Romantismul este un curent artistic al Romantismul este un curent artistic al Europei occidentale apărut în secolul al Europei occidentale apărut în secolul al
XVIII-lea în Marea Britanie şi în XVIII-lea în Marea Britanie şi în Germania, apoi în secolul al XIX-lea în Germania, apoi în secolul al XIX-lea în
Franţa , în Italia şi în Spania. Se dezvoltă Franţa , în Italia şi în Spania. Se dezvoltă în Franţa ca reacţie la regulile clasice în Franţa ca reacţie la regulile clasice considerate prea rigide şi împotriva considerate prea rigide şi împotriva raţionalismului filozofic al secolelor raţionalismului filozofic al secolelor
anterioare.anterioare.
Ce este romantismul?Ce este romantismul?
Manifestul literar al romantismului este Manifestul literar al romantismului este Prefaţa la drama « Cromwell » (1827)Prefaţa la drama « Cromwell » (1827) în care Victor Hugo în care Victor Hugo proclamă libertatea de creaţie, adică dreptul fiecărui proclamă libertatea de creaţie, adică dreptul fiecărui scriitor de a nu accepta alte reguli decât pe cele ale scriitor de a nu accepta alte reguli decât pe cele ale fanteziei sale.fanteziei sale.
Victor HugoVictor Hugo afirmă : « afirmă : « Caracterul unei drame este realitatea. Caracterul unei drame este realitatea. Realitatea rezultă din combinaţia naturală a sublimului şi a Realitatea rezultă din combinaţia naturală a sublimului şi a
grotescului, care se întâlnesc în dramă aşa cum grotescului, care se întâlnesc în dramă aşa cum se întâlnesc în viaţă. Deoarece poezie adevărată, poezie se întâlnesc în viaţă. Deoarece poezie adevărată, poezie
completă este în armonia contrariilor... completă este în armonia contrariilor... Tot ce e în natură este în artă. »Tot ce e în natură este în artă. »
Mişcarea Sturm und DrangMişcarea Sturm und Drang (literal, (literal, furtună şi furtună şi imboldimbold) este considerată a fi precursoarea ) este considerată a fi precursoarea romantismului în Germania.romantismului în Germania.
ScriitorulScriitorul Johann Wolfgang von Goethe Johann Wolfgang von Goethe a fost cel mai a fost cel mai faimos reprezentant al acesteia.faimos reprezentant al acesteia.
Goethe publică Goethe publică Suferinţele tânărului WertherSuferinţele tânărului Werther, operă , operă de intensă subiectivitate datorită unei iubiri de intensă subiectivitate datorită unei iubiri imposibile a protagonistului acesteia (Werther). imposibile a protagonistului acesteia (Werther). Cartea a cauzat multă vâlvă în perioada sa, datorită Cartea a cauzat multă vâlvă în perioada sa, datorită faptului că un val de sinucideri a fost atribuit lecturii faptului că un val de sinucideri a fost atribuit lecturii volumului.volumului.
GoetheGoethe
Romantismul romRomantismul românescânescÎn literatura română, romantismul se face În literatura română, romantismul se face
simţit prin intermediul scriitorilor paşoptişti simţit prin intermediul scriitorilor paşoptişti ((Ion Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi, Ion Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi,
Vasile Alecsandri, Alecu RussoVasile Alecsandri, Alecu Russo ş.a. ) şi ş.a. ) şi persistă mult timp după declinul curentului în persistă mult timp după declinul curentului în culturile vest-europene, atingând punctul de culturile vest-europene, atingând punctul de vârf în opera lui vârf în opera lui Mihai EminescuMihai Eminescu, care este , care este
considerat ultimul mare romantic european.considerat ultimul mare romantic european.
1. Cultul sentimentului şi al 1. Cultul sentimentului şi al fanteziei creatoarefanteziei creatoare
Romanticii oferă conştiinţei Romanticii oferă conştiinţei şi imagineţei un câmp şi imagineţei un câmp nemărginit, acordând nemărginit, acordând spiritului individual spiritului individual
libertatea şi capacitatea libertatea şi capacitatea unui loc neîngrădit. unui loc neîngrădit.
Ingres, Ingres, Le Songe d'OssianLe Songe d'Ossian, 1812, 1812
2. Scriitorii romantici, 2. Scriitorii romantici, nesatisfăcuţi nesatisfăcuţi
de realitatea de realitatea în care trăiescîn care trăiesc, , încearcă încearcă
să o depăşească, să evadeze din să o depăşească, să evadeze din eaea
In permanentă căutare a unui ideal In permanentă căutare a unui ideal
scriitorul romantic evadează din prezentscriitorul romantic evadează din prezent
în trecut sau viitor, din spaţiul său cunoscut,în trecut sau viitor, din spaţiul său cunoscut,
spre un spaţiu fără contururi clare. spre un spaţiu fără contururi clare.
3. Romantismul pătrunde în 3. Romantismul pătrunde în tainele sufletului, exprimă tainele sufletului, exprimă sentimentele profunde ale sentimentele profunde ale
scriitoruluiscriitorului
Interesul pentru straturile adânci Interesul pentru straturile adânci
ale vieţii sufleteşti ale vieţii sufleteşti
aduce şi inclinaţia spre meditaţiaaduce şi inclinaţia spre meditaţia
filozofică, precum filozofică, precum
şi cultivarea visului.şi cultivarea visului.
4. Interesul pentru frumuseţea 4. Interesul pentru frumuseţea naturiinaturii
Romanticii consideră omul un Romanticii consideră omul un
microcosmos (univers mic), microcosmos (univers mic),
în care se oglindeşte şi se rezumă în care se oglindeşte şi se rezumă
macrocosmosul (universul mare),macrocosmosul (universul mare),
într-o perfectă comuniune într-o perfectă comuniune
cu natura. cu natura.
Quasimodo-ilustratie de Alfred BarbouQuasimodo-ilustratie de Alfred Barbou
5. 5. RRomantismul scoate în evidenţă omantismul scoate în evidenţă şi valoarea artistică a ceea ce nu şi valoarea artistică a ceea ce nu este frumoseste frumos
Urâtul se prezintă şi el în Urâtul se prezintă şi el în
numeroase forme şi “fidelitatea”numeroase forme şi “fidelitatea”
faţă de natură impunefaţă de natură impune
surprinderea extremelor naturii: surprinderea extremelor naturii:
frumos-urât, ochiul romanticului frumos-urât, ochiul romanticului
fiind creat pentru a descoperifiind creat pentru a descoperi
contrastele.contrastele.
6. Interesul pentru creaţia 6. Interesul pentru creaţia populară şi pentru tradiţiile populară şi pentru tradiţiile naţionalenaţionale
Romantismului i se datorează Romantismului i se datorează
redescoperirea bogăţiei fonduluiredescoperirea bogăţiei fondului
şi formei operelor folclorice.şi formei operelor folclorice.
Tezeu si MinotaurulTezeu si Minotaurul
Delacroix : Dante si Virgiliu in Infern Delacroix : Dante si Virgiliu in Infern
77. Personajul romantic provine din . Personajul romantic provine din toate mediile sociale, este un erou toate mediile sociale, este un erou excepţional care acţionează în excepţional care acţionează în împrejurări excepţionaleîmprejurări excepţionale
Autorul romantic realizeazăAutorul romantic realizează
personaje personaje
din trăsături psihice antitetice, din trăsături psihice antitetice,
din alb şi negru, cu sentimente din alb şi negru, cu sentimente
contrastante.contrastante.
Ingres :Apoteoza lui HomerIngres :Apoteoza lui Homer
8. 8. Arta romanticăArta romantică este caracterizată este caracterizată
de amestecul genurilorde amestecul genurilor
Tabloul amplu al vieţii necesităTabloul amplu al vieţii necesită
amestecul genurilor, căci amestecul genurilor, căci
adevărata poezie se află în adevărata poezie se află în
armonia contrariilor. armonia contrariilor.
9.9. Lărgirea vocabularului Lărgirea vocabularului prin prin pătrunderea arhaismelor, pătrunderea arhaismelor, regionalismelor şi a cuvintelor regionalismelor şi a cuvintelor populare. populare. AntitezaAntiteza este prezentă în este prezentă în definirea unor situaţii, idei, atitudini, definirea unor situaţii, idei, atitudini, sau în caracterizarea personajelor. sau în caracterizarea personajelor.
10.10. Romanticii recurg la ironieRomanticii recurg la ironie pentru a spulbera iluziilepentru a spulbera iluziile..
MIHAI EMINESCUMIHAI EMINESCU 1850-1889 1850-1889 Cel mai mare romantic românCel mai mare romantic român
Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889), cel mai mare poet “pe care l-a iunie 1889), cel mai mare poet “pe care l-a ivit şi-l va ivi, vreodată, poate, pământul ivit şi-l va ivi, vreodată, poate, pământul românesc” (G. Călinescu), a realizat în românesc” (G. Călinescu), a realizat în creaţia sa lirică o sinteză a tuturor creaţia sa lirică o sinteză a tuturor tradiţiilor populare şi culte naţionale, pe tradiţiilor populare şi culte naţionale, pe care le-a înnobilat cu profunde meditaţii care le-a înnobilat cu profunde meditaţii filozofice. filozofice.
Portretele lui EminescuPortretele lui Eminescu
Temele creaţiei Temele creaţiei eminescieneeminesciene
TEME
Concepţia despre poezie
Istoria şi
mitologiaFolclorul
Natura şi
iubirea
Condiţia omului
de geniu
Femeia înger
şidemon
Meditaţia patriotică
Dorul
Stelele, Luna,
Luceafărul
Codrul, Lacul, Marea
Florea albastraTeiul
Somnul, visul
Lumea ca
teatru
Melancolia
Motive literare
Etapele creaţiei Etapele creaţiei eminescieneeminesciene
Etapa I (1866 – 1870) cuprinde creaţiile de adolescenţă în care se simte influenţa unor înaintaşi: De-aş avea, La Bucovina, Speranţa, Junii corupţi, Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie etc.
De-aDe-aşş avea avea
De-aDe-aşş avea avea şşi eu o floare i eu o floare
Mândrã, dulce, rãpitoare Mândrã, dulce, rãpitoare
Ca Ca şşi florile din mai, i florile din mai, Fiicã dulce a unui plai, Fiicã dulce a unui plai, Plai râzând cu iarba Plai râzând cu iarba verde, verde, Ce se leagãnã, se Ce se leagãnã, se pierde, pierde, Undoind încetisor, Undoind încetisor, ŞŞoptind optind şşoapte de amor;oapte de amor;
Etapele creaţiei Etapele creaţiei eminescieneeminesciene
Etapa a II-a (1870-1877) se caracterizează prin îmbogăţire şi diversitate tematică: Venere şi Madonă, Epigonii, Mortua est, Călin (file din poveste), Strigoii, Sara pe deal, Floare albastră etc.
SARA PE DEALSARA PE DEAL
Sara pe deal buciumul suna cu jale, Sara pe deal buciumul suna cu jale, Turmele-l urc, stele le scapara-n cale, Turmele-l urc, stele le scapara-n cale, Apele plâng, clar izvorând în fântâne; Apele plâng, clar izvorând în fântâne; Sub un salcâm, draga, m-astepti tu pe Sub un salcâm, draga, m-astepti tu pe mine.mine.
Luna pe cer trece-asa sfânta si clara, Luna pe cer trece-asa sfânta si clara, Ochii tai mari cauta-n frunza cea rara, Ochii tai mari cauta-n frunza cea rara, Stelele nasc umezi pe bolta senina, Stelele nasc umezi pe bolta senina, Pieptul de dor, fruntea de gânduri ti-e Pieptul de dor, fruntea de gânduri ti-e plina.plina.
Etapele creaţiei Etapele creaţiei eminescieneeminesciene
Etapa a III-aEtapa a III-a (1877 – (1877 – 1883) reprezintă faza 1883) reprezintă faza deplinei maturităţi deplinei maturităţi artistice: artistice: Singurătate, O, Singurătate, O, rămâi…, Pe aceeaşi rămâi…, Pe aceeaşi ulicioară, Scrisorile, ulicioară, Scrisorile, Luceafărul, Pe Luceafărul, Pe lângă plopii fără lângă plopii fără soţ, Glossă, Odă ( în soţ, Glossă, Odă ( în metru antic)metru antic) etc.etc.
LUCEAFĂRUL LUCEAFĂRUL Iar ea vorbind cu el în Iar ea vorbind cu el în
somn,somn,Oftînd din greu suspină:Oftînd din greu suspină:- O, dulce-al nopţii mele - O, dulce-al nopţii mele
domn,domn,De ce nu vii tu ? Vină ! De ce nu vii tu ? Vină !
Cobori în jos, luceafăr blînd,Cobori în jos, luceafăr blînd,Alunecînd pe-o rază,Alunecînd pe-o rază,Pătrunde-n casă şi în gîndPătrunde-n casă şi în gîndŞi viaţa-mi luminează ! Şi viaţa-mi luminează ! ........
Ce-ţi pasă ţie, chip de lut,Ce-ţi pasă ţie, chip de lut,Dac-oi fi eu sau altul ? Dac-oi fi eu sau altul ? Trăind în cercul vostru Trăind în cercul vostru
strîmtstrîmtNorocul vă petrece,Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simtCi eu în lumea mea mă simtNemuritor şi rece. Nemuritor şi rece.
IDEEA POEMULUIIDEEA POEMULUI
GUSTAV KLIMTGUSTAV KLIMT “SĂRUTUL” “SĂRUTUL”