CE DACAAlexander Hausvater

Cu o prefalS de Vasile Sebastian D6ncu, postfala de Nora luga

ti ilustralii de Dan Ldcatug

INTEGRAL

PREFATA DE VASILE SEBASTIAN PANCU:cARARTLE pTERDUTE ers coptrARrsr pupA ALEXANDER HAUSVATER 7

ctrvANT lNarNtr rzPLIMBARE 19

CE NOAPTE! 21

DOAMNAB.23

iNcnnur DrN KIBBUTZ 2s

CRAVATA DE PIONIER2S

AICI RADIO KOL ISRAEL 31

stnAnvAterr:+IONA 37

FLUTURI $I FRACTII39

sorNrTA4lIMPORTANTA DE A FI... ERNEST 44

cr oRcA +z

WOLFI53povESTE CU UN OFTTER SS gI UN FTUTURE s6

CURVA 59

DALIA $r TAL 62

DE-A DOCTORUL 65

MARTTA68

NOAPTEA DE 20 APRILIE 71

OMNAMBULULT4

SILVIU 78

IMIGRANTI LANAPOLI 80

MASA DIN SUFRAGERIE 82

EROUL 86

AEROPORTUL 88

WES MONTAND 90

CULOARE CONTRA I.INUI CAREU DE $EPTARI 92

coBr $r BTANCA es

PRrMA oetA roz

PE ARIPILE iNcpnron roe

ERA LA NITZANIM 108

cArp scoRUL? 111

RUSLAN $I LUDMILA 113

IURNALUL 116

SCRISOARE 119

INAMICUL 121

o DUMTNICA srrrrroNrcA rza

UNDOITREIPATRU... 127

INrnn rsus $r MoISE t2e

SHAUL 131

rAnAtrrru r:oMAMA LUI RICKY 138

aM iNcspur sA iunArMNEsc r+r

SAMI145

ACTORUL 148

PoRTocALs os vANzeRE 1sl

UN FILM SUEDEZ 153

AMANTUL DOAMNEI REBREANU I54

o PoRTTE DE RIGOLETTO 1s6

CUMAMDEVENITBOGAT 159

CURTICI 163

CIOCOLATA SUCHARD 164

LA ORIZONT 166

UNDE OARE? 168

UN PUPIC 170

CAFENEAUA NOGA 175

LrMBA cooetA rzs

EUROPALIBERA I81

DUET 183

oRA$ULFLORTLOR 18s

UNDE sE DUC MoRTrr Agrmt raz

ECHIPA GALILEEI 190

REGELE $I cAVALERUI sAu rss

PROCESUL LUI YUVAL 197

CINEMA ALHAMBRA 2OO

onecA uNCHIULE...2o2BRUNO 205

rucAcnxgA2oTrosrrelA DENoRA rUGA:

A$TEprA cuNsRAsoeRE DUMrNrce sA nronvrNA coPnzrrALEXANDER HAUSVATER 2 15

CE DACA

O PLIMBARE

Mergeam prin Bucuregtiul copillriei mele pentru ultima dat[. Eram incadrat de

mama gi de tata gi ne-am zis, toli trei, hai si mai vedem o datl oraqul. A doua zi de

diminea![ luam trenul spre Viena, dupd aceea Napoli, dupl aceea Israel. Cum mlsimleam? Nu trist, nu devastat, nu terorizat, dar toate astea la un loc. Am plecat de la

cafeneaua Nestor spre Athdn6e Palace, am mers pe lingl Ateneu, am luat-o la stinga

spre Cina gi dupi aceea mai departe pe bulevard. Patria, Hotel Ambasador, Scala, Tea-

trul Armatei Ei inapoi la Piala Romanl. Ne povesteam unul altuia tot felul de evenimen-

te care s-au petrecut in aceste locuri in momente diferite. Mama vorbea chiar de rilzboi

gi tata de abdicarea regelui. $i, uite aga, am luat-o spre Calea Victoriei. Teatrul Nalional,

Sala Studio gi, uite aici, Sala Comedia. Am ajuns la Capga gi, f[rl si ezitim, am intrat

inluntru. Mama a blut o cafea turceascl, tata a comandat un coniac gi eu o ciocolatl

caldi. Restaurantul era plin cu fantomele trecutului gi, chiar daci mesele erau goale,

puteam s[ auzim goptitul perechilor din anii '30, '40, '50. Tata trebuie si fi lisat un

bacgig baban, pentru c[ chelnerul s-a aplecat pAni la p[mAnt. Am luat-o spre Centrul

Militar, am traversat strada la Dunirea, am luat-o la stinga gi, la col1 cu bulevardul

Carol,le-am aritat pirin{ilor Circul. Petrecusem acolo atitea clipe minunate. Am luat-o

pe bulevardul Carol, ne-am oprit la o flor[reasi [iganc[. Tata i-a oferit mamei un buchet.

Erau florile ei preferate, violete. Am luat-o la dreapta inapoi spre cas[, am traversat Stra-

da Cillragi gi am ajuns la Teatrul Barageum. Tata avea mulli prieteni acolo, dar nu a

indriznit si intre, probabil c[ erau to{i la repetifie. inapoi, la coll cu MAntuleasa, am

trecut prin fala farmaciei de Ia coll cu strada noastr[, Ionescu Gion. P[rin{ii au intrat in

19

Alexander Hausvater

casl ca si faci valizele. Eu am rlmas pe stradl cu gindul si bat la uga prietenilor unuldupi altul, ca si le spun la revedere. Nu, era prea melodramatic ai filmele lacrimogenedin astea nici nu le vedeam pin6la sfdrqit.

M-am dus pe strada Columbelor, acolo era maidanul nostru de fotbal, acum era go1.

Uite, acolo am fost portar Ia gase ani, am gi aplrat un unqpe'metri, acolo eram stoper unan dup[ qi peste tot eram centrul lnaintag, adicl ila care bagi toate golurile gi culege to(ilaurii. fipetele copilului care fusesem lmi sunau in urechi. Eu am plecat, dar vocile aurimas in urm[. ,,Paseaz[, nu fii egoist!" ,,D[ drumul la minge, ce dracu'!" ,,Deschideochii, vezi cd, lsta guteazi!" ,,Trage cornerul]' ,,Noi suntem campionii!" inapoi la IonescuGion nr. 4, mi-am scos briceagul gi mi-am sculptat inilialele pe poarta principali gi,dupl aceea, Pe copacul ila imens din spatele clIdirii. Dac[ to]i prietenii m[ vor uita,mlcar voi rimine pe scoarla unui copac. Cind urcam spre apartamentul nostru de laetajul trei, aveam impresia ci to[i vecinii mei stiteau in spatele ugilor gi se uitau la mineprin vizoare. Aga c[, una dupi alta, Ie-am atins ugile, ca si simtl gi ei ci ii voi lua pulincu mine. Am ajuns la apartament, am deschis uga cu cheia de la llnligorul de ta git. Odeschideam pentru ultima oari. Ce va fi? Cum va fi? Nu mai conta. Mi ineca o lacrimicare parcd. mi se prelingea pe qira spinirii. M[ simteam gol pe diniuntru. Gol, frimdntatde o singurl intrebare. De ce oare?

20

CE DACA

CE NOAPTE!

Era prima noastri noapte ca imigranfi in Jara Sflnti. Bdtea un vint care guiera in-grozitor. Unde te uitai era numai degert. Nisipul zbura in aer ca nigte nori solizi care

coborau si ne loveasci, ca gi cum ar fi fost mici pietre. Ce straniu! Locul unde am fostrepafiizali se numea Ir Ganim, oragul grldiniloa dar nu vedeam nici un singur fir de

iarb[ sau vreun copac de care si te spAnzuri. Nimic. Doar nisip gi iar nisip. Casa era dinazbest gi, in momentul acela, incl nu era complet terminati. Avea perefi, dugumea, chiargi acoperig, dar nu gi electricitate sau ap[.

Eu gi cu tata am transportat mobila din depozitul organizafiei imigranfilor, care eradestul de departe, un pat, o mas[, patru scaune, un dulap gi pituri. Ploua. Gurile ne eraupline cu nisip qi nu reugeam s[ ne reglsim respira]ia. in cadrul ugii, mama, cu o lampicu kerosen ne lumina drumul. Ce imagine! Frumoasa mea mam[, intr-o rochie de searlneagrl gi o hain[ lungl de blani, plrea gata de un bal gi nu de o primi noapte de imigra]ie.Tataeraintr-un costum fin, impecabil, englezesc, cu cravati neagrl, eu eram in costumulbleumarin fhcut pentru nunta lui Bruno gi Hilda. Era absurd. Dar era singura metodl de

a trece peste frig, nisip gi intuneric. Afarl bitea un vint care parcd. urla: ,,Ce, ali venit cu

tolii in lara lui Avraham, Yackov, Itzhak gi Yosef? Credeali c[ mergeli in California? Maipuneli osul la treab[, ci aici e muncd de pionierat]' Deodati vAntul a scos uga din !i1ini,aqa ci ne-am adipostit in micul dormitor. Mama qi-a pus plliria de astrahan pe cap gi

tata Borselina lui gi au inceput si se roage. Era pentru prima oarl cind ii vedeam

rugAndu-se.Ne-am aqezat cu tolii pe o piturl, cu nigte conserve, biscuili qi o sticli de vin israelian.

21

Alexander Hausvater

Picnicul a fost si mai surprinzitor c1nd tata mi-a umplut gi mie un pahar cu licoarearogie 9i mi-a spus l'chaim. Era ca un ritual, o ceremonie in care regele m[ flcuse cavaler.Nimeni nu a intervenit cind am dat paharul peste cap.

Primele patru, cinci zile in noua fari nu au fost prea memorabile, pentru ci le-ampetrecut intr-o stupoare continui... mult mai tirziu am aflat c[ se numeqte befie gi c[era legatl de acel pahar de vin.

Adevlrul este c[ imi pllcea si fiu in centrul ingrijorlrii generale a familiei mele, a veci-nilor gi a unei sumedenii de doctorife gi infirmiere israeliene cu zimbete de invidiat. De fapt,eu m-am sim{it bine dup[ doul zile, dar am preferat sI fac pe bolnavul inc[ weo dou[.

Mama m-a intrebat cu duiogie daci am invl{at ceva din incidentul cu vinul. $tiam cie o intrebare tipic[ pentru pedagogia matern[, aga c[ i-am rdspuns: ,,Da!". ,,Ce?" Aicim-am oprit. ,,Nu e nici o grabi si devin adult. Ar trebui si profit acum ci nu sunt."

Mama a povestit, cu mare mAndrie despre reacfia mea, tuturor vecinilor. Nimeni nua inleles, pentru c[ nimeni nu lnlelegea limba ei. Totugi, pentru citeva zLle, am devenitmicul erou al cartierului. Ce avea si insemne asta? Am c[p[tat atAtea pateuri cu brAnzi,c[ aveam si le detest o via]6 intreagl. Aga cl, vi rog, nu mai vreau pateuri cu brAnz[!

22

CE DACA

DOAMNA B.

Mi se oferise un rol la un teatru important. Eram eroul clasei I, deoarece jucam al[-turi de actori cunosculi la teatrul faimoasei doamne B. Era adev[rat c5. replicile meleerau mai degrabl monosilabice gi uneori doar sunete, dar trebuia si rid de trei ori qi slpling de doui ori, s[ fac o scenl de isterie, s[ m[ prefac c[ ag cAnta la pian gi s[ slrut o

tanti de trei ori, asta era cel mai dificil.Cu d-na B. nu se putea vorbi. Era masivl, avea mustall gi chiar ceva barbl. Colonia

ei te imbita cu mult inainte de a-gi face ea aparilia. Toli stiteau drepfi in fala ei, ba chiarmulli tremurau sau transpirau. Eu m[ gindeam c[ e o vrijitoare, care i1i poate face ime-diat lucruri rele gi dureroase. Mai ales ci, in piesa respectiv[, purta negru. Dar ce m[mira pe mine mai mult gi mai mult era o chestie de nein[eles. La sfirgitul spectacoluluiea murea. Uite aga. Murea. Rlminea nemigcati pe scenl. Nimeni nu iegea Ia aplauze.

Nimeni nu avea voie pe scen[, pentru cI ea murise. Bine, pe asta am prins-o, dar ce nuln{elegeam era cil, hocus-pocus, doamna igi ficea apari{ia la rcprezentalia urmitoare ca

gi cum nu se intimplase nimic. Ca gi cum nu-gi mai amintea vineri ci marfi murise. Ce

era cu moartea asta... era de neinfeles. Aga ci am intrat in acliune. Am decis si prindvrljitoria, si descoplr momentul cind revenea la via![. Aga c[, m-am ascuns, dup[ unspectacol, in culise, cu ochii afintifi asupra corpului ei, care zd,cea nemigcat in mijloculscenei goale. Un minut... cinci. .. zece... o eternitate. Tocmai dldeam s[ plec, plictisit gi

infometat, cind ea s-a migcat. Cu genunchii tragi Ia piept, pirea un nou niscut. incet,gi-a ridicat capul, s-a uitat jur-imprejur, ca gi cum ar vedea totul pentru prima oar[. Aincercat si se ridice, dar aluneca de fiecare dati in jos cu ochii uimi(i, ca gi cum nu ar fi

23

Alexander Hausvater

stat niciodat[ in picioare... apoi s-a ridicat, a urmat un pas... al doilea... parc[ invlla slmeargi. Scotea sunete primitive, care abia cu timpul deveneau cuvinte, fraze, melodii.intr-un tirzitt, d-na B. a inceput s[ danseze... acum nu mai era aparifia aceea infricogl-toare cu mustali gi barbl, ci o tiniri splendidi in agteptarea unui logodnic. Poate elavea barbi gi mustafi. A ris gi a dispirut in cabina ei.

M-am tot gindit eu ci ii ficusem o nedreptate d-nei B. cind am considerat-ovrijitoare. Ce gregeall! D-na B. era o actri]I desivirgiti gi, ca toate actrifele, pu{in nebu-n6. in momentul acela, gi in locul acela, mi-am ficut o promisiune: s[ nu mai calc vreo-dati intr-un teatru. Era periculos. Putea fi contagioasl nebunia lor gi, pini sd-[i daiseama, innebuneai ca ei si te trezeai cintind, dansind, rizdnd de unul singur.

24