CANVCANVCANVCANVCENTRU DE ARTĂ NON-VIZUALĂ

Niculici CristianŞtefan GhenciulescuBasarab Cheşca

student:îndrumător:structură:

abstract 2

cuprins

Introducere Loc Analiză Obiectul de arhitectură

3

ciudat personal colorat

ironic dificil memorial simbolic

aglomeratagresiv contrastant

oraşuloraşuloraşuloraşul4

Tectonics After Virtuality

“Speed is the triumph of effect over cause, the triumph of instantaneity over time as depth, the triumph of the surface and pure objectality over the profundity of desire. Speed creates a space of initiation, which may be lethal; its only rule is to leave no trace behind.”5 Jean Baudrillard, America.

Autostrăzile ne transportă rapid însă corpul nu experimentează mişcarea în timp ce văzul ne este asaltat de panouri uriaşe cu informaţii pentru că este singurul simţ capabil să ţină pasul cu aspectul instantaneu şi simultan al percepţiei moderne.

Architecture in Search of Sensory Balance

50%20123 miliarde 67%2030

4.7 miliarde

Locuitori în mediul urban

+1,7miliarde locuitoriîn mediul urban în următorii 18 ani

mai multe oraşe, mai multe cartiere, mai multă densitate, mai mult design urban

cantitate,viteză şi ocularcentrism

5

* date obobţinute de la “direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului” - 30.09.2011

1proprietari de câine-ghid

2.5%2.846lucrează

7%6.623locuiesc în

bucureşti

51%57.131deficienţă gravă

95%adulţi 108.960

=0.5% sau 1/200112.243nevăzători

21.431.298locuitori

comunitateadeficienţilor de vedere

6

* cum este simţit bucureştiul

interviuricu un formator şi un academic

7

România bucureşti sectoare cartiere

Vatra Luminoasă

locloclocloc8

oborun punct de întâlnire

9

+

spaţiu public

evoluţieşi ruptură

10

ZONA DE ACTIVITĂŢI MIXTE - ACTIVITĂŢI COMERCIALE, PROFESIONALE, RECREERE, MICĂ PRODUCŢIE, LOCUIRE COLECTIVĂZONA LOCUINŢELOR MICI ŞI INDIVIDUALE CONSTITUITE PE BAZA UNEI PARCELĂRI P - P+2ZONA FUNCŢIUNILOR PUBLICE MUNICIPALE ŞI SUPRAMUNICIPALE DISPERSATE / ZONA FUNCŢIUNILOR PUBLICE LA NIVEL DE CARTIER ŞI REZIDENŢIALZONA LOCUINŢELOR COLECTIVE MEDII (P+3,4) ŞI ÎNALTE (PESTE P+4)

ZONA PARCURILOR ŞI A SCUARURILOR PUBLICEZONA PARCURILOR ŞI A SCUARURILOR PUBLICE

ZONA CU FUNCŢIUNI INDUSTRIALE PREDOMINANTE

M2 - subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+14 niveluri cu accente înalte;L1a - locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara perimetrelor de protecţie;CB1 - subzona serviciilor publice dispersate în afara zonelor protejate;

încadrareîn p.u.g.

11

Zona studiată cuprinde o parte din intervenţia de sistematizare de pe Calea Moşilor cât şi zona de ţesut vechi din spatele acesteia pentru a plasa mai bine în context poziţionarea sitului.

analizăanalizăanalizăanaliză12

stimulare a apariţiei spaţiilor publice

spaţiu public în regim privat,

(este o parte a programului numit “Transfer of Development Rights”)

spaţii publiceşi parcuri

13

DOCUMENTAŢIE FOTOexterior

1

3

2

str. VASELOR (3)str. TITU MAIORESCU (1)

UZINA DE OŢET (2) CURTEA UZINEI

14

AERIANĂ

DOCUMENTAŢIE FOTOinterior

GROAPA CU COPACI (3)

UZINA DE OŢET (4)

3600 (5)

4 3 2 1

15

3

4

5

O particularitate a sitului este o groapă de ~1000mp şi 5m adâncime, săpată în urmă cu 20 de ani. Copacii care au crescut în ea au acum coronamentul la nivelul asfaltului.

FOND CONSTRUIT

16

FOND CONSTRUIT

LOTURI

PIETONAL

CIRCULAŢIE PRINCIPALĂ

CIRCULAŢII SECUNDARE

PARCĂRI

DUBLU SENSDUBLU SENS

SENS UNIC

LIMITĂ SIT

Zona este bogat vascularizată în profunzime. Predomina străzile de două benzi cu dublu-sens şi este foartă important accesul sitului la două astfel de străzi, un clar avantaj de accesibilitate şi cu potenţial de traversare pietonală alternativă.

N100 500

17

CIRCULAŢII

LOCUIRE

COMERŢ / SERVICII

COMERŢ / SERVICII PARTER

INVĂŢĂMÂNT

ADMINISTRAŢIE

CULTE

SPAŢII VERZISPAŢII VERZI

TEREN VIRAN

CLĂDIRI PĂRĂSITE

LIMITĂ SIT

60%

4%

23%

2%

1%

2%

5%5%

2%

3%

Funcţiunea dominantă este cea de locuire, atât individuală cât şi colectivă, însumând 83% din fondul construit. Locuirea colectivă este asociată cu comerţul şi serviciile în parterele blocurilor înalte şi, în afara unui procent redus de funcţiuni de interes public, zona se manifestă ermetic faţă de polul urban constituit de piaţa Obor.

N100 500

18

FUNCŢIUNI

P / P+1

P+2 / P+3

P+4 / P+6

P+8 / P+10

LIMITĂ SIT

38%

17%

4%

41%

N100 500

19

REGIMUL DE ÎNĂLŢIME

SPAŢIU PUBLIC

SPAŢIU SEMI-PUBLIC

SPAŢIU PRIVAT

LIMITĂ SIT

44%

9%

47%

Procentul de spaţiu public este ridicat însă acesta este format în mare parte din carosabil şi trotuare care de cele mai multe ori sunt ocupate de maşini parcate. Ele devin simple culoare de trecere fară alternative sau buzunare urbane pe parcurs.

N100 500

20

SPAŢIU PUBLIC / SPAŢIU PRIVAT

LOTURI

CLĂDIRI

LIMITĂ SIT

66%

34%

Loturile perimetrale zonei studiate sunt insule de locuire colectivă, despărţite de insulele din profunzime prin accese secundare cu parcaje şi spaţii libere, abandonate, devenite ulterior interstiţiale. Lotizarea din profunzime a fost formată în timp, fapt care duce la prezenţa mai multor tipologii, detaliate la pagina 28.

N100 500

21

LOTIZARE

RIDICATĂ (BETON/METAL)

MEDIE (ZIDĂRIE)

LIMITĂ SIT

62%

38%

N100 500

22

DURABILITATEA CLĂDIRILOR

43%

21%

25%

11%

STARE BUNĂ

STARE MEDIE

STARE SATISFĂCĂTOARE

STARE PROASTĂ

LIMITĂ SIT

Există o discrepanţă evidentă între starea blocurilor înalte (~P+10) de locuire colectivă şi locuinţele individuale (P / P+3) din profunzimea zonei studiate. Astfel se remarcă o corelaţie între regimul de înălţime şi starea clădirilor, pe de o parte, iar pe de altă parte o corelaţie între proximitatea faţă de circulaţiile principale şi dezvolatarea economică şi nivelul de investiţii în fondul construit.

N100 500

23

STAREA CLĂDIRILOR

1900+

1938+

1979+

2000+

LIMITĂ SIT

31%

18%

43%

8%

Din punct de vedere urbanistic, se remarca amprenta urbanizarii intensive demarata la sfarsitul anilor 70., prin placarea bulevardelor cu blocuri inalte ce ascund la interior un tesut diferit, organic si mult mai vechi. astfel se remarca doua perioade majore de interventi - initial cea a locuintelor individuale, ulterior a locuintelor colective. Aparitia timida a constructiilor recente, cu înălţime medie, in interiorul tesutului, arată o tendinţă de armonizare a discrepanţelor dintre cele două tipologii.

N100 500

24

DATAREA INTERVENŢIILOR

1852 PLANUL BORROCZYN

1895 GR. CERKEZ

1899 INSTITUTUL GEOGRAFIC AL ARMATEI

1911 SERVICIUL GEOGRAFIC AL ARMATEI

25

EVOLUŢIA SITULUI

DOMENIU PUBLIC, PROPRIETATE PUBLICĂ

DOMENIU PRIVAT,PROPRIETATE PUBLICĂ A C.J.

DOMENIU PRIVAT,PROPRIETATE PRIVATĂ

44%

9%

47%

N100 500

26

REGIMUL JURIDIC

Densitatea ridicată se polarizează în jurul blocurilor cortină de pe Calea Moşilor şi Mihai Bravu care se intersectează în polul urban Obor iar ţesutul vechi este mult mai puţin dens, formând o scindare de vizibilitate în percepţia zonei. Vorbind de o lipsă de vizibilitate ne putem referi şi la câteva derivate ca accesibilitatea, oportunitatea pentru o investiţie în zonă sau dezirabillitatea ei.

N100 500

27

DENSITATE

TIPOLOGII de lotizareŞI OPţIUNI DE OCUPARE A SITULUI

28

DE COLŢ CU ALEI DE ACCES ADÂNCI PĂTRATE

FĂRĂ CALCAN INSTITUŢII / INDUSTRIE

analiza s.w.o.t. 29

CREŞTERE POT + CUT

FUNCŢIUNI COMERCIALE/PUBLICE

CREAREA UNOR BUZUNARE URBANE

N100 500

30

REGLEMENTĂRI INSULĂ

FOND CONSTRUIT EXISTENT

FOND CONSTRUIT PROPUS

APLICARE REGLEMENTĂRI

LIMITĂ SIT

ALINIERE EDIFICABIL

RETRAGERE ALINIAMENT

ACES AUTOACES AUTO

ACCES PUBLIC PIETONAL

SPAŢIU PUBLIC PIETONAL

TRAVERSARE PIETONALĂ

BUZUNAR URBAN

DIALOG CU LOTURILE ÎNVECINATE

CONSTRUCŢIE LA CALCAN

SPAŢIU PUBLIC INTERIORSPAŢIU PUBLIC INTERIOR

POTmax = 60%CUTmax = 1.8

31

REGLEMENTĂRI SIT

N

P+2

P+1

P+1

P+1

P+1

FOND CONSTRUIT

FOND CONSTRUIT DE VOLUM

ZONĂ NEREZOLVATĂ

ZONĂ SLAB PERCEPUTĂ

PRESIUNEA DEZVOLTĂRII

ZONĂ DE AMORTIZARE

Limitarea de percepţie a “zonelor din spatele blocurilor” nu poate rămâne un status quo în continuare. Funcţiunile aduse punctual în ultimii ani în aceste zone au generat activitate, care la rândul ei generează o presiune a dezvoltării şi o cerere de spaţiu public mai performant.

În acelaşi timp este important să se atenueze discrepanţele formale ale ţesutui vechi şi cel socialist şi să apară o zonă de amortizare care sa poată asigura o trecere lină între cele două.

N100 500

32

CONCLUZII

conceptconceptconceptconcept33

puncte cheie

34funcţiuni

Pentru accesibilitate şi simplitatea percepţiei spaţilor, corpurile clădirilor sunt legate de o circulaţie în ascendentă în rampă. Prin înclinaţia ei, aceasta are un efect de direcţionare în parcursul experimentat care se întipăreşte în memoria utilizatorilor; un parcurs ascendent înseamnă intrare şi o suită de spaţii şi funcţiuni în timp ce descendent înseamnă ieşire;

structurăfuncţională

Structura corpurilor urmăreşte un grid perfect ortogonal cu o tramă repetitivă de 8x8m în care se formează spaţiile. Această structură ortogonală este foarte uşor de memorat de către utilizatorii nevăzători şi este folosită în majoritatea programelor arhitecturale construite pentru aceştia. Circulaţia principală este încastrată în structura corpurilor şi închiderea ei este vitrată cu panouri din sticlă roşie.

35

1/500

parter

1. ACCES + EXPUNERE2. MAGAZINE3. SALĂ MULTIFUNCŢIONALĂ4. PAVILION SUNET5. ATELIER6. BIBLIOTECĂ7. 7. CAFENEA

3

4

5

6

7

72

1

36

1/500

etaj

1. SALĂ AUDIŢII2. FOYER3. TERASĂ VERDE4. ATELIER5. MEDIATECĂ6. CAFENEA7. BI7. BIROURI ADMINISTRAŢIE

3

3

4

5

6

7

1

2

37

1/500

SUBSOL

1. ATELIER SCENOGRAFIE2. SĂLI MUZICĂ3. GRĂDINĂ SENZORIALĂ4. ATELIER5. BIBLIOTECĂ6. CANTINĂ7. BU7. BUCĂTĂRIE

3

5

4

6

7

1

2

1

38

1/500

SECŢIUNI

1. CIRCULAŢIE2. INCHIDERE SUBSOL3. TREE WALK4. INTERIOR SUBSOL

CIRCULAŢIA DESFĂŞURATĂ

1

2

3

4

39

SUNET& INSTALAŢII

TOUCH THE SOUND

2. DAILY TEMPO & touch the sound

DDAILY TEMPO

1. sound travel

40

HAPTICViteza şi consumul sunt factori definitori al prezentului în care accentul preferat este în favoarea reprezentării vizuale, a ceea ce poate fi înteles prin percepţia vizuală. Într-un mediu urban şi social hiper-stimulat vizual, de multe ori ne este dificilă stabilirea unei conexiuni între corpul nostru multisenzorial şi înconjurătorul.

PrinPrin această lucrare doresc să subliniez importanţa integrării proiectări haptice în designul urban şi arhitectural, precum şi favorizarea integrării celorlalte simţuri în percepţia mediului care ne regularizează activitatea. O experimentare haptică a spaţiului deschide noi posibilităţi de înţelegere şi interacţiune cu mediul.

Cancer Counseling Center - EFFEKT Centru de artă non-vizuală

41