. Cuprins

Prefali la noua edilie ..........Prefaplaprima edi$e ......I. Suntem in continuare prizonieri inproprianoastri;ari ............ 3l

' II. Este de datoria mea si spun ceea ce' trebuie spus .,,,.,..52III. Adeviml este o armi puternici . . . . . . . . 67IV^Coruplia este endemici. . . . . . . . . . . . . . . 84V Imi contemplu moartea... , . . . . . . . . . . . .l0lW. Popoml nu va continua la nesllrgit

. si accepte nedreptatea ., . . . . . .,,, . . . . . . . I l5VII. Shnfi sunt nigte pescari care continuisi incerce... ....... -.13+VIII. N-am invilat niciodati si-mi urisctemnicerii.: .........1+8IX. Nu violenta este calea cea buni... , , . . . . 163

X. in afari de mine nimeni nu mipoate umili... ........178XI. ,J{u putem conta declt pe noi ingine..." . . 192

XII. Poporul birman doreye democra;ie... . .209XIII. A invila puterea celor fhri putere . . . . .22+U Kyi Maung .......239U Tin Oo ....... -..277U Gambira .........315Glosar ... .. ........326Cronologia principalelor evenimente dinBirmania. ..........328Biografia lui Alan Clements ... ...........342

9l9

BIRMANIA

PREFATALAPRIMAEDITIE

. Accasti cane nu are o alti. pretenie decit intenlia inif .U:i'transcrie o excep;ionali serie de corwersalii cu o femeie

uli cea mai cunoscutS. disidenti politici din lumea actuald.," -{og San S.uu Ky. A primit Premiul Nobel pentru Pace f

@lte alte recompense interna;ionale prestigioase penmr' tryta paqnici pe care o duce cu mult curaj in faroarea drep-

tlii, libertntii qi democraliei in Birmania. Pentru VidavIlarcl Aung San Suu Kyi este ,,unu.l dintre cele mai remar-

cabile exemple ale puterii celor firi putere".

Arurg San Suu Kyi $ spune povestea viefi de-a lungulrmor conversa;ii care au avut loc timp de noui luni - dinarombrie 1995 pini in iunie 1996 - la domiciliul ei de laRalgoon. Aceasti femeie €xtraordinari ne oferi. asdel cu

propriile cuvinte un rar document asupra valorilor gi filozofiei

sale. Explici de ce a ales si rigte totul pentru a se alitura, ti infnal a conduce, \ta dusi de poporul birman, ,,un mare

numir de birbali gi femei care zilnic igi risci viala pentruprincipii gi drepturi care le pot asigura... o demnitate aexisten;ei". Cartea aceasta este o c;letorie in inima acestei

hrpte ancorate in contexhrl instabil d Birmarriei de azi, ooaiune din Asia de Sud-Est num.irind patruzeci ;i cinci de

mfioane de locuitori care, chiar in momentul de fali, igi punviala in pericol pentru a cuceri drepnrl de a-qi alege soarta.

20

imprejuririte i,' care a fost ","0.-"tH;T#:T;tcomplexe qi meriti o explica;ie, 6e gi pentru a inlelege maibine criza insdsi.

M-am trezit implicat, pentru prirna dati, in problemelebirmane ir 1977. Avdnd un permis de gedere limitati la doarqapte zile, tocmai studiasem posibfitatea de a fi ordonat cilu_gnr budist gi a sta intr-o menisti rc Wnftu a praclica dhanfla -invigiturile lui Buddha. $tiam doar ci Birmania pisna oveche culturi budisti, aproximativ un milion de cilugiri qi deci.lugirile trfind in aproximativ cinci mii de mind.stiri rds_pandite in intreaga !ari. Am descoperit cu surprindere ci garaera ti un ,,stat de teroare., totalit2.r, condus de generalul NeWin - un dictator xenofob, excentric $ nemilos.

Cucerind puterea in martie 1962, in urma unei lovituri destat militare, noul Consiliu rwolulionar al generalului Ne Wna suspendat Constitulia $ a interzis imediat oricirui striinaccesul in ;arn. incurajind o politici izolalonisti pe care anumit-o ,,calea birmani spre socialism.., i-a expulzat pe zia_rigtii striini, a nationalizat majoritatea organismelor economicegi industriale, a pus botriEi presei gi a instaurat un statpoliienesc bazat pe frici, represiune qi torturi.

Cind mi-a expirat viza, am pdrisit Birmania, hodrat serevin pentru a-nri indeplini dorinta de a practica budismul subindrumarea ciJugirilor, in acea tradife de doui mii cinci sutede ani. in 1979, am obginut o vizi de pedere prelungiui,,monastici." gi autorizalia de a dweni cilugir. Cea mai mareparte a urmdtorilor opt ani am triit-o inr_o ministire dinRangoon, in decursul cirora am simgit cum crerte tensiunea.Unii vizitatori ne vorbeau frecvent despre neputinqa gidisperarea lor, despre corupie ;i priva;iunile de care aveauparte. In aceasti perioadi, s-au retras din circulatie unelebancnote, ceea ce s-a tradus prin devalorizarea monedei cuaproape 70 %. Cum ministirile depind de sprijinul acordat

IR.EFATA T.4 PRIMA EDITIE 2Ir populaie, an simit imediat impachrl, aprovizionarea cu

dbente findu-ne redusi in mod drastic- La pulin tinp dupn

n:ta- mi s-a refiEat prelungirea vizei gi, prin urmare, arn

girisit ministirea gi m-am intors in Statele Unite.

in martie 1988, la Rangoon, au ielit in stradi nici grupuri

<ic studen$ cer"and o schimbare politici radicali. Sfidarea

trtatudi lui Ne Win , constituia un act ldri precedent, iarrtzultatele acestei curioase confruntiri erau previzibile. in.rrrsul unui singur incident, patruzeci gi unu de studen$ rini;ieu murit sufocali intr-un furgon de polilie. Aceasti cruzime nu

e $cut decit sd stimuleze hotirArea gi angajarea milcirii care,

utprat, a cisligat teren.

la shrgitrn lui martie, Aung San Suu Kf, care triia lafford impreuni cu soF ei, doctorul Michael Aris, universitar

ixitanic, qi fiii lor, Alexander gi Kim, a primit un telefon de

urgcrili care o anun1a ci marra sa tocmai suferise un atac

giarz Dupn citeva zile, Aung San Suu Kyi, care timp de

&uizeci gi trei de ani de cind locuia in striinetate lecuse

rizite regulate in Birmania, se afla la cipitAiul mamei sale

ouribunde. Tatil siu, Aung San, conducitorul birmancclebru Ei respectat, fusese asasinat dupi ce igi condusese larab independenp naionali in 1947, punAnd asdel capit celor

o suti cincizeci de ani de dominalie coloniala.

Pe 23 iulie, spre uimirea gi bucuria intregii natiuni, Nel\5n a anunpt in cadnrl unei alocu;iuni telwizate ci demisiona

din partid, Partidul Programului Socialist Birman @SPP),crind un referendum privind viitonrl politic al Birmaniei.

Dupi trei decenii de regim de fier, poporul a fost insu{leit de

accasti inirnaginabili hotirire. insi visul unui transfer rapidde putere de la o dictaturi la o democraEie autentici a fost

inibuqit din la;6, fiindci membrii partidului lui Ne Wn s-au

impotrivit imediat cererii sale. Indigna;i, gi inr-un formidabilelan de sfidare, milioane de cetileni au pornit si. mirtd.luiasce

AIAN CITMENTS EATi IA PRIMA EDTIIEpa{nic in toate oratele din pri, cerand un guvem interimarcivil, un multipanitism democratic, alegeri libere gi restabilirealibertiflor civice fundamentale. i" ,i-p ce manifesta$ile

cipitau anploare, comandanfi armatci, fideli lui Ne Win, aurispuns prin trimiterea a mii de tnrpe de infanterie de elitiavind ordin si ucidi.

,,Mi p -n am ingenuncheat in fap solda$lor, a porrstitmai tirziu o studenti. k cintam: vi iubiq ne sunteli frali;tot ceea ce vr€m este Libertatea; suntei armata populari;venili cu noi." Bilanpl a ceea ce s-a numit ,,Masacnrl din8 august 1988" a fost tragic, depnghd chiar m.icelul cale a avut

loc un an mai tirziu in Chim in piap Tienanmen. Consecinple

biii de s6nge: mai multe mii de nunifestarli neinarmali au fost

uciti, alte sute - renili qi afte mii - aruncali in indrisoare.

Dar din acest intuneric s-a ivit o razi de speranli. Pe

26 august 1988, in cadml unui miting unde se adunaseri cam

500 000 de persoane, pe esplanada pagodei Shwedagon dinRangoon, Aung San Suu Kyi ;i-a anuntat decizia de a se

angaja in lupta pentru democralie. ,,,A.ceasti mare bi.tilie s-a

ndscut din dorinla puternid ti profundi. a poporului pentruun sistem parlamentar pe deplin democratic, a explicat ea. Cafiici a tatilui meu nu puteam rimine indif€rcnti fafi de totceea ce se Petrece."

Migcarea a inceput si capete un sprijin enorm. in inspirara

sa campanig Aung San Suu Kyi meqgea pe urmde lui Mahatma

Gandhi gi Martin Luther KingJr. folosind tactica nonviolenpiqi nezupunerii civile in favoarea democragiei. Mesajul siu, care

in esenp lui llcea apel la rispunderea personali, cu ridiciniin budism, devenea o nobili ideologie politici pe care onumelte,,revolulia spiriului" birman.

Pe lB septembrie 1988, pe c6nd pi.reau iminente ni;teschimbiri democratice, Ne Win, din umbri, se pare ci ar firecurs la armati pentru a prelua conducerea organizind o

iu'i de stat. A dat regimul birman unui gmp de douizeci

r ur de comandani militari, cunoscut sub numele de

Cdiul Naional pentru Restabilirea Ordinii Publice (Slorc)'

-b a reinstaurat legea ma4iali: gmpurile de mai mult de

rF! persoane erau pasibile de inchisoare; s-a decretat

-dflqia de a se circula pe timp de noapte, iar tribunalele

*rc le-au iniocuit 'pe cele civile. TirrnAnd gaz pe focul

-i naliuni deja pline de amdriciune dupi masacrele din

-cr, misurile de represiune ale Slorc-ului au dw la mii

& ardiri.. n@tru a mai Potoli violenla, Slorc-ul le-a fluturat Prin fata

g'E'r o iluzie anunpnd ,,alegeri pluraliste libcre 9i drepte"

gu primivara lui 1990. in trei luni de zile, Peste doui sute

& pertide s-eu inscris Ia comitetul €lectoral al Slorc-ului' Liga

SdonaU Pentru Democratie (I\rLD), fondatn de Aung San

5- Kl fl mai mul$ dintre apropia;ii ei, era de departe cel

rai putemic ai mai PoPular.h timp ce armata ii hi4uia brutal pe partizanii partidelor

bocratice, observatorii gi conducitorii democraf au inleles

rycdc ci ramura de mdslin ridicati de Slorc nu era decit o

:."odi- i" 1989 $ 1990, conform aarulrtt New Iffi Times,

p.sc cinci sute de mii de cetileni birmani au fost strimutali

o b4a din marile cenEc urbane spre ,,oralele-satelit" rivi$te

& bo[. Zonele golite de Slorc erau cunoscute ca bastioane ale

u!rcirii democratice ti ii adiposteau pe partizann lui Auhg

San Suu Kyi.in data de 27 mai 1990 au arut loc alegerile, iar partidul

Lri Aung San Suu Kl, NDL, a obinut o victorie zdmbitoare,

cigignnd 392 din cele 485 de locuri - peste 800/o dintre su-

t-a-sn. intre timp, la 20 iulie 1989, Aung San Suu Kyi fusese

Frsi sub arest la domicfiu, iar ati conducitori ai partidului -irnrcera;i. in loc si treaci puterea in miinile deputalilor Eacum promisese, Slorc a declangat o represiune care a cuprins

24 AI.AN CLEMENTS

taati 'ara,

bngAndu-i in inchisoare pe mul;i deputaf alegi.

Unii au luat calea exilului, iar a$i au fost redugi la ticere indiferite moduri.

Dupi aceasti perioadi turbulenti, in Birmania s-au

produs multe evenimente, prea multe pentru a fi povestite.

Reiese un lucru. Elibcrati pe I I iulie 1995, dupi gase ani de

arest la domicfiu, Aung San Suu Kl mi-a spus deschis incursul primei noastre conversa$ p care am avut-o patru lunimai tirziu: ,,De cind am fost eliberati. nu s-a schimbat ni-mic... Lumea trebuie si gtie ci surtem in continuare prizonieriin propria noastri fari".

Aici incepe povestea, in atmosfera teribil de apisitoare a

Birmaniei Slorc-ului, o inchisoare totalitari, o naliune ;inutiostatici, iar din adAncul acestei irchisori risuna glasul sfidi.riiin speranla ci se va face auzit.

PAni in momennrl sosirii mele in Birmania, in octombrie

1995, nu o intilnisem niciodati pe Aung San Suu Kyi, gi nu

vorbisem niciodati cu ea. Cu toate acestea, nu ini era o necu-

noscuti. ln anii preceden,ti, qase la numir, scrisesem o carte

despre criza din pra eiL, indltuJLatA Burma' Tlu Ncil filling Fitlds?

(,,Birmania: Viitoarcle lagirt ale mo4ii?"); adunasem datele

pentru o a doua lucrare a.l cirei coautor eram, un document

lotografic intitulat Butma\ Rcaollrtitn of th, Spi.r;t (,,Revolu;ia

spiritului din Birmania"). De asemenea, fusesem consilier la

Dintolo dz Rangoo4 wt film realizat de John Boorman care

dcscrie lupta din Birmania gi al cirui scenariu il revizuisem.

Mai mult chiar, am privit orc intregi casete video scoase pe

ascuns din Birmania. Am citit numeroase discursuri ale luiAung San Suu Kyi qi ii intrebasem despre ea pe togi pe care

i-am putut intAlni gi o cunogteau sau se aflaseri in preajma ei,

Am studiat pe larg migcarea democratici birmani, indeosebi

legiturile sale cu budismul. $i in tot ce am aIlat, Aung San

Suu Kyi mi fascina, ca pe ata$a at$. imi oferea, asa cum

Nf,FATA I.\ PRIMA EDI'I'IE 2'

&ta tutuof o mare viziune care aTazb respectul de sinc'

r<miretea unani,, compasiunea 9i iubirea deasupra conside-

aflor mate riale $ economice.

Nu gtiam nirnic despre viap ei personali g' in afara

clrva faPte istorice fundamentale apa4inind trecunrlui -i?c care sunt aritate in aceasti cade, prin cuvintele sale sau

ic mcle -, viaga privati a lui Aung San Suu Kyi nu poate fi

<mcuti de public. Plasati in arest la domiciliu' separati de

fuilic tirnp de ani intregi, a rimas ticuti, devenind un mit'

o lcgpudn. CAnd, in slirgit, a fost eliberati' ;ia regdsit tonul

{Sor qi ac;ione azi cu indrizne ali pentru ca po4ile inchisorii

ittati"-ui"i impus de Slorc si se deschidi 9i nimic nu o

E opri.

Tocmai.pe aceasti Aung San Suu Kyi am cunoscut-o'

O fcoeie dinamici, avAnd o convingere de nezdruncinat'

rtriunpnd la principiile salc $ suslinud de simgrl dreptnfi

j *ntimennrl datoriei. Detesti ipocrizia 9i i$ recunoa;tc

Ipsuile. Compasiunea sa este aproape palpabili' Calitatea

tzrt, duPi opinia mea, o definegte cel mai bine estc "since-

darca', in centrul cireia se alli convingerea in wolu;ia

pcr'rcnali. Aung San Suu Kyi este acel cineva cart cauti - un

pcLrin al su{lenrlui - care face din viap sa purtitonrl unei

ttzU U ^a-a*ri mai profunde 9i mai mari' \i poarrn

{irinralitatea in lin$te, Ern pretenlie qi cu subtilitate' insi

or o simplitate carc o face cu atAt mai minunati' Ride cu

ryrin1i 9i deschis. Aung San Suu Kyi seamini cu un po4elan

fq avind tisituri de o frumusep la fel de dasici precum un

baitu japonez. Nirnic nu este deplasat, nici florile din pnr 9i

niri rochia birmani tradilionali cu pliud perfecte Pe care o

p@rti cu atata eleganli. Vocea ii este armonioasi 9i bl6ndi'

b.r.litnFb Punctate cu talentul unui muzician' Cuvintele ii

sut simple, atit de simple uneori incit te surprind' totugi

fpsite de cel mai mic echivoc. Este dreapti $ directi'