2002.Este interzisa legarea la tablou a lampilor portative.Materialele si echipamentele electrice utilizate pentru realizarea tabloului vor fi Insotite

de fise tehnice si certificate de calitate emis de catre furnizorii acestora. Nu se vor monta materialelesi echipamentele care nu corespund normelor.

La executarea instalatiilor electrice se vor respecta masurile de protectia a muncii cuprinseIn urmatoarele:

1. 17/2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pâna

la 1000V c. a. si 1500 V c.c.2. PE 124/95 Normativ pentru alimentarea cu energie elctrica a consumatorilor industriali

si similari.

3. STAS 2612/87 Protectia Impotriva electrocutarilor. Limite admise.

4. STAS 12604/87 Protectia Impotriva electrocutarilor. Presciptii principale.5. STAS 12604/5/90 Protectia Impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii

de proiectare, executii si verificare.

6. MMPS Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energieielectrice.



34





SISTEMATIZARE VERTICALA

Cladirea CENTRU NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE A TURISMULUI va fi amplasataintr-un spatiu aflat intre Primaria Comunei Vatra Moldovitei( N-E) si terenuri private (V) avanddeschidere la DJ176 Vama-Moldovita( in partea de S-V). Din acest motiv Sistematizarea Verticala nunecesita realizarea de alte strazi sau trotuare care sa deserveasca cladirea nou construita.

Pentru cladirea CENTRU LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA sunt necesare unnumar de 10 locuri de parcare din care minim doua locuri p entru autovehicule de tip autocar. Pentrua asigura acest numar de locuri de parcare nu este necesara creearea lor, ele existand in parcareacomunei Vatra Moldovitei (pe domeniul public) vicinala cu amplasamentul cladirii noi.

Dupa realizarea cladirii si aducerea terenului la starea initiala se vor reamenaja trotuarele atatpietonalul din zona fatadei principale a cladirii.

In interiorul spatiului verde ramas spre DJ176 in suprafat de aproximativ 20 mp(zona accesuluiprincipal in cladire) se va amenaja o alee din piatra naturala pe fundatie din balast de 15 cm, nisip 5cm, marginita de borduri ce imita piatra naturala pe fundatie din beton simplu B150 (C12/15).

In functie de posibilitatile financiare se vor putea folosi si piese de mobilier urban cum ar f ibanci, panouri de afisaj, etc.

f. Situatia e

istenta a utilitatilor si analiza de consum

Instalatia electrica

In zona propusa exista retele electrice dimensionate corespunzator pentru a asigura sinecesarul de energie electrica.

Instalatiile electrice cu care va fi dotat CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE

TURISTICA vor asigura atat instalatia de iluminat si prize, cat si cele de telefonie, cablu, internet.Instalatia electrica va asigura iluminatul artificial al intregii cladiri, conform cu functiunile

impuse si conform normativelor in vigoare. De asemenea se va realiza un iluminat exterior de noaptepentru punerea in valoare atat a functiunii cladirii noi cat si a esteticii sale moderniste.

Apa rece si canalizarea menajera

Alimentarea cu apa a grupurilor sanitare si a hidrantilor interiori, se face din putul foratalcomunei Vatra Moldovitei existent in apropiere, prin intermediul unei conducte realizat din teavaOL- Zn Dn 2 1/2. Alimentarea cu apa calda a grupurilor sanitare din cladiri se face de la centralatermica amplasata intr-o incapere separata de la demisol,prin intermediul unei conducte din PEHD cudiametrul de ½. Conductele instalatiilor interioare de distributie a apei reci si calde pentru consummenajer se executa din tevi PEHD.

Colectarea apelor uzate provenite de la grupurile sanitare se va face in fosa septic monoblocexistent, amplasata la exteriorul cladirii. Instalatiile interioare de canalizare a apelor uzate menajerese compun din conducte din PP, c are colecteaza apele uzate de la obiectele sanitare si le evacueaza inretelele exterioare de canalizare,conform planurilor anexate.Conductele de evacuare a apelor uzatedin cladiri catre fosa septica PVC tip U.



35





Apa calda si instalatiile termice

Criteriile care au stat la baza stabilirii solutiilor tehnice pentru realizarea instalatiilor de incalziresi producere a apei calde de consum in CENTRU NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARETURISTICA Suceava sunt:

- Obtinerea unui inalt confort termic;- Producerea energiei termice pentru incalzire si preparare apa calda de consum cu

costuri reduse;- Economie de energie;

Pe baza acestor criterii s-a ales urmatorul mod de incalzire a spatiilor:- Instalatia de incalzire cu panouri radiante, sistem classicPentru producerea energiei termice necesara functionarii instalatiei de incalzire in sistem clasic

precum si pentru prepararea apei calde de consum, necesarul de energie termica calculate este de 29

kw.

NOTA:

Consumurile de apa, energie electrica, etc, - sunt descrise in breviarele de calcul de la capitolul e)Caracteristicile constructiilor.

g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

In timpul e

ecutarii lucrarilor de construire se vor lua urmatoarele masuri pentru protectia

mediului :

- pamantul din sapatura va fi transportat si imprastiat in depozite autorizate fara a se afectavegetatia arboricola;

- se va evita depozitarea pamantului rezultat din sapatura in preajma apelor sau pe cursulacestora;

- la punctul de lucru se vor asigura prin Organizarea de Santier doua WC-uri ecologice caresa deserveasca personalul din echipele de executie.

- Se va asigura Imprejmuirea santierului precum si pastrarea curateniei In santier. Intrarea siiesirea masinilor cu materiale In santier se va face In conditii de curatenie pentru a nu afecta

curatenia drumurilor publice si mediului In imediata apropiere a santierului.- Se vor respecta cu strictete normele sanitare, corelate cu cele de protectia mediului,

protectia muncii si de prevenire a incendiilor.

- Autocamioanele ce vor transporta deseuri din santier vor avea platforma de transportacoperita cu o prelata de protectie.

Deseurile rezultate din activitatea santierului sunt Incadrate la capitolul 17/HGR 856/2002,respectiv - Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamânt excavat din amplasamente

contaminate). Subgrupele de deseuri rezultate din activitatea santierului pot fi : cod 17.01 beton,caramizi, tigle si materiale ceramice; 17.05.04 pamânt si pietre altele decât cele specificate la

punctul 17.04.03; 17.09 alte deseuri de la constructii si demolari. Pamântul excavat pentrusistematizarea verticala, Imprejmuire incinta, mobilier urban, se poate considera ca nefiind pamântcontaminat. Executantul lucrarii, dupa ce va obtine aprobarile necesare In conformitate cu legislatia

In vigoare va transporta deseurile rezultate la depozitul de salubritate si va transmite o copie dupaMacheta cu Evidentele gestiunii deseurilor HGR 856 / 2002 la responsabilul de mediu de la nivelulC.P.M. cât si a aprobarilor obtinute.



36





In timpul e ploatarii constructiei noi se vor lua urmatoarele masuri pentru protectia

mediului :

Punctul gospodaresc este prevazut cu doua pubele de 110 litri capacitatea pentru depunereasi Indepartarea zilnica sau periodica a deseurilor menajere.Tot In pubelele punctului gospodaresc se

va depune si gunoiul rezultat din curatenia incintei.In conformitate cu Anexa 2 din HG 856/2002 deseurile rezultate din activitatea la Punctul

gospodaresc (P.G.) sunt Incadrate la capitolul 20. Subgrupele de deseuri rezultate pot fi: Deseurimunicipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat, cod 20.01 fractiuni colectate separat (cu exceptia 15.01); 20.01.01 hârtie si carton; 20.01.02 sticla20.01.08 deseuri biodegradabile; 20.01.10 Imbracaminte; 20.01.11 textile; 20.01.39 materialeplastice; 20.02. deseuri din gradini si parcuri; 20.03 alte deseuri municipale; 20.03.01 deseurimunicipale amestecate.Costurile alocate pentru protectia mediului cuprind:

- Costurile aferente activitatilor de colecatre, transport si depozitare vor fi prevazute In Proiectultehnic la capitolele cu articolele RpCT (demolari desfaceri) si articolele notate cu TRA (transporturi).- Lucrarile pentru protectia mediului In timpul executiei cuprind valori evidentiate In obiectul

corespunzator din Devizul general. - Costuri pentru refacerea si Imbunatatirea cadrului natural dupa finalizarea lucrarilor de executie s -au prevazut fonduri pentru spatii verzi re prezentând 3% din costurile prevazute pentru investitie.

Legislatia de mediu care se va avea In vedere:

Legea protectiei mediului nr. 137/1995 republicata In M.Of. nr. 70/17.02.2000 si completarileulterioare OUG 91/2002, Legea nr. 294/2003.

Ordinul nr. 536/23.06.97, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privindmediul de viata al populatiei publicat In M. Of. nr. 140/03.07.1997;

Ordonanta de urgenta nr. 78/16.06.2000 privind regimul deseurilor publicata In M. Of. nr.283/22.06.00;

Legea 426/18.07.01 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000

privind regimul deseurilor publicata In M. Of. nr. 411/25.07.01;Legea 465 din 18.07.01 pentru aprobarea ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2001

privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile publicata In M. Of. nr. 422/30.07.01;

Legea 608 /31.10.01 privind evaluarea conformitatii produselor publicata In M. Of. partea I,

nr. 712/08.11.01;HG nr. 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzând

deseurile inclusiv deseurile periculoase publicata In M. Of. nr. 659/05.09.02;

Ordinul nr. 2/211/118 al ministerului agriculturii, padurilor, apelor si mediului, al ministruluitransporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului economiei si comertului pentru aprobareaProcedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul României, pub licat In M.

Of. nr. 324/15.04.2004.

Lucrarile si materialele cuprinse in cadrul acestei investitii nu au un impact negativ asupramediului.

NOTA SE INTERZICE UTILIZAREA MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE CARE CONTIN SUBSTANTE

RADIOACTIVE.

Intocmit,

Tudor Danila



37 10482 / 2009 - SF

4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei.

Pentru scenariul 1 de investitie, durata de realizare efectiva a proiectului este de 12 lunidin caresaptamani

£

:

NOTA GRAFICUL DE EXECUTIE AL LUCRARII ESTE INFORMATIV DETALIEREA ACESTUI GRAFIC SE VA REALIZA I

NERESPECTAREA ACESTUI GRAFIC SI INTARZAIEREA SAU DEVANSAREA SA ESTE STRICT RESPONSABILITATEA EXECUTANTULUI

BENEFICIARULUI. IN CAZUL UNOR INTARZAIERI CAUZATE DE CONDITIILE ATMOSFER ICE, SAU ALTE SITUATII NEPREVAZUTE, CON

SI DIRIGINTELE DE SANTIER VOR INTOCMI UN ALT GRAFIC DE EXECUTIE CE VA FI TRANSMIS PROIECTANTULUI.

1¤

¥

e¦ §

¨ ©

¥

e§

¨

e¥

eª « «

2 S§ §

¨

« ¥ §

¦

eª

e¥ § §

®

ª

c«

s v¨

§ « ¯ § ¥

e)

3°

±

²

¥ § ¥

e²

« ª

³

§

¨ © ©

4´

¥ µ § ¥

e²

« ª

³

§

¨ © ©

5¶

« ¥ ª § ¥

e·

e¨

± ª

ª

²

« ª

³

§

¨ © ©

6¶

« ¥ ª § ¥

e s¨

§

s ¦ ¥ ª ¯

7¶

« ¥ ª § ¥

e e¥

e¨ ©

s §

c§

³

eµ

s±

8¶

« ¥ ª § ¥

e s¨

§

s ¦ ¥ ª ¯

9 ̧

± ª

¨

§ ¥

e§ ª

se«

es¨

e§ ¥

¨

e¥

10ª

ch© ³

e¥

³ ©

ª

¯

© ³

§ ¥

e

11ª

ch© ³

e¥

ª

¨

e¥ ± § ¥

e

12¤

¥

e¦ §

¨ ©

¥

e¶

§ µ § ¥

e³ ©

ª

eµ ª

13 ̧

± ª

¨

§ ¥

e¨

§ µ § ¥

e

14ª

s¨

§ §

¨ © © ©

e ec¨

¥

ceª

¨

e¥ ± § ¥

e

15ª

s¨

§ §

¨ © ©

s§ ª

© ¨

§ ¥

eª

¨

e¥ ± § ¥

e

16ª

s¨

§ §

¨ © ©

¨

e¥ µ

ceª

¨

e¥ ± § ¥

e

17 ̧

± ª

¨

§

j«

¨ © ¬

§

je¨

ª

s¨

§ §

¨ © ©

18¤ ¬

§

c§ ¥

e eº

¨

e¥ ± § ¥ §

§

¨

¥ §

ª §

¨

« ¥ § §

19¤ ¬

§

c§ ¥

e§ ¥

³

±

se¬ ©

c«

§

¨

¥ §

ª §

¨

« ¥ § §

20 ̧

± ª

¨

§ ¥

e·

§ «

s¨

¥ §

³

e

21 Fª

s§

jeª

¨

e¥ ± § ¥

e

22°

« ¥ §

¨

eª §

ª

s§ ª

¨ ©

e¥

§

² ©

ª §

¬ ©

¯ § ¥

e

23´ ³

«

ce¥

e§

¨

e¥

eª « «

§

s¨

§ ¥

e§

ª

© ¨ ©

§ §

24´

µ

eª §

j§ ¥

eº

¨

e¥ ± § ¥

e² ©

ª §

e

25»

§

c± ¥

³

« ¥

§ §

c§ ª §

26»

§

c± ¥

³

eª

e¥ ¦

e e ec¨

¥

c§

XX II I

S A P T A M A N A

N r . O P E R A T IEI I I I I I IV V V I V II V I I I IX X X I X II



38





Date post:	07-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	sanda-danci
View:	632 times
Download:	1 times

Centru Informare Vatra Mold_Caiet_Sarcinil

Documents