ELABORAREA SITUATIILOR

FINANCIARE ANUALE

1.(11). Care dintre modalitatile de mai jos nu poate fi folosita de sociaetatea A(furnizor ) pentru incasarea unei creante de la societatea B (cumparator) : a) Primirea unei cambii acceptate trasa de A asupra lui B; b) Incasarea de catre A a creantei in contul de la banca prin virament bancar ; c) Vanzarea de catre A lui B a unor titluri de plasament ; d) Primirea unei cambii andosate de catre B in beneficiul lui A. Raspuns corect : c 2.(20). O societate comerciala achizitioneaza un mijloc fix in urmatoarele conditii :valoarea avansului acordat 2.000 lei ; pret de cumparare al mijlocului fix 14.000 lei ; cheltuieli de transport 1.000 lei , tva 25 %. Sa se inregistreze avansul acordat , achizitia si plata furnizorului . Rezolvare : a) inregistrarea avansului acordat furnizorului de imobilizari pentru achizitia mijlocului fix: % = 5121 2.500 lei 232 2.000 lei 4426 500 lei b) inregistrarea achizitiei mijlocului fix si a cheltuielilor cu transportul acestuia pe baza facturii : % = 404 18.750 lei 213 15.000 lei 4426 3.750 lei c) se deconteaza fatura anterioara , retinandu-se avansul acordat si se storneaza tva aferenta avansului : 404 = % 18.750 lei 5121 16.250 lei 232 2.000 lei 4426 500 lei 3.(31).Se constituie o societate comerciala in urmatoarele conditii :capital subscris 40.000 actiuni * 1.000 lei valoare nominala ; capitalul este varsat la constituire ; aportul este constituit din numerar 20.000.000 lei , mijloace de transport 10.000.000 lei si materii prime 10.000.000 lei .Cheltuielile ocazionate de constituire sunt de 1.000.000 lei, platibile in numerar de catre asociati . Sa se efectueze toate operatiile contabile aferente acestei situatii . Raspuns : a) subscrierea celor 40 000 actiuni 1 000 lei = 40 000 000 lei se nregistreaza pe baza Borderoului actiunilor prin articolul contabil: 456 = 1011 40 000 000 lei

b) eliberarea capitalului social subscris prin depunerea n numerar direct n contul de la banca, a mijloacelor de transport si a materiilor prime : % = 456 40 000 000 lei 512 20 000 000 lei 2133 10 000 000 lei 301 10 000 000 lei si :0

1011 = 1012 40 000 000 lei c) Creditarea societatii de catre asociati ,pentru cheltuielile ocazionate de constituire in valoare de 1.000.000 lei , platibile in numerar: 5311 = 455 1.000.000 lei

201 = 5311 1.000.000 lei 4.(39). ntreprinderea Alfa schimb un teren situat n Timioara cu un alt teren al societii Beta situat n Bucureti. Valoarea just a terenului cedat de Alfa este de 120.000 lei, costul de achiziie fiind de 100.000 lei. Valoarea just a terenului primit este de 150.000 lei. Schimbul se face cu o sult de 30.000, TVA 25%. Schimbul presupune schimb de facturi. Care este incidena aplicrii OMFP 3055/2009? Raspuns : n Ordinul 3055/2009, 45 (3), se precizeaz: "n cazul schimbului de active, n contabilitate se evideniaz distinct operaiunea de vnzare/scoatere din eviden i cea de cumprare/intrare n eviden, pe baza documentelor justificative, cu nregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operaiunilor." a)cedarea terenului din Timioara: 461 = % 150.000 lei 7583 120.000 lei 4427 30.000 lei 6583 = 2111 100.000 lei

n articolul 115 (2) din Ordinul 3055/2009 se precizeaz c, n scopul prezentrii n contul de profit i pierdere, ctigurile sau pierderile obinute n urma casrii sau cedrii unei imobilizri corporale trebuie determinate ca diferen ntre veniturile generate de scoaterea din eviden i valoarea sa neamortizat, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta i trebuie prezentate ca valoare net, ca venituri sau cheltuieli, dup caz, n contul de profit i pierdere,la elementul Alte venituri din exploatare, respectiv Alte cheltuieli de exploatare, dup caz. 7583 = 6583 100.000 lei i 7583 = 121 20.000 lei b)primirea terenului din Bucureti: % = 404 187.500 lei 2111 150.000 lei 4426 37.500 lei c)regularizarea creanei i a datoriei i plata sultei: 404 = % 187.500 lei 461 150.000 lei 5121 37.500 lei 5. (61). O societate achizitioneaza pe 22 decembrie N 1 un utilaj in valoare de 30.000 lei. Activul are o durata de viata de 4 ani si o valoare reziduala nula. Societatea utilizeaza metoda amortizarii liniare pentru determinarea rezultatului contabil si metoda amortizarii accelerate pentru determinarea rezultatului fiscal. Presupunem ca societatea Alfa obtine un rezultat contabil de 20.000 lei pentru fiecare urmatorii 4 ani. Cum se inregistreaza in contabilitate impozitele curente si amanate urmare a utilizarii de metode diferite de amortizare din punct de vedere contabil si fiscal?1

Raspuns: Situaia n contabilitate pe parcursul celor 4 ani este urmtoarea: An 31.12.N 31.12.N+1 31.12.N+2 31.12.N+3 Valoare Contabila 30.000 30.000 30.000 30.000 Amortizare contabila 7.500 7.500 7.500 7.500 Amortizare fiscala 15.000 5.000 5.000 5.000 Valoare contabila 22.500 15.000 7.500 Baza de impozitare 15.000 10.000 5.000 -

n anul N se va nregistra amortizarea contabil de 7.500 lei i nu amortizarea accelerat din punct de vedere fiscal de 15.000 lei. Rezultatul fiscal va fi astfel influenat de amortizarea fiscal i nu de amortizarea contabil. Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Amortizarea contabil Amortizarea fiscala Calculul rezultatului fiscal pe parcursul celor 4 ani: An Rezultatul Amortizarea Amortizarea contabil contabil contabila fiscala 1 2 3 4 N 20.000 7.500 15.000 N+1 20.000 7.500 5.000 N+2 20.000 7.500 5.000 N+3 20.000 7.500 5.000

Rezultatul impozabil 5=2+3-4 12.500 22.500 22.500 22.500

Impozit pe profit 6=5*16% 2.000 3.600 3.600 3.600

La 31.12.N : - Inregistrarea impozitului pe profit curent: 635 = 4411 2.000 lei Calculul impozitelor amnate: Valoarea contabil a activului = 22.500 lei Baza de impozitare a activului = 15.000 lei Valoarea contabil a activului > baza de impozitare a activului => o diferen temporar impozabil = 7.500 x 16/100 = 1.200 lei = impozit amanat n anul N, societatea va plti impozit pe profit n sum de 2.000 lei = 16%* 12.500 lei (rezultatul impozabil). Dac amortizarea nu ar fi fost accelerat n scopuri fiscale atunci societatea ar fi trebuit s plteasc un impozit de 3.200 lei (16%* 20.000 lei). Societatea pltete n anul N mai puin impozit pe profit cu 1.200 lei (3.200 2.000). Aceast sum se va recupera n anii urmtori, cnd societatea va trebui s efectueze pli mai mari privind impozitul pe profit cu 1.200 lei, dect ar fi fost normal din punct de vedere contabil, dac tranzacia sau evenimentul respectiv nu ar fi avut consecine fiscale. -nregistrarea constituirii datoriilor privind impozitul amnat: Cheltuieli cu impozitul pe profit amnat = Datorii privind impozitul pe profit amnat -1.200 lei In bilan: - datorii privind impozitul amnat = 1.200 lei - cheltuielile cu impozitul pe profit = 3.200 lei (2.000 + 1.200)2

Prin urmare, societatea pltete un impozit pe profit de 2.000 lei calculat pe baza regulilor fiscale, dar cheltuielile cu impozitul pe profit sunt de 3.200 lei i reprezint, de fapt, rata de impozitare de 16% aplicat la rezultatul contabil de 20.000 lei (16%*20.000). Rezultatul net = Rezultatul contabil Cheltuielile cu impozitul pe profit = 20.000 3.200 = 16.800 lei. Rezultatul net de 16.800 lei este un rezultat determinat pe baza regulilor contabile i nu a fost influenat de regulile fiscale care au vizat accelerarea amortizrii utilajului. La 31 .12.N+1 : -nregistrarea impozitului pe profit curent : Cheltuieli cu impozitul pe profit curent = Datorii privind impozitul pe profit curent - 3.600 lei Calculul impozitelor amnate: Valoarea contabil a activului = 15.000 lei Baza de impozitare a activului = 10.000 lei Valoarea contabil a activului este mai mare dect baza de impozitare a activului avnd drept consecin o diferen temporar impozabil de 5.000 lei care genereaz o datorie privind impozitul amnat de 800 lei (16%*5.000). -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+1 = 800 lei -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N = 1.200 lei Reluare datorie privind impozitul amnat = 400 lei nregistrarea relurii datoriilor privind impozitul amnat : Datorii privind impozitul pe profit amnat = Venituri din impozitul pe profit amnat

- 400 lei

n urma acestor nregistrri, la nivelul bilanului apar datorii privind impozitul amnat de 800 lei, iar la nivelul contului de profit i pierdere o cheltuial cu impozitul pe profit de 3.200 lei (3.600 400). La 31.12.N+2 : -nregistrarea impozitului pe profit curent : Cheltuieli cu impozitul pe profit curent = Datorii privind impozitul pe profit curent - 3.600 lei Calculul impozitelor amnate: Valoarea contabil a activului = 7.500 lei Baza de impozitare a activului = 5.000 lei Valoarea contabil a activului este mai mare dect baza de impozitare a activului avnd drept consecin o diferen temporar impozabil de 2.500 lei care genereaz o datorie privind impozitul amnat de 400 lei (16%*2.500). -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+2 = 400 lei -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+1= 800 lei Reluare datorie privind impozitul amnat = 400 lei -nregistrarea relurii datoriilor privind impozitul amnat : Datorii privind impozitul pe profit amnat = Venituri din impozitul pe profit amnat

- 400 lei

n urma acestor nregistrri, la nivelul bilanului apar datorii privind impozitul amnat de 400 lei, iar la nivelul contului de profit i pierdere apare o cheltuial cu impozitul pe profit de 3.200 lei (3.600 400).3

La 31.12.N+3: -nregistrarea impozitului pe profit curent : Cheltuieli cu impozitul pe profit curent = Datorii privind impozitul pe profit curent

- 3.600 lei

Calculul impozitelor amnate: Valoarea contabil a activului = 0 lei Baza de impozitare a activului = 0 lei Valoarea contabil a activului este egal cu baza de impozitare a activului i prin urmare nu exist diferene temporare. -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+3 = 0 lei -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+2 = 400 lei Reluare datorie privind impozitul amnat = 400 lei -nregistrarea relurii datoriilor privind impozitul amnat : Datorii privind impozitul pe profit amnat = Venituri din impozitul pe profit amnat

- 400 lei

La nivelul bilanului nu mai exist datorii privind impozitul amnat deoarece s-a recuperat toat valoarea activului, iar la nivelul contului de profit i pierdere exist o cheltuial cu impozitul pe profit de 3.200 lei (3.600 400).

CONTABILITATII UNEI

ENTITATI

1. (173) Un furnizor livreaza marfuri la pret de vanzare de 500.000 u.m.n. si pret de inregistrare 400.000 u.m.n., impreuna cu ambalajele aferente care circula in sistem de decontare, in valoare de 25.000 u.m.n., TVA 25%. Ulterior, pot intervene 2 cazuri: A) se restituie ambalajele; B) nu se restituie ambalajele. Sa se efectueze inregistrarile contabile atat in contabilitatea furnizorului cat si a clientului. Raspuns: A) Se restituie ambalajele : a) Inregistrari in contabilitatea furnizorului : - livrarea marfurilor pe baza de factura : 4111 = % 625.000 lei 707 500.000 lei 4427 125.000 lei - inregistrarea ambalajelor restituibile pe baza de aviz de expeditie : 4111 = 419 25.000 lei

-concomitent de inregistreaza iesirea ambalajelor restituibile : 358 = 381 25.000 lei4

- restituirea ambalajelor de catre client : 419 = 4111 25.000 lei

-concomitent se inregistreaza intrarea in gestiune a ambalajelor restituite : 381 = 358 25.000 lei

-se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute: % = 371 500.000 lei 607 400.000 lei 378 100.000 lei b) inregistrari in contabilitatea clientului : -receptia marfurilor achizitionate : % = 401 625.000 lei 371 500.000 lei 4426 125.000 lei -inregistrarea primirii ambalajelor restituibile : 409 = 401 25.000 lei

-concomitent ambalajele se inregistreaza extracontabil : Debit 8033 ,, Valori materiale primite in pastrare sau in custodie - 25.000 lei -restituirea ambalajelor catre furnizor : 401 = 409 25.000 lei

Credit 8033 ,, Valori materiale primite in pastrare sau in custodie - 25.000 lei B ) Nu se restituie ambalajele : a) Inregistrari in contabilitatea furnizorului : - livrarea marfurilor pe baza de factura : 4111 = % 625.000 lei 707 500.000 lei 4427 125.000 lei -facturarea catre client a ambalajelor si tva aferenta ambalajelor vandute : 4111 = % 31.250 lei 708 25.000 lei 4427 6.250 lei -scoaterea din gestiune a ambalajelor nerestituite , vandute clientului : 608 = 381 25.000 lei

b)inregistrari in contabilitatea clientului : -receptia marfurilor achizitionate : % = 401 625.000 lei5

371 500.000 lei 4426 125.000 lei -inregistrarea ambalajelor retinute de client pe baza facturii furnizorului : % = 401 31.250 lei 381 25.000 lei 4426 6.250 lei 2.(197). In luna X a exercitiului N , societatea A primeste materii prime de la furnizor fara factura , evaluate la pretul de 1.000 lei, tva 25% .In luna Y se primeste factura :pret de cumparare 1.200 lei , tva 25%.Care sunt inregistrarile contabile ? Raspuns: a)achizitia marfurilor fara factura : % = 408 1.250 lei 301 1.000 lei 4428 250 lei b)primirea facturii : 408 = 401 1.250 lei 4426 = 4428 250 lei % = 401 250 lei 301 200 lei 4426 50 lei 3.(188.) O societate comerciala este subventionata , pentru o investitie cu caracter social , de la bugetul statului , in baza unui contract de 3.000 u.m.Suma primita este folosita integral pentru achizitia unui utilaj in anul current de 5.000 u.m ,tva 25%. Sa se inregistreze primirea subventiei , achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani , amortizabil liniar. Raspuns: In contabilitatea societii se nregistreaz urmtoarele: - dreptul de a primi subvenia: 445 = 131 3.000 u.m. - ncasarea subveniei: 512 = 445 3.000 u.m. - achiziia utilajului: % = 404 6.250 u.m. 213 5.000 u.m. 4426 1.250 u.m. - plata datoriei fa de furnizori: 404 = 512 6.250 u.m. - amortizarea utilajului la sfritul primului an: 681 = 2813 1.000 u.m. - virarea unei pri din subvenie la venituri: 131 = 758 600 u.m. 4.(201).Efectuati inregistrarile contabile aferente situatiei de mai jos: Capitalul social este de 2.000.000 Rezultat brut profit: 1.000.000 Cot impozit pe profit: 16%. Profitul se repartizeaz astfel: - la rezerve legale; - 1% la rezerve statutare; - 10.000 la alte rezerve.6

Restul se reporteaz n exerciiul urmtor, fiind utilizat pentru distribuirea dividendelor. Raspuns: Calculm rezerva legal: - 1.000.000*5% = 50.000 - 2.000.000*20% = 400.000 Se alege suma cea mai mic: 50.000. Se calculeaza impozitul pe profit :1.000.000-50.000(rez.legale) x16% = 152.000 lei Profit net = 848.000 lei Se calculeaz rezervele statutare: 848.000 x1% = 8.480 lei Rmas din profit: 848.000 (50.000 + 8.480 + 10.000) = 779.520 lei La 31.12.N: -Inregistrarea impozitului pe profit : 691 = 441 152.000 lei -Inchidera contului de cheltuieli : 121 = 691 152.000 lei -nregistrarea repartizrii profitului: 129 = % 68.480 lei 1061 50.000 lei 1063 8.480 lei 1068 10.000 lei La inceputul ex. N+1: -nregistrarea reportrii profitului: 129 = 117 779.520 lei -nregistrarea acordrii dividendelor: 117 = 457 779.520 lei - In urma repartizarii definitive a profitului , conturile 121 si 129 se inchid astfel : 121 = 129 848.000 lei

5.(209).In cursul exercitiului N o intreprindere a angajat un proces juridic impotriva unui client in valoare de 10.234 lei , tva 25% inclus .Ea estimeaza ca pentru a face fata acestui process trebuie constituit un provizion, probabilitatea de pierdere a procesului 75%. Care sunt inregistrarile in contabilitate? Raspuns: -Constituirea unui provizion pentru litigii in valoare de 6140 lei (10234-10234x25/125) x75%= =6140 lei 6812 = 1511 6140 lei

7

AUDIT STATUTAR AL SITUATIILOR FINANCIARE1.(1). Dati definitia auditului statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia. Raspuns : Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent i independent care trebuie sa fie profesionist contabil, ce poate fi o persoana fizica sau juridica; examinarea este exclusiv profesionala; obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare, n funcie de referenialul contabil aplicabil; scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; obiectul opiniei: imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) nationale sau internationale. 2.(8) Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii contabilitatii. Raspuns: Notiunea de imagine fidel n audit nu este clar definit; de o manier general, ns, imaginea fidela este un concept care nu poate fi disociat de regularitatea i sinceritatea contabilitatii. REGULARITATEA presupune conformitatea la regulile i procedurile contabile, deci la principiile contabile general admise; reglementrile contabile romanesti prevd, de altfel, c pentru a da o imagine fidel a patrimoniului, situatiei financiare i rezultatelor obtinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului i celelalte norme i principii contabile, cum sunt: -principiul prudentei; prudenta presupune o apreciere rezonabil a faptelor n scopul evitarii riscului de a transfera in viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul si rezultatele financiare ale ntreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este admis supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior; -principiul permanenei metodelor - care conduce la continuitatea aplicrii regulilor si normelor privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate i prezentarea elementelor, patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea n timp a informatiilor contabile; -principiul continuitatii activitatii - potrivit cruia se presupune c unitatea patrimoniala i continu in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fr a intra in stare de lichidare sau de8

reducere sensibil a activitatii; -principiul independentei exercitiului - care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refer; -principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent; -principiul necompensrii - potrivit cruia elementele de activ i de pasiv trebuie s fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea ntre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum i ntre veniturile i cheltuielile din contul de rezultate. SINCERITATEA presupune aplicarea cu bun credin a regulilor si procedurilor contabile, in functie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie s o aib despre realitatea si importanta operatiilor, evenimentelor si situatiilor din ntreprindere. 3. (17). Definiti termenul de prag de semnificatie. Raspuns : n general, prin prag de semnificatie se ntelege nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, ct si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. Altfel spus, pragul de semnificatie reprezinta ceea ce n contabilitatea anglo-saxona poarta denumirea de materialitate, adica nivelul de eroare sub care ntelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferenta dintre un profit net de 499 mii lei si unul de 500 mii lei nu pare sa influenteze evaluarea unei societati comerciale, n timp ce doua cifre alternative de 250 mii lei si 500 mii lei par sa fie substantial diferite si probabil vor duce la o evaluare destul de diferita a societatii. La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite: - orientarea mai bun i planificarea misiunii; - evitarea lucrrilor inutile; - justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar la sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate n cadrul exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie fr rezerve. 4.(52). Simulati o misiune de examen limitat asupra conturilor de trezorerie . Raspuns : Standardul Internaional pentru Misiunile de Examen Limitat (Revizuire) ISRE 2400 stabilete procedurile i principiile fundamentale, precum i modul lor de aplicare n cazul unei misiuni de examen limitat9

(revizuire) al situaiilor financiare; standardul poate fi aplicat i n cazul misiunilor de examen limitat al informaiilor financiare, contabile sau de alt natur. Obiectivul unei misiuni de examen limitat este s permit unui practician s concluzioneze - pe baz de proceduri care nu pun n lucru toate diligentele necesare pentru un audit - c nu a fost descoperit nici un fapt semnificativ care s-1 fac s cread c situaiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referenial contabil identificat (asigurare negativ). O misiune de examen limitat furnizeaz un nivel de asigurare moderat c informaiile examinate nu conin anomalii semnificative; asigurarea este n acelai timp negativ. Intr-un examen limitat practicianul recurge la propriul su raionament profesional pentru a determina natura, calendarul i ntinderea procedurilor de examen limitat. Raportul de examen limitat al situaiilor financiare descrie ntinderea misiunii, permindu-i lectorului s neleag natura lucrrilor realizate. El trebuie s precizeze de asemenea c nicio opinie de audit nu este exprimat. Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de examen limitat sunt: - titlul - destinatarul; - un paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde: identificarea situaiilor financiare supuse examenului limitat; responsabilitile practicianului i ale conducerii ntreprinderii; - paragraful ntinderii examenului limitat, cuprinznd: trimiterea la Standardul Internaional pentru Misiuni de Examen Limitat nr. 2400 referitor la examenele limitate (sau la norme naionale); meniunea c examenul este limitat la ntreineri cu clientul i la proceduri analitice; meniunea c niciun audit nu a fost realizat, c procedurile puse n lucru furnizeaz un nivel de asigurare mai puin ridicat dect n cazul auditului i c nicio opinie de audit nu este exprimat; - exprimarea unei asigurri negative; - data raportului; - adresa practicianului i semntura . Auditorul se asigur c intreprinderea intocmeste periodic o situatie comparativa a soldurilor fiecarui cont de trezorerie din contabilitate si din extrasele de cont bancare; el controleaza aceste situatii comparative cel putin o data pe an. 10 lucrari de efectuat la examinarea conturilor de trezorerie.

De procurat extrasele bancare si de intrebat personalul clientului despre orice extras, vechi sau neobisnuit ; De determinat daca conturile de trezorerie constituie obiectul unor restrictii speciale ; De informat daca au fost garantate, cedate sau scontate creanta ; De procurat balanta clienti si de verificat daca totalul corespunde cu soldul contului din balanta generala ; De cerut si analizat explicatiile despre variatiile importante ale soldului contului client cu cel al exercitiilor precedente sau despre nivelul asteptat ; De informat despre transferurile interbancare in timpul perioadei anterioare si posterioare datei de inchidere ; De informat despre procedurile aplicate pentru a se asigura o buna cenzura intre exercitii pentru vanzari si returul vanzarilor ; De informat despre principiile contabile utilizate la inregistrarea vanzarilor si de determinat daca ele fac obiectul unor remize sau ristorno ;10

De informat despre metode de identificare a conturilor care depasesc scadenta de plata si de evaluare a provizioanelor pentru creantele incerte, de determinat daca aceasta este adecvata si corecta ; De cercetat daca exista conturi de marfuri expediate si nefacturate sau in consignatie si daca acesta este cazul, daca au fost efectuate ajustari pentru a regulariza aceste tranzactii si de inclus marfurile corespunzatoare in stocuri . Auditorul se asigur c intreprinderea intocmeste periodic o situatie comparativa a soldurilor fiecarui cont de trezorerie din contabilitate si din extrasele de cont bancare; el controleaza aceste situatii comparative cel putin o data pe an.

G. Trezoreria 6 domenii de control 31 proceduri (diligene) de audit Trezoreria este unul din posturile strategice ale oricrei ntreprinderi, deoarece ea condiioneaz capacitatea de finanare a activitilor i nevoilor ntreprinderii. Se acord, deci, importan deosebit analizei conturilor de trezorerie i nelegerii evoluiei sale de la un exerciiu la altul. Auditul realizndu-se la o dat de nchidere anume, analiza soldurilor de trezorerie ale exerciiului sunt studiate prin revizuirea rezultatului financiar i prin elaborarea rezultatului financiar i prin elaborarea tabloului de fluxuri de trezorerie. Controlul situaiei trezoreriei la data nchiderii Obiectiv i rol verificarea faptului c soldurile conturilor de trezorerie, care figureaz n bilan, sunt justificate; o anomalie n soldurile conturilor de trezorerie poate nsemna iregulariti n procedurile interne (deturnri de fonduri, etc.) i poate pune n cauz situaia maselor bilaniere. De exemplu, o supraevaluare a conturilor de trezorerie se poate traduce printr-o subevaluare a NFR de exploatare. Controale de efectuat: Stabilii un tablou comparativ al evoluiei de la o nchidere la alta a soldurilor conturilor bancare nscrise n balana general, separai soldurile pozitive de cele negative i verificai dac la prezenterea n bilan s-a respectat principiul necompensrii soldurilor; Verificai dac soldurile la nchidere au fost corect preluate la deschiderea exerciiului urmtor; Studiai lista persoanelor care sunt autorizate s aprobe i s efectueze micri in aceste conturi: funcii, poziie ierarhic, incompatibiliti; Identificai conturile fr micare i verificai justeea prelurii soldurilor; Confruntai soldurile cu extrasele de cont bancare de la data nchiderii i cu cele de la deschidere, stabilii diferenele i explicaiile acestora: n cazul operaiilor care figureaz n contabilitate, dar nu apar n extrasele de cont, identificai plile vechi i dac nu exist venituri nenregistrate i concluzionai cu privire la impactul ajustrilor fcute, aplicnd principiul prudenei; Circularizai la bnci i confruntai soldurile primite cu cele din extensie i din contabilitate; Controlai conversia la data nchiderii soldurilor n devize. Auditul casieriei Casa este, n generel, o zon de risc puin semnificativ, ntruct, de regul, prin lege, se stabilesc plafoane ale soldului de cas. n unele cazuri, ns, n comer de exemplu, fluxurile sunt foarte importante i procedurile trebuie adaptate n consecin.11

-

-

-

-

-

-

Analizai procedurile interne de supraveghere i control ale casei; atenie la respectarea principiilor de separare a funciilor; Confruntai soldurile contabile cu jurnalul de cas sau orice alt document stabilit de ntreprindere pentru inventarierea micrilor nscrise n jurnalul de cas; Asigurai-v c ntreprinderea controleaz periodic casa prin inventar fizic; separarea funciilor ntre persoana care face sau valideaz inventarul fizic i cea care are sarcina curent de supraveghere a casei. Studiai natura tranzaciilor prin cas; Dac soldurile sunt mari i estimai c procedurile interne sunt insuficiente, procedai la verificarea fizic a soldului de cas la data auditului; Studiai, n timp, soldurile casei i asigurai-v c nu sunt solduri creditoare; Pentru casa n devize, asigurai-v de corectitudinea aplicrii conversiei la data nchiderii. Analiza NFR de exploatare Analizai NFR de exploatare, innd seama de volumul de activitate al ntreprinderii; dac activitatea ntreprinderii genereaz un NFR pozitiv, analizai modalitile de finanare ale acestuia; Analizai dac la nchidere nu exist descoperiri de conturi bancare; Apreciai dac ntreprinderea a procedat la cesiuni de creane. Angajamente n afara bilanului Luai cunotin de ansamblul cauiunilor i garaniilor date i primite de societate, prin circularizarea cu instituiile de credit; verificai dac aceste angajamente n afara bilanului figureaz n anexele la situaiile financiare; Pentru angajamentele acordate de societate, determinai nivelul riscului de activare a acestor angajamente; dac acesta antreneaz cheltuieli suplimentare pentru societate, dac nu este cazul constituirii unui provizion pentru acestea. Valori mobiliare de plasament Obiectivul principal este de a stabili c veniturile i cheltuielile legate de plasamente de trezorerie sunt corect tratate i nregistrate n conturile auditate, innd cont de natura acestor plasamente. Facei un recapitulativ al plasamentelor existente la data nchiderii, preciznd pentru fiecare cantitile deinute, valorile unitare i valoarea total; izolai plasamentele n obligaiuni, al cror tratament contabil difer; Verificai concordana dintre valorile figurnd n aceast situaie analitic i soldurile conturilor din bilan; confruntai apoi cu rspunsurile primite la circularizri; asigurai-v c societatea este proprietara valorilor mobiliare nscrise n bilan ; Facei o situaie recapitulativ a micrilor: intrri corespunztoare achiziiilor, ieiri corespunztoare vnzrilor; Apreciai metoda de evaluare a valorilor mobiliare cedate, reinute de ntreprindere i validai conformitatea la regulile fiscale; numai metoda FIFO este admis sau CMUP (costul mediu unitar ponderat); asigurai-v de respectarea principiului permanenei metodelor; dac au avut loc schimbri de metode, msurai impactul asupra rezultatului i verificai c s-au fcut meniuni anexe; prin sondaj, Verificai respectarea metodei de meniuni evaluare a ieirilor de valori mobiliare n plasament; Controlai dac: Metoda CMUP este aplicat, valoarea unitar a plasamentelor la nchiderea exerciiului trebuie s corespund costului mediu unitar ponderat al ultimelor intrri; facei aceasta pe categorii de titluri; Metoda FIFO este aplicat, valoarea unitar a plasamentelor la nchidere trebuie s corespund costului unitar al ultimelor intrri; facei aceasta pe categorii de titluri. - Pentru fiecare categorie de valori mobiliare, verificai c valoarea net contabil n bilan la nchidere este conform cursului real de nchidere comunicat de instituiile financiare; evaluai, pentru fiecare categorie, plus valoarea sau minus valoarea latent; dac este plus valoare latent, verificai ca aceasta s nu fie prins n bilanul de nchidere (prudena); n toate cazurile verificai c12

analiza s-a realizat fcnd distincia ntre fiecare categorie de valori i c nu s- au fcut compensri ntre plus valoare i minus valoare latent; Pentru fiecare categorie de obligaiuni figurnd n bilan, comparai valoarea lor contabil cu cotaia acestora i apreciai rezultatul latent; analiza se face separat pe categorii de obligaiuni i nu se fac compensri; Analizai tratamentul contabil al dobnzilor neajunse la scaden; n principiu, un venit financiar se contabilizeaz n contrapartid cu un cont de activ (508); corelativ, verificai dac cupoanele, neajunse la scaden la nchidere, au fcut obiectul unei nregistrri n contrapartid; Evaluai ansamblul veniturilor financiare contabilizate n timpul exerciiului i justificai-le fcnd trimitere la controalele precedente; explicai evoluia veniturilor financiare de la un exerciiu la altul i concluzionai cu privire la respectarea principiului separaiei exerciiilor. Nivelul i evoluia trezoreriei Completai tabloul de flux de trezorerie (anexat) i analizai evoluia de la un exerciiu la altul; Dac activitatea a degajat excedente de trezorerie disponibil importante, apreciai modul de utilizare a lor: investiii, scderea ndatorrii, remuneraii, acionari, etc.; Dac activitatea a degajat nevoi de finanare suplimentare, analizai originea: insuficiena rezultatelor, definit n partea superioar a bilanului, NFR de exploatare n deteriorare, etc.; apreciai schema de finanare folosit de ntreprindere; Fluxurile de trezorerie plurianuale dovedesc o situaie financiar sntoas i inut sub control? Capacitatea de autofinanare de exploatare, plurianual n n-1 n-2 n-3 Rezultat net contabil +Datorii la amortizri i provizioane -Reluri de amortizri i provizioane -Rezultat asupra cesiunilor de activ -Cota parte de subvenii virate la rezultate (cont 771) =Capacitatea de autofinanare net +Cheltuieli financiare efectuate (dobnzi, etc.) -Venituri financiare ncasate (venituri, etc.) +Cheltuieli excepionale pltite -Venituri excepionale ncasate (altele dect cele asupra ieirilor de active) =Capacitatea de autofinanare de exploatare -Variaia pozitiv de NFR +Variaia negativ de NFR =I. Flux de trezorerie de exploatare -Achiziii de imobilizri (valori brute) +Ieirile de imobilizri (valori de ieire) -Creterea brut a cheltuielilor de repartizat -Variaia pozitiv a NFR n afara exploatrii +Variaia negativ a NFR n afara exploatrii =II. Flux de trezorerie privind activitatea de investiii +mprumuturi realizate n exerciiu (valori brute) + Subvenii de investiii notificate n timpul exerciiului +Creteri de capital +Creterea altor pasive pe termen lung -Rambursri de mprumuturi -Cheltuieli financiare pltite -Diminuri de capital -Distribuiri de dividende -Variaia pozitiv a NFR a exerciiului -Variaia negativ a NFR a exerciiului13

=III. Flux de trezorerie aferent activitii de finanare = Variaia net a trezoreriei n exerciiu(I+II+III) +Trezoreria la deschiderea exerciiului =Trezoreria la nchiderea exerciiuluiEXEMPLU: CONTURI DE DISPONIBILITI I ALTE CONTURI DE TREZORERIE

La data de 31 decembrie N, situaia conturilor de trezorerie ale S.C. X S.A. se prezint astfel:- lei Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 EXPLICAII Conturi la bnci n lei Conturi la bnci n devize Credite bancare pe term. scurt Casa n lei Alte valori Avansuri de trezorerie TOTAL 31.12.N-1 Debit Credit 16.490 2.566.380 13.697 2.253.137 4.940 12.442 4.197 51.766 4.819.517 31.12.N Debit 11.230 95 3.212 12.291 5.643 36.471 Credit 567.322 1.021.906 1.589.328

La 31.12.N S.C. X S.A. avea n derulare: facilitate de credit (overdraft) de 3.000.000 lei conform Contractului nr. 12311/15.12.N-5 i a actului adiional nr. 10111/29.07.N de la BANCA Y . Pentru garantarea creditului s-au constituit n favoarea bncii urmtoarele garanii: - ipotec rang prioritar asupra imobilului teren cu construcia C1- silozuri celule mal amplasate pe aceasta, parcela CC de 2.6736 mp mpreun cu construcia C1 corp principal germinare i C2 corp principal nmuiere i corp principal uscare i C3 corp principal casa mainii i corp legtur amplasate pe aceasta, precum i parcela de drum de 544 mp. - gaj de rangul doi asupra echipamentelor i utilajelor aferente Seciei Mal - gaj de rangul trei asupra disponibilitilor din conturile curente deschise de banc - garanie real mobiliar de prim rang de prioritate asupra disponibilitilor viitoare din contul de garantare deschis la banc. facilitate de credit (overdraft) de 2.600.000 lei conform Contractului nr. 866222/23.05.N-1 de la BANKA Y , modificat prin Act adiional nr. 122/22.05.N i nr. 123/19.06.N. Pentru garantarea creditului s-au constituit n favoarea bncii urmtoarele garanii: - ipotec asupra parcel curi construcii n suprafa de 5959 mp mpreun cu construcia C1 Pavilion administrativ - ipotec asupra parcel curi construcii n suprafa de 5167 mp mpreun cu construcia C1 Atelier ap - ipotec asupra parcel curi construcii n suprafa de 7000 mp mpreun cu construcia C1 Cldire industrial auxiliar - gaj asupra stocurilor de materie prim mal - garanie mobiliar asupra a patru mijloace de transport scrisoare de garanie n valoare de 260.000 lei pentru garantarea antrepozitului fiscal cu termen de valabilitate pn la 31.12.N+1. Pentru garantarea obligaiilor de plat fa de banc, S.C. X S.A. a constituit ipotec de rangul I pe imobilul Secia Mal cu terenul aferent.14

Din verificrile efectuate, auditorul financiar constat concordan ntre soldurile comunicate de ctre banc prin extrasele de cont, respectiv soldul Registrului de cas i soldurile conturilor aferente preluate n balanele de verificare contabile. Societatea are confirmri i de la Instituiile financiare pentru soldurile conturilor de disponibiliti ale S.C. X S.A. la 31.12.N .

EVALUAREA INTREPRINDERILOR1.(156). Se dau urmatoarele informatii: - imobilizari corporale 29.000; -fond de comert 1.000; -stocuri 20.000; -creante 50.000; -disponibilitati 5.000; - capitaluri proprii 50.000; -diferente din reevaluare 25.000; -obligatii nefinanciare 25.000 -imprumuturi bancare 5.000; -rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; -capacitatea beneficiara exprimata prin profitul previzional net 1.000/an; - rata de actualizare este de 12%. Se cere sa evaluati intreprinderea calculand o renta a goodwillului redusa la 5 ani. Raspuns: GW = ANC + (CB ANC* i) (1+t) n ANC = ACTIVE DATORII = ( 29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) (25.000 + 5.000) = 74.000 CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000 i = rata neutra de plasament = 15 % t = rata de actualizare = 12 % GW 1 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 9.017,86 (1+ 0,12) 1 1,12 GW 1 = 64.982,14 GW 2 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) (1+ 0,12) 2 GW 2 = 65.948,34 GW 3 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) (1+ 0,12) 3 GW 3 = 66.811,02 GW 4 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) (1+ 0,12) 4 GW 4 = 67.581,26 GW 5 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) (1+ 0,12) 5 GW 5 = 68.268,99 = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 8.051,66 1,12 2 = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 7.188,98 1,12 3 = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 6.418,73 1,12 4 = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 5.731,01 1,12 5

2(197). Sa se determine activul net contabil corectat pe baza urmatoarelor informatii: - capital social: 10.000 u.m.; - rezerve: 3.000; - rezultat reportat: 5.000; - cheltuieli de constituire: 2.000; - cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crearii unui produs pentru inlocuirea altuia15

care va iesi de pe piata anul urmator; - cheltuieli in avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000. Raspuns: ANCC = ANC Corecii active Corecii datorii ANCC = Capitaluri proprii Corecii active vCorecii datorii ANCC = CAPITAL PROPRIU-CHELTUIELI CONSIDERATE NON VALORI

Capitaluri proprii Capital social 10.000 Rezerve 3.000 Rezultat reportat 5.000 - Cheltuieli considerate nonvalori Cheltuieli de constituire 2.000 Cheltuieli de cercetare 4.000 Cheltuieli n avans 1.000 ANCC = 11.000

18.000

7.000

3.(208). Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodwill-ului? Raspuns: Premisele aplicarii metodei rentei goodwill ului sunt: - Limitarea evaluarii unei intreprinderi la o simpla inventariere a activelor si drepturilor de creanta pe care le poseda este insuficienta; - Valoarea unei intreprinderi este in raport si cu aptitudinea managerilor de a genera rentabilitatea ca urmare a unei bune gestiuni a resurselor materiale si umane si a activelor necorporale (brevete, marci, licente), inclusiv a unor elemente necorporale care nu pot fi inregistrate in patrimoniul intreprinderii (numele comercial, clientela etc.); - Goodwill ul este pasarela de trecere de la abordarea patrimoniala a intreprinderii la abordarea propectiva.

- FUZIUNI SI DIVIZARI DE INTREPRINDERI1.(182). Societatea A deine 60% din capitalul societii B pe care o controleaz exclusiv. La rndul su societatea B deine urmtoarele investiii: 70% din capitalul social al filialei C, 50% din aciunile societii D pe care o controleaz n comun cu un alt acionar, 30% din aciunile societii E asupra creia exercit o influen semnificativ. Identificai prile legate ale societii A. Raspuns: Sunt pri legate ale societii A: societatea B - filiala sa; societatea C - pe care o controleaz indirect; societatea D - pe care, indirect, o controleaz n comun; societatea E - asupra creia exercit indirect o influen semnificativ16

Prile legate lui A sunt doar B, C i D, pentru c doar pe acestea le controleaz. n E a pierdut controlul, pentru c dei o controleaz pe B prin procent de 60%, B nu mai are control asupra lui E.

A 60% B70% 50% 30%

C

D

E

Societatea A In In In In B C D E De control 60 % 70% 50% 30%

Procentaj De interes 60% 60%x70%=42% 60%x50%=30% 60%x30%=18%

2. (196). Pe 30 iunie N, societatea M achizitioneaz 80% din actiunile societtii F. Cu ocazia achizitiei s-a identificat un plus de valoare la o cldire de 10.000 u.m. care a generat o datorie de impozit amnat de 1.600 u.m. Dup data achizitiei societatea F a obtinut un rezultat de 40.000 u.m. n anul N, societatea M a obtinut un rezultat de 70.000 u.m. Durata de viat util rmas a cldirii este de 20 de ani (metoda liniar de amortizare). Rezultatul consolidat al grupului format din societtile M si F este de: (a) 32.000 u.m.; (b) 31.832 u.m.; 101.832 u.m.; (d) 100.000 u.m.; (e) 110.000 u.m. Raspuns corect : c Rezolvare : -Se retrateaza activul net al societatii F pentru plusurile de valoare si impozitul amanat aferent acestora : 212 = 105 - 10.000 u.m.17

105 = 4412 -

1.600 u.m.

-Rezultatul societatii F este ajustat cu amortizarea aferenta plusului de valoare identificat pentru constructii ( 10.000/20 x =250 ) si diminuarea impozitului amanat . a) la nivelul bilantului : 121 = 2813 4412 = 121 250 u.m. 40 u.m.

b) la nivelul contului de profit si pierdere : 6811 = 121 121 = 791 250 u.m. 40 u.m.

-Partajul rez. Soc. F:-Rez .consolidat = 80% x (40.000 - 250 +40 ) = 31.832 u.m. -Interese minoritare= 20% x (40.000 250 +40) =7.958 u.m. - la nivelul contului de profit si pierdere: % Rez.consolidat Interese minoritare = Rezultatul F - 39.790 u.m. - 31.832 u.m. - 7.958 u.m.

- virarea rezultatului societatii M la rezultatul consolidat la nivelul contului de profit si pierdere: Rez.consolidat = Rezultat M - 70.000 u.m.

Rezultat consolidat = 70.000 u.m. +31.832 u.m. = 101.832 u.m.

ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN SI CONTROL INTERN AL INTREPRINDERII

1.(15) Activitatea de vanzare , la nivelul unei entitati, presupune: a) Implementarea strategiilor de marketing; b) Atingerea sau depasirea vanzarilor intr-o maniera eficienta; c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.18

Raspuns: Vnzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor si modalittilor specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficient a rezultatelor productiei, trecerea acesteia n consumul final n cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la valorificarea ntregului potential tehnico-productiv de care dispune firma n permanenta misiune de a oferi cumprtorului marf de calitate, la termenele si n conditiile solicitate si nu n ultimul rand asigur un castig real cel putin pe msura eforturilor. Vnzarea produselor se poate face: -pe baz de contract comercial ncheiat anticipat la cererea clientului ; -pe baz de comand anticipat ferm, urmat sau nu de onorarea imediat a acesteia ; -la cerere neprogramat, dar previzibil, din magazinele si depozitele proprii sau ale retelei comerciale publice. Calea prin care se vnd produsele este n functie de natura produselor, sfera de utilitate, caracteristicile si potentialul de cumprare ale clientilor, cile de distributie utilizate, modalittile practicate de productor-furnizor pentru desfacerea produselor sale . Indiferent de calea prin care se asigur vnzarea produselor, un rol definitoriu n extinderea vnzrilor n economia de piat revine actiunii de promovare, a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a conditiilor de executie si de desfacere etc. Livrrile catre diferiti clienti se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din productia curent. ntreprinderea productoare trebuie s-si programeze un raport corespunztor ntre volumul productiei de fabricat n timp si nivelul stocurilor de produse finite care urmeaz a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue si evitarea rupturilor de stoc. Identificarea riscurilor: - de a vinde bunuri clienilor ndoielnici ; -de a vinde bunuri pentru preuri care nu sunt autorizate i a acorda reduceri care nu sunt n concordan cu procedurile societii; - de a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda ; - de a trimite bunuri neconforme din punct din punct de vedere de vedere cantitativ si calitativ al comenzii ; -de a realiza vnzri fr a pune la zi situaia stocurilor; -de a accepta comenzi fr a avea stocuri disponibile; -de a face livrri de bunuri care nu sunt recunoscutede ctre clieni din punct de vedere calitativ, cantitativ i al comenzii; -de a avea clieni ndoielnici fr a nregistra un provizion; -plti efectuate care nu sunt nregistrate . Proceduri de control intern care pot diminua riscurile enumerate: -verificarea clientul prin cerere de referine . Client din partea bncii sau a colaboratorilor cunoscuti, verificarea permanenta a soldului clientilor si stabilirea unui sold maxim ;19

-verificarea notei de comanda (daca are nr.de inregistrare si este facuta de persoana autorizata), a preturilor si a reducerilor (daca sunt acordate de persoana autorizata) ; -bunurile trimise trebuie s aib comenzi semnate de persoane autorizate ; -examinarea bunurilor din punct de vedere cantitativ, calitativ i al comenzii; -completarea fisei de magazie ; -verificarea nivelului stocurilor prin asigurarea unui stoc minim stabilit; -verificarea semnaturii de primire de catre client a facturii sau a documentul care atest livrarea (avizul de insotire a marfii) ; -verificarea scadentarului soldurilor clienti si urmarirea recuperarii debitelor restante de la clientii indoielnici; -verificarea inregistrarii platilor, respectiv a facturilor emise ,organizarea structurala si procesuala a sistemului vanzarilor firmei. Organizarea structurala si procesuala a activitatii de vanzari se concretizeaza practic intr-o structura organizatorica reprezentand ansamblul aranjamentelor functionale (compartimente, functii, posturi, nivele ierarhice, relatii), astfel conceputa in scopul indeplinirii cu minima cheltuiala de catre firma a sarcinilor de vanzari pentru: produse finite, colectii, subansamble, piese de schimb, bunuri de consum, resurse secundare (stocuri neutilizabile, materiale recuperate din procesele primare si dezmembrari), ambalaje, care sa asigure cerintele consumului pentru piata interna si/sau externa. Sistemul organizatoric-functional specific activitatii de vanzare este caracterizat de existenta a doua componente indispensabile: a) componenta de management (de conducere); b) componenta procesuala ( de executie); a) In ceea ce priveste componenta de management activitatea de vanzari comporta o multitudine de variante organizatorice, respectiv: 1.organizarea sistemului de vanzari ; 2.organizarea pe centre teritoriale a activitatii cercetare piata- comercializare service post vanzare; 3.organizarea vanzarilor de marfuri pe zone geografice externe. a1) structura organizatorica astfel fundamentata si practicata de firma in domeniul vanzarilor este necesar sa asigure:coordonarea operativa, performanta si integrala a sistemului; controlul operativ curent, in paralel cu asigurarea conditiilor indeplinirii sarcinilor, obiectivelor si competentelor pe toata structura procesuala a sistemului organizatoric; fundamentarea in conditii de performanta, oportunitate si eficienta a planurilor si programelor de vanzare, service si valorificare inclusiv a resurselor secundare devenite neutilizabile; fundamentarea strategiilor de vanzare a produselor pe diverse piete pe baza prezentei concurentilor, a costurilor totale promotionale, a factorilor sezonieri, precum si a traditiilor pietelor locale si zonale etc.

20

a2) aceasta varianta organizatorica are in vedere ca pe baza unei structuri optim determinate sa efectueze in exclusivitate operatiunile de: -cercetare piata, studii vanzari,analiza vocii clientului; -comercializare efectiva de produse finite si piese de schimb; -operatiuni de depozit; -operatiuni de service pentru produse aflate in termen de garantie si post garantie; -operatiuni de incasari si recuperari creante. a3) reprezinta in principiu o forma derivata a2), cu mentiunea asupra particularitatilor faptului ca operatiunile se produc in afara granitelor tarii, in conditiile unui sistem organizat pe centre zonale, cu activitati si personal functie de volumul tranzactiilor precum si cerintelor conditiilor specifice in ceea ce priveste activitatea de service. b) Componentele procesuale ale sistemului organizatoric inglobeaza activitati, atributii, sarcini si responsabilitati grupate si specializate pe compartimente functionale pentru indeplinirea cerintelor operatiilor specifice in domeniile: -marketing, strategii vanzari, vocea clientului; -negocieri, incheiere contracte, evidenta; -fundamentare plan-programe vanzari, urmarire realizare, derulare; -fundamentare preturi-cheltuieli, analiza eficienta; -transport-asigurari, expeditii marfuri; -facturare marfuri, operare-evidenta vanzari, incasari, urmarire recuperare creante; -depozite pregatire pentru vanzare-livrari produse finite-piese de schimb, distributie; -derulare programe vanzari; -coordonare centre comercializare-service; -colectare-valorificare ambalaje-resurse secundare. Un sistem organizatoric caracterizat de eficacitate si eficienta in vanzari se fundamenteaza stiintific pe ratiuni de operativitate si cost controlat din toate punctele de vedere. Totodata, un sistem organizatoric in domeniul vanzarii elaborat stiintific presupune sa garanteze in orice moment desfasurarea in cele mai bune conditii a cerintelor de operativitate si eficienta in relatiile cu productia si piata.

21

EXPERTIZE CONTABILE1.(4). Ce nelegei prin calitatea expertizelor contabile? Raspuns : Principiul calitatii expertizelor contabile exprima faptul ca expertul contabil trebuie s efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-a acceptat cu constiinciozitate, devotament, corectitudine si impartialitate. Expertizele contabile trebuie sa fie utile celor care le-au solicitat. Expertizele contabile constituie mijloace de prob tiinific. n elaborarea lor expertul contabil trebuie s foloseasc metode specifice tiinei contabilitii. Concluziile expertului contabil trebuie s fie fundamentate numai pe documente care atest evenimente i tranzacii ce fac sau trebuie s fac obiectul recunoaterilor, evalurilor, clasificrilor i prezentrilor contabile. n expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un ter n proces care, prin calitatea lui procesual, contribuie la stabilirea adevrului de ctre organele n drept. Raportul de expertiz contabil judiciar are caracter de prob tiinific care trebuie s prezinte un nalt grad al indicelui contributiv la soluionarea cauzei n care a fost dispus. Nedocumentarea i nefundamentarea tiinific a rapoartelor de expertiz contabil judiciar poate fi i este adesea sancionat, de ctre organele n drept care le-au dispus, cu nlocuirea expertului contabil i dispunerea unei noi expertize contabile. Dac n aceeai cauz s-a dispus o nou expertiz contabil care ajunge la concluzii diferite fa de prima, datorit utilizrii altor criterii i metode de investigaie, organul n drept care le-a dispus are disponibilitatea de a se opri la aceea pe care o consider mai fundamentat sub aspect tiinific, respectiv, de mai bun calitate. Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie s fac rabat calitii. Independena i competena profesional a expertului contabil trebuie s asigure o documentare i fundamentare tiinific i expertizelor contabile extrajudiciare. 2. (70). Care este continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile? Raspuns: Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile cuprinde dupa caz: - Incheierea de sedinta (in cauze civile), Ordonanta organului de urmarire si cercetare penala (in cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare . Raportul de expertiza contabila exemplarul expertului contabil care justifica indeplinirea misiunii . Eventuale corespondente , raspunsuri la intrebari suplimentare sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organele in drept , care au dispus efectuarea expertizei contabile . Eventuale note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuarii expertizei contabile, necesare fie redactarii raportului de expertiza contabila , fie urmaririi bugetului de timp si decontarii lucrarilor de expertiza cu beneficiarii acestora. 3.(21). Care sunt faptele care pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili? Raspuns: Expertii contabili raspund, n exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz, potrivit legii.22

Raspunderea disciplinara a expertilor contabili Raspunderea disciplinara este generata de fapte savrsite cu vinovatie n ceea ce priveste nerespectarea normelor generale de baza si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionistilor contabili, nerespectarea regulilor de etica, conduita discreditabila sau dezonoranta. Sanctiunile disciplinare care se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, n raport cu gravitatea abaterilor savrsite, sunt urmatoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la un an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. Punerea n miscare a actiunii disciplinare si aplicarea sanctiunilor disciplinare este n sarcina Comisiilor de disciplina de pe lnga Consiliile filialelor si a Comisiei Superioare de disciplina, n conformitate cu reglementarile din Regulamentul de organizare si functionare a comisiilor de disciplina de pe lnga consiliile filialelor si Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia. Abaterile n functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare al CECCAR. Acesta prevede ca fapta savrsita de un membru al Corpului, indiferent de functia detinuta n structurile alese si functionale, prin care se ncalca dispozitiile legii, ale Regulamentului de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia, ale Codului etic national al profesionistilor contabili, hotarrile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinara. Sunt considerate abateri disciplinare urmatoarele fapte: a) comportament necuviincios fata de membrii Corpului, reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor sau fata de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului; b) absenta nemotivata de la ntrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferinta nationala; c) nerespectarea dispozitiilor Codului etic national al profesionistilor contabili si a normelor Corpului referitoare la publicitate; d) absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala reglementate prin normele emise de Corp; e) prestarea de servicii profesionale fara viza anuala de exercitare a profesiei sau fara contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscrisa calitatea profesionala a celui care l ncheie: expert contabil sau contabil autorizat; f) nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional;

23

g) nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, n scopul sustragerii de la plata cotizatiei prevazute n prezentul regulament sau a impozitelor; h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenele stabilite, la filiala de care apartine, declaratiile anuale; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de administratie sau administratorului unic, dupa caz; i) ncalcarea dispozitiilor cu privire la incompatibilitati sau conflicte de interese; j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control si auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesionala; k) nedepunerea declaratiilor sau declaratiilor neconforme cu realitatea, n relatiile cu Corpul sau cu tertii; l) nscrierea n rapoartele de expertiza contabila sau n alte lucrari efectuate pentru terti de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fara consimtamntul acestora sau fara sa fi fost consultati; m) nerespectarea normelor si standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuarii lucrarilor pentru terti; n) nendeplinirea obligatiilor prevazute n Regulamentul privind auditul calitatii serviciilor profesionale; o) orice alte ncalcari ale normelor si hotarrilor luate de organele de conducere ale Corpului. Stabilirea si aplicarea sanctiunilor disciplinare se coroboreaza cu gravitatea ncalcarii si cu consecintele acesteia. Exemplificam cteva dintre faptele savrsite n legatura cu expertizele contabile si care pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili: e1) Efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fara contract scris de prestari servicii sau pe baza unui contract n care nu a fost nscrisa calitatea profesionala de expert contabil. e2) Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional. e3) Nerespectarea Normei profesionale a CECCAR nr. 35 Norma si comentariile misiunilor privind expertizele contabile. e4) efectuarea de expertize contabile judiciare si/sau extrajudiciare fara viza anuala pentru exercitarea profesiei , legal acordata. e5) ncalcarea, cu intentie, prin actiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, elaborate de organismul profesional, daca fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.

24

STUDII DE FEZABILITATE3.Potrivit legislatiei autohtone, care sunt principalele parti ale unui studiu de fezabilitate, piese scrise? Raspuns: Partile scrise sunt reprezentate de: date generale despre investitie ; date tehnice despre investitie ; durata de realizare a investitiei si etape principale ; costul estimativ al investitiei ; analiza economico-financiara ; finantarea investitiei ; estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei ; avize si acorduri emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, necesare realizarii constructiei in cauza.

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII1.(7). Analizati pozitia financiar a unei ntreprinderi din domeniul consultanei financiarcontabile care prezint urmtoarea situaie financiar: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 31.12.n 2000 1000 20000 300 20000 2000 1300 0

Raspuns: BILANT Active imobilizate =2.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = =1.000 + 20.000 + 300 = 21.300 TOTAL ACTIVE = 23.300 Capital si rezerve = 20.000 Datorii pe ternem lung = 2.000 Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt= 1.300 + 0 = 1.300 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300 a) Situatia neta = Activ Datorii totale = 23.300 (2.000 + 1.300)= 20.000 Situatia neta SN este pozitiva, ceea ce evidentiaza o situatie financiara, la nivelul intreprinderii, reflectand o gestiune economica sanatoasa, fiind consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulare baneasca; aceasta inseamna ca valoarea firmei creste.25

b) Fondul de rulment = Pasive pe termen lung Active pe termen lung (imobilizari) = (20.000 + 2.000) 2.000 = 20.000 Sau: Fondul de rulment = Active circulante Datorii pe termen scurt = (1.000 + 20.000 + 300) 1.300 = 20.000 Fondul de rulment FR este pozitiv ceea ce inseamna ca activele sunt suficiente pentru a acoperi rambursarea datoriilor pe termen scurt, reprezentand o stare de echilibru la nivelul firmei si o situatie favorabila din punct de vedere al solvabilitatii intreprinderii. c) Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari) = 20.000 2.000= 18.000 Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu = 20.000 18.000 = 2.000 d) Nevoia de fond de rulment = Active circulante (mai putin activele de trezorerie) Pasive circulante (mai putin pasivele de trezorerie) = (1.000 + 20.000) 1.000 = 20.000 e) Trezoreria neta = Fondul de rulment Nevoia de fond de rulment = 20.000 20.000 = 0 NFRG = Resurse pe termen lung Active pe termen lung NFRG = (20.000 + 2.000) 2.000 = 20.000 NFRexpl = Active din exploatare Pasive din exploatare NFRexpl = (1.000 +20.000 + 300) 1.300 = 20.000 TN = Disponibilitati Credite de trezorerie TN = 300 0 = 300 Exemple de calcul i analiz a principalilor indicatori economico-financiari : 1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichiditatii curente = Active curente / Datorii curente = 21.300 / 1.300 = 16,38 Active curente = Stocuri + Creante + Disponibilitati = = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300 Datorii curente = Dat. din expl.+ Dat. bancare t.s. = 1.300 + 0 = 1.300 b) Indicatorul lichiditatii imediate = Active curente - Stocuri / Datorii curente (indicatorul test acid ) = (21.300 - 1.000) / 1.300 = 15,62 2. Indicatori de risc: a) Indicatorul gradului de indatorare = Capital imprumutat/ Capital propriu x 100 = 2.000 / 20.000 x 100 = 10 % Capital imprumutat/Capital Propriu x 100 Capital imprumutat = credite peste un an = 2.000 Capital propriu = 20.000 si: Capital imrumutat/Capital angajat x 100 Capital imprumutat = 2.000 Capital angajat = capital imprumutat + capital propriu = 2.000 + 20.000 = 22.000 2.000/22.000 x 100 = 9,09 %

26

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. "Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta." formula de calcul = Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit / Cheltuieli cu dobanda Rata solvabilitatii = Imprumuturi pe termen lung / Capital propriu = 2.000/ 20.000 = 0,1

3.Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la : - viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie; - capacitatea societatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza; - viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor ) aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar . Costul vanzarilor = Nr. de ori Stoc mediu sau Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate = Stoc mediu x 365 Costul vnzrilor - viteza de rotatie a debitelor - clienti calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale; acest indicator exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate . Sold mediu clienti x 365 Cifra de afaceri O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). - viteza de rotatie a creditelor - furnizor aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali. Sold mediu clienti x 365, Achizitii de bunuri (fara servicii) unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri. - viteza de rotatie a imobilzarilor corporale evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizare prin exprimarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de imobilizari corporale . Cifra de afaceri Imobilizari corporal -viteza de rotatie a activelor totale : = Cifra de afaceri Total active

27

4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile . a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere: = Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit x 100 Capital angajat unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. b) Marja bruta din vanzari = Profitul brut din vanzari X 100 Cifra de afaceri O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim. ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A INTREPRINDERII A . ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI a) Rata activelor imobilizate = active imobilizate x 100 / total activ Rata activelor imobilizate = 2.000 x 100 / 23.300 = 8,58 Active imobilizate = imob. Necorporale + imob. Corporale + imob. Fin. Total active = active imobilizate + active circulante (stocuri + creante + investitii pe termen scurt + disponibilitati) Rata imobilizarilor necorporale = imob. Necorporale x 100 / total activ Rata imobilizarilor corporale = imob. Corporale x 100 / total activ Rata imobilizarilor financiare = imob. Financiare x 100 / total activ b) Rata activelor circulante = active circulante x 100 / total activ = (1.000 + 20.000 + 300) x 100 / 23.300 = 91,42 Active circulante = Stocuri + creante + investitii pe termen scurt + disponibilitati Rata stocurilor = stocuri x 100 / total activ = 1.000 x 100 / 23.300 = 0,43 Rata creantelor comerciale = clienti si conturi asimilate / total activ x 100 = 20.000 x 100 / 23.300 = 8,58 Rata disponibilitatilor = disponibilitati si active asimilate x 100 / total activ =300 x100 / 23.300 =1,29 B ) ANALIZA STRUCTURII SURSELOR DE FINANTARE a) Rata stabilitatii financiare = capitalul permanent x 100 / total pasiv = (20.000 + 2.000) x 100 / 23.300 = 94,43 capital propriu = capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + / - rezultatul reportat + / - rezultatul exerciiului capital permanent = capital propriu + provizioane pentru riscuri i cheltuieli + datorii pe termen lung b) Rata autonomiei globale = capital propriu x 100 / total pasiv = 20.000 x 100 / 23.300 = 85,84 c) Rata datoriilor pe termen scurt = datorii pe termen scurt x 100 / total pasiv =1.300 x100 / 23.300 = 0,56 d) Rata datoriilor totale = datorii totale x100 / total pasiv =(2.000 + 1.300) x 100 / 23.300 = 14,16 ANALIZA ACTIVULUI NET:28

Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avutiei acestora ca urmare a alocarii si implicarii capitalurilor in activitatea sa. Valoarea patrimoniala a intreprinderii coincide cu activul net contabil.

a) Metoda Sintetica Ant = At-D = 23.300-3.300 = 20.000 Ant = activ net At = active totale D = datorii totale b) Metoda Aditiva Ant = Ks+Rz+Rr+Re-Rrep = 20.000 + 0 + 0 + 0 0 = 20.000 Ks = capital social Rz= rezerve Rr= rezltatul reportat Re=rezultatul exercitiului Rrep=repartizarile efectuate de reultatul ex in cursul exercitiului respectiv

ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERII1.(4). Situaia elementelor de activ i pasiv la societatea X conform bilaului ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezint astfel: Cldiri 20.000.000 lei Amortizarea cldirilor 12.000.000 lei Materii prime 2.000.000 lei Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei Clieni 2.500.000 lei Clieni inceri 500.000 lei Ajustri pentru deprecierea creanelor clieni 200.000 lei Conturi la bnci 600.000 lei Furnizori de imobilizri 6.000.000 lei Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 1.000.000 lei Capital subscris vrsat 5.000.000 lei Rezerve 1.000.000 lei Operaiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezint dupa cum urmeaz: a) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei; b) Materiile prime au fost vndute cu 1.440.000 lei; c) Clienii inceri sunt n sum de 500.000 lei, din care se ncaseaz 240.000 lei, iar pentru ncasarea nainte de termen a clienilor ceri s-au acordat sconturi n sum de 50.000 lei; d) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 200.000 lei; e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii sunt n sum de 520.000 lei; Sa se ntocmeasc bilanul nainte de efectuarea partajului.

29

Raspuns: a) Valorificarea imobilizarilor corporale: Vanzarea cladirilor 461 = % 11.160.000 7583 9.000.000 4427 2.160.000 5121 = 461 % = 212 281 6583 11.160.000

Incasarea contravalorii cladirilor vandute Scaderea din evidenta a cladirilor vandute .

20.000.000 12.000.000 8.000.000

b) Valorificarea stocurilor: Vanzarea materiilor prime 4111 = % 707 4427 1.785.600 1.440.000 345.600

Trecerea la marfuri a materiilor prime si scaderea din gestiune a marfurilor vandute 371 = 301 2.000.000 607 = 371 2.000.000 Anularea provizionului 391 = 7814 400.000

Incasarea contravalorii materiilor prime vandute 5121 = 4111 1.785.600 c) Incasarea creantelor Incasarea partiala de la clientii incerti 5121 = 4118 240.000 260.000 200.000

Trecerea pe cheltuieli a clientilor incerti neincasati 6588 = 4118 Anularea provizioanelor Incasarea clientilor certi Acordarea sconturilor d) Plata datoriilor Plata furnizorilor de imobilizari Scont primit e) Cheltuieli de lichidare Cheltuieli efectuate 628 = 5121 491 = 7814

5121 = 4111 2.450.000 667 = 4111 50.000

404 = 5121 5.800.000 404 = 767 200.000

520.00030

f) Anularea provizioanelor pt riscuri si cheltuieli Anularea provizioanelor g) inchiderea conturilor de venituri %= 707 767 7812 7814 7583 h) inchiderea conturilor de cheltuieli 121= % 607 628 654 6583 667 10.830.000 2.000.000 520.000 260.000 8.000.000 50.000 121 12.040.000 1.440.000 200.000 1.000.000 400.000 9.000.000 151 = 7812 1.000.000

g) Regularizare TVA TVA de plata Plata TVA 4427 = 4423 4423 = 5121 2.505.600 2.505.600

Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare / lichidare h) Impozitul pe profit pt profitul din lichidare Impozitul pe profit datorat (1.410.000 *16%=225.600) Inchiderea contului 691 Virarea impozitului pe profit 691 = 441 225.600

121 = 691

225.600

441 = 5121

225.600

Bilantul inainte de efectuarea partajului:Elemente De Activ Conturi la banci Valori 7.184.400 Elemente De Pasiv Valori__ cap.social 5.000.000 rezerve legale 1.000.000 total cap proprii 6.000.000 profit din lichidare 1.184.400_ Total Pasiv 7.184.40031

Total Activ

7.184.400

2.(14). In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului ? Raspuns: Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4); 2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat de lege.

CONSULTANTA FISCALA ACORDATA CONTRIBUABILILOR1.(Problema 1). O entitate de distributie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice intr-o luna calendaristica , energie electrica , iar factura fiscala contine urmatoarele informatii :consum 90 Kwh, pret unitar fara TVA 0,3840 , accize aferente consumului necomercial 0,2 lei . Sa se determine TVA mentionata in factura fiscala . Raspuns : -se calculeaza TVA aferenta energiei electrice consumate : 90 Kwh x 0,3840 = =34,56 x 24% = 8,2944 lei -se calculeaza TVA aferenta accizei : 0,2 lei x 24% = 0,0480 lei Total TVA 8,3424 lei 2.(Problema3.) In cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC MEDIAS sunt trei sectii care produc condensat de gaz natural:Roman, Filitelnic si Danes. La sfarsitul fiecarei perioade contabile, sefii celor 3 sectii trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Medias situatia condensului captat in acea luna. Sectia de Productie Gaze Roman este singura sectie care a vandut condens in luna martie 2007.Pe baza celor 2 avize de insotire a marfii constatam ca au fost efectuate doua vanzari, astfel:35.500 l cu o densitate de 0.741 si, respective, 35.500 l cu o densitate de 0.740. Sa se determine impozitul pe titei suportat de catre entitate.32

Raspuns : Conform Codului Fiscal la art. 215, impozitul datorat pentru titei este de 4 euro/tona, iar cursul euro este stabilit in prima zi lucratore a lunii octombrie din anul precedent, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . 35500 litri*0.741=26305.50 Kg 35500 litri*0.740=26270 kg Total=26305.50+26270=52.575,50 kg Total tone=52.575,50 kg/1.000=52,5755 tone Atunci impozitul pe titei= 52,5755 tone*4 euro/tona=210,302 euro x3,5334 le i / euro = =743, 08 RON 3. (Problema 6).Hotelul Palace a realizat ntr-o perioad de pe urma activitii de cazare un venit de 700 mil. lei. n preul de cazare este inclus i costul micului dejun, acesta reprezentnd 12,5%. S se calculeze TVA aferent venitului obinut. Raspuns: 700.000.000 x12.5% = 87.500.000 lei micul dejun 612.500.000 lei cazare Tva aferent cazarii = 612.500.000 x 9% = 55.125.000 lei Tva aferent mic dejun = 87.500.000 x24% = 16.935.483,87 lei Tva aferent venitului obtinut = 72.060.483,87 lei29. Societatea Alfa dispune de urmtoarele informaii cu privire la un utilaj: costul de achiziie 500.000 lei (utilajul a fost achiziionat la nceputul exerciiului N-2); durata de amortizare este de 6 ani; metoda de amortizare este cea linear; valoarea rezidual este estimat la 20.000 lei. La sfritul celui de-al treilea an se reestimeaz durata de utilizare la 5 ani, iar valoarea rezidual, la 14.000 lei. Calculai amortizarea n exerciiile N-2, N-1 i N. Rezolvare: n exerciiile N-2 i N-1 ALFA nregistreaz amortizarea anual a utilajului n sum de 80.000 lei, adic (500.000 - 20.000) / 6. La sfritul exerciiului N, ALFA revizuiete estimrile pentru durata de utilizare a utilajului i valoarea rezidual a acestuia. Amortizarea aferent exerciiului N este determinat cu ajutorul noilor estimri (500.000 -160.000 14.000) / 3 = 108.667 lei. ALFA nregistreaz n exerciiul N: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor = 2813 Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport, animalelor i plantaiilor 108.667 58. O ntreprindere efectueaz urmtoarele tranzacii: 1) vinde unui client, pe data de 01.01.N, mrfuri n valoare de 1.000.000 lei, condiiile de plat fiind: 10% din pre se pltete n momentul vnzrii, 50% din pre se va plti dup un an de la vnzare, iar 40% dup 2 ani de la vnzare. Se estimeaz c n acel moment clientul ar putea obine un credit echivalent de pe piaa financiar la o rat a dobnzii de 60%; 2) cumpr, pe data de 30.07.N, un numr de 1.000 de obligaiuni, valoarea nominal a unei obligaiuni 1 leu, preul de achiziie 1,2 lei; dobnda anual este de 30%, ncasat la 31 decembrie N. n condiiile aplicrii IAS 18 Venituri curente s se contabilizeze operaiile de mai sus. Rezolvare: 1. Tranzacia 1: 1.1. Calculul valorii juste: 33

Valoarea just a veniturilor = 100 lei x 10% + 100 lei x 50% + 100 lei x 40% = 56,875 lei 1.61 1,62 Diferena dintre valoarea just si valoarea nominal reprezint un venit nectigat: 100 lei - 56,875 lei = 43,125 lei: 4111 = % 100 lei 707 56,875 lei 47X 43,125 lei 1.2. La sfritul exerciiului N o parte din veniturile nectigate sunt nregistrate ca venituri din dobnzi ((56,875 lei - 10 lei) x 60% = 28,125 lei): 47X = 766 28,125 lei 2. Tranzacia 2: Veniturile din dobnzi pe perioada 1 august - 31 decembrie (5 luni): 1.000 obligaiuni x 1 leu/obligaiune valoarea nominal x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei. Dobnda aferent perioadei 1 ianuarie - 30 iulie (7 luni): 1.000 obligaiuni x 1leu/obligaiune valoarea nominal x 30% x 7 luni 712 luni = 175 lei. 5121 = % 300 lei 766 125 lei 506 175 lei LUCRARE DE STAGIU SEMESTRUL I 2011 ANUL 2 (acces 2009) GRUPA I Categoria I Elaborarea situatiilor financiare anuale 1. Societatea ALFA produce umbrele de soare, asambland panza pe un suport achizitionat. In luna mai a cumparat 10.000 de panze la 10 lei bucata si 11.000 de suporturi la 20 lei bucata, si a asamblat 9.500 de umbrele, costul asamblarii fiind de 15 lei/bucata. A vandut in cursul lunii 8.500 de umbrele la pretul de 60 lei/bucata, comisionul fiind de 5 lei/bucata. Care este costul de productie si costul complet (de revenire) al unei umbrele? Care este rezultatul perioadei? Raspuns : Chelt.cu panza = 9.500 * 10 = 95.000 Chelt.cu suporturi = 9.500 * 20 = 190.000 Chelt.de asamblare = 9.500 * 15 = 142.500 Cost productie al prod.obtinute = 427.500 / 9.500 = 45 lei/buc. Comision vanzare = 8.500 * 5 = 42.500 Cost complet =Cost de producie +Cheltuieli de desfacere=45+5=50 Cost total (pt.umbrelele vandute) = 8.500 * 50 = 425.000 Venituri din vnzri: 8500 umbrele * 60 = 510.000 Obinere produse finite 345=711 427.500 vanzare produse finite 411=701 510.000 descrcare gestiune 711=345 8500*45=382.500 chelt desfacere = 8500*5 = 42.500 Rezultat de exploatare= 510.000-382.500 -42.500 =85.000

2. La inceputul anului N o intreprindere detinea 10.000 euro. Cursul rol/euro la 01.01.N era de 23.000 lei/euro. Pe parcursul execritiului N au fost inregistrate fluxuri monetare: incasari de 30.000 euro la cursul zilei de 24.000 lei/ euro si de 10.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/euro, si plati de 20.000 euro la cursul zilei de 24.300 lei/ euro si de 15.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/ euro. La 31.12.N cursul era de 24.100 lei/ euro. Care sunt valorile aferente trezoreriei nete a societatii si diferenta de curs nerealizata?34

Raspuns : Situaia n contul 5124: D 5124 C Sold iniial 10.000 Euro x 23.000 lei/ = Pli 20.000 Euro x 24.300 lei/ = 230.000.000 lei 486.000.000 lei ncasri: 30.000 Euro x 24.000 lei/ = Pli 15.000 Euro x 23.500 lei/ = 720.000.000 lei 352.500.000 lei ncasri 10.000 Euro x 23.500 lei/ = 235.000.000 lei Total ncasri 955.000.000 lei Total ncasri + sold iniial Total pli 838.500.000 lei 1.185.000.000 lei Sfd 15.000 Euro reprezentnd 346.500.000 lei La data de 31.12.N soldul final de 15.000 Euro reprezint 15.000 Euro x 24.100 lei/. = 361.500.000 lei Diferena de curs nerealizat 361.500.000 lei 346.500.000 lei = 15.000.000 lei reprezint un venit din diferene de curs valutar: nregistrarea contabil: 15.000.000 lei 5124 = 765 15.000.000 lei Trezoreria net = Total ncasri Total pli + Diferena de curs nerealizat = 955.000.000 lei 838.500.000 lei + 15.000.000 lei = 131.500.000 lei

3. Se dau urmatoarele informatii (in lei): Rulaj debitor clienti (inclusiv TVA) 99.960; cheltuieli cu amortizarea 13.510; materii prime (sold initial) 4.100; vanzari de produse finite la cost de productie 75.800; subventii din exploatare aferente cifrei de afaceri 4.700; venituri din sconturi primite 5.300; cheltuieli cu impozitul pe profit 2.710; achizitii de materii prime 23.850 (exclusive TVA); obtinerea de produse finite la cost de productie 81.400; cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea titlurilor de plasament 1.800; materii prime (sold final) 5.320; datorii salariale (sold initial) 6.100; salarii platite 19.800; cheltuieli cu serviciile prestate de terti 2.370; datorii salariale (sold final) 5.000. Calculati cifra de afaceri neta si rezultatul din exploatare. Raspuns : 99.960 lei 411 = % 99.960 lei 70X 84.000 lei 4427 15.960 lei nregistrare amortizare 13.510 lei 6811 = 281 13.510 lei D SI 301 4.100 23.850 C X= 4.100+ 23.850- 5.320 = 22.630 SF 5.320 301 345 7411 767 22.630 lei 75.800 lei 4.700 lei 5.300 lei 35

consum materii prime 22.630 lei 601 = descrcare gestiune produse finite vndute 75.800 lei 711 = subvenii aferente exploatarii 4.700 lei 5121 = sconturi primite 5.300 lei 401 = impozit pe profit

2.710 lei 691 = achiziie materii prime 2.8381,5 lei % = 23.850 lei 301 4531,5 lei 4426 obinere produse finite 81.400 lei 345 = nregistrare depreciere titluri de plasament 1.800 lei 6864 = nregistrare servicii prestate de teri 2.370 lei 628 = plat salarii 19.800 lei 421 = D Pli = 19.800 SF 5.000 421 SI C 6.100

441 401

2.710 lei 2.8381,5 lei

711 591 401 5121

81.400 lei 1.800 lei 2.370 lei 19.800 lei

Salarii datorate = 5.000 + 19.800 6.100 = 18.700 lei 18.700 lei 641 = 421 D 75.800 SFC 5.600 a) + + = b) + + + = 711 81.400 C

18.700 lei

Grupa 70 Variaia stocurilor (SFC ) Venituri din subvenii aferente cifrei de exploatare (ct 7411) Total venituri de exploatare Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu serviciile executate de teri Cheltuieli cu salariile Total cheltuieli de exploatare

84.000 lei 5.600 lei 4.700 lei 94.300 lei 13.510 lei 22.630 lei 2.370 lei 18.700 lei 57.210 lei

Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare Cheltuieli de exploatare = 94.300 lei 57.210 lei = 37.090 lei Cifra de afaceri net = grupa 70 (84.000 lei) + ct 7411 (4.700 lei) = 88.700 lei

GRUPA I Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati 1. Se cunosc urmatoarele informatii despre o linie tehnologica de extractie a petrolului: pret de cumparare 300.000 u.m., commision vamal 3%, costuri ale proiectului de amplasare 20.000 u.m., transport pe parcurs intern 10.000 u.m., scont de decontare 2%. Determinati valoarea costului de achizitie conform IAS 16 Imobilizari corporale. Raspuns : pret cumparare = 300.000 u.m. comision vamal = 300.000 u.m. x 3% = 9.000 u.m. costuri proiect amplasare = 20.000 u.m. transport = 10.000 u.m. scont 2% = 10.000 u.m. x 2% = 200 u.m. 36

- cost transport = 10.000 u.m. 200 u.m. = 800 u.m. Valoare cost achizitie = 338.800 u.m. 2. Intreprinderea a construit un imobil al carui cost este de 25.000 u.m. Acest imobil afost dat in folosinta pe 1 iulie N. La 31.12.N, activul este evaluat la valoarea sa justa, estimata la 25.300 u.m. De la data punerii in functiune, imobilul a fost amortizat pentru 500 u.m. La 31.12 N+1, valoarea justa a imobilului este de 26.000 u.m. Sa se prezinte inregistrarile contabile la 31.12.N si la 31.12.N+1, stiind ca societatea foloseste pentru evaluare modelul valorii juste, in conformitate cu IAS 40. Raspuns : Cost = 25.000 u.m. Amortizare = 500 u.m. 6811 = 281 500 u.m. Valoarea ramasa = 25.000 u.m. 500 u.m. = 24.500 u.m. 31.12.N Valoarea justa = 25.300 u.m. Anulare amortizare 281 = 213 500 u.m. Diferenta pozitiva din reevaluare = 300 u.m. 213 = 105 300 u.m. 31.12.N+1 Valoarea justa = 26.000 u.m. Diferenta pozitiva din reevaluare = 1.000 u.m. 213 = 105 700 u.m.

3. Societatea ALFA obtine din productie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile effectuate au fost: - costul productiei neterminate la inceputul perioadei de gestiune 20.000 lei; - cheltuieli directe 7.000 lei; - cheltuieli indirecte 4.000 lei, dn care variabile 3.000 lei si fixe 1.000 lei; - cheltuili administrative 2.000 lei; - gradul de utilizare a capacitatii de productie este de 80%. Care este costul initial al activului si cum se contabilizeaza acesta, daca intreprinderea aplica IAS 16 mobilizari corporalesi intocmesteun cont de profit si pierdere cu clasificarea cheltuielilor dupa natura? GRUPA II Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare 1. Care este modul de comunicare a concluziilor epertizelor contabile? Raspuns: RSPUNS: Modul de comunicare a continutului si a concluziilor expertizelor contabile intra n zona confidentialitatii: a. n cazul expertizelor contabile judiciare, att expertii contabili, numiti din oficiu, ct si la recomandarea partilor sunt obligati sa depuna raportul de expertiza contabila la organul judiciar care a dispus expertiza contabila, unde toti cei interesati, inclusiv partile implicate n proces, pot sa-l consulte. Expertul este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecata. Pe cale implicita rezulta ca expertiza contabila trebuie depusa la instanta de judecata care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin aceasta procedura se evita comunicarea (informarea) preferentiala a continutului si concluziilor expertizelor contabile judiciare catre unii utilizatori ai acestora. b. n cazul expertizelor contabile extrajudicare locul si data depunerii lucrarii trebuie sa rezulte din contractul ncheiat ntre solicitant si expert. Daca locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu rezulta cu claritate din contract, acesta trebuie sa fie registratura generala de la sediul solicitantului. Nerespectarea procedurilor de comunicare a continutului si a concluziilor expertizelor contabile constituie o ncalcare a obligatiilor expertului contabil privind secretul si confidentialitatea n expertiza contabila si poate atrage raspunderea disciplinara, civila si/sau penala a expertului contabil, dupa caz. 2. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate? 37

Raspuns : 1. - titlul; 2. - destinatarul; 3. - identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate;

4. - o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut; 5. - o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz ca situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora;6. - data raportului; 7. - adresa auditorului; 8. - semntura auditorului.

3. Care sunt principiile fundamentale ale eticii in audit inscrise in Codul etic? Raspuns : 1. Integritatea i obiectivitatea; 2. Competena profesional, grij i srguin; 3. Confidenialitate; 4. Profesionalism; 5. Respectul fa de normele tehnice i profesionale. GRUPA II Categoria IV Evaluarea intreprinderilor 1. Care este valoarea activului net corijat al unei intreprinderi care, dupa reevaluareabunurilor, prezinta urmatoarea situatie patrimoniala: capital social 3.000.000; imobilizari 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; reserve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitati 500.000, obligatii nefinanciar 25.000.000 instalatii luate cu chirie 10.000.000: a) 43.500.000; b) 18.500.000; c) 28.500.000. Raspuns : 43.500.000 2. O intreprindere prezinta caracteristicile urmatoare: - capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.; - rentabilitate minima cer