CEL CE ESTE ÎN TINE ESTE MAI MARE DECÂT CEL CE ... - DavarEu îi iubesc pe acei oameni...

WILLIAM MARRION BRANHAM

CEL CE ESTE ÎN TINE ESTE MAI MARE

DECÂT CEL CE ESTE ÎN LUME

Tabernacolul Branham, Jeffersonville, Indiana Statele Unite ale Americii

10 noiembrie 1963

CUVÂNTUL VORBIT

- 2 -

1. Vă mulţumesc. Domnul să vă binecuvinteze. Haideţi să rămânem în picioare pentru un moment în timp ce ne rugăm. Să ne aplecăm capetele acum şi toţi cei la care v-ar plăcea să fiţi amintiţi în această rugăciune, ridicaţi-vă mâinile şi spuneţi: “Doamne, eu sunt”. 2. Oh, Dumnezeule prea Sfânt şi Îndurător, noi aducem pe aceşti oameni înaintea Ta împreună cu cererile lor. Ei au cerut să fie amintiţi şi, Doamne, mâna mea este ridicată, de asemenea. Mă rog ca TU să fi Milostiv cu noi. TU cunoşti nevoile noastre şi noi ne vom ruga aşa cum TU ne-ai învăţat să ne rugăm: „Vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ”. Şi, Tată, noi vom cere în seara asta milă şi libertate a Duhului astfel ca noi să putem fi capabili să aducem oamenilor Adevărul Evangheliei, ceea ce noi credem că este Mesajul acestei ore pentru Biserica Ta. Doamne, noi ne rugăm pentru că noi suntem o parte a acelei Biserici care este să fie chemată afară în aceste zile din urmă. Şi, Tată, dacă noi nu suntem acea parte, atunci descoperă-ne ceea ce trebuie să facem ca să fim acea parte. Dăruieşte-ne Har şi Putere în acest ceas al încercării care este pe pământ ca să-i încerce pe toţi aceia care trăiesc aici. Dăruieşte-ne Duhul Sfânt ca să ne călăuzească şi să ne îndrume, ca noi în final, la sfârşit, să putem veni la Tine în pace pentru Acea Viaţă Eternă după care toţi credincioşii au privit încă de la începutul timpului. Ajută-ne, Doamne. Noi cerem în Numele lui Isus. Amin. Puteţi să vă aşezaţi. 3. Eu sunt într-adevăr recunoscător pentru privilegiul de a fi aici în seara asta şi pentru Harul lui Dumnezeu care ne-a fost dat prin Isus. Şi apoi, despre Mesajul din această dimineaţă...Acum, eu vreau ca fiecare să înţeleagă adânc. Eu mă încred în Dumnezeu că acesta nu este acel timp. Înţelegeţi? Dar Mesajul este Adevărat. Mesajul este Adevărat. Acel timp va veni dacă acum nu este. Şi acesta arată atât de mult ca acel timp încât m-am simţit ca Pavel din trecut care a zis: „Nu m-am ferit să vă vestesc întregul plan, tot ce urmează să fie împlinit”. 4. A fost un lucru pe care l-am făcut în această dimineaţă de care îmi pare rău. Am numit numele unui frate care eu cred că este în greşeală. Nu trebuia să fac asta. Eu nu am chemat niciodată numele unui frate. Şi dacă banda se va întâmpla să ajungă în mâinile lui, eu aş vrea să-l văd şi să vorbesc cu el pentru că eu cred că fratele este un om minunat, un om bun, despre care a fost predicat chiar de aici de la amvon: fratele

CEL CE ESTE ÎN TINE ESTE MAI MARE DECÂT CEL CE ESTE ÎN LUME

- 3 -

David du’Plessis. Şi eu nu am vrut să-i numesc numele. Am fost îngrijorat despre Mesaj şi aşa mai departe, dacă nu cumva acesta este timpul. Şi eu am numit numele fratelui. Eu nu fac aceea. Îmi pare rău că am făcut-o. Eu îl iubesc pe fratele David du’Plessis. El este fratele nostru. Şi eu cred că un om deştept ca acela ar trebui să fie mai bine instruit în Scriptură. 5. Eu vă spun ce este. Este...Am vorbit cu David. El a vorbit pentru mine odată în adunare. El a vorbit chiar de la acest amvon, sau în vechea biserică, chiar de aici de la amvon. Şi fratele lui, Justus, a fost traducătorul meu în sudul Africii, unde mă voi întoarce. Şi ei sunt dintr-o familie minunată, dintr-o casă penticostală. Este o persoană într-adevăr minunată. David a fost, cred, preşedintele la Adunările Mondiale Penticostale şi la Conferinţa Mondială Penticostală. El era unul dintre preşedinţi. Iar mai târziu el a venit în Statele Unite şi s-a stabilit în Texas cu fratele Gordon Lindsay şi atunci a început să predice în diferite locuri. 6. Dar referitor la ce s-a întâmplat, unde eu cred că fratele nostru preţios a greşit, la fel cum şi eu sunt supus greşelilor, ca şi oricare altul; el a început să discute verzi şi uscate. El a tot continuat să vorbească despre Universitatea Princeton şi despre locurile în care el a fost invitat, crezând că el făcea bine, punând gaz pe foc. Înţelegeţi? Şi era o asemenea bucurie... Şi nu numai aceea, dar Oamenii de Afaceri ai Evangheliei Depline care mi-au sponsorizat adunările în jurul lumii... Înţelegeţi? Eu îi iubesc pe acei oameni (înţelegeţi?), dar eu desigur nu sunt de acord cu ei asupra principiilor pe care ei le...Ei au părăsit principiile cu care au început şi acum au devenit ca oricare altă organizaţie. Vedeţi? Şi în legătură cu asta, ei nu încearcă să rămână penticostali, ci ei încearcă să amestece penticostalul cu celelalte împreună. 7. Şi după părerea mea acel frate minunat, duPlessis, cunoaşte suficient despre Scriptură încât atunci când el vede fecioarele adormite că încearcă să cumpere ulei timpul este trecut. Înţelegeţi? Ţineţi minte. Când ea s-a dus să cumpere ulei, acolo nu mai era ulei rămas. Aceea este Scriptura. Şi ea a zis Bisericii: „Daţi-ne din uleiul vostru”. Dar ea nu l-a primit. Ea putea să sară în sus şi-n jos, să vorbească în limbi, şi câte altele; dar conform cu Propriul Cuvânt al lui Dumnezeu ea nu l-a primit. Vedeţi? Şi ea era afară, în întunericul de afară. Şi acolo era plâns, vaiet şi scrâşnit de dinţi, în timp ce Mireasa

CUVÂNTUL VORBIT

- 4 -

aleasă deja intrase înăuntru. Fecioarele înţelepte aveau ulei în lămpile lor. 8. Acum, eu îmi amintesc de un alt om, în legătură cu ce s-a întâmplat ieri. Este vorba despre aceşti oameni minunaţi (înţelegeţi?) aducând... ştiţi voi ce vreau să zic...aducând puţină influenţă printre oameni. Iar primul lucru, pe care de altfel îl ştiţi şi voi, este că ei simt că este Dumnezeu care face aceasta. Şi de multe ori acesta este Diavolul care face aceasta. Vedeţi? 9. Isus a avut ocazia să vină în faţa lui Irod şi în faţa multora, iar ei au vrut să-L folosească pentru spectacol. Înţelegeţi? Asta este tot ce ei încearcă să facă cu penticostalul. 10. Penticostalul a ieşit din acele lucruri ca să fie diferit, iar apoi se întoarce ca un porc la lăturile lui şi ca un câine la vomitătura lui, iar acum în Conciliul Ecumenic. Vedeţi? Este destul de jalnic. Este o ruşine. 11. Dumnezeu mă păstrează mic şi umil astfel ca El să-Şi poată descoperi Adevărul. Vedeţi, eu niciodată nu am vrut lumini strălucitoare şi izbucniri de strălucire din lume. Lăsaţi-mă să umblu cu cei puţini şi dispreţuiţi ai Domnului. Lăsaţi-mă să stau cu Cuvântul. 12. Acum, vorbind despre Conciliul Ecumenic consolidându-se cu Vaticanul...Aţi crede voi că ei se pot consolida pe Cuvânt? Ei se pot consolida în organizaţii, dar nu pe Cuvânt. Înţelegeţi? Este în regulă. Astfel, acolo nu este nimic de compromis. Înţelegeţi? Organizaţiile sunt toate la fel. Sunt perfect în linie. Cum este mama aşa este şi fiica. Dar când se ajunge la acest Cuvânt eu sunt ferm împotriva metodismului, baptismului şi presbiterianismului, la fel cum sunt împotriva catolicismului, pentru că în conformitate cu acest Cuvânt este vorba de mamă şi fiică. Este acest Cuvânt lângă care stau (vedeţi?), fiecare Cuvânt din Acesta. 13. Acum, acest frate preţios împreună cu soţia lui îmi sunt prieteni apropiaţi. Mulţi dintre voi aţi văzut revista în care acest frate preţios, un frate trimis de Dumnezeu, îşi lăsa soţia să...Cineva i-a spus că ea seamănă cu Jacqueline Kennedy în felul în care ea îşi coafează părul. Ce înseamnă asta? Ea s-a asociat cu acel fel de oameni tot timpul, iar în final...Un om bun care îşi ia o nevastă rea, ea ar trebui să devină o femeie bună, de asemenea. Sau, eu vreau să spun, un om bun care îşi ia o nevastă rea, ea ori va deveni bună ori el va deveni rău. Arătaţi-mi cu


- 5 -

cine vă însoţiţi şi eu vă spun cine sunteţi. Înţelegeţi? Păsările cu aceleaşi pene se adună. Păstraţi distanţa de lucrurile strălucitoare. 14. Ziua trecută m-am coborât într-o mină din vârful muntelui, în Arizona, din lanţul muntos mexican; fratele Sothman era cu mine. Şi eu am ajuns acolo şi am început să scormonesc...acesta arăta exact ca aurul. Dar singurul fel în care tu poţi să-ţi dai seama că acesta nu este aur este că acesta străluceşte mai tare decât aurul adevărat. Acesta străluceşte, dar aurul nu străluceşte; aurul radiază. Vedeţi? Dar celălalt este numit aurul proştilor. Nici măcar nu valorează mai mult decât piatra pe care se găseşte. Acesta se numeşte pirită de fier. Eu mă gândesc la afirmaţia oamenilor de ştiinţă, că apele şi scurgerile de acid şi alte lucruri nu au lucrat până acolo încât să-l întărească şi să-l aducă într-un loc în care acesta să fie aur. Aşa că, acesta străluceşte mai bine, dar acesta nu are chimicalele acelea în el. Şi acesta este exact felul în care se află o mare parte din creştinismul prefăcut. Înţelegeţi? Acesta va străluci ca Hollywood-ul; dar Biserica radiază prin Evanghelie. Vedeţi? 15. Acum, o anumită soră de aici, pe care Billy tocmai mi-a arătat-o, a fost atât de drăguţă încât a luat fotografia din Life Magazine, a mărit-o şi mi-a trimis-o, acea fotografie cu Cei Şapte Îngeri. Aceasta este fotografia. Şi acum, dacă voi veţi observa aici, când Aceştia s-au înălţat, când Îngerii Şi-au adus Mesajul; Aceştia erau în forma unei Piramide, la fel cum eu v-am spus cu trei luni înainte să se întâmple, în felul în care va fi. Este corect? Iar Îngerul remarcabil, cu aripile Lui lăsate pe spate...Voi vă amintiţi ce v-am spus eu, că: „El Îşi avea capul...El venea să-mi vorbească”. Nu vedeţi voi aripile acolo? Şi acolo se află Îngerul, exact în felul în care a fost spus mai dinainte. 16. Numai Dumnezeu poate face aceea. Ei au o fotografie care atârnă aici, de asemenea, o fotografie a unei femei. În discernământ de multe ori eu spun: „Această persoană este umbrită de moarte, o umbră întunecoasă.” 17. Ei spun: „Păi, el doar a spus asta.” Vedeţi, aceia sunt oamenii care nu pot merge tot drumul. Ei nu pot vedea asta. Ei pot să strige împreună cu voi; ei pot vorbi cu voi; dar când se ajunge la o credinţă reală, din tot sufletul şi tot trupul, ei nu o pot face. Dar vedeţi voi, dacă Dumnezeu este în aceasta spunând Adevărul, acesta este ultimul timp din istorie, ultima parte din istoria lumii. Se încheie. Acolo nu va mai fi

CUVÂNTUL VORBIT

- 6 -

timp, într-o zi. Dumnezeu confirmă totul prin ambele: spiritual şi ştiinţific. 18. Când eram un băiat mic eu am zis: „Un Stâlp de Lumină, Care arată ca o stea...” Câţi vă mai amintiţi? Cei din vechime obişnuiau să O numească „Stea”. Când Aceasta a apărut jos, aici la râu, când El a zis: „Aşa cum Ioan Botezătorul a fost trimis...” 19. Acum, în final, Aceea vine jos şi I Se ia o fotografie. Noi obişnuiam să avem una aici pe undeva. Da, ei spun că este chiar în colţ. Eu nu pot s-o văd. Este dovedită ştiinţific că este adevărată. 20. Şi în legătură cu ce spuneam, despre oamenii care erau umbriţi. Aici stătea o femeie şi avem fotografia acesteia. Este o fotografie obişnuită, ca oricare alta, ca şi cum noi am fotografia acum cu un aparat de fotografiat. O persoană era îndoielnică în privinţa asta. Iar eu am zis femeii: „Tu eşti umbrită de moarte cu cancer. Acolo este o umbră întunecoasă”. Iar acea persoană s-a întors şi a fotografiat, fiind aici să confirme. Vedeţi? Aici este femeia cu acel fel de glugă întunecoasă peste ea. În regulă. Este dovedit ştiinţific că acesta este adevărul. Şi imediat după ce femeia a fost pronunţată vindecată ei au luat fotografia din nou iar aceasta nu mai era acolo. Ce a lovit atunci lentila? Şi apoi ce a părăsit-o pe femeie? Căci atunci când ea a fost pronunţată vindecată această umbră nu a mai apărut în fotografie. Vedeţi? 21. Stând aici eu v-am spus că Îngerii urmau să vină. Fratele Fred, fiind unul...(eu l-am văzut pe fratele Fred cu ceva timp în urmă. Mă gândeam că este pe aici, dar eu nu-l văd. Oh, da, în spate acolo; aşa e.) El era la o depărtare de două mile, sau o milă şi jumătate de locul unde mă aflam eu. El a auzit explozia, a simţit stâncile şi totul zguduindu-se când aceasta s-a întâmplat. Este adevărat, frate Fred? Şi acolo a venit Îngerul Care a trimis acele Mesaje. Şi aici aceasta este chiar într-o formă de piramidă, aşa cum eu v-am arătat înainte, ce se va întâmpla aici, v-am spus cum vor sta Ei înainte ca eu să plec. Fotografie după fotografie au fost luate de-alungul ţării, drept până în Mexic, fiind la 30 de mile înălţime şi un diametru de 27 mile. Şi Acesta se afla la o aşa mare înălţime încât nici măcar umezeala nu putea ajunge. Umezeala nu poate străbate mai sus de 8 sau 9 mile înălţime. Dar aici era un loc în care nu era nimic să producă umezeală. Înţelegeţi? Şi Aceea era la 30 de mile înălţime şi cu un diametru de 27 de mile. Revista „Life” a


- 7 -

captat-o...sau revista „Look”. Care era? „Look”, sau „Life”? Eu mă gândesc că era „Life”, ediţia din 17 mai. Asta e. 22. Acolo este aceasta dovedită ştiinţific că este adevărul. De aceea noi nu ne îngrijorăm dacă este sau nu adevărul. Este dovedită ştiinţific şi spiritual şi ceea ce a fost spus s-a împlinit. Astfel, Mesajul celor Şapte Peceţi, în încheierea lor, este Mesajul întregei Biblii. Cele Şapte Peceţi încheie Noul Testament şi îl pecetluieşte. Acela este adevărul. Acum, noi ştim că aceea este prin rostire profetică, prin dovadă ştiinţifică şi prin Cuvânt. Trei lucruri au mărturisit pentru aceasta, că acesta este adevărul. 23. De aceea noi cunoaştem că suntem la timpul sfârşitului; noi suntem aici. Eu nu ştiu cât de departe suntem; eu...El...El nu ne va lăsa niciodată să cunoaştem asta pentru că venirea Lui va fi ca a unui hoţ, noaptea. Dar, prietene, frate, soră, haideţi să fim gata, orice ar fi. Haideţi să ne curăţim. Vedeţi, pentru că lumea se va duce drept înainte. Ei nici măcar nu vor şti că s-a întâmplat. Când uşile Milei sunt închise predicatorii vor continua să predice salvarea, făcându-i pe oameni să se pocăiască, înaintând tot la fel cum au făcut-o întotdeauna. Cum au făcut-o în celelalte epoci o vor face şi în această epocă. Iar Răpirea va fi atât de rapidă şi dintr-o dată încât lumea nici măcar nu le va simţi lipsa, că ei sunt duşi. Asta este corect. Ei nu vor cunoaşte nimic despre asta. El vine şi O i-a pe furiş. Ea va fi dusă. Ei nu ştiu nimic despre asta. Aşa să fie şi în rugăciune. Rugaţi-vă pentru mine. Eu mă rog pentru voi. Noi nu ştim când va veni acea oră, dar noi credem că va fi curând. Şi staţi departe de lucrurile strălucitoare. Staţi cu Evanghelia. Înţelegeţi? Staţi chiar acolo acum şi rugaţi-vă. 24. Acum, Billy mi-a scris o scrisoare, sau mai bine zis o notiţă, în care spune că cineva vrea să dedice un copilaş, dacă este în ordine. Ridică-ţi mâna dacă este adevărat. Da, doi copilaşi. În regulă. Aduceţi-i sus, iar fratele Neville... Şi mi-aş dori ca sora noastră de la pian să vină înainte pentru un moment, pentru dedicarea copilaşilor. Noi nu am vrea să omitem vre-unul... 25. Acum, ţineţi minte: mâine seară, pe la timpul ăsta, cu voia Domnului eu voi fi în New York City; şi noi mergem acolo pe teren de luptă ca să luptăm lupta bună a credinţei. 26. Deci, chiar aici, soră, dacă vrei să vii chiar aici în faţă; eu îi voi ridica. Acum, tu eşti... Îţi mulţumesc.

CUVÂNTUL VORBIT

- 8 -

27. Şi acum, noi suntem...Câţi vă veţi ruga pentru mine? Acum, dacă Dumnezeu doreşte, şi eu sper că da, duminica viitoare (dacă este bine şi pentru fratele Neville) eu voi fi din nou pe drumul meu spre Louisiana şi voi face o oprire pentru o adunare aici la biserică. 28. Eu vreau să vă mulţumesc tuturora pentru bunătatea voastră. Eu am apreciat că acea lady mi-a dăruit acea bomboană, sus, acolo. Eu nu ştiu cine era acea lady, dar cineva mi-a trimes o cutie cu bomboane şi câteva biluţe pufoase de felul acela. Erau într-adevăr delicioase. M-am ospătat din ele până acum şi eu îi mulţumesc. Şi voi gândiţi că lucrurile mici nu au valoare? Cu siguranţă au. Mici dovezi de prietenie. Şi diferiţi oameni îmi înmânează diferite daruri din dragoste pe care i le-am arătat şi lui Billy Paul. Eu le primesc. Voi nu ştiţi cât apreciez eu asta. Dumnezeu să vă binecuvinteze. Îmi voi aminti. (Vedeţi?). Cu atât mai mult îşi aminteşte El. „În măsura în care aţi făcut aceste lucruri celor mai neînsemnaţi micuţi ai Mei, voi Mie Mi le-aţi făcut”. Înţelegeţi? Mila vi se arată când o dăruiţi. 29. Acum, noi avem câţiva micuţi drăguţi aici. Aţi vrea voi să...Eu vreau ca tu să stai aici şi să cânţi : „Aduceţi-i înăuntru”. În regulă. Voi, fraţilor, veniţi aici pentru un minut. 30. Doamne, aici este unul vesel, cu o pereche de ochi căprui privind la mine, cu un zâmbet mare, drăgălaş. Cum se numeşte fetiţa? Sharon Rose. Este un nume mare. Are acelaşi nume ca şi fiica mea care nu mai este. Voi v-aţi gândit s-o numiţi aşa înainte ca ea să fie încă născută. [Noi am fost siguri că va fi fată; trebuia să fie]. 31. Ştiţi ce? Eu nu ştiu dacă voi o ştiţi sau nu. Dacă soţia mea ar fi fost aici probabil ar fi leşinat. Fetiţa este îmbrăcată cu acelaşi fel de rochie cum a fost îmbrăcată fetiţa mea când a fost dedicată. Micuţa Sharon Rose. Aceasta poate...Să vă trăiască. Care vă este al doilea nume? Doamna...? Sunteţi de aici din oraş? Din Chicago. Frate şi soră Goodman, Dumnezeu să vă binecuvinteze. 32. Ştiţi voi, micuţa mea Sharon arăta tot aşa. Eu nu cred că-şi mai aminteşte cineva cum arăta ea. Ea avea ochii căprui, ca aceştia, ca şi ai mamei ei, foarte dulci. Avea părul negru. Ce vârstă are copilul? Cinci luni. Ea era de opt luni când Dumnezeu a chemat-o sus. Eu am revăzut-o pe ea acolo. Voi ştiţi povestirea. Voi o aveţi acasă pe benzi. 33. Numele Sharon Rose se trage din Biblie (Trandafirul din Sharon). El avea nevoie de unii din ei pe Altarul Lui, aşa că El a luat-o. Înţelegeţi? Şi eu voi fi cu ea din nou. Fie ca micuţa Sharon să trăiască


- 9 -

pentru împlinirea vieţii pe care a mea Sharon ar fi trăit-o aici pe pământ. Şi fie ca ea să fie cu voi în Slavă aşa cum eu simt că a mea Sharon va fi cu mine. 34. Ce mai faci tu? Dacă vreţi să vorbiţi despre un lucruşor prietenos, uitaţi-vă la ea. Ea este numai zâmbete. Haideţi să ne aplecăm capetele. 35. Dragă Dumnezeule, aşa cum eu ţin această micuţă comoară, acest mic trandafir din Sharon (Sharon Rose), Tu ştii ce gândesc în inima mea, aşa că nu trebuie să mă exprim. Binecuvântat fie Domnul Dumnezeu Care dă aceste mici bijuterii pentru inimile noastre. Binecuvintează casa familiei Goodman. Fie ca părinţii să fie onoraţi... De fapt ei sunt deja onoraţi să aibe o asemenea bijuterie în casă. Fie ca ea să rămână în casa lor, Doamne. Şi dacă mai este un mâine fie ca ea să fie o femeie onorabilă. 36. Şi acum, Doamne Dumnezeule, suntem în ascultare faţă de ceea ce Tu ne-ai însărcinat să facem prin Exemplul Tău. Tu ai luat copilaşii în braţele Tale şi i-ai binecuvântat şi ai spus: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine”. Când ei îşi aduc copilaşii la mine, fiind slujitorul Tău, aşa cum Tu ai spus ca slujitorii Tăi să continue lucrarea Ta... Şi aici stau slujitorii Tăi: fratele Neville, fratele Capps şi cu mine. 37. Şi acum, Doamne Dumnezeule, noi Îţi dăruim acest mic trandafir din Sharon (Sharon Rose Goodman) din braţele tatălui şi a mamei. Noi o dedicăm pentru o viaţă de slujire, în Numele lui Isus Christos. Amin. Dumnezeu să vă binecuvinteze. Mai sunt cinci micuţi în afară de acesta; ce dulce! Dumnezeu să te binecuvinteze, frate Goodman, şi fie ca Domnul să binecuvinteze pe micuţa Sharon. 38. Ce mai faci, frate? Acum, să vedem. William Arnette. Aşa este. Este corect? William? William Arnette, James William Arnette; este un copilaş drăgălaş. Ştiţi voi, unele lucruri noi le avem în comun deja: nume, ne aranjăm părul la fel... 39. Aici este un copilaş minunat, Jimmy. Cred că tu îl strigi James (Iacov). În regulă. Mă întreb dacă pot să-l ţin. Eu nu ştiu; Aminteşte-ţi că noi suntem amici buni. Tu ştii asta, nu-i aşa? Ei bine, haideţi să ne aplecăm capetele. 40. Doamne Dumnezeule, Tu ai binecuvântat această casă, casa lui Arnette, cu acest băieţel minunat. Şi eu mă rog ca Tu să-i binecuvintezi tatăl, mama şi pe cei dragi. Ei sunt creştini. Tatăl lui s-a luptat din greu cu acele ţigări şi diferite lucruri. Dar într-o zi a venit: „AŞA VORBEŞTE DOMNUL!” El a fost ca acea femeie persistentă ca să ajungă acolo. Cu

CUVÂNTUL VORBIT

- 10 -

toate că afacerile lui falimentau, totul se părea că se prăbuşeşte, el totuşi şi-a luat o parte din bani aşteptând interviu după interviu până ce într-o dimineaţă s-a întâmplat. El credea că se va întâmpla. 41. Acum, el aduce pe acest copilaş cu care TU l-ai binecuvântat, O, Dumnezeule, rodul unirii lor. Eu binecuvintez pe acest mic James William Arnette în Numele lui Isus Christos. Dăruieşte-i o viaţă lungă; fă-l un om vrednic de Evanghelia Ta pentru ziua de mâine, dacă mai este un mâine. Şi în final, fie ca noi să fim împreună în Regatul care are să vină. Noi, ca slujitori ai Tăi ne aşezăm mâinile peste el şi îl dedicăm lui Isus Christos pentru această viaţă de slujire. Amin. Să fii binecuvântat! 42. Mai sunt doi? Oh, aceştia sunt la fel. În regulă. Eu cred că voi aproape m-aţi putea apuca pe mine în loc ca eu să vă apuc pe voi. 43. Acum, acesta este Alvin, Al şi Martha. Lăsaţi adunarea să... Îmi place să văd copiii. Eu socotesc că atunci când ei sunt mici şi tineri, ei sunt dulci. Acum, haideţi să ne aşezăm mâinile peste ei. Noi de asemenea, Dumnezeule Preaputernic, slujitorii Tăi, ne aşezăm mâinile peste aceşti copii, peste micuţul frate şi peste micuţa soră. Noi ne aşezăm mâinile peste ei pentru dedicarea în braţele lui Isus Christos din partea mamei şi a tatălui pentru o viaţă de slujire, în Numele lui Isus Christos. Amin. 44. Dumnezeu să vă binecuvinteze. A fost o plăcere să vă revăd. Domnul să fie cu voi. 45. Acesta este un băiat bun. Eu obişnuiam să-mi aranjez părul în felul acesta. Care-i este numele? Terrel Keith Walker. Ce băiat drăguţ! Eu mă mir dar eu nu ştiu de ce. El se uită la mine ca şi cum...Mă întreb dacă aş putea să-l ţin. Este bine, Keith? Oh, el este un băiat minunat şi drăgălaş, nu-i aşa? ...Terrell Keith Walker. 46. Dumnezeule Preaputernic, din braţele părinţilor spre braţele lui Isus Christos, peste micuţul Terrell Keith Walker noi ne aşezăm mâinile în dedicare către Preaputernicul Dumnezeu, aşa cum tatăl şi mama lui doresc aceasta, ca acest copil să fie crescut sub povăţuirea lui Dumnezeu. Dacă mai este un mâine, fă-l un slujitor vrednic de această dedicare, pentru că noi, slujitorii Tăi, ne aşezăm mâinile peste acest copil şi-l dedicăm Domnului Isus Christos. Amin. 47. Fiţi binecuvântaţi, frate şi soră. Este aceasta sora Walker? Copilul este foarte drăguţ. Tu ai un băiat minunat şi fie ca Dumnezeu să-l binecuvinteze.


- 11 -

48. În regulă, domnule. [Fratele Walker are un dialog cu fratele Branham] 49. Da, această micuţă este a fratelui Grimsley...sau a fratelui Grimby. Eu i-am încurcat. Este fratele Grimby care şi-a adus fetiţa. Când ea a fost născută ea avea un defect la faţă. Şi eu m-am rugat pentru ea iar acel defect s-a vindecat. Şi acum...Ei vor ca eu să mă rog pentru ...Sunt părinţii creştini? Ei nu sunt creştini. Ei nu sunt creştini şi ei se tem că un duh rău o apucă pe fetiţă. Ei vor să fie înlăturat. 50. Să ne rugăm: Doamne Isuse, peste acest copilaş, aşa cum stă aşezat peste altar şi faţă de care ai arătat înduarare pentru înlăturarea unei tumori din gură...Acum, un duh rău încearcă să ia viaţa copilului. Este fără nici o îndoială că Tu poţi folosi această fetiţă, Tu ai plănuit s-o foloseşti, iar Satan încearcă să strice planul. De aceea, în Numele lui Isus Christos noi îi poruncim lui Satan să-şi retragă mâinile şi duhurile lui de la acest copil. Noi o dăruim Domnului Isus Christos pentru Slava lui Dumnezeu. Amin. Astfel, aţi vrea voi să credeţi în...?...copilul este prea mic ca să aibe credinţă, dar va fi... 51. Eu Îl iubesc. Voi nu? EL este minunat. Eu am promis că în seara asta eu voi termina pe la 8:30; în cazul acesta eu aş mai avea o jumătate de oră. Eu nu ştiu acum despre ce vom vorbi. Poate voi întârzia puţin. Dar haideţi să... 52. Sunt bucuros să-l văd pe fratele Dauch aici în această dimineaţă. Eu nu ştiu unde s-a dus celălalt om. Dar dacă el a fost atent, acolo era un om care semăna perfect cu el. Am zis: „Care este fratele Dauch?” M-am uitat înainte şi înapoi şi urma să-l numesc. Eu am fost atât de cufundat în Mesaj. Dar ştii tu, frate Dauch, tu arăţi cum ai arătat întotdeauna. Sunt atât de bucuros să îl văd în acea condiţie. 53. Recent eu am fost telefonat din Tucson la o mare distanţă ca să mă rog pentru el din nou, că altceva i s-a mai întâmplat. Eu cred că fratele Dauch are 90 sau 91 de ani şi trupul lui cedează, dar „Multe sunt necazurile celui neprihănit, dar Dumnezeu îl eliberează din toate”. Şi câteodată când organismul ajunge într-un loc în care nu se mai poate păstra sănătos, eu ştiu că el se ţine de o Mână. Chiar dacă ar fi un bulgăre de ţărână Dumnezeu a promis să îl ridice din nou în ziua din urmă. Şi eu sunt atât de mulţumitor. 54. Îmi amintesc de fratele Dauch când el a venit la bazin ca să fie botezat în Numele lui Isus Christos şi el nici măcar nu avea haine de schimb în care să fie botezat. Dar el a vrut oricum să fie botezat. Şi

CUVÂNTUL VORBIT

- 12 -

Dumnezeu a fost îndurător faţă de acest om. Gândiţi-vă, el este trecut cu 20 de ani faţă de acea vârstă înaintată. Înţelegeţi? Acesta este Har. Şi cu toate acestea zilele trecute zăcea întins cu inima complet cedată, cu un atac de cord. Şi dacă Dumnezeu nu l-ar fi vindecat pe acest om şi nu l-ar fi ridicat atunci ce s-ar fi întâmplat? Chiar şi doctorul lui a murit. Este corect? Da, chiar doctorul, un doctor evreu care avea grijă de el şi care vorbea odată cu mine pe culoar despre starea lui, tocmai el este dus. Vedeţi? Cât de mare este Dragostea Ta, oh, Doamne! Cât de mare este Dragostea Ta! 55. Acum, noi avem câteva batiste aici peste care ne vom ruga în câteva momente; dar mai întâi voi vorbi cu voi puţin despre credinţă. Şi apoi noi vom urmări cum Domnul ne îndrumă, ce vom face mai departe. Ei bine, haideţi să lăsăm aceasta pe seama Lui; asta este cel mai bine. 56. Oh, cum este să fim adunaţi în locurile cereşti? Eu am vorbit cu unii din prietenii mei astăzi după ce eu am ieşit din Blue Boar. Şi eu am zis: - „Veţi participa la adunare?” – „Da”. – „Voi probabil aveţi de condus până pe la ora 12:00 sau 13:00, a doua zi”. 57. Ei preconizau că vor ajunge acasă pe la ora 6:00 dimineaţa. Era o distanţă mare. Ţineţi minte: ei sunt fiinţe umane ajungând astfel obosiţi ca oricare din voi. Ei trebuie să călătorească prin Tennessee şi prin împrejurimi. Domnul să-i binecuvinteze. 58. Sunt atâtea lucruri despre care aş putea să vorbesc, să ocup tot timpul pentru că eu vă văd destul de rar. Şi astfel mie îmi place să vă vorbesc într-un fel sau altul. Dar dacă eu nu apuc să vă spun tot ce gândesc despre voi aici... înţelegeţi? Eu vreau să le vorbesc fraţilor. Unii din ei şi-au părăsit bisericile. 59. Fratele Jackson este aici în această dimineaţă, cel care a dat acea interpretare minunată a unei vorbiri în limbi necunoscute a unui frate, confirmând sau întărind că Acesta era Dumnezeu. Aţi observat, EL niciodată nu a spus că ar fi sau nu ar fi greşit. EL doar ne-a avertizat să ascultăm. Vedeţi, vedeţi? Aşa că fratele Junior a fost aici în această dimineaţă şi a dat drumul oamenilor să plece. Şi eu am înţeles că celălalt frate era venit din alte biserici de aici, din Sellersburg.


- 13 -

60. Şi fratele Ruddell a fost aici în această dimineaţă. Eu nu ştiu dacă ei mai sunt aici în seara aceasta. Da, el este. Păi, Domnul să te binecuvinteze, frate Ruddell. Eu nu pot exprima întocmai ceea ce gândesc. Dar poate...Când noi ajungem dincolo eu vreau să mă aşez împreună cu voi, să stau câte 10,000 de ani cu fiecare. Înţelegeţi? Aşa că noi putem...Vedeţi, noi vom vorbi tot timpul. 61. Şi dat fiindcă secerişul este copt iar lucrătorii sunt puţini, atunci haideţi să forăm, căci se poate ca lângă noi să se afle un păcătos, ar putea fi cineva care în seara asta şi-ar putea schimba direcţia. Şi dacă dimineaţă încă mai era timp s-ar putea ca în seara asta să se închidă cărţile. Dar ţineţi minte că acolo nu vor mai fi noi veniţi înăuntru când acele nume sunt răscumpărate. Înainte... 62. Acum, fiecare să asculte foarte atent înainte ca eu să citez Scriptura. La toţi aceia care vor fi răscumpăraţi vreodată Dumnezeu le-a pus numele în Cartea Vieţii Mielului înainte ca lumea să fie creată. Câţi din voi ştiu asta? Aceea este Scriptura. Iar antichristul din zilele din urmă va fi atât de aproape de lucrul real, de adevărata Biserică, întocmai cum a fost Iuda, încât va înşela chiar şi pe cei aleşi dacă ar fi posibil. Este corect? Dar nici un om nu poate veni la Isus decât numai dacă Dumnezeu îl trimite. Şi toţi aceia pe care Dumnezeu I I-a dăruit vor veni la El. Şi când El ia Cartea, ultimul nume... 63. Vedeţi, pe toţi aceia din epoca luterană El i-a scos afară. Pe toţi aceia din epoca wesleyană El i-a scos afară. Pe toţi aceia din epocile diferite, epoca penticostală, El i-a scos afară. Ei sunt dincoace. Ei nu vor fi judecaţi împreună cu ceilalţi. Ei sunt răpiţi. Şi atunci, când ultimul nume iese afară, acela care a fost pus în Cartea Vieţii Mielului, Care a fost ucis înainte de întemeierea lumii, când acel ultim nume a fost răscumpărat atunci lucrarea Lui este terminată. EL vine înainte să pretindă ce a răscumpărat. Aceea face ca inima noastră să sângereze. Şi dacă vor trece 1000 de ani, acolo nu vor mai fi răscumpăraţi. Şi nici unul nu poate fi răscumpărat decât dacă a fost pus în Cartea Vieţii Mielului înainte de întemeierea lumii. Cine sunt ei? Eu nu ştiu. Nimeni nu ştie. Înţelegeţi? Doar Dumnezeu singur. Eu mă încred că numele fiecăruia dintre noi sunt în acea Carte. Dacă numele meu a fost acolo, eu sunt sigur că voi fi acolo. Dacă nu a fost acolo, eu nu voi fi acolo. Asta e tot. Vedeţi, asta depinde de Dumnezeu. „Nu depinde de cel care vrea sau de cel care aleargă, ci de Dumnezeu Care arată Milă”. Înţelegeţi?

CUVÂNTUL VORBIT

- 14 -

64. Acum, haideţi să ne apropiem de Cuvânt cu toată reverenţa şi sinceritatea. Şi eu socotesc că acesta este singurul lucru pe care trebuie să-l facem. Înţelegeţi? Haideţi să terminăm cu tot acest non-sens. Haideţi să fim reverenţi, sinceri. Eu am remarcat acele mărturisiri când ei le aveau câteodată la televiziune, când ei aveau acea adunare a lui Billy Graham. Eu nu am nimic împotriva lui Billy Graham. Dar acolo afară, în California, în acea ultimă seară acel om a predicat un mesaj minunat, exact ceea ce eu am predicat aici nu cu mult timp în urmă despre Daniel: „Tu ai fost cântărit în balanţă şi găsit necorespunzător”. Câţi dintre voi aţi urmărit aceea? Mulţi dintre voi, eu cred. 65. Aţi observat pe acei oameni venind de pe coridoare mestecând gumă, râzând, împingându-se unul pe celălalt? Acela nu este felul de umblare între moarte şi viaţă. Acolo nu este părere de rău pentru păcat şi pocăinţă. Înţelegeţi? Este exact ceea ce Billy a spus: „A lua o decizie!”. Şi o decizie rece, chioară nu înseamnă nimic (înţelegeţi?), nu înseamnă nimic. Vouă trebuie să vă pară rău pentru păcat şi să vă întoarceţi de la el. Şi Billy însuşi a zis: „Aceea demonstrează că din 30,000 tu nu mai poţi găsi 30 într-un an”. A spus în seara trecută: „Ce se întâmplă cu New York-ul? Eu am avut acea mare adunare acolo şi ce s-a întâmplat? Păcatul este mai rău decât oricând”. Şi va continua să fie mai rău. 66. Nu va exista nici o pocăinţă naţională. Naţiunea este dusă. Sunteţi voi, individualii; iar în curând aceea se va termina dacă deja nu s-a terminat. Acum, voi să notaţi asta, copii. Vedeţi dacă ce a spus fratele Branham este corect sau greşit (de fapt nu este vorba despre fratele Braham). Păcatul va ajunge mai rău şi mai rău încât într-o zi cerurile se vor aprinde. Focul va cădea pe pământ şi pământul va arde cu căldură ferventă. Dar cei răscumpăraţi nu vor fi aici atunci. Ei vor fi duşi. 67. Acum, eu vreu să citesc în cartea sf. Marcu 11, 1 Ioan 4:4 şi Matei 28:20. 68. Mai întâi eu vreau să citesc din sf. Marcu capitolul 11, versetele 12 până la 24. Ascultaţi îndeaproape acum în timp ce citim. Şi acum, aceasta va întări o mică mărturie şi câteva cuvinte de încurajare şi apoi noi vom vedea ceea ce Domnul va avea pentru noi să facem. Toţi dintre voi să rămâneţi aşezaţi şi fiţi în rugăciune în timp ce noi citim Marcu 11:12:


- 15 -

A doua zi, când ei au ieşit din Betania Isus a flămânzit. A zărit de departe un smochin care avea frunze şi a venit bucuros că poate va găsi ceva în el. S-a apropiat de smochin dar n-a găsit decât frunze căci nu era vremea smochinelor. Atunci Isus a luat Cuvântul şi a zis smochinului: „Nici un om să nu mai mănânce rod din tine de acum înainte pentru totdeauna”. Şi ucenicii au auzit aceste vorbe. Au ajuns la Ierusalim şi Isus a intrat în templu. A început să scoată afară pe aceia care vindeau şi cumpărau în templu; a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele acelora care vindeau porumbei; Şi nu lăsa pe nimeni să poarte vre-un vas prin templu. Şi-i învăţa şi le zicea: „Oare nu este scris: ‚Casa Tatălui Meu se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile’? Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari”. Cărturarii şi preoţii cei mai de seamă când au auzit cuvintele acestea căutau cum să-L omoare, căci se temeau de El pentru că tot norodul era uimit de învăţătura Lui. Oridecâte ori se însera Isus ieşea afară din cetate. Dimineaţa (acum, aceea este o altă zi) ...când au trecut pe lângă smochin, ei l-au văzut uscat din rădăcini. (În 24 de ore miracolul s-a întâmplat, după ce El a spus smochinului: „Nici un om să nu mai mănânce din tine”. Se părea că nimic nu se întâmpla atunci; dar a doua zi acesta era uscat). Şi Petru şi-a adus aminte de cele petrecute şi a zis lui Isus: ‚Învăţătorule, uite că smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat’. Isus a luat Cuvântul şi le-a zis: ‚Aveţi credinţă în Dumnezeu, Căci adevărat vă spun că oricine va spune acestui munte să se mute şi să se arunce în mare şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că acele lucruri pe care le-a spus se vor împlini atunci el va avea ce va cere. De aceea vă spun că orice lucru veţi dori când vă veţi ruga, credeţi că l-aţi şi primit şi-l veţi avea. Şi când staţi în picioare de vă rugaţi să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva pentru ca şi Tatăl vostru Care este în ceruri să vă ierte greşelile voastre. Dar dacă nu iertaţi atunci nici Tatăl vostru Care este în ceruri nu vă va ierta greşelile. (Este condiţionat)

CUVÂNTUL VORBIT

- 16 -

69. Acum , mi-ar plăcea să citesc 1 Ioan 4:4.

Voi, copilaşilor, sunteţi de la Dumnezeu şi i-aţi biruit pentru că...(Ascultaţi îndeapropae)...mai mare este Cel ce este în voi decât cel ce este în lume.

70. Pot să citesc din nou?

Voi sunteţi de la Dumnezeu, copilaşilor, şi i-aţi biruit...(vorbind despre antichrist)...căci mai mare este Cel ce este în voi decât cel ce este în lume. (Două pronume. Vedeţi? „EL” (pronume personal), Care este în voi, şi „el”, care este în lume. „EL”, Care este în voi este mai mare decât „el”, care este în lume).

71. Acum, capitolul 28 din Matei, versetul 20: Învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Iată, EU SUNT cu voi tot timpul chiar până la sfârşitul lumii...

72. Acum, eu vreau să folosesc acest text: „CEL CE ESTE ÎN TINE”. Şi pe acesta eu vreau să clădesc credinţa pentru un serviciu de rugăciune, desigur. 73. Este aşa cum v-am spus. Mi-ar place să vă transpun în evenimentele care au avut loc. Şi eu de obicei aştept până ajung la biserică aici, ca să spun întâmplările. Şi astfel dacă alţii vor să asculte atunci ei pot să asculte de pe benzi, dar eu aştept ca mai întâi să fiu aici. Şi în legătură cu evenimentul despre care vreau să vorbesc acum cel puţin există câţiva oameni, fraţi creştini aici care sunt martori la acest eveniment. Unul din cei care erau prezenţi acolo este fratele Banks Wood. Altul este fratele David Wood. Altul care a fost prezent este fratele Evans împreună cu fiul lui, Ronald. Încă unul este nobilul nostru deacon, fratele Wheeler. Şi încă unul este fratele Mann. Este aici fratele Mann din New Albany? El este un predicator metodist pe care recent l-am botezat în Numele lui Isus Christos. El a fost acolo de asemenea când s-a întâmplat aceasta. 74. De ceva timp, de câţiva ani eu am avut o povară grea pe pieptul meu şi în inima mea. Simţeam ca şi cum aş fi făcut ceva greşit. Mi-am cercetat viaţa iarăşi şi iarăşi şi iarăşi să văd ce era greşit. Am zis:


- 17 -

„Doamne, dacă eu am făcut ceva greşit atunci descoperă-mi TU ce este greşit iar eu mă voi duce şi o voi îndrepta”. Dar nimic nu-mi era descoperit. Ziceam: „Am rănit pe cineva? Am lăsat ceva nefăcut? Citesc eu suficient? Mă rog suficient?” Şi citeam şi mă rugam şi mă gândeam: „Descoperă-mi, Doamne. Am făcut cuiva vreun rău? Dacă da, eu îl voi îndrepta. Doar arată-mi. Eu nu vreau această povară.” Şi timp de cinci ani, ultimii cinci ani, de când am ieşit de pe câmp, o povară atârna în inima mea. 75. M-am dus în munţi, m-am dus la mare. M-am dus peste tot şi m-am rugat şi iarăşi m-am rugat şi iarăşi m-am rugat; dar aceasta nu-mi dădea drumul. M-am gândit la toate, dacă am făcut ceva anume. Dar cu toate acestea povara nu mă lăsa. Eu eram ca într-un fel de robie. Şi este foarte ciudat că această robie m-a părăsit la momentul potrivit, căci eu urma să aduc Mesajul din dimineaţa asta. Acum, Dumnezeu era Acesta Care Se afla în spatele acestei poveri? Eu nu ştiu. Vedeţi, eu...Aceste lucruri sunt toate în mintea mea. Vă puteţi imagina ce este în inima unui om când întâmpini aceea, socotind ce se petrece, ştiind că trebuie să le vorbeşti oamenilor, ştiind că unii vor lua direcţia greşită iar unii o vor apuca încolo şi alţii încoace; voi ştiţi cum este. Unii vor crede şi unii nu. Dar aceasta este ceea ce trebuie să întâmpini. 76. Cum poţi s-o spui fără să răneşti? Cum ai putea-o spune într-aşa fel încât să aibe efect? Cum o poţi spune astfel încât să arăţi oamenilor că nu-i critici, ci din contră, că-i iubeşti? Cum poţi fi strict şi ferm şi cu toate acestea să-i iubeşti? Oh, cum voi prezenta aceasta? Dar este vai de mine dacă nu prezint aceasta. Vedeţi? Aici sunteţi. Înţelegeţi? Nu este de mirare că aceasta vă ţine nervoşi şi sfâşiaţi. 77. M-am întors din Arizona ca să întâlnesc un grup de fraţi aici, care merg la vânătoare cu mine în Colorado în fiecare an. Acum, unii oameni s-au întrebat: „De ce mergi tu la vânătoare? Ce te face să mergi la vânătoare?” Vedeţi, aici voi vă umpleţi, vă încărcaţi în timp ce eu mă golesc, mă descarc. Iar acolo mă reîncarc şi eu ca apoi să pot să mă golesc iarăşi. Înţelegeţi? Acum, eu nu mă duc la vânătoare doar de dragul vânătorii. Oamenii care merg cu mine ştiu că eu am avut ocazia să împuşc sute de animale, dar eu nici măcar nu le-am atins. Eu nu. 78. Aici, nu cu mult timp în urmă eu începusem să vânez pentru Oamenii de Afaceri Creştini. Când ei spuneau: „Billy, adu-ne un taur, o vacă, un elan, adu-ne asta şi celaltă”, atunci eu mă duceam şi vânam în stânga şi-n dreapta. Domnul m-a ajutat să caut vânatul şi să-l găsesc şi

CUVÂNTUL VORBIT

- 18 -

să reuşesc să-l vânez. Şi ei doar şedeau în jur şi vorbeau despre afacerile lor. 79. Atunci Domnul mi-a spus să nu mai fac asta. Şi eu m-am simţit rău din cauza asta. Aşa că eu I-am promis Lui că nu voi mai face asta. Voi ştiţi că eu am spus că dacă este o urgenţă şi cineva are nevoie de vânat, atunci eu o voi face. Dar dacă nu este aşa, eu nu o voi face. Acei oameni au o mulţime de bani ca să cumpere carne de vită şi altele. Atunci de ce aş face eu asta? Lasă animalul să trăiască dacă tu nu urmează să-l foloseşti. 80. Astfel eu mă duc „la vânătoare” doar ca să fiu singur. Şi orice om care merge la vânătoare cu mine ştie că eu nu vânez cu nimeni. Eu mă duc acolo ca să fiu singur. Eu mă duc cu ei ca să am părtăşie noaptea şi să stăm în jur şi să ne rugăm şi aşa mai departe; acolo vin mulţi predicatori. Acolo, sus în munţi, în acest an a fost şi fratele Palmer. Eu cred că l-am văzut pe undeva pe aici. Aici este el. Fratele Palmer stă chiar acolo.. Şi fratele Bob Lambert era aici în dimineaţa asta. L-am auzit strigând pe undeva. Eu cred că el este încă aici. Şi atunci acolo era un frate...de fapt cei doi băieţi Martin. Eu cred că ei sunt aici, nu-i aşa? Băieţii Martin. Frate Martin, faptul că m-ai sunat ziua trecută a fost bine. Acel băiat a fost vindecat, acel frate predicator. 81. Eşti tu aici, cel pentru care m-am rugat ziua trecută prin telefon? I-am uitat numele. El este din Arkansas. Soţia lui m-a sunat şi ea. Bărbatul ei zăcea umflat cu febră mare, pe moarte. Este de fapt acelaşi om care a fost chemat la pocăinţă în adunarea din Little Rock sau Hot Springs, aşa cum el stătea în adunare. El este un bărbat chipeş. Dacă el este aici eu cred că el nu s-ar ridica acum deloc. Dar eu i-am uitat numele. Eu nu mă pot gândi la numele lui. Blair, fratele Blair...Ei bine, cum ziceam, el stătea în adunarea din Hot Springs. Câţi dintre voi aţi fost la Hot Springs? Câţi dintre voi aţi fost la acea adunare? Şi Duhul Sfânt l-a chemat pe acel tânăr şi i-a spus că Diavolul încerca să-l îndemne să renunţe la mine, să spună că eu aş fi un profet fals. Dar în schimb el a mărturisit că eu sunt un profet adevărat. Vedeţi ce făcea Diavolul? Acel om nu se duce la doctori; el nu crede în a merge la doctori. Dar Satan a ştiut că această boală urma să-l lovească şi el putea să-l omoare astfel. Vedeţi, el încerca să-l facă pe el să renunţe la mine. Şi Duhul Sfânt, prin HAR l-a chemat pe acest tânăr şi i-a spus să nu facă aceea, acest om fiind un străin.


- 19 -

82. Iar noaptea trecută soţia lui m-a sunat şi mi-a spus: „Frate Branham, eu cred că el este pe moarte. El este umflat tot şi are febră. El este aproape ieşit din minţi. Ultimul lucru pe care mi l-a spus a fost: ‚Sună-l pe fratele Branham!’”. 83. Am zis: „Ai ceva, un portmoneu cu o batistă?”. Ea a zis: „Nu”. (Eu eram în Tucson iar ea era în Arkansas). Eu am zis: „Ai vre-o batistă?” 84. Ea a zis că are o eşarfă. Eu am zis: „Acum, pune-ţi mâna pe eşarfă. Şi acum, ridic-o sus şi pune-o în cealaltă mână”. Iar eu m-am rugat şi I-am cerut lui Dumnezeu să fie milostiv şi să îndepărteze acel inamic. Şi ea s-a dus şi a aşezat eşarfa pe bărbatul ei. În dimineaţa următoare el a fost cel care m-a sunat. Înţelegeţi? 85. Pe fratele nostru preţios Roy Roberson nu l-am văzut în seara asta încă. Voi ştiţi, fratele Roy era un militar. Dacă el este aici eu sper că înţelege că eu nu condamn aceea. Dar la el totul este strict; el era un sergent în armată, ştiţi voi, şi astfel el s-a obişnuit să se comporte cu oamenii ca în armată. El înainte zicea: „Ei bine, aceste lucruri spirituale sunt pentru altcineva”; nu pentru el. Dar Domnul a avut Milă de el. El trebuia să fie deja mort. Ei l-au lăsat să moară; l-au lăsat aşa un timp îndelungat. Dar Domnul l-a vindecat. El participă la adunare de atunci. Dar de toate aceste lucruri spirituale şi de viziuni el nu a ştiut nimic. 86. Şi aici, nu cu mult timp în urmă, mulţi dintre voi cunosc viziunea care a fost dată fratelui Roy chiar înainte să merg acolo afară, despre el cum mă vede stând sus pe munte acolo. Şi din Acea Lumină venea acea Voce... Aceea a îndepărtat toată îndoiala de la fratele Roy. 87. Şi noaptea trecută el a fost într-aşa fel lovit încât el a fost aşa de bolnav iar temperatura îi crescuse, şi alte complicaţii. Doctorii i-au administrat medicamente care nu i-au făcut nici un bine. Şi el ajunsese într-o asemenea stare încât nici măcar nu se mai putea mişca. Picioarele lui erau ca paralizate. 88. Bietul frate fusese împuşcat cu un şrapnel1 de German 88 şi el era doar... şi eu ştiu că întreg echipajul a fost omorât în afară de el. Şi aici era el făcut bucăţi. 89. Şi voi ştiţi ce s-a întâmplat? Sora Roberson a spus la fel că ea nu are nimic la ea, decât o eşarfă peste care eu m-am rugat odată. Eu i-am spus să se ducă să o ia. Eu eram în Tucson. Ea şi-a pus mâna peste

1 Şrapnel= proiectil de artilerie încărcat cu gloanţe, cu focos reglabil, care explodează într-un punct voit de pe traiectorie.

CUVÂNTUL VORBIT

- 20 -

eşarfă iar eu m-am rugat şi am mustrat starea asta şi am spus: „Soră Roberson, aceasta va înceta”. 90. Ceva mi-a spus: „Starea asta îl va părăsi. Spune asta!” Şi într-o jumătate de oră febra a încetat. El era deja în bucătărie căutând ceva să mănânce. Vedeţi? 91. Ce încerc eu să spun este: „Să nu-ţi pierzi niciodată încrederea”. Să nu lăsaţi ca Satan să vă spună ceva rău despre mine, pentru că asta contează mult. Voi să ţineţi la acea încredere, căci dacă nu, vindecarea nu se va întâmpla. Nu priviţi la mine ca la un om. Eu sunt un om. Sunt plin de greşeli. Dar uitaţi-vă la ceea ce spun eu despre EL. Este vorba de EL. EL este Acela. 92. Când noi eram în Colorado (vedeţi?), aşa cum noi eram acolo sus, noi ne-am retras. Vremea era foarte uscată. Vânatul era rar. Pe fratele Wheeler Domnul l-a binecuvânatat dăruindu-i o pradă frumoasă, un trofeu. Şi noi eram aşa de bucuroşi din cauza aceasta. Era pentru prima dată când el venise în păduri să vâneze. Şi Domnul l-a binecuvântat. Iar apoi eu am împuşcat o mare pradă (un mare trofeu) pe care am căutat-o timp de 20 de ani. Am urmărit-o mult timp împreună cu fratele Banks. Şi eu, folosindu-mi arma în regiunea fierbinte, de jos, a ţării apoi aducând-o sus, unde era rece, patul puştii mele s-a umflat cu toate că acesta era învelit în sticlă, ceea ce a provocat ca puşca să aibe o eroare în a ţinti de mai mulţi centimetri. Dar cu toate acestea a lovit animalul care se afla printre copaci, unde era imposibil să-l nimereşti. Dacă aş fi lovit mai jos l-aş fi omorât pe loc. Dar l-am nimerit atât de sus încât a sărit şi apoi a căzut jos în felul acesta. 93. Şi Billy era cu mine. El a zis: „L-ai doborât”. Şi eu am crezut la fel. Dar când noi am ajuns acolo nu era întocmai aşa. Aşa că el a zis: „Tu ai lovit un copac”. M-am uitat în sus şi-n jos. Nu era nici o urmă pe copac. Apoi m-am dus să-l caut. Apoi a venit un semn de avertizare. Acolo erau practic 100 de oameni mai sus de noi. Şi fratele Palmer împreună cu ceilalţi sunt martori. Şi fratele Evans a fost acolo. Este corect? Şi fratele Welch Evans împreună cu băiatul lui, Ronnie. (Am impresia că i-am sunat cu un timp în urmă). Şi o mulţime de oameni s-au adunat mai sus de noi într-un loc numit cireada, aşa cum o numim noi pe aici, unde cowboy-ii stau şi călăresc, ţinând vitele separate. Eu obişnuiam să stau în acea cireadă păzind vitele şi ţinându-le separate unele de altele.


- 21 -

94. Şi apoi...astfel acolo erau cam 100 de oameni. Oricine ştie că în acea regiune că atunci când este prevestit un viscol este mai bine să pleci chiar atunci. De aceea fratele Palmer împreună cu ceilalţi au plecat mai devreme, este pentru că ei nu aveau decât schimbătoare de viteză în trei trepte în maşini aşa că ei au trebuit să plece de acolo, căci vremea...Dacă voi rămâneţi acolo voi aţi putea să nu mai plecaţi cu săptămânile. Aşa că ei au zis: „Se apropie un viscol”. Este prognozat prin ziare şi la radio. Au început să plece grupuri-grupuri. Practic plecaseră aproape toţi. Ei ştiau un singur lucru: cum să plece de acolo. 95. Dar fraţii mei aveau două licenţe de vânătoare pentru cerbi şi ei nu au vrut să plece. Aşa că eu am zis: „Ei bine, noi vom rămâne”. Eu aveam o adunare în următoarele 6 zile şi trebuia să mă întorc la Tucson. 96. Soţia mea...Noi eram căsătoriţi de 22 de ani. Şi la fiecare aniversare eu eram acolo sus la vânătoare, de fiecare dată. Eu obişnuiam să vânez acolo. Astfel eu am găsit un locuşor în care eu întotdeauna mergeam şi mă rugam. Acesta arăta ca locul în care eu am luat-o şi pe ea odată. 97. Ştiţi voi, eu am făcut o mică chestie. Eu nu am avut suficienţi bani ca să-mi fac vacanţa de vânătoare şi luna de miere în acelaşi timp. Aşa că eu mi-am luat soţia în deplasare la vânătoare şi asta a fost luna noastră de miere. Aşa că noi ne-am dus în zona New York-ului şi eu îmi amintesc cum o ajutam pe ea să treacă peste buşteni şi alte lucruri ca să ajungem într-un anumit loc.. Şi am găsit un locuşor acolo. Eu întotdeauna îmi amintesc de ea la aniversare când eu mă duc acolo. 23 octombrie este data când se deschide sezonul acolo. Şi de 20 de ani eu nu am mai fost acasă la aniversarea căsătoriei noastre. Întotdeauna am fost sus acolo. 98. În acea zi era aniversarea noastră. Am stat lângă foc în acea noapte. Eu am zis fratelui Mann: „Dacă tu vrei să rămâi, ţine minte, noi am putea rămâne aici o lună”. Căci eu am văzut alte dăţi că peste noapte se poate aşterne deja un strat de zăpadă destul de gros. 99. Tu te poţi duce acolo şi vremea să fie uscată şi frumoasă iar în dimineaţa următoare să fie zăpada atâta...să acopere vârful cortului... Tu trebuie să rămâi acolo până se topeşte zăpada. Acolo eşti cu 15 sau 20 de mile depărtare de civilizaţie. Dacă se întâmplă ceva ce necesită urgenţă atunci ei vor trimite un elicopter şi te vor scoate afară. Dar de obicei nu piere nimeni. Trebuie doar să aştepţi acolo.

CUVÂNTUL VORBIT

- 22 -

100. Cum vă spuneam, toată lumea s-a împrăştiat de îndată ce au ascultat radioul. Noi am rămas. Şi am zis: „Acum, hotărâţi-vă: dacă vreţi să rămâneţi, eu sunt aici să vânez împreună cu voi. Îmi voi suna soţia şi îi voi ura o aniversare fericită. Noi vom lua ceva cărnuri pentru că s-ar putea să trebuiască să rămânem aici”. Noi am rămas fără pâine atunci. Eu nu mai vreau să văd clătite. Le-am mâncat în Canada timp de 21 de zile şi m-am săturat de ele. Aşa că am vrut pâine. 101. Ei au vrut să rămână. Nu era nimic de făcut care să ne facă să rămânem. Dar fratele Mann şi cu mine am coborât de pe munte. Noi ne-am dus ca să aducem cărnurile. Mi-am sunat şi soţia dar la telefon nu răspundea nimeni. A mai trecut o oră până am făcut rost de carne. Ne-am întors şi am sunat iarăşi. Din nou nu răspundea nimeni. A trebuit s-o sun pe sora Evans. Eu cred că sora Evans este aici. Da, fratele şi sora Evans sunt aici. 102. Aşa că eu am sunat-o pe sora Evans. Ea a zis că o va suna pe soţia mea şi îi va ura o aniversare fericită, desigur. 103. Soţia mea se dusese la cumpărături ca să ia şi ea nişte cărnuri pentru copii. 104. Mai târziu noi ne-am întors. Dimineaţa următoare pe cer nu erau decât nori. Nu căzuse nici o precipitaţie; era vemea foarte uscată. Ei trebuie să prelungească sezonul de vânătoare cu câteva zile pentru zilele secetoase. 105. Le-am zis fraţilor în acea dimineaţă: „Acum, primul strop de ploaie începe să cadă, primul strop de zăpadă, prima lapoviţă. Luaţi câte puteţi pentru tabăra noastră, căci în 15 minute nu vă veţi putea vedea nici mâna înaintea ochilor. Înţelegeţi? Vor sufla vânturile şi va tuna şi mie nu-mi pasă cât de bine cunoaşteţi regiunea; dacă voi rămâneţi aici voi veţi pieri”. Căci uneori ajungi să nu mai poţi respira din cauza lapoviţei care bate în felul acela şi astfel tu poţi muri. Şi eu am zis: „De îndată ce începe acea lapoviţă voi să luaţi tot ce puteţi pentru acea tabără. Nu mă interesează unde sunteţi.” 106. Am zis: „Suiţi-vă aici şi ascundeţi-vă în aceste viroage iar eu mă voi căţăra cât pot de sus ca să rostogolesc acele stânci ca să speriu şi să alung cerbii din vârf jos; voi selectaţi-i pe care-i vreţi”. 107. Eu am început să mă caţăr şi am ajuns la locul numit şaua, un loc mic peste care trec întotdeauna ca să ajung la locul numit Quaker Knob, chiar pe cumpăna continentală a apelor, foarte sus. Şi când eu aproape am ajuns la această şa norii se adunau din ce în ce mai negrii.


- 23 -

Nu mai era nici o maşină pe acolo. Eram doar noi şi un cowboy care avea grijă de cireada lui. Starea vremii devenea din ce în ce mai rea. În câteva minute începuse să plouă. Păi, eu mi-am luat puşca şi mi-am pus-o sub haină ca luneta puştii să nu se brumeze şi patul puştii să nu se ude, iar eu să nu răcesc m-am aşezat jos sub un copac pentru puţin timp. Deci, eu m-am aşezat acolo jos sub copac şi am început să mă rog. Am zis: „Doamne Dumnezeule, TU eşti Marele Jehovah şi eu Te iubesc”. 108. Câte experienţe am avut! Le-am arătat fraţilor, fratelui Palmer şi celorlalţi, locurile unde vulturul...Ştiţi voi...l-am văzut ridicându-se în ziua aceea şi cum... În acele locuri s-au întâmplat toate acestea. Este un lucru temperamental pentru mine acolo. Eu am avut atâtea experienţe mari cu Domnul acolo sus în acei munţi. Tu doar nu te poţi duce acolo fără să-L vezi pe EL. EL este peste tot. 109. Astfel atunci, cum stăteam eu jos a început lapoviţa şi vânturile băteau în felul acela. Şi eu am zis: „Păi, eu cunosc drumul înapoi, aşa că eu mai bine aş pleca de aici chiar acum.” 110. Mă uitam în jos şi nu mai puteam zări mai jos de mine. Acei nori se învârteau şi se răsuceau iar lapoviţa lovea năpraznic. Ăsta era viscolul prevăzut cu zile în urmă, că un viscol puternic urmează să vină. 111. Fratele Tom este aici. Fratele Tom Simpson venea din Canada. El a a uzit prognoza meteo şi a fost sfătuit să nu treacă prin acea zonă a ţării, căci acea prognoză spunea că va fi un viscol. Unde eşti, frate Tom? Eu socotesc că...Da, chiar aici. Şi astfel viscolul venea. Toată lumea s-a adăpostit din cauza asta. 112. Păi, eu mi-am pus puşca sub bluză, în felul acesta, sub bluza mea roşie şi am început să cobor de pe munte. Şi cum am început să mă deplasez, parcursesem deja o jumătate de milă depărtare de şa; şi oh, Doamne, acei stropi mari de zăpadă cădeau în felul acela şi vântul se răsucea şi sufla puternic pe acel munte. Eu nu puteam să văd mai jos de mine. Eu puteam să văd numai la 20 de picioare depărtare de mine, sau poate chiar 30 de picioare. Dar eu ştiam să ajung jos pe o scurtătură, pe o margine mică. Ajunsesem la pârâu. De acolo ştiam să urmez pârâul şi încotro s-o apuc dacă se înrăutăţea vremea. 113. Aşa că am luat-o în jos şi când am ajuns pe la jumătatea drumului Ceva mi-a spus într-un fel atât de simplu cum voi mă auziţi pe mine: „Opreşte-te şi întoarce-te”.

CUVÂNTUL VORBIT

- 24 -

114. Ei bine, eu m-am gândit: „La ce m-am gândit? Poate este doar mintea mea”. Eu nu am mai putut face un pas înainte. 115. David îmi pregătise un sandwich în acea dimineaţă. Eu cred că el pregătise şi pentru tatăl lui unul cu ceapă şi unul cu miere. Asta era tot ce aveam. El îmi pregătise unul mare; nu ştiu exact ce era în el. Eu îl aveam în buzunarul de la bluză şi astfel se udase. M-am gândit: „Mă voi opri şi voi mânca acest sandwich şi va fi bine”. Am scos sandwich-ul pe la ora 10:00 şi am început să mănânc sandwich-ul. Şi în timp ce mâncam sandwich-ul m-am gândit: „Eu voi fi bine”. După aceea am început să mă deplasez mai departe, dar Ceva a zis: „Întoarce-te de unde ai plecat. Întoarce-te prin acea furtună, mai mult de o jumătate de milă, în acea pădure întunecoasă unde tu...”. Puteam să văd numai la o mână depărtare...Eu îmbătrânesc şi am fost un creştin timp de 33 de ani. Şi eu ştiu că orice s-ar întâmpla, oricât de ridiculos pare, să nu-L supăr pe Domnul. Să fac ce Domnul spune. 116. Şi eu m-am întors la acea şa, mergând atent pas cu pas, oh, lapoviţa devenind din ce în ce mai aspră, întunecându-se din ce în ce mai mult. Şi m-am aşezat acolo jos şi mi-am pus haina peste puşcă din nou. M-am aşezat jos. M-am gândit: „Ce caut eu aici? De ce m-aş întoarce sus aici?” 117. Şi am aşteptat câteva minute. Apoi m-am dus mai departe în sus şi din nou o Voce, atât de simplă cum întotdeauna am vrut să aud, a zis: „EU SUNT Creatorul cerurilor şi al pământului. Eu fac vântul şi ploaia”. 118. Mi-am dat jos pălăria. Am zis: „Mare Jehovah, TU eşti?” 119. EL a zis: „EU am fost ACELA Care a făcut ca vânturile să înceteze pe mare. EU am fost ACELA Care a făcut ca valurile să se potolească. EU am creat cerurile şi pământul. Nu am fost EU Acela Care ţi-am spus să vorbeşti acele veveriţe şi ele au venit în existenţă? EU SUNT Dumnezeu”. 120. Acum, când o voce îţi vorbeşte urmăreşte Scriptura. Dacă nu este Scriptural atunci tu las-o în pace. Mie nu-mi pasă cât de simplă pare; tu să stai departe de aceea”. 121. Am zis: „Da, DOAMNE”. 122. EL a zis: „Vorbeşte acestor vânturi şi acestei furtuni şi acestea vor pleca”. Acum, această Biblie este aşezată înaintea mea; în Ea este viaţa mea.


- 25 -

123. Eu m-am ridicat şi am zis: „Eu nu mă îndoiesc de Vocea Ta, DOAMNE”. Am zis: „Nori, zăpadă, ploaie, lapoviţă, pe mine mă jigneşte prezenţa voastră. În NUMELE lui Isus Christos întorceţi-vă la locurile voastre. Eu poruncesc ca soarele să apară imediat şi să strălucească patru zile până ce călătoria noastră de vânătoare se termină şi până ce plec împreună cu fraţii mei”. 124. Şi cum am rostit-o, viscolul a început să se domolească. Apoi s-a oprit. Am rămas nemişcat. Fraţii mei care erau cu mine se minunau ce s-a putut întâmpla. Ploaia şi lapoviţa a încetat. A urmat un vânt care s-a învârtit prin munţi ridicând norii în sus apoi împrăştiindu-i. Unul s-a dus încolo, altul încoace, în toate direcţiile: est, nord, vest şi sud. Şi în câteva minute soarele strălucea frumos şi cald. Acesta este adevărul. Dumnezeu ştie că acesta este adevărul. Eu am rămas încremenit privind în jur cu pălăria în mână. Doar mă uitam. 125. Eram total amorţit. M-am gândit: „Este tocmai Dumnezeul creaţiei. Totul este în Mâna LUI. Ce îmi spune EL?” 126. Şi eu mi-am ridicat puşca, mi-am şters luneta şi am început să o iau pe jos înapoi spre poalele muntelui. Şi Ceva mi-a spus: „De ce nu te plimbi cu Mine prin această pustietate? Umblă cu Mine!” 127. Am zis: „Da, DOAMNE, din toată inima. Acesta este unul din cele mai mari lucruri pe care le-aş putea face, să umblu cu Tine”. Aşa că mi-am pus arma pe umăr şi am început să merg în jos prin pădure. Nici o secure nu a intrat în acea pădure; era o pădure virgină. Şi astfel eu mă plimbam prin pădure. 128. Şi cum mă duceam de-alungul acestor terenuri de vânătoare am simţit parcă: „Eu cred că mă voi duce sus la locul unde...ieri a fost aniversarea noastră. Şi eu voi sta acolo pentru câteva minute, ca un mic salut pentru Meda, acolo unde sunt câţiva plopi tremurători pe o movilă mică”. Şi am mai zis: „Eu cred că mă voi duce acolo, ca un salut pentru aniversarea noastră. Apoi mă voi întoarce pe această parte, prin această pădure întunecoasă şi mă voi învârti puţin prin jur şi mă voi îndrepta spre Corral Peaks şi mă voi duce în jos pe drum, înapoi”. 129. Şi cum mergeam şi mă bucuram eu ziceam: „Tată, eu ştiu că TU mergi cu mine. Ce privilegiu! Nu este nimeni mai mare cu care să umblu. Este tocmai Dumnezeu!” Şi acea rază de soare caldă... 130. Când am plecat din munţi m-am oprit la o benzinărie şi am zis: „Ce zi frumoasă...”. Aceasta era trei zile mai târziu. Nu a mai plouat în

CUVÂNTUL VORBIT

- 26 -

acea regiune a ţării decât după ce au trecut patru zile. Soarele a strălucit în fiecare zi. Este corect, fraţilor? Vedeţi? Nici un nor pe cer... 131. Cum vă spuneam, eu am zis la benzinărie: „Este cu siguranţă o zi frumoasă”. 132. Însoţitorul meu mi-a răspuns: „Da, este frumoasă întradevăr”. 133. Am zis: „A fost cumplit de uscată”. 134. El a zis: „Este un lucru straniu. Tu ştii că ei au spus că noi vom prinde un viscol puternic, dar dintr-o dată acesta s-a oprit”. 135. Am venit în jos pe şoseaua New Mexico. Billy, fiul meu, şi cu mine am ajuns într-un mic loc în dimineaţa în care am plecat. 136. Am zis: „Ce zi frumoasă”.

Cineva acolo a răspuns: „Da, este o zi frumoasă”. Am zis: „Se pare că a fost foarte uscată vremea”. El a zis: „Da, aşa este”. Eu l-am întrebat: „Eşti de aici?” El a răspuns: „Nu, eu sunt din Wisconsin. Eu am venit aici acum

20 de ani, aşa că poţi să numeşti această regiune ca fiind casa mea”. Eu am zis: „În cazul ăsta tu eşti autohton”. El a zis: „Da, domnule”. Am zis: „Se pare că a fost într-adevăr o vreme groaznic de

uscată”. 137. El a zis: „Acesta este cel mai ciudat lucru care s-a putut întâmpla. Noi aveam o prognoză precum că noi trebuie să avem un viscol plin de zăpadă. Acesta a început dar apoi a încetat”. 138. Am zis: „Zău aşa! Sigur nu mă minţi?”

[Adunarea râde]... 139. Eu am ajuns acasă. Şi fratele Tom a zis că lui i s-a spus să nu treacă prin acea zonă căci un viscol urmează să vină. Şi el a străbătut ţara fără un strop de ploaie sau altceva. 140. EL este încă Dumnezeu (Vedeţi?), atât de mult cum EL întotdeuna a fost pentru mine. 141. Ducându-mă acolo sus, eu am străbătut înainte...Acum, această parte, eu sper că soţia mea nu va asculta această bandă. Înţelegeţi? Dar eu vă voi spune ceva. Şi acum, eu vă spun adevărul. Vedeţi, aceasta este singura cale. Eu de multe ori m-am întrebat de ce ea nu se plânge de mine pentru faptul că la aniversare eu întotdeauna plec. Ştiţi la ce m-am gândit? „Sunt atâţia oameni în jurul casei. Şi eu întotdeauna sunt nervos”. Voi mă cunoaşteţi. „Tot despre ceea ce vreau să vorbesc este


- 27 -

Dumnezeu, Biblia sau ceva în legătură cu asta. Poate ea socoteşte că este puţină odihnă pentru ea. Ea mă lasă să mă duc pentru câteva zile la vânătoare”. Eu mă gândeam la asta în treacăt, aşa cum mă plimbam. 142. Acum, eu îmi cer scuze faţă de ea şi îi cer lui Dumnezeu să mă ierte pentru asemenea gânduri. Păi, Doamne, ea este o femeie muncitoare. Voi ştiţi asta. Şi tot timpul când ea este în bucătărie sau pe undeva... 143. Mulţi dintre voi o cunosc. Maşina de spălat merge într-una. Aşa că, atunci când eu voi mai face ieşiri o voi lua şi pe ea. Eu i-am mai zis: „Nu mai spăla în halul ăsta. Mai vorbeşte şi cu mine. (Înţelegeţi?). Eu te iubesc. Eu vreau ca tu să-mi spui ceva. Spune-mi că şi tu mă iubeşti”. 144. Ea a zis: „Păi, tu ştii că eu te iubesc”. Apoi se duce la spălat, cât poate ea de mult. 145. „Eu nu vreau ca tu să faci asta. Eu vreau ca tu să vii aici şi să stai jos lângă mine. 146. „Oh, Bill, eu am atâta treabă” 147. Şi m-am gândit: „Păi, vedeţi, eu ducându-mă în munţi, ea are timp suficient să-şi facă treaba”. 148. Acum, ţineţi minte. Eu aşez această Biblie aici sus ca voi să vedeţi că sunt în faţa Cuvântului. 149. Aşa cum eu mergeam ceva mi s-a întâmplat. Când am pornit la drum primul lucru la care m-am gândit a fost momentul în care am luat-o pe ea în luna de miere acolo sus. Ea era frumuşică, cu părul negru, micuţă la statură, cu ochii căprui. Şi eu am ajutat-o să treacă peste acei buşteni ca să ajungem la locul unde aş fi putut ucide un urs. Şi am vrut să-i arăt locul unde pot fi vânaţi acei urşi. Ea avea în picioare cizmele mele de cowboy. Asta se întâmpla acum 22 de ani, sau acum 21 de ani. Eu cred că sunt 22 de ani trecuţi de atunci. Noi ne-am căsătorit în 1941. 150. M-am gândit: „Micuţa, trăgând alături de mine ea deja a încărunţit”. Eu nu mă barbierisem de câteva zile şi am aflat astfel că şi eu am încărunţit. Mi-am văzut barba crescându-mi căruntă şi m-am gândit: „Bătrâne, eşti aproape terminat. Dacă mai vrei să faci ceva atunci ar fi cazul să te grăbeşti. Tu îmbătrâneşti”. Înţelegeţi? 151. Şi astfel cum mă plimbam eu pe acolo ceva s-a întâmplat. Dintr-o dată, în fiecare gest, în fiecare mişcare eram un băiat tânăr. Gândeam ca un băiat. Cum îmi aveam capul plecat am privit în sus şi ea atât de simplu stătea înaintea mea cu braţele deschise. Eu m-am oprit. M-am

CUVÂNTUL VORBIT

- 28 -

frecat peste faţă. Cum mă uitan la ea, am zis: „Meda, draga mea, tu eşti?”. 152. M-am uitat în partea cealaltă şi m-am gândit: „Acum, ce s-a întâmplat? Da, eu umblu cu EL”. Apoi aceasta s-a schimbat. Eu eram din nou un om bătrân. Viziunea se dusese dinaintea mea. 153. M-am oprit; mi-am dat jos pălăria din nou şi mi-am pus-o peste inimă. Am zis: „Isuse, inima mea a fost împovărată timp de ani de zile. Eu nu trebuie să-Ţi spun asta. Eu m-am căit. M-am căit. Am făcut tot ce am ştiut. Atunci de ce această povară nu mă lasă?” 154. Şi am început să merg în jos. Şi cum m-am căţărat peste o movilă, care se afla la 30 sau 40 yarzi înaintea mea, m-am simţit foarte slăbit. Şi acolo era un plop tremurător cu un diametru de 10 inci, crescut, care forma litera L. Şi cum am ajuns acolo m-am simţit atât de slăbit încât mă clătinam. Aşa că mi-am rezemat capul de acest plop în felul acesta. Acest soi de plop arată ca un mesteacăn. Şi astfel eu eram rezemat în felul acela. Eu stăteam acolo cu capul aplecat. Soarele fierbinte mă lovea în spate. M-am gândit: „Tocmai Dumnezeul Care a îndepărtat ploaia şi vântul...” 155. Şi am auzit ceva picurând. Nu ştiam ce este, căci apa se uscase şi soarele era fierbinte. Nu ştiam ce era acel picurat. M-am uitat în jos. Era apă din ochii mei proprii, străbătând prin barba mea căruntă şi căzând pe frunzele uscate dinaintea mea pe care Dumnezeu le-a uscat. Şi astfel eu stăteam rezemat de acel copac cu o mână atârnată în jos şi cu cealaltă pe trăgaciul armei, capul meu rezemat de pom, plângând. 156. Am zis: „Dumnezeule, eu nu sunt vrednic să fiu slujitorul Tău. Îmi pare rău. Am făcut o...am făcut multe greşeli. Eu nu am vrut să fac greşeli, Doamne. TU ai fost atât de Bun cu mine”. 157. Ochii mei s-au închis; eu am auzit ceva mergând. Mi-am ridicat ochii. Şi în faţa mea veneau trei cerbi. Mi-am făcut socoteala: unul pentru fratele Evans, unul pentru fratele Woods...Sunt trei cerbi. Este exact ceea ce caut. M-am întins după puşcă şi am zis: „Eu nu pot să fac asta. I-am promis lui Dumnezeu că nu voi face asta. (Înţelegeţi?). I-am promis că nu o voi face.” 158. Şi ceva mi-a spus: „Dar acolo sunt trei cerbi în faţa ta”. 159. Şi m-am gândit: „Da, asta este ceea ce un om i-a spus lui David odată: Dumnezeu l-a dat în mâinile tale. Ştiţi voi, pe regele Saul. 160. Şi Ioab i-a spus: „Ucide-l. Acolo stă el”. Dar David a zis: „Dumnezeu mi-a interzis să mă ating de unsul Lui”.


- 29 -

161. Şi acei cerbi stăteau acolo şi mă priveau. Mă gândeam: „Ei nu pot fugi. Nu este nici o cale ca ei să fugă. Ei nu sunt la o distanţă mai mare de 30 iarzi de mine şi puşca e la mine. Eu sunt aici cu puşca iar acolo sunt trei cerbi. Dar, eu nu o pot face. Eu doar nu o pot face”. Era o cerboaică cu doi pui mari. Eu nu puteam să iau puşca. Nu m-am mişcat. Am stat acolo. Eu îi promisesem lui Dumnezeu că nu voi face asta. Fraţii nu au nevoie de acei cerbi. De aceea eu nu pot să fac asta. Eu doar simplu nu pot s-o fac. 162. Şi acea cerboaică a venit...Acum, ascultaţi. Acolo erau sute de oameni care umblau după ei de patru sau cinci zile. Ei erau speriaţi. Eu aveam bluza roşie şi pălăria era roşie, de asemenea. Ei cum văd roşu fug. Dar ei stăteau acolo, toţi trei uitându-se drept la mine. 163. Le-am spus: „Mamă, ia-ţi copiii şi pleacă în păduri. Tu eşti în mâna mea. Viaţa ta este în mâinile mele. Eu nu intenţionez să te rănesc. Eu i-am promis lui Dumnezeu că nu o voi face. Înţelegeţi? Şi ea s-a apropiat din ce în ce mai mult. Ea se uita la mine. Toţi din ei s-au apropiat atât de mult încât ar fi putut mânca din mâinile mele. Lor nu...Vântul sufla înspre ei. Aşa că ea s-a întors, s-a îndepărtat puţin împreună cu ceilalţi. Apoi s-a întors din nou la mine. Eu nu m-am mişcat; am stat numai acolo. Le-am spus: „Plecaţi în păduri. Şi mie îmi place să merg prin păduri. Trăiţi! Viaţa voastră se află în mâinile mele, dar eu vă cruţ. Voi ştiţi că nu aţi fi avut scăpare. Eu vă pot ucide pe toţi trei într-o secundă, sau trei secunde, cât de repede aş putea”. Dar ei nu puteau pleca. Stăteau chiar lângă mine. Vedeţi? Eu le-am spus: „Eu vă cruţ. Plecaţi! Trăiţi!” Eu am rămas acolo. După un timp ei au plecat în păduri. 164. Eu mi-am frecat faţa în felul acesta şi apoi ceva s-a întâmplat. Un Glas a vorbit foarte clar direct din cerul albastru. Nu era nici un nor. Totul s-a întâmplat într-un timp foarte scurt. Glasul a vorbit: „Ţi-ai amintit de promisiune, nu-i aşa?” 165. Am răspuns: „Da, DOAMNE” 166. EL a zis: „Şi EU Îmi voi aminti de promisiunea Mea. Nu te voi lăsa şi nici nu te voi părăsi vreodată”. Atunci povara mi-a părăsit inima. De atunci eu nu am mai avut-o. Fie ca eu să nu o mai am vreodată. 167. Apoi am venit la Tucson. Ciudat lucru: eu nu am mai avut atâtea întâmplări. Eu cred că era Dumnezeu Care le-a păstrat pentru acea oră. Eu cred că timpul este acum la îndemână ca ceva să se întâmple.

CUVÂNTUL VORBIT

- 30 -

168. Dacă noi doar am putea primi acest adevăr. Acum, doar un moment. Dacă noi doar am putea realiza ceea ce vrea să spună Scriptura: „Cel ce este în tine este mai Mare decât cel ce este în lume”. Noi nu putem înţelege aceea dar totuşi noi spunem că noi o credem. Şi noi ştim că este adevărat, dar noi chiar nu înţelegem aceasta. „Mai Mare este Cel ce este în tine decât cel ce este în lume”. Ce este în tine Care este mai Mare? Este Christos, Cel Uns. Dumnezeu, Care era în Christos este în tine. „Mai Mare este Cel ce este în tine decât cel ce este în lume”. 169. Astfel, dacă EL este în tine atunci nu mai eşti tu care trăieşti; este EL Care trăieşte în tine. Înţelegeţi? Nu mai este gândirea ta şi ceea ce crezi tu despre asta, este ceea ce EL spune despre asta. Înţelegeţi? Atunci dacă EL este în tine EL absolut nu va nega ceea ce EL spune. EL nu ar putea face asta. Dar EL va ţine ceea ce a spus şi EL încearcă să găsească acea persoană prin care să Se poată adeveri. 170. Acum, aceea nu înseamnă că EL trebuie să facă aceasta tuturor. În vremea în care Moise a condus copiii lui IsraEL, acolo nu era decât unul: Moise. Restul din ei doar au urmat Mesajul. Înţelegeţi? Unii dintre ei au încercat să se ridice să-l imite. Şi Dumnezeu a zis: „Separă-te de ei”, şi ei au fost înghiţiţi. Vedeţi, vedeţi? 171. Acum...EL Care este în tine este mai Mare decât cel ce este în lume. Dumnezeu este în tine cum a fost în Isus Christos pentru că tot ce a fost Dumnezeu, EL a turnat în Christos şi tot ce a fost Christos EL a turnat în Biserică. Înţelegeţi? Acela este Dumnezeu în tine. „Cel ce este în tine...” 172. Nu-i de mirare că vânturile şi valurile L-au ascultat, au ascultat de Cuvintele Lui, căci era Cuvântul lui Dumnezeu prin El. El era un om, dar El era Cuvântul făcut trup. Înţelegeţi? Şi când El a vorbit Acesta era Dumnezeu vorbind prin buze umane. Vedeţi? Nu-i de mirare că vânturile şi valurile...Chiar Creatorul Care a creat vânturile şi valurile era în El. Acum, gândiţi-vă la aceasta. Gândiţi-vă adânc acum căci mă apropiu de momentul de încheiere. Nu-i de mirare că demonii au paralizat la Cuvântul Lui. Era Dumnezeu în El. Era Dumnezeu în Christos. Demonii au paralizat. Nu-i de mirare că morţii din ţărâna pământului n-au mai putut rămâne acolo la Cuvântul Lui, căci EL era Cuvântul. El a vorbit lui Lazăr după ce murise de patru zile, mirosind urât: „Lazăr, vino afară!” (După atâta timp faţa lui Lazăr, nasul, îi erau putrezite). Şi un om mort s-a ridicat pe picioarele lui. De ce? Acesta era


- 31 -

Dumnezeu; Cel Ce era în Christos era Dumnezeu. Moartea nu putea sta în Prezenţa Lui. Acesta era Dumnezeu în Christos. 173. Vântul...Acum, ţineţi minte. Dumnezeu a creat vânturile = aerul. Dumnezeu a creat valurile = apa. Dar atunci când Diavolul se bagă în acestea el le dezordonează ca să producă distrugere. Dumnezeu a creat oameni ca să fie fii de Dumnezeu, dar când Diavolul ajunge în ei (înţelegeţi?), asta înseamnă dezordine. Acum, acela a fost Diavolul care a intrat în vânturi şi care a stârnit acea furtună. Nu a putut Creatorul Care a creat vântul să spună: „Potoleşte-te, du-te înapoi la locul în care te-am creat”? Nu este EL Acelaşi Creator Care a stat pe muntele din Colorado ziua trecută? Vedeţi? Nu este EL Acelaşi Unul Care a putut lua o bucată de peşte şi s-o frângă şi o altă bucată a început să crească? El de fapt nu avea nevoie de aceea. El putea s-o pronunţe. Nu este EL Acelaşi Creator Care a creat veveriţele? Atunci Cel ce era în Christos este în noi. Înţelegeţi? Deoarece face aceleaşi lucrări pe care El le-a făcut; acelaşi lucru. Moartea nu putea sta în Prezenţa Lui la Cuvântul Lui. 174. Fiţi atenţi. Noi avem cinci mărturii de bună credinţă a unor oameni care au fost morţi iar Domnul a dat o viziune şi S-a dus la ei şi i-a înviat. Unul din ei se află chiar aici acum. Acela a murit chiar acolo unde se află el acum. Şi aici el este viu. El a avut un atac de cord. Lângă el se află soţia lui care este o asistentă. Noi am coborât la el: el era dus. Ochii lui arătau că el era dus. Dar aici este el viu. Vedeţi? Căci mai Mare este Cel ce este aici înăuntru, în noi, decât cel ce este în lume. Vedeţi? 175. Mai mare este El, Dumnezeul Creator. Vânturile şi valurile au trebuit să-L asculte. Demonii au paralizat. Toată natura L-a ascultat pentru că El era Creatorul naturii. Oh, când noi ne gândim la asta, aceasta scoate rugina afară din noi. Apoi noi înţelegem aceste lucruri. Vedeţi voi? Ce este aceasta? Acesta nu este omul. Omul nu poate face asta. Omul face parte din creaţie. Înţelegeţi? Dar vânturile şi valurile au ascultat de Creator. Înţelegeţi? Este nevoie de Creator să facă asta. Căci „Cel ce este în tine este mai Mare decât cel ce este în lume”. Cel care poate cauza tulburare este cel ce este în lume, dar Cel ce este în tine este Creatorul, Care a făcut vântul. El poate mustra pe Diavol din vânturi şi apoi totul devine calm. El poate mustra pe Diavolul din furtună şi acolo nu mai este furtună. EL este creatorul. Şi mai mare este Cel ce este în tine decât cel ce este în lume.

CUVÂNTUL VORBIT

- 32 -

176. Vedeţi, Diavolul este din lume. Lumea i-a aparţinut. Întotdeauna a fost a lui. „De ce ai căzut tu din cer, O, Lucifer, fiul zorilor?” Vedeţi, lumea i-a aparţinut. Asta s-a întâmplat când el a fost aruncat din cer; el a venit la aceasta.Vedeţi? 177. Satan a fost acela care a zis lui Christos: „Aceste împărăţii îmi aparţin. Eu fac cu ele ce vreau”. Ele îi aparţin şi el este acela care este în lume. 178. Ioan a vorbit ucenicilor: „Aţi auzit de antichristul care are să vină; el este deja aici lucrând în copiii neascultării; dar copilaşilor, voi nu sunteţi din această lume. Voi sunteţi de la Dumnezeu. Şi mai Mare este Cel ce este în voi decât cel ce este în lume.” Acesta este Christos în voi. 179. Cel Care a creat cerurile şi pământul a fost manifestat în Persoana lui Isus Christos: Dumnezeu în Christos împăcând lumea cu Sine. Voi spuneţi: „Totuşi, Acesta nu a fost Fiul lui Dumnezeu, frate Branham”. În regulă. Haideţi să aflăm dacă El este Dumnezeul etern fără de sfârşit. 180. Mai Mare a fost Cel care era în Iosua decât soarele. Şi Iosua era un om născut în păcat ca mine şi tine. Şi mai mare a fost Cel care era în Iosua decât ce era în soare, care alerga prin porunca lui Dumnezeu. Dumnezeu a poruncit ca soarele să strălucească şi să se învârtă. Acesta este guvernat şi controlat de legile lui Dumnezeu. Dar mai Mare a fost Cel ce era în Iosua decât legile lui Dumnezeu. Deoarece Creatorul Însuşi era în Iosua atunci când Iosua s-a uitat în sus la soare şi a zis: „Tu să stai acolo unde eşti acum. Şi tu, lună, tu să stai atârnată acolo unde eşti până eu termin bătălia”. Şi soarele şi luna l-au ascultat pentru că Cel ce era în Iosua era mai mare decât soarele şi luna. EL, Care era în Iosua... 181. Cel ce era în Moise era mai mare decât Egiptul. Egiptul avea cele mai puternice armate din întreaga lume. Ei cuceriseră lumea în vremea aceea. Dar mai Mare a fost Cel ce era în Moise decât întreg Egiptul; căci Moise a biruit Egiptul. Mai Mare era EL Care era în Moise decât însăşi natura. V-aţi gândit vreodată că Dumnezeu a luat Cuvântul Său şi I l-a dat lui Moise şi a zis: „Du-te acolo şi porunceşte soarelui să nu mai strălucească”? Iar soarele era negru ca smoala. Este asta corect? EL poate face ca soarele să strălucească şi norii să se retragă. De asemenea, EL poate să facă soarele întunecos. EL este Dumnezeu. EL poate face orice vrea. Şi EL este în copilul credincios. Amin. Asta e.


- 33 -

182. Acolo nu era vre-o muscă în zare. Putea fi iarnă. Nu era nici o muscă, dar Dumnezeu a zis lui Moise: „Du-te; vorbeşte Cuvântul Meu! Acum, EU voi pune în gândul tău ce să spui. Tu du-te acolo afară şi culege de pe pământ nişte ţărână apoi arunc-o în aer şi spune: „Să fie muşte”. Muştele au năvălit. Poate acestea acopereau pământul cu câţiva inci grosime în câteva ore. Este corect? CREATORUL... 183. Acolo nu era nici o broască. Aşa că Moise şi-a întins toiagul şi a pronunţat: „Să fie broaşte”. Şi ele erau apoi peste tot, îngrămădite, încât întreaga ţară puţea. Este corect? 184. Când el a ajuns la Marea Roşie iar aceasta îi stătea în cale, Dumnezeu a zis: „Vorbeşte mării!” Iar Moise a vorbit mării. Mai Mare era Cel ce era în Moise decât marea. Este asta corect? Oh, Doamne. Acum, vedeţi voi, mai Mare era Cel ce era în Moise decât cel ce era în lume. Mai Mare este EL Care era în Moise decât orice natură din lume. EL a poruncit naturii. Orice îi spunea Dumnezeu lui Moise să spună el o spunea; şi acela era felul în care se întâmpla. 185. Acelaşi Dumnezeu este cu noi în seara asta; nu numai cu noi, ci şi în noi. EL a dovedit că a fost în noi. „Mai Mare este Cel ce este în tine decât cel ce este în lume”. De ce anume din lume ne este frică? 186. Aici, ieri, ei au găsit un fel de dinte de dinosaur. Eu cred că toţi aţi citit despre asta. Asta s-a întâmplat pe aici, pe la cascada Niagara. Ei ziceau că acesta cântărea 6 livre. Ei în final l-au definit ca provenind de la un animal preistoric. Aceste animale probabil au trăit odată pe pământ. Unde sunt ele acum? Ştiţi voi, Dumnezeu cel Atotputernic putea porunci să vină în existenţă dinosauri pe pământ. O oră mai târziu aceştia puteau fi 40 de mile sub pământ. Dumnezeu putea distruge această lume prin muşte. El putea chema muşte. Unde se duc ele când mor? Ce se întâmplă cu musca domestică? Ce se întâmplă cu lăcusta? Iarna vine şi temperatura scade cu 40 de grade sub zero. Primăvara următoare lăcustele ies peste tot. De unde ies ele? EL este Creatorul Care le vorbeşte în existenţă. EL este Dumnezeu. Natura ascultă de Cuvântul Lui. 187. Mulţi dintre fraţii noştri se entuziasmează, ei se impresionează că Dumnezeu le-a spus să facă un anumit lucru Ei spun că aceasta este AŞA VORBEŞTE DOMNUL, când de fapt nu este. Acesta este motivul că aceasta nu se întâmplă. Dar când este întradevăr Dumnezeu Care vă spune ceva, aceasta se va împlini. Trebuie să fie în felul acesta. Când Dumnezeu vorbeşte atunci aceasta trebuie să fie în felul acesta.

CUVÂNTUL VORBIT

- 34 -

188. Mai Mare este Cel ce era în Moise decât cel ce era în Egipt. Mai Mare este Cel Care era în Moise decât orice putea Faraon să facă, decât toate farmecele lui. Mai Mare este Cel ce era în Moise decât cel ce era în magicieni. Vedeţi? Mai Mare este Cel ce era în Moise decât întreaga natură. 189. Mai Mare este Cel ce era în Daniel decât leii. EL putea opri leii înfometaţi. Cel ce opreşte este mai mare decât cel oprit. Leii se grăbeau să-l mănânce pe Daniel. Dar mai Mare era Cel ce era în Daniel decât cel ce era în leu. 190. Acum, când leul a fost creat acesta era un prieten al omului. Diavolul este acela care-l face să acţioneze în felul în care acţionează acum. Asta este corect. În Mileniu vulpea se va hrăni împreună cu mielul iar leul va mânca paie ca boul şi se va aşeza lângă bou. Ele nu vor face rău şi nici nu vor distruge în Mileniu. Diavolul va fi dus. Diavolul este cel care face ca animalele sălbatice să se sfâşie şi să se mănânce unele pe altele şi lucruri ca acelea, felul în care ele acţionează. Satan este acela care face aceea. Dar mai Mare era Cel ce era în Daniel decât cel ce era în leu. Înţelegeţi? Mai Mare era Cel ce era în profet decât cel ce era în leu. 191. Mai Mare este Cel ce era în copiii evrei decât cel ce era în foc; căci ei au fost aruncaţi în foc. Şi Cel ce era în ei era cu ei şi nu a lăsat focul să-i ardă, când cuptorul era încins de 7 ori mai puternic decât normal. Este asta corect? Mai Mare este Cel Care era cu copiii evrei decât cel ce era în lume. 192. Acolo şedea Nebucatneţar, care a încălzit cuptorul de şapte ori mai puternic. El era inspirat de Diavol ca să pună mâna pe aceşti oameni (pentru că ei stăteau de partea Cuvântului lui Dumnezeu) şi să-i arunce în acest cuptor de şapte ori mai fierbinte. Nici măcar nu i-a putut pârli. Căci mai Mare era Cel Care era cu Şadrac, Meşac şi Abed-Nego decât cel ce era în lume. Absolut! Oh, Doamne! 193. Mai Mare este Cel ce era în ILIE decât cerurile arămii, căci el putea aduce ploaie din cerurile arămii, căci nu plouase de trei ani şi şase luni. Mai Mare este Cel ce era în ILIE decât moartea însăşi, căci atunci când a venit vreamea ca el să moară...Ei bine, Dumnezeu a văzut acel profet bătrân şi obosit care o mustra pe Izabela împreună cu toate vopselurile ei şi lucrurile moderne; şi astfel el era într-un fel obosit. Aşa că EL nici măcar nu l-a lăsat pe ILIE să meargă acasă ca şi Enoh. EL a trimes un car de foc şi l-a luat pe ILIE sus acasă. Mai Mare este Cel ce


- 35 -

era în ILIE decât cel ce era în Ierusalim, în Iudeea şi în munţi. Mai Mare este EL, Care era în ILIE decât însăşi moartea, decât mormântul; căci el a scăpat de mormânt, a scăpat de moarte şi el s-a dus acasă într-un car de foc. Înţelegeţi? Mai Mare este EL... şi EL era în ILIE. 194. Ştiu că voi spuneţi: „Oh, păi, el era un om mare”. Aşteptaţi un minut. Biblia a spus că el era un om cu dorinţe la fel ca şi voi şi ca mine. Aşa este. Dar când el s-a rugat el a crezut că a obţinut ceea ce a cerut. Este cum Isus ne-a spus: „Când vă rugaţi credeţi că voi primiţi ceea ce cereţi şi aceea se va împlini”. Ilie s-a rugat cu toată convingerea să nu plouă şi nu a plouat timp de trei ani şi jumătate. Vedeţi? Mai Mare este Cel ce era în Ilie decât natura. 195. Astfel, cum este cu vindecarea bolnavilor? Vedeţi, mai Mare este Cel ce este în tine decât boala. Înţelegeţi voi? Pentru că boala este o întrerupere a legilor lui Dumnezeu. Mai Mare este Cel ce este în tine (Creatorul, Vindecătorul) decât Diavolul care întrerupe tocmai programul vieţii voastre. 196. Mai Mare este Cel ce este în tine decât cel ce este în lume. Înţelegeţi? Mai Mare este Cel ce era în Ilie. 197. Mai Mare este EL Care era în Isaia decât timpul. Acelaşi lucru este şi cu ceilalţi profeţi. Pentru că ei au privit dincolo de timp. Înţelegeţi? 198. Mai Mare este Cel ce era în Iov decât viermii, moartea, mormântul, pentru că prin viziune el a văzut venirea Domnului şi a spus: „Răscumpărătorul meu trăieşte şi în ziua din urmă El va sta pe pământ; şi chiar dacă viermii distrug acest trup totuşi în trupul meu Îl voi vedea pe Dumnezeu”. Vedeţi, mai Mare este Cel ce era în Iov decât moartea. Mai Mare...Căci moartea a încercat să-l ia şi nu a putut. Nu a putut s-o facă deoarece el a zis: „Eu mă voi ridica din nou”. Şi aşa a fost; aşa a făcut. 199. Ascultaţi. Eu aş fi vrut să am mai mult timp ca să mergem mai departe, dar mai întâi aş vrea să pun o întrebare pe care am remarcat-o ziua trecută, despre Christos în voi. Acum, să nu vă odihniţi pe ceva ce voi aţi realizat, zicând că voi v-aţi simţit scuturaţi, că aţi vorbit în limbi, că aţi dansat în Duhul. Eu nu am nimic împotriva acestor lucruri. Asta este în regulă. Vedeţi, dar nu vă odihniţi pe aceea. Înţelegeţi? Viaţa voastră trebuie să fie Aceasta. Asta este! Tu şi Aceasta trebuie să deveniţi una. Înţelegeţi voi? Şi apoi Aceasta se manifestă. Înţelegeţi? 200. Acum, ce ar fi dacă voi aţi spune în seara asta din toată inima că duhul lui Shakespeare trăieşte în voi, că Shakespeare trăieşte în voi?

CUVÂNTUL VORBIT

- 36 -

Ştiţi ce aţi face voi? Voi aţi face lucrările lui Shakespeare. Voi aţi compune poeme şi scenete şi aşa mai departe pentru că Shakespeare era acel fel de artist: un mare scriitor, un scriitor de poeme. Acum, dacă Shakespeare ar trăi în voi, lucrările lui Shakespeare le-aţi face şi voi. Nu-i aşa? 201. Ce ar fi dacă Beethoven ar trăi în voi? Ştiţi ce aţi face voi? Voi aţi compune cântece ca şi Beethoven, marele compozitor. Voi aţi compune cântece ca Beethoven, pentru că Beethoven ar fi viaţa voastră. Voi aţi fi un Beethoven reîncarnat. Dacă Beethoven ar trăi în voi atunci aţi face lucrările lui Beethoven, căci Beethoven ar trăi în voi. Este aşa sau nu? 202. Dar Cel ce este în voi este Christos. Şi dacă Christos este în voi, dacă Christos trăieşte în voi, atunci veţi face lucrările lui Christos. El a spus aşa în Sf. Ioan 14:12: „Cel ce crede în Mine lucrările pe care le fac Eu le va face şi el de asemenea”. Dacă voi eraţi în Christos sau dacă Christos era în voi...Christos este Cuvântul. Este corect? Şi Cuvântul vine la profeţii Lui. Înţelegeţi? Şi dacă Christos ar trăi în voi, lucrările lui Christos ar fi făcute prin voi, Viaţa lui Christos ar fi trăită prin voi. Lucrările pe care El le-a făcut, Viaţa pe care a trăit-o El şi tot restul vor fi trăite astfel în voi. Este la fel cum vorbeam noi despre Shakespeare, Beethoven, sau oricare altul. 203. Dacă Viaţa Lui...Dar dacă voi vă trăiţi propria viaţă atunci voi faceţi lucrările voastre. Vedeţi? Dar dacă voi trăiţi Viaţa lui Christos, dacă Christos este în voi atunci Cel ce este în tine este mai Mare decât cel ce este în lume. Dacă în voi sunt îndoieli şi tulburări faţă de promisiunea lui Dumnezeu atunci Christos nu este acolo. Vedeţi, în cazul acesta voi sunteţi prefăcuţi. Dar dacă Viaţa...Dacă Christos trăieşte în tine, El va recunoaşte Cuvântul Lui şi va împlini promisiunea Lui. Vedeţi, El va împlini. 204. Când vă rugaţi să credeţi că primiţi ceea ce aţi cerut şi vă va fi dat. Dacă spuneţi acestui munte „Mută-te!” şi nu vă îndoiţi în inima voastră, ci credeţi că ceea ce aţi spus se va împlini atunci puteţi avea ceea ce aţi pronunţat. Tatăl Meu lucrează şi Eu de asemenea lucrez. Adevărat, adevărat vă spun: Fiul nu poate face nimic de la Sine; dar ce vede pe Tatăl făcând, Fiul face întocmai. Vedeţi? Tatăl Îi arată ce să facă, umblând fără vre-o greşeală. El a zis: „Să fie aceasta”, şi aceasta s-a împlinit. În consecinţă, dacă Acelaşi Christos trăieşte în voi şi în noi atunci lucrările Lui le vom face şi noi de asemenea, pentru că Christos


- 37 -

este Cuvântul. Şi o făgăduinţă a Cuvântului aduce vindecare pentru voi. Credeţi voi aceasta? Desigur. 205. El a zis: „Eu nu vă voi lăsa orfani”. Este în legătură cu ce am vorbit noi din Matei 28:20. 206. El a zis: „Eu voi veni la voi, voi fi în voi. Eu (Persoana, Christos în forma Duhului Sfânt) voi veni şi voi trăi în voi. Atunci voi nu veţi mai fi ai voştri, căci Eu voi fi în voi. Şi mai Mare este Cel ce este în voi decât cel ce este în lume”. Vedeţi? Evrei 13:8 spune că El este Acelaşi ieri, azi şi-n veci. 207. Cel ce era în Noe era mai Mare decât judecata potopului. Şi Cel ce este în voi este mai Mare decât judecata focului. Înţelegeţi? Cel ce este în voi este mai Mare, deoarece El a plătit preţul judecăţii şi a biruit judecata pentru voi. Înţelegeţi? Nu mai există teama de judecată. Vedeţi, voi sunteţi înăuntru. Da! Mai Mare este Cel ce era în Noe decât cel ce era în judecata potopului care a distrus lumea necredincioasă, pentru că Noe a crezut. Şi mai Mare este Cel ce era în el (care a crezut pe Cel Care i-a vorbit) decât cel ce era în lume. Acel Noe a scăpat de toată judecata deoarece Cuvântul lui Dumnezeu era mai mare decât aceasta şi el s-a înălţat deasupra judecăţii. Mai Mare este EL. 208. Oh, cum am mai putea noi continua să vorbim despre asta încă puţin timp. 209. Mai Mare este Cel ce era în David decât ursul care i-a furat lui oaia. Mai Mare este Cel ce era în David decât leul care a venit înăuntru ca să fure pe unul din mieii lui. Mai Mare este Cel ce era în David decât inamicul Goliat, marele filistean de vreo 5 metri înălţime, cu degete de vreo 35 cm, cu o suliţă ascuţită ca un ac şi acoperită toată cu un strat gros de oţel sau aramă. Dar ce era în David era mai Mare decât ce era în Goliat (putere şi muşchi). El era un războinic. El zicea că putea să-l atârne pe David de vârful suliţei lui şi să lase păsările cerului să-l mănânce. 210. Dar David a spus: „Tu vii la mine ca un filistean în numele unui filistean. Tu m-ai blestemat în numele unui dumnezeu filistean. Te-ai lăudat cu ce poţi face. Tu vii la mine cu armură şi suliţă. Dar eu te întâmpin în Numele Domnului Dumnezeu şi astăzi eu îţi voi lua capul de pe umeri”. Şi el a şi făcut-o, căci mai Mare era Cel Care îl inspira pe David pentru acest curaj. 211. Mai Mare este Cel ce este în voi decât acel scaun cu rotile. Mai Mare este Cel ce este în voi decât acea targă. Mai Mare este Cel ce este

CUVÂNTUL VORBIT

- 38 -

în voi decât cancerul. Mai Mare este Cel ce este în voi decât acel chin. Mai Mare este EL decât orice Diavolul poate pune asupra voastră. Mai Mare este Cel ce este în voi decât cel ce este în lume. Mai Mare este EL. Da! Mai mare este ceea ce era în David, Dumnezeu în David. EL este în noi. Acela este Christos. El a fost biruitorul fiecărui inamic pentru noi. Când El a fost aici pe pământ El a biruit păcatul, boala, moartea, iadul, mormântul; şi acum El trăieşte în noi ca un Biruitor. El a biruit boala, iadul, moartea, mormântul, şi vine la noi ca să ne elibereze de toate acele lucruri. Mai Mare este Cel ce este în voi decât cel ce poate pune aceste denaturări peste voi. Da. Mai Mare este Cel ce este în voi decât cel ce este în lume. 212. Astfel se întâmplă aceste miracole. Astfel acel vânt a încetat ziua trecută. Ar putea o fiinţă umană să facă aceea? Nu, domnule. Este imposibil. Când eu stăteam acolo şi plângeam şi acele rafale de vânt...Câţi dintre voi aţi fost acolo sus? Să vă văd mâinile. Ridicaţi-vă mâinile toţi aceia care aţi fost sus acolo în Colorado atunci. În regulă, fratele Fred cred că este singurul din sală care a fost atunci. Da, şi fratele Evans. Da... 213. Observaţi. Nu este acela adevărul? Nu astfel s-a întâmplat? Ploaia şi vântul au încetat brusc. Ce a fost aceea? A fost aceea la cuvântul meu? Nu! Pentru că El mi-a spus s-o fac. Şi mai Mare este Cel ce este în noi decât orice din natură. Nu este EL Acelaşi Dumnezeu care a putut linişti valurile pe mare şi care a trimis vânturile la locul lor? Nu este EL Acelaşi care a putut întuneca soarele şi apoi să-l facă să strălucească din nou? Căci mai Mare este Cel ce este în voi decât cel ce este în lume. Înţelegeţi? În regulă. 214. Din cauza asta aceste miracole reale pot fi înfăptuite; este din cauză că este o promisiune a lui Dumnezeu. „Lucrările pe care Eu le fac şi voi le veţi face, de asemenea”. (Ioan 14:12). El, Christos, Care a liniştit vânturile şi valurile este Creatorul lor. El încă este Creator la fel cum a fost atunci. El este Acelaşi ieri, azi şi-n veci. El a vindecat boala şi a distrus păcatul şi le-a înlocuit pentru voi şi a venit la voi ca să poată locui împreună cu voi. El a biruit toate acestea ca să vină şi să trăiască în noi. El este Acel Biruitor care deja a biruit aceste lucruri, dovedind aceasta prin Scriptură, venind înapoi şi cucerind totul şi dovedindu-vă că El este Acelaşi Dumnezeu. Şi după 1900 de ani El încă face aici acelaşi lucru printre noi pe care l-a făcut atunci. El a cucerit moartea, iadul, boala şi mormântul.


- 39 -

215. Acest Christos, Acest EL, EL care este în voi, este Christos. Aşa cum a spus Ioan: „Cel ce este în voi este mai Mare decât cel ce este în lume”. Acela este Christos. El este mai Mare decât tot ce este în lume pentru că El a cucerit lumea şi este mai mare astfel decât toate acele lucruri, căci El a biruit-o pentru noi. Şi noi suntem mai mult decât biruitori prin El, Care ne-a iubit şi S-a dăruit pe Sine pentru noi ca El să poată veni înapoi şi să facă lucrările Sale prin noi ca să ne dovedească aceea, că El este Acelaşi ieri, azi şi-n veci. 216. Când El a fost pe pământ El a dovedit printre oameni că El era Mesiah. El putea discerne gândurile care erau în inimile lor. Şi Moise a spus în Biblie că El va fi un Profet. Este corect? El cunoştea secretele inimii. El a ştiut cine erau oamenii. El cunoştea ce era greşit cu ei. Am văzut noi acest lucru înfăptuit? De fiecare dată. 217. Noi ştim că morţii au fosat înviaţi din morţi. Unii din ei au fost morţi de mai mult de o zi, o zi şi jumătate. Un copilaş a decedat într-o dimineaţă şi mama lui a călătorit cu el toată noaptea; iar a doua zi la amiază, sau puţin după amiază, ea a intrat cu copilul mort în braţele ei în cortul în care ne aflam noi. Copilul era rece. Vedeţi? Domnul Dumnezeu a vorbit Cuvântul Vieţii şi acel copil a început să se încălzească şi să plângă. Apoi a fost înapoiat în braţele mamei sale. 218. Doamna Stadsklev a fost acolo şi a văzut aceasta. Acela este motivul că ea a insistat ca eu să mă duc în Germania pentru copilul ei. Dar Domnul a spus: „Aceasta este Mâna Mea; să nu te rogi pentru acest caz”. Vedeţi, El ştia mai bine. Când El i-a spus lui Moise: „Vorbeşte Stâncii şi n-o lovii”, aceea a însemnat să vorbească, nu s-o lovească. Înţelegeţi? Voi trebuie să ascultaţi ce spune EL. Nici un om nu poate face nimic de la sine. El trebuie să audă mai întâi de la Dumnezeu. 219. Acum, Cuvântul lui Dumnezeu a făgăduit că El trăieşte; şi pentru că El trăieşte şi voi trăiţi. El a făgăduit aceasta: „Lucrările pe care Eu le fac şi voi le veţi face de asemenea. Aceleaşi lucrări, ba încă mai multe veţi face; fiindcă Eu Mă duc la Tatăl”. El a biruit toate lucrurile. El este Acela care a oprit...El este Acela care a creat acele veveriţe. 220. S-au întâmplat două evenimente: unul s-a petrecut la Charlie acasă şi unul aici sus când fratele Fred şi fratele Banks şi ceilalţi erau împreună cu noi acolo sus. 221. S-a întâmplat în Germania când acei 15 vraci, de o parte şi de alta a mea au zis...

CUVÂNTUL VORBIT

- 40 -

222. Billy şi fratele Arganbright nu i-au lăsat să mă vadă. Aşa că vracii au zis că vor arunca cortul în aer. Ei s-au aşezat acolo cu farmecele lor şi l-au invocat ca dumnezeu al lor pe Diavolul. Şi acolo el a venit cu o furtună. Erau acolo cam 30, 40 de mii de germani acolo afară şi acel cort doar se ducea în sus şi-n jos în felul acela. 223. Ei au luat o foarfecă şi au tăiat o pană şi au expus-o în felul acesta. Şi cum stăteau ei acolo trecând prin toate vrăjile lor ei pronunţau cele trei cuvinte sfinte: „Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt, uuu-luu-luu-luu-luu. Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt, uuuhhhh...”, în felul acela. Şi astfel furtuna a început. Ei ziceau: „Aici este prinţul puterilor văzduhului”, Satan. 224. Şi ei au chemat furtuna şi eu...Chiar şi marele cort cum era el înfipt bine, oh, cât un bloc, de dimensiuni 2/4, numai pânză prinsă laolaltă, acoperişul fiind din pânză groasă prinsă deasupra vântul a pătruns înăuntru şi doar a ridicat cortul. Acel vânt şi acele fulgere...eu doar am continuat să predic. 225. Şi, oh, ei s-au apucat de o vrajă mare, continuând să pronunţe acele cuvinte sfinte de o parte şi de alta: Tată, Fiu, Duh Sfânt. Apoi eu l-am văzut pe unul din ei înconjurat de demoni, fără bun simţ. I-am zis fratelui Lowster: „Să nu traduci asta”. 226. Am zis: „Frate Arganbright, doar roagă-te”. 227. Am zis: „Doamne Dumnezeule, Creatorul cerului şi al pământului, TU m-ai trimis pe mine aici. Eu mi-am pus piciorul pe acest teren german în Numele lui Isus Christos pentru că TU m-ai trimis aici. Şi acel nor nu are nici o putere peste mine. Nu are putere pentru că eu sunt uns şi trimis aici pentru salvarea acestor oameni. Eu vă poruncesc în Numele lui Isus să vă depărtaţi de aici”. 228. Tunetele explodau: „bang, bang, bang”, apoi „grrrrr”; apoi s-au retras. Apoi peste cort soarele a început să lumineze din nou. 229. În 10 minute la altar s-au adunat 10,000 de oameni strigând după milă, căci au văzut Puterea lui Dumnezeu. De ce? „Mai Mare este Cel ce este în tine decât cel ce este în lume”. Înţelegeţi? 230. Mai Mare este Cel ce este în voi decât cel ce este în lume. Observaţi suferinţele şi...Oh, frate, soră, noi nu avem nici o grijă. Măreţia este Dumnezeu şi El este în voi. Credeţi voi aceasta? 231. Acum, eu am depăşit timpul. Este trecut de ora 9:00 cu 15 minute. Şi eu ştiu că sunt oameni care trebuie să conducă un drum lung. Haideţi să ne aplecăm capetele pentru un moment.


- 41 -

232. O, Tată Dumnezeule, TU ştii despre întâmplarea din Colorado. TU cunoşti că acele lucruri sunt adevărate şi eu o spun pentru Slava Ta, ca aceşti oameni să poată cunoaşte toate dovezile ştiinţifice ale fotografiilor şi ale lucrărilor Duhului Sfânt. Şi, Doamne, TU ştii că eu am vorbit în simplitate oamenilor şi întotdeauna o voi face; asta este pentru că Tu ai promis-o. Şi Tu eşti aici încercând să găseşti pe cineva prin care să Te confirmi ca ceilalţi să vadă că Tu trăieşti şi că Tu eşti Acelaşi ieri, azi şi-n veci. Eu mă rog Ţie, Doamne, să fii milostiv şi să ne călăuzeşti şi să ne îndrumi în gândurile noastre. 233. Aici sunt cei bolnavi şi suferinzi. Sunt poate unii care ar putea muri dacă nu obţin ajutorul Tău. Mulţi dintre ei poate sunt la capătul drumului, caz în care doctorii nu-i mai pot ajuta. Tu eşti Dumnezeu şi Tu eşti Acelaşi ieri, azi şi-n veci iar Prezenţa Ta este aici. 234. Şi, Doamne, noi nu ştim ce va fi această a treia Tragere, aşa cum noi ne-am referit la ea. Eu nu ştiu ce este. Dar noi ştim un singur lucru, că prima Tragere a fost perfecţiunea. A doua Tragere, fiind cifra 5, a fost Harul. Şi Dumnezeule, eu mă rog în seara asta ca Tu să Te descoperi nouă ca după aceste lucruri să putem spune: „Cel ce este în tine...” Şi Tu ai spus: „Lucrările pe care Eu le fac şi voi le veţi face de asemenea”. Tu ai mai spus că nu faci nimic până când Tatăl Îţi arată. 235. Noi vedem ce ai făcut Tu când Tu ai putut să-i spui apostolului Petru cine era el, care era numele tatălui său şi lui Natanael care era misiunea lui, cum a ajuns el acolo, unde a fost el înainte, ce a făcut el; Tu ai vorbit femeii de la fântână despre păcatul ei şi cum trăia ea în adulter cu aceşti şase bărbaţi (cinci i-a avut iar cel cu care trăia atunci nu era bărbatul ei). Tu încă eşti Acelaşi Dumnezeu. 236. Deşi Bartimeu era orb totuşi în inima lui el avea o vedere prin care putea vedea că dacă Acesta era Jehovah manifestat în calitatea de Fiu a lui Isus Christos atunci El putea să-i cunoască necazul. Şi el a strigat: Tu, Fiul lui David, ai milă de mine”. Aceasta Te-a oprit şi Tu Te-ai întors şi l-ai vindecat, Oh, Tată, spunându-i că credinţa lui l-a mântuit. 237. Acea micuţă femeie anemică avea o scurgere de sânge. Şi timp de mai mulţi ani aceasta nu se putea opri. Ea îşi cheltuise toţi banii pe doctori şi nici unul dintre ei nu o putea ajuta. Ea a venit la una din adunările Tale în timp ce Tu vorbeai oamenilor din Galileea, în timp ce Tu erai în drum spre casa lui Iair. Această femeie micuţă a spus în inima ei fără să aibe vre-o Scriptură pentru aceasta: „Dacă aş putea

CUVÂNTUL VORBIT

- 42 -

numai să-i ating veşmântul Lui eu cred că eu voi fi vindecată”. Şi ea şi-a avut dorinţa împlinită când ea s-a atins de haina Ta. Tu i-ai spus că credinţa ei a făcut aceasta, descriindu-i dorinţa ei. Ea a fost făcută bine. 238. Ne este spus în Cuvânt că Tu eşti un Mare Preot aşezat în Înălţime făcând mijlocire pentru fiecare fiinţă. Şi de asemenea Tu eşti Marele Preot în prezent care poate fi atins de simţul infirmităţii noastre. Doamne Dumnezeule, acordă ca fiecare persoană de aici din seara asta să aibe privilegiul de a Te atinge în seara asta, pe Tine, Marele Preot ca să fie vindecaţi pentru Slava lui Dumnezeu. Eu o cer în Numele lui Isus. Amin. 239. Sunt aici cartonaşe de rugăciune? Are cineva vre-un cartonaş de rugăciune? În regulă. Eu i-am spus lui Billy să nu le împartă. M-am gândit că poate voi termina prea târziu. Oh, eu doar vorbesc atât de mult. Dar fiţi atenţi. Vedeţi? Când eu v-am spus că eu voi încerca să termin pe la 8:30 voi aţi râs şi am ştiut de ce. Dar eu vă iubesc. 240. Eu întotdeauna am încercat să nu dau ocazia nimănui să spună: „Fratele Branham a făcut asta”. Fratele Branham nu poate face nimic. Înţelegeţi? Este Isus Christos. Şi El, Care este în mine este şi în voi. Voi doar trebuie să credeţi. Nu este aşa? Vedeţi? Cel ce este în voi este mai Mare decât bolile voastre. 241. Acum, câţi dintre oamenii de aici au o suferinţă în trup şi care nu mă cunosc dar credeţi că voi aveţi suficientă credinţă ca să-L atingeţi pe Marele Preot? Ridicaţi-vă mâinile şi spuneţi: „Eu o cred”. Este în regulă. Oh, sunt mâini ridicate peste tot. În regulă. Câţi sunt aici care mă cunosc şi ştiu că eu nu ştiu nimic despre ceea ce ei au nevoie dar vor ca Dumnezeu să vă atingă? Ridicaţi-vă mâinile. Vedeţi, vedeţi? În regulă. 242. Sincer, acum nu este nimeni aici despre care să ştiu ceva, că ar fi bolnav. Pe acest băiat care stă aici eu îl cunosc. Eu m-am rugat pentru el de multe ori. Eu nu mă pot gândi la numele lui. Dar el este din Kentucky. El îmi scrie tot timpul. Este un prieten apropiat al fratelui şi sorei Wood. El vine mereu aici. El participă la adunare de foarte mult timp. Este singura persoană pe care o cunosc. 243. Acum, fratele Dauch, după câte ştiu eu, el este bine sau el nu ar fi aici. El a fost foarte bolnav ziua trecută şi Domnul l-a vindecat. 244. Nu o cunosc pe această persoană. Nu ştiu ale cui sunt aceste cârje. Poate aparţin acelei persoane care stă pe scaunul cu rotile. Eu nu


- 43 -

ştiu. Eu cunosc pe mulţi dintre voi, dar Dumnezeu din ceruri ştie că eu nu cunosc dorinţele voastre. Eu nu am nici o idee despre asta. 245. Este într-un fel greu aici în tabernacol, deoarece, vedeţi, eu cunosc mulţi oameni. Acum, asta este ce vreau să spun. Când veniţi într-un loc...Acum, eu uneori vin aici şi spun: „Bine, noi vom da fiecăruia un cartonaş de rugăciune şi-i vom alinia. Veniţi pe platformă”. Unii vor pleca. Acum, prieteni, eu îmi voi deschide inima şi vă voi spune ceva. Nu puteţi ascunde ceea ce gândiţi, eu ştiu asta. Asta este adevărat. Eu ştiu ce gândiţi. Înţelegeţi? 246. Şi uneori voi spuneţi: „frate, eu cred”. Voi credeţi până la un punct. Înţelegeţi? Eu ştiu. Şi voi sunteţi aici în timp ce eu...Chiar acum ungerea vine peste mine. Vedeţi voi? Eu pot simţi pulsul, ca o bătaie, o pulsaţie din diferite locuri. Vedeţi? Acum, să nu mai existe necredinţă. Credeţi tot Mesajul. Credeţi că... 247. Dacă nu este scris în Biblie atunci voi să nu credeţi aceasta. Dar dacă este în Biblie atunci Duhul Sfânt care trăieşte în noi este dator să acţioneze, dacă noi credem. Este corect? Eu ştiu că este greu. Vedeţi, nimic nu vine uşor. 248. A fost greu pentru El să moară ca aceasta să vă fie procurată. A fost greu pentru El să Se ducă la Calvar. El S-a opus atât de mult încât a plâns. „Nu voia Mea să se facă, ci a Ta”. Vedeţi, El nu vroia să Se ducă. El era un bărbat tânăr şi El Îşi avea fraţii Săi. El îi iubea aşa cum eu vă iubesc pe voi. Dar dacă El nu murea atunci ei nu puteau trăi. Aşa că El a murit ca noi să trăim. Aceea nu a fost uşor. El a trebuit să o facă. Uitaţi-vă la ce moarte Îl aştepta pe El. „Tată, a sosit vremea. Mă rog ca Tu să îndepărtezi acest pahar de la Mine”. Nu, El nu a vrut să facă asta. El a vrut ca voia Tatălui să fie făcută. 249. Acum, fiţi atenţi, dacă credeţi acelaşi lucru...Acum, voi să nu o umbriţi. Doar credeţi. Credeţi absolut. Să nu vă îndoiţi; credeţi-o. 250. Dacă eu aduc poporul într-un rând de rugăciune şi eu spun: „tu ştii că eu nu te cunosc”. „Nu, asta este corect, frate Branham”. 251. Atunci cineva va zice: „Uh-huh, el citeşte ce scrie pe cartonaşul de rugăciune”. Cu siguranţă va spune aceea. 252. În cazul acesta eu am spus: „Duminica aceasta noi nu vom dărui cartonaşe de rugăciune. Eu vreau ca toţi aceia care sunt străini, care nu au mai fost niciodată aici să se ridice în picioare”. Înţelegeţi? Astfel Duhul Sfânt Se va întoarce şi va discerne tot ce este în ei. Vedeţi, este bine aşa. Puteţi să analizaţi aceasta.

CUVÂNTUL VORBIT

- 44 -

253. Unii zic: „Oh, este ceva greşit cu aceasta”. Vedeţi, nu este cale...Atât timp cât Satan poate obţine posesia el vă va face să credeţi orice. Înţelegeţi? Şi el vă va arăta fiecare greşeală pe care am făcut-o; şi eu am o mulţime de greşeli pe care el vi le poate arăta. Voi să nu vă uitaţi la greşelile mele. Eu sunt un om. Vedeţi? Dar ţineţi minte, acest Cuvânt al lui Dumnezeu este Adevărul şi eu încerc să trăiesc prin Acesta. 254. Dacă eu păşesc afară şi încep să fac lucruri greşite, care nu sunt bune, să păcătuiesc, să beau, să fumez sau să fac lucruri care nu sunt corecte atunci voi mustraţi-mă. Eu nu voi deveni aceea. Eu vreau să părăsesc această lume înainte ca aceasta să se întâmple. Înţelegeţi? Eu nu vreau să fac aceea. 255. Dar atât timp cât eu încerc să trăiesc ce este corect şi să fac ce este corect şi să trăiesc ca un creştin atunci Îl las pe Dumnezeu să ia Cuvântul Lui şi să mă audă că stau lângă acesta. Deşi m-ar costa să pierd mulţi prieteni şi popularitatea lumii şi lucrurile de felul acesta şi să fiu urât de mulţi oameni şi dat afară din denominaţiuni totuşi eu vreau să fiu devotat faţă de acest Cuvânt. Este Cuvântul lui Dumnezeu. Şi eu Îl iubesc pe Dumnezeu. După cum vă spuneam, acesta este Cuvântul lui Dumnezeu. Şi eu vă spun că El este Acelaşi ieri, azi şi-n veci, şi El este în noi acum. 256. Dacă viaţa lui Shakespeare ar fi în mine, dacă ar trăi în mine, dacă Shakespeare ar trăi în mine, nu aş face eu lucrările lui Shakespeare? Dacă Beethoven ar fi în mine nu aş face eu atunci lucrările lui Beethoven? Dacă duhul lui Dillinger ar fi în mine, dacă John Dillinger ar trăi în mine nu aş fi eu atunci un John Dillinger? Dacă Beethoven ar fi fost în mine atunci nu eram eu un Beethoven? Înţelegeţi? Dacă acel Castro era în mine atunci eu eram un Castro. Înţelegeţi? 257. Şi atunci dacă Isus Christos este în mine atunci lucrările Lui le voi face, pentru că este El... Şi nu a zis El că acelaşi lucru se va întâmpla? Înţelegeţi? 258. Acum, ce ar face El dacă ar sta aici, dacă El este Acelaşi ieri, azi şi-n veci? El v-ar spune: „Eu nu pot face decât ceea ce Tatăl Îmi arată”. Este corect? Păi, aşa a făcut El ieri. Acum, este El Acelaşi? Atunci cum rămâne cu boala? Preţul vostru este deja plătit. Fiecare dintre voi este deja vindecat de boală. Este corect? Fiecare dintre voi este iertat, dar


- 45 -

voi trebuie să o acceptaţi. Fiecare dintre voi este vindecat, dar voi trebuie să o acceptaţi. 259. Acum, ca să vă dovedesc că El este Acelaşi ieri, azi şi-n veci: dacă El ar fi stat aici, atunci El, cu necredinţa voastră, nu v-ar fi putut vindeca. Voi trebuia să credeţi. La fel este în cazul prezent. Voi trebuie să credeţi chiar acum. Trebuie să fie la fel. Înţelegeţi voi? Căci multe lucrări mari nu le-a putut face El în ziua Sa din cauza necredinţei lor. Nu-i aşa? Multe lucrări mari nu le poate face El astăzi din cauza necredinţei. 260. Cine putea prezice aceea? Dumnezeu. Cine a spus aceasta? Dumnezeu. Cine a făcut aceea? Dumnezeu. Cine este Acela care a spus unde ursul, cerbul şi caribu-ul şi toate acele lucruri... 261. Şi Cei Şapte...oh, toate aceste lucruri care s-au întâmplat.... Cine a spus despre aceste lucruri? El, Christos, Care este în noi, El însuşi profeţind prin noi, descoperindu-Se că El este Acelaşi ieri, azi şi-n veci. Cine a oprit vânturile? Cine a creat veveriţele? Acelaşi care a creat un berbec pentru Avraam când el L-a numit Jehovah-Jireh. Acele Nume răscumpărătoare compuse încă I se aplică Lui. El încă este Jehovah Jireh. Domnul poartă de grijă de o jertfă pentru Sine. 262. Acum, de la fiecare din voi am nevoie de o adâncă sinceritate. Dacă veţi crede din toată inima atunci nu va mai fi vreo persoană slabă în mijlocul nostru după ce ceasul mai întoarce încă cinci minute. Nu vor mai fi aici decât persoane sănătoase din cap până în picioare, dacă doar veţi crede. Puteţi voi crede? 263. Acum, haideţi să vedem dacă El va veni la noi şi Se va descoperi pe Sine în timp ce noi ne aplecăm capetele. 264. Doamne Isuse, ajută-mă acum. Eu Te voi asculta, Doamne, cum ştiu eu mai bine. Iartă-mi păcatele şi greşelile. Eu mă rog în Numele lui Isus. Amin. 265. Acum, să luăm această parte de aici, pe cineva din această parte. Credeţi! Aveţi credinţă! Să nu vă îndoiţi. Cineva care nu mă cunoaşte dacă este posibil... eu nu pot să spun unde se îndreaptă viziunea. Eu trebuie să o urmăresc. Şi dacă aceasta face aceea atunci voi ştiţi aceasta, dacă este adevărată sau nu. Voi nu trebuie decât să credeţi. Să nu vă îndoiţi. Dacă El o face, veţi crede voi, după toate acestea care s-au întâmplat astăzi? Vedeţi, doar acceptaţi-vă vindecarea. Vedeţi, spuneţi: „Doamne, eu Îl ating acum pe Isus Christos. Eu cred.”.Acum, fie ca Dumnezeul cerului să acorde aceasta.

CUVÂNTUL VORBIT

- 46 -

266. Mai Mare este Cel ce este în voi decât cel ce este în lume. Acum, în adunările în care noi Îl atingem pe El, El se reflectă pe Sine înapoi; la fel cum a fost cu femeia care L-a atins pe Dumnezeu prin Christos reflectând astfel nevoia ei. 267. Eu văd acum în colţ aici. Se pare că este un bărbat. El este într-o stare foarte gravă. Nu, nu este un bărbat. Este o femeie care se roagă pentru un bărbat iar bărbatul nu este aici. Dar este o femeie. Eu o vă pe femeie. Este vorba despre tatăl ei care este pe moarte din cauza cancerului; este foarte grav. Bărbatul nu este aici. El este în alt loc. Nici măcar nu este în acest ţinut. El se află în Georgia. Continuă să te rogi. Crezi tu cu toată inima acum? Doar continuă să te rogi pentru mine. Numele femeii care se roagă este doamna Jordan. Ea nu este din Georgia. Ea este din Carolina de Nord. Dacă este adevărat, doamnă, ridică-te în picioare. Este total adevărat. Este adevărat că te rugai pentru acest caz? În regulă. [Femeia vorbeşte fratelui Branham -pe bandă nu se înţelege-]. 268. Crezi tu că Cel ce este în tine este mai mare decât cel ce este în lume? Crezi că Cel ce... [loc gol pe bandă] 269. Priviţi, aici este altceva. Tu ai fost bine instruită pe vremuri, sau ceva de genul acesta. Pentru că se pare că tu eşti încurcată într-un fel de crez. Nu este tatăl tău sau cineva din cei cunoscuţi un predicator sau ceva de genul acesta? Soţul tău, el este un predicator. Eu pot să văd pe cineva care stă lângă tine predicând Evanghelia iar tu eşti într-o biserică. El este unit cu tine. În regulă. Iată-te. 270. Acum, pe doamna eu nu o cunosc, dar Dumnezeu o cunoaşte pe femeie. Acum, ai tu ceva în portmoneu, o batistă sau altceva acolo? În regulă. Când tu te aşezi jos să-ţi pui mâna pe acea batistă şi să nu te îndoieşti, iar Cel ce este în tine este mai mare decât cel care-ţi ucide tatăl. Crede cu toată inima şi facă-se după credinţa ta. 271. Acum, eu vreau să vă întreb ceva. Eu nu o cunosc pe acea femeie. Eu cred că este pentru prima dată când o văd, din câte îmi amintesc. Dar ea stă acolo într-o stare disperată, rugându-se. Şi tocmai Dumnezeul care S-a putut întoarce şi care i-a spus femeii despre scurgerea de sânge este Acelaşi Dumnezeu care este aici arătând că El, Care este în voi a biruit lumea. Credeţi voi asta? Dacă voi doar aveţi credinţă şi nu vă îndoiţi... 272. Vorbind despre cancer; eu văd acea umbră din nou. Aceasta se află peste o femeie care stă chiar în locul acela. Ea are cancer la gât şi


- 47 -

se află într-o stare rea. Pentru ea a fost făcută rugăciune, încercând să-şi accepte vindecarea. Doamnă Burton, dacă tu crezi...Eu nu o cunosc pe femeie, dar dacă tu vei crede cu toată inima ta... întradevăr, lucrul... 273. Lasă-mă să-ţi explic. Tu ţi-ai pierdut vocea şi tu încerci să te rogi pentru revenirea vocii tale. Este corect? Rididcă-ţi mâna în felul acesta. Femeia este o străină pentru mine. Eu nu o cunosc. Vedeţi, acesta este adevărul. Ea este acolo; o vedeţi? Mai Mare este Cel ce este în tine, credinţa care poate să-L atingă pe El, decât cel ce este în gâtul tău. Crezi tu cu toată inima ta? 274. Pe sora Larsen o cunosc. Ea este gazda mea. Dar, soră Larsen, tu ai fost la un doctor. Tu eşti gata pentru o operaţie. Asta este corect. Nu este aceasta corect? Mai Mare este Cel ce este în tine, soră Larsen, decât cel ce este în lume. Isus a spus: „Eu am fost un străin dar voi m-aţi invitat înăuntru. În măsura în care v-aţi comportat cu aceşti neînsemnaţi micuţi ai Mei, cu Mine v-aţi comportat aşa”. Oh, Tată ceresc, ai milă... 275. Ce crezi tu? Şi tu eşti programată pentru o operaţie. Tu eşti o străină pentru mine. Este corect? Tu nu eşti de aici. Tu mă cunoşti, dar eu nu te cunosc. Dar Dumnezeu te cunoaşte. Crezi tu aceasta? Tu eşti pregătită pentru o operaţie. Tu nu eşti de aici. Tu eşti de lângă Bedford, Springville. De acolo eşti tu, din Springvile. Doamna Burton...nu...mă scuzaţi. Nu am vrut să zic asta. Este vorba de doamna Parker. Acesta este numele tău, nu-i aşa? Mai Mare este Cel ce este în tine decât cel ce încearcă să te ucidă. Este adevărat? Crezi tu din toată inima? Atunci, în cazul acesta tu nu mai ai nevoie de operaţie. 276. Ce părere ai tu despre toate aceste lucruri, soră? Eu pe tine nu te cunosc. Tu eşti o străină pentru mine. Crezi tu că eu sunt profetul LUI? Oh, da, tu crezi. Îţi mulţumesc. Dumnezeu va onora aceasta. Tu eşti doamna White. Tu vii din Forth Worth, Texas. Tu ai o boală de muşchi, o stare nervoasă. La tine problema este foarte gravă. Pentru tine nu mai există vre-o şansă, medical vorbind. Soţul tău are o nevoie spirituală pentru care se roagă. Tu ai un fiu. El are probleme cu spatele şi cu inima. Tu mai ai un băieţel; el are probleme de exprimare pentru care te rogi. Dacă este adevărat atunci ridică-ţi mâna. Mai Mare este Cel ce este în tine decât cel ce este în lume. Crezi tu aceasta cu toată inima ta? 277. Acum, să ne aplecăm capetele. Acum, El umblă prin clădire. El vă dovedeşte că El este Dumnezeu. „Mai Mare este Cel ce este în tine

CUVÂNTUL VORBIT

- 48 -

decât cel ce este în lume”. Acesta este Domnul Dumnezeu. Acum, lăsaţi ca superioritatea să-I aparţină Celui ce este în tine. Lăsaţi ca El să aibă ultimul Cuvânt de spus în legătură cu... 278. Spuneţi în inima voastră chiar acum, din toată inima dacă se poate, şi credeţi-o: „Suferinţa care era în trupul meu s-a dus. Eu nu mai sunt în durere. Eu nu mai am boală, căci Cel ce este în mine este mai Mare decât cel ce este în trupul meu. Cel ce este în inima mea este mai Mare decât cel ce este în trupul meu. De aceea, EL, Care este în inima mea, a creat cerurile şi pământul. Trupul meu a fost contaminat de către Satan. Eu sunt un templu pentru Duhul Sfânt, ca El să locuiască înăuntru. De aceea, Satan, eu îţi poruncesc să părăseşti trupul meu. În Numele lui Isus Christos, ieşi afară din mine!” Vedeţi? O credeţi voi? 279. Acum, haideţi să ne rugăm cu toţii în felul nostru propriu, fiecare din noi, în timp ce eu mă rog pentru voi. 280. Atotputernicule Dumnezeu, Creatorul cerurilor şi al pământului, Autorul Vieţii şi Descoperitorul secretelor inimii, TU ai spus: „Cuvântul lui Dumnezeu este mai ascuţit decât o sabie cu două tăişuri, este chiar un discernător al gândurilor minţii”. 281. Din acea cauză, când Cuvântul S-a făcut trup, Acesta ştia ceea ce ei gândeau; El le percepea gândurile. El era Cuvântul şi Cuvântul le cunoştea secretele inimii. Şi Acel Cuvânt încă este Acelaşi Cuvânt. În seara asta noi Îl vedem descoperindu-Se în noi după 2000 de ani, pentru că El a scris despre aceasta pe hârtie şi tot El o confirmă aici, demonstrând că este corect. 282. Aici sunt aşezate batiste. Oameni bolnavi sunt peste tot. Eu mă rog ca Marele Duh Sfânt, Care este prezent, Care arată aceste lucruri, Care spune aceste lucruri, Care nu greşeşte niciodată (El nu poate greşi, pentru că El este Dumnezeu) să ungă aceste batiste cu Prezenţa Lui şi să vindece fiecare persoană bolnavă peste care sunt aşezate acestea. 283. Dumnezeu poate fi viu după 2000 de ani şi Se poate forma în inimile păcătoşilor care au fost răscumpăraţi prin Har şi credinţă şi poate vorbi Propriul Său Cuvânt prin buze muritoare. Priviţi cum se împlineşte doar exact ceea ce El a promis. 284. Oh, Doamne Dumnezeule, eu te rog să fii Milostiv cu noi şi fie ca fiecare bărbat şi femeie din cei care sunt prezenţi aici, care au vre-o boală sau suferinţă...


- 49 -

285. Aşa cum Moise s-a aruncat în spărtură pentru oameni, în seara asta eu îmi aşez inima înaintea Ta, Doamne, cu toată credinţa pe care o am în Tine şi pe care mi-ai dat-o şi pe care eu o dăruiesc lor. Cum Petru a spus la poarta „Frumoasă”: „Ceea ce am îţi dau: În Numele lui Isus Christos din Nazaret, ridică-te şi umblă.” Acel om era încă şchiop şi slăbit pentru câteva momente; dar în timp ce ei îl sprijineau gleznele lui s-au întărit. Şi el a intrat în casa Domnului sărind, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. 286. TU eşti Acelaşi ieri, azi şi-n veci. Apostolul Lui a zis: „Ceea ce am îţi dau”. Aceea era credinţa. Şi eu spun: „Ceea ce am eu dau acestei audienţe: în Numele lui Isus Christos din Nazaret, lepădaţi boala voastră, căci mai Mare este Cel ce este în voi decât Diavolul care încearcă să vă ia viaţa”. Voi sunteţi copii ai lui Dumnezeu. Voi sunteţi cei răscumpăraţi. Eu poruncesc ca Satan să lase în pace pe aceşti oameni. 287. Fie ca Dumnezeul Care a dat înapoi acea furtună ziua trecută, Dumnezeul Care a făcut ca vânturile şi valurile să înceteze, fie ca El să aibe grijă ca fiecare boală să fie luată la o parte de la aceşti oameni iar Puterea lui Christos să fie manifestată în vieţile lor în acest ceas prezent. Fie ca fiecare păcătos să se pocăiască. Fie ca fiecare persoană care nu este aproape de Tine să se apropie în acest ceas. Toate acestea să fie în Numele lui Isus Christos. 288. Eu, ca pastor al vostru, ca frate al vostru, cu ce credinţă am, i-am cerut lui Dumnezeu să împlinească acestea faţă de voi. Eu cred că am primit ceea ce am cerut. Acum, dacă voi veţi crede împreună cu mine, cu acea credinţă pe care o am şi eu, eu vă dăruiesc ceea ce aţi cerut pentru această oră: în Numele lui Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu, lepădaţi-vă de suferinţele voastre, de bolile voastre şi porunciţi-le –„voi trebuie să plecaţi!”- deoarece este credinţa voastră plus credinţa mea, împreună cu Puterea lui Isus Christos, a cărui omniprezenţă este aici ca să adeverească aceasta şi să dovedească că EL este aici şi vă va face bine la această vreme. 289. Crezi tu aceasta, doamnă, tu care stai pe această targă? Cu toate că muşchii tăi au toate aceste probleme, scleroză şi alte lucruri, tu poţi să umblii dacă vei încerca. [Femeia se ridică şi începe să umble]. Şi...Iat-o. Nu crezi tu acum? 290. Ridicaţi-vă cu toţii şi lepădaţi aceste lucruri. Gleznele ei au primit tărie.

CUVÂNTUL VORBIT

- 50 -

291. Acum, haideţi să ne ridicăm mâinile şi să-L lăudăm. Lăudat fie Jehovah Dumnezeu. În Numele lui Isus Christos noi ne încredinţăm Ţie pentru vindecare...

Amin

Date post:	01-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	7 times
Download:	0 times

CEL CE ESTE ÎN TINE ESTE MAI MARE DECÂT CEL CE ... - DavarEu îi iubesc pe acei oameni...

Documents