Niscut in 1908 in Fresno, California, din piringi imigrangi armeni,'uTilliam Saroyan avea si devini unul dintre cei mai importangi scriitori de la miilocul secolului )o(' Autor extra- ordinar de talentat, Saroyan a scris romane' Piese de teatru' cnntece gi povestiri. Thtil lui a murit cind \filliam avea trei ani, dupi care copilul a fost trimis la orfelinat' A renun;at la ..oali ia cincisprizece ani qi a hotirit si devini scriitor' in 1920, S"royat era ieiacapabil si triiasci din scrierile sale, degi ,...rrro"9,.r." pe scari larg| avea si vini abia in 1934, iupirpublicarea iovestirii ,,TAnirul neinfricat de la trapezul ,t.,raro." (,,The Daring Young Man on the Flying frrpe^"). in 1939, piesa My Heart\ in the Highlznds a fosr lntimpinati cu apreiieri de tritici' in acela;i a-n' piesa Time ofYour Life " primit Premiul Pulitzer pentru.drami' rcfuzat i. ,,r,o..",lo.,4i, el a acceptat Drama Critics'.Circle Award' in 1940, S*roya" a lucrat L scenarist Ia frlmi'Comedia unn' nd (The Human Comedy). Scenariul, bazat pe Povesdrea sa' a ciqtigat Premiul Oscar' brt*. ..1. mai cunoscute creagii ale lui \Tilliam Saroyan se numiri Til'ndrul neinfticat de la napezul zburd'tor (The DaringYoung Man on th; Fbingliapeze,.!931)-, The Tioablz with Tigers ("f SaS), Md chearnd Aram (My Name.is Aram' 1940),"Comedia umani. (The Human Cornedy, 1943)' Auen' turiil tui Vesley Jachson (The Aduentures of Waley Jackson' 19 46), Roch \ingro* (1 95 1 )' Tiary's Tiger (1952), C*am mai rds! O poueste se-rioasd. (The Laughing Myter'-A Serious Story' 1953)', O zi din dupd-amiaza lumii (One Day in.the Afier- ooir'o7tl,rWortd, igeq, Nebunie infamilie (Madness in the Family,1988) Vrillir- Saroyan a murit ln 1981, in oragul siu natal' Fresno, California, fiind considerat un erou de citre comu- nitatea armeano-americani. WIttIAM SAROYAN Ce-am mai rAs! O poveste serioasa Traducere din limba englezd VIRGIL STANCIU &4, tttEnto
Transcript
Niscut in 1908 in Fresno, California, din piringi imigrangi
armeni,'uTilliam Saroyan avea si devini unul dintre cei mai
importangi scriitori de la miilocul secolului )o(' Autor extra-
ordinar de talentat, Saroyan a scris romane' Piese de teatru'
cnntece gi povestiri. Thtil lui a murit cind \filliam avea trei
ani, dupi care copilul a fost trimis la orfelinat' A renun;at la
..oali ia cincisprizece ani qi a hotirit si devini scriitor'
in 1920, S"royat era ieiacapabil si triiasci din scrierile
sale, degi ,...rrro"9,.r." pe scari larg| avea si vini abia in
1934, iupirpublicarea iovestirii ,,TAnirul neinfricat de la
trapezul ,t.,raro." (,,The Daring Young Man on the Flying
frrpe^"). in 1939, piesa My Heart\ in the Highlznds a fosr
lntimpinati cu apreiieri de tritici' in acela;i a-n' piesa Time
ofYour Life "
primit Premiul Pulitzer pentru.drami' rcfuzat
i. ,,r,o..",lo.,4i, el a acceptat Drama Critics'.Circle Award'
in 1940, S*roya" a lucrat L scenarist Ia frlmi'Comedia unn'
nd (The Human Comedy). Scenariul, bazat pe Povesdrea sa'
a ciqtigat Premiul Oscar'
brt*. ..1. mai cunoscute creagii ale lui \Tilliam Saroyan
se numiri Til'ndrul neinfticat de la napezul zburd'tor (The
DaringYoung Man on th; Fbingliapeze,.!931)-, The Tioablz
with Tigers ("f SaS), Md chearnd Aram (My Name.is Aram'
1940),"Comedia umani. (The Human Cornedy, 1943)' Auen'
turiil tui Vesley Jachson (The Aduentures of Waley Jackson'
-Nu, e ceva mai departe.Continuari s[ meargd, inaintAnd pe dumul prifuit de
canalul de irigagii nipidit de ierburi, ln dupn-amiar"ln aerul plin de mirosul apei,, al frunzelor gi al
gi de insecte.
Casa eraveche, de un alb decolorat gi arita caraghios,aga se construiau.
,
-Ai cheia? lntrebi femeia. , ,
-Sigur ci am cheia.
-S-o uedem.
,,-Pf,i, gi dacl n-af oye4-oi.rrrispunse,bf,rbatul" rot arna, nu-gi face griji.Ii arIti cheia.
-Presupun cd a nebuit sirvenirn,pe josr*Nu ti-a c{zut, bine plinabarea? lntrehi blrbatul Mie,Ce rosrareeifiila,Eard,,dacinu umbli pejos?,, :,,-O rnilili Dupi cinci ore ctr trenul? i, :',, ,
-P. * nu? Voi instalagi-vi. Eu mi. intorc dupl bagje.
* urlirate de rnisuri pentru distanle egat{ cu l 609.,i meui
lYilliam Saroyan
-BineinEeles.
-Cu doui geamantane grele?
-Nu-s aqa de grele.
-O[ ia un taxi.
-Prefer si merg pe jos. igi place casa?
-Pe dinafari nu aratl grozav, zise femeia.
-Nu pe tine te-am intrebat. Red. lie igi place?
-Nu sti si se prlbugeasci? intrebi biiatul.
-Ba da, de r1s.
Urcari treptele pAni la veranda din fagi, blrbatul vAri
cheia in broasc5, o rlsuci gi impinse uga, deschizAnd-o. Bi-iatul se intoarse si se mai uite o dati la vie. Intri ultimulin casi, care era intunecoasi gi ricoroasl.
-Unde-i apa? intrebi el.
-Pogi bea imediat de Ia robinet, ii rispunse birbatul,
sau si a;tep1i un minut pini pun in funqiirne pompa 9i
si bei api care vine din pimAnt.
-lgtept, spuse biiatul.in curAnd erau in curte, pompa fu umpluti cu api din
butoiul de sub gura ei gi apa incepu si curgi continuu, in
timp ce blrbatul pompa.
-Haide1i, zise birbatul. O si stim aici o vreme. Des-
cilgagi-vi gi umblagi prin api.Biiatul igi arunci pantofii gi pfui in baltoaci'
-OK, zise birbatul. Acum, blg4i-vi' capul sub api;ibeli pe slturate.
-Firi cani?
-Firi. FaceEi ca mine.Birbatul igi alinie fala la jetul de api si biu; dupi el,
biiatul, udAndu-gi lntreaga fa1i. Fetiga gi femeia iegiri din
casi, fata incerci;i ea si bea gi se udi gi ea pe fa9i.
Fata igi scoase pantofii gi plgi in balti cu biiatul. Bir-batul se duse pAni Ia smochin, se prinse de o creangi, i9i
intinse corpul, apoi se ridicl ln brage, cu femeia privinduJ
gi biiatul gi fata mirgiluind in pas de defilare prin biltoaci.
Ce-am mai rds! O poueste serioasd 9
Birbatul cluti in pom gi gisi patru smochine, iar pe unao m6.nci, decojind-o. Apoi mai decoji una si i-o intinsefemeii, le decoji gi pe celelate, pentru fati gi pentru bliat.
*Ce-s astea? lntrebl fata.
-Smochine, zise blrbatul. Bine, mL duc si aduc vali-zele. Voi stagi pe-aici gi povesti,ti.
Se rlsuci pe cilcnie s5" plece, dar biianrl i se alituri.-Vin cu tine.
-E de mers o mili si lnci una inapoi.
-PanI in acelaEi loc.
-Da. La gari.
l-agari,un om ii zambi biiatului gi-l intrebi pe birbat:
-Egti fratele lui Dade, nu? Eu sunt'Warren'Walz. $tiuc5"-i fiu-tiu, fiindcl seamini leit cu tine.
Thtil lui stitea pe peron in fala ginelor, vorbind cu'Warren'W'altz, care purta o plHrie de paie geapini. CXnd
si-o scoase, Red observi ci nu avea pir in cregtetul capului.
Mai lncolo era o locomotivi. Omul card se apleca afari
din ea se uita fix la Red.
-Salut! zise Red.
-Alr-i taici-tiu? intrebi omul.
-,Asta de aici, zise Red.
-Despre el vorbeam, zise mecanicul. AUtrtt are trei fete.
-Degtept mai egti, ii spuse \Valz lui Cody Bone, meca-
nicul. Cody, ista-i fratele lui Dade, Evan.
-Tir egti profesorul?
-Pii, sunt la universitate.
- Ce fel de profesor?
-De englezi.
-Au qi pentru asta profesori?
-Au pentru aproape orice.
-Au;i profesori de locomotive?
-Nu, dar poate ar trebui sL aibl.
-Ia-mi gi pe mine acolo, zise Cody, oriunde ar fi.
-La Stanford.
-Stanford? Un om tAnir ca dumneata?
-Patruzeci 9i patru.
Ce-am mai ri.s! O poueste serioasd 1l
-Nu arigi mata de patruzeci 9i patru. Dade nu arati decincizeci, sau cAgi ani are, iar mata nu ari.ti de patrugpatru.
Cody Bone se uiti de sus la Red, care se apropiase delocomotivS. si acum il privea drept in ochi.
-De ce e neagri si fferbinte?
-futa-i una dintre dragu,tele ueclti, zise Cody. Am con-dus-o pe driguga asta douiscinci de ani, chiar aici inClovis. Ai sl te faci profesor, ca taicl-tiu?
-Da.-Sper cI stai pe la noi o vreme.
-O slptimAni.
-Ei bine, nu uita si" vii pe-aici gi si qezi lAngi mineinainte de a te intoarce la Stanford cu taici-tiu.
Mecanicul ii examini. pe cei doi din cap pini-n picioa-re, salutl si puse locomotiva in mi;care. Red o privi cumpleaci. Departe pe linie o vizu pe driguga mare gi neagriajungAnd la trei vagoane de marft. si businduJe; vlzu apoicum trage cele trei vagoane vreo suti, de yarzil inainte,trecAnd pe alti linie gi apoi dispirind in grabi. Privi pininu mai era nimic de vizut, in afarl de vigele-de-vie de peambele pirEi ale qinelor.
-Red, zise tatll lui. Vrei sI te tntorci acasi cu masinadomnului \Valz?
-Dar tu?
-Pi.i, am fost inuitayi. Depinde de tine.
-Mi-e rotuna.
-Vrea si umble pe jos, zise birbatul. MulEumesc,oricum.
-Bine, dar si iau cel pugin bagajele.
-OK. $i multumesc. Ne vedem cind ajung acolo.
-Nu, zise \Valz. Thebuie si ajung acasi., dar sriu ceMay ar fi incAntati s5. vini intr-o searl si s-o cunoascl
I Yard - unitate de misuri pentru lungime, egali,cu0,914399 metri
12 William SaroYan
pe doamna Nazarenus ;i pe copii. Adici, ar fi incintatiii rr..rttor;tem cu tolii,gi eu la fel.
-$i noui ne-ar face plicere, zise tatil lui Red, aqa ci de
ce sI n-o facem diseari.
-Le las pe verandi.'$(l'alz riJici ambele geamantane gi ocoli in gtabl' gara
pAni la masina sa.
-Sunt fierbingi clrlmizile? il intrebi Evan pe biiat'
-Nu-s reci.
-Te sim$ bine la Picioare?
-Da. Uiti-te acolo, intre linii. E \arbl' 9i acolo'
-O, da.
-De ce e peste tot?
Pornirl citre casi, cu migclri domoale gi lenege'
-Iarba e o chestie rlzbititoare, zise birbatul' O dati,
in Franga, eram intr-un tren care s-a oprit undeva lingiun castel. Numai roci solidl. O stinci era cripati' Din
cripituri cregtea iarba, drept in sus.
-Cum ajunsese acolo?
-Vintul.-VAntul a suflat iarba in stanca aia cripati?
-A suflat prafgi alte chestii, explici birbatul, ;i sa-
minle de iarM- Ploaia s-a insinuat intre seminge 9i praf ;ifoarie curAnd a incolgit iarba din piatrl. $i ce verde era!
-Verde cu adeudral
-Da. i;i place aici?
-Da, in special iarba.
-Ji-a plicut smochina?
-Am mai mincat gi inainte.
-Dar nu direct din pom. E acelaqi lucru?
-Nu, a fost mai buni cea din Pom.
-Vrei sI stai intr-o zilbngL Cody in locomotivi?
-$i unde sI mergem?
-Prin triaj, binuiesc.
-O si m5' gindesc'
Ce-am mai rfis! O poueste serioasd 13
Iati. acum si oragul, numit Clovis. Iati un bitrXn gi
o bitrini intr-o trlsuri trasa de un cal.
-Buni. ziua! zise Evan, dAnd din cap citre perechea invArsti.
Cei doi zi,rnbiri si-gi vlzuri de drum.
-Ei cine sunt? intrebl Red.
-Nu gtiu.
-Nu cunoagte toati lumea pe toati lumea?
-Nu chiar. Dar din clipa in care se intAlnesc, aproa?ec5" se cunosc unul pe altul, oricine ar ff. Problema e si se
intAlneasci.
-ii ",r.ro.. atunci cindii udd.
-igi plac?
-Dacl-mi plac?
-Da.-P5"i, nu stiu, zise Red. ii uad.ii Etiu. Dar nu gtiu
daci-mi plac. Vrei si spui, ata cum imi place de Mama gi
de tine?
-Dar de sori-ta?
- $i de ea? in feluhsra, sau te gAndegti la altceva?
-Voiam sI spun, in orice fel-imi place si-i u,id., cred.
-Dar de Cody Bone i1i place?
-Da.-De ce?
*PIi, el e... Bine, vezi, nu stiu de ce-mi place de el. imiplace gi iarba gi nu;tiu de ce. Tiebuie neaplrat si gtii de ce?
-Nu. Pomii igi plac?
-O, da.
-Vigele-de-vie?-Sigur.-Dar soarele?
-Iubesc soarele. '
-lsta-i un cuvint tare.
-Soarele imi place cel mai mult.
14 \)trilliarn SaroYan
Soarele ffecuse acum in dupi-amiaza ti'rzie' Era mai
aproape decit il vizuse vreodatl 9i mai fierbinte' Tllpilepicioarelor lui il iubeau in prafirl moale al drumului'
*Uitl-te acolo, Papa, zise el. Mama 9i Eva, desculge,
vin in calea noastri pe drum. fuiEi bine, Mama, zise el cAnd
se intilniri togi patru Pe drum.
-Chiar a;a? intrebi femeia.
-kilifoartebine.-Dar iu ce crezi? il intrebi femeia pe birbat'
-El vorbegte gi pentru mine, rispunse birbatul' in casi plutea miros de cafea, piele gi pietre. Cafeaua ogisise Red. Nu era unde te a;teptai si fie, in bucitirie. Erain salon, mlcinati, intr-un borcan deschis de pe etajeracu clrgi.
-Ce cauti cafeaua asta pe biblioteci? lntrebl el.
-Lui Dade nu-i place si-gi ;ini lucrurile in ordine per-fecti, rispunse birbatul. Ordinea perfectl il face mai nefe-ricit decAt orice altceva.
-Este nefericit?
-Til aminteqti pe fratele tatei, nu?
-Da, dar este nefericit?
-Pi.i, poate ci nu.
-Este? Spune-mi.
-Nu-i pafi dacl este, deci, poate, nu este.
-Dacl-i nefericit, de ce este nefericit?
-Se intimpli.Este ceva de gtiut, gandi Red. Este ceva mai mult de gtiut
despre ffecare lucru mirunt care eisti. Mai intAi il vezi,apoi afli cwa despre el;i dupl aia mai e lnci. ceva de gtiutdespre el gi daci nu afli ce anume egti nefericit.
-Unde-s trandafirii? intrebi el.
-tandaffrii? lntrebi femeia. Ce trandafiri?
-Tiandafirii pe care-i miros. Nu simgi parfum de tran-dafiri, Mama?
-Miroase a trandaffri? ll intrebi femeia pe birbat.
